Facultatea de Știinte Economice si

Administrație Publică

Combaterea evaziuni fiscale

in România

Prof. coord.: drd. Niculae Todireasa

Student:

Motto:”Evitarea impozitelor este singura ambiţie

intelectuală în urma căreia te mai simţi răzbunat.”

J.M.Keynez

2

CUPRINS

Introducere..................................................................................................................................4

EVAZIUNEA FISCALĂ............................................................................................................5

Noțiuni generale......................................................................................................................5

Mijloacele folosite pentru sustragerea de la obligaţiile fiscale..........................................7

Formele evaziunii fiscale........................................................................................................8

Evaziunea fiscală legală (tolerată).....................................................................................9

Evaziunea fiscală frauduloasă (frauda fiscala)................................................................10

Cauzele evaziunii fiscale.......................................................................................................11

Efectele evaziunii fiscale......................................................................................................13

Efectele fenomenului de evaziune fiscală asupra formării veniturilor statului.............................13

Efectele economice ale fenomenului de evaziune fiscală..........................................................14

Efectele sociale ale fenomenului de evaziune fiscală................................................................15

Efectele politice ale fenomenului de evaziune fiscală.......................................................16

Combaterea evaziunii fiscale şi instrumentele folosite în acest scop...................................16

Studiu de caz.............................................................................................................................20

Noi măsuri de combatere a evaziunii fiscale............................................................................21

Concluzi....................................................................................................................................28

Bibliografie...............................................................................................................................29

3

Introducere

Multitudinea obligaţiilor pe care legile fiscale le impun contribuabililor şi nivelul

acestora au constituit un factor motivant, specific economiei de piaţă care stimulează

ingeniozitatea şi creativitatea experţilor fiscali şi juridici, generatori de soluţii şi metode

adaptate nevoilor specifice de evaludare a obligaţiilor fiscale, ale diferitelor categorii de

contribuabili (firme sau persoane fizice).

Evaziunea fiscală a fost întotdeauna activă şi ingenioasa, deoarece obligaţiile fiscale

au lovit permanent în averea contribuabililor, atingând interesul material în cel mai sensibil

punct - interesul bănesc.

Am ales această temă deoarece în România la ora actuală evaziunea fiscală este foarte

dezvoltată şi din ce în ce mai multe persoane fizice sau juritice încearcă să fraudeze statul prin

neplatirea taxelor. În această lucarea am avut că obiectiv principal informarea şi educarea

necesară contribuabilului în legătură cu obligaţiile privind evaziunea fiscală şi modalităţile

prin care se poate combate această şi mai ales pedepsele şi sancţiunile de care sunt pasibili

eventualii evazionişti.

4

EVAZIUNEA FISCALĂ

Noțiuni generale

Evaziunea fiscală este rezultanta logică a defectelor şi inadvertenţelor unei legislaţii

imperfecte şi rău asimilate, a metodelor şi modalităţilor defectuoase de aplicare, precum şi a

neprevederii şi nepriceperii legiuitorului, a cărui fiscalitate excesivă este tot aşa de vinovată

ca şi cei care provoacă această evaziune.

Agenţia pentru Strategii Guvernamentale (www.antievaziunero) utilizează definiţia

sintetică, precisă, care reuşeşte să elimine până acum, în cea mai mare măsură, confuziile şi

impreciziile menţionate (Legea privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale nr.

241/2005, publicată în Monitorul Oficial Nr. 672/27.07.2005):

„Evaziunea fiscală reprezintă sustragerea prin orice mijloace, în întregime sau în

parte, de la plata impozitelor, taxelor şi a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor

5

locale, bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale extrabugetare de către

persoanele fizice şi persoanele juridice romane sau străine "1.

Când sarcinile fiscale apasă prea greu asupra unei materii impozabile, aceasta tinde să

evadeze, deci acestea „pun pe fugă" materia impozabilă.

Amenzile fiscale nu-1 vor determina pe contribuabil să declare exact veniturile pe care

le are, ci îl vor determina să ia o serie de măsuri şi precauţii minuţioase, pentru a se sustrage

de la obligaţiile faţă de stat. Există la contribuabil o psihologie de a nu plăti decât ceea ce nu

se poate să nu plătească. Spiritul de evaziune fiscală se naşte din jocul interesului şi este o

formă a egoismului uman. Această mentalitate şi conduită există şi la omul cel mai cinstit şi

constă în sustragerea de la îndatoririle sale faţă de Fisc, fără nicio ezitare.

Natura omenească are tendinţa să pună interesul particular înaintea interesului general

şi să considere impozitul că o povară, şi nu ca o legitimă contribuţie la cheltuielile publice

necesare pentru bunul mers al societăţii. Din cele mai vechi timpuri, contribuabilii au căutat

să reducă obligaţiile fiscale, recurgând la cele mai diverse şi ingenioase metode. A înşela

Fiscul se consideră o probă de abilitate, nu de necinste, a plăti ceea ce pretinde Fiscul este o

dovadă de naivitate, nu de integritate. Aceasta reprezintă în natura omenească un spirit de a se

sustrage de la obligaţiile faţă de Fisc, care este mai viu şi mai puternic manifestat în păturile

orăşeneşti.

Evaziunea fiscală trebuie privită întotdeauna în strânsă legătură eu existenţa finanţelor

publice de-a lungul istoriei. Este cunoscut că primele elemente de finanţe publice (relaţii

economice băneşti - impozite, taxe, împrumuturi) au apărut în orânduirea sclavagistă, odată cu

dezvoltarea economiei de schimb. Până atunci erau folosite prestaţiile în muncă şi dările în

natură. Aceste elemente de finanţe publice s-au dezvoltat în orânduirea feudală, unde relaţiile

marfa-bani au cunoscut o mare amploare. Abia în orânduirea capitalistă, când producţia de

mărfuri a devenit predominantă, relaţiile băneşti capătă o largă dezvoltare şi asigură suportul

pentru exercitarea funcţiilor internă şi externă ale statului.

Evaziunea fiscală este unul din fenomenele economico – sociale complexe de maximă

importanţă cu care statele de astăzi se confruntă şi ale căror consecinţe nedorite caută să le

1 Legea privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale nr. 241/2005, publicată în Monitorul Oficial Nr. 672/27.07.2005

6

limiteze cât mai mult, eradicarea fiind practic impisibilă. Efectele evaziunii fiscale se

repercutează direct asupra veniturilor fiscale, conduc la distorsiuni în mecanismul pieţei şi pot

contribui la inechităţi sociale datorate „accesului” sau „înclinaţiei” diferite la evaziunea

fiscală din partea contribuabililor. Dacă nu ar fi decât aceste cauze aduse de evaziunea fiscală,

statul ar trebui să se preocupe sistematic şi eficient de preîntâmpinarea şi limitarea

fenomenului.2

Revenind la spiritul antifiscal, manifestat în special de diferite categorii de

contribuabili, acesta îşi are originea în România de la primele încercări de adaptare în ţara

noastră a conceptelor modeme ale universalităţii şi uniformităţii impunerii.

In condiţiile economiei de piaţă, organele fiscale se confruntă cu un fenomen

evazionist ce ia proporţii de masă, din cauza tendinţei de a fi sustrase de sub incidenţa legii

venituri substanţiale. Proliferarea faptelor ilegale, îndeosebi a celor din domeniul económico-

financiar, este o consecinţă a unor imperfecţiuni ale legislaţiei sau a lipsei unor reglementări

în perioada de tranziţie la economia de piaţă» lacunele legislative sunt mai evidente şi

perfecţionarea cadrului legal este un proces de durată.

Mijloacele folosite pentru sustragerea de la obligaţiile fiscale se prezintă sub

infinite forme, dar ele se împart în două categorii:

■ procedee ilicite;

■ simple neadevăruri.

Evaziunea fiscală ilicită, aceasta având uneori un caracter fraudulos şi poate fi legală

sau tolerată. Este necesar să se facă o distincţie clară între frauda fiscală, care constituie un

fapt ilicit, chiar de natură penală şi evaziunea fiscală propriu-zisă, care nu implică fapte ce

întrunesc elementele unei infracţiuni.

Lipsa unor reglementări legale, în condiţiile diminuării capitalului de stat în favoarea

capitalului privat, ale creşterii şi diversificării numărului de agenţi economici, cărora le revin

obligaţii fiscale, a creat posibilitatea sustragerii de la plata impozitelor, taxelor şi a altor sume

datorate statului.

Creşterea alarmantă a cazurilor de neevidenţiere corectă a operaţiunilor economice,

înregistrările fictive în contabilitate, înfiinţarea unor firme-fantomă, distrugerea intenţionată

2 Patroi D., - “Evaziunea fiscală între latura permisivă, aspectul contravenţional şi caracterul infracţional”, Editura Economică, Bucureşti, 2006, pag. 13

7

de documente, folosirea unor evidenţe duble, întocmirea şi prezentarea de date nereale în

bilanţuri şi balanţe, ascunderea unor activităţi comerciale, nedeclararea sucursalelor, filialelor,

punctelor de lucru, a depozitelor şi magaziilor, prezentarea de documente false la operaţiuni

de import-export au făcut necesară luarea de măsuri ferme de stopare sau cel puţin de

diminuare severă a fenomenului de evaziune fiscală.

Măsurile pentru combaterea evaziunii fiscale s-au concretizat prin adoptarea Legii nr.

87/1994, intrată în vigoare la 24 noiembrie 1994. Aceasta a apărut că o necesitate impusă de

schimbarea modului şi relaţiilor de producţie, că urmare a transformărilor social-politice şi

economice intervenite după 1989.

De asemenea, ea a fost direct determinată de atitudinea agenţilor economici şi a

persoanelor fizice care acţionează pe teritoriul României, faţă de îndeplinirea obligaţiilor de

plată a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate statului, că urmare a

activităţilor economice generatoare de venituri supuse impozitării.

Trebuie să menţionăm şi perfecţionarea cadrului legislativ din acest domeniu prin

Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea

demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea

corupţiei. Tot în scopul prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale şi al întăririi administrării

impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat, a fost organizat cazierul fiscal al

contribuabililor, reglementat de Ordonanţa Guvernului nr. 75/2001.

Formele evaziunii fiscale

Încă de la începutul secolului s-a încercat a se da o definiţie cât mai completă noţiunii

de evaziune fiscală, dar nici una dintre încercări nu acoperă în întregime faptele în care acest

fenomen se concretizează.

„Evaziunea fiscală este rezultanta logică a defectelor şi inadvertenţelor unei legislaţii

imperfecte, a metodelor defectuoase aplicate, precum şi a unei neprevederi şi nepriceperi a

legiuitorului a cărui fiscalitate excesivă este tot atât de vinovată ca şi cei pe care îi provoacă

prin aceasta la evaziune."

După modul în care se procedează în activitatea de evitare a legislaţiei fiscale, avem

de-a face cu cele două forme diferite ale evaziunii fiscale:

8

• evaziunea fiscală legală;

• evaziunea fiscală frauduloasă.

Evaziunea fiscală legală (tolerată)

Prin evaziunea fiscală legală se înţelege activitatea contribuabilului de a ocoli legea,

recurgând la o combinaţie neprevăzută a acesteia, deci „ tolerată "prin scăparea din vedere.

Această formă de evaziune fiscală este posibilă atunci când legea este lacunară sau

prezintă inadvertenţe. In această situaţie, contribuabilul încearcă să se plaseze într-o poziţie

cât mai favorabilă, pentru a beneficia în cât mai mare măsură de avantajele oferite de

reglementările fiscale aflate în vigoare.

Evaziunea fiscală legală se realizează atunci când o anumită parte din veniturile sau

averea unor persoane sau categorii sociale este sustrasă de la impunere, datorită modului în

care legislaţia fiscală dispune stabilirea obiectivului impozabil.

Contribuabilii găsesc anumite mijloace şi, exploatând insuficienţele legislaţiei fiscale

şi financiare, eludează în mod „legal" prevederile acestora, sustrăgându-se total sau în parte

plăţii impozitelor, taxelor şi contribuţiilor. Procedând astfel, contribuabilii rămân în limita

strictă a drepturilor lor şi statul nu se poate apăra decât elaborând o legislaţie bine studiată,

clară, exactă şi cuprinzătoare. In aceste cazuri, singurul vinovat de producerea evaziunii

fiscale este doar legiuitorul.

În practică, faptele de evaziune fiscală, bazate pe interpretarea favorabilă a legii

(evaziunea fiscală legală), sunt diversificate şi numeroase, în funcţie inventivitatea

contribuabililor şi largheţea legii.

Metodele cel mai frecvent folosite sunt următoarele:

• investirea unei părţi din profitul realizat în achiziţii de maşini şi utilaje pentru care

statul acordă reduceri la impozitul pe profit;

• folosirea prevederilor legale privind donaţiile filantropice, indiferent dacă acestea au

avut loc sau nu;

• scăderea din veniturile impozabile a cheltuielilor de protocol, reclamă şi publicitate, în

valoare mai mare decât cele care rezultă din aplicarea cotelor legale;

9

• interpretarea favorabilă a dispoziţiilor legale, care prevăd importante facilităţi pentru

contribuţiile la sprijinirea activităţilor social-culturale, ştiinţifice şi sportive;

• constituirea de fonduri de amortizare sau rezervă într-un cuantum mai mare decât cel

justificat din punct de vedere economic.

Evaziunea fiscală frauduloasă (frauda fiscala)

Frauda fiscală se săvârşeşte prin încălcarea flagrantă a legii, profitându-se de modul

specific în care se face impunerea. Prin evaziune fiscală frauduloasă (ilicită) se înţelege

acţiunea contribuabilului de a încălca (viola) prescripţia legală, cu scopul de a se sustrage de

la plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume cuvenite statului.

Evaziunea fiscală frauduloasă (frauda fiscală) se manifestă atunci când contribuabilul,

obligat să furnizeze date în sprijinul declaraţiei de impunere, recurge la disimularea obiectului

impozabil, la subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau a altor căi de sustragere de la

plata impozitului datorat.

Dimensiunile evaziunii fiscale diferă de la o ţară la alta, în funcţie de legile şi

realităţile fiscale ale acestora, iar eficacitatea sistemului fiscal se măsoară nu atât prin nivelul

veniturilor fiscale atrase la buget, cât prin gradul de consimţire la impozit. Nivelul evaziunii

fiscale într-un anumit stat este invers proporţional cu gradul de consimţire la impozit al

contribuabililor din acel stat.

În ţara noastră, fenomenul de evaziune fiscală este intens, iar cauzele acestuia au fost

legate de slăbiciunea legislaţiei fiscale şi de faptul că măsurile de sancţionare nu au fost în

măsură să-i sperie pe cei care comit astfel de fapte, înainte de 1994 se considera că legea

privind evaziunea fiscală era o necesitate stringentă şi gravitatea măsurilor sancţionatorii ce

vor fi instituite prin ea îi vor determina pe evazioniştii de profesie sau de ocazie să se

gândească mai mult înaintea săvârşirii unor astfel de acte şi fapte. După cum s-a constatat,

după apariţia Legii nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, realitatea nu a fost pe

măsura aşteptărilor celor care doreau o diminuare severă a fenomenului evazionist.

“În general este greu să se determine toate formele de evaziune de acest gen, ele fiind

practic nelimitate. În activitatea fiscală există însă forme care se regăsesc mai frecvent:

- întocmirea de declaraţii false

- întocmirea de documente de plăţi fictive

10

- alcătuirea de registre contabile nereale

- nedeclararea materiei impozabile

- declararea de venituri impozabile inferioare celor reale

- executarea de registre de evidenţe duble, un exemplar real şi altul fictiv

-diminuarea materiei impozabile rezultate din reducerea cifrei de afaceri prin

înregistrarea în cheltuielile unităţii a unor cheltuieli neefectuate în realitate

- vânzările făcute fără factură, precum şi emiterea de facturi fără vânzare efectivă, care

ascund operaţiunile reale supuse impozitării

- falsificarea bilanţului, ca mijloc de fraudare a fiscului, care presupune o convenţie

între patron şi contabilul şef, ei fiind astfel ţinuţi să răspundă solidar pentru fapta comisă.

Micşorarea încasărilor bugetare din impozite, datorită evaziunii fiscale, este în mai

multe state o problemă acută şi frecventă, mărimea acestora nefiind deloc neglijabilă.”3

România deţine în prezent locul II în clasificarea UE privind evaziunea fiscală,

conform unui raport al Asociaţiei contribuabililor italieni şi Klrs Network of Business Ethics.

Evaziunea fiscală atinge în România 18% din PIB, fiind depăşită doar de italieni, cu 23% din

PIB.

Bulgaria se menfine cu 18% în topul primelor trei evazioniste din Europa, iar ţările cu

cei mai buni plătitori de taxe sunt Marea Britanie (evaziune 6%), Belgia (evaziune 5%) şi

Suedia (evaziune 3%).

Cauzele evaziunii fiscale

Cauzele evaziunii fiscale sunt multiple, dintre care, menţionăm pe cele mai importante:

■ excesivitatea sarcinilor fiscale (povara fiscală), mai cu seamă pentru fenomenului de evaziune fiscală,

fiind atât cauză, cât şi efect pentru evaziune;

■ sistemul legislativ fiscal care, pe lângă faptul că este incomplet, prezintă mari lacune, imprecizii

şi ambiguităţi, creează pentru contribuabilul evazionist un spaţiu larg de manevră, în încercarea de

sustragere de la plata obligaţiilor fiscale legale;

■ psihologul contribuabilului şi insuficienţa educaţiei fiscale şi civice a acestuia;

3 Olteanu I., Bistriceanu G. – “Evaziunea fiscală. Metode şi tehnici de combatere a evaziunii fiscale”, Editura ASE, Bucureşti, 2005, p.69

11

■ modul de organizare, funcţionare şi dotare a organelor fiscale şi a celor de control financiar-

fiscal;

■ lipsa unor reglementări clare, precise şi unitare, pentru combaterea acestui fenomen.

Posibilităţile de eludare a Fiscului diferă de la o categorie socială la alta, în funcţie de natura şi

provenienţa veniturilor ori a averii supuse impunerii, de modul concret de stabilire a materiei impozabile,

de modul de organizare a controlului fiscal, precum şi de alţi factori specifici. Dintre toate categoriile

sociale, salariaţii sunt aceia care dispun de cele mai reduse posibilităţi de eludare a Fiscului, deoarece

impunerea acestora se face pe baza declaraţiei unui terţ întreprinzător (angajator). în schimb, industriaşii,

comercianţii, liber-profesioniştii au din plin posibilităţi de eschivare de la impozit, datorită faptului că

impunerea se face pe bază de declaraţie.

In mod concret, în raport cu condiţiile sociale şi economice ale perioadei de tranziţie din ţara

noastră, abaterile fiscal-financiare şi deficienţele din activitatea agenţilor economici au în principal

următoarele cauze:

■ posibilitatea oferită prin prevederile Legii nr. 31/1990 republicată în 1998, cu modificările

ulterioare, de a autoriza înfiinţarea şi funcţionarea de societăţi comerciale, cu multe activităţi în obiectul

de activitate, tară a se verifica dotările şi condiţiile reale de desfăşurare a acestora, în cadrul legal existent;

■ limita minimă a capitalului social (200 lei noi pentru SRL-uri), care nu asigură condiţiile pentru

recuperarea sumelor cuvenite bugetului statului;

■ lipsa reglementărilor procedurii de suspendare a agenţilor economici, deşi Legea nr. 31/1990

republicată în 1998, cu modificările ulterioare, prevede posibilitatea suspendării activităţii agenţilor

economici, la care s-au constatat abateri repetate;

■ lipsa de operativitate şi uneori chiar refuzul organelor vamale în furnizarea de informaţii legate

de operaţiunile de vămuire, în vederea identificării operative a cazurilor de contrabandă şi implicit de

evaziune fiscală.

12

Efectele evaziunii fiscale

Impozitele sunt, prin natura lor, legale şi destinaţia lor clasică este o sarcină contributivă

normală, pe care cetăţeanul o suportă faţă de stat, în vederea îndestulării nevoilor reclamate de existenţa

statului, de funcţiile şi obligaţiile acestuia, pentru realizarea condiţiilor dezvoltării societăţii.

Impozitele constituie o formă de prelevare a unei părţi din venitul sau din averea persoanelor

fizice sau juridice, la dispoziţia statului, pentru acoperirea cheltuielilor sale. Această prelevare se face în

mod silit, tară contraprestaţie şi cu titlu nerambursabil.

Impozitele şi taxele au o multitudine de funcţii, începând cu funcţia de bază a alimentării

bugetului de stat şi terminând cu funcţiile sociale şi politice.

Analizând funcţiile impozitelor şi taxelor, în interdependenţă cu fenomenul de evaziune fiscală,

se pot constata mai multe tipuri de efecte, şi anume:

efecte asupra formării veniturilor statului;

efecte economice;

efecte sociale;

efecte politice.

Efectele fenomenului de evaziune fiscală asupra formării veniturilor statului

Existenţa fenomenului de evaziune fiscală duce în mod direct şi obligatoriu la diminuarea

volumului veniturilor statului. Aceasta determină automat un buget de stat mai mic, care nu mai poate să

acopere crearea de fonduri financiare necesare statului pentru îndeplinirea funcţiilor de bază. In această

situaţie, statul trebuie să ia măsuri cu efect imediat - creşterea cotelor de impunere la impozitele existente

şi chiar înfiinţarea de noi impozite şi taxe. Aceasta duce la o creştere a presiunii fiscale care, la rândul ei,

determină o creştere a rezistenţei la impozitare şi o creştere a fenomenului de evaziune fiscală. Se

13

produce un cerc vicios, din care se poate ieşi, dacă se reduce semnificativ fenomenul evaziunii fiscale şi,

implicit, se reduce volumul de venituri ce se sustrag de la bugetul de stat.

Reducerea evaziunii fiscale determină, în mod imediat, o creştere a volumului veniturilor statului,

în condiţiile aceluiaşi nivel de impozitare şi ale aceleiaşi politici fiscale.

În acest mod, în care nevoia de bani a statului este satisfăcută, fondurile sunt sigure şi încasate la

timp, este posibil a se lua măsura reducerii cotelor de impunere (relaxare fiscală).

Se poate observa că fenomenul de evaziune fiscală influenţează în mod negativ volumul

veniturilor statului prin două mecanisme:

■ unul direct; prin fapte de evaziune fiscală privează direct bugetul de stat de o parte a veniturilor

ce i se cuvin, prin neplata obligaţiilor fiscale;

■ un altul indirect, prin determinarea administraţiei centrale de a majora cotele de impozitare şi

deci de a creşte presiunea fiscală, rezistentă la impozitare şi ponderea fenomenului de evaziune fiscală.

Efectele economice ale fenomenului de evaziune fiscală

Pentru îndeplinirea rolului şi funcţiilor statelor cu economie de piaţă, structura bugetară

îndeplineşte o serie de funcţii importante. In primul rând, bugetul de stat este un mijloc de asigurare a

echilibrului general economic. Planurile adoptate au un caracter pur orientativ pentru agenţii economici.

Bugetul de stat este un fundament al măsurilor de reglare a proceselor economice, de intervenţie a

statului în viaţa economică.

În al doilea rând, bugetul de stat este un mijloc pentru corectarea conjuncturii economice.

Măsurile adoptate sunt diferite de la o ţară la alta, unele ţări au acordat prioritate luptei antişomaj şi altor

căi cu efecte deflaţioniste

Pentru a-şi îndeplini aceste funcţii, bugetul de stat are nevoie de un volum crescut al veniturilor şi

mai ales de venituri sigure şi la termenele prevăzute. In cazul când veniturile bugetare sunt mai mici,

bugetul de stat nu mai are forţa financiară necesară îndeplinirii scopurilor propuse.

Efectele fenomenului de evaziune fiscală diminuează considerabil veniturile bugetului de stat şi,

implicit, diminuează forţa financiară de care are nevoie acesta. Efectele pot fi atât asupra contribuabililor

ce îşi respectă obligaţiile fiscale, cât şi asupra celor care nu îşi respectă obligaţiile fiscale.

14

Ca o consecinţă directă a menţinerii unei fiscalităţi ridicate sau a creşterii acesteia apare

diminuarea veniturilor, ce rămân la dispoziţia persoa¬nelor fizice sau juridice pentru consum personal şi

acumulare. Contribuabilii care varsă la buget o mare parte a veniturilor lor sub formă de impozite şi taxe

sunt lipsiţi de mijloace financiare, pentru a-şi continua activitatea în condiţii bune.

De asemenea, programele de subvenţionare şi sprijinire de către stat a acelor contribuabili care au

de suferit, în sensul că nu primesc subvenţiile sau ie primesc la cote reduse şi cu întârziere. Aceasta

determină o dereglare gravă iau încetarea activităţii unor agenţi economici, situaţie care poate produce

dezechilibre la nivelul economiei naţionale.

Pe de altă parte, existenţa unui volum mic de venituri, ce ajung la bugetul de stat, determină

menţinerea de cote de impozitare mari sau chiar creşterea unora dintre ele.

In cazul agenţilor economici, care nu-şi respectă obligaţiile fiscale, influenţa este în sensul

obţinerii unor venituri crescute la dispoziţia lor, care nu pot fi introduse în circuitul economic, deoarece

se descoperă evaziunea fiscală. Aceste venituri vor merge în conturi bancare camuflate sau vor pătrunde

în economia subterană, întreţinând în acest mod evaziunea fiscală.

Efectele sociale ale fenomenului de evaziune fiscală

Sustragerea de la plata impozitelor constituie o faptă foarte gravă, care conduce la diminuarea

veniturilor de la bugetul de stat şi în această situaţie statul nu-şi poate îndeplini funcţiile şi sarcinile sale.

Bugetul de stat reprezintă un instrument de realizare a unor obiective social-economice, prin intermediul

subvenţiilor şi al facilităţilor fiscale.

Subvenţiile se realizează atât pe calea cheltuielilor directe, efectuate din resurse bugetare, cât şi pe

calea renunţării statului la anumite venituri bugetare. Acordarea de facilităţi fiscale se referă la măsuri

care să stimuleze anumite activităţi economice (scutiri, reduceri, amânări, reeşalonări).

Acestea se pot realiza numai în condiţiile în care există fonduri suficiente la bugetul de stat. In

condiţiile în care fenomenul evaziunii fiscale este însemnat, bugetul de stat se micşorează, şi aceste

programe guvernamentale nu mai pot fi duse la bun sfârşit.

15

Efectele politice ale fenomenului de evaziune fiscală

După decembrie 1989, toate campaniile electorale au avut în cuprinsul lor lupta

împotriva corupţiei, a economiei subterane, a fenomenului de evaziune fiscală, pentru

asigurarea supremaţiei legii.

în condiţiile existenţei evaziunii fiscale ridicate, în economia românească apare o neîncredere

accentuată a contribuabililor în puterile politice şi în special în cele aflate la guvernare. Acest

factor de nemulţumire a cetăţenilor este determinat de sentimentul de inechităţi sociale şi

economice, ce sunt produse şi amplificate de evaziunea fiscală crescută, având o importanţa

deosebită asupra evoluţiei sistemului politic din ţara noastră.

Din toate aspectele prezentate în acest capitol rezultă importanţa majoră a faptului că

fenomenul de evaziune fiscală trebuie sever diminuat, pentru a înlătura acest lanţ de efecte

negative.

Combaterea evaziunii fiscale şi instrumentele folosite în acest

scop

Pentru a stabili şi aplica cele mai bune şi eficiente măsuri de combatere a evaziunii

fiscale trebuie în primul rând să cunoaştem cauzele acestui fenomen, etiologia sa şi efectele

economice, sociale, politice şi morale pe care le produce.

Eficacitatea procesului de stopare sau măcar de limitare severă a fenomenului de evaziune

fiscală constă în capacitatea de a înlătura cauzele ce produc sau pot favoriza faptele respective

şi nu de înlăturare a efectelor acestui fenomen.

De aici rezultă în mod clar importanţa cunoaşterii fenomenului de evaziune fiscală, a

mecanismului de transpunere în realitate şi factorii psihologici şi morali, ce îl determină pe

contribuabil să recurgă la acte de sustragere de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale legale.

Având în vedere cauzele fenomenului de evaziune fiscală, principala direcţie de

combatere a acestuia se face prin masuri legislative (instrumente de lucru). în acest sens au

fost elaborate:

16

■ “Legea nr. 241/2005 privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, publicată în

Monitorul Oficial nr. 672/27.07.2005 şi

■ Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea

demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea

corupţiei.”4

In prima parte a Legii nr. 241/2005 este definită noţiunea de evaziune fiscală şi sunt

stabilite obligaţiile contribuabililor care desfăşoară activităţi permanente sau temporare,

generatoare de venituri impozabile.

în partea a doua sunt prevăzute capitole distincte de infracţiuni şi pedepse, cât şi contravenţia

sancţiuni.

Dintre infracțiuni menţionăm.

■ refuzul de a prezenta organelor de control, împuternicite conform legii, documentele

justificative şi actele de evidenţă contabilă, precum şi bunurile materiale supuse impozitelor,

taxelor şi contribuţiilor la fondurile publice, în vederea stabilirii obligaţiilor

bugetare;

■ întocmirea incompletă şi necorespunzătoare a documentelor primare ori acceptarea de

astfel de documente în scopul împiedicării verificărilor financiar-contabile, dacă fapta a avut

drept consecinţă diminuarea veniturilor sau surselor impozabile; punerea în circulaţie, în orice

mod, fără drept, sau deţinerea în vederea punerii în circulaţiei, fără drept, a documentelor

financiare şi fiscale;

■ sustragerea de la obligaţiile fiscale prin neînregistrarea unor activităţi pentru care legea

prevede obligaţia înregistrării sau prin exercitarea de activităţi neautorizate în scopul obţinerii

de venituri; sustragerea în întregime sau în parte de la plata obligaţilor fiscale, în scopul

obţinerii de venituri, prin nedeclararea veniturilor impozabile, ascunderea obiectului ori a

sursei impozabile sau taxabile ori prin diminuarea veniturilor, că urmare a unor operaţiuni

fictive; omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii în acte contabile sau în alte documente

legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate ori înregistrarea de

operaţiuni sau cheltuieli nereale în scopul de a nu plăti ori a diminua impozitul, taxa sau

contribuţia;

4 www.onpcsb.ro/pdf/anuntnoiembrie.pdf

17

organizarea şi conducerea de evidenţe contabile duble, alterarea sau distrugerea de acte

contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau alte mijloace de

stocare a datelor, în scopul diminuării veniturilor sau surselor impozabile;

■ emiterea, distribuirea, cumpărarea, completarea ori acceptarea cu ştiinţă de documente

fiscale false.

Contravenţiile sunt acele fapte care, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit

legii penale, să constituie infracţiuni, au un pericol social mai mic şi dintre ele menţionăm:

■ nedeclararea, în termenele prevăzute de lege, de către contribuabili, a veniturilor şi

bunurilor supuse impozitelor, taxelor şi contribuţiilor;

■ calcularea eronată a impozitelor, taxelor şi a contribuţiilor, cu consecinţa diminuării

valorii creanţei fiscale cuvenite statului;

■ nepredarea de către contribuabili, la cererea organului de control, a documentelor

justificative şi contabile referitoare la modul în care au fost îndeplinite obligaţiile fiscale;

■ refuzul de a prezenta organului financiar-fiscal bunurile materiale supuse impozitelor

şi taxelor, în vederea stabilirii veridicităţii declaraţiei de impunere şi a realităţii înregistrării

acestora;

■ nereţinerea şi nesăvârşirea, potrivit legii, la termenele legale, de către contribuabilii

cărora le revin asemenea obligaţii, impozitelor, taxelor şi contribuţiilor care se realizează prin

stopaj la sursă;

■ nedepunerea actelor, situaţiilor sau a oricăror alte date în legătură cu activitatea

efectuată de unitatea şi subunităţile de care răspund contribuabilii, cerute de organele

financiar-fiscale, în vederea cunoaşterii realităţii financiar-contabile din acea unitate sau

subunităţi, precum şi utilitatea, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege, a documentelor cu

regim special;

■ neducerea la îndeplinire, la termen, a dispoziţiilor date prin actul de control încheiat de

organele financiar-fi scale;

■ neonorarea, în mod nejustificat, de către bănci sau instituţii financiare, la care

contribuabilii au deschise conturi de disponibilităţi băneşti, a tipurilor de creanţă fiscală emise

de organele competente, în vederea urmăririi silite a impozitelor, taxelor şi a contribuţiilor

neachitate la termen, inclusiv a dobânzilor;

Sancţiunile fiscale sunt multiple şi ele pot fi clasificate în raport cu severitatea şi modul de

aplicare, astfel:

■ amenda fiscală (contravenţională) este mijlocul cel mai obişnuit pentru sancţionarea

abaterilor fiscale, considerate contravenţii şi se aplică de organul de control în sumă fixă;

18

■ dobânda reparatorie sau majorările de întârziere şi penalităţile pentru

neplata integrală şi la termen a impozitelor şi taxelor datorate;

■ confiscarea bunurilor, ca măsură complementară, potrivit legii;

■ repararea prejudiciului adus statului în cazul evaziunii fiscale prin

aceea că organul de control are legiferat dreptul de a stabili, prin estimare, nivelul impozitului

sau taxei datorate, utilizând orice documente şi informaţii referitoare la activitatea şi perioada

desfăşurată.

Această ultimă măsură, alături de sancţiunile fiscale menţionate mai sus, care fac

obiectul noilor reglementări, constituie o dezvoltare şi o reconsiderare a sistemului fiscal din

ţara noastră.

19

Studiu de caz

20

Noi măsuri de combatere a evaziunii fiscale.

“Cabinetul Boc a decis, ieri, introducerea unor noi măsuri de combatere a evaziunii

fiscale. Ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu, a apreciat că măsurile sunt dintre

cele mai dure. El a menţionat, printre cele mai severe prevederi, controlul strict al accesului în

ţară a produselor cu risc de evaziune ridicat, cu trecerea lor pe culoare specifică şi plata

obligaţiilor vamale şi fiscale în puncte prestabilite, taxarea inversă pentru grupe de produse

precum cereale, legume, fructe, flori, carne şi produse din carne, zahăr, zahăr brut,

introducerea registrului operatorilor intracomunitari, prin care se va încerca eliminarea a cât

mai mult din evaziunea în zona TVA intracomunitare, eliminarea antrepozitelor fiscale de

depozitare, "cu excepţia celor ale producătorilor, care vor fi în număr limitat atât în cazul

producătorilor de ţigarete, cât şi al rafinăriilor", şi menţinerea doar a celor de producţie,

obligativitatea avizului Fiscului în cazul cesionării firmelor cu datorii, răspunderea comună a

administratorului în cazul insolvenţei, plata anticipată a TVA, a taxelor vamale şi accizelor în

cazul duty-free-urilor.

Principalele prevederi

1. Actul normativ prevede că deţinerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea a

peste 10.000 de ţigarete sau mai mult de 200 de litri de băuturi spirtoase fără a fi marcate sau

marcate necorespunzător va fi pedepsită cu închisoare de la 1 la 4 ani.

2. Achiziţiile intracomunitare de cereale, legume, fructe, carne, peşte, flori, zahăr şi materiale

de construcţii vor avea TVA, iar pentru tranzacţiile în interiorul ţării cu aceleaşi produse, la

care se adaugă pâinea, va fi aplicată taxarea inversă, respectiv la beneficiar.

3. La 1 august va fi suspendată valabilitatea autorizaţiilor deţinute de antrepozitarii fiscali de

produse accizabile şi îi va obliga pe aceştia să obţină un nou aviz, dar condiţionat de lipsa

datoriilor bugetare şi plata unei garanţii, noua autorizaţie urmând să fie acordată pentru

maxim un an.

4.Va fi sistată şi eliberarea de autorizaţii de funcţionare pentru magazine duty-free, iar

termenul de valabilitate a actualelor avize va fi limitat la cinci ani de la data eliberării, dar fără

ca după acest interval să mai fie eliberate noi autorizaţii. Până la acea dată, vor fi introduse

21

limite cantitative la produsele de tutun şi alcool care pot fi vândute unei singure persoane prin

magazinele duty-free, pentru consum de uz personal şi fără accize.

5. Persoanele fizice care trec graniţa fără să declare la vamă că deţin asupra lor o sumă egală

sau mai mare de 10.000 euro nu vor mai fi sancţionate cu amendă şi confiscarea banilor, ci

vor intra în închisoare pentru o perioadă cuprinsă între doi şi şapte ani, fapta lor fiind tratată

drept infracţiune.

6. Atribuţiile comisarilor Gărzii Financiare şi angajaţilor Autorităţii Vămilor vor fi extinse în

vederea combaterii evaziunii, aceştia având dreptul de a opri mijloace de transport pentru

control, după ce în 2009 a permis inspectorilor Gărzii să confişte bunuri şi să participe la

percheziţii.

7. Va fi introdusă o acciză de 100 euro/hl de produs la băuturile fermentate altele decât bere şi

vin, precum cidrul şi băuturi fermentate din fructe, şi va fi majorată acciza cu 100 euro, la 165

euro/hl, la produsele intermediare, care fac parte din aceeaşi categorie, dar au o mai mare

alcoolemie.

8. Vor fi reintroduse şi accizele la iahturi, parfumuri, blănuri, arme de vânătoare, bijuterii şi

alte produse de lux, Guvernul asumându-şi astfel riscul unei sancţiuni din partea Comisiei

Europene, după ce anul trecut a decis eliminarea acestor taxe care contravin normelor

comunitare.

9. Operaţiunile de cesionare ori înstrăinare, sub orice formă, a acţiunilor, părţilor sociale sau

activelor fixe ale antrepozitarilor autorizaţi ori ale unui antrepozitar a cărui autorizaţie a fost

anulată sau revocată trebuie anunţate cu cel puţin 60 de zile înainte de realizare, în vederea

efectuării controlului financiar-fiscal, şi vor fi condiţionate de plata datoriilor bugetare.

10. Firmele sau persoanele fizice care preiau de la un debitor declarat insolvabil active

vândute fictiv sau la un preţ "neserios" faţă de valoarea de piaţă vor răspunde solidar cu

acesta. Tot pentru debitorii declaraţi insolvabili, care nu îşi mai pot achita obligaţiile de plată

restante, vor răspunde solidar şi administratorii de drept ori de fapt care în perioada exercitării

mandatului ori a controlului efectiv nu şi-au îndeplinit obligaţia legală de a cere instanţei

deschiderea procedurii insolvenţei, pentru obligaţiile fiscale aferente perioadei respective şi

rămase neachitate la data declarării stării de insolvabilitate.

22

11. În acelaşi timp, instituţiile de credit vor fi obligate să furnizeze Agenţiei Naţionale de

Administrare Fiscală date privind rulajele şi/sau soldurile conturilor deschise şi să informeze

dacă un debitor are sau nu închiriate casete de valori, informaţii care vor fi utilizate de ANAF

pentru recuperarea datoriilor.”

12. La 1 iulie va fi înfiinţat "Registrul operatorilor intracomunitari", care va include toate

persoanele impozabile şi companiile care efectuează operaţiuni intracomunitare, măsura

având ca scop o mai bună monitorizare a acestora, creşterea veniturilor la buget şi diminuarea

evaziunii fiscale. (M.T.)” -http://www.gandul.info/news/noi-masuri-de-combatere-a-

evaziunii-fiscale-cititi-aici-cum-vrea-guvernul-boc-sa-aduca-mai-multi-bani-la-buget-

62171315

“Germania a început să-şi dea seama, în februarie 2008, că s-ar putea afla în faţa celui

mai mare scandal de evaziune fiscală din istoria sa, în condiţiile în care justiţia anchetează

sute de personalităţi bănuite că şi-au ascuns câştigurile în Liechtenstein (flux ştiri AFP).

... „în foarte multe cazuri, personalităţi-cheie ale ţării noastre au vrut să se sustragă

datoriei lor de solidaritate pe care o reprezintă plata impozitelor practicând o evaziune fiscală

către Liechtenstein", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Finanţe. Una dintre

aceste „personalităţi-cheie ", este deja cunoscută: influentul şef al Poştei Germane, Klaus

Zumwinkel, bănuit că a lipsit administraţia fiscală de plata unui milion de euro. El şi-a

prezentat demisia, după 18 ani la conducerea Poştei Germane, a doua zi după o spectaculoasă

percheziţie la domiciliul şi biroul său.

...După cum a apreciat cancelarul Angela Merkel, scandalul „merge dincolo de ceea

ce-mi puteam imagina".

...Potrivit Süddeutsche Zeitung, au fost emise 900 de ordine de percheziţie împotriva a

circa 700 de suspecţi, iar aceste ordonanţe urmează să fie puse în aplicare.

...Se vorbeşte despre investigaţii şi despre „cea mai amplă anchetă fiscală cunoscută

vreodată de Germania", frauda se referă în unele cazuri la sume „mult mai importante decât în

cazul Zumwinkel".

...Toate privirile se întorc de-acum către Liechtenstein şi în special către banca LGT a

familiei princiare.

5 http://www.gandul.info/news/noi-masuri-de-combatere-a-evaziunii-fiscale-cititi-aici-cum-vrea-guvernul-boc-sa-aduca-mai-multi-bani-la-buget-6217131

23

...Nu este pentru prima dată când micul principat apare în prim-planul unui scandal

financiar în Germania. In anul 2000, în timpul uriaşului scandal al fondurilor nedeclarate ale

CDU (Partidul Conservator Creştin-Democrat), s-a scris mult despre conturile acestuia din

Liechtenstein.

...Ministrul de finanţe, Peer Steinbrück, a subliniat că noul scandal riscă să lase urme.

„Elitele sunt cele care provoacă prăbuşirea sistemului", iar „asemenea evenimente antrenează

reflexe protectioniste, conservatoare şi implicând o politică de stat, ceea ce nu ne putem

permite", a avertizat ministrul, citat de ediţia on-line a revistei EHe Zeit.

...Reputaţia patronatului german a fost serios ştirbită în ultimii ani de două afaceri cea

de corupţie de la Volkswagen şi cea a normelor nedeclarate ale conglomeratului

Siemen,”6(flux ştiri Newsln)

“In România, posesorii de active de lux continuă să reprezinte „noile modele de

succes", iar veniturile acestora nu sunt verificate sub aspectul legalităţii provenienţei şi al

impozitării conform legii.

Indiferent de rezultatele alegerilor locale sau generale, motivaţia acestei stări de fapt

poate fi auzită cel mai adesea: - „A,... aceştia sunt oamenii prim-ministrului, ai preşedintelui,

ai partidului x sau y... sunt banii părinţilor ... sau sunt interlopi protejaţi de poliţişti, de

procurori etc..... Acestea sunt metode clasice de timorare a autorităţilor prin menţinerea unor

legende pe piaţa zvonurilor, dar, adeseori, s-a demonstrat că instituţiile statului nu sunt deplin

funcţionale unor angajaţi corupţi sau fricii conducătorilor lor că vor fi destituiţi din funcţiile

pe care le ocupă dacă îşi îndreaptă atenţia asupra acţiunilor unor persoane care savurează o

imunitate specială, obţinută cu importante contribuţii la alimentarea unor trasee financiare

obscure, dar niciodată în folosul bunăstării generale a contribuabililor.

în mai 2005, Dinu Patriciu a fost arestat preventiv pentru evaziune fiscală; în 2006 era

să se trezească cu dosar penal pentru şase capete de acuzare: complicitate la evaziune fiscală,

spălare de bani, manipularea pieţei de capital, constituirea de grup infracţional organizat şi

două fapte de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, ale căror tentacule s-au întins spre

Orient... (www.kritik.ro)

... Dinu Patriciu a vândut 75% din acţiunile Rompetrolpentru 2,7 miliarde USD şi a

devenit cel mai bogat român...”7 (Cotidianul, 27 august 2007).

6 flux ştiri Newsln7 Cotidianul, 27 august 2007

24

“... C. Iacobov şi acoliţii săi au reuşit ca prin trei contracte încheiate pe parcursul a

zece zile să prejudicieze Rafo SA cu 243 miliarde lei (circa şapte milioane euro); afaceristul

de la Oneşti este acuzat de spălare de bani şi evaziune fiscală... (www.kritik.ro)

... C. Iacobov a fost achitat de judecători în dosarul Rafo Oneşti. Alături de el, alte trei

persoane implicate în dosar au fost găsite nevinovate. Magistraţii Tribunalului Bucureşti au

decis achitarea lui Corneliu Iacobov deoarece: „faptele pentru care au fost cercetaţi nu sunt

prevăzute în legea penala sau nu există".(www.antena3.ro - 12 mai 2008).”8

“... Grupul de la RAFO, în care activează Iancu şi Tender, nu este străin de sălile de

judecată şi Parchet, recent aducându-se şase capete de acuzare: spălare de bani, delapidare,

evaziune fiscală, înşelăciune, bancrută fraudu¬loasă şi asociere în vederea comiterii de

infracţiuni. Prin aceste infracţiuni economice au prejudiciat bugetul de stat cu 2.700 de

miliarde de lei (circa 77 milioane lei)”9(www.kritik.ro)

“Constderat a fi unul dintre cei mai bogaţi români, George Copos -proprietarul

grupului de firme Ana - a fost trimis in judecată pentru o fraudă de pesta un milion de euro în

dosarul vânzării unor spaţii comerciale către Loteria Română. In plus, anchetatorii au pus

sechestru pe o parte a banilor dtn conturile sale. reprezentând valoarea prejudiciului.

Senator şi fost vicepremier în Guvernul României, acţionar la firmele Ana Electronic,

Ana Group, Ana Hotels, Ana Pan, Ana Teleferic, Ana Internaţional, Ana Imep şi Switel

Corporation, Copos primeşte o grea lovitură, fund acuzat de evaziune fiscală şi trimis în

judecată

„A fast o simplă tranzacţie care n-are nicio legătură cu ceea ce se vorbeşte. Din

punctul meu de vedere nu este nicio problemă. Lucrurile au fost făcute în conformitate cu

legislaţia în vigoare. N-am nicio teamă. Eu n-am mici o legătură cu Ioteria, n-am nici un act

semnat. Lucrurile sunt evidente", spunea atunci Copos, care in 15 ani a reuşit să adune o avere

de peste 300 de milioane de dolari. Anchetatorii au fost însă de altă părere şi, alături de omul

de afaceri, am mai trimis în judecată alte patru persoane acuzate de evaziune fiscală şi

complicitate la evaziune fiscală

Din prima categorie fac parte Gilio Giuzepe Roza, acţionar la Ana Electronic, Ana

Group, Ana Pan şi administrator unic (director) la societatea Rom Tour G.M. Impex, membru

fondator al Fundaţiei ProRapid, şi Stei ian loan Raţiu - administrator la firma Transilvania

Internaţional.

8 www.antena3.ro - 12 mai 20089 www.kritik.ro

25

Pentru complicitate au fost deferiţi justiţiei Nicolae Cristaa - fost director general şi

preşedinta al Consiliului de administraţie în cadrul Companiei Naţionale Loteria Română, m

prezent consilier in cadrul CNLR, membru fondator al Fundaţiei ProRapid - şi Gabriel

Rogoveanu agent imobiliar la firma Euroest Invest.

Anchetatorii spun că, in perioada iulie-decemhrie 2004, Copos, în calitate de asociat şi

preşedinte al CA al Ana Electronic, împreună cu Roza şi cu sprijinul lui Cristea şi

Rogoveanu, s-ar fi sustras de la plata obligaţilor fiscale, aducând bugetului de stai un

prejudiciu de 39,4 miliarde lei vechi (pesta un milum euro).

Folosind mecanismul interpunerii de noi proprietari în procesul de vânzare-cumpărare,

respectiv persoana juridică Rom Taur G.M. Impex SRL şi persoanele fizice Niculaie Ghinea

şi Ion Matei, inculpaţii ar fi ascuns sursa impozabilă cu ocazia vânzării unui „pachet" de 38 de

spaţii comerciale, proprietate a firmei Ana Electronic, către Loterie, informează Direcţia

Naţională Anticorupţie (DNA). Acelaşi mecanism a fost folosit şi la achiziţia de către Loterie

a spaţiului comercial din Cluj-Napoca de la Transilvania OU, prin intermediul lui Stelian Ioan

Raţiu, afirmă sursa citată.

Comiterea infracţiunii de evaziune frscală prin „metoda interpunerii de noi proprietari

în procesul de vânzare-cumpărare " între firma Ana Electronic SA şi CNLR a reieşit, în urma

activităţilor de urmărire penală.

Anchetatorii au descoperit că, după ce în Adunarea Generală Extraordinară a

Acţionarilor din cadrul Loteriei s-a aprobat oferta de achiziţie a celor 38 de spaţii comerciale,

în sumă de 211 miliarde lei vechi, acceptarea a fost comunicată firmei Ana Electronic.

Aceasta din urmă, reprezentată de Copos şi Roza, a încheiat tranzacţii cu alte persoane din

care reiese că aceleaşi spatii s-au vândut cu suma de numai 53 miliarde lei vechi (de aproape

patru ori mai puţin).

Astfel, spatiile comerciale au fost vândute fictiv către Niculaie şi Antoaneta Ghinea

(cinci spatii), Ion şi Măria Gilda Matei (şapte spaţii) şi către SC Rom Tour (26 de spatii).

După circa şapte-zece zile, aceleaşi spaţii comerciale au fost revândute către Loteria Română,

la aceeaşi microîntreprindere, calitate în care era obligată să plătească la data acestor

tranzacţii un impozit pe venit prin aplicarea unei cote de numai 1,5% din cifra de afaceri. Mai

mult, prin intermediul noilor proprietari, în procesul de vânzare-cumpărare s-a ascuns faptul

că bunurile dobândite de la stat în mod gratuit prin efectul Legii nr. 15/1990 au intrat din nou

în proprietatea statului, dar, de această dată, cu plată", susţine DNA.

26

Prin vânzările alternative, spaţiile achiziţionate de firma Rom Tour G.M. Impex SRL

de la Ana Electronic au fost achitate din banii proveniţi de la Loterie şi nu din banii din

activitatea anterioară a firmei Rom Tour.

„Menţinerea învinuiţilor în funcţii de conducere a determinat serioase dificultăţi m

stabilirea adevărului, din cauza controlului pe care aceştia îl exercitau asupra funcţionarilor

din subordine şi a legăturilor pe care le aveau cu organele ierarhic superioare din sistem sau

cu organele de control din cadrul sistemului'', susţine DNA”10. (www.zf.ro - 7 iunie 2008).

10 www.zf.ro - 7 iunie 2008

27

Concluzi

„Ocolirea impozitării ar putea să fi fost, deci, esenţială pentru bunăstarea economică.

Dacă lucrurile ar fi stat aşa, câştigul a fost obţinut cu preţul unei mari risipe de resurse şi prin

introducerea unei inechităţi larg răspândite "

.- Concluzia apreciatului economist-forum.juristnet.ro

Evaziunea fiscala la ora actuala a devenit un fenomen omniprezent in lume pe plan

economic si social. Amploarea pe care a luat-o evaziunea fiscala nu este de neglijat ba chiar

este ingrijoratoare deoarece in lipsa masurilor de combatere aceasta ar putea in viitor duce la

instabilitatea economiei nationale. In plan economic o situatie echilibrata a bugetului de stat

ar determina un progres economic si iesirea din criza a economiei..Pentru combaterea

evaziunii fiscale ar trebui facut un control fiscal mult mai eficient, un sistem legislativ viabil

si poate in primul rand o educatie fiscala a cetatenilor.

„Legile fiscale trebuie sa fie simple, clare, precise si relativ stabile, sa se faca o

deosebire intre cazurile cand legile sunt incalcate cu intentie de frauda sau cand sunt incalcate

din culpa, din neglijenta, sau din cauze independente de vointa contribuabilului. Este necesar

sa se reorganizeze controlul si verificarile fiscale, sa se elaboreze de catre B.N.R. norme clare

cu privire la conditiile ce trebuie indeplinite si documentele ce trebuie prezentate de

persoanele fizice.”-Evaziunea fiscala- Radu Voides

28

Bibliografie

Nedelescu, Mihai, Finante publice si evaziunea fiscala, Editura Economica, Bucuresti, 2008

Patroi D., - “Evaziunea fiscală între latura permisivă, aspectul contravenţional şi caracterul

infracţional”, Editura Economică, Bucureşti, 2006,

Legea privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale nr. 241/2005, publicată în Monitorul

Oficial Nr. 672/27.07.2005

Olteanu I., Bistriceanu G. – “Evaziunea fiscală. Metode şi tehnici de combatere a evaziunii

fiscale”, Editura ASE, Bucureşti, 2005

Pagini web: www.zf.ro - 7 iunie 2008; www.antena3.ro - 12 mai 2008;

www.kritik.ro; http://www.gandul.info/news/noi-masuri-de-combatere-a-evaziunii-fiscale-

cititi-aici-cum-vrea-guvernul-boc-sa-aduca-mai-multi-bani-la-buget-6217131;

www.onpcsb.ro/pdf/anuntnoiembrie.pdf;

Ziare: Newsln ; Cotidianul, 27 august 2007

29