'DESPRE: EROI Şl MORMINTE

Cind avem atâţia „eroi4’ în viaţă, cui să-im ai pesa d® cei care au murit pentru binele poporului? De co să-i slăvim pe cei care nu mai sînt, cînd printre noi există destui «&- roi" gata să no audă şi să ne ia aminte? Pentru cei care-au murit am aprins o vreme lu­minări, am spas rugăciuni, ara depus flori pe asfaltul în- roşti de sîngele Ier. Apoi, i.prinţi“ de tot felul de eveni­mente, - care de care mai im­portante şi mai semnificative, i-am uitat Morţii cu morţii, viiî cu viii

S-au depus nişte bani (şi nu puţini)-în'Contul „Liber­tatea". Era vorba ' ca o part© dfn el să fi© folosiţi pentru a sc ■ ridica uo monument în memoria cclot căzuţi ta De­cembrie. Era v«ri>a s i fîte. în­grijite / mormintele . . *■' Aîtt-1 real Nici măcar tia-coş de gunoi pentrii cimitir,. na s-a- cumpărat.' Intre morminte!© celor uclşî în 1089 şi mor­mintele mai trechl se află Mk morman de resturi, flori us­cate, capete do luminări, *la-. reMîngă crucile şMrabe, bor- cane ca apă neagră-verzule în care florile intrate în putre­facţie împrăştie un miros ne­suferit, do baltă; o porţiune din gardul de beton care î*t- preimuieşte cimitirul » pe .cale să se prăbuşească; să. riu mai vorbesc-do florile răsă­dite .in chip comunist" , pe morminte, pase ca . să fie pu­se, . să ■ n u ; se poată- spune că ha sînt. . . . - ' ._ .2 . O fl ' . Cimitirul Eroilor singurul fără un administra­tor? Şi, în ceea- Ce ne priveş-; ie. avem -oare- dreptul, oricâte ?i orictt de mârf alte- proble­ma am/aveai'©rielţi-noi «*ap- tirî :-ar.' zămisli. această' epocă, să uităm respectai ce~I dato­răm lacmoriei.’iiHilftr/cârc şt-a® Jertfit -: bunul . Itir ‘ cel. mai ’dc preţ, VIAŢA, pentru LIBER­TATEA noastră, a tuturor? .

M. TRÎFON

MARIAN MTEÂD Ă FOST ELIBERAT

Procurorul general *1 Ro­mâniei a dispus revocarea măsurii arestării preventive şi punerea în libertate a .lui Marian Munteanu.

într-un comunicat d&t pu­blicităţii Joi seara, procurorul general Gheorghe Kobu îşi motivează decizia prin fap­tul .că „condiţiile care au de­terminat" : arestarea preventi­vă^» Iui - - Marian: Munteanu, unul din animatorii demons­traţiei maraton din Piaţa tS- niversităţiî, ales, tn contuma­cie, lider al X igîl Studenţilor din Universitatea Bucureşti, „nu mai subzistă, neexistind nici un temei să so considere că lăsarea în libertate, a- In­culpatului ar mal putea pre­zenta vreun pericol pentru ordinea publică".

ZJAR INDEPENDENT - EXPRESIE A OPINIEI ; PUBLICE DIN JUDEŢUL CLUJ

NUL II, Nlî. 175 7\-l.,UNI 4—G AUGUST 1999

O M N I BUNI, MII M WINMII ISTORIAAra avut plăcerea şi bucuria-să petrec duminica

într-un pitoresc sat, Agriş, situat la poalele Munţi­lor Apuseni, sat care a dat ţârii pe Ion Anon, pri­mul erou naţional al României întregite. înhumat la-A lba lulia iii memorabilă zi da 1 Decembrie 1918, ' ,. Lăsînd ia o parte faptul că drumurile de acces ţi cete ale satului sînt ca pe vremea'daco-romanilor şi că nu exiStă. telefon care să lege satul de dis­pensarul din fara; totul a fost minunat. Oamenii şi peisajul formau ua ansamblu armonios, în care domnea tamfna, liniştea şi împăcarea.

Dealurile raoîcomcs ca înconjurau satul purtau greul-snopilor da grtu aşezaţi simetric £n clăi. La- nurile de porumb îşi fctalau Verdele -închis, promi-7 ,ţînd o bogată recoltă, - .•

Ceva a stricat totuşi armonia locului. : Căitre a- miază am fost vizitat de 3 cetăţeni: un'localnic şi 2 tineri oacheşi bine îmbrăcaţi, purtători de cea­suri electronice şi inele groase de aur care ne-au întrebaţi dacă nu avem să Ie vindem ceasornice-, lămpi, ori alte obiecte vechi. Ceva mi-a săgetat' inima. Gindul rn-a purtat cu zeci de ani în ur­m ă — după 1948 — cînd comori .-inestimabile'.luau prin Consignaţia — sau în afara'ei — . drumul străinătăţii. S-a început atunci cu obiecte de artă din toate domeniile: tablouri, sculpturi, covoare

etc, îmi amintesc de icoanele .vechi,.bizantine, ori de celei pictate ps sticlă de maeş tri de la Niclila şl de o ştire mai recentă care informa cu cele mai mari colecţii de icoane pictate pe- sticlă Ia noi in ţară sc afi'i îu muzeele din- Japonia, Germania şi America. lioniânia, unde ele s-au lucrat, ocupă doar locul al IV-iea din lu m e!... Am fost marto­rul golirii satelor de vechi farfurii pictate, oale, ul­cioare şi al te obiecte dm ceramică adunate de oa­meni ce ofereau o farfurie lioită — de calitate infe­rioară — pentru una veche” de valoare inestima-

. bilă. - 'A venit acum, se pare, riadul lămpilor, a ceasor­

nicelor şi a maşinilor de culcat vechi, dar cei care vor f,ă cumpere au se dau în lături ide Ia achizi­ţionarea oricăror obiecte vecii, latrei'erînd satele, toşelind oamenii, miriţindu-i că le preiau pentru di­ferite muzee dn ţară, cind da fapt ele iau dramul

: străinătăţii.Oameni • buni, păstraţt-vă obiectele yeciu de fa ­

milie. Ele au aparţinut părinţ-iior, moşilor şi sifă- moşilor voştri şi trebuie să rămînii îh viitor copii­lor vo-ştri, poporului care le-a ctfeat. Nu le vinddţi afaceriştilor care le -înstrăinează şi se îmbogăţesc pe

, seama comercializării istoriei noastre furate. Dacă vă sînt .totuşi de prisos, vklorifieaU-le prin muzeele noastre naţionale. r -Dr. Florea-MAH1N

n m iezuiţi şi wmmimMMAm discutat Irt ultimele zile cu

O cunoştinţă din Occident»; inte­lectual subţire, bun observator al fenomenului românesc, uti ci- ... ti tor avid ai; presei de toate ori-

; en ţările,. Dintre; mul ţeie -observa- r ţii ingenioase, cel puţin, una me- . rită să fie făcut! publică: e toar­te ciudat,’ mi-a -spus el, cub*. îa " voi, un popor profund - ortodox* -: tolerabil, se manifestă -fa viaţa politică, în presa de. opoziţie mal ' ales,, nişte , practici afesclut ite; cu subtilitatea-lor- eorupă--

’ toare şi distructivă chiar,* cm ra­finamentul, şl- forţa pe cara le pot avea nuntai anumite şoe!e-V- tăţi secrete. Lâ voi, partidele po-^

- litîce par să . fie ; mal- degrabă ; . nişte conjuraţii care acţionează subversiv, transformîndu-i V pe „■> ziarişti în mercenari, ai unor. cre­dinţe fără nici o morală. Dar de ce ar fi aceştia ţocmai iezuiţi?Ca să na lămurim, ne-am întors . puţin la istorie. Pe la; începutul i sccolulul al XVlIî-lea, în B’ran-

■ ţa se relansează o cunoscută con­troversă teologică în jurul mis­terului graţiei divine, porain* du-se ,de la o. carte a lui Corna- Iius Jansenius. Este vorba des­pre celebra dispută dintre janse­nişti şi iezuiţi, încheiată cu vic­toria, celor din urmă şl cu distrugerea ■: vestitei şcoli de la î’ort-Rov-al. Lupta sa duce, evi-

. dent, po terenul alunecos a l , ide­ilor. Referitor la problem a. gra*.

. ţiei divitie existau cinci puncte , Considerate eretice de către bise­rică. Bănuiţi ei înşişi de erezie, iezuiţii tree la atac şi acuză car­tea Iui Jansenius, total inocentă, de a fi purtătoare de erezie, dar fără a putea dovedi că ea chiar conţine punctele respective. Un martor şi comentator al eveni­

mentelor notează, cu- amărăciune: „S ă juri pe Dumnezeu şi pe su­fletul tău că vet crede ceea ce nu-, crezi că ,.s®. îatemeiază pe fapte.,, că nu poţi arăta cesiv-ce proptii să sf; creadă, ţ a . părut un. mare „ p$caţ .tuturor oameniiof <lrcp;i‘ . ; Iezuiţii practicau aici ceea ce as» tîtirai astăzi un* proces de interi-,. ţie. Revenind Ia ale noastre, tre­buie să admitem cîteva similitu­dini: o bună parte a praisei in de- .. pendente şi a celei de opoziţie a- cuză guvernul şi preşedenţt* de crjza:;ne0-comunîsmului; ' bineînr.'; ţeles, fără a se putea dovedi pa­saje alte unei asemenea posibile doctrine în platfomiele progrăm ăîe acestora. Toate cererile, m ii < taari sau mai mici, emise de gu­vern sînt speculate ca probe îa denunţarea unei erezii. Astfel culpabiiizâtă, puterea so vede

aproape îatr-o situaţie tie prizo­nierat: îâ ImposioiLitaiea de a

, dovedi contrariul -pe; -termen ' scurt E uu fel de disperare, spe­

cifică oricărui individ, de a nu-şi . putea. / dcjaioastra nevinovăţia, .ae lăM i'W '‘O âci''p erico la l;'-..c4 mai grav vine, însă, din, exterior întotdeauna papa ,^ t e ^şpus să-i creadă pe iezuiţi, pentru că ara Interese. Miiiciuna nu se. ve­rifică' Sici cu insfrurnentele lu-

' Astăzi, noii iezuiţi sîntacreditaţi îa Washington. Unde oare, şî pe-bună dreptate, are o treceri»-mai mare decît acolo fri­că «ie fafttoma neo-coiriCiîusmu-

. Tui?! Judecata americanului e . sftnplă: dacă intelectuali verlta- : bili (iezuiţii mi au foşţ niciodată

nişte proşti) afirmă ceva,,înseam- v,-'. Iulian T. NICOLAE

(Conllnaare în pag. : II)

PROTESTEZ!' Proteste* citind în AtlavClS-

jul liber din 20—26 Iulie a « . to scrisoarcai deschisă a doamnei Doina Cornea adresată Donsnu-: Iui Petre Eomaa următoarea frază uluitoare: . . . » o dovedeş­te faptul că României nu i s-â promiâ statutul solicitat decît sub rezerva îndeplinirii ,riguroa- , se a celor cinci condiţii cerute de mine, vizînd* . . . ; ■ -

Cu uimire întreb, cine este a- ceăştă Doină Comea? Nu e oare ea cetăţean român, aja ea mine, ea altui din, multei» «nililoano din ţara aceasta, cetăţean care m&nîncă plinea acestui siat? CU ce drept îşi permite D-sa să pună condiţii Statului roman, cine &

delegat-o îa acest sens? , Cu co drept, dhi partea cui, la rugă­mintea cui, ,din însărcinarea cui ne reprezintă in forurile Interna­tionale şi mai ales de ce no voc- beşte de rău, cere să nu ni se ofere ajutoare şl.dă Interviuri defăimătoare? Nlâaie. d l i i i , halal patriotism! $Tu credem că cele două scrisori faimoase scrise Ia vremea sa,' o îndreptăţesc pe această eroină 4q operetă. Ia al­titudinea po care o are, atitudine şl comportament ee ţin de rigo­rile codului penal, nu ştii* exact la capitolul defăimare publică sau înaltă trădare»

Prof. dr. R. GIVULESCU

PR£ŞEDiMT£LE ROMÂNIEI ■* S-A 1NT1LNTT î

CU REFPvEZEMTANTII ‘ CONFEDERAJ3EÎ NATiOÎ4ALE

A SiMDICATELOR LIBERE DiN ROM ÂNIA n

! .Prej-sdintele. nomânie;, dl' Ion Iliescu,. r,-a întîlait, în cursul di-' rairicţţî tie „vineri,'la''.-I'ftlatul Co- troreru,' cu repre2ontanţil .Cotire- deraţie» , N"aţ:onalc ' ă .,Sinclic3telbr . Ubere din iîomtli’.iiL2 -

Au -f:bt ţimtetiUiie situaţia-ac*' tuală''din' mişcarea '^ndicală' şi lorul pc cara îl ocrtpâ Ctm.federa- ţin Naţională a Sihdtcafeîor l i ­bere diii .România în cadrul a- ce.iteia. 5-a ' subliniat necesitatea crcilrii imuî 'cadru ittstitdţioaâLşi r juridic adecvat parficipării i%- prinsontanţiloc erjfânfeaţiiîor. sin­dicale li» ■'activitate*'"4 parlamen­tară. - ' .'/■Conducerea1 Confederaţiei & exprimat cerinţa unei " sporifo implicări a guvernului î« ăctivî- tatea ecoiicniicS. itt. această peri­oadă de tranziţie, pentru ‘a . asi­gura funcţionarea aortrsalS a în­treprinderilor pvin crearea de ra»

-lijţii .orcanice, basats. p e pîighit şi interese economice. De ase­menea, 3-au formulat critici la adresa guvernului ţeatru că a- cesta nu,a prezentat opiniei pu­blice, îndeajuns da explicit fn— tenţiile sale cu privit» l » refor­ma economică .şl s-a: solicitat pa- . blicarea unui program operaţio­nal al tranziţiei,. < eşalonat'- îa timp. , Totodată,; s-a -xerat»îi e- vldenţierea măsurtioî’ <fe protec­ţie socială care vor fi luate îa aceâstă perioadă.

•S-a„ exprimat nenjulţumirea fa- - *ţă de aprovizionarea insuficientă şi neritmică a populaţiei ca pro­duse alimentare * şl de larg con­sum şi s-a solicitat elaborarea « - nul program RUVeriiaraejital d» asigurare a pieţei interna cu produse de .bază şi urmăiit-ea a- pllcării acestuia d? către orga&e-1 Ie; specializate, combătîndii-se cu fermitate speculă,; - cos-ţ*pţia/ .ş i parazitismul. ; ‘ ,, S.N’.S.L.ÎÎ.’ şiTa ausnifestat în­grijorarea faţă tie reducerea sub­stanţială a activităţii îa toate do­meniile economico-sociale, dato­rată riefolosirii feifegrals a. tin*- puliii rucrtr, ' , feuiisciplfiieltehnologica^ fartoînî dia avutul obştesc şl deîeriorăntt relaţiilor da muncă. In acest contexf; re­prezentanţii G.N'.SJjIR. au reafir­mat sprijinul organizaţiilor sin­dicale faţă dc eforturile guveiv nultii în combaterea acestor teuo- istene antisociale.

• (Rompres)

VACANŢĂ- -GU "COPII- Telespectatorii iţi mai amintesc, desigur, de.-o Emisiune transmisă cu mat bine de o luna ţi ju­mătate în iirmă, fn cart* ne era prezentată intenţia doamnei lldiko Milller, din R.F. Germania, da a o- fert o scurtă vacanţa tn această ţară unul nuraur da 35 de copU din România. In reportajul trans­mis cu acea ocazie am pulut-o vedea pe. doamna Mliltcr împărţind, o mare cantitate de ajutoare umanitare ta bcar/ănui de copil şi ta Azilul de bă- trtnl din Cluj-Napoca, lucru pa cara l-a mai făcui de altfel, fl tn ale localităţi din ţară. De utula a- ceastă pornire QcneroasS, aec".t gtnd nobil de a a» juta fl a aduce o undă dc bucurie în suflete Ic unor . oatnenî necăjiff? ' '

Mtilfi ytiu, poate. Doamna, lldiko Miiller (născu*, lă Oolcorf este cltifcancă, profesoară de educaţia îi-, elcă, plecată de mai bine de 12 ani tn RJ?,G. prin c/Jsătoria cu proprietarul firmei „MiUîcr* din ara- (Ul Stainhclv’„ firmi importatoare &■?. mobilă, inclu­

siv din România, fn vremea adolcscenţci ţl tinere­ţii studenţeşti, doamna Milller a făcut sport de per-" fornianţă, devenind chiar maestră a sportului la săritura (n înălţime. Ca fostă elevă a Şcolii spor* ‘ tive, damnta sa a Invitat 15 copli-sportlvt efe. laC.S.Ş.A. din. Cluj-Napoca să petreacă o parte din vacanţă In Jl.f'.G. Acţlunca este organizată de bl-' scrîca evanghelică ţl firma „Milller“ dln.SterihclnU cu colaborarea targă a autorităţilor locale şi a u- ntii viam număr dc cclăfcni care fi-au oferit spri- . jinul. Copiilor din Cluj-Napoca U te vor alătura fl clte 10 copii din Tlrgu Mura} f£ olfi 10 de la Codlca — copii ol salariaţilor dc Ut combinatele de prelucrare a lemnului din aceste localităţi —- pre- ctitn şi S copii din Bucureşti Aii* amănunte le- ffate da această m in i-vacanţă Iri Germania— la in-

. toarcere^/ grupului (m b> „Navigatorul so lite4

BIBLIOTECA

f&BtâlHM . - IH USSfftATE

P A R A D A

. * *~fe'

>^P’■ r?fr' ;.&

I V I O D E I

Reluăm discuţia de acum două eăptămîoi cu Maria Poruţiu (doamna Mia) — şefa Unităţii de trizerie-coalură nr. 1 din Fiat* Libertăţii.

— Ce sc poartă în coafură?— Moda, ţi aici, este extrem

de variată, rcallzîndu-so din bi- jgudiuri, din foen, din clipsuri. Cel taai mult se poartă pieptă. pătura din foen care are avan­tajul unui aspect vaporos ţi «.• le tot atît de rezistentă cît şi Celelalte. La baza oricărei coa­furi, Insă, stă tunsoarea. Fără o tunsoare bine făcută şi adecva­tă fizionomiei, nu se poate face - • coafură ca lumea.

— Pentru „rezistenţa" coafa- f l ea co trataţi firul dc păr?

— Cu fixativ „Eva“ de „Far­mec" (din care avem), cu gel şi

. ipjmmante (din care nu prea a*' *«*>>•

— Pentru ocazii? ■— La ocazii se poartă coafuri

Ssosebite, mai aranjate, cu lac Strălucitor. Se poartă foarte mult Obiectele de podoabă prinse In fee} coafuri: flori, frunze, flitere «slorate. Coafurile de toate zile­le, evident, au sînt Sbapopoţonate.

' — Există o diferenţiere a coa­forilor, pc vîrsfe?

— Nu neapărat Cine poartă poate purta liniştită ţi

punic. Chiar acum am coa- o doamnă de 70 de ani şi

făcut o freză tinerească, tm alte două cliente de ar­

şi vlrstă şi pieptănăturile pe le fac sînt foarte diferite;

femeile se piaptănă In funcţie de

COAFURILEvîrsta sufletului şi nu de cea bio­logică. Am cliente de 20 dc ani care cer coafuri ca ţi cum ar fi

; de 70 de ani. Coafura sa adap­tează riu atît' vîrstei, cit stării de spirit şi fizionomiei. Cu preci­zarea că determinantă este tun­soarea, iar tunsoarea, înlr-ade- văr, se face In dependenţă strinsă

- cu vîrsta.— Ce este mai frumos în mo-

v dă, acum?. — Cel mai frumos lucru este că femeile nu se iasă, îşi fac timp să vină la coafor, să se Îngri­jească de felul ’ în care arată.. Desigur, sînt multe femei care ou dau doi bani pe ele, li se pare mult să .dea o sută de lei la coafor şi preferă să dea mii pe fleacuri, la Oser sau în altă parte.

— Ca să nu mai punem la so­coteală sumele pe care „domnii" te toacă fără milă pe ţigări sau f » crîşme.

— Exact Şi mal este ut» as­pect, cel al timpului. Femeile stau la cozi ( şl sint destule ;

, coiiX stau Ia bucătărie, dar nu-şi găsec o oră-două pe săptămînă să vînâ şi-să ie relaxeze la coa­for. Le intră părul în ochi, sînt uervoase. ţtiu că le sîcîie ceva, dar nu-şi dau seama ce. t e ad­mir pe doamnele* (adevăratele doamne) care la 70—80 de ani, cu boala lui Parkinson şi în bas­ton, tot vin, săptămînal, sS-şi îngrijească şi aranjeze păraL Cu adevărat se respectă.

Maria SÂNGEOBZAN

* , 0-1 i *« M a » . % *v * *■ ia

< r i *•“ ■*» „ et V *

v; ' ~ * 3 T K ' ’ f ’ ' / * ‘

‘ '• '* - ■ * < . * * ’ w :

t, * - t -< - ■»*• 1 * ¥ ‘

TURISM, TOBE FUGIM DB-ACASA?

< •

'* * »* r K “ - j . ; l ', i«*** W ' v. s r

m m m w -: *'► ’ *■ *• * * f A , • i ** - ii

^ * " K j f • ' ' - . S r » “ ■ " M

^ ■ ' . 4 , J * ' ' I; - . * " ’ K ' -• t> * * - r ■* - ' * I* > * f * >* « i * I “ ► Vi A / V** 4 ? * * * *&\ . » v , 1 ' - ' 1 - , - T [! / * > > * * * “ s • * ' '< . * 4! ' - »**** - ’ r . r fÎ-. " “v? ' , , « ' --V £

-v ~ r n 71 ■'h.J. <( -> . ‘ *

m ssm M K m kP l * « iyîf'îgj * fj

’ ~ ,

, -TnnelHi" Foto: S. RADO

VA t fOAME ?

i’■ şrfr-

T'>«. Magazinele Alimentara dia municipiul Cluj vă stau Ia dispo- feţie cu. un bogat sortiment de (Mărfar! . . . alimentare (!): grt- fkta, JOevaTV şampanie,' pîlnii, ^fătiţ!, apă minerală Hebe, ma­t e . uscată, mazăre boabe ver- Ite, ceşuri pentru rufe, compot îjtetetlc de piersici, perii de h^- 8l^ fulgi de grîu, fulgi de po-

Sjab, şerveţele Iavabile, sărmă- ţe tn tot dc varză, lapte praf,

g ă f i e curăţat "veselă, sos de I fe ţ ji roşîe ca hrean, pesmet alb, £erii do curăţat sticla^ arpacaş, ieâ3 de rufe. spanae frunze,var-

*3 roţle fa oţet, s2pun „Cheia**, eîraăcîeri ca fasole, cremă da t M e , ealciu grrş, fidea, .maca­roane, cutii Bienaj, pastă de to­mate, rindele pentru tăiat var­ză, ardei tăiaţi îa bcţlion, raf­turi goale, ambalaje sticle şl bor­cane. Se aşteaptă în curfod un transport de ' duîceaţa de tran­dafiri (îe cea mai bună calitate. AfrSgindu-vŞ atenţia asupra pe­ricolului consumului abuziv de alimente; v3 «rea . . . poftă ba» o3! ' ■' ,

■ Nkă T. PIRON

- I I L

U -.

feîr- '* !VV *1

ţ•sfy**

m m t $wmtGLORIA BISTRIŢA A CÎŞTIGAT TURNEUL DOTAT CU

¥ ' “ ;• CU1*A „U** ":f Soi după amiază, .JJuaicipa- * Ţ 'V găzduit ultimele două par- S&Je âle turneului dotat cu Cupa ^6“, întrecere desfăşurată In­

tel de anonimat ţinînd cont numărul foarte mic de spec-

£ori prezenţi In cele două zile jocuri ‘Această, indiferentă ne

a x pe gînduri, acum o săptă- pţÎQă înainta de deschiderea sta- «tâunj oficiale a campionatului iSSviziei „A*.

In partida vedetă s-au Intîlnit «chipele Gloria Bistriţa şi Dozsa f c eltazard. Se părea că pentru formaţia bistriţeană (care în tur­neul de acasă cîştigase cu 2—0 In faţa echipei Dozsa) partida va Constitui un Joc de antrenament Bşor, fără probleme, mai alea că 6in primele minute elevii lui Reiuus Vlad s-au impus prin ga­barit şi superioritate teritorială.Numai că a lipsit destul de pu­ţin ca istoria de miercuri, din partida „U" — Dozsa, să se re­pete. Concret, după o acrie d« acţiuni percutante la poarta for- aoaţiei Dozsa, cu ratările de ri­goare, la «nin. 31. pe contraatac, farsan* reuşeşte să deschidă sco­to) şi 0—1 de pe tabela de mar­caj a rezistat pînă In min. 8S.

ATENJIUNE, STIMAT! iUBITORf A! FOTBALULUI! Dumîmco, 12 august, ?a debuta ed^îa 1990-1991 a

diviziei „A* d e fotbal. Venind în întîmpirtarea dotînţctot exprimate d e -numeroşi cititori şi suporteri, ziarul nostru «a publica, în numărul de marţi, 7 august, PROGRAMUL TU1HJIUF DIVI7IF? „A*. Nu uitaţi sâ va procuraţi din timp xiorul nostru pentru a avea programul celor 17 etope.

cînd bistriţenii au reuşit etala­rea prin golul înscris de Tăaase. Pinâ la egalare însă, bistriţenii au ratat cu o teribilă nonşalan­ţă ocazii peste ocazii prin Tă- Biise (min. 57, 53, 73 şi 84) şi If- todi (min. 62, 76 şi 77). Este foar­te adevărat că şi cei de Ia Dozsa, pe contra-aiac, au irosit trei ©- căzii de a se desprinde pe tabe­la de marca} (Mate, min. 36, Jn mod deosebita ratînd cu ...p oa r ­ta goală). La finele celor 90 mi­nute regulamentare de Joc (co ­rul fiind egal s-a trecut la exe­cutarea loviturilor de îa XI me­tri, bistriţenii transformînd pa­tru prin Tinase, Pirvu, Iftoui şi Simion (a ratat Popicu), în timp ce lucătorii de ta Dozsa au transformat numai trei. Scor fi­nal 5—t pentru Gloria Bistriţa, care a cucerit trofeul. Iată şi formaţia aliniată de bistriteni: Tene (Nalaţi, 46; Sara 89) — Marinescu, Tătăran (Simion, 75), Popicu, Sevastiţa — Ivan (Tăna- se. 35), Boeru, Voica (Iftodi, 36), Plorea (Roman, 30) — Pîrvu şl Suvagău.

Corect şi autoritar arbitrajul lui Mlrrea Salomir. ajutat la tu­şe de Floria Pop şi Ionel Suciu.

. (Urmare d i» pag. 1}

nâ că acel'ceva 'există. Ceea ce nu ştie, însă. cunoştinţa mea diri Occident şi, probabil, nici ame­ricanii,' este că mulţi dintre a- ' ceşti neo-iezuiţi (îndeosebi zi a- • rişti) sînt recrutaţi fie dintr-o

- masă amorfă de veleitari ai con­deiului (destui, abia dacă absol­venţi de liceu), fie dintre foşti activişti de partid. Cu motivaţii diferite, ei sînt în fond nişte frustraţi în căutarea unei autori­tăţi, sita decît cea oficială, în preajma căreia toate locurile au

DECI SE POATE ŞI INSCRIEÎPartida dîn deschidere, dintre

„U“ şi Unirea Alba lulia, am aşîeptat-o cu interes în sensul de-a observa o „schimbare de optică" după evoluţia modestă din partida anterioară. Spre sur­prinderea mea, în prima repriză, la cîrma jocului s-au văzut mai mult jucătorii lui Cornel Tâlnar, alb-negrii „remarcîndu-se“ din nou la capitolele neglijenţe In trimiterea paselor, apatie, de­marcări' defectuoase sau replieri tardive. Se pare că „duşul rece11 al criticii servit de antrenorii £L Râcîuţă şi T. Ciocan la pauză ta cabine şi-a făcut efectul, tn repriza secundă Jocul „U-iştilor apropiindu-se tot mai mult de ceea ce se cheamă un fotbal e- labcrat şi percutant. D.-ept ur­mare, la modul firesc, au venit şi golurile, trei la număr faţă de unul singur marcat în prima parte a lntllnirii. Iată cum au fost marcate cele patru goluri ■le partidei: centrare Dobrotă (mtn. 12), şut violent din voi4 al lui Munteanu şi I—0; penalty (min. 67 — Munteanu „cosit* tn careu), Dican execută, portarul respinge şi Teodorescu reia în gol — î —0; Munteanu (min. 70) finalizează un atac reuşit şi 3-0; Popescu (min. 85} şutcază din fuleu, de la 25 metri, Înscriind la vinclu, in stînga, cel mal frumos got al partidei şi scor final 4—0. lată şi formaţia «liniată de „ V : lasko (Naghin, 46; Colcea#, 60) — Gherman (Bora, 73), Ne.'im’ u. Je­nei (Falub, 46), Gyfirfi (Coran, 46) — Saho (Corpofîean, 46: R. Stan. 72), Dican, Teodorescu, Go- can (Pope^ru, 46) Dobrotă (Costăchescu, C0) şl Muntean.• A arbitrat corect P. Ahrudan. ajutat la tuşe de N. ftavrilă şi S. Vădana.

> v Victor MOHEA

fost probabil ocupate. (Se înţe­lege că nici de cealaltă parte nu lipsesc veleitarii, plini de ifose, dospind d© automatisme ale lim­bii de lemn). Pînă una alta, au reaşît să submineze în bonă par­te însăşi credibilitatea presei, ca să nu mai vorbim de teribila si­luire a limbajului. Cum tot nu a- veam noi un Port-Royal, iezuiţii noştri, cu privirile rătăcite după stihia neocomuaîsmului, au de­molat Gramatica. De fapt, de la bravii Iar predecesori n-au pre­luat, propriu-zis, nimic, necu- noseîndo-u Ei aveau' (au) isteria.

In preajma c l u jMulţi dojen i fug de-acasi(

zone mai apropiate — la h Făget, SL Ion, Cheile Bat-] la Someş, Sigur că. nu este una dacă te duci la Băişoar, pe marginea Someşului, îa gorescu. Dar lumea a învăţa se mulţumească şi cu puţ; învăţat sâ-şi reducă preier_ la minimum posibil. De pili mai întîineiti decît arar ţieşi care sâ aibă impertinej de a căiţta bere rece, sucuri giieaţă, gustări calde. Liberat ţiativă,.ar putea rezolva pro?, ma (cine nu doreşte să se sU bcgăţească?!) dar resursele’ tate şi „costimle cu protoccg (a se citi dare de mită tn pui achiziţionării produselor licitare) taie avlntul întrepri torilor. Aşa că ne rezumăa ceea ce putem împacheta de casă. Bine şi aşa, dar ce te ij cu suprapopularea locurilor refugiu în zilele de sîmbătâ duminică? Mai dat cîteva te mai puţin bătute: înspre s. Gheorglieni (drumul cu mi este dificil din cauza pietri. şi a prafuluiJ. dincolo de CA. .înfrăţirea* (dacă o mai fi C.A.P.), mai sus de Dîmbul tund ş.a. nu foarte spectaculc^* pentru turist dor mai puţin glomerate. Fără îndoială că tf seul este ales, In primul rînd funcţie de domiciliu, de apre rea (vecinătatea) uneori cu ncle verzi. .

Peste tot, însă, mai este e , de făcut . pentru petrece timpului liber. Imagina^ ce frumos ar fi să avem fn e ţiile verzi, terenuri de sport menajate, bazine cu apă, dt curi cu gustări şi răcoritoare, getaţie abundentă Şi curăţc Ne facem iluzii de pomană. Q de pomană n-ar fi ele dacă i avea timp, materiale şi fort-’ muncă, dacă 'primăria ar Ie discuţie şi ar accepta o invesî. pentru amenajarea spaţii verzi. Poate Intr-un viitor mult sau mai puţin tndepâr: Deocamdată resursele cu totul suficiente şi priorităţile polr. ale momentului trec pe plan cund această problemă.

Maria SANGEOBZ:

La Turda: A LUAT FID4ŢÂ A.S. „POTAiSSAO mînâ de oameni inimoşi, cu iniţiativă şl dragoste faţă «

fotbal, a vînd în conchieerea Primăriei din Turda, un sprijin?^ îndemn, au înfiinţat, la nivel de municipiu* Asociaţia sportivi „Potaissa"*. Printre conducătorii acesteia se numără şi in3- Va­lentin Kun, vieeprimarul Turzii. fostul înaintaş'de temut forna la şcoala fotbalului arădean, căruia i -a » cîteva întrebări

la bancă, cont pe care ne ' strădui să-l sporim mereu p tru a crea o bună bază mate

— De Ia ce îndemn aţi pornit cind v-aţi tiatărît să înfiinţaţi această asociaţie sportivă?

— De la dorinţa de-a reorga­niza fotbalul tardean dc per­formanţă pe temelia cinstei şi 3 corectitudinii, a valorilor auten­tice promovate din pepiniera a-, cestei străvechi aşezări cu tra­diţii în. mişcarea sportivă; de Ia necesitatea de-a uni toate forţele existente, pînă acum răzleţite, In­tr-o asociaţie capabilă 'să asigu­re Turzii, cetăţenilor ei, în pri­ma perioadă, locul ce i se cu­vine . în divizia „C“ dc fotbal. Apoi . . .

— Ştim că aţi înccpui-o de Ia . . . zero .

— Aşa este. Dar sperăm că a- pelurile pe care le-am făcut con­cetăţenilor noştri, conducătorilor de întreprinderi şi instituţii, să găsească înţelegere In sensul de a fi ajutaţi material şi moral pentru a duce la bun sOrşit ceea ce am început. Dealtfel, pentru a rezolva nevoile de început (e- chipament, mingi de fotbal) nnt organizat o serbare cultural- sportivă la stadion. Din acesta fonduri ne-am deschis un cont

lă şi în acelaşi timp, condiţ^ mai bune de pregătire a lc^. liştSor, ca şi a celorlalţi s?j tivi din ramurile ce se vor Ki»ta. J

— Despre lot şi antrenont ne puteţi spune? t

— Dispunem de 24 JucătcrJ marea lor majoritate tineri * lentaţi, cu trup şî suflet atş-ţ localităţii In care trăiesc şi ^ cesc. Aceştia sînt: MorarU, Ne-; ţa Nanu (portari), Mo'dc^ Roman, Gore, Tehci, C5pi>v Geamănu, Pop Hadu, (fundaşi). Rus V., Viţan, V» Havati, Coman, Coroian pt caşi), Raţiu, Florea, Andic Hunyadi, Pop Mircea şl Dorin, înaintaşi. Antrenon, turdeni: Urs Dionisle şl Gn. deleş. Asociaţia şi-a niai F- un obiectiv: înfiinţarea unui tru de pregătire a copii'or * 10 ani) pentru a avea, la «V de unde să-şi lmprospă£î,c cu noi talente.

Ion COR?]

• P.S. Antrenorul Toan Crăciun, cu care am stat de vorbă, ne-j rugat să ar1 > apel, pe această cale. tuturor fetelor ca^|îndrăgesc f> --A se prezinte la stadionul municipal <£*|Turda, pentru •• .."fţionare, ti» vrderea reînfiinţării echipei fe»-f nine'care a activat, cu cîţiva ani In urmă. Ceea ce a ta şl lăc«»j

PAGINĂ î : ^ A D E V Ă R U L - f f t UBERTATE

mm mMm; c u m m la bucureştiVorbeam în numâral trecut despre vizita pe care

a primit-o Judeţul nostru,, din partea unui grup gu­vernamental ţi parlamentar destinat să analizeze «ventilatele .nevralgii* din punctele considerata problematice ale ţării. Clujul nu suferă Insă chiar de tensiuni majore, nici măcar în ceea ce priveşte problema naţională. înafară de demonstraţiile o - bişnuite ale opoziţiei şi constituirea unor mici gru­puri de presiune, problemele Clujului rămîn, ca iţi înainte, cele economica. Fricţiunile politice -s-au resoîvat, te generai, pe calea dialogului, dar , asta R8 înseamnă că ele no există. Deci, atenţie, din­colo de linişte poate apărea taifunul. La discuţia de la prefectură, din I august 1333, au participat» aţa cum subliniam, membri'marcanţi ai Vetrei Ro­mâneşti ţl ai U.D.M.R. (îîalâzs Sânttor, Kapcza Imre, Ferene),' , membri ai raitelor: Sr.&-feely Jeszef, Baîoglt Beîa. Szedressy Păi, Jenei De- rs5. De ia bun Început doamna Maria .Titani a pas problema inechităţii examenului de admitere laI.M.F., susţinlnd că decalajul mediilor celor reuşiţi îa Cluj $1 Sibiu, în aceleaşi condiţii de admitere, subiecte identice ţi aceeaşi comisie, e foarte mare şi a cenit .rezolvarea" greviştilor prin suplimenta­rea tocurilor. La sîlrşitetl convorbirilor oficiale, domnul ministru al învăţămîntului, Gheorghe Şte­fan, discutind co greviştii» a subliniat imposibilitatea rezolvării situaţiei pe această cale din cauze obiectî- , ve, prohabil nedorind să se creeze un precedent. Dia­logul dintre Vatra şi U.D.Bt.Ifc s-ă desfăşurat p e . fcitdul onor fine ironii, domnul Kapcza Imre, un eunoscut jurist, a susţinut, pe baza unor argumen-:

.. te istorice, necesita tea. reevaluării situaţiei minori- ! tăţii maghiare, ca şi necesitatea înfiinţării şcolilor

te această limbă. A vorbit de tratamentul intole­rant îa care este supusă această minoritate. 1 s-a răspuns din" partea Vetrei Româneşti de către domnii Ioan Crîşan, cadru didactic universitar. Io­nel Roman, Vasile Sălăjan, Ioan Gavra. care în ge­neral au exprimat un protest asupra tratamentului Ia care sînt supuşi româtiii în zonele ca populaţie maghiară mai mare. Convorbirile au rămas însă civilizate, mai .ales dacă notăm' şi intervenţia scrii­torului Gheorghe Iova,' redactor Ia Contrapunct.

: despre limba română.. Domnul Victor llabiuc, mi­nistrul justiţiei, a ,făcut O informare destul de echi­librată asupra .evenimentelor fierbinţi*, dar nu a

. adus mari noutăţi. Notabile sînt ideile domnului ministru al învăţămîntului, care militează pentru o lege a învăţămîntului cu caracter modular şi pen-

- tru remanierea modelului de admitere-, revenind la sistemul vechi al valorii: „intră cine vrea, iese ci­ne poate*. Notabile au fost intervenţiile domnilor Gheorghe Pepcseu, redactorul şef ai revistei Mîine

- {desfiinţarea partidelor politice înfiinţate pe crita- . rii naţionale, după domnia sa, ele provoeînd desta- -. bilizareak Victor Mărimi (^cutele probleme de care

ss loveşte biserica grecc-catoîică), Teohar ftîihadaş— junior (şomajul care ameninţă cadrele didactice).

Bucureştenii au venit, au văzut, au plecat. Ideile vehiculate au fost destul de interesante. Prefectul Gnfîore Zâne şi adjunctul sân, domnul Mircea Ni- corici, au rămas să le rezolve.

. Dorin SEHGHÎE

Noi reglementări vamale’Am primit din.partea Direcţiei Generale a V ă -,

«ailor, următoarele reglementări; în vederea pre­venirii „scoaterii din ţară a unor bunuri deficitare pe piaţa internă, s-a emis următorul ordin:

h In perioada 1 august 1590 — 30 aprilie 1591, nu se permite scoaterea din ţară de. către persoa­nele fiziee, în afara efectelor de călătorie, a ur­mătoarelor categorii de bunuri: materiale necon- feeţianate (textile, pielărie, materiale plastice, hîr- tie^materiale de construcţii şi instalaţii, material© ş» piese de uz, industrial, medicamente instrumenta şi articole dc tehnieă medicală, mobilier din lemn» covoare, mochete, carpete şi peretare, piese de schimb şi accesorii anto, moto, velo, maşini şi apa- rate pchtm iaena} şi nz gospodăresc, •

2. în. cadrul plafoanelor admise de lege, în afa­ra efectelor, de călătorie, sînt permise la scoaterea din ţara, est mult cinci (5) hucăţi — set, perechi bunuri de acelaşi fel, tn cazul obicctelor cu valoa-

: re indîvduaîă de pînă la î.000 lei. Fac excepţie de la această prevedere leg&lă, tipăriturile şî impri­mările de o r ice fe l. '' - : ' ,.

3. Pentru persoanele care îşi stabilesc domiciliul fi* altă ţară, precum şi pentru persoanele eu domi­ciliul In străinătate, aflate în interes de serviciu In ftomânia sau care au procurat bunuri cu plata în valută, la scoaterea din ţară a bunurilor eare le aparţin, se aplică numai restricţiile prevăzute la a rt l, litera a, b, c. -

Se atrage atenţia călătorilor că, potrivit articolu­l u i 173 din Reguiamentul vamal, la ieşirea din Ro­

mânia cu autovehiculele proprietate personală, pot scoate din ţară numai cantităţile de carburanţi la capacitatea rezervoarelor normale, nefiind permi­să utilizarea rezervoarelor suplimentare sau a ca­nistrelor, Pentru călătorii care intră sau ies din ţâră mai. mult decît o dată'într-o lună, sau care ră- mîn în , ţară sau în străinătate mâi puţin de 24 de ore, cantitatea de combustibil admisă la scoaterea din ţară este limitata la 10 litri de fiecare autove­hicul. ' ■ '

CTIESIARSCONSILIUL FILIALEI JUDE­

ŢULUI CLUJ al PARTIDULUI SOCIALIST DEMOCRATIC 110- MAN, cu toate că nu a fest con­sultat de către Consiliul de Co­ordonare al F.S.M. Cluj, susţine propunerile pentru numirea con­ducerii prefecturii, în persoana domnului GRIGORE ZANC, de- . oarece procedura de numire este bazată pe legea aprobată de Par- . lamentul României

în seest sens, chemăm membrii şi simpatizanţii partidului nostru să sprijine prin toate mijloacele paşnice activitatea noului pre­fect cti scopul de a asigura sta­bilitatea vieţii sociale şi politice in judeţul nostru.

AI. Florin ŢENE,preşedintele Filialei Judeţene

a Partidului Socialist Democratic Rcmân

DIN PARTEA ASOCTAJIEI PENTRU ADEVĂRUL REVOLUŢIEI■ Avînd în vedere că au trecut peste 7 luni de la Revoluţia dm Decembrie 1933; vinovaţii do ge­nocid din jud. Cluj sînt „AN­CHETAŢI" în libertate' nicide­cum suî> stare ' de arest, mai mult chiar, uaii au fost avansaţi în funcţii sau grade, iar memo­riile noastre în această privinţă adresate Procuraturii Generale, Direcţiei Procuraturii Militare, fostului Guvern, domnului pre­şedinte Ion Iliescu au rămas fără răspuns, excepţie făcînd M_Ap.îJ. prin domnul ministru Victor Stănculescu, ASOCIAŢIA PENTRU ADEVĂRUL. REVOLU­ŢIEI din judeţul CLUJ* formată din răniţii şi familiile decedaţi­lor în Revoluţie, protestează îm­potriva TERGIVERSĂRILOR la arestarea şi pedepsirea vinova­ţilor de genocid din judeţul Cluj şi solicită imperativ forurilor competente urgentarea începerii ; procesului vinovaţilor de geno­cid . — procesul să Se desfăşoare

cn asistenţă publică, în :*nmici- piul Cluj-Napoca.

Notă: Asociaţia îşi manifestă . mulţumirea şi satisfacţia pentru eliberarea domnului Marian Miinteanu.

V *RĂNIŢII şl FAMILIILE DE­CEDAŢILOR. I» REVOLUŢIE^ prin ASOCIAŢIA PENTRU A - DEVARUL REVOLUŢIEI din Ju­deţul Cluj, cheamă populaţia Clujului la:

MITING paşnic de protest îm­potriva tergiversărilor în aresta­rea, pedepsirea şi începerea pro­cesului vinovaţilor de genocid din judeţri» Cluj, şi

MITING de mulţumire şi- sa­tisfacţie pentru eliberarea don*- nului MARIAN MUNTEANU.

MITINGUL va începe LUMI, « AUGUST, orele 13, din PIAŢA’

' LIBERTĂŢII.ASGOAŢLtl PENTRU

ADEVĂRUL REVOLUŢIEI din .Judeţul Cln^

: preşedinte, Li viu BORŢIG

DIN NOU DESPRE BERECererea de bere continuă să fie substanţial mai

mare decit oferta. Din această- cauză se menţine o stare- de'nemulţumire; este nemulţumit cumpărăto­rul pentru că nu găseşte bere cînd doreşte, iar cind se găseşte se stă. la. coadă ore în 'şir; uneori sînt ne­mulţumiţi responsabilii de unităţi deoarece nu le ies. încasările.

' Ce ne spune doamna in®. Carotma Vrăjitaru, di­rectorul întreprinderii de bere şi spirt referitor la această situaţie? Ne spune că fabrica de bere lu­crează permanent» cu a pauză de cîteva . ore la două luni pentru revizii. Deci, nu se poate produ­ce mai mult. Practic, întreaga producţie se distri­buie in Judeţ; numai în Cluj-Napoca sa livrează silnic 140—160.000 sticle. Livrarea se face unită­ţilor comerciale pe bază de repartiţii şi grafice. •Dar sectorul privat de unde cumpără bere?* —

C O M U N I C A To l Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor

libere din Româniafn cadrul convorbirilor c e se desfăşoară cu reprezen­

tanţii guvernului şi ai mai multor organizaţii sindicale e o privire la moratoriul propus de guvern asupra reven­dicărilor sindicale cu caracter salarial, Confederaţia Na­ţională a Sindicatelor I>ibere din RonYânia a susţinut — tn conformitate cu hotărîrea Congresului din 28—29 iu­nie ae. — următoarea poziţier acceptă acest moratoriu, • pînă Ia data de 31 decembrie 1S30, în situaţia în care guvernul îşi asumă următoarele obligaţii:

I. îngheţarea preţurilor şi tarifelor la bunurile şi ser­viciile prestate de stat sau de organizaţiile cooperatiste. Lista acestor bunuri şi servicii va fi stabilită, de către a comisie mixtă, formată din reprezentanţi ai guvernului şi sindicatelor — la 'care vor participa şl. reprezentanţii organizaţiilor cooperatiste— şi va fi dată publicităţii.

Comisia să fie împuternicită eu dreptul de control şt «ipraveghere putînd dispune asupra preţurilor şi tarife­lor netfsfaîe. precum şi aplicarea sancţiunilor corespun­zătoare.

!t Elaborarea unui program guvernamental de asigura­re a pieţei interne cu produsele de bază necesare unul trai civilizat şi de urmărire o aplicării acestuia, eliminîn- uu-se deficitul care a determinat proliferarea spcculei.

Si? va interzice exportul produselor deficitare pe piaţa internă şl se va întări controlul vamal, în scopul înlătu. rării razurilor de încălcare a reglementărilor noastre va­male. '

a In vederea utilizării eficiente şi intecrale a forţei de manej şi pentru prevenirea şomajului, iruvernul va a-Jgura;bihzato*‘a^^rarCa ** Încadrarea forţei d* muncii dlsponi-

- totrebăm. »Nu de la, noi* — ni se răspunde.însemnate cantităţi de bere sînt cumpărate de la

^unităţile de stat, de cei-care şi-au deschis unităţi eu profil de' alimentaţie publică. S€ţ pare că prin acest procedeu berea de Cluj este scoasă şi din Ju­deţ. A r fi şi aceasta o canză a penuriei de bere.

Aflăm un lucru foarte- cuTiosr în luna iulip o în­treprindere comercială nu a ridicat întreaga canti­tate de bere la butoi repartizată. Este posibil să se refuze bere într-o astfel de situaţie?

Deci, speranţe pentru cantităţi mat mari de bere nu sint deocamdată. ■ Dar organizată mai bine dis­tribuirea (pentru ^Alimentara* se solicită nomina­lizarea cîte unui mare magazin fn fiecare cartier care urmează a fi aprovizionat zilnic), lucrat mai liniştit, am mai îmbunătăţi situaţia.

în perspectivă vom avea mai multă bere deoa­rece 'se are In vedere construirea unei fabrici la Turda. O dorim cît mai grabnic realizată!

£ G O IA ’

■ — pregătirea personalului necesar noilor, sectoare de producţie şi relor care au deficit de forţă de muncă;

— orientarea şi pregătirea profesională pentru dezvol­tarea sferei serviciilor;• — restructurarea şi modernizarea proeesu'ji de învă- ţâialnt, începînd cu anul şcolar următor (1900—19911 pentru realizarea obiectivelor menţionate, prevenirea şo­majului Juvenil şi asigurarea unei pregătiri profesional*

' 1a nivelul ştiinţific şi tehnologic mondiaL -4. Guvernul să-şi asume obligaţia de a elabora In a-

ceastă perioadă propuneri pentru o nouă legislaţie a . muncii, aliniată la exigenţele şi practicile internaţionale, cu informarea prealabilă a sindicatelor.; S& fie publicate ln presa principiile care stau ta baza proiectelor de lege privind soluţionarea conflictelor de Vntincă, sindicatele, ajutoarele de şomaj, contractele co­lective de muncă şl proiectele îmbunătăţite ale acestora.

Proiectele menţionate, precum şi cele ale oricăror alte note normative care privesc tranziţia spre economia de piaţă şl afectează • interesele salariaţilor să fie analizate cu reprezentanţii sindicatelor şi ai altor grupuri sociale.

Se va urmări, de asemenea, înlăturarea diferenţelor nejustificate create Intre diferitele catcgorii social-profe- sionale prin acordarea unor drepturi de personal.

5. Acceptarea formării unor comisii mixte, guvern-sin- dieate, pentru reglementarea problemelor privind condi­ţiile de muncă.

6 Astguraica contractării numărului locurilor de odih­nă şMratament pentru anul 1991, la solicitarea sindica­telor."

Suportarea de către stit, din bugetul asigurărilor so­ciale, a diferenţelor rezultate ca urmare a creşterii pre-' ţurilor şi tarifelor pentru odihnă şi tratament

7. Guvernul să-şi asume obligaţia do a Îndeplini prin toate mijloacele legale programul propus;

In căzut încălcării legii şl a obligaţiilor mai sus men­ţionate, sindicatele Iţi rezervă dreptul d c a protesta, ur-

fiTENŢUE LA fJUMÂRlSub conducerea domnitor că­

pitan Ioan Andro şi Ionel Bazea, patra formaţiuni ale Poliţiei au făcut an .filtru" între orele 6 "şi8 ale dimineţii. La această ac- ţiane au participat şl reprezen­tanţi ai fiscului (Administraţia financiară) şi cei de la Vama Cluj, conduşi da domnnl Vasfta Mureşan. Ca acest prilej au M l controlate 183 de maşini, IS7 de persoane au fast legitimata^. ISt nnmâr de Zi de maşini au fost găsite ln neregulă, 12 maşini «e>

avînd certificate de înmatriea- lare.

In accst context am inti» eâ Decretul 337/1981, Ordinul 109 şl Hotărîrea GSVîSC® precizează- ia t "ătară eu regimul <vamal că ta

' termen de 15 zile de Ia dobîndi* re» maşinii proprietarul trebuie să se prezinte ta Administraţia financiară, (a termen de 30 de rfle să-şi aehîte taxele vamale.

- Altfel'se majorează taxa eu 10 la sută din valoarea autoturismului,

< depăşirea - accstai termen, dînd posibilitatea confiscării maşinii. Atenţie, aşadar! (R.V.)

» es « « a o b> tm m m mt » & m ia tu & m m

mînd a se adresa în acest scop ministerului muncii şl protecţiei sociale, ţ i după raz, direct guvernului.

Dacă In termen de 3 zile nu sînt înlăturate măsurii» nelegale se poate declanşa greva — inclusiv greva gene­rală — fără ca aceasta să constituie încălcarea sau s*iS- pendarea moratoriuIuL

JL Spriiinirea sindicatelor pentru editarea presei şi a celorlalte publicaţii proprii, prin alocarea cotelor de hlr- tîe necesare &î acest scop.

9. Şcolarizarea treptată a unui număr de circa B.0C9 de lideri sindicali,, pri tr-un curs de management econo­mic şl sindical, sub egida institutului de profil din sub­ordine» ministerului muncii şi protecţiei sociale, cheltu­ielile fiind suportate de guvern.

10. Efectuarea unor vizite de documentaro de către 3 grupuri de membrii de sindicat » cîte i persoane, In di­ferite ţări occidentale sau din centrul Europei, p c chel­tuiala guvernului, în scopul informării cu privire;la-con­diţiile de muncă, sistemele de salarizare, reglementarea raporturilor dintre patronat şt sindicat, soluţionarea con­flictelor de muncă etc.

Nerespectarea dc către una dintre părţi a con.liţiilc*. stabilite are drept consecinţa anularea tn oratoriului, răs­punderea revenind părţii eare le-a încăpeai

Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din Ro­mânia. îngrijorată ,de faptul eă, tn pofida eforturilor w a-

■ terlate deosebite făcute de stat în acest na, se constată o reducere substanţială » activităţii sociale, face apel la toţi membrii de sindicat, şi la conducerile organizaţiilor sindicale, să coopereze cu conducerile întreprinderi.o* tn vederea asigurării disciplinei de muncă- şl tehnologice, pentru utilizarea bazei tehnico-materiale şi folosirea in- tecrrală a timpului de luciu apărarea sV btinn go«-oodă- rirc a patrîmijniuliji. naţional, i

U m o ilf . OPKRATIV Al., COr^FKDKfiAT*EI NAŢIONALE A SINDICATBtO B LIUMt.

DIN UOMANIA

/

'ADEVARUL' = ÎM LIBERTATE

MOSCOVA. Nicolae ®rsţu transmite: La Moscova au avut loc convorbiri între dl. RomuIus Neatru, .secretar da stat. la Ministerul Afacerilor Externe al României, şi I.A . Kviţînskî, adjuuci al ministrului afacerilor ‘ externa al U.R.S.3., îa cadrul consultărilor.statornicite între cela două ministere. , ." . \ ' - ■ :k -agenda convorbirilor a cuprins trei mari categorii de probleme —; relaţiile bilaterale.,schimb de opinii privind situaţia internaţională şi schimb dc opinii în legătură cil situaţia economici şi politică din ţările noastre.

' Secretarul „de stat român a ţinut să evidenţieze dorin­ţa părţii sovîctice. pe care o,constatat-o, eu deosebiţii plă- cere, la toate nivelurile ia care a avut contacte, ele a dez­volta îa continuare, pe un. plan superior, raporturile ro- mâno-sovietlce. Faptul că Sîntern ţări vecine şi că sîn- tom antrenate aproximativ într-un - proces similar dc trecere de la o economie puternic centralizată la o eco­nomie modernă ne avantajează destul de m ult Vecină­tatea ne avantajează mal ales pe noi care sîntem mari : importatori de materii prime şi exportatori de produse fabricate-. Partea sovietică a fost de acord ca în conţi- ; .nunre să livreze României cantităţile convenite de mate­rii prime şi materii purtătoare de energie în contrapar­tidă: eu. o serie de produse devenite tradiţionale în schim­burile noastre.

KUWEIT. Trupele irakiene deţin controlul centrului capitalei Kuweitului şi se îndreptau, "joi-seară, în direcţia porturilor petroliere aflate nu departe de oraş. Sursele diplomatice apreciază la 200 numărul kuweitienilor ucişi după ce mii do soldaţi irakieni şl sute de tancuri, spriji­nit© de avioane .de luptă, au invadat raica ţară fie la Golf. t?n „guvern provizariu al Kuweitului liber11 a dat publicităţii un comunicat prin care explică motivele - ce au stat la baza chemării trupelor irakiene în ajutorul po- ' porului kuweitian, informînd In legătură cu dizolvarea parlamentului. - - , • '

KUWEIT. Singurul post de radio kuweitian care mai , emile, lansează' apeluri disperate pentru ajutor din par­tea ţărilor arabe, transmite agenţia Reuter. „Unde sînt acordurile arabe? Unde se află acordurile între ţările, islamice? Este momentul ca acestea să fie aplicate*,, se spune în emisiunea posiuJui de radio „Huna Kuweit* (a- ceasta este Kuweitul)^ -

Postul. dc radiQ citat'face cunoscut'câ, în continuare, în uncie zone ale ţării forţele armate kuvveitieiie rezistă- în faţa agresorului, adaugă Ueuter. . '

CAIRO. Ministrul kuweitjan de stat pentru afaceri ex­terne,' Abdel Rahman AI-Awadi, a anunţat că ţara sa cere intervenţia unc-i forţe arabe comune pe teritoriul emiratului, pentru a obliga Irakul să se retrasă din teri­toriul kuweitian. în cadrul unei conferinţe „de presă-la Cairo, el a precizat că această cerere este conformă cu articolul 6 din Carta Ligii Arabe şi cu articolul 2 al A- cordului de apărare comună, transmite A .FJ.

- 3* •• ■

N' ., , . G&EVA FOAMEI LA /

Candidaţii la concursul de admitere, sesiunea iu l l< .1990, Facultatea da Mcdicină Generală Cluj, care a u t o s i respinşi într-un mod .neechitabil, în aceleaşi c o n d iţ i i d s concurs, subiecta consune, comisie de corectare c o n a u n J ncpormiţlndu-li-se' să opteza îa mod corect în tre c e l e două centre universitare, Cluj şi Sibiu, respectiv p r i m ii au fost, respinşi cu 7,12, iar ceilalţi cu 7,95, să se p r e z in t ă duminică, 0 august în faţa Eccioratuîui - pentru a -ş i s u s ­ţine cauza.

GREVIŞTI! FO/VrVJEl

", CLUBUL GAZETARILOR ;

Dialogurile de la clubul de sîmbătă al gazetarilor — a* Junse la cea de a 23-a ediţie — au-ca invitaţi pe Io n G a - vra („Tineretul liber*, deputat îa Parlament), Radu IV fa r f î („Tribuna11), I!ie Călian („Adevărul în libertate” ), L i v i S Man („N y“), Constantin Cublcşan („Steaua*), G a f o r î e l Cojocara („Atlas-Clujul liber**). Radu Ţucul^scu (S t u d io u l de radio.televiziune Cluj) şi dr. Ioan Silviu Nîstor (d e - Ia Institutul politehnic Cluj-Napoca, catedra de ş t i in ţe s o - cio-umane).

Moderator: Constantin Mustaţă.- tntîlnirea, organizată sub patronajul Studioului d e r a - dioteleviziune Sluj este radiodifuzată' azi, 4 august 1990 , pe programul II, între orele 18—17 şi retransmisă m î i n e . duminică» 5 august, între orele 20—21. -

-------- *

, 'COM BINATUL, D £ UTILAJ GREU CLUi-M APOCA

Bulevardul Muncii nr. 13 ;

încadrează, prjn transfer în interesul serviciului sau . re­partiţia de la Oficiul forţei de muncă:

: » IVIAŞINIŞTI, POD RULANT. (tlli/A) ' '. ■ „ ,’

- v ■ ; b i b l io t e c a j u d e ţ e a n ă c l u j ;

■ Piaţa Ştefan-cel Mare nr. i V

angajează, de urgenţă:

• O EClin»A DE ZţJOB AVI-VOP3ITORÎ, cin autoriza­ţie, peatra efectuarea - «nor lacrări Ia . sedi» şi filialele acestuia.. V,' ; .

Relaţii suplimentari se pot obţine,, zilnic, la telefon4-54-28 sau 1-15^06. (ItlS) •: ', ■ ' . " '

ANUNŢ TELEVIZOARE C O L O R

în săptămînă 7— 10 august 1990, . 1.CS. IHETALO-CîîIMICE

• va. desfaci», prim unităţile specializate: TELEVIZOARE COLOR, după cum urmează: . '

■ • 'm arca-ELCROM , pentru -cei cu ;n u m ere d e or­d in a 'p in â 9a 2200 şi nu au fost onoraţi pinâ în p re ien î; ■ ...

. m arca SO N Y, provenienţă Japonia, Ia preţul ■ 42.009 lei, l a 'p ersoa n e le care au număr de. ord ine ■ pinâ la 2300 -

Rugăm cumpărătorii vizaţi să se prezinte în 'silele de 7, 8 şi 9. august 191*0, intre orele 3—12, Ia sediul între­prinderii din str. 22 Decembrie nr. 4. Ia Biroul comercial.

Informăm cu această ocazie că Magazinele de radio-TV - aa primit, pentra desfacere, aparate videorecorder AKAI, preţ 33.000 lei ţl videorccorder JVC, preţ 41.000 lei. (1122)-- '

*/vAAAAA^AAA^A^SAAAAAV^A^>V^A^/v^AAAAAAA-^A/^/V^/^<^>VV^A(VVsA/VVVV^AAAy^AAA/^/C^A/VWVWVWvW^/^/vVVV

ÎNTREPRINDEREA DE M ĂTA SE„R O M Â N IA MUNCITOARE" CLUJ-NAPOCA

str, Salcîmului nr. 37 ' ’' ' a n g a j e a z ă '

prin transfer sau Oficiul forţei de muncă, următorul p e r ­sonal: -- >•

rn 1 BOBINATOR ® s e l e c t r i c i e n -

• ’ • 2 INSTALATORI' ' ’. - V f 't FOCHIST.',•••' ;

Relaţii suplimentare la biroul P.Î.S., telefoa 6 -2 5 -3 8 , ■interior 133. (1.115), .

. COMBINATUL - DE .UTILAJ GREU CLUJ-NAPOCA. Bulevardul Muncii nr. ÎS : - . .

încadrează, urgent: .

• PERSONAL. PKNTlîU FORMAŢIA DE PAZA (b S r » baţi). (1114) 'N ^AA^v^AAA^AAAA.^AA#^AAAA^V^.V^^AAA^A^^AAA/V^^»

■>•3$ f-

•• • • Cu ocazia împlinirii frumoa- ael ,vîrste de 50 de ani dorim scumpei noastre soţii şi tnaiaa, MARIA POP, din Jucu de Jos, multă sănătate, fericire şi ua călduros „La mulţi ani“. Soţul Sostică şi copiii ®ostel, Corina, Băniei cu familiile şi Gabi. , (15529) ; -

- J g a a A M jjjWRB

' ® Vlnd apartament 3 camere, foaa Pata. Telefoa 0-1C-03, dur

' pd oră 13. (15G3S) : i .• De vînzare TV Super color,

nou, V idcoton... Telefon 6-31-Î3, după ora 11. (15C0G), • Viad 2 garnituri noi pentru

. bato, tip „.Metania*, albe. . Str, Mănăşlur nr. 77, bloc K 1. ap. 49.-(15539) .

• Vind: TV color, import. 63 cm diagonalii, cap video JVC. siftiiat, Opel Gommodoro e>ccop- ţictnal. Telefon G-20-9G. (10562). «..Vind Ri-ădină fu cartierul Oîmbul Rotund. Telefon B-07-73. (10511) , .. • .. . ■ ,

- r • Vtnil: congelator nou. me­dicamenta- Rovatinex. Informa-

. ţii:.telefon d-08.20. (15472)i« Vînd: rochie mireasă, medi­

camenta Isoket, Verapamll,' Ve- - . noruton, Donalgin, Ketazon, (vis*

tenal, lîromiiovaxom, Rlgevidon, Posti nor. Telefon 3-53- 7G. (10343)

<* Vind husa; interioare, , verda; cu galben, pentru Oltcit î»ej. Te­lefon 7-93-56. (15113) .

• Vînd maşină da tricotat e- Iectronică, marca „Singer*. Str. ■ Aurel Vlatcu nr. 8, ap, 31, Cluj- Napoca. (14866) , c;

• Cumpăr afişa şi discuri cu ABBA. Telefon 8-63-07. (15471)

• Cumpăr garsonieră . sau a- partament' 2 camere.- Telefon 1-26-21,. orele 8 -15 . (15512)

,• Cumpăr casă familială saa teren , de construit, forma de pla­tă la alegerea vîruătorului. Tele­fon 4-40-74, între orele 19—22. (15375) ; ' . ;

• Cumpăr maşini electrice 1— . 3 Kw; vînd motoretă „Mobra1*. Telefon . 3-00-56. (15130)

• Doi studenţi medicină, dorit* să închiriem apartament 2 ca- , mere sau garsonieră în bloc, zo­nele Pata, „Gipariu, Piaţa Victo­riei sau Haşdeu. Oferte: telefon 1-18-73 sau S-29-94 Cluj şi 921' 1-20-97, Braşov., (15630) ;

. » € 0 ? i î G M Q M R r -

# Duminici, i aagust Î3M), topllncss l î «ai de cind tragicul accident i-a răpit dintre noi pe dragii noştri EMU, YASIU de îSaal şi tEMJŢA VASIU, de î «Hî. Ni­m ic na putea şteria amiatl» rea lor dra;ă, care va râm Ine veşnic vis îii inimile noastre. Fa­milia Sn veci nemîngîîată. <XS555)

. • Ofer apartament IGRAL, 2 camere. Bucureşti, contra simi­lar sau garsonieră Cluj;-Telefon 7-93-36. (10313'B)

, • In data de 1 august ara sii-, ferit un accident în'staţia „Mi- nerva“. Mi-am pierdut aparatul auditiv, ce îmi este indispensa­bil, Ara 77 ani. Rog găsitorul să mă anunţe Ja .telefonul C-26-11,

, scara. Recompensă. (15643) t '• Confecţionez Jaluzete d in ,

lemn d e 'te i Informaţii: telefon 991^5-39-93. (tlP.f.l'A)

9 S-au 3Curs do! ani de latrimî ţi durere de cind scumpa noas-

trŞ sojie, mataâ ţi bunică MAKIiV MATUNA, lîe-j părâstt pentrn totdeauna. Chipul ei «jlind

vbu-I vom utta niciodată. . soţul Emil şi /am ilu Paol si VoieMta. (15S7S)

• Cu durere anunţăm încetarea dn viaţi a nojiei, mamei şi bu­nicii CARANFILtŢA H.E.\. Jn- ntortnintarca va aeca loc marţi, 1 a-sigast ÎS», ora 11 din capela ▼eche a craiHIniluJ stin.1ştur. Fa- railla. (1S3U)

• Dragă l.uci, sîntem alături de ■ tiu* Sn aceste cUpe grrele. Cole- gll de ia Secţia metal.• Au trecui C sîptaminl tri«te,

de cind scumpa noastrS soţie, mnniâ, soacră ţi bunici, MABI.l r o i '» <!la Pădureni, ne-a pArl- sit pentru totdeauna. Chipul cl drag ra răminc ve?n!e Iri inimile noastre. Parastasul v» avea loc duminici, 5 nugmt 1JJK, la bise­rica tHn Iris. Damnexeu S-o odiii* nrascA in pace. FamiUa îndure­raţi. (tssr.O) . . .'. 0 Dragi GyOneyi yi lancsika slntem »!5turi dc voi In acfsto morarule grele. Victorlţa ţi siru Popa, <15*35). • Un ultim omagiu celui care

» fast rETKU CAMPEANU. Transmitem fasniitel îndurerate Slacero condoleanţe. Asociaţia a« locatari str. Donath, Oton v i . (lW îij

# Sinti^îa alâtîiri. ds familia prol. Ioan Străuîea l a . marea durere pricinuită de moartea ma­mei sale dragi. Asociaţia locata­rilor, str. Iugoslaviei nr. $&. , (13558) . . . __ - ■ y

# Un ultim omagiu celui ca­re a fost VIMAN TKAIAN dia partea Asociaţiei de locatari str. Vîn Storului t î . Isr.TÎ)______ '

« Cu adincâ durere anjinţftm moartea tragicii a fiului- nostru SORIN LACOTÎTf, Ja numai II ani. Părinţii ţi surorile. (15575)

* La despărţirea de i ’ecbiul rio3tru coleg, Ins. TiîAl.VN

TEVIAN, gînduri bune despre multele si bunele realizări pro­fesionale tn îndelungata sa acti­vitate. Sincere condoleanţe fami­liei. Colectivul A.C-M.H. CluJ-Na- poca. (HS17)

M So împlinesc S ani de cind ne-a părisit, prematur,

IUT.IANA .DUMITKKSCU . (IUTI), nâscuti f<a;y, soţie, marai şl bnnică Iubitoare şi devotatl pinS la sacrtliciu, a rSrcl lumini nV mine nestinsă în inimile non»» tre. Familia ncminsliatS. (liSIS)

<0 S-an scurs 7 ani de tristeţe şi ginfrnrătsle, de cînd drjgul nostru Cl’ i-JT RTANCULF.SCU a trecut In ctei-nliote. Amintirea Iul esle vle. Iar glndurile _lui ne c l- ISiuicse viaţa. Soţia şl copiii. (11911)

O Azi. i august, se împlineşte un nn de cînd iubitul meu tat»,

SnvS(ăiorUl AI.EXANURU H.1ESCU, a trecut In ne(liflţ&. Pios omagiu şl neştearjâ nraln- tire. Maria Custuri. (13031)

9 Astăzi, 4 august 1*», Re îm­plineşte un an do cind ne-a p l- ră»it dragv noastr.\ soţie, mami ţl bunici LEONXUVA VI.AIC. din pantlceu. Nu te vom uita nt- clodatlt Dormi In paee. Vasile, Luci, Robi şl AUll4.'~(IH<R)

♦ 8 » împlinesc şase rtptâm t n fd« tristeţe şi durere, do c i n d moartea nemiloasă t-a smuls «H â­tre noi pe'iubitul nostru s o ţ . t a - . tS, socru şi bunic EFKEIVI

ItESCŢlU. Soţia, Victor şl D o n a cu famillilfu (1SS«>)

• Cu durero ftaunţ&m t o R l in l - re# a şase niptimlni de I» d e » eesul soţiei, mamei, soacrei ţ l bunicii NASTA8IA BUCŞA, d in Panticeu. Familia. (tîM3) -

9 Nimeni şl nimic nu va p u te a şterge din sufletele noastre im a ­ginea celei care s fost K a s a

noastră ANA MARIA SAjlAGEAN. UiCriml şl îlort v o r H veşnic p o , mormlntol el» P Io * omagiu la împlinirea a C lu a i d » la deces. FamiUa. (lâStS)A S-au scurs S luni de la cr im i

şi durere, d o . cind a plecat cţtn - tre noi fcctunpul nostru tata ş i ' soţ IOS3F piNKA. No te vom u i4-3» niciodată. Anca şl soţia M aria . (1ÎS3S) ______

9 Dragi Duci, slntem a l i t u r i de tine in marea durere p r ic io u - tlâ de moartea tatălui tâu d r a j . Colegii, secţia H. (1S5S»________ __

9 Sinlem alături de dl. In g . Carol Enyedi în clipele grele p r i ­lejuite de decesul tatSluI. C o ­legii din I.N.C.E.B.C. (1MSÎ). • Sincere condoleanţe şl în ­treaga compasiune colegului n o s ­tru stimat Ioslf i^acatlti In m a re a durere pricinuiţii de moartei f iu - Iul s i» . Colegii din Atelierul a - gresate auto, I.B.A. Ciul» (lS5t5>

• Se împlinesc ( gSptUmlal a e triiitţc şl durere de rînd a p le ­cat dintre noi dragul nostru s o ţ , tati, socru şl bunic IOAN M ARC» Nu te vnm uita nicloilatâ. F am i­lia. (i5sse> _______ -

9 Chiar dară nu-ţi pnMn* * « - ns durerea, Kodica, at» |lort 54 ne simţi al.Mnrî. Sincere c o n d o - leanţet Colectivul raionului C o n ­fecţii b&rbaţl — „Central8» (I5S71)9 Glndurl lrumoasc şl anUttttc/ aa

neuitat lo adunâm inte-ttn plo3 ona> piu la şase lunt do la' trista d esp ăr­ţire de droga noastrS m*tnS. ba- nlc.1 şl străhur.U-1 AMA IOXAN. Ca- pU!, nepoţii şt striinepoţlt. (tstssj

COLKC.IUti DE BEDAOTlEi IU© CSIlnn {rcdactor jt*). Dan Bebrcana (redactor *tf «d]uactv Traian Oara (se­cretar sencrnl d» redacţie). Vaier Cliiorrann, Kratî Lac*, (aa Ras.

RSDASTtA: *luj, str. IVapoca nr. 10. TELEFOAITBi 1-10-32 (redactor şsf)j 1-75-07 (redactor; ţeî adluact «i secretariatul do redacţia)» t-74>M (secţia, culturală» 1-73-07 (sccţlă probjenta sodai- economiceji 1-74-90 (secti3 probleme c»tă(cneştl)i 1-73-01 (adrainlstraţia ziarului). KHca publi-

cltato ea prime?tu întră orelo 10—16. str. Napoca ar. 16 (la parter). Sîmbfita $i duminica îachla.

Tira)37.6M

r «w »