+ All Categories
Home > Documents > Previne ºi învinge boala cu plante medicinale imunitare ºi ......Previne ºi învinge boala cu...

Previne ºi învinge boala cu plante medicinale imunitare ºi ......Previne ºi învinge boala cu...

Date post: 03-Feb-2021
Category:
Upload: others
View: 16 times
Download: 3 times
Share this document with a friend
20
Previne ºi învinge boala cu plante medicinale imunitare ºi adaptogene Ediþia a II-a revizuitã ºi adãugitã
Transcript
  • Previne ºi învinge boalacu plante medicinale

    imunitare ºi adaptogene

    Ediþia a II-a revizuitã ºi adãugitã

  • 2 Virginia Ciocan

    VIRGINIA CIOCAN

    Nãscutã, Râmnicu-Sãrat, Liceul „Al.Vlahuþã”, licenþiatã în biologie, Univer-sitatea Bucureºti, Doctor în ºtiinþebiologice.

    Activitate: biolog ºi cercetãtor ºtiin-þific la Centrala Delta Dunãrii (Tulcea,Maliuc, Sulina), CCIT - Fãgãraº, IBNA-Baloteºti-Ilfov.

    Experienþã: cercetare în domeniile: ecologie generalã,pisciculturã, entomologie, protecþia plantelor, botanicãsistematicã, microbiologie.

    Lucrãri ºtiinþifice: peste 500 articole în limbile românã,englezã ºi francezã în reviste de specialitate, 4 brevete deinvenþie OSIM Bucureºti.

    Cãrþi publicate:

    Grupa de sânge ºi viaþa individualã, 2007, Ed. Ceres,Bucureºti;

    Sãnãtate ºi frumuseþe prin aromaterapie ºi masaj, 2010,Ed. ªtefan, Bucureºti;

    Plante etnobotanice din România, între adevãr ºi pericol,2011, Ed. Ceres, Bucureºti;

    Grupa de sânge O, A, B, AB ºi viaþa individualã, Vol. I-IV,2012, Ed. Universitarã, Bucureºti;

    Previne ºi învinge boala cu plante medicinale imunitareºi adaptogene, 2012, Ed. Universitarã, Bucureºti;

    Grupa de sânge A-II ºi viaþa individualã, ediþia a II-arevizuitã ºi adãugitã, 2014, Ed. Universitarã, Bucureºti;

    Grupa de sânge O-I ºi viaþa individualã, ediþia a II-arevizuitã ºi adãugitã, 2014, Ed. Universitarã, Bucureºti;

    Preþuieºte-þi inima - Plante medicinale cardiovasculare,2014, Ed. Editgraph, Buzãu.

  • 3Previne ºi învinge boala cu plante medicinale imunitare ºi adaptogene

    EDITURA UNIVERSITARÃBucureºti

    Dr. biolog VIRGINIA CIOCAN

    Previne ºi învinge boalacu plante medicinale

    imunitare ºi adaptogeneEdiþia a II-a revizuitã ºi adãugitã

  • 4 Virginia Ciocan

    Redactor: Gheorghe IovanTehnoredactor: Ameluþa ViºanCoperta: Angelica MãlãescuCorecturã: Gheorghe Iovan

    Editurã recunoscutã de Consiliul Naþional al Cercetãrii ªtiinþifice (C.N.C.S.)

    © Toate drepturile asupra acestei lucrãri sunt rezervate, nicio parte dinaceastã lucrare nu poate fi copiatã fãrã acordul Editurii Universitare

    Copyright © 2012Editura UniversitarãDirector: Vasile MuscaluB-dul. N. Bãlcescu nr. 27-33, Sector 1, BucureºtiTel.: 021 – 315.32.47 / 319.67.27www.editurauniversitara.roe-mail: [email protected]

    Distribuþie: tel.: 021-315.32.47 /319.67.27 / 0744 EDITOR / 07217 [email protected]. 15, Bucureºtiwww.editurauniversitara.ro

    Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României

    CIOCAN, VIRGINIA Previne ºi învinge boala cu plante medicinale imunitare ºiadaptogene / Virginia Ciocan. - Ed. a 2-a, rev. - Bucureºti : EdituraUniversitarã, 2015 Bibliogr. ISBN 978-606-28-0287-5

    615.322633.88

    DOI: (Digital Object Identifier): 10.5682/9786062802875

  • 5Previne ºi învinge boala cu plante medicinale imunitare ºi adaptogene

    CUPRINS

    Cuvânt înainte ........................................................... 7

    Introducere ................................................................ 11

    Capitolul IPlantele medicinale strãvechi – remedii naturale .. 151.1. Secretul plantelor medicinale ............................ 151.2. Fitoterapia în lume ºi în România ..................... 171.3. Metode de lucru în fitoterapie ........................... 191.4. Ce este boala ºi de ce ne îmbolnãvim ............... 271.5. Plantele adaptogene ºi mod de acþiune ............. 291.6. Ce este sistemul imunitar .................................. 31

    Capitolul IIPlante medicinale imunitare .................................... 352.1. Cãtina – Hippophae rhamnoides ....................... 352.2. Mãceºul – Rosa canina ...................................... 442.3. Tuia – Thuja occidentalis, T. orientalis ............. 512.4. Echinaceea – Echinaceea purpurea ................... 592.5. Leurda – Allium ursinum .................................. 652.6. Usturoi – Allium sativum.................................. 732.7. Coacãz-negru – Ribes nigrum ........................... 802.8. Urzicã – Urtica dioica ....................................... 862.9. Pãpãdie – Taraxacum officinale ........................ 932.10. Cimbriºor de câmp – Thymus serpillum ........... 97

  • 6 Virginia Ciocan

    2.11. Coada-calului – Equisetum arvense. ................. 1032.12. Gãlbenele – Calendula officinalis ..................... 1112.13. Iederã – Hedera helix ........................................ 1162.14. Cimiºir – Buxus sempervirens. ......................... 1192.15. Mãghiranul – Majordana hortensis ................... 122

    Capitolul IIIPlante medicinale adaptogene ................................. 1283.1. Ginseng – Panax ginseng .................................. 1283.2. Ginkgo biloba – Arborele pagodelor ................ 1343.3. Busuioc – Ocimum basilicum ........................... 1393.4. Ovãzul – Avena sativa ...................................... 1463.5. Traista ciobanului – Capsella bursa-pastoris .... 1513.6. Brustur – Arctium lappa. ................................... 1543.7. Nãpraznicul – Geranium robertianum

    (Fam. Labiatae) ................................................. 1593.8. Lemnul-dulce (Glycyrrhiza glabra)................... 1643.9. Roiniþa – Melissa officinalis ............................. 1713.10. Aloe de casã (A. vulgaris, A. socotrina,

    A. arborescens).................................................. 179

    Epilog ......................................................................... 186

    Anexe .......................................................................... 191

    Bibliografie selectivã ................................................. 205

  • 7Previne ºi învinge boala cu plante medicinale imunitare ºi adaptogene

    CUVÂNT ÎNAINTE

    „... înapoi la alimentaþia naturalã ºisãnãtate prin farmacia naturii”

    Valoarea terapeuticã a plantelor medicinale se bazeazãpe relaþia care existã între structura chimicã a principiiloractive din plante ºi acþiunea lor farmacodinamicã exercitatãasupra organismului. Marea complexitate a compoziþieichimice, la unele plante fiind de peste 50 compuºi identificaþi,explicã de ce una ºi aceeaºi plantã are efecte terapeutice înfoarte multe afecþiuni.

    Deºi pare simplã ºi pe înþelesul tuturor, fitoterapia îºiare rigorile ºi limitele ei, care sigur trebuie cunoscute, pentrua nu cãdea în extrema de a face din ea un panaceu.

    Pentru a putea fi practicatã cu discernãmânt ºi competenþãprofesionalã, specialiºtii (botaniºti, biochimiºti, farmaciºti),trebuie sã explice pe înþelesul tuturor cum se pot folosi corectplantele medicinale atât în scop profilactic, cât ºi în scopcurativ ºi de ce plantele nu sunt chiar aºa inofensive cum para fi. Multe conþin substanþe biologic active toxice ºi numaidoza face diferenþa dintre medicament ºi otravã!

    Fitoterapia nu poate fi o metodã izolatã, singularã ºiindependentã de celelalte mijloace terapeutice; ea trebuie sãîntregeascã repertoriul terapiilor moderne, fiind unanimrecunoscutã eficienþa sa în pregãtirea ºi întãrirea organismuluipentru a face faþã la tot felul de agresiuni, cu alte cuvinteeste beneficã pentru întãrirea imunitãþii.

  • 8 Virginia Ciocan

    Natura este foarte generoasã cu noi ºi aºa cum s-a petrecutîntotdeauna, ne oferã sprijin ºi ne este nu numai cãlãuzã îndrumul nostru spre obþinerea ºi pãstrarea unei stãri de sãnãtatenormalã, dar vine cu oferta ei directã de bine, sãnãtate ºifrumuseþe pentru om, cu oferta în medicamentele verzi, aºacum metaforic au fost botezate plantele medicinale.

    În cartea sa „Previne ºi învinge boala cu plante medici-nale imunitare ºi adaptogene”, autoarea - un bun specialistîn biologie, un cercetãtor riguros cu care am colaborat înmunca noastrã de cercetare de aproape trei decenii, laInstitutul de Biologie ºi Nutriþie Animalã Baloteºti - neintroduce în fascinanta lume a plantelor, descrie simplu ºipe înþelesul tuturor procese fiziologice ºi biochimicecomplexe, precum imunitatea ºi autoadaptarea organismuluila factori nocivi, în lupta cu boala, ºi mai ales aratã importanþaplantelor medicinale în prevenirea bolilor ºi mai ales îndeclanºarea unor mecanisme de autoapãrare, încã insuficientcunoscute ºi care ne permit sã fim propriul nostru doctor!

    În primul capitol al cãrþii, autoarea face o retrospectivãa cunoaºterii în domeniul terapiei cu plante, amintind cãprimele cunoºtinþe dateazã de la sumerieni (cu aproape5000 de ani înainte de Hristos), de la care s-au pãstratcelebrele tãbliþe de lut cu reprezentarea graficã a multorierburi de leac.

    Aminteºte ºi de tradiþia poporului nostru, ai cãrui strãmoºi,dacii, ne-au lãsat prin cuvânt, o adevãratã enciclopedie aplantelor medicinale, cu învãþãturi ºi idei ce au strãbãtutveacurile, pânã în zilele noastre.

    Autoarea descrie metodele de lucru în fitoterapie, formelesub care se pot folosi plantele ºi anume: infuzii, pulberi,decocturi, siropuri, tincturi, macerate - multe formule fiindgândite, preparate ºi folosite personal de autoare.

    Interesantã ºi dupã pãrerea mea, apropiatã de adevãr, estepãrerea dânsei cã boala este asociatã unui dezechilibru

  • 9Previne ºi învinge boala cu plante medicinale imunitare ºi adaptogene

    metabolic al organismului cauzat de slãbirea sistemuluiimunitar, lipsa de activitate fizicã, alimentaþia nesãnãtoasã,dar ºi de unii factori nocivi externi precum poluarea apei, aaerului, a hranei, agenþi infecþioºi, bacterii, virusuri ºi muce-gaiuri patogene, etc. precum ºi de starea psihicã, emoþii decele mai multe ori necontrolate sau stres.

    Nu lipsitã de interes ºi nici singularã este pãrerea autoareipotrivit cãreia fiecare om este legat de locul naºterii prin firenevãzute, datoritã cãrora oamenii se simt bine, dorm ºi sehrãnesc bine, au rezultate bune în carierã ºi viaþa personalãºi mai ales nu fac eforturi deosebite pentru a-ºi pãstrasãnãtatea, în satul, oraºul sau þara în care au vãzut luminazilei. De aceea, plantele medicinale autohtone precum muºe-þelul sau busuiocul par sã aibã rezultate mult mai bune, pentrunoi, românii, decât celebrele ginseng sau noni.

    Sfatul autoarei de a folosi cu încredere plantele medi-cinale culese sau cultivate de noi în grãdinã, în pãdurea dinapropiere, în poiana sau pajiºtea de munte unde mergem înexcursii, este pertinent, corect ºi bun de urmat, de cãtre fiecaredintre noi, pãrinþi ºi copii, tineri ºi mai puþin tineri în efortulcomun de a avea o viaþã frumoasã.

    Prin fiecare rând al acestei cãrþi, autoarea ne îndeamnãsã iubim ºi sã respectãm plantele ºi ne asigurã cã fiecareplãntuþã, oricât de modestã ar fi ea, pe lângã care trecem demulte ori cu indiferenþã, reprezintã darul de sãnãtate, defrumuseþe ºi de viaþã lungã pentru noi oamenii, de la Naturã!Mesajul tãcut al plantelor manifestat prin culoare ºi miroseste „... înapoi la alimentaþia naturalã ºi sãnãtate prinfarmacia naturii”!

    Dr. ing. Cãtãlin Dragomir Director ºtiinþific INCDBNA Baloteºti

  • 10 Virginia Ciocan

  • 11Previne ºi învinge boala cu plante medicinale imunitare ºi adaptogene

    INTRODUCERE

    În zilele noastre se crede cã se ºtie tot, sau aproape tot,despre plantele medicinale, pentru cã de milenii fitoterapiaa preocupat omenirea. Însã, noutãþi continuã sã aparã zilnicºi rodul muncii a mii de cercetãtori din toatã lumea se adunã,se aglomereazã ºi fac foarte grea inventarierea, difuzarea ºimai ales aplicarea lor în practica medicalã naturistã.

    Nu mai este un secret pentru nimeni cã în opinia generalãa oamenilor s-a produs o cotiturã, pãrerea acestora despreagresivitatea medicamentelor de sintezã fiind acceptatã acumºi de medici, care sunt din ce în ce mai conºtienþi ºi nu maiprescriu antibiotice ºi medicamente de sintezã decât în boligrave, când efectul secundar al acestora este incomparabilmai mic decât efectul curativ.

    Din pãcate, trãim într-o epocã în care organismul facefaþã cu greu ritmului trepidant al vieþii sociale, mediului totmai poluat la care se adaugã consecinþele nefaste ale utilizãriifãrã discernãmânt a medicamentelor de sintezã ºi a unorpractici medicale agresive precum tratamentul cu razeradioactive, a unor operaþii chirurgicale º.a.

    Oamenii s-au îndepãrtat tot mai mult de viaþa simplã, înconcordanþã cu natura, ºi-au însuºit obiceiuri nesãnãtoase,precum consumul inutil ºi exagerat de tutun, cafea, alcool,droguri ºi mai nou, etnobotanice, sunt dezordonaþi în muncã,dar ºi în odihnã. Nu este de mirare atunci cã datoritã acestorgreºeli suntem afectaþi de suferinþe ºi boli! Organismul nostru

  • 12 Virginia Ciocan

    luptã pentru anihilarea acestor nesãbuinþe ale noastre ºi deaceea, este bine sã ne ajutãm organismul sã elimine toxineleºi sã depãºeascã perioadele de crizã, apelând la medicinanaturistã în general ºi la plantele medicinale, în particular.

    Este greºitã mentalitatea cã putem apela la mijloaceletradiþionale, „bãbeºti” numai atunci când am epuizat meto-dele medicinii alopate, clasice ºi suntem declaraþi „nevin-decabili”. Este necesar sã abandonãm mentalitatea, dar ºipractica de a combate simptomele bolilor ºi sã luptãm cucauza bolii, nu cu efectele acesteia. Metodele ne sunt laîndemânã folosind comorile oferite de Dumnezeu în imensasa farmacie, care se numeºte „Natura”.

    Strãmoºii noºtri au ºtiut sã foloseascã plantele medicinalesub formã de ceaiuri, tincturi, cataplasme sau plãmezi ºi le-aupreþuit aºa cum ºi astãzi o mai fac o parte din români. Cât nueste prea târziu trebuie sã reînvãþãm legile naturii ºi principiilemedicinii naturiste ºi numai aºa vom scãpa de aºa zisele „boliale civilizaþiei”, de tensiune arterialã, aterosclerozã, cardio-patii, colesterol mãrit, stres ºi numai în cazul unor boli grave,precum cancer, infarct de miocard, accident vascular cerebral,leucemie sau diabet, sã le blocãm evoluþia ºi sã le tratãm cuajutorul medicinii clasice, ce are rezultate ce nu pot ficontestate.

    Sã luãm exemplu de la pisica sau câinele nostru, cemãnâncã iarbã atunci când se îmbolnãvesc ºi de la mamifereledin pãdure, care atunci când sunt rãnite, cautã pâlcuri depãtlaginã, pe care se tãvãlesc pentru a se vindeca.

    Despre proprietãþile tãmãduitoare ale plantelor medi-cinale s-a scris mult, fiecare autor cãutând sã scoatã înevidenþã, în funcþie de specialitatea sa, planta, boala sauremediul. Practic, se ºtie care clasã de compuºi chimicivindecã diversele afecþiuni umane, ºtiinþa modernã

  • 13Previne ºi învinge boala cu plante medicinale imunitare ºi adaptogene

    demonstrând cã strãmoºii noºtri aplicau foarte bine ºi corectplantele medicinale, deºi nu cunoºteau mecanismelebiochimice intime.

    Dacã strãmoºii noºtri foloseau plantele medicinale pebaza tradiþiei, astãzi, folosirea lor este fundamentatã ºtiinþificprin cercetãri biochimice, de biologie sistematicã, farma-ceutice ºi clinice. Plantele medicinale sunt puse la dispoziþiacelor suferinzi sub formã de extracte, tincturi, siropuri, ceaiuriºi alte preparate de înaltã valoare terapeuticã.

    Plantele medicinale conþin principii active precumalcaloizi, glicozizi, vitamine, enzime, minerale, taninuri,uleiuri eterice º.a., substanþe ce au un grad mare de afinitatecu celulele ºi þesuturile umane, afinitate de care medica-mentele de sintezã nu beneficiazã.

    Din poziþia mea de specialist în biologie ºi biochimie,bun cunoscãtor al plantelor medicinale, practicând aroma-terapia prin metodele ei clasice, printre care ºi masajul cuuleiuri din plante aromatice, mã alãtur prin scrierea mea unoreminenþi specialiºti români, recunoscuþi în toatã lumea,printre care: Pavel Chirilã, Valeriu Popa, Virginia Faur,ªtefan Manea, Doru Laza, Cornel Constantinescu, MirceaAlexan, Ovidiu Bojor ºi mulþi alþii cu dorinþa puternicã de aîmpãrtãºi cititorilor români cunoºtinþele acumulate legate deputerea de leac a plantelor medicinale, izvor nesecat desãnãtate, de liniºte ºi de frumuseþe a trupului ºi sufletului.

    Încerc prin aceastã lucrare, sã stârnesc ºi curiozitateatinerilor, elevi ºi studenþi, deschizând o fereastrã cãtrefascinanta lume a plantelor, cu mistere ºi taine bine pãzite ºinumai parþial cunoscute de savanþi din toatã lumea.

    Nimeni nu se poate lãuda cã ºtie totul despre plante,pentru cã se descoperã ºi în prezent noi ºi noi caracteristicitãmãduitoare ale plantelor, dar ºi noi plante medicinale,mãrindu-se astfel arsenalul luptei contra a tot felul de boli.

  • 14 Virginia Ciocan

    Plantele sunt fiinþe vii, „ne simt”ºi prin intermediulbiocurenþilor ne rãspund la tot felul de stimuli. Dacã neapropiem de o plantã cu gândul de a-i rupe o floare sau ofrunzã, sau de a frige cu þigara o frunzã, experiment fãcut peo specie de Dracena conectatã la un dispozitiv de înregistrare,planta rãspunde cu un flux de biocurenþi, înregistrat grafic.Deºi pare incredibil, planta a reacþionat la fel când aceeaºipersoanã s-a apropiat altã datã de ea, deci a þinut minte traumasuferitã. Mai mult, ea comunicã ºi altor plante din apropierepericolul ºi acestea au acelaºi comportament când persoanarespectivã trece prin faþa lor. Plantele reacþioneazã la muzicã,la vocea noastrã, dacã le vorbim frumos ºi ne rãsplãtesc cumiros pãtrunzãtor sau cu flori frumoase, viu colorate!

    Dovada, se aflã în experienþele româncei MarioaraGodeanu ºi în numeroasele medalii de aur obþinute la Geneva,la Salonul Mondial al Invenþiilor. Captivanta lume vegetalãrãmâne un univers cu multe pete albe, ce sigur vor fi explorateîn viitor ºi care vor aduce omului uimitoare servicii, maiales în domeniul medicinii naturiste.

    Virginia Ciocan

  • 15Previne ºi învinge boala cu plante medicinale imunitare ºi adaptogene

    CAPITOLUL I

    PLANTELE MEDICINALE STRÃVECHI –REMEDII NATURALE

    1.1. Secretul plantelor medicinale

    Multã vreme oamenii au crezut cã „buruienile de leac”au puteri misterioase ºi însoþeau folosirea lor cu incantaþii ºidescântece ce s-au dovedit a fi avut rolul de cronometrare atimpului în care o licoare îºi fãcea efectul. Treptat oameniiau început sã observe cu atenþie plantele ºi au dezvãluitsecretele acestora, sesizate în timp ºi astfel a fost posibilãelaborarea unor terapii naturiste simple, care au fostperfecþionate de-a lungul secolelor.

    Astãzi, în era antibioticelor, a hormonilor, a corticoizilorºi altor medicamente de sintezã, tot mai des ºi tot mai mulþioameni apeleazã la terapia cu plante medicinale în prevenireaºi tratarea bolilor.

    Cercetãrile ºtiinþifice au stabilit cã alãturi de principiileactive determinate biochimic, în plantele medicinale mai suntºi alte substanþe ce încã nu au fost determinate, substanþe cecompleteazã sau amplificã efectul terapeutic. Numai aºa sepoate explica de ce scorbutul care apare din lipsa vitamineiC, nu se vindecã cu vitamina C sinteticã, ci numai cu vitaminãC naturalã, din legume ºi fructe.

    Dacã Vasco da Gama ºi-a pierdut douã treimi din echipajpentru cã nu luase lãmâi, ceapã ºi varzã pe vas, Cãpitanul

  • 16 Virginia Ciocan

    Cook, cu 118 oameni la bord, nu a pierdut în cãlãtoria sa de3 ani nici un om, pentru cã îºi luase rezerve mari de varzã ºilãmâi, dar ºi datoritã curãþeniei exemplare de pe vapor.

    Dupã importanta descoperire fãcutã de Fleming (1881–1955) cã unele plante inferioare precum mucegaiurile, producantibiotice (penicilinã, streptomicinã º.a.) s-a descoperit cãºi plantele superioare, între care codiþa-ºoricelului, muºeþel,ienupãr, ceapã, usturoi, leurdã, sunãtoare, pãtlaginã º.a.produc substanþe asemãnãtoare antibioticelor, ce pot ucidemicrobii, substanþe ce se numesc fitoncide.

    Atunci când se recolteazã plante medicinale, mai alespartea subteranã, rizomi, rãdãcini sau bulbi, trebuie sã serespecte o serie de reguli pentru protejarea plantelor perene,lãsând în sol suficiente organe subterane pentru ca planta sãnu sufere, sau mai rãu, sã nu moarã.

    ªi plantele îºi iau mãsuri proprii atunci când sunt culesebrutal, aºa cum se face cu floarea de tei, care îºi retrageputerea de leac, dacã se rup crengile la recoltarea florilor.

    Nu este exageratã ºi nici trãsnitã sugestia ca atunci cândculegem plante medicinale, sã vorbim cu ele, sã le spunemde ce le culegem ºi mai ales sã le rugãm sã ne ierte dacã leproducem suferinþã!

    Fiecare plantã medicinalã are o perioadã de recoltarespecificã ce trebuie respectatã, unele înainte de înflorire, alteleîn plinã înflorire ºi de aceea, nu este uºor sã le procuri, dacãnu se consultã un specialist. Mai simplu este sã le cumperide la Plafar, dar atunci trebuie sã te asiguri cã plantarespectivã este în termenul corect de garanþie, ºtiind cãplantele medicinale îºi pierd total calitãþile dacã sunt pãstratemai mult de 2 ani, chiar în condiþii optime.

    Plantele culese din naturã se usucã imediat dupã recoltareîn locuri uscate, special amenajate, iar pentru folosire în

  • 17Previne ºi învinge boala cu plante medicinale imunitare ºi adaptogene

    farmacia verde a casei, plantele se usucã în snopuri mici,sau pe hârtie albã, pe site sau rogojini curate, de obicei laumbrã.

    Dupã uscare, plantele se pãstreazã în pungi de hârtie sausãculeþi din pânzã ºi în cutii de carton, în nici un caz în pungisau recipiente din material plastic.

    Nu se vor folosi plante medicinale culese din zone undeau fost combãtuþi dãunãtorii prin mijloace chimice, sau planterecoltate din zone poluate de gaze de eºapament, de pemarginea ºoselelor, din parcuri ºi grãdini unde s-au folositpesticide.

    Plantele medicinale atât din flora spontanã, cât ºi celedin flora cultivatã se folosesc în fitoterapie sub formã depreparate farmaceutice, precum: infuzie, decoct, macerat,tincturã, sirop, vin medicinal, oþet aromatic, ulei eteric, bãigenerale, bãi locale, cataplasme º.a.

    1.2. Fitoterapia în lume ºi în România

    Cele mai vechi date despre utilizarea plantelor medicinalene-au rãmas de la sumerieni, popor ce a trãit între râurileTigru ºi Eufrat cu 6000 de ani înainte de Hristos. Apoi de laasirieni, popor ce a trãit cu 5000 de ani în urmã, s-au pãstrat22000 de tãbliþe de lut, dintre care 33 reprezentau un adevãratdicþionar de plante medicinale.

    Cunoºtinþele anticilor despre plantele medicinale au fostpreluate de medicina greacã reprezentatã de Hippocrate(460–375 î.Hr.), care în lucrarea sa „Corpus Hippocraticum”descrie 236 plante medicinale.

    La noi în þarã plantele medicinale au fost cunoscute dintimpuri strãvechi ºi de la Herodot, considerat pãrintele isto-riei, aflãm cã regele tracilor Zamolxis ºi ucenicii sãi medici,

  • 18 Virginia Ciocan

    au fost sursa de inspiraþie a celebrului „Jurãmânt al luiHippocrate”.

    Vasile Pârvan în cartea sa „Getica”, scrie cã leacurile ºiincantaþiile lui Zamolxis se fãceau cu ierburi ºi menþioneazãprocedeul fumigaþiei cu seminþe de cânepã, procedeu ce estefolosit ºi în zilele noastre în unele sate din România.

    Deºi în prezent se cunosc foarte puþine cuvinte din limbastrãmoºilor noºtri daci, pãstrându-se doar 160 cuvinte, câtevazeci din ele sunt nume de plante medicinale. Putem lesneconstata cã strãmoºii noºtri cunoºteau ºi preþuiau însuºirileplantelor ºi natura în general. Marele preot al dacilor,Deceneu, i-a învãþat pe daci sã trãiascã dupã legile naturii ºicitez „.... sã petreacã viaþa numai în fapte bune”.

    Nivelul înalt la care ajunsese medicina în Dacia, conformprincipiilor Zamolxiene de pãstrare a sãnãtãþii trupului ºi asufletului, este dovedit de cele descoperite de arheologi laSarmizegetusa ºi anume câteva instrumente medicale cu carese puteau face operaþii chirurgicale pretenþioase, ce includeauchiar trepanaþii.

    Mai târziu, între secolele XIII ºi XV s-au pãstratdocumente ce atestã cã pe la 1558, domnitorul AlexandruLãpuºneanu, fiind bolnav de ochi, a fost îngrijit de un bãrbierdin Ardeal cu niºte „herbarius”, iar în anul 1578, apare laCluj una dintre primele cãrþi de plante medicinale, denumitã„Herbarium”.

    Din altã lucrare, „Pravila lui Matei Basarab” aflãm cãvraciul avea voie sã studieze ierburile, iar în „Psaltireascheianã”( 1515) sunt descrise scorþiºoara ºi isopul.

    În anul 1846 apare la Bucureºti lucrarea „Practicadoctorului de casã” în care sunt descrise ºi recomandatepentru tratarea bolilor, plante precum: pãpãdia, cicoarea,fumariþa, pelinul º.a.

  • 19Previne ºi învinge boala cu plante medicinale imunitare ºi adaptogene

    În decursul timpului pe teritoriile locuite cândva degeto-daci, teritoriul României de astãzi, medicina s-aîndepãrtat tot mai mult de principiile Zamolxiene ºi s-aorientat numai asupra organelor bolnave. În timp, s-auînlocuit remedii blânde, naturale, eficace ºi nevãtãmãtoare,cu remedii agresive, cu medicamente de sintezã, cu iradierisau intervenþii chirurgicale, de cele mai multe ori inutile.

    Tot mai multe sunt opiniile oamenilor de ºtiinþã cã neîndreptãm lent, dar sigur cãtre o degradare a speciei umane,sãnãtatea fizicã ºi spiritualã fiind din ce în ce mai ameninþatãde stresul modern, de poluarea necontrolatã a naturii, depoluarea medicamentoasã, de supraalimentaþie º.a.

    De-a lungul anilor s-au fãcut numeroase încercãri demicºorare a nocivitãþii terapiilor specifice medicinii clasice,oferindu-se terapii alternative, naturiste precum fitoterapia.Aceste încercãri s-au amplificat în ultima vreme ºi de aceea,este important de subliniat cã fitoterapia este cea mai vechemetodã de vindecare a numeroase afecþiuni cu care omul s-aconfruntat. Rezistând la proba asprã a timpului, fitoterapiase adreseazã întregului organism ºi nu numai unui organanume, cu alte cuvinte se adreseazã bolii, nu bolnavului.

    Dupã cum plastic se exprima Ovidiu Bojor, organismulbolnav este ca un motor gripat ºi spre deosebire de acesta,nu se poate repara piesã cu piesã. Se poate vindeca numaifolosind o ºurubelniþã foarte finã, care este fitoterapia, multmai eficientã decât o ºurubelniþã artificialã, care estemedicamentul de sintezã.

    1.3. Metode de lucru în fitoterapie

    Fitoterapia, ce utilizeazã plante, extracte de plante sauanumite principii active din plante, are avantajul cã metodeleei sunt bine suportate de organism, medicamentele de origine

  • 20 Virginia Ciocan

    vegetalã, denumite ºi medicamente verzi, putând fi aplicateîn tratamente de duratã ºi în boli cronice. Acþiunea lor estecomplexã datoritã compoziþiei biochimice deosebit devariatã, dar ºi efectului sinergic pe care unele substanþe îlau, mãrind sau întãrind efectul altora.

    Fitoterapia utilizeazã în mod frecvent extracte apoasesau hidroalcoolice în care sunt dizolvate substanþe, precumsãruri ale unor oligoelemente, cu mare importanþã pentruorganism ºi care nu se gãsesc în medicamentele de sintezã.

    Fitoterapia are un spectru foarte larg de aplicare ºi înmulte afecþiuni, precum cele cardiovasculare, chiar nu sepoate renunþa la unele medicamente, precum Digoxin, ce sepreparã din planta Digitalis, tot aºa cum în boli hepatice,medicamentul Silimarinã, este obþinut din planta Silybummarianum, sau în boli digestive, în care unele laxative suntobþinute din plante precum Senna( frunze ºi fructe recoltatede la Cassia angustifolia ºi C. acutifolia) ºi Rhamnusfrangula (cruºin).

    În ultima perioadã fitoterapia s-a diversificat, în cadrulei apãrând ramuri distincte precum, Aromaterapia, Homeo-patia, Gemoterapia sau Terapia floralã Bach.

    Aromaterapia (Jean Valnet, Virginia Ciocan) foloseºteuleiurile eterice din plante, ce sunt de fapt lichide ce nu conþingrãsimi, substanþe organice cu o compoziþie foarte complexã,eteri, esteri, fenoli, folifenoli, aldehide º.a. ce sunt de faptesenþe concentrate ce pãtrund deosebit de repede în corp ºiprin sânge sunt vehiculate rapid cãtre toate organele corpului.

    Aceste esenþe volatile se gãsesc în niºte sãculeþi saubuzunãraºe, din þesuturile plantelor aromatice ºi au puterideosebite pentru activarea întregului organism, a sistemuluiimunitar, distrug microbii, echilibreazã funcþionareaglandelor endocrine, regleazã procesul de asimilare a


Recommended