IANUARIE2014

anul XXIINr . 425

RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz`̀ \\nn bbaazzaa HHoott`̀rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa ppoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii

„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`̀rriirree ssuunntt

aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,

ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..

28 pagini - 3 LEISe distribuie gratuitla Sec]iile de Poli]ie

din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia.

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU

Indira GHEORGHE

[i Dan CÂRSTOIU

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Adrian VLAD, Thomas CSINTA,

Constantin CONSTANTINESCU,

Florin {INCA, Costel RA{CA

[i Viorel BACIU

R`spunderea pentru materialele publicate

revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

TTiippaarruull:: TTiippooggrraaffiiaa

DDrr.. TTrr.. SSeevveerriinn;;

IISSSSNN 11558844-99991100

Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-55,

sector 5, Bucure[ti.

Tel/fax: 021.250.98.89. E-mmail:

revistapolitiei@gmail.com

Sumar

11{i casele „vorbesc“

3-4Furturile de ma[ini din Capital` au sc`zut notabil anul trecut

6-7

5

Rolul \mb`trânirii active \n via]aprofesional` a poli]i[tilor

Primii pa[i cu Leonardo da Vinci

14-15Cum s` ne ferim de infractori

Libertate cu br`]ar` la picior

16-18

19-21

File din trecutul Poli]iei Capitalei

DIRECTOR GENERAL:DIRECTOR GENERAL:

Mihai PRUTEANU

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Roberto {tefan ABABEI

Nelu LUPU

Mihai VOICU

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

LA ZI

1POLI}IA CAPITALEI - Ianuarie

Prevenirea [i combaterea evaziunii fiscale - priorit`]i ale Poli]iei Capitalei

\n anul 2014Evaziunea fiscal` este una dintre formele

cele mai r`spândite ale infrac]ionalit`]ii eco-nomico-financiare, care prejudiciaz` bugetulgeneral consolidat.

Având în vedere c` securitatea economic`reprezint` unul din elementele structurale alesecurit`]ii na]ionale, un obiectiv strategic esteprotejarea bugetului general consolidat, princombaterea evaziunii fiscale. Astfel, în urma[edin]ei C.S.A.T. din 28.06.2010, a fost adop-tat` Hot`rârea nr. 69/2010 privind prevenirea[i combaterea evaziunii fiscale, stabilindu-seconstituirea unui Grup de Lucru Interinstitu-]ional, având în responsabilitate nou` dome-nii prioritare de interven]ie: prevenirea [i com-baterea evaziunii fiscale în domeniile produ-cerii [i comercializ`rii produselor energetice,alcoolului [i b`uturilor alcoolice, tutunului,m`rfurilor agroalimentare, construc]iilor [i ma-terialelor de construc]ie, transporturilor, turis-mului, materialului lemnos, for]ei de munc`la „negru“ [i la „gri“. În acest sens, a fostadoptat Planul Na]ional Comun de Ac]iuneîncheiat între Ministerul Afacerilor Interne,Ministerul Finan]elor Publice, Ministerul Justi-]iei, Ministerul Public [i Serviciul Român deInforma]ii.

În baza prevederilor Ordinului Comun pen-tru punerea în aplicare a O.U.G. 54/2010, pri-vind unele m`suri pentru combaterea evazi-unii fiscale, încheiat între M.A.I. [i MinisterulPublic [i a Planului Na]ional Comun de Ac]i-une, la nivelul municipiului Bucure[ti, pe linia

prevenirii [i combaterii evaziunii fiscale, do-meniile prioritare de interven]ie sunt:

- producerea [i comercializarea produselorenergetice;

- comercializarea produselor din tutun;- producerea [i comercializarea m`rfurilor

agroalimentare;- construc]ii [i materiale de construc]ii;- utilizarea for]ei de munc` la „negru“ [i la

„gri“.Serviciul de Investigare a Fraudelor are un

efectiv de 72 lucr`tori [i este structurat pe pa-tru birouri: Biroul Industrie, Resurse Naturale[i I.M.M., Biroul Proprietate Intelectual`, Fra-ude Vamale [i Intracomunitare, Biroul Insti-tu]ii Bugetare [i Corup]ie [i Biroul FraudeBancare.

În anul 2013, în lucr`rile penale pentrucare s-a propus începerea urm`ririi penale,au fost constatate 378 infrac]iuni de evaziunefiscal`, fiind cercetate 191 persoane. De ase-menea, au fost solu]ionate 220 dosarepenale de evaziune fiscal`, valoarea total` aprejudiciului recuperat fiind de 55.593 mii lei,iar valoarea m`surilor asiguratorii a fost de17.738 mii lei.

Pentru domeniul tutun [i produse din tu-tun, anul trecut, activit`]ile întreprinse de for-ma]iunile de investigare a fraudelor s-au ma-terializat prin \nceperea urm`ririi penale în164 dosare, re]inerea a 29 de persoane, 6fiind arestate. De asemenea, au fost \ntoc-mite 8 rechizitorii, cu un prejudiciu re]inut de18.413 mii lei, iar prejudiciul recuperat a fostde 14.812 mii lei.

Domeniul prioritar de interven]ie - construc-]ii [i materiale de construc]ii a avut ca rezul-tate începerea urm`ririi penale în 235 dosare,4 persoane re]inute, 10 arestate, 33 de rechi-zitorii \ntocmite, cu un prejudiciu de 1.246mii lei, din care recuperat - 701 mii lei.

În domeniul producerea [i comercializaream`rfurilor agroalimentare s-a început urm`-rirea penal` în 99 dosare, 4 persoane au fostre]inute, iar 5 arestate. |n cele 27 de rechizi-

2 Ianuarie - POLI}IA CAPITALEI

LA ZI

torii \ntocmite, valoarea prejudiciului re]inut afost de 20.213 mii lei, recuperat fiind 225 miilei.

Pe domeniul prioritar, munca la „negru“ [ila „gri“, în 247 dosare a fost început` urm`-rirea penal`, iar din 4157 mii lei - prejudiciulre]inut \n cele 28 rechizitorii \ntocmite, s-arecuperat 1141 mii lei.

Activit`]ile desf`[urate de lucr`torii de in-vestigare a fraudelor pe domeniul produseenergetice au condus la 3 re]ineri, 4 persoa-ne arestate, 52 dosare în care s-a începuturm`rirea penal`, 9 rechizitorii \ntocmite, cuun prejudiciu total de 278 mii lei, din care afost recuperat 231 mii lei.

Din vasta activitate pe care au derulat-o po-li]i[tii de investigare a fraudelor în anul 2013,vom exemplifica doar câteva cazuri:

|n data de 27.05.2013, ofi]eri din cadrulServiciului de Investigare a Fraudelor, au re]i-nut pe numita H. R., de 45 ani, domiciliat` înBucure[ti, învinuit` de s`vâr[irea infrac]iuni-lor de evaziune fiscal`, sp`lare de bani, falsintelectual, folosirea creditului societ`]ii în in-teres contrar acesteia, [i pe numitul F.A.G., de34 ani, tot din Bucure[ti, învinuit de s`vâr-[irea infrac]iunii de evaziune fiscal`.

În perioada 2010-2012, \n calitate de admi-nistratori ai unor societ`]i comerciale, toatecu sediul \n Bucure[ti, au efectuat achizi]iiintracomunitare de o]el beton din Bulgaria, \nvaloare de peste 3.000.000 euro, iar pentru anu achita taxa pe valoare adaugat`, datorat`bugetului general consolidat al statului, au\nregistrat \n eviden]ele contabile documentefiscale false, care atestau fie achizi]ii fictive dem`rfuri, fie livr`ri intracomunitare nereale.

Pentru a beneficia de produsul infrac]iunii,ace[tia au transferat f`r` just temei suma de2.800.000 lei din conturile societ`]ilor, sum`pe care, ulterior, H. R. a retras-o în numerar,sub diferite pretexte (restituire creditare, pla-t` chirii, etc.). Prejudiciul creat bugetului destat dep`[e[te 3.100.000 lei (700.000 euro).

Tribunalul Bucure[ti a admis propunereade arestare preventiv`, pentru 29 de zile, ainculpatei H. R., [i a dispus m`sura preventiv`a oblig`rii de a nu p`r`si ]ara fa]` de inculpa-tul F.A.G.

Un alt caz a fost solu]ionat la sfâr[itul anu-lui trecut, la data de 17.12.2013, când ofi]eride investigare a fraudelor, cu sprijinul de spe-

cialitate al Serviciului Român de Informa]ii,au pus în aplicare un num`r de 22 autoriza]iide perchezi]ie domiciliar`, emise de Tribuna-lul Bucure[ti, pentru probarea activit`]ii in-frac]ionale a mai multor persoane învinuitede s`vâr[irea infrac]iunilor de „evaziune fis-cal`“.

Perchezi]iile domiciliare s-au desf`[urat înBucure[ti, precum [i în jude]ele Ilfov, Dolj [iConstan]a, [i au vizat atât locuin]ele suspec-]ilor, cât [i sediul [i punctele de lucru ale uneifirme din Bucure[ti ce are ca obiect de acti-vitate tranzac]ii cu metale [i pietre pre]ioase.

La 13.12.2013 a fost dispus` începerea ur-m`ririi penale fa]` de 22 de persoane, care, înperioada 2012-2013, au efectuat numeroaseachizi]ii de metale [i pietre pre]ioase, atât depe pia]a intern`, cât [i de pe teritoriul Turciei,pe care le-au comercializat prin intermediulmagazinelor proprii, f`r` a înregistra în evi-den]a contabil` a societ`]ii [i f`r` a declaraorganelor fiscale opera]iunile comerciale de-rulate, cauzând astfel bugetului de stat unprejudiciu în cuantum de aproximativ2.000.000 lei. Totodat`, prin intermediulsite-ului de profil, apar]inând societ`]ii co-merciale, au fost tranzac]ionate cantit`]i sem-nificative de metale [i pietre pre]ioase, iar oparte din sumele colectate de la clien]i (înspecial prin intermediul unor societ`]i de cu-rierat) au fost transferate în conturile perso-nale ale celor viza]i, f`r` întocmirea unordocumente justificative privind livrarea aces-tor bunuri [i încasarea sumelor aferente.

Cu ocazia perchezi]iilor efectuate a fost ri-dicat` cantitatea de 6834,5 grame bijuteriidin aur cu diamante, \n valoare de aproxima-tiv 700.000 euro, pentru care nu au putut fiprezentate documente de provenien]`, pre-cum [i suma de 15.000 de lei, provenit` dincomercializarea ilicit` a acestora.

Totodat`, au fost puse în executare un nu-m`r de 24 mandate de aducere a persoane-lor implicate. Ulterior, a fost dispus` re]inereape o perioad` de 24 de ore a învinui]ilorK.T.D., K.E.C. [i T.E., pentru care a fost pro-pus` arestarea preventiv`.

Combaterea evaziunii fiscale r`mâne [i înanul 2014 un domeniu prioritar de ac]iune alDirec]iei Generale de Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti.

MMaannuueellaa NNEEAAMM}}UU

3POLI}IA CAPITALEI - Ianuarie

BILAN}

|n anul 2009, la nivelul Ser-viciului Furturi de Autovehiculeal Poli]iei Capitalei, erau \nre-gistrate peste 1680 de furturide ma[ini. |n urm`torii ani, nu-m`rul acestora a \nceput s` sediminueze constant, ajungândca anul trecut s` fie sesizatedoar 462 de furturi, de patruori mai pu]ine ca acum cinciani. De[i metodele ho]ilor s-audiversificat, poli]i[tii au adus \nspatele gratiilor la fel de mul]i\n fiecare an, existând o mediede aproximativ 90 de infractorice sunt re]inu]i/aresta]i, \n fie-care an, pentru astfel de fapte.Pe majoritatea dintre ace[tia,justi]ia \i condamn` la \nchi-soare cu executare [i \[i isp`-[esc pedepsele \n diferite peni-tenciare din ]ar`.

Ho]ii de ma[ini din Capital`s-au orientat anul trecut maimult spre ma[inile produc]ieautohton` (\n special autotu-rismele Dacia - modelele pre-Logan). |n jur de 280 de ma-[ini autohtone au fost sustrasede ho]i \n 2013, de dou` orimai multe decât autovehicu-lele de fabrica]ie str`in` (140).

|n privin]a modului de ope-

rare, se disting câteva practicifolosite cu preponderen]` deinfractori: pentru ma[inile delux, ho]ii folosesc dispozitiveelectronice speciale, care anihi-leaz` amprenta electronic` acipului cheii, iar la celelalte au-toturisme ho]ii aplic` metoda„contactului pe direct“ sau lefur` prin tractare (urcate chiarpe platform` auto).

Au exitat câteva cazuri cândma[inile au fost vândute printârguri de ma[ini, ca mai apois` fie furate de la noii propri-etari, chiar de cei care le vân-duser` ini]ial. Ace[tia din urm`p`strau cea de-a doua cheie aautoturismului, iar apoi nu ler`mânea de f`cut decât s`mearg` la domiciliul nouluiproprietar [i s` fure ma[ina pecare o vânduser`.

Alte grup`ri specializate \nfurturile de autoturisme de luxau reu[it s` aplice alte meto-de, \n dauna firmelor de leas-ing [i a firmelor de asigur`ri.Am mai vorbit \n paginile re-vistei, anul trecut, despre astfelde cazuri, \n care anumite per-soane cump`rau \n leasing oma[in`, dar, pe parcurs, „uitau“

s` mai pl`teasc` ratele [i vin-deau ma[inile de zeci de miide euro \n afara ]`rii. Au exis-tat [i cazuri când firme de \n-chirieri auto (rent a car) dinstr`in`tate au fost p`gubite deho]ii români, care \nchiriauma[ini de la acestea, le intro-duceau \n ]ar`, \ntocmeau ac-te false, apoi le revindeau unorcump`r`tori de bun` credin]`.

De asemenea, mai multefirme de asigur`ri au fost p`-gubite, anul trecut, de persoa-ne care au depus plângere lapoli]ie c` le-au fost furate ma-[inile, pentru a putea \ncasaprima de asigurare auto de lafirmele de profil. De fapt, cu[tiin]a lor [i cu ajutorul unorintermediari, vindeau autove-hiculele peste grani]` (\n spe-cial \n Turcia), iar apoi f`ceaudemersurile pentru \ncasareapoli]ei CASCO de la firmele deasigurare.

Despre cazurile notabile cucare s-au confruntat poli]i[tii,am stat de vorb` cu [eful Ser-viciului Furturi de Autovehicule,domnul comisar [ef ConstantinStoian.

Neglijen]a unora, profitul altora!

|n luna noiembrie 2012,poli]i[tii au supravegheat [iob]inut informa]ii despre ogrupare, format` din 30 de per-soane, care furau autoturismescumpe, \n momentul \n careproprietarii le l`sau pornite, cucheile \n contact, [i coboraupentru diferite probleme dinma[in`. Oamenii legii, cu spri-jinul Direc]iei de Opera]iuniSpeciale din IGPR [i Departa-

Furturile de ma[ini din Capital` au sc`zut notabil anul trecut

Credit foto: autohotest.ro

4 Ianuarie - POLI}IA CAPITALEI

BILAN}

mentul de Informa]ii [i Protec-]ie Intern`, sub coordonareaunui procuror din cadrul Par-chetului de pe lâng` Judec`-toria Sectorului 1, au docu-mentat activitatea infrac]io-nal` a acestora [i au constatatc` dup` ce furau ma[inile, ho-]ii luau leg`tura cu proprietarii[i, pentru anumite sume debani, le restituiau autoturis-mele. De asemenea, gruparease ocupa [i cu furtul de ma[inidin str`in`tate, dar [i cu \n[e-larea firmelor de leasing.

Investiga]iile s-au desf`[u-rat pe parcursul a [ase luni,fiind \ngreunate de modulcum ac]ionau infractorii, carese foloseau de persoane inter-puse la comiterea faptelor, sedeplasau frecvent pe teritoriulaltor state din Uniunea Euro-pean`, schimbau frecvent mij-loacelor de comunicare [i sefoloseau chiar de sta]ii deemisie-recep]ie.

La sfâr[itul lunii aprilie2013 au avut loc, simultan, 26de perchezi]ii domiciliare, \nbaza autoriza]iilor emise deJudec`toria Sectorului 1 \nBucure[ti [i jude]ele Ilfov, Ia[i,Alba, Sibiu, Gala]i, fiind puse \nexecutare 32 de mandate deaducere. Dup` administrareaprobatoriului, 15 persoane aufost re]inute pentru infrac]iunide furt calificat, complicitate lafurt calificat, \n[el`ciune, com-plicitate la \n[el`ciune, favori-zarea infractorului [i t`inuire.

Ho]i cu apetit pentru Dacii

Poli]i[tii de la furturi autoau destructurat \n luna iulie ogrupare specializat` \n furturide Dacii. Astfel, cu sprijinul Di-rec]iei Opera]iuni Speciale aIGPR, pe 3 iulie 2013 a fost

organizat` o ac]iune de prin-dere \n flagrant delict a cincidintre membrii acesteia. |n ju-rul orei 22.00, I. {tefan, 27 ani,I. Ionu], 28 ani, N. Costel, 24ani, B. Gigi, 34 ani [i S. Dorin,24 ani, au ajuns cu un BMW \nsectorul 3, [i, dup` mai multeverific`ri, s-au oprit pe bulevar-dul 1 Decembrie 1918, unde,I. {tefan a \ncercat s` fure oDacie 1305, dar nu a reu[it s`porneasc` motorul.

Au plecat mai departe [i,dup` pu]in timp, au g`sit o al-t` Dacie, pe care au deschis-ocu chei potrivite [i au plecat cuaceasta spre cartierul 23 Au-gust din sectorul 3. Poli]i[tii audecis s` intervin` [i au blocatambele ma[ini la intrarea \nincinta Faur S.A., unde cei cinciho]i au fost imobiliza]i.

|n continuarea cercet`rilor,oamenii legii au efectuat, pe 9iulie 2013, [ase perchezi]ii do-miciliare \n comuna G`lbina[i,jude]ul C`l`ra[i [i comuna G`-neasa, din jude]ul Ilfov, undeau fost identifica]i al]i treimembri ai grup`rii: C. Ion, 23ani, G. Marian, 20 ani, [i P.Vasile, 32 ani, care au furat optautoturisme Dacia din sectoa-rele 2 [i 3. La perchezi]ii, aufost g`site documente, pl`cu]ede \nmatriculare, radiocaseto-foane auto [i piese auto, pro-venite din infrac]iuni.

Ma[inile de lux - bunuride pre] \n „peisajul

infrac]ional“

Tot \n luna iulie a anului tre-cut, \n Capital` a operat o gru-pare nestructurat` de ho]i dema[ini, axat` pe autovehiculede lux BMW X 5 [i X 6, care fo-losea ca metod` extragereabutucului \ncuietorii de la u[a[oferului [i anularea ampren-

tei electronice a computeruluide bord. Dup` ce le furau, ho-]ii, cu ajutorul unor persoaneinterpuse, luau leg`tura cu pro-prietarii [i cereau bani dreptr`scump`rare. |n dou` astfelde cazuri, proprietarii au accep-tat s` pl`teasc` banii ceru]i, nu-mai s` scape de necaz [i s` \[irecupereze ma[inile.

Dac` aceast` metod` nud`dea rezultate, ho]ii \ncercaus` treac` ma[inile peste grani-]`, \nspre Republica Moldova[i Ucraina. Poli]i[tii au reu[it s`dejoace planurile grup`rii, \na-inte ca ma[inile s` ajung` \nafara ]`rii. Pe 19 septembrie2013, \n baza autoriza]iilor deperchezi]ie emise de Judec`-toria Sectorului 4, poli]i[tii dela furturi auto, ajuta]i de colegidin structurile de specialitateale IGPR, au efectuat 12 per-chezi]ii domiciliare \n Bucu-re[ti [i jude]ele Boto[ani, Ialo-mi]a, Ilfov, fiind condu[i la Po-li]ie cei [apte suspec]i princi-pali: G. Dan, 41 ani, cunoscutcu antecedente penale, I. Do-rinel, 34 ani, S. M`d`lin, 30ani, H. Ahmed, 26 ani, C. Iu-lian, 31 ani, I. Daniel, 44 ani,N. Florin, 27 ani [i G. Sergiu,36 ani.

Ace[tia au fost acuza]i defurtul a cinci autoturisme BMW,dar [i de alte tentative, preju-diciul cumulat ridicându-se la1.300.000 lei, recuperat \npropor]ie de 100%.

Cei [apte suspec]i sunt cer-ceta]i pentu s`vâr[irea infrac-]iunilor de furt calificat, com-plicitate [i t`inuire la furt califi-cat, favorizarea infractorului,fals, uz de fals [i fals \n decla-ra]ii [i conducerea pe drumu-rile publice a unui autoturismcu numere de \nmatricularefalse.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

În perioada 18-21 noiembrie 2013, o de-lega]ie a Direc]iei Generale de Poli]ie a Muni-cipiului Bucure[ti, format` din comisar de po-li]ie Claudiu Born`gel, inspector principal depoli]ie Ionu] Babu[c` (ambii din cadrul Servi-ciului Omoruri), subcomisar de poli]ie FlorinOnofrei (Serviciul Investiga]ii Criminale), in-spector de poli]ie Alina-Maria Arucsandei,subinspector de poli]ie Valeria Ru]` [i subin-spector de poli]ie Marius Nedelcu (din cadrulServiciului Analiza Informa]iilor) a efectuat înKatovice, Polonia, prima vizit` din cadrul Pro-iectului cofinan]at din fonduri ale Uniunii Eu-ropene, intitulat: „Dezvoltarea capacit`]iistructurilor specializate de a preveni, com-bate [i investiga în mod eficient infrac]iunilegrave comise cu violen]`“.

Proiectul face parte din Programul „Înv`-]are pe tot parcursul vie]ii“ [i din Programulsectorial „Leonardo da Vinci“, desf`[urân-du-se sub îndrumarea Agen]iei Na]ionalepentru Programe Comunitare în DomeniulEduca]iei [i Form`rii Profesionale.

În cadrul proiectului, Poli]ia Capitalei aredrept parteneri Poli]ia Katovice (Polonia) [iPoli]ia Berlin (Germania), al`turi de care, peparcursul urm`torilor doi ani, prin schimburide experien]`, va c`uta modalit`]i de îmbu-n`t`]ire [i uniformizare a procedurilor inves-tigative în cazul infrac]iunilor grave comise cuun grad înalt de violen]`.

Vizita efectuat` în Katovice s-a concretizatprintr-un dialog deschis [i amplu, acoperind

sfera criminalit`]ii grave, a grupurilor infrac-]ionale, dar [i a metodelor [i tehnicilor anali-tice folosite pentru probarea activit`]ii infrac-]ionale a suspec]ilor. S-a urm`rit, totodat`,conturarea unor puncte comune, din perspec-tiva situa]iei operative [i a activit`]ii investiga-tive, precum [i trasarea unor viitoare linii decooperare.

Al`turi de activit`]ile teoretice, au fost or-ganizate vizite la Departamentul Criminalistic,Unitatea specializat` pentru interven]ii în ca-zul evenimentelor provocate de huligani, laUnitatea Antitero [i la {coala de Poli]ie dinKatovice.

Membrii delega]iei Poli]iei Capitalei au re-venit cu premise concrete pentru eficienti-zarea muncii de poli]ie, cu noi puncte de spri-jin în combaterea [i cercetarea infrac]iona-lit`]ii transfrontaliere, dar [i cu noi prieteni.

IIooaannaa LLEEPP~~DDAATT

5POLI}IA CAPITALEI - Ianuarie

RELA}II NTERNA}IONALE

Primii pa[i cu Leonardo da Vinci

PPeennttrruu aa ffaaccee rreevviissttaa „„PPoollii]]iiaa CCaappiittaalleeii““ mmaaii aacccceessiibbiill`̀ oo ppuuttee]]ii ddeesscc`̀rrccaa ggrraattuuiitt ddee ppee ssiittee--uull www.politiacapitalei.ro.

TTrriimmiittee]]ii--nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaassttrr`̀ ddee ee--mmaaiill llaarevistapolitiei@gmail.com

[[ii vvee]]ii pprriimmii oonnlliinnee \\nn ffiieeccaarree lluunn`̀ rreevviissttaa..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail

6 Ianuarie - POLI}IA CAPITALEI

LEGISLATIV

Maximul pensiei în Spaniaeste de 2522,89 euro pe lun`[i nu poate dep`[i o cifr`anual` de 35.320,46 euro.

În octombrie 2012, în Spa-nia erau 8957.176 pensio-nari. Referitor la aceste pen-sii normale (pentru c` exist`[i pensii de invaliditate, v`-duvie sau orfan), pensia me-die lunar` acordat` este de1117,85 euro, pentru lucr`-torii din sistemul general.

În Spania exist` [i altemoduri de pensionare, cumar fi lucr`torii independen]i(care fac munca lor pentru eiîn[i[i [i nu pentru orice com-panie) sau angaja]i în activi-t`]i de pescuit sau miniere,de exemplu, cu o medie lu-nar` ceva mai mare.

Sistemul public de pensiiopereaz` cu succes în Spania[i se bucur` de consens po-litic, social [i sindical.

Pactul de Toledo, semnatde c`tre diverse for]e politice[i organiza]ii sindicale, la 30martie 1995, este un angaja-ment neechivoc pentru pro-tec]ia [i ap`rarea acestui sis-tem.

Printre altele, s-a urm`ritcrearea unui fond de rezerv`,alimentat în perioada deboom economic, care s` per-mit`, în alte vremuri de criz`[i de cre[tere a [omajului,plata pensiilor, f`r` a modifi-ca principiile de baz` ale fun-c]ion`rii sistemului de an-samblu.

În Spania, Constitu]ia con-sacr` în articolul 50 c` „auto-rit`]ile publice trebuie s` ga-ranteze, prin pensii adecvate[i periodic actualizate, sigu-

ran]a economic` a cet`]eni-lor în vârst`.“

Aceast` protec]ie legal`de maxim rang este baza sis-temului public de pensii, ca-re se adaug` la sistemul pri-vat de pensii, la care au drep-tul cet`]enii spanioli.

Orice persoan` care estepe cale s` ini]ieze o activitatetrebuie s` de]in` un num`rde securitate social`.

Trezoreria General` de Se-curitate Social` va acorda unnum`r de securitate social`fiec`rui cet`]ean, pentru iden-tificarea acestuia în rela]ia cuTrezoreria. De asemenea, res-pectivul num`r se va acorda[i pentru beneficiarii de pen-sii sau alte presta]ii ale sis-temului.

Angajatorii sunt obliga]i s`solicite înscrierea lucr`torilorlor la sistemul de securitatesocial`. Când angajatorul nuî[i îndepline[te aceast` obli-ga]ie, lucr`torul poate solici-ta direct înscrierea sa la sis-tem. Lucr`torii independen]isau lucr`torii salaria]i suntobliga]i s` solicite înscrierea.Contribu]ii: to]i lucr`torii tre-buie s` cotizeze la sistemulde securitate social`. Com-pania va deduce procentulde contribu]ie corespunz`tor

din salariul brut al lucr`toru-lui [i aceast` re]inere va ap`-rea în fi[a de plat` a salaria-lui. To]i lucr`torii pot solicita„Vida Laboral“ (înregistr`rileprivind angajarea), pentru averifica contribu]iile pl`titec`tre Securitatea Social`.

Legea organic` 2 din 13martie 1986, a For]ei [i Corpu-lui de Securitate, care regle-menteaz` func]iile [i statutulîn domeniul siguran]ei publi-ce, stabile[te în articolul 16.3faptul c` „pensionarea pen-tru limit` de vârst` are loc laîmplinirea vârstei de 65 ani.“

Acela[i act normativ pre-vede existen]a în cadrul Po-li]iei a unei „situa]ii adminis-trative“, ca „activitate secun-dar`“, care se aplic` poli]istu-lui înainte de pensionare [icare se refer` la posturi admi-nistrative, pe care sunt trecu]iace[tia, dup` minim 25 anide activitate operativ`.

În cazul Poli]iei Spaniole,num`rul anual de pensio-n`ri, într-un grup de 72.000de lucr`tori operativi, a cres-cut de la 1400 în 2005 la2174, prev`zut în 2012. Crizadin Europa a afectat [i Spa-nia, ceea ce a condus la pier-derea a 153 posturi anual,nu prin concedieri, ci prinpensionarea lucr`torilor.

În Spania, având în vederevârsta înaintat` de pensiona-re, începând cu anul 1978, aexistat posibilitatea ocup`riiunor posturi în domeniul ad-ministrativ, ca „activitate se-cundar`“, eligibil`, pentrupoli]i[tii care se apropie devârsta pension`rii, func]ii ca-re pot garanta serviciul agen-

Rolul îmb`trânirii active în via]a profesional` a poli]i[tilor

În 2012, existau 2989de poli]i[ti spanioli,încadra]i pe func]ii

neoperative, de activit`]isecundare.

” ”

7POLI}IA CAPITALEI - Ianuarie

LEGISLATIV

]ilor, prev`zând cerin]e [iaptitudini psiho-fizice adap-tate serviciului neoperativ.

Cu na[terea Poli]iei Na]io-nale, în 1986, a devenit ne-cesar s` se reglementeze unstandard specific juridic, ca oalt` form` de protec]ie a po-li]i[tilor ajun[i la o vârst` carenu le mai permite munca înoperativ. Astfel, în data de29 septembrie 1994, s-aaprobat Legea 26. Prin aceas-ta s-a oferit posibilitatea poli-]i[tilor s` ocupe func]ii neo-perative, de gestiune, admi-nistrative, servicii oferite cet`-]enilor, suport pentru unit`-]ile de cercetare, etc., la îm-plinirea vârstei de 58 ani(poli]i[ti subinspectori, in-spectori [i inspectori princi-pali) sau 62 (în cazul comi-sarilor sau a comisarilor [efi).

În 2012, existau 2989 depoli]i[ti spanioli, încadra]i peaceste func]ii neoperative, deactivit`]i secundare.

Poli]i[tii pot opta pentruocuparea unor asemeneaposturi prin „trecere automa-t`“, pentru cei care au împli-nit vârsta de 55 ani, iar pen-tru cei cu [coal` superioar`,de la 60 de ani; „trecerea lacerere“, dup` 25 ani de activ-itate în domeniul operativ, seface când sunt scoase la con-curs asemenea posturi (demen]ionat c` acestea se scotanual, îns` în 2012, pentruanul 2013, nu s-au mai scosla concurs asemenea posturi,din cauza crizei). Dac` la înce-put erau scoase, în medie,5500 de asemenea posturi/an, num`rul sc`zuse la 153,la finele lui 2011, în bazaunei „hot`râri a unei comisiimedicale“, f`r` condi]ii devârst`, când au limitate aptitu-dinile psiho-fizice.

Poli]i[tii, în baza prescrierii

unei comisii medicale [i carenu mai îndeplinesc condi]iilepsiho-fizice, se pot pensionacu o pierdere de 20%-30%din salariu.

Un procent cuprins între30%-40%, dintre agen]ii depoli]ie care îndeplinesc vâr-sta standard, ader` la acestsistem de protec]ie.

S` mai spunem c`, în urmaunei evalu`ri a situa]iilor pre-zentate mai sus, se estimea-z` c` Poli]ia Spaniol` va pier-de, în urm`torii 5 ani, 5700agen]i din Corpul Operativ,prin pension`ri anticipate,adic` aproximativ 10% dincapacitatea operativ`, ceeace va afecta grav securitateacet`]enilor, în condi]iile încare angaj`rile/recrut`rile însistem sunt în sc`dere dato-rit` crizei economice.

În general, la nivel euro-pean, s-a constatat faptul c`,dup` vârsta de 30 ani, o per-soan` pierde anual 1-2% dincapacit`]ile psiho-fizice.

În Spania, peste 17.000poli]i[ti lucreaz` în schim-buri. Un studiu f`cut în 1995relev` c` 22,8% din ace[tiasufer` de insomnie, mai pre-dispuse fiind femeile. Aceas-t` realitate, s-a demonstratc` duce la depresii.

În ceea ce prive[te tipulde func]ii, care se pot ocupaîn poli]ie, ca „activit`]i secun-

dare“, la împlinirea vârstei men-]ionate, acestea sunt definitede un Decret Regal din 1995,care a dezvoltat Legea din1994, men]ionându-se celeîn domeniul managementu-lui, consiliere [i sprijin pentruactivitatea poli]iei:

a) Activit`]i de predare, in-terpretare limbi str`ine [i do-meniul informaticii, al Poli]ieiNa]ionale;

b) Mecanici elicoptere;c) Instructori de tir, con-

trolul [i între]inerea vehicu-lelor, de îmbr`c`minte, de te-lecomunica]ii [i de arma-ment;

d) Statistic`, Analiza date-lor de interes criminalistic, cri-minologie;

e) Legisla]ie poli]ieneasc`sau domeniul fotografic;

f) Operatorii de radio [itelefonie;

g) Controlul de intrare [isecuritatea cl`dirilor de poli-]ie;

h) Între]inerea de echipa-mente de poli]ie [i facilit`]i,inclusiv Cavalerie;

i) În general, toate activi-t`]ile tehnice, de manage-ment, de consiliere [i sprijin,legate de poli]ie, cu condi]iaca acestea s` nu impliceactivit`]i operative.

MMaarriiuuss IIOONNEESSCCUU

-- vvaa uurrmmaa --

Cre

dit

foto

: cor

bis.

com

8 Ianuarie - POLI}IA CAPITALEI

ACTUALITATE

Protocol durabil \ntre poli]ie [i universit`]ile din Bucure[ti

Sanc]iuni pentru dep`[irea coloaneioprit` la semafor

Direc]ia General` de Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti a \ncheiat mai multe protocoale decolaborare cu institu]iile de \nv`]`mânt supe-rior din Capital`, pentru anul universitar2013-2014, cu scopul preg`tirii antiinfrac-]ionale [i antivictimale a studen]ilor, a pre-venirii consumului ilicit de droguri, traficuluide persoane, precum [i a violen]ei \n cam-pusuri.

|n prezent, Poli]ia Capitalei, prin interme-diul Serviciului Ordine Public`, are \n derulare[ase astfel de proiecte cu: Universitatea Bucu-re[ti, Universitatea de {tiin]e Agricole [i Me-dicin` Veterinar`, Universitatea Tehnic` deConstruc]ii, Academia de Studii Economice,Universitatea Na]ional` de Educa]ie Fizic` [iSport [i Universitatea Politehnic`.

Poli]i[ti de ordine public` sunt prezen]ipermanent \n campusurile universitare [i par-ticip`, ori de câte ori sunt solicita]i, la \ntâlnir-ile cu studen]ii sau la [edin]ele periodice alrectoratului. De asemenea, controleaz` regu-lat paza unit`]ilor de \nv`]`mânt, distribuiemateriale preventive [i, \mpreun` cu factoriide conducere ai universit`]ilor, realizeaz`constant schimbul de informa]ii atunci cândse produc incidente \n incinta facult`]ilor [i ac`minelor studen]e[ti.

Aceste ac]iuni au drept scop realizareaunui climat de siguran]` \n interiorul institu-]iilor universitare, reducerea riscului de victi-mizare a studen]ilor [i a cadrelor didactice,promovarea valorilor morale [i juridice, pre-cum [i a respectului fa]` de lege. (AA.. SS..))

În diminea]a de 16 ianua-rie, în doar câteva ore, poli-]i[tii de la Brigada Rutier` aCapitalei au re]inut 42 per-mise de conducere pentrudep`[irea coloanei oprit` laculoarea ro[ie a semaforului.

Ace[tia au ac]ionat \n maimulte zone din Bucure[ti,unde au urm`rit identificareaconduc`torilor auto care înca-lc` aceast` prevedere legal`.

De asemenea, \n timpul ac-]iunii, au fost aplicate [i 115amenzi, în valoare total` depeste 31.000 de lei.

Contraven]iile au fost acor-date pentru comiterea unorabateri de la normele rutiere.

Dep`[irea coloanei oprit`la culoarea ro[ie a semaforu-lui electric se sanc]ioneaz`conform Ordonan]ei de Ur-gen]` a Guvernului nr.

195/2002 republicat`, cumodific`rile [i complet`rileulterioare, cu 4-5 puncte a-mend` [i suspendarea drep-tului de a conduce autovehi-cule pe drumurile publice,pentru 30 de zile.

|n Capital`, unde traficulrutier este \ngreunat de nu-m`rul mare de autovehicule\nmatriculate \n Bucure[ti, [inu numai, recomand`m [o-ferilor s` p`streze liber cen-trul intersec]iei, s` nu bloche-ze calea de rulare a mijloace-lor de transport public, s` nutreac` la culoarea ro[ie a se-maforului, s` nu opreasc` \nlocuri interzise (treceri pen-tru pietoni, sta]ii [i linii RATB,\n paralel cu alte autovehicu-le oprite lâng` bordur`).

AAnnddrreeii CCOODD~~UU

9POLI}IA CAPITALEI - Ianuarie

COOPERARE

-- uurrmmaarree ddiinn nnuumm`̀rruull 442233 --

Gilbert Guillaume, fost pre[edinte al Cur]iiInterna]ionale de Justi]ie, a estimat c` trei ele-mente trebuie întrunite pentru a exista un actcriminal de terorism [i anume:

- acte de violen]` de natur` a provoca moar-tea sau v`t`m`ri corporale grave;

- ac]iuni individuale sau colective care tind s`s`vâr[easc` astfel de acte;

- scopul propus: crearea terorii în public.Astfel, sunt întrunite criteriile necesare defi-

nirii unei infrac]iuni: elementul material, inter-na]ional [i mobilul.

Cu toate c` în domeniul dreptului interna]io-nal, terorismul interna]ional, datorit` lipsei de-finirii acestuia, nu este calificat ca o infrac]iuneautonom`, comunitatea interna]ional` a con-tinuat lupta în plan politico-juridic, împotrivaacestui flagel, prin elaborarea conven]iilor inter-na]ionale. Conven]iile elaborate pentru preve-nirea [i reprimarea terorismului consacr` cainfrac]iuni pe cele deja existente sau, [i maisimplu, dar sugestiv [i cuprinz`tor incriminabile.Exemplific`m în acest sens, Conven]ia de laWashington din 1971, Conven]ia de la Haga din1970, Conven]ia privind reprimarea finan]`riiterorismului din 1999, etc.

Terorismul este considerat ca fiind o infrac-]iune multiform`, sub acest aspect putându-seface o distinc]ie între terorismul interna]ional [iterorismul de stat. Terorismul interna]ional areca autor un individ sau un grup de indivizi carecomit acte de violen]` împotriva popula]iei ci-vile cu scopul de a constrânge [i determinaautorit`]ile publice s` le satisfac` anumite ce-rin]e ori scopuri. Cealalt` form`, terorismul destat, se caracterizeaz` prin aceea c` autor estestatul, care, fie folose[te terorismul împotrivacet`]enilor ca mijloc de guvernare, fie sus]ineanumi]i indivizi, care comit acte de terorism.

Comunitatea interna]ional`, în ceea ce pri-ve[te terorismul interna]ional, a optat pentru oabordare sectorial`, astfel sunt definite acteleparticulare ale terorismului prin Conven]iileinterna]ionale adoptate în materie de terorism,putând astfel s` le incrimineze, [i, deci, s` leprevin` [i reprime.

Actele incriminate astfel, sunt: deturn`ri deaeronave, infrac]iuni împotriva persoanelor care

se bucur` de protec]ie interna]ional`, luarea deostatici, infrac]iuni împotriva securit`]ii naviga-]iei maritime, infrac]iuni contra securit`]ii plat-formelor fixe, infrac]iuni în domeniul finan]`rii[i altele. Terorismul de stat poate exista, atât petimp de pace, cât [i pe timp de r`zboi. |n primulcaz, el vine în conflict cu drepturile omului, iarîn cel de-al doilea, cu dreptul umanitar. |n timpde pace, infrac]iunile pe baza c`rora comuni-tatea interna]ional` poate s` sprijine incrimi-narea terorismului de stat sunt: munca for]at`,deportarea, genocidul, întemni]area arbitrar`,finan]area terorismului sub multiplele saleforme. |n timp de r`zboi, este necesar a se facedistinc]ia între combatan]i [i necombatan]i.Combatan]ii sunt membrii for]elor armate aleunei p`r]i aflate în conflict. Ei trebuie s` aib`semne distinctive fa]` de popula]ia civil`.Dreptul umanitar sau dreptul conflictelorarmate condamn` toate politicile de teroarecare recurg la omoruri, lu`ri de ostatici, torturi,rele tratamente, acte de terorism. E[ecul datoratlipsei unei defini]ii juridice a terorismului inter-na]ional nu împiedic` statele s` condamnetoate formele de terorism [i s` vrea s` combat`manifest`rile multiforme ale acestuia, folosindinstrumente juridice, dar [i politice.

Organizarea [i coordonarea activit`]ilor derealizare a siguran]ei na]ionale în România, este însarcina Consiliului Suprem de Ap`rare a }`rii [i seexecut` de organele de stat, cu atribu]ii în acestdomeniu: Serviciul Român de Informa]ii, Serviciulde Informa]ii Externe, Serviciul de Protec]ie [i Pa-z`, precum [i structurile interne specializate aleMinisterului Afacerilor Interne, Ministerului Ap`r`-rii Na]ionale [i Ministerului Justi]iei.

Atribu]iile Consiliului Suprem de Ap`rare a]`rii, în domeniul siguran]ei na]ionale, sunturm`toarele:

- analizeaz` datele [i informa]iile ob]inute [ievalueaz` starea siguran]ei na]ionale;

- stabile[te principalele direc]ii de ac]iune [iaprob` m`surile generale obligatorii pentru în-l`turarea amenin]`rilor la adresa siguran]ei na-]ionale a României;

- stabile[te modalit`]ile de valorificare a in-forma]iilor, referitoare la siguran]a na]ional`;

- analizeaz` rapoarte [i informa]ii referitoarela modul de aplicare a legii privind siguran]a na-]ional`;

Informa]ia, Diploma]ia [i Ap`rarea Comun` - factori esen]iali \n strategia de securitate

10 Ianuarie - POLI}IA CAPITALEI

COOPERARE

- aprob` structurile organizatorice, efectivele[i regulamentele de func]ionare a ServiciuluiRomân de Informa]ii, Serviciului de Informa]iiExterne [i Serviciului de Protec]ie [i Paz`;

- aprob` cheltuielile operative destinate rea-liz`rii siguran]ei na]ionale.

Structurile de informa]ii, cu atribu]ii în dome-niul siguran]ei na]ionale, fac parte din SistemulNa]ional de Ap`rare, iar activitatea lor este con-trolat` de Parlamentul României, prin Comisiacomun` a celor dou` Camere. Organele de stat,specializate în munca de informa]ii, [i cu atribu-]iuni în domeniul siguran]ei na]ionale, sunt ur-m`toarele:

Serviciul Român de Informa]ii

Serviciul Român de Informa]ii, înfiin]at prinLegea nr. 14 din 24.02.1992, este organul destat specializat în domeniul informa]iilor privi-toare la siguran]a na]ional` a României, partecomponent` a sistemului na]ional de ap`rare,activitatea sa fiind organizat` [i coordonat` deConsiliul Suprem de Ap`rare a ]`rii.

Serviciul Român de Informa]ii organizeaz` [iexecut` activit`]i pentru culegerea, verificarea [ivalorificarea informa]iilor necesare:

- cunoa[terii, prevenirii [i contracar`rii oric`-ror ac]iuni care constituie potrivit legii, amenin-]`ri la adresa siguran]ei na]ionale a României;

- asigur` ap`rarea secretului de stat, preve-nirea scurgerii de date [i informa]ii;

- asigur` transportul coresponden]ei oficialecu caracter „secret de stat“ pe teritoriul României;

- execut` activit`]i informative [i tehnice deprevenire [i combatere a terorismului;

- execut` interven]ia antiterorist` asupraobiectivelor atacate sau ocupate de terori[ti;

- asigur` protec]ia antiterorist` a demnitari-lor români [i str`ini, conform normelor stabilitede Consiliul Suprem de Ap`rare a }`rii;

- ac]ioneaz` pentru descoperirea [i contra-cararea ac]iunilor de ini]iere, organizare [i consti-tuire pe teritoriul României a unor structuri in-formative ce aduc atingere siguran]ei na]ionale.

|n activitatea sa, Serviciul Român de Informa-]ii este autorizat s` de]in` [i s` foloseasc` mij-loace adecvate pentru ob]inerea, verificarea,prelucrarea [i stocarea informa]iilor privind sigu-ran]a na]ional`. Organele Serviciului Român deInforma]ii nu pot efectua acte de cercetare pe-nal`, nu pot lua m`sura re]inerii sau arest`riipreventive.

Structurile informative specifice ServiciuluiRomân de Informa]ii sunt:

- Diviziunea „A“ - Ap`rarea Constitu]iei - are încompeten]` amenin]`rile la adresa siguran]eina]ionale, venite din interior, cele de natur`extremist`, na]ionalist` [i separatist`;

- Diviziunea „B“ - Contraspionaj - are în com-peten]` depistarea cadrelor [i agen]ilor de spi-onaj, care ac]ioneaz` în ]ara noastr` sub diverseacoperiri;

- Diviziunea „C“ - Ap`rarea economiei na]io-nale;

- Diviziunea „D“ - Supraveghere operativ` [iinvestiga]ii;

- Diviziunea „E“ - Protec]ie intern`;- Diviziunea „F“ - Eviden]` documente;- Diviziunea „G“ - Logistic`.Tot în cadrul Serviciului Român de Informa]ii

mai func]ioneaz` Inspectoratul General pentruCombaterea Terorismului [i o unitate de trans-misiuni.

Serviciul de Informa]ii Externe

Serviciul de Informa]ii Externe este organulde stat specializat în domeniul informa]iilorexterne privind siguran]a na]ional`. Aceast`institu]ie este autorizat` ca în condi]iile legii s`foloseasc` metode, s` creeze [i s` de]in` mij-loace adecvate pentru ob]inerea, verificarea [ivalorificarea datelor [i informa]iilor privind sigu-ran]a na]ional`. Activitatea Serviciului de Infor-ma]ii Externe are caracter secret de stat.

|n cadrul Serviciului de Informa]ii Externe,func]ioneaz` mai multe direc]ii, printre care a-mintim:

- Direc]ia General` de Informa]ii Externe,care are printre atribu]ii culegerea [i verificareainforma]iilor din aria de competen]` ce vizeaz`siguran]a na]ional` a României, precum [i ges-tionarea unor crize interna]ionale ce prive[tedirect sau indirect statul român;

- Direc]ia General` de Analiz`-Evaluare [iStrategie care este direct r`spunz`toare de ana-liza [i strategia adaptiv` sau interven]ia deci-zional` politic` ce are un caracter ameliorativ;

- Direc]ia General` de Securitate Intern` careare atribu]ii în special pe zona contraspionaju-lui, antiterorismului, crimei organizate [i nepro-lifer`rii armelor de distrugere în mas`;

- Direc]ia General` Administrativ` care are caatribu]ii asigurarea logistic`, tehnic`, de perso-nal [i financiar`.

RRoommiicc`̀--AAddrriiaann VVLLAADDCCaammeelliiaa OOPPRREESSCCUU

-- ssffâârr[[iitt --

11POLI}IA CAPITALEI - Ianuarie

Poate c` nu v-a]i dat seama pân` acum,îns` orice cas` „vorbe[te“ [i poate s` „vor-beasc`“, inclusiv ho]ilor.

Dac` ar vorbi în limba dumneavoastr`, ocas` v-ar spune ea îns`[i ce s` face]i pentru afi în siguran]`:

o locuin]` în „U“ permite o mai bun`vizualizare a vecin`t`]ilor, deci este maisigur`;

un apartament aflat la parter, etajul 1sau la ultimul etaj, „cere“ neap`rat gratii laferestre;

o cas` situat` pe o strad` slab iluminat`,într-o zon` izolat`, v` „strig` AJUTOOOOR!“;

un apartament situat într-o ni[`, imediatlâng` lift, „v` roag`“ s` ave]i mai strânse le-g`turi cu vecinii, în situa]ia în care sunte]i ple-cat de-acas`. De aceea, indiferent c` locui]iîntr-un apartament sau la cas`, ruga]i un pri-eten sau un vecin s` aib` grij` de locuin]adumneavoastr` atunci când v` afla]i în vacan-]` - s` ia scrisorile din cutia po[tal`, s` aran-jeze draperiile, în a[a fel \ncât casa s` par` c`este locuit`.

Lumina îi alung` pe cei care doresc s`r`mân` în umbr`. Iluminatul exterior trebuieastfel conceput încât s` nu fie diminuat devegeta]ie [i s` permit` conectarea [i deco-nectarea din mai multe puncte ale casei, înspecial din dormitoare. Folosind un sistemautomat de conectare a luminii, absen]adumneavoastr` din locuin]` va trece neob-servat`. În plus, trebuie s` asigure vizibilitateaîmprejurimilor, f`r` a permite observareainteriorului casei. De aceea, este bine ca laferestre s` ave]i obloane, jaluzele, draperii.Chiar [i cele mai mici ferestre, de la baie saude la mansard`, au nevoie de încuietori.

Unele sisteme de iluminat exterioare suntpe senzori sau infraro[u, care aprind luminapentru o perioad` scurt` de timp, atunci cânddetecteaz` ceva în raza lor de ac]iune.Senzorii pot transforma lumina obi[nuit` înlumin` de siguran]`.

Este indicat ca, odat` cu l`sarea întune-ricului, la intrarea în holul blocului sau în fa]a

casei s` ave]i o lumin` permanent`. Becurilevor fi montate cu sisteme de asigurare (plasede sârm`), pentru a nu fi sparte.

Nu l`sa]i niciodat` dependin]ele neîncuia-te, mai ales dac` au u[i care fac leg`tura cucasa. Încuia]i-v` uneltele [i sc`rile pentru caho]ul s` nu le poat` folosi pentru a p`trundeîn locuin]`. În plus, proteja]i-v` cablurile elec-trice împotriva distrugerii.

Un zid sau un gard în spatele casei v` poa-te sc`pa de ho]i. Verifica]i punctele slabe aleimobilului, pe unde ace[tia ar putea s` intre.De asemenea, un gard viu cu ]epi poate fibun pentru a le împiedica ac]iunea. Asigu-ra]i-v` c` partea din fa]a casei este înc` vi-zibil` trec`torilor, pentru ca nu cumva ho]uls` lucreze nestingherit.

Alarma amplasat` la loc vizibil îi va face peho]i s` se gândeasc` de dou` ori înainte de aac]iona. {i nu uita]i de montarea unui inter-fon cu un sistem de ac]ionare electric` a în-cuietorii u[ii.

Uneori, la case în special, interfonul esteînlocuit de Grivei, cel mai credincios prietenal omului. Este bine s` [ti]i c` [i el are nevoiede un habitat sigur, care s` nu permit` ho]ilors`-i fac` vreun r`u, prin lovire sau otr`vire. Deaceea, amplasa]i-i cu[ca la circa 1,5 m degard, iar seara acoperi]i-o cu o plas` cu ochi-uri mici, astfel încât câinelui s` nu-i poat` fiaruncate alimente. El va fi preocupat s` m`-nânce [i nu v` poate trezi cu l`tratul.

Este bine de [tiut: ho]ilor le plac oportu-nit`]ile u[oare. Nu le plac ferestrele încuiate,pentru c` spargerea unui geam atrage aten-]ia. Nu le plac sistemele de siguran]` de lau[i, pentru c` nu le pot deschide nici chiar pedin`untru [i sunt nevoi]i apoi s` ias` pe fe-reastr`. Simplele m`suri de precau]ie, ca celemen]ionate mai sus, chiar au efect.

{i nu uita]i: [i cea mai performant` u[` sedeschide în fa]a ho]ului, dac` însu[i locatarulface acest lucru!

SSeerrvviicciiuull ddee AAnnaalliizz`̀ [[ii PPrreevveenniirree aa CCrriimmiinnaalliitt`̀]]iiii

{i casele „vorbesc“

PREVENIRE

14 Ianuarie - POLI}IA CAPITALEI

PREVENIRE

Absolven]ii criminali

27 august. Trei copii cuvârste cuprinse între 14 [i 16ani, din ora[ul Arad, au ucisun b`rbat pentru a-l tâlh`ri.

Constantin S., un zugrav învârst` de 46 ani, finalizase olucrare [i inten]iona s` plecespre cas`. B`rbatul a fost ata-cat pe o strad` din cartierular`dean Bujac, fiind g`sit,într-o balt` de sânge, de untrec`tor care a anun]at Poli-]ia [i Serviciul de Ambulan]`.Din cauza r`nilor la cap, cau-zate de loviturile celor carel-au tâlh`rit, b`rbatul a intratîn com` [i a murit.

Poli]i[tii au arestat trei mi-nori cu vârsta de 14, 15 [i 16ani, care l-au b`tut crunt peb`rbat pentru c` acesta arefuzat s` le dea o sticl` debere pe care o avea în mân`.Dup` ce l-au doborât la p`-mânt pe zugrav, i-au luat sti-cla de bere, o brum` de bani,pe care îi avea [i ceasul de lamân`.

Contracararea cauzelor[i condi]iilor

care genereaz` [i favorizeaz`

delincven]a juvenil`

Trecerea în revist` a câtor-va cazuri sumare, în careautorii sunt minori [i ado-lescen]i am f`cut-o, stima]ip`rin]i, doar ca un simplu

semnal de alarm`, deoarece,în realitate, atrocit`]ile comi-se azi în România de „miciiinfractori“ rivalizeaz`, [i une-ori le dep`[esc, pe cele ame-ricane (la aceea[i grup` devârst`).

Acest subiect l-am dezvol-tat într-o carte, intitulat`„Discipolii crimei în Româ-nia“ [i ap`rut` în anul 2006sub egida Editurii Didactice [iPedagogice Bucure[ti.

Apleca]i-v`, v` rog, cu toat`

sinceritatea [i osteneala asu-pra educa]iei [i controluluicopiilor dumneavoastr`, pen-tru a nu c`dea în mrejele in-frac]ionalit`]ii. Odat` ce a]isc`pat din mân` copilul peaceast` pant` neagr`, cutoate eforturile dumneavoas-tr` ulterioare niciodat` nu os` mai reu[i]i s`-l aduce]i pecalea cea bun`.

Pân` s` ne am`gim, îns`,cu speran]e, tot educa]ia înfamilie va r`mâne de baz`,astfel încât, ast`zi mai multca niciodat` fi]i cu ochii înpatru pe copiii dumneavoa-str`, supraveghea]i-i din scurt

[i t`ia]i-le elanurile de teribi-lism, un fenomen vecin cuinfrac]ionalitatea [i, totodat`,generator al ei.

În cele ce urmeaz`, voi în-cerca s` v` ofer un mic ghidcu sfaturi de la care nu tre-buie s` v` abate]i nici o clip`,oricât de ocupa]i a]i fi cu sar-cinile de serviciu sau aface-rile în care sunte]i angrena]i.

S` începem cu proble-mele de psihologie.

|nv`]a]i s` st`pâni]i copilul „terorist“

În încercarea de a rezolvaonorabil cre[terea [i educa-rea unui copil, p`rin]ii seadapteaz` de multe ori latemperamentul copiilor, f`-când sacrificii pentru a leintra în voie. Speciali[tii înpsihiatrie spun îns` c` o ast-fel de atitudine mai multaccentueaz` defectele unuicopil în loc s` le amelioreze.„În interac]iunea dintre p`-rinte [i copil pot ap`rea pro-bleme. P`rin]ii care nu sedescurc` în educarea unuicopil trebuie s` recunoasc`acest lucru [i s` se adresezeunui specialist (psiholog sauun educator cu experien]`).Acesta este în m`sur` s`vad` dac` exist` o problem`la p`rinte sau la copil [i poa-te readuce echilibrul în fami-lie“, ne-a explicat conf. dr.Constantin Oancea, medicprimar neuropsihiatru la Spi-talul de Psihiatrie „AlexandruObregia“ din Capital`.

Pentru a nu avea un copil„terorist“, trebuie s`-l înv`]a]is`-[i g`seasc` locul lui înfamilie, societate, loc care nueste întotdeauna în frunte.Proasta cre[tere a unui copil

Cum s` ne ferimde infractori?

-- uurrmmaarreeddiinn

nnuumm`̀rruullttrreeccuutt --

În încercarea de a rezolva onorabilcre[terea [i educarea

unui copil, p`rin]ii se adapteaz` de multeori la temperamentul

copiilor, f`când sacrificiipentru a le intra în voie.

” ”

15POLI}IA CAPITALEI - Ianuarie

PREVENIRE

(r`sf`]ul, lipsa p`rintelui [i aautorit`]ii de lâng` un copil)face ca acesta s` aib` o ima-gine deformat` despre reali-tate, iar mai târziu, în via]`, s`aib` probleme în adaptareaîn societate [i în g`sirea unuipartener care s` „înghit`“diversele manifest`ri ale r`s-f`]ului din copil`rie. „Copilultrebuie s` în]eleag` c` nueste o vedet`. Dac` în]elegeacest lucru, devine mai rea-list, iar ac]iunile lui vor fi pro-por]ionale“, mai spune conf.dr. Oancea.

Cre[terea copilului de c`trebunici [i lipsa autorit`]ii p`-rintelui este o re]et` aproapesigur` de e[ec în educa]iaunui copil. Bunicii sunt supra-protectori, iar o dat` cu îm-b`trânirea î[i pierd din auto-ritate. De exemplu, în cazuladolescen]ilor este absolut`nevoie de autoritate: acesto-ra li se pare c` [tiu multe [ipot lua hot`râri, le vine s`plece de-acas` [i de multeori o fac. „P`rintele trebuies`-[i spun` cuvântul în edu-ca]ia copilului. El trebuie s`intervin` cu hot`râre [i s`pretind` exigen]e, îns` f`r`violen]`“, explic` dr. Oancea.

Nu pedepsi]i copilulrecalcitrant

cu sos picant

Practica de a aplica sospicant pe limba copiilor prostcrescu]i se bucur` de tot maimul]i adep]i în Statele Unite,care dispun chiar [i de paginipe internet [i de c`r]i care îiinvit` cu c`ldur` pe p`rin]i s`recurg` la aceast` form` depedeaps`, informeaz` agen-]ia spaniol` de pres` EFE.Cureaua la fund a intrat deja

în istorie pentru mul]i ameri-cani, care opteaz` pentru o„versiune modern`“, a arde-iului pe limb` pentru a leaminti progeniturilor c` nutrebuie s` înjure, s`-[i mu[tefratele mai mic sau s` spun`minciuni.

Una dintre principalele ex-ponente ale acestei metodepolemice este Lisa Whelchel,autoare a c`r]ii „Pedepse cre-ative: idei extraordinare pen-tru disciplina cotidian`“, încare ap`r` folosirea sosuluitabasco (foarte iute), a sucu-lui de l`mâie sau a o]etuluipentru a-i înv`]a minte pemicu]i, în cartea sa,Whelchel, mam` a trei copii,ofer` sugestii educative „suigeneris“, cum ar fi ascunde-rea unei juc`rii de care copi-lul nu are grij`, pentru a-iaminti c` lucrurile pot disp`-rea dac` nu le p`ze[ti.

Discu]ia a ajuns deja înpaginile revistelor de specia-litate [i pe site-urile de Inter-net, în special dup` ce cotid-ianul american „The Was-hington Post“ a publicat unamplu articol pe aceast` te-m` în care informa c` unelegr`dini]e din SUA au primitsanc]iuni pentru c` au aplicatmetoda „sosului picant pelimb`“. Pentru un p`rinte ca-lifornian, ideea de a aplicasos picant este „aiuristic` [icrud`“, în schimb un altul,tat` a dou` feti]e, î[i amin-te[te c` atunci când era co-pil, p`rin]ii lui i-au b`gat îngur` o bucat` de s`pun pen-tru a-l dezv`]a s` mai înjure,metod` care „a func]ionatfoarte bine“.

În Virginia, Agen]ia pentruProtec]ia Minorilor a criticatdur aceast` tactic` discipli-

nar`, pe care o pune al`turide alte metode care ast`zipar învechite, cum ar fi închi-derea copilului într-un dulapsau obligarea acestuia de asta în genunchi pe coji denuc`. Intervieva]i de „TheWashington Post“, fabrican]iide tabasco [i-au manifestatdezacordul fa]` de folosireasosului în alte scopuri decâtcel pentru care a fost creat [iamintesc c` sosul, care esteextrem de iute, poate ardeesofagul sau provoca alergii[i inflama]ii ale limbii.

Nici cercurile cre[tine nus-au l`sat mai prejos [i s-auimplicat în aceast` serioas`dezbatere. Înc` de acum treiani, revista „Christian Wo-man Magazine“ recomandafolosirea câtorva pic`turi desos picant, s`pun sau o]etalb pentru copiii obraznici [iinsista asupra conexiunilorbiblice dintre minciun` [ilimb`!

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN

Credit foto: 2.bp.blogspot.com

16 Ianuarie - POLI}IA CAPITALEI

ISTORIA LA ROTATIV~

Chiar \n noaptea lovituriide stat, pentru a \n[ela vigi-len]a Prefecturii Poli]iei Ca-pitalei conduse de prefectul-ziarist Alexandru Beldiman,Maria Rosetti va organiza orecep]ie, \n care unii cunos-c`tori ai complotului aveaumisiunea de a ]ine ocupa]icu jocul de c`r]i [i alte ase-menea [i pe unii ofi]eri carear fi putut constitui o piedic`\n calea s`vâr[irii detron`rii.|nsu[i prefectul Poli]iei parti-cipa la petrecerea ]inut` \ncasa lui C.A. Rosetti, chiar \nnoaptea detron`rii! A[adar,\n Capital` se s`vâr[ea o lovi-tur` de stat [i [eful Poli]iei se]inea de sindrofii.

Parc` dornic de a-[i \nde-plini promisiunea de la urca-rea pe tron, aceea de a l`satronul atunci când ]ara i-o va

cere, \n seara zilei de 10 fe-bruarie, cu mare greutate in-tr` \n palat Gheorghe I. Do-g`rescu, un trimis a lui CezarBolliac, gazetar de la „Trom-peta Carpa]ilor“, pentru a-lanun]a pe domnitor de com-plot. Cum era [i firesc, Cuza \icere informa]ii lui Beldiman,care-l asigur` c` situa]ia estesub control, liberalii [i con-servatorii aflându-se - dup`asigur`rile sale - unii la bal,al]ii la concert [i ceaiuri dan-sante. Totodat`, prefectul Po-li]iei Capitalei, dup` ce faceun rond nu prea departe, pela biserica Cre]ulescu (undese afla chiar un punct de ob-serva]ie al comploti[tilor) g`-se[te de cuviin]` s` ordonet`ierea frânghiilor de la clo-potele bisericilor. Mare minu-ne! Cu alte cuvinte, nu se tragclopotele, nu se adun` oa-menii la palat, nu exist`r`zmeri]`, deci situa]ia estesub control. Chestiona]i dedomnitor vor fi [i [eful Ser-viciului de Informa]ii (Sigu-ran]ei), Ion G. Valentineanu[i comandantul GarnizoaneiBucure[ti, colonelul Alexan-dru Zefcari. A[a \ncât a fost obagatel` pentru cei cinci

ofi]eri s` intre \n dormitor [idup` orele 4, chiar pe spa-tele unuia \[i va scrie Cuzaactul abdic`rii. Se spune c`agentul de paz` al domni-torului dormea pe o sofa!Printre cei care-l aresteaz` pedomnitor se num`r` [i loco-tenentul Dimitrie C`linescu.Cuprins de remu[c`ri, de-misioneaz` din Armat`, dar\n 1877, de[i cu o familie nu-meroas` [i bolnav, trece Du-n`rea cu Batalionul 1 Vân`-tori. Dumnezeu toate le vede[i ofi]erul \[i va sp`la p`ca-tele \n b`t`lia pentru redutaGrivi]a 2, din 6/18 septem-brie 1877, când moare eroic.

|n aceea[i noapte, c`pita-nul Ip`tescu, de la Regimen-tul 7 Infanterie \l va aresta pe\nsu[i prefectul Poli]iei Capi-talei, al`turi de el picând \nplasa conspiratorilor ceilal]imembri ai camarilei: N. Pi-soschi, I. Lambrino, Baligot deBeyne. Potrivit relat`rilor lt.col. E. Lamy, vor mai fi ares-ta]i Mihail Marghiloman (pro-tejatul lui C. Librecht, acuzat,ca [i acesta de delapidare,„foarte grav compromis“) [icâ]iva dintre aghiotan]ii luiCuza, care au fost pu[i \n li-bertate aproape imediat.Pân` \n urm` cu doar câtevamomente domnitor al ]`rii,Cuza este suit \ntr-o tr`sur`[i sechestrat \ntr-o cas`. Con-stantin Ciocârlan este nu-mele „binevoitorului“ [i pen-tru fapta sa de „mare bra-vur`“ va c`p`ta [i el ploconfunc]ie de prefect al Poli]ieiCapitalei \n anul detron`rii,pentru nici patru luni (16iulie - 18 noiembrie). Doar tre-buia s` guste [i el din miereaputerii. B`nui]i de a fi instiga-tori ai tulbur`rilor din august1865, ei erau sau ar fi trebuit

FILE FILE DIN TRECUTULDIN TRECUTULPOLI}IEI CAPITALEIPOLI}IEI CAPITALEI

Florin {INCA

Prin]ul Cuza nu mai domne[te.Lovitura de stat din noaptea

de 11/23 februiarie 1866

17POLI}IA CAPITALEI - Ianuarie

ISTORIA LA ROTATIV~

s` fie pu[i sub urm`rireapoli]iei secrete, Siguran]a. Dealtfel, acest Constantin Cio-cârlan fusese arestat pe la \n-ceputul lui noiembrie 1864[i \nchis la V`c`re[ti, \mpre-un` cu Nicolae Golescu [i unoarecare Carula, pentru com-plot \mpotriva statului (afa-cerea Sutzu-Lambert), deciavea antecedente \n materie.Ei bine, poate tocmai pe a-ceast` aversiune au mizatcomploti[tii când l-au folosit\n comiterea loviturii de stat.

A doua zi dup` lovitura destat, „Jandarmeria [i Poli]iami-au p`rut foarte favorabilemi[c`rii, pentru c` dis-de-diminea]` s-au v`zut doaragen]ii celor dou` serviciidând dovad` de un zel neo-bi[nuit [i men]inând ordineapretutindeni \n numele Lo-cotenen]ei Domne[ti“.

Sunt multe cauzele detro-n`rii: camarila josnic`, com-ploti[tii, lipsa informa]iilor dela poli]ia secret`, influen]aextern` [i \nsu[i domnitorul -despre care s-a spus c` a re-u[it \n 7 ani ce n-a f`cut Ca-rol I \n peste 40, a doveditcuvânt \n ceea ce a f`cutpentru ]ar` - care a mai f`cutdovada demnit`]ii la abdi-care, ceea ce-i lucru rar. Suntrari oamenii care [tiu s` moa-r`. Dac` aceasta poate fiasimilat` unei „mor]i“, \nistoria noastr` le mai g`sim,printre al]ii, la bravul regeDecebal, la Constantin Brân-coveanu [i la mare[alul IonAntonescu. Apoi, s-a vorbitde inten]ia lui Cuza de atransmite domnia celor doifii, rezulta]i din leg`tura adul-terin` cu Maria Obrenovici, \nvederea \ntemeierii uneidinastii, zvonuri sau inten]iicare i-au prejudiciat mult din

prestigiul câ[tigat prin fap-tele sale de bun român. Pân`[i garda palatului era obliga-t` s` dea onorul celor doibastarzi, a[a fiind explicat` [iantipatia militarilor care auintrat \n conjura]ie. „Ofi]eriicomploti[ti, printre care s-anum`rat [i un str`bunic almeu - scria istoricul Dan Be-rindei - s-ar fi cuvenit s` ma-nifeste o mai accentuat` de-feren]` fa]` de cel \nl`turat“.

Dintre cei cu adev`ratafla]i \n treab` nu poate fiscos [eful Poli]iei, Al. Beldi-man. Parc` prev`zând cru-cialele evenimente, \ntr-oscrisoare deschis` adresat`prefectului Poli]iei CapitaleiMi[u Marghiloman, [i publi-cat` \n „Sentinela român`“din 1/13 august 1865, cu-noscutul frunta[ politic Ion C.Br`tianu ar`ta c` avea cu-no[tin]` despre o mi[care ces-ar pune la cale \n Bucure[ti,spunând: „O revolu]iune sepresimte, cum se simte cuvreo câteva minute mai \na-inte un cutremur de p`-mânt...“ Cu mai multe „ser-

vicii de informa]ii“ (ServiciulSiguran]ei, condus de Ion G.Valentineanu, Serviciul deInforma]ii al Armatei, coman-dat de col. Sl`niceanu, servi-ciul informativ al lui Librecht,un adev`rat „stat \n stat“, celde inspira]ie masonic` alunor liberali, structura secre-tarului Baligot de Beyne),Cuza se va pomeni cu com-ploti[tii \n dormitorul \mp`r-]it nu cu so]ia, ci cu MariaObrenovici.

Cât prive[te veritabilul ser-viciu informativ, creat deLibrecht, acesta reprezint` oadev`rat` anomalie, pentruc` avea \ns`rcin`ri deturnate,dubla institu]iile statului cre-ate \n acest scop [i pentru c`era folosit \n scopuri particu-lare. Printr-o adev`rat` re]eade informatori bine pl`ti]i,Librecht trimitea lui Cuzainforma]ii chiar [i despreprim-ministrul Mihail Kog`l-niceanu. Unor institu]ii fun-damentale - cum era de pil-d` Poli]ia - Librecht le \ntoc-mea evalu`ri, ca [i ministru-lui de Interne, la 9 octombrie

Ia[i - Serbarea inaugur`rii statuii lui Cuza-Vod`

1861. Cuza s-a dovedit [o-v`itor [i \n ceea ce prive[tecazurile de spionaj al unortrimi[i str`ini. Urm`ri]i [iaresta]i de Poli]ie, ei eraudeferi]i justi]iei \ns`, nu tre-cea mult timp [i beneficiaude gra]ierea domnitorului,astfel \ncât s-a creat o starede nemul]umire \n rândulfunc]ionarilor poli]iene[ti, iar\n acela[i timp s-a dat unsemnal \ncurajator celor carecomiteau delicte. Nu-i vorb`,aceast` stare de lucruri nu adisp`rut cu totul nici acum.

Semn al importantei con-tribu]ii, comandantul g`rzii,maiorul Dimitrie Lecca, va finumit imediat dup` detro-nare ministru de R`zboi, eadev`rat doar pentru câtevaluni. Tr`darea se pl`te[tebine. Cu privire la acesta,Alexandru Cuza, unul dintrecei doi fii ai fostului domni-tor, avea s` declare \ntr-oadunare: „Nu-mi este permiss` fac parte dintr-o adunareprezidat` din nou de acelnelegiuit care a tr`dat pedomnitorul \ncredin]at pazeilui“. Dou` grade „primise“Lecca de la domnitorul s`u [itotu[i nu s-a dat la o partedin a-l tr`da.

Din punct de vedere almodului de ac]iune al Poli-]iei, p`rerile sunt antagonice:

lamentabil` - \n cazul \n carecontinuarea domniei ar fifost benefic` pentru ]ar`;conform` cu spiritul momen-tului, cu evolu]ia istoric` - \ncaz contrar. Dac` o admitempe prima e vorba de o cras` in-competen]`; pentru a doua,de \nscriere a comportamen-tului Poli]iei \n ac]iunea ge-neral` a popula]iei. Numai c`majoritatea românilor nu erade acord cu detronarea.Evenimentele istorice nusunt \ns` de multe ori operapoporului, ci a unei mâini deoameni.

A doua zi dup` lovitura destat, noul ministru de Interne,Dimitrie Ghica, anun]a sec:„M`ria Sa Alexandru IoanCuza a abdicat la 5 ore aledimine]ii“. Se sfâr[ea, a[adar,o domnie de 7 ani, deosebitde fructuoas`, despre careunii au spus c` a reprezentat\nf`ptuiri mai mari decât celeale neam]ului Carol, cea mailung` din istorie (10 mai1866 - 27 septembrie 1914).

Nep`s`tori de multe ori cupersonalit`]ile care au f`cutistorie, românii [i-au mai dat\n petic \nc` o dat`: Alexan-dru Ioan Cuza a r`posat de-parte de ]ar`, \n ora[ul ger-man Heidelberg, doar [apteani mai târziu, la 15 mai 1873,r`pus de boal`, dar mai mult

de inim` rea. |ntr-un fel, pl`-tea pentru unele p`cate, alesale, ori ale celor de care s-al`sat \nconjurat. Avea doar53 de ani. Nu putem s` nune \ntreb`m ce ar fi f`cutCuza dac` ar fi fost \nconju-rat de al]i sfetnici, care s`-iinfluen]eze \n cu totul altmod faptele [i dac` l-ar fi]inut Dumnezeu mai mult.|nmormântat cu mare alai laRuginoasa, \n al Doilea R`z-boi Mondial, r`m`[i]ele p`-mânte[ti vor fi str`mutate lafrumoasa biseric` Trei Ierarhidin Ia[i.

Dup` ce am vorbit deatâta tr`dare ofi]ereasc`, o\ntâmplare vine s` ne \nse-nineze via]a, reamintindu-nec` \ntotdeauna, indiferentde vremuri, vor exista [iadev`ra]i b`rba]i, a c`roronoare s` fie mai presus deorice pe fa]a p`mântului.Colonelul Ioan Solomon,dup` ce ordon` unui grupde ofi]eri s` se \nf`]o[eze laLocotenen]a Domneasc`(Lasc`r Catargiu, NicolaeGolescu, col. Nicolae Hara-lambie), pentru a fi l`muritcu privire la situa]ia de faptde dup` detronare, el \nsu[ise prezint` \naintea Loco-tenen]ei, declarând „.... c` arconsidera onoarea lui mili-tar` \ntinat` [i p`tate epo-letele sale, dac` ar r`mâneaun moment \n Armat`, \nurma tr`d`rii s`vâr[ite deunii ofi]eri, fa]` de domnul[i suprema lor c`petenie“. {irostind acestea, trage sabiadin teac`, o frânge [i de-pune crâmpeiele \n fa]a\nm`rmuri]ilor membri ailocotenen]ei.

S` ne bucur`m de acestmoment de onoare ofi]e-reasc`!

18 Ianuarie - POLI}IA CAPITALEI

ISTORIA LA ROTATIV~

19POLI}IA CAPITALEI - Ianuarie

MONDO POLICE

Conform Codului de Procedur` Penal`francez, crima este considerat` infrac]iuneapenal` cea mai grav`, care se distinge de de-lict sau contraven]ie atât prin gravitatea ei cât[i prin sanc]iunea penal` care îi corespunde,\n raport cu celelalte dou`.

|n principiu, nu exist` criterii de clasificareinterna]ional` a crimelor, motiv pentru caresemnifica]ia lor variaz` de la o ]ar` la alta, \nfunc]ie de condi]iile socio-economice, pre-cum [i de nivelul democratic al acesteia saude tipologia infrac]ionalit`]ii cu care aceastase confrunt`.

Conform legisla]iei franceze, o infrac]iuneeste considerat` de natur` criminal`, con-form art.131-1, 2 din Codul Penal, dac` estesanc]ionat` de un Juriu Popular (Curte cuJura]i), cu o pedeaps` minim` de 10 ani \n-chisoare sau cu o amend` penal` de celpu]in 75.000 euro pentru o persoan` juridic`.

|n Fran]a, crimele sunt clasificate \n treimari grupe: aa)) contra persoanelor fizice (r`pi-re, sechestrare, viol, tortur`, omucidere); bb))contra bunurilor (furt cu violen]` [i degrada-

re, jaf armat, escrocherie); cc)) contra statului(complot, atentat, terorism, atentate asuprasecurit`]ii na]ionale, spionaj, tr`dare, falsifi-care de bancnote).

Crimele sunt judecate [i sanc]ionate deun Juriu Popular, compus din nou` jura]i (treimagistra]i [i [ase persoane alese la \ntâmpla-re de pe listele electorale), \n prima instan]`[i 12 jura]i (trei magistra]i [i nou` persoanealese la \ntâmplare de pe listele electorale),\n cazul unui apel.

Pedeapsa la care este condamnat incul-patul se nume[te recluziune criminal`, dac`aceasta este \ntre 10 [i 30 ani sau pe via]` [ideten]ie criminal`, dac` aceasta este mai mi-c` de 10 ani.

Instaurat` \n 1960, \nlocuind munca silni-c`, pedeapsa de deten]ie criminal` se execu-t` \ntr-un Centru de Deten]ie, iar cea de re-cluziune criminal` (inclusiv, pe via]`), \ntr-o\nchisoare de maxim` siguran]`, la care sepoate ad`uga [i o perioad` de siguran]` (\na-inte de care de]inutul nu poate beneficia deeliberare condi]ionat` sau de o amenajare apedepsei: semi-libertate, libertate sub supra-veghere electronic`, etc.) care, dac` nu estemen]ionat` \n sentin]`, este jum`tate dinsanc]iunea penal`, dar poate ajunge la 2/3,\n cazul sanc]iunii penale \n executare (maxi-mum 30 ani) [i pân` la 22 ani \n cazul\nchisorii pe via]`.

Ap`rut` \n America de Nord, ca o alterna-tiv` a \ncarcer`rii (pentru prima dat` \n SUA,\n 1983, apoi, \n provinciile canadiene: Co-lumbia Britanic`, Saskatchewan, Ontario [iTerre Neuve din 1999, Europa - Marea Brita-nie, \nc` din 1989; Suedia 1994; Olanda1995 [i Belgia din 1998), \n cadrul legisla]ieifranceze, supravegherea electronic` (libertatesub sechestru), a fost introdus` \n DreptulPenal francez prin Legea din 30 decembrie1996. Aceasta apare \n dou` etape, sub for-m` de: plasarea sub supraveghere electro-nic` fix`, care constituie o m`sur` de amena-jare a pedepsei la domiciliul celui condamnat[i plasarea sub supraveghere electronic`mobil`, cu scopul de a controla fo[tii con-

Libertate cu br`]ar` la picior

Credit foto: Corbis.com

20 Ianuarie - POLI}IA CAPITALEI

MONDO POLICE

damna]i ce [i-au executat pedeapsa, afla]i \n-s` sub supraveghere socio-judiciar`, care pre-zint` un risc foarte ridicat de recidiv`.

La data introducerii supravegherii electro-nice \n Dreptul Penal francez, \n SUA, dejabeneficiaser` de acest tip de libertate peste70.000 de persoane.

|n Marea Britanie (cu prec`dere Anglia [i}ara Galilor), sistemul a fost introdus [i pen-tru supravegherea minorilor. |ntre 1998-2008, aproximativ 426.000 de persoane aufost supravegheate electronic, iar \n 2008,circa 22.000 de adolescen]i (cu vârste cuprin-se \ntre 15-17 ani) ar fi „profitat“ de sistemulde supraveghere electronic`, cu toate c`peste 12.000 dintre ei s-au sustras acestuisistem.

Din documentele Observatorului Interna-]ional al |nchisorilor Ministerului de Justi]ie, \n2002, numai 13 jurisdic]ii ar fi experimentatsupravegherea prin intermediulGPS, de la introducerea ei \nDreptul Penal francez: 363 sen-tin]e pronun]ate, iar pe 1 februa-rie 2004, ar fi fost numai 369,dintr-un total de 60.905 de con-damna]i. Raportul prezentat dec`tre Observatorul Na]ional alDelincven]ei [i al R`spunderiiPenale, privind delincven]a ju-venil` francez`, care urmeaz` s`fie prezentat pre[edin]iei fran-ceze, a pus \n eviden]` o serie de aspecte aleacestui tip de infrac]iune care creeaz` o starede nelini[te, atât \n rândul autorit`]ilor, cât [ila nivelul Poli]iei [i Jandarmeriei.

Statisticile arat` o cre[tere constant` a vio-len]ei [i a agresiunilor fizice comise de mi-nori, numai \n ultimul deceniu acestea atin-gând o cot` alarmant`. Cre[terea exploziv` aviolen]ei vizeaz` ordinea [i lini[tea public` [ieste net superioar` infrac]iunilor de aceast`natur`, comise de adul]i.

O cre[tere de propor]ii (77%) a crimina-lit`]ii comise de minori se constat` [i \n cazulv`t`m`rilor corporale grave, num`rul lor tre-când de la 8684, \n 1996, la 15.410, \n 2003,pentru ca \n 2013 s` dep`[easc` 17.090.

O situa]ie la fel de grav`, o cre[tere de67%, remarc`m [i \n cazul agresiunilor

sexuale comise de minori, num`rul lor tre-când de 2100 de cazuri \n 1996, la 3500 \n2003, pentru ca la sfâr[itul anului trecut s`dep`[easc` 4000. Cu alte cuvinte, una dinpatru persoane implicate \ntr-un proces deviol sau agresiune sexual`, este un minor.

|ntr-un asemenea context, montarea debr`]`ri electronice celor care comit infrac]iunigrave ([i \n special delincven]ilor sexuali pe-riculo[i), ar fi o m`sur` de precau]ie.

Criminalitatea \n Fran]a este \n cre[tere,num`rul de]inu]ilor atingând pe 1 iunie 2011un nou record, de 65.000 persoane, repre-zentând o cre[tere cu 5,4% \n raport cuaceea[i perioad` a anului 2010.

Singurul sector, \n care asist`m la o \mbu-n`t`]ire a situa]iei, este rata de suprapopularea mediului carceral.

|n 2008, aceasta era de 126%, dar a sc`zutla 118,5%, \n condi]iile \n care parcul peni-

tenciar francez dispune de56.109 locuri opera]ionale(celule single) pentru un nu-m`r total de 68.569 de]inu]i(iulie 2013).

Dintre multiplele vari-ante tehnologice de suprave-ghere prin intermediul GPS(fix` [i mobil`), cea maicunoscut` este br`]ara elec-tronic` (fixat` pe glezn` saupe \ncheietura mâinii). |n

Fran]a, se aplic` numai pentru cazuri de: eli-berare condi]ionat` sub control judiciar, su-praveghere socio-judiciar` [i supravegherejudiciar` (art. 131-36-9 din CP francez).

Autoritatea competent` pentru plasareasub supraveghere electronic`, poate fi: jude-c`torul de instruc]ie, magistrat numit deprocuror, pentru instrumentarea unui dosarpenal sau judec`torul de libertate [i deten]ie\n cadrul controlului judiciar, \n cazul uneipersoane c`reia i s-a \ntocmit un dosar penal.

Plasarea sub supraveghere electronic` fa-ce parte din setul de m`suri pe care directo-rul Serviciului Penitenciar de Inser]ie [i Pro-batoriu le poate propune pentru urm`toarelecategorii de persoane: cele inculpate (c`rorali s-a \ntoocmit dosar penal); cele condam-nate la una sau mai multe pedepse privative

|n Fran]a, p`rerile celor care sunt

implica]i \n sistemul de supravegere

electronic` sunt destulde contradictorii...

” ”

21POLI}IA CAPITALEI - Ianuarie

MONDO POLICE

de libertate, dar durata c`rora (contopite)este de maxim doi ani [i execut` pedeapsa \nafara \nchisorii; cele care [i-au executat pe-deapsa, dar fac obiectul unei supravegherisocio-judiciare.

|n oricare dintre situa]iile de mai sus, \na-inte ca inculpatul s` poat` fi supus unui re-gim de supraveghere electronic`, acesta tre-buie s` fac` dovada c`: are domiciliu fix peperioada supravegherii electronice, un postde telefonie fix`, un certificat medical care s`ateste compatibilitatea dintre starea de s`n`-tate [i br`]ara electronic` [i acordul propri-etarului spa]iului locativ, pe care acesta \locup` (dac` nu este proprietar) pentru a fipus sub control GPS.

Cel care este supus supravegherii electro-nice nu-[i poate p`r`si domiciliul atribuit (fi-xat) sau locul desemnat de autorit`]ile judi-ciare, decât \ntre anumite intervale orare sta-bilite de autorit`]i. |nc`lcarea regulamentuluiimpus prin sistemul de supraveghere electro-nic`, implic` \ncarcerarea/re\ncarcerarea per-soanei \n cauz`.

|n Fran]a, p`rerile celor care sunt implica]i\n sistemul de supravegere electronic` suntdestul de contradictorii, iar dispozitivul, maimult decât controversat.

Judec`torul pentru amenajarea pedepse-lor, Gwënaelle Koskas, consider` c`, din

punct de vedere psihologic, acesta este undispozitiv care nu poate fi men]inut mai multde [ase luni, deoarece: „Condamnatul devinepropriul s`u gardian, motiv pentru care exist`un risc ridicat ca acesta s` nu mai respecteprogramul impus. Cu atât mai mult dac` areo familie, având \n vedere c` [i aceasta tre-buie s` suporte libertatea sub sechestru elec-tronic al condamnatului“.

Pentru avocata penalist` Delphine Boesel,specialist` \n dreptul execut`rilor sanc]iunilorpenale [i a amenaj`rii pedepselor, este re-gretabil c`: „Supravegherea electronic` a de-]inu]ilor a devenit m`sura de amenajare apedepsei cea mai utilizat` de judec`tori, \nspecial din motive bugetare, \n timp ce altem`suri ar fi, poate, mai adaptate, ca plasa-mentul \n exterior, care implic` o adev`rat`\ncadrare socio-profesional`. Astfel, judec`-torii pronun]` mai pu]ine eliber`ri condi]io-nate (simple, f`r` supraveghere socio-judi-ciar`), preferând s` impun` o perioad` pro-batoare, fie prin intermediul supravegheriielectronice, fie prin cea a semi-libert`]ii, pen-tru c` au impresia c` vor putea controla cumai mult` eficacitate persoana \n cauz`“.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA

-- vvaa uurrmmaa --

Credit foto: Corbis.com

22 Ianuarie - POLI}IA CAPITALEI

LEGISLA}IE

Elaborarea unei noi legiprivind circula]ia pe drumu-rile publice reprezint` un mo-ment important în evolu]ialegislativ` a statului, având învedere aria larg` de aplicare[i consecin]ele ce le poateproduce un asemenea actnormativ.

De aceea, decizia de a setrece la elaborarea unui nouCod Rutier nu trebuie s` fiedoar o manifestare a voin]eiconducerii unui segment dinPoli]ia Român`. Ea trebuie s`fie, în egal` m`sur`, o con-secin]` a evolu]iei economi-co-social`, dar [i a doctrinei[i jurispruden]ei în domeniu,raportat` la nevoile de corec-tare, rezultate în urma unorstudii aprofundate a fenome-nului ce se dore[te a fi com-b`tut.

Noul act normativ trebuies` r`spund`, atât nevoilordeterminate de necesitateacorel`rii cu alte acte norma-tive [i noile modific`ri struc-turale, cât [i preten]iilor soci-et`]ii pe aceast` linie, el fiindnecesar a interveni pentru co-rectarea deficien]elor printr-unîntreg ansamblu de mijloace,metode [i m`suri, [i nu doarprin în`sprirea sistemuluisanc]ionator.

Pentru elaborarea unuiasemenea proiect legislativera necesar` efectuarea unorstudii [i analize de c`tre spe-ciali[ti cunosc`tori ai întregiiproblematici legate de trafi-cul rutier, din care s` rezultecauzele, mijloacele [i meto-dele cele mai eficiente dereducere a riscului rutier.

Aceste analize trebuiaupuse la dispozi]ia speciali[ti-lor familiariza]i cu normelede tehnic` legislativ`, dar [icunosc`tori ai domeniuluirutier, respectiv practicieni,profesori, reprezentan]i aiministerelor cu atribu]ii pe li-nie rutier` [i ai organiza]iilorprofesionale ce pot fi atinse

de modific`rile acestui actnormativ care, împreun`, s`analizeze oportunitatea efec-tu`rii unor modific`ri.

Într-o prim` faz` nu s-aprocedat în acest mod, iarrezultatul a dus la promova-rea spre dezbatere public` aunui proiect de act normativce nu respect` normele [iprincipiile de baz` privind ela-borarea unui asemenea do-cument [i care, atât prinprevederile sale, cât [i prinmodul de sus]inere, a adusprejudicii de imagine poli]i[-tilor [i Poli]iei Române.

Continuarea acestor bâl-bâieli colective, în ce prive[tepromovarea proiectului demodificare a Codului Rutierîn forma actual`, nu facedecât s` scad` încredereacet`]enilor în Poli]ia Român`[i \n poli]i[ti.

De asemenea, sus]inereaacestui proiect îndep`rteaz`,pe zi ce trece, cet`]enii de or-ganele de siguran]` ale poli-]iei [i expune poli]i[tii unorpresiuni [i riscuri majore, de-terminate atât de prevederileproiectului, dar [i de modulîn care acestea sunt generate[i puse în „scen`“, la televi-ziunile na]ionale.

Proiectul propune aplicareaunor sanc]iuni exorbitante, f`-r` a se urm`ri mai întâi reali-zarea atribu]iei esen]iale a Po-li]iei Române - prevenirea cri-minalit`]ii, respectiv reduce-rea riscului rutier prin m`suride ordin administrativ, tehnic,logistic etc.

Un management al struc-turilor de poli]ie rutier` [i unmod de ac]iune direc]ionatcu prioritate spre constatarenu poate da rezultate în pla-nul prevenirii [i reducerii ris-cului rutier.

Poli]i[tii rutieri trebuie s`se afle [i s` ac]ioneze în modproactiv, acolo unde exist`un risc, unde este nevoie deei [i nu lâng` o linie continu`ori la cap`tul unei zone dedrum în aliniament unde s-arputea circula cu vitez` maimare.

În opinia mea, proiectulde modificare a Ordonan]eide Urgen]` a Guvernului nr.195 din 2002 privind circu-la]ia pe drumurile publiceeste necesar a fi retras de peagenda de priorit`]i a minis-terului pentru:

1. A[ezarea în limite nor-male a tratamentului sanc-]ionator.

Unele opinii privind proiectul de modificarea Ordonan]ei de Urgen]` a Guvernului nr. 195

din 2002 privind circula]ia pe drumurile publice

Într-un stat de drept,întinderea [i

intensitatea represiuniipenale [i

contraven]ionale, trebuies` r`mân` în limitele

de demnitate...

” ”

LEGISLA}IE

23POLI}IA CAPITALEI -Ianuarie

Practica ultimului deceniua demonstrat c` nu m`rireaexagerat` a limitelor de pe-deaps` este solu]ia eficient`pentru combaterea crimi-nalit`]ii. Astfel, în urma studi-ilor recent efectuate în ceeace prive[te pedepsele, s-astabilit c`, de[i pedepselepentru anumite infrac]iuni [icontraven]ii au crescut sis-tematic, aceste sanc]iuni nuau dus la sc`derea num`-rului de fapte s`vâr[ite.Exemplific pedeapsa pentrufurtul calificat, care, în legeapenal` în vigoare, este închi-soarea de la 3 la 15 ani.Aceast` sanc]iune legal`, ne-maiîntâlnit` în nici un sistemde drept din Uniunea Euro-pean`, nu a dus la sc`dereanum`rului de infrac]iuni. Dealtfel, în perioada anilor cânda fost efectuat acest studiu,aproximativ 80% dintre pe-depsele aflate în curs de exe-cutare prin privare de liber-tate pentru furt [i furt calificaterau de cel mult 5 ani \nchi-soare, ceea ce indic` faptulc` instan]ele de judecat` nuau sim]it nevoia s` aplicesanc]iuni mari, spre limita su-perioar` maxim` prev`zut`de lege.

Solu]ia de dorit nu estedeci, o majorare dus` la ab-surd a limitelor de pedeaps`,care, a[a cum sunt ele pro-puse în noul proiect de mo-dificare a Ordonan]ei de Ur-gen]` a Guvernului nr.195/2002 privind circula]iape drumurile publice, nu facdecât s` nesocoteasc` ierar-hia valorilor sociale într-o so-cietate democratic` [i nu res-pect` consecven]a legislativ`a statului. Exemplific aiciamenzile din clasele a V-a [ia VI-a, care prev`d sanc]iunide pân` la 120 puncte - a-mend`, adic` pân` la 9600

lei amend`, ce cresc con-stant, odat` cu cre[terea sa-lariului minim pe economie.În acest caz, se poate ajungela situa]ia în care o persoan`ce conduce un autoturism cuo vechime de 7-10 ani (cumdealtfel sunt multe din auto-vehiculele ce formeaz` par-cul auto na]ional), care înmajoritatea cazurilor cost`între 1000 [i 2000 lei, s`pl`teasc` o sanc]iune ce de-p`[e[te cu mult valoareaautoturismului.

Într-un stat de drept, întin-derea [i intensitatea represi-unii penale [i contraven]io-nale trebuie s` r`mân` în li-mitele de demnitate, în pri-mul rând, prin raportare laimportan]a valorilor socialelezate pentru cei care înfrângpentru prima oar` legea, ur-mând s` creasc` progresivpentru cei care comit maimulte fapte sau repet` s`vâr-[irea acestora.

De aceea, limitele de pe-deaps` contraven]ional`, dar[i penal`, prev`zute în pro-iectul noului Cod Rutier, înopinia mea, sunt exagerate [inecorelate între ele. Astfel, seajunge în situa]ia în carepentru contraven]ia de con-ducere a autovehiculului subinfluen]a b`uturilor alcoolice,

amenda [i m`sura comple-mentar` a suspend`rii per-misului de conducere, s` fiemai aspre decât în cazul in-frac]iunii de conducere a au-tovehiculului în stare de ebri-etate.

Este adev`rat c`, în aceas-t` ultim` situa]ie, se anulea-z` permisul de conducere,îns`, dup` curgerea terme-nului, nimic nu-l opre[te peconduc`torul auto s` sus]in`un examen de conducere [is` ob]in` din nou permisul.

O asemenea pedeaps`,exagerat` atât în ceea ce pri-ve[te sanc]iunea principal` aamenzii, dar [i în ceea ce pri-ve[te sanc]iunea complemen-tar`, ar putea duce [i la alteconsecin]e deosebit de gravepentru autorul contraven]iei,pentru familia acestuia [i im-plicit pentru statul român.

Astfel, o sanc]iune de10.000 lei, aplicat` cet`]eni-lor români, care în propor]iede circa 2/3 realizeaz` doarvenitul minim pe economie,este evident c` nu va putea fiachitat` niciodat`, contrave-nientul neavând la îndemân`nici o posibilitate legal` deachitare, dat fiind veniturilemici realizate.

EEuuggeenn NNEEAA}}~~

Credit foto: jurnaluldeilfov.ro

-- vvaa uurrmmaa --

Str . P`r intele Galer iu nr . 7 , sector 2 , Bucure[t iT e l e f o n : + 4 0 2 1 3 5 1 9 3 7 6 ; + 4 0 2 1 3 5 1 8 3 7 8

F a x : + 4 0 2 1 3 5 2 8 3 7 5E - m a i l : o f f i c e @ w a v i n . r o

Scrisoare de mul]umireAmbasada Statelor Unite ale

Americii la Bucure[ti, prin inter-mediul Biroului s`u de Securi-tate Diplomatic`, v` adreseaz`salutul s`u cordial [i dore[te s`î[i exprime mul]umirile [i apre-cierile pentru ajutorul deosebit,pentru profesionalismul [i d`-ruirea de care au dat dovad`reprezentan]ii din cadrul Direc-]iei Rutiere, precum [i cei dincadrul Brig`zii Rutiere de Poli-]ie a Municipiului Bucure[ti,pentru sprijinul acordat în asi-gurarea desf`[ur`rii în cele maibune condi]ii de siguran]` [isecuritate a vizitei oficiale efec-tuat` la Bucure[ti de c`tre Ad-junctul Secretarului de Stat alSUA pentru Afaceri Europene [iEurasiatice, doamna VictoriaNuland, în perioada 10-11 ia-nuarie 2014.

Ambasada Statelor Unite aleAmericii la Bucure[ti, prin inter-mediul Biroului s`u de Securi-tate Diplomatic`, are onoareas` v` mul]umeasc`, înc` o da-t`, pentru sprijinul continuu pecare ni-l acorda]i [i pentru cola-borarea foarte strâns`, existen-t` între institu]iile noastre, [i fo-lose[te acest prilej pentru a v`asigura de deosebita sa stim`.

Cu deosebit` considera]ie,Philip W. Nazelrod

Ata[at pe Probleme de SecuritateBiroul de Securitate Diplomatic`

Ambasada SUA

Reclama ta aici!

Pentru rela]ii, contacta]i-ne la 021.250.98.89sau pe adresa de e-mail revistapolitiei@gmail.com

www.p

olitia

capita

lei.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: politiacapitalei@b.politiaromana.roTelefon: 021.311.20.21