i u l u n m e L a i r e n i g n I ECO - DESIGN º...

ECO - DESIGN&

RESTAURARE

Un

ive

rsita

tea

Tra

nsi

lva

nia

din

Bra

ºov Fa

cu

lta

tea

de

In

gin

eria

Le

mn

ulu

i

Vol. I, Nr. 2, iunie 2012

Braºov

SUMAR

EDITORIAL

Procesul didactic universitar

Alin M. OLĂRESCU ………………………………………………………………………….................

1

PROIECTE, ACŢIUNI ŞI OPORTUNITĂŢI

Şcoala altfel – o oportunitate, Anca Maria VARODI …………………………………………… 5

Acţiunea podul - die Brücke, de la abandon la valoare: primii paşi – prima expoziţie

Maria Cristina TIMAR …………………………………………………………………………………..

9

Restaurarea mobilei un demers asumat pentru valoare şi tradiţie

Maria Cristina TIMAR …………………………………………………………………………..................

10

Workshop-ul „Inside, Outside & In – Between”

Andrea DÉAK, Ioana MOISE, Andreea COJOCARU, Miriam FRANZOLAS,

Andra PANTEA, Iulia RÎPEA, Raluca SCHENKER ……………………………………………………

12

ECO-DESIGN DE PRODUS

Conceptul de eco - design – Alin M. OLĂRESCU ………………………………………………… 17

CONSERVARE - RESTAURARE

Restaurare vs. Recondiţionare

Andreea-Nicoleta POPA, Celia Mihaela CHIRU, Natalia TALMAZAN, Miruna PETRE, Simion

AXINTE …………………………………………………………………………………………………..

21

ECO – IDEI, ECO – SOLUŢII

Randamentul la fabricarea cherestelei din trunchiuri subţiri

Petre ŞERBAN …………………………………………………………………………………………...

31

ECHIPAMENTE ŞI TEHNOLOGII

Sisteme portabile de prelucrarea lemnului (II): Ferăstrăul pendular FESTOOL PS 300 EQ

Alin M. OLĂRESCU ………………………………………………………………………….................

38

PERSONALITĂŢI

Un secol de la naşterea omului de ştiinţă Alexandru C. Beldie (I)

Nicolae P. LEONĂCHESCU …………………………………………………………………………….

42

SESIUNEA CERCURILOR ŞTIINŢIFICE STUDENŢEŞTI

Sesiunea ştiinţifică studenţească a Facultăţii de Ingineria Lemnului

Alin M. OLĂRESCU …………………………………………………………………...........................

50

Studii şi cercetări privind emisiile generate la prelucrarea prin şlefuire a produselor din

lemn – Dana Gabriela NICOLAE, Ilie DARII ……………………………………………………….

51

Recoflex, placă din aşchii elastică pentru mobilier - Valentin BUDA ……………………… 52

Panouri perforate din lemn masiv şi posibile aplicaţii ale acestora

Ioana Silvia MOISE …………………………………………………………………..........................

53

Scaune, băncuţe şi măsuţe pentru diferite incinte – Alexandra PURDELIU ………………... 54

Design de mobilier pentru amenajarea unui apartament rezidenţial

Andrei OŢET ………………………………………………………………….....................................

54

Netezire termică, o metodă de îmbunătăţire a calităţii suprafeţelor frezate din MDF

Vicenţiu MIHAI ………………………………………………………………….................................

55

Cercetări privind evaluarea calităţii suprafeţelor prelucrate prin frezare, la epruvete din

diferite specii lemnoase – Florin Bogdan NĂSTASE ……………………………………………..

56

Studiu experimental privind influenţa regimului de modificare termică asupra unor

proprietăţi fizice ale lemnului de brad, paltin şi fag – George MICLERU ……………………

57

Studiu experimental privind influenţa regimului de tratare termică prin imersie în apă

fierbinte asupra capacităţii de curbare a lemnului de fag – Răzvan PARASCHIV ………

58

IDEI ŞI EVENIMENTE

Noduri căzătoare (I) – Alin M. OLĂRESCU, Anca VARODI …………………………………….. 59

Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 2, iunie 2012, p. 1

EDITORIAL

PROCESUL DIDACTIC UNIVERSITAR

Alin M. OLĂRESCU1

Procesul didactic universitar trebuie să fie în permanenţă conectat la cerinţele /

nevoile comunităţii, devenind centrul acesteia prin însăşi scopul lui de formare a

specialiştilor (fig. 1). În elaborarea şi dezvoltarea acestuia trebuie să se ţină seama de:

legislaţia în vigoare, direcţiile de cercetare, nevoile mediului economic, diseminare şi

schimburi de experienţă.

Fig. 1. Procesul didactic universitar şi corelaţiile acestuia.

Direcţiile de cercetare trebuie strâns corelate cu nevoile mediului economic şi

scopul dezvoltării comunităţii la un momente dat. Acestea se stabilesc prin legislaţia

naţională / regională. Este necesar, chiar la nivel didactic, ca informaţiile privind direcţiile

de dezvoltare/cercetare să fie diseminate studenţilor pentru a le forma, treptat, o imagine

1 Şef lucr. univ. dr. ing., Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov, [email protected]

mailto:[email protected]


reală asupra comunităţii naţionale sau internaţionale şi pentru a-i conecta la cerinţele

acesteia.

Din punct de vedere didactic este preferabilă utilizarea unui set de măsuri

sistemic-integrat de predare – învăţare – evaluare, în care studentul va fi în aceeaşi

măsură spectator sau iniţiator (fig. 2).

Fig. 2. Schema procesului didactic.

Identificarea necesităţilor are două componente, ambele dinamice: intrinsecă şi

extrinsecă. Componenta intrinsecă se referă la faptul că pe baza cerinţelor comunităţii

Acumulare de cunoştinţe Creare competenţe

Stabilirea / adaptarea

obiectivelor didactice

Identificare

necesităţilor

Predare

Învăţare

Evaluare

Teorie Practică Capacitate de analiză şi diseminare

a cunoştiinţelor

Feed - back

Up-date


s-a stabilit cursul respectiv, iar studenţii participă în cunoştinţă de cauză.

De la grup, la grup, necesităţile sunt altele, aşadar punctul de plecare trebuie să fie

altul. Prin urmare componenta extrinsecă, din punctul de vedere al cursului, o constituie

necesităţile grupului de studenţi.

Componenta extrinsecă este independentă de cerinţele pieţii de muncă /

direcţiile de dezvoltare care au impus formarea cursului, fiind dependentă doar de

dezvoltarea socio-culturală şi ştiinţifică / profesională a grupului de studenţi. Înainte de

începerea propriu-zisă a procesului didactic, este necesară identificarea gradului de

dezvoltare socio-culturală şi profesională a grupului, a carenţelor şi necesităţilor acestui

grup.

Identificarea se poate realiza printr-un test iniţial care să cuprindă elemente ce pot

duce la caracterizarea grupului prin prisma următoarelor criterii: cultură generală

(literatură, pictură, sculptură, muzică, filme), motivaţie, capacitate de comunicare /

relaţionare, capacitate de adaptare la nou, etc.

Obiectivele didactice sunt stabilite prin fişa disciplinei, pe baza componentei

intrinseci a necesităţilor, însă, pentru optimizarea procesului, didactic ele trebuie

adaptate în funcţie de necesităţile grupului.

În activitatea de predare trebuie să se ţină seama de opţiunile grupului şi de modul

în care acesta reacţionează la diverse modalităţi de predare, utilizându-se o metodă

interactivă care să permită transmiterea optimă a cunoştinţelor. De asemenea, o

componentă principală a activităţii de predare va fi aceea informală prin vizite de studiu

la obiective importante pentru disciplina respectivă.

Procesul de învăţare este unul complex, însă, depinde foarte mult, de capacitatea

cadrului didactic de transmitere a pasiunii pentru disciplina respectivă şi a cunoştinţelor.

Ieşirile acestui proces, sunt în principal: acumularea de cunoştinţe şi crearea de

competenţe. Acestea sunt interdependente una de cealaltă, iar într-un proces didactic

optim nu trebuie neglijată nici una dintre acestea, deoarece numai prin combinarea, în

proporţie optimă, se poate realiza idealul educaţional: „dezvoltarea liberă, integrală şi

armonioasă la individualităţii umane”1.

Evaluarea constituie o altă etapă a procesului didactic. Cuprinde trei componente,

interdependente: teorie, practica şi capacitate de analiză şi diseminare. Prin teorie

studentul îşi fundamentează cunoştinţele, prin practică îşi creează competenţele, prin

analiză identifică ierarhia valorilor, carenţele şi propune soluţii, iar prin diseminare

comunică rezultatele muncii sale. Aceste elemente sunt absolut necesare în procesul

1 Art. 2, alin. 3 din Legea Educaţiei Naţionale 1/2011, MO Partea I, Nr. 18 / 10. 01. 2011.


didactic modern, pentru a forma specialişti.

Feed-back-ul asupra procesului didactic reprezintă un instrument foarte util

cadrului didactic, indicând, carenţele procesului didactic.

Up-date-ul reprezintă o modalitate de întreţinere a „vieţii” cursului în conformitate

cu dinamica socio-culturală, ştiinţifică şi tehnică. Up-date-ul are, în principal, două cauze:

feed-back-ul cursanţilor şi cerinţele pieţii.

Fig. 3. Interdependenţele dintre cercetare şi comunitate.

În ceea ce priveşte cercetarea ştiinţifică, identificare necesităţilor se bazează pe

trei piloni: legislaţia în vigoare, mediul economic şi comunitatea respectivă (fig. 3). După

identificarea necesităţilor se stabilesc direcţiile de cercetare şi sursele de finanţare.

Aşadar, deoarece universităţile dispun de capital uman bine pregătit, antrenat

pentru cercetare, trebuie realizată o conexiune solidă şi funcţională cu mediul economic

şi comunitatea locală/regională, pentru ca acestea să furnizeze şi să finanţeze proiectele

de cercetare dar şi pentru a colabora în domeniul pregătirii viitorilor specialişti.

Legislaţie

Mediu economic Comunitate

Identificare necesităţi

Direcţii de cercetare

Proiecte de cercetare

Rezultate

Finanţare privată Finanţare publică


PROIECTE, ACŢIUNI ŞI OPORTUNITĂŢI

ŞCOALA ALTFEL - O OPORTUNITATE

Anca Maria VARODI1

În cadrul programului Şcoala altfel, desfăşurat în premieră în acest an în

învăţământul preuniversitar, Facultatea de Ingineria Lemnului a fost gazda unor vizite ale

grupurilor de elevi de la şcoli generale şi licee.

Conform desfăşurării programului prezentat în tabelul următor primirea oficială a

oaspeţilor a fost onorată de domnul Decan al Facultăţii Prof. dr. ing. Gavril Budău,

demonstrând astfel că aceste vizite nu sunt deloc nesemnificative pentru facultatea

noastră.

Ora Activitate Loc desfăşurare

9.45 Întâlnire cu grupul de vizitatori Acces Colina de pe str. Dealul

Morii

10.00 Primire oficială. Cuvânt de bun venit Expoziţia permanentă, Holul L

10.15-10.45 Vizita Expoziţiei permanente

Tipuri de activităţi şi exponate

Holul L

Facultatea IL

10.45-11.15 Vizită Laborator Anatomia lemnului –

prezentare activităţi, microscopie Laborator HI 3

11.15-11.45 Scurt tur al facultăţii: Atelier de Sculptură,

Atelier polifuncţional, Laborator de restaurare HI 5, HI 6, HI 14

11.45-13.00 WORKSHOP: „Ornamente, din rondele de

lemn, pentru masa de Pasti” Laborator HI 15

13,00-13,15 Încheierea vizitei. Discuţii şi impresii Expoziţia permanentă, Holul L

Un punct important l-a constituit vizitarea expoziţiei permanente de restaurare a

lemnului unde elevii au admirat exponatele - obiecte de mobilier restaurate, pline de

încărcătură istorică - dar totodată, au putut vedea munca studenţilor noştri, în

laboratorului de restaurare, observând astfel cât de laborios este procesul de a aduce un

obiect vechi aruncat, nevalorificat, abandonat, la frumuseţea lui anterioară.

1 C.S. Dr. ing., Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov-Institut CDI, [email protected]



Descoperirea lemnului ca material viu ce lucrează în permanenţă dar şi primii paşi

în cunoaşterea macroscopică şi microscopică a acestuia s-a desfăşurat în laboratorul de

Anatomia Lemnului (fig. 1).

Fig. 1. În laboratorul de Anatomia Lemnului şi în cel de Intarsie şi Sculptură.

Workshop-ul „Ornamente, din rondele de lemn, pentru masa de Paşti” desfăşurat

pe durata unei ore (timp ce s-a dovedit insuficient), a captat toată atenţia elevilor

punându-le la încercare creativitatea prin lucrul cu lemnul, material pe care, iniţial, îl

credeau inert, descoperind-ul pentru prima oară viu şi însufleţit dată (fig. 3).

Fig. 2. Workshop-ul „Ornamente, din rondele de lemn, pentru masa de Paşti”.

Încheierea vizitei s-a efectuat prin schimb de impresii şi promisiunea că vor mai

reveni pentru a pătrunde mai adânc în tainele acestor noi descoperiri a lemnului ca

material viu (fig.4). Iată câteva din impresiile elevilor consemnate scris:



Fig. 3. Fotografia de grup la sfârşitul vizitei.


Impresia generală pe care oaspeţii noştri şi-au făcut-o - încă de la început privind

impozanta clădire a Universităţii Transilvania şi apoi prin efectuarea vizitei în facultate – a

contribuit la concluzia finală de a reveni în viitor nu numai în calitate de musafiri cât şi ca

studenţi.

ACŢIUNEA PODUL - DIE BRÜCKE

DE LA ABANDON LA VALOARE: PRIMII PAȘI – PRIMA EXPOZIȚIE

Maria Cristina TIMAR1

Această acțiune complexă, pe bază de voluntariat, demarată și coordonată de

Facultatea de Ingineria Lemnului, ca un demers civic pentru conştientizarea importanţei

conservării moştenirii culturale a parcurs cu succes primii pași.

Obiectivele acţiunii, prezentate în numărul unu al revistei, gravitează în jurul celor

două cuvinte cheie ce o definesc: podul – ca spaţiu în care se pot regăsi multe obiecte

abandonate şi die Brucke – cu semnificaţia de pod ca punte de legătură (limba

germană). Concret acţiunea a vizat: recuperarea, identificarea, conservarea -

restaurarea unor bunuri culturale abandonate în podul unei case săseşti din zona

Feldioara, realizarea unui pod peste timp prin reconstituirea „dotării tehnice” şi atmosferei

specifice prin expunerea obiectelor restaurate, definindu-se ca o punte între abandon şi

valoare. Acţiunea se doreşte a fi şi o punte între instituţii prin valorizarea bunurilor culturale

mobile restaurate într-o expoziţie de restaurare în PODUL unei instituţii de cultură din

Braşov şi posibilă donaţie de obiecte către Muzeul de Etnografie Braşov.

Într-o primă etapă, expoziţia PODUL - Die Brücke, a fost realizată şi poate fi vizitată

în holul L al facultăţii de Ingineria Lemnului. Deși nu într-un pod, expoziția se bucură de o

punere în scenă inspirată realizată de d-nul dr. designer Ioan Muscu. O structură de

carton dorește să imite structura unui acoperiș și să te invite să vizitezi un loc mai greu

accesibil, iar contrastele între imaginile din postere surprinse în podul din care au fost

recuperate obiectele și starea actuală a obiectelor sunt elocvente pentru scopul și

succesul acțiunii.

1 Prof. univ. dr. chim., Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov, [email protected].



Nu în ultimul rând, această acţiune s-a dovedit a fi o punte interumană prin

participarea, entuziastă, pe bază de voluntariat, a unor specialişti cu formaţie

profesională diferită şi studenţi ai facultăţii din toţi anii de studiu, de la anul I licenţă la anul

II masterat.

Primii pași în conservarea-restaurarea unora din aceste de obiecte au constituit

subiectul unor lucrări prezentate și premiate (premiu special + premiu III) în cadrul Sesiunii

științifice studențești 2012.

O componentă a acţiunii, în continuarea sa, va fi centrată pe ideea Tradiţional vs.

Modern – o relaţie reversibilă în designul de produs, respectiv înţelegerea evoluţiei în timp

a anumitor tipuri de produse şi recuperarea / valorificarea unor idei / soluţii interesante

pentru noi produse. Vă invităm să vă implicați!

RESTAURAREA MOBILEI

UN DEMERS ASUMAT PENTRU VALOARE ŞI TRADIŢIE

Maria Cristina TIMAR1

În data de 30 mai 2012 în Holul L al Facultăţii de Ingineria Lemnului a avut loc

vernisajul expoziţiei de restaurare intitulatǎ “Restaurarea mobilei – un demers asumat

pentru valoare şi tradiţie”, aceasta putând fi vizitată până la data de 5 iulie 2012.

1 Prof. univ. dr. chim., Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov, [email protected].



Organizarea expoziţiilor anuale de restaurare, cuprinzând realizările practice ale

studenţilor din anul IV IPFL şi anii I, II- Master EDMR – traseu Conservare - Restaurare Mobilier

a devenit o tradiţie a Facultăţii de Ingineria Lemnului, expoziția din acest an reprezentând

ediția a VII-a.

Vernisajul, onorat de un număr record de participanţi (circa 100 de persoane), între

care s-au numărat, alături de studenţi, masteranzi, cadre didactice şi personal tehnic din

facultate şi universitate, şi specialişti conservatori-restauratori acreditaţi de Ministerul

Culturii de la Complexul Naţional Muzeal ASTRA –Sibiu, Muzeul Casa Mureşenilor şi Muzeul

de Etnografie din Braşov, precum şi un grup de elevi de la Şcoala Generală 12 din Braşov,

a fost un real succes și un moment de sărbătoare şi bucurie.

Piesa centralǎ, monumentală, a acestei expoziţii a fost un birou de avocaturǎ, de la

începutul secolului XX, din Stroeşti - Argeş, restauratori: Celia Chiru (anul II Master EDMR) în

colaborare cu Petre Şerban, Iulia Leancu (anul IV IPFL), iar piesa cea cea mai valoroasă a

fost un scaun Arhieresc, datat 1838, de la Schitul Berislăveşti - Vâlcea, restauratori: Valentin

Buda, Robert Ciupala (anul IV IPFL), reprezentând cel mai vechi obiect restaurat până în

prezent în laboratorul nostru. De asemenea mai putem aminti şi alte obiecte importante

din punct de vedere al istoric şi artistic: un scaun stil ALTDEUTSCH cu tapiţerie din piele,

restaurator Natalia Talmazan (anul II Master EDMR), un scaun stil Neo-Renaştere cu

tapiţerie din piele, datat aproximativ 1900, restaurator Levente Benko (anul IV IPFL), un

felinar din lemn din Vlăhiţa – jud. Covasna, restaurator Joszef Kedves (anul IV IPFL),

precum şi o cutie de bijuterii sculptată cu elemente florale de o frumuseţe deosebită,

restaurator Cătălin Sora (anul IV IPFL).

Mulţumim tuturor celor ce au contribuit cu dăruire şi profesionalism la realizarea

expoziţiei, precum şi celor ce ne-au onorat prin prezenţă, lansând în avans invitaţia pentru

ediţia a VIII-a din 2013!


WORKSHOP-UL INSIDE, OUTSIDE & IN BETWEEN

Andrea DEÁK1, Ioana MOISE2, Andreea COJOCARU3, Miriam FRANZOLAS3, Andra PANTEA3, Iulia

RÂPEA3, Raluca SCHENKER3

Între 13 -19 mai 2012 a avut loc, în cadrul parteneriatului între New Design University

(NDU) din Sankt Pölten, Austria, Universitatea Transilvania din Braşov (UTBV) şi Universitatea

de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” (UAUIM) din Bucureşti workshop-ul intitulat INSIDE

OUTSIDE IN - BETWEEN. Acesta s-a desfăşurat la Centrul de Arhitectură Vernaculară al

Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” în localitatea Dealu Frumos, Judeţul Sibiu.

La workshop, au participat, în total, douăzeci şi patru de studenţi: unsprezece din

Austria, şapte din Braşov şi şase din Bucureşti. Coordonatorul principal al workshop-ului a

fost prof. univ. dr. doc. Thomas Gronegger (Austria) iar echipa de coordonare a fost

alcătuită din: prof. univ. dr. ing. Marina Cionca, şef lucr. univ. dr. ing. Alin M. Olărescu şi

Antónia Czika, de la Universitatea Transilvania din Braşov; lect. drd. Mihaela Şchiopu şi drd.

sculptor Ionel Iştoc de la Facultatea de Arhitectură de Interior, Universitatea de

Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti.

Ideea workshop-ului INSIDE OUTSIDE IN-BETWEEN a derivat din workshop-ului

WINDOW AND WALL desfăşurat, în mai 2011, la Braşov, la care s-a studiat interacţiunea

între fereastră, clădire şi mediul înconjurător.

Anul acesta, la Dealu Frumos, tema, s-a extins, la studierea interacţiunii şi

fenomenelor spaţiului intermediar, interior şi exterior din perspectiva integratoare a design-

ului.

Definirea spaţiului interior, exterior şi intermediar a necesitat studierea profundă a

conceptului de spaţiu, în ceea ce priveşte evoluţia, percepţia, modul de creare şi definire

a acestuia.

Aceste studii s-au făcut pe machete de lucru la scara 1:20 sau 1:50, creând scenarii

cu ajutorul modelelor corpului uman realizate la scările respective.

Activitatea de creaţie s-a desfăşurat în grupuri mixte de câte 4-5 studenţi.

1 Drd. ing., Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov, [email protected]

2 Masterand, ing., Masterul Eco-design de Mobilier şi Restaurare, an I, Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea

Transilvania din Braşov.

3 Studente, anul III, secţia Ingineria şi Designul Produselor din Lemn, Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea

Transilvania din Braşov.



Primul exerciţiu a fost găsirea unui nume şi a unui logo pentru fiecare grup, urmat

de o prezentare pe planşe de carton (80 cm x 100 cm).

După închegarea grupului a urmat exerciţiul de reflectare asupra conceptelor de

spaţiu interior, exterior şi tranziţie prin intermediul unor întrebări ca: ce e spaţiul? ce

defineşte spaţiul interiorul, exteriorul, etc.?

Apoi, fiecare grup, a primit o temă prin care a explorat modurile de creare a

spaţiului interior şi exterior cu ajutorul schiţelor, machetelor şi pozelor cu scenariile create.

Temele au fost: creare spaţiilor cu doi sau trei pereţi; coridoare lungi şi pasaje; intrări

şi ferestre; pereţi închişi / deschişi; plafon înalt / jos, spaţii înguste / largi.

Grupurile de lucru au fost: IN-CHANGE - Adriana Anghel UAUIM, Manuel Weilguny

NDU, Andra Pantea UTBV, Andrea Deák MA UTBV, Corinna Danninger NDU; ABSOLUTE

GYPSY - Camina Nicolau UAUIM, Benedikt Dekan NDU, Julia Rîpea UTBV, Susi Schäferle

NDU, Emöke Vajda UAUIM; SIMIDRRA - Simone Werger NDU, Dragoș Nae Alexandru

UAUIM, Michael Walker NDU, Raluca Schenker UTBV; PENTAGON - Ioana Moise UTBV,

Sophie Kessler NDU, Laura Udrescu UAUIM, Miriam Franzolas UTBV, Michael Ellensohn BA

hons NDU; M.A.C.K. - Katharina Lehr-Splawinsky NDU, Andreea Cojocaru UTBV, Marc Eidler

NDU, Corina Frastelni UAUIM. În continuare prezentăm câteva lucrări realizate de

participanţii la workshop.

Fig. 1. Intrări geometrice, design Andreea Cojocaru, 2012.

INTRĂRI GEOMETRICE, M. A. C. K. Toate intrările au forme diferite, oferă confort şi un

joc de lumini spectaculos. Am ales trei tipuri diferite de intrări pentru ca am vrut să


accentuez sentimentele oamenilor în momentul intrării. Intrarea din imagine (fig. 1) are o

forma triunghiulară alcătuită dintr-o rampă în mai multe unghiuri şi direcţii, aşa ca, pentru

a intra, trebuie parcurs un drum de urcări şi coborâri.

THE PYRAMID PLACE MEETING (Locul de întâlnire de la piramidă). Am început acest

proiect gândindu-mă la cuvântul “apropiere” şi am încercat să creez un loc unde

oamenii se pot întâlni şi în acelaşi timp se pot simţi liberi. De obicei acest sentiment de

libertate îl simţim atunci când ne aflăm la înălţime (ex. pe un vârf de munte) iar acest

lucru m-a făcut să mă gândesc la o piramidă.

Cum deja prea bine ştim piramida are patru laturi şi treptele de pe fiecare parte ne

ghidează spre vârful piramidei, acolo unde toată lumea îşi doreşte să ajungă. Pe

parcursul procesului de creaţie piramida a suferit unele stilizări iar în timp ce cream

macheta ideii mele am constatat că elementele acestui proiect pot fi mobile, în sensul că

pot fi deplasate ori răsturnate, astfel încât spaţiul se poate transforma creând treptat sau

dintr-o dată un “outside, inside and in-between”.

Fig. 2. The piramid place meeting şi The intersection game, design Ioana Moise, 2012.

THE INTERSECTION GAME (Jocul intersecţiei). Spaţiul de obicei este delimitat de

elementele arhitecturale precum pereţii, piloni şi alte structuri. „Jocul intersecţiei” este un

proiect care a luat viaţă printr-un joc copilăresc, în care am ales să mă joc cu pereţii şi

modalitatea lor de a se intersecta.

Idea principală a constat într-o simplă întrebare pe care mi-am adresat-o şi care a

sunat aşa: „Pot să construiesc ceva semnificativ în cel mai simplu mod posibil?”.


Am petrecut o zi jucându-mă cu aceste structuri şi nu am putut să-mi răspund la

această întrebare decât în momentul în care am terminat acest proiect. Iar răspunsul a

fost: „Da!”.

NIŞE. Nişa reprezintă ideea principala a acestui proiect. Nişele reprezintă tipuri de

spaţiu care oferă ambele senzaţii de interior şi exterior dar pot fi în acelaşi timp şi zone de

"trecere". O nişa poate fi amplasată de la interior spre exterior, dar şi de la exterior spre

interior.

Nişele oferă un sentiment de siguranţa şi confort dar de asemenea pot pune in

valoare un obiect.

Pentru modelul meu am ales trei nişe diferite care exprima senzaţii diferite precum şi

un joc de umbre şi lumini.

Fig. 3. Nişe, design Miriam Franzolas, 2012.

Labirint. Am început acest proiect cu idea de pereţi, pereţi deschişi şi pereţi închişi

dar, în acelaşi timp am optat pentru ceva simplu şi cu impact. Modelul poate fi văzut ca

un labirint cu doua intrări şi două ieşiri şi cu pereţi numeroşi de înălţimi diferite.

Lungimea şi înălţimea pereţilor creează un joc de lumina ceea ce oferă proiectului

o interpretare senzitivă.


Fig. 4. Labirint, design Raluca Schenker, 2012.

IN CHANGE. Conceptul grupului „In Change / în Schimbare" este evidenţiat de cele

cinci cuvinte: conexiune, fractura/rupere, suprapunere, proporţie şi lumină. Pentru toate

aceste cuvintele am încercat să creăm o structură independentă. De asemenea, am luat

în considerare aspectul simbolic al arhitecturii deoarece modelele lăsă loc de multe

interpretări.

Fig. 5. Proporţie şi suprapunere, design Andra Pantea, Deak Andrea, Manuel Weilgunny, Corrina

Danninger, Adriana Anghel, 2012.


Fig. 6. Fracture si crossing, design Deak Andrea, Manuel Weilgunny, Corrina Danninger, Adriana

Anghel 2012

Privind modelele, se experimentează sentimente diferite şi suntem mândri să

spunem ca ne-am atins ţelul pentru acest workshop. Tot procesul a inclus joaca cu aceste

structuri similare betonului, cu înălţimea lor, grosimea lor cât şi cu planurile orizontale,

verticale dar şi intermediare.

Idea comună pentru toate modelele a fost fâşia îndoită de carton. Acesta este

modul nostru de a reprezenta interiorul, exteriorul şi spaţiul dintre cele două într-o manieră

elegantă şi fluidă pentru a crea un moment în spaţiu.

ECO-DESIGN DE PRODUS

CONCEPTUL DE ECO-DESIGN

Alin M. OLĂRESCU1

Activităţile privind protecţia mediului au preocupat omenirea din cele mai vechi

timpuri. În prezent acestea se găsesc reunite în conceptul dezvoltării durabilă definită




drept capacitatea de a răspunde cerinţelor prezentului fără a compromite capacitatea

viitoarelor generaţii de a răspunde propriilor lor cerinţe (Brutland Report, 1987). De-a lungul

timpului accepţiunile legate de acest concept au variat de la măsuri locale până la

acorduri internaţionale. Evoluţia conceptului dezvoltării durabile este redată în figura 1.

Din acest concept a derivat cel de producţie sustenabilă definită ca „producţia

sustenabilă utilizează resurse regenerabile la o intensitate care nu impietează sau nu

afectează capacitatea de refacere pe termen lung (Drimer et all. 2006)”.

Designul sustenabil reprezintă un ansamblu de strategii, criterii şi proceduri aplicate

în procesul de proiectare astfel încât impactul negativ asupra mediului şi comunităţii să fie

minim.

Dezvoltarea conceptului designului sustenabil are trei etape de bază: green –

designul – focusat pe un singur aspect al ciclului de viaţă; eco-designul, în care

preocupările legate de protecţia şi impactul asupra mediului sunt constante în decursul a

tot ciclul de viaţă al produsului; designul sustenabil (etapa actuală) în care pe lângă

responsabilitatea faţă de mediu este luată în considerare şi responsabilitatea faţă de

factorul social (fig. 2).

Fig. 1 Evoluţia conceptului dezvoltării durabile.

Designul sustenabil oferă noi şi largi contexte pentru design, conform noii viziuni

acesta trebuie să fie: responsabil; sinergic; contextual; holistic; încurajator; reconfortant;

eco – eficient; creativ şi vizionar (Birkeland, 2002).


Fig. 2 Evoluţia conceptului de eco-design.

Fig. 5 Viziunea actuală asupra designului.

În accepţiunea actuală a conceptului designului sustenabil se regăsesc patru

nivele de intervenţie: reproiectarea în conformitate cu cerinţele de mediu a sistemelor

existente; proiectarea de noi produse şi servicii; proiectarea de noi sisteme de servicii

pentru produse; crearea a noi scenarii pentru un stil de viaţă sustenabil (Vezzoli, Manzini,


2008). Se observă (fig. 6) că gradul de intervenţie asupra produselor scade pe măsură ce

creşte intervenţia asupra comportamentului consumatorului.

Fig. 6 Nivelurile de intervenţie prin designul sustenabil.

Aşadar în contextul actual designerii trebuie să aibă o viziune integratoare asupra

societăţii şi să fie creatori/furnizori de sisteme, iar nu de simple produse iar prin aceste

sisteme de produse să acţioneze pentru educarea consumatorului în vederea minimizării

impactului negativ asupra mediului şi societăţii.

BIBLIOGRAFIE

1. BHAMRA, T., LOFTHOUSE, V., 2007. Design for sustainability – A practical approach. Gower

Publishing Limited, Hampshire, England, ISBN - 13: 978-0-566-08704-2.

2. BIRKELAND, J., 2002. Design for Sustainability: A Sourcebook of Integrated, Eco-Logical

Solution. Earthscan Publication, Sheffield.

3. DRIMER, D., coord. 2006. Ecologia – dicţionar enciclopedic. Editura Tehnică, Bucureşti.


4. FABRYCKY, W. J., 1987. Designing for Life Cycle. In: Mechanical Engineering, January, pp. 72

– 74.

5. LOFTHOUSE, V. A., 2001. Faciliting Ecodesign in an Industrial Design Context: An Exploratory

Study – Doctoral Thesis. Cranfield University, Cranfield, England.

6. OLĂRESCU, A. M., 2009. Eco-design de produs, Vol. I. Editura Universităţii Transilvania din

Braşov, Braşov.

7. PACKARD, V., 1963. The Waste Makers. Penguin Press, Middlesex.

8. PAPANEK, V., 1971. Design for Real World: Human Ecology and Social Change. Thames &

Hudson Press, London.

9. VEZZOLI, C., MANZINI, E., 2008. Design for enviromental sustainability. Springer – Verlag,

London.

CONSERVARE - RESTAURARE

RESTAURARE VS. RECONDIŢIONARE1

Andreea-Nicoleta POPA, Celia Mihaela CHIRU, Natalia TALMAZAN,

Miruna PETRE, Simion AXINTE2

Restaurarea: reprezintă, în general repararea, aducerea în bună stare, refacerea în

forma iniţială a unei opere de artă, monument de arhitectură sau a oricărui bun cultural,

cu păstrarea unui maxim de elemente autentice şi în strict acord cu cele zece principii de

restaurare. Obiectul restaurat trebuie să fie comprehensibil, să transmită privitorului

informaţia despre starea iniţială din punct de vedere formă, construcţie, ornamentică şi

finisaj, păstrând însă nealterată patina vremii şi eventualele informaţii istorice.

Funcţionalitatea obiectului restaurat, nu este obligatorie şi categoric nu primează în faţa

autenticităţii.

1 Lucrare prezentată în cadrul Sesiunii Ştiinţifice Studenţeşti, a Facultăţii de Ingineria Lemnului, 20 mai 2012. Coordonatori

ştiinţifici: Prof. univ. dr. chim. Maria Cristina TIMAR, Şef lucr. dr. ing. Emanuela BELDEAN, Universitatea Transilvania din Braşov,

Facultatea de Ingineria Lemnului, Departamentul Prelucrarea Lemnului şi Designul Produselor din Lemn.

2 Masteranzi, ing. Masterul Eco-design de Mobilier şi Restaurare, traseul de specializare Conservare – Restaurare de Mobilier.


Stare iniţială Stare finală

Fig. 1. Fotoliu restaurat.

Deopotrivă ştiinţă şi artă, restaurarea este în prezent o activitate complexă menită să

asigure conservarea moştenirii cultural-artistice, vizând nu numai opere de artă propriu-

zise (picturi, sculpturi, obiecte decorative) ci şi monumente de arhitectură şi obiecte cu

dublă valenţă artistică şi funcţională (mobilier, argintărie, porţelanuri, bijuterii, etc.)


Fig. 2. Jilţ arhieresc restaurat (1838, schitul Berislăveşti – Vâlcea).


Istoria unei piese de mobilier este punctată ca şi viaţa omului de numeroase

accidente ce îşi lasă amprentele specifice şi fac necesare, în timp intervenţiile diverse şi

reparaţiile. Fenomenele de degradare şi îmbătrânire naturală a lemnului, materialelor de

finisare şi încleiere, fragilizarea îmbinărilor şi alte deficienţe structurale, accelerate de

utilizarea sau păstrarea în condiţii neadecvate a mobilierului, motivează de asemenea

astfel de intervenţii. Acestea includ, cel mai adesea, operaţii de consolidare structurală şi

re-finisare, realizate frecvent într-un mod necorespunzător sau cu alte materiale decât

cele originale.

Prin valoarea artistică, tehnică, istorică şi documentară asociată pieselor de

mobilier, restaurarea şi conservarea mobilei trebuie să îşi găsească locul cuvenit ca

importanţă în contextul general al eforturilor de conservare a tradiţiei şi moştenirii culturale.

Mai mult, deşi restaurarea şi conservarea acţionează direct exclusiv asupra formei

materiale a unui bun cultural, fără alterarea mesajului artistic original, aceste activităţi

permit, păstrarea şi transmiterea valorilor şi mesajului de ordin spiritual asociate

întregii ”vieţi” a acestor obiecte. Astfel amintirile pot fi păstrate prin restaurare iar valoarea

unor obiecte sentimentale justifică dorinţa de a le păstra şi demersul de a le restaura.

Restaurarea mobilei şi a obiectelor din lemn îşi lărgeşte astfel domeniul de aplicabilitate şi

poate aduce printr-o amprentă originală inconfundabilă un spor de farmec şi frumuseţe în

viaţa noastră. La mobilierul vechi şi pretenţios, însă, este nevoie de intervenţia unui

specialist care va realiza restaurarea/conservarea acestuia, precum şi un atelier în care să

existe anumite condiţii de lucru.


Fig. 3. Fotoliu restaurat.


Recondiţionarea: reprezintă intervenţia menită sǎ readucǎ în stare de funcţionare

(utilizare) un obiect al activităţii umane. Funcţionalitatea este esenţială, fie cea originală

sau modificată. Aspectul poate fi schimbat prin adăugare sau eliminare de elemente, sau

schimbarea finisajului.

Recondiţionarea se poate face în mai multe moduri:

1. Prin păstrarea patinei şi intervenţia în tratarea obiectelor şi înlocuirea

elementelor din lemn foarte degradat cu altele noi, utilizarea de produse de finisare noi,

ecologice, fără însă a interveni asupra unora dintre elementele originale ale obiectelor.

2. Prin utilizarea elementelor din lemn ce provin din: demolări (grinzi vechi,

pardoseli) şi obiecte aruncate la gunoi (mobilier, alte obiecte decorative) în realizarea de

mobilier cu aspect antichizat.


Fig. 4. Scaun recondiţionat.

1. SCOPUL LUCRĂRII ŞI OBIECTIVE

Restaurarea şi recondiţionarea mobilierului reprezintă două acţiuni strâns legate

între ele, care implică cunoştinţe aprofundate privind materialele şi tehnicile de realizare şi

folosesc în mare măsură operaţii similare. De aceea majoritatea cărţilor şi manualelor,

ghidurilor de tip „How?- Cum?”, sfaturilor date de diverşi restauratori, prezintă ambele

acţiuni, neexistând o departajare clară între cele două. În România, cu atât mai mult,

cele două noţiuni sunt adesea confundate chiar de către cei care lucrează în acest

domeniu. Există, de asemenea, numeroase ateliere având ca obiect de activitate


restaurarea- recondiţionarea mobilei sau a altor obiecte din lemn sau alte materiale, deci

din nou cele două activităţi apar împreună. Poate că şi din acest motiv există confuzii

frecvente.

Opţiunea între restaurare şi recondiţionare trebuie să ţină seama de vechimea şi

valoarea culturală a obiectului în cauză, ce include nu numai aspectul estetic ci şi

informaţia tehnică şi istorică asociată materialelor folosite, soluţiilor tehnice şi constructive.

Pornind de la aceste considerente, principalele obiective al acestei lucrări au fost:

1. De a defini cele două acţiuni şi de a reliefa diferenţele între restaurare şi

recondiţionare, cu exemple de studii de caz;

2. De a argumenta pro şi contra aceste două acţiuni;

3. De a face cunoscută activitatea desfăşurată de studenţii noştri.

2. RESTAURARE VS. RECONDIŢIONARE- ARGUMENTE PRO ŞI CONTRA

În materie de restaurare s-a adaptat pe plan internaţional un cod de principii

profesionale. Dintre acestea cele mai importante sunt următoarele:

Principiul 1 - Principiul autenticităţii: păstrarea prin restaurare într-o măsură cât mai

mare a elementelor vechi originale.

- elementele de structură şi decorative, pelicule originale de finisare;

- măsuri adecvate de consolidare, protecţie şi finisare pentru lemn, furnire, alte

materiale;

- înlocuirea unor elemente originale puternic degradate a furnirului sau decaparea

finisajului original sunt permise doar ca excepţii justificate.


Fig. 5. Oblon din lemn restaurat.


Principiul 2 - Principiul conservării patinei: păstrarea prin restaurare a patinei

originale

- patina reprezintă aspectul de vechi concretizat în modificările de culoare, luciu

şi tuşeu ca rezultat al fenomenelor de îmbătrânire naturală sub influenţa luminii şi a

aerului, a materialelor;

- contribuie esenţial la farmecul obiectelor vechi;

- deseori, rol de protejare a materialelor;

- trebuie făcută diferenţierea între: patină stabilă: estetică, rol de conservare;

patină evolutivă: poate accelera sau disimula fenomene de degradare în evoluţie;

patină îmbătrânită: inestetică.

Principiul 3 - Principiul intervenţiei minime: evitarea măsurilor radicale.

- conservarea trebuie să primeze restaurării;

- operaţiile de restaurare trebuie limitate la cele absolut necesare şi să respecte

integritatea fizică, artistică şi istorică a bunului cultural;

- intervenţii cum ar fi: demontarea totală a obiectului; descleierea totală a furnirului;

decaparea totală.

Principiul 4 - Evitarea disimulării sistematice a restaurărilor şi modificărilor anterioare.

- restaurările/intervenţiile anterioare trebuie examinate atent şi păstrate dacă sunt

corespunzătoare;

- restaurarea restaurării poate fi riscantă;

- modificările de formă pot fi parte a istoriei obiectului;

- restaurarea implicând refacerea la forma iniţială trebuie foarte bine documentată

(dovezi, obiecte similare)

Principiul 5 - Principiul lizibilităţii intervenţiei (nedisimulării ): evitarea concepţiei că o

restaurare trebuie să fie invizibilă.

- operaţiile de restaurare a mobilierului trebuie astfel efectuate încât suprafeţele şi

elementele restaurate să se integreze armonios în context, să nu fie şocante dar nici

invizibile;

- patinare coloristică;

- nu se admit intervenţii mecanice;

- restaurarea mobilierului între: restaurarea arheologică; concepţia de disimulare

totală.

Principiul 6 - Principiul completărilor perfect documentate: efectuarea completării

lipsurilor doar în cazul în care se dispune de informaţii sigure despre acestea.

Cum era originalul ?


- elemente pereche pe acelaşi obiect;

- obiecte similare;

- alte piese de mobilier din aceeaşi garnitură;

- studiu de stil.

Principiul 7 - Principiul reversibilităţii:

- se folosesc tehnici şi materiale reversibile care să permită revenirea asupra operaţiei

făcute precum şi restaurării viitoare fără afectarea negativă a obiectului;

- adezivi naturali reversibili (colagenici: clei de oase, clei de piele);

- produse naturale de finisare: răşini naturale, ceruri.

Principiul 8 - elaborarea concepţiei de restaurare pe baza investigaţiilor ştiinţifice.

Orice intervenţie directă asupra obiectului este permisă doar după o

documentare adecvată privind aspectele de ordin istoric şi artistic, precum şi investigaşiile

ştiinţifice privind:

- natura tuturor materialelor: lemn masiv, furnire, adezivi, materiale de

finisare, alte materiale;

- natura şi gravitatea fenomenelor de degradare ( externe, interne);

- caracterul stagnat sau evolutiv al fenomenelor de degradare - în special

biodegradare;

- starea iniţială, reală de conservare.

Principiul 9 - Principiul păstrării informaţiilor istorice: conservarea tuturor informaţiilor

existente pe piesa de mobilier.

- etichetele, inscripţiile, numerele ce pot apărea pe piesele de mobilier sunt

indispensabile în reconstituirea istoriei obiectului respectiv;

- menţinerea lor sau transferarea în cazul unor înlocuiri de material sau a unor

procedee de restaurare ce le-ar putea degrada, este obligatorie şi importantă

din punct de vedere istoric.

Principiul 10 - Principiul întocmirii documentaţiei de restaurare: dosarul de restaurare

prezintă detaliat obiectul restaurat, starea iniţială de conservare, concepţia de restaurare,

materialele şi metodele utilizate. Această documentaţie va însoţi în continuare obiectul

restaurat şi va constitui punctul de plecare în viitoarele restaurări ce pot fi necesare în

timp, în ciuda măsurilor de conservare luate. Dosarul de restaurare cuprinde: fişa de

restaurare; jurnalul de restaurare; fişa analitică de evidenţă; fişa de conservare.

În tabelul 1 sunt prezentate selectiv câteva dintre operaţiile permise sau nepermise

în restaurare şi recondiţionare.

Opţiunea pentru restaurare sau recondiţionare trebuie să ţină seama obligatoriu de


recunoaşterea sau nerecunoaşterea obiectelor ca opere de artă, de modul prin care

acestea se impun conştiinţei individului, de multe ori prevalând funcţionalitatea.


Fig. 6. Roată de tors restaurată.

ARGUMENTE PRO-RESTAURARE. Obiectele de patrimoniu sau cu valoare istorică

trebuie să fie obligatoriu restaurate şi nu recondiţionate. Acest lucru este permis cu

condiţia atestării calităţilor de restaurator.

Multe obiecte, în special cele de mobilier nu sunt incluse în liste de patrimoniu. Acest

lucru nu ne împiedică să luăm decizii potrivite pentru restaurarea lor şi nu pentru

recondiţionare.

Respectul pentru obiect impune restaurarea acestuia, respectiv aducerea la o stare

cât mai apropiată de cea iniţială şi nu readucerea la aspectul nou.

Restaurarea nu sacrifică mesajul istoric şi artistic precum recondiţionarea.

Restaurarea trebuie considerată o activitate complexă, mereu nouă, ştiinţă şi artă

deopotrivă.

ARGUMENTE PRO-RECONDIŢIONARE. Restaurarea necesită timp datorită tipurilor de

investigaţii şi documentării avizate, dar şi a operaţiilor realizate predominant manual şi din

acest motiv se optează pentru recondiţionare.


În plus, dacă obiectul nu are o valoare istorică şi nu este suficient de vechi (minim 50

ani) atunci se optează pentru recondiţionare.

Dacă se doreşte ca obiectul să fie funcţional şi nu se respectă codul etic al

profesiunii atunci se optează pentru recondiţionare (preponderent mobilier de şedere).

Recondiţionarea poate distruge “personalitatea” obiectului.

Ceea ce diferenţiază activitatea de restaurare de cea de recondiţionare este

accentul pus pe formă, aspect, autenticitate în primul caz, faţă de accentul pus pe

redarea funcţionalităţii, în cel de-al doilea caz.

Tabelul 1

Operaţii permise/nepermise efectuate în restaurare şi recondiţionare

Nr.

crt. Operaţii efectuate Restaurare Recondiţionare

1

Păstrarea elementelor vechi originale (de

structură, pelicule de finisare, soluţii

constructive).

Măsuri adecvate de consolidare, protecţie şi

finisare pentru lemn, furnire, alte materiale;

Înlocuirea unor elemente originale puternic

degradate

Da

Da

Da - în mod justificat

Nu este obligatoriu

Da

Da

2. Păstrarea patinei ca rezultat al fenomenelor

de îmbătrânire naturală Da Da

3.

Curăţarea cu aspect de nou

Demontarea totală a obiectului;

Descleierea totală a furnirului;

Decaparea totală

Nu

Da-în mod justificat

Da- în mod justificat

Da- în mod justificat

Da

Da

Da

Da

4. Păstrarea restaurărilor anterioare ca parte a

istoriei obiectului Da Nu este obligatoriu

5. Utilizarea de tehnici şi materiale reversibile Da Nu

6. Efectuarea unor completări documentate Da Nu este obligatoriu

7. Efectuarea unor investigaţii ştiinţifice Da Nu

8. Păstrarea informaţiei istorice Da Nu este obligatoriu

9. Întocmirea documentaţiei Da Nu este obligatoriu

CONCLUZII

În cadrul Facultăţii de Ingineria Lemnului majoritatea obiectelor din lemn au fost de

restaurate şi nu de recondiţionate. În imaginile 1- 7 sunt exemplificate câteva cazuri

concrete de restaurare şi recondiţionare.


Din imaginile prezentate în figurile 1- 3, 5 şi 6 se observă că la obiectele restaurate

primează autenticitatea, funcţionalitatea nefiind obligatorie. Restaurarea este cu atât

mai valoroasă cu cât are dublă valenţă estetică şi funcţională.


Fig. 7. Comodă cu sertare recondiţionată.

În recondiţionare funcţionalitatea este obligatorie, după cum se poate observa din

figurile 4 şi 7.

Într-o lume în permanentă mişcare, în care predomină spiritul practic şi dorinţa de a fi

eficienţi, recondiţionarea “pare” să fie alegerea ideală, dar opţiunea de restaurare nu

ţine seama de timp, ci de viaţa obiectului peste timp, fără să se facă rabat de la

valoarea estetică, artistică, istorică, documentară.

BIBLIOGRAFIE

1. Timar, M. C., 1999. Restaurarea mobilei. Curs, Reprografia Universitaţii Transilvania

din Brasov.

2. Timar, M. C. 2003. Restaurarea mobilei, teorie si practica. Editura Universitaţii

Transilvania din Braşov, Braşov.

3. Timar, M. C., 2000. Lucrari practice de restaurarea mobilei. Universitatea Transilvania

din Braşov.

4. Cosmin, D. F., 2009. Mobile pentru feţe regale. În: F O R B E S, 21 aprilie, pp. 60-62.

5. ***, Vetting Guidelines,pp. 32 - 36.


ECO – IDEI, ECO – SOLUŢII

RANDAMENTUL LA FABRICAREA CHERESTELEI DIN TRUNCHIURI SUBŢIRI1

Petre ŞERBAN2

Semnale ale preocupărilor privind valorificarea sortimentelor lemnoase secundar

apar încă din neolitic continuându-se în antichitate, evul mediu şi perioada modernă.

Dacă la început erau abordate local, în funcţie de nevoile comunităţii respective,

treptat, treptat au căpătat preocupare globală a omenirii.

În valorificarea resurselor lemnoase secundare trebuie ţinut seama şi de

constrângerile tehnologice, economice şi ecologice pe care aceste sortimente le impun.

Cercetarile prezentate s-au axat determinarea randamentului la debitarea

cherestelei din trunchiuri subţiri de provenite din specii diferite atât de răşinoase cât şi de

foioase.

Randamentul, definit în industria lemnului, ca raportul dintre volumul net (Vn) obţinut

în urma prelucrării şi volumul brut (Vb) introdus în fabricaţie, reprezintă principalul indice

calitativ al tehnologiei (relaţia 1. Reprezintă de fapt un coeficient de utilizare a materiei

prime ci nu un randament aşa cum este definit acesta din punct de vedere fizic. În

lucrare vom respecta termenul de randament aşa cum este el înţeles în accepţiunea

curentă a industriei lemnului.

(1)

Pentru determinarea randamentului de obţinere a cherestelei a fost utilizaţi buşteni

cu diametrul cuprins între 78-160 mm cu lungimea de cca. 1m (tabelul 1). Aceştia au fost

măsuraţi şi apoi debitaţi în cherestea.

1 Lucrare prezentată în cadrul Sesiunii Ştiinţifice Studenţeşti, a Facultăţii de Ingineria Lemnului, 20 mai 2012. Coordonatori

ştiinţifici: Şef. lucr. univ. dr. ing. Alin M. Olărescu şi drd. ing. Cristina Marinela M. Olărescu, Universitatea Transilvania din Braşov,

Facultatea de Ingineria Lemnului, Departamentul Prelucrarea Lemnului şi Designul Produselor din Lemn.

2 Student, an IV, secţia Ingineria Produselor finite din Lemn, Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din

Braşov, [email protected]



Tabelul 1

Dimensiunea şi volumul buştenilor debitaţi

Specia Nr. crt. Lungime,

[mm] Diametru, [mm] Volum [m3] Obs.

Go

run

1 1065 150 0,024801

Debitare

pe

ferăstrăul

circular

2 1040 130 0,018191

3 1025 100 0,010609

4 1050 135 0,019806

5 1065 125 0,017223

6 1050 115 0,014372

7 1015 115 0,013893

8 1045 140 0,021199

Volum total buşteni gorun 0,140094

Tei

1 1025 125 0,01257227

Debitare

pe

ferăstrăul

panglică

2 1040 110 0,00987844

3 1040 135 0,01487889

4 1040 140 0,01600144

5 1050 140 0,0161553

6 1050 150 0,01854563

7 1055 100 0,00828175

Volum total buşteni tei 0,096313711

Mo

lid

1 1040 160 0,02089984

2 1050 130 0,01392983

3 1055 100 0,00828175

4 1060 155 0,0199912

5 1070 140 0,01646302

6 1070 150 0,01889888

7 1085 120 0,01226484

Volum total buşteni tei 0,110729353

Pin

ne

gru

1 1045 145 0,01724733

2 1050 100 0,0082425

3 1050 110 0,00997343

4 1050 120 0,0118692

5 1055 135 0,01509349

6 1060 140 0,01630916

7 1065 140 0,01638609

Volum total buşteni pin negru 0,095121198


Fig. 1. Modelul de debitare al cherestelei.

Debitarea în cherestea, după modelul din figura 1, s-a făcut pe ferăstrăul circular si

ferăstrăul panglică după ce în prealabil a fost îndreptată o faţă pe maşina de îndreptat,

pentru a se realiza o bazare corespunzătoare.

Tabelul 2

Numărul, dimensiunile, şi volumul pieselor de cherestea de gorun rezultate

Specia Nr. Crt. Lungimea,

[mm]

lăţimea,

[mm]

Grosimea,

[mm]

Volumul,

[m3]

Gorun

1 1045 100 30 0,003135

2 1045 110 30 0,003449

3 1035 70 30 0,002174

4 1035 65 30 0,002018

5 1045 100 30 0,003135

6 1060 100 30 0,00318

7 1010 75 30 0,002273

8 1030 80 30 0,002472

9 1065 95 30 0,003035

10 1065 90 30 0,002876

11 1015 90 30 0,002741

12 1040 90 30 0,002808

13 1065 110 30 0,003515

14 1040 95 30 0,002964

15 1045 95 30 0,002978

16 1010 75 30 0,002273

17 1045 80 30 0,002508

18 1050 110 30 0,003465

19 1045 110 30 0,003449

20 1045 95 30 0,002978

21 1065 120 30 0,003834

22 1065 120 30 0,003834

23 1045 95 30 0,002978

24 670 90 30 0,001809

25 660 95 30 0,001881

Total 0,071759


Tabelul 3

Numărul, dimensiunile şi volumul pieselor de cherestea de tei rezultate


[mm]

lăţimea,

[mm]

Grosimea,

[mm]

Volumul,

[m3]

Tei

1 1050 95 30 0,0029925

2 1040 84 30 0,0026208

3 1040 95 30 0,002964

4 1052 74 30 0,0023354

5 1045 100 32 0,003344

6 1040 78 30 0,0024336

7 1055 97 30 0,0030701

8 1040 88 30 0,0027456

9 1040 85 2,5 0,000221

10 1050 110 30 0,003465

11 1020 83 30 0,0025398

12 1055 90 30 0,0028485

13 1055 80 30 0,002532

14 1024 100 30 0,003072

15 1055 99 31 0,0032378

16 1055 105 30 0,0033233

17 1040 80 30 0,002496

18 1055 88 30 0,0027852

19 1020 92 32 0,0030029

20 1055 90 30 0,0028485

21 1045 103 31 0,0033367

Total 0,0582146

Fig. 2. Buştenii utilizaţi.


Tabelul 4

Numărul, dimensiunile, şi volumul pieselor de cherestea de molid rezultate


[mm]

lăţimea,

[mm]

Grosimea,

[mm]

Volumul,

[m3]

Molid

1 1040 115 31 0,0037076

2 1080 98 34 0,0035986

3 1080 100 30 0,00324

4 1050 65 32 0,002184

5 1050 85 35 0,0031238

6 1080 105 30 0,003402

7 1045 90 30 0,0028215

8 1080 110 35 0,004158

9 1060 95 34 0,0034238

10 1040 120 34 0,0042432

11 1040 81 32 0,0026957

12 1055 110 32 0,0037136

13 1080 110 33 0,0039204

14 1080 89 35 0,0033642

15 1040 85 35 0,003094

16 1080 98 32 0,0033869

17 1045 105 32 0,0035112

18 1055 106 32 0,0035786

19 1040 110 30 0,003432

20 1085 78 31 0,0026235

Total 0,06722246

Fig. 3. Îndreptarea unei feţe.


Tabelul 5

Numărul, dimensiunile, şi volumul pieselor de cherestea de pin rezultate


[mm]

lăţimea,

[mm]

Grosimea,

[mm]

Volumul,

[m3]

Pin

1 1050 92 31 0,0029946

2 1063 78 31 0,0025703

3 1055 113 33 0,0039341

4 1050 96 31 0,0031248

5 1050 75 32 0,00252

6 1060 98 30 0,0031164

7 1065 100 32 0,003408

8 1045 78 32 0,0026083

9 1050 95 32 0,003192

10 1050 102 33 0,0035343

11 1050 80 34 0,002856

12 1050 83 33 0,002876

13 1050 85 31 0,0027668

14 1042 100 32 0,0033344

15 1045 70 30 0,0021945

16 1045 77 30 0,002414

17 1060 115 32 0,0039008

18 1060 115 32 0,0039008

19 1064 105 30 0,0033516

20 1055 98 32 0,0033085

Total 0,061906079

Fig. 4. Debitarea cherestelei de gorun pe ferăstrăul circular.


Aplicând relaţia 1, obţinem, pentru trunchiurile subţiri de gorun, tei, molid şi pin

negru următoarele randamente (tabelul 6).

Tabelul 6

Randamentul la obţinerea cherestelei din trunchiuri subţiri

Specia Randamentul

[%]

Debitare

Gorun 51,22 Pe ferăstrăul

circular

Tei 60,44 Pe ferăstrăul

panglică Molid 60,70

Pin 65,08

Tabelul 7

Randamentul la debitarea cherestelei din trunchiuri mature

Sortimentul Modul de

debitare

Randamentul,

(%)

Sursa

Cherestea Stejar Gatere 51 A. Popa în (Ene, Bularca, 2000)

Cherestea Fag Gatere 57

Cherestea Fag Ferestrău

Panglica

60

Cherestea Răşinoase Gatere 68

În ceea ce priveşte gorunul randamentul la debitarea cherestelei din trunchiuri

subţiri, pe fierăstrăul circular, a rezultat de 51% similar cu debitarea pe gatere a

trunchiurilor mature de stejar (tabelul 7).

Randamentul la debitarea trunchiurilor subţiri de tei, pe ferăstrăul panglica, a fost

de 60 % fiind cu 7 % mai mic decât valorile indicate in literatura de specialitate pentru

trunchiurile mature de diverse foioase. Acest fapt s-a datorat proporţiei ridicate de coaja

a trunchiurilor subţiri de tei .

Pentru răşinoase cu valori de 60 % la molid şi 65 % la pin negru, randamentul la

debitarea trunchiurilor subţiri, pe ferăstrăul panglica, a fost mai mic cu 8 % respectiv 3 %

decât valoarea indicata in literatura de specialitate pentru răşinoase debitate pe gatere

Debitarea cherestelei cu grosime de 30 mm din trunchiuri subţiri duce la indice de

utilizare al materiei prime aproape similar cu cel obţinut la debitarea trunchiurilor mature

(diferenţa maxima 8 %).


Aşadar, prin valorificarea trunchiurilor subţiri, provenite din rărituri, se pot obţine şi

avantaje economice (la nivel de materie primă diferenţa de preţ este de cca. 50 %) iar

cheresteaua rezultată poate fi utilizată atât în procesul educaţional cât şi în producţie

pentru produse cu reale valenţe ecologice.

ECHIPAMENTE ŞI TEHNOLOGII

SISTEME PORTABILE DE PRELUCRAREA LEMNULUI (II)

FERĂSTRĂUL PENDULAR FESTOOL PS 300 EQ

Alin M. OLĂRESCU1

Specificaţii tehnice

Puterea 550 W

Nr. de oscilaţii 3300 min-1

Unghiul de înclinare a pânzei 0° - 45°

Adâncimea de tăiere (lemn) 120 mm

Adâncimea de tăiere (metale) 20 mm

Adâncimea de tăiere (oteluri moi) 10 mm

Greutate 2,3

Schimbarea pânzei se realizează prin acţionarea clapetei „Fast Fix” care permite

deblocarea acesteia şi înlocuirea rapidă (fig. 1). Prezintă un sistem triplu de ghidare a

pânzei brevetat de către Festool (fig. 2), ceea ce permite obţinerea unghiului de 90o între

faţa piesei (baza de aşezare) şi cantul prelucrat chiar şi pentru grosimi mari ale

materialului (max. 120 mm).




Clapeta Fast Fix pentru schimbarea pânzei

Comutatorul pentru reglarea tipului de mişcare Butonul de pornire / oprire

Fig. 1. Sistem rapid de schimbare a pânzei (Fast Fix)

Fig. 2. Sistemul triplu de ghidare a pânzei şi mecanismul de transmitere/transformare a mişcării.

Sistemul de ghidare a pânzei împreună cu mecanismul de transmitere/transformare

a mişcării permit reglarea mişcării de pânzei, în trei trepte, de la mişcare rectilinie

alternativă în plan vertical la o mişcare combinată, rectilin alternativ în plan vertical cu o

mişcare de translaţie pe orizontală, ceea ce permite reglarea în funcţie de calitatea

suprafeţei obţinute şi raza de curbură a reperului respectiv.

De exemplu1 dacă avem de executat un reper cu raze mici de curbură şi dorim să

obţinem o calitate bună a tăieturii, vom regla maşina astfel încât mişcarea pânzei să fie

1 Exemplul dat se referă la aceeaşi tipo-dimensiune a materialului şi la aceeaşi pânză tăietoare.


doar rectiliniu alternativă în plan vertical rezultând un avans pe dinte este mic şi o calitate

a suprafeţei prelucrate bună, însă productivitatea scade. Dacă avem de prelucrat repere

cu raze mari de curbură a căror calitatea a suprafeţei tăiate nu necesită fineţe deoarece

vor fi supuse unor prelucrări ulterioare este preferabilă utilizarea mişcării combinate

deoarece, la aceeaşi viteză de avans, se obţine un avans pe dinte mai mare iar

productivitatea creşte.

Talpa maşinii are prevăzute canale pentru extracţia rumeguşului maşina fiind

echipată cu adaptor detaşabil pentru racordarea la exhaustor (fig. 3).

Fig. 3. Talpă cu canale pentru extracţia rumeguşului şi conexiune la exhaustor.

Pentru tăierea arcelor de cerc or a cercurilor la maşină se poate adăuga

dispozitivul din figura 4 iar pentru tăieturi rectilinii se poate folosi talpa suplimentară care

culisează pe rigla de ghidaj (fig. 5) ori un dispozitiv ce permite ghidarea pe un cant

rectiliniu al materialului (fig. 6).

Fig. 4. Dispozitiv pentru tăierea arcelor de cerc şi a cercurilor.


Fig. 5. Dispozitiv pentru ghidarea pe rigla de ghidaj.

Fig. 6. Dispozitiv pentru ghidarea pe un cant drept al materialului prelucrat.

Fig. 7. Papucul de protecţie suplimentar şi modul de lucru cu ferăstrăul în partea inferioară.

Pentru eliminarea rupturilor în zona de ieşire a dinţilor din material se poate utiliza

papucul de protecţie din figura 7, presează pe zona de ieşire a dinţilor din material şi


astfel elimină aceste defecte.

Fig. 8. Diferite tipuri de pânze utilizate la ferăstrăul pendular Festool Trion PS 300 EQ.

Ferăstrăul pendular Festool Trion PS 300 EQ este o maşină-unealtă fiabilă şi versatilă,

pentru a obţine rezultate bune trebuie corelat reglajul, accesoriile şi pânza tăietoare în

funcţie de materialul prelucrat şi scopul final al prelucrării. Aceasta, în fond, reprezintă

arta specialistului în prelucrarea lemnului.

PERSONALITĂŢI

UN SECOL DE LA NAȘTEREA OMULUI DE ȘTIINȚĂ

ALEXANDRU C. BELDIE (I)

Nicolae P. LEONĂCHESCU1

În ziua de 29 iulie 1910, Constantin D. Beldie – cel mai apropiat colaborator al

filozofului C. Rădulescu – Motru – s-a căsătorit la Iași cu actrița Eugenia Gh. Ionescu.

1 Prof.univ. dr. ing., Doctor Honoris Causa al Universităţii din Craiova, membru al Diviziei de Istoria Tehnicii a CRIFST al

Academiei Române.


Fiul memorialistului de mai târziu, rezultat din căsătoria sus-menționată, s-a născut

la 29 august 1912, în locuinţa din strada Schitul Maicilor Nr. 12 din Bucureşti şi s-a numit

Alexandru; ambianţa intelectuală din casa tatălui său a fost pentru el o şansă de viaţă

dar şi o provocare continuă.

A urmat Liceul „Spiru Haret”, cu bacalaureatul luat în anul 1930. Admis la Şcoala

Politehnică din Bucureşti în acelaşi an, la Secţia Mine, spera să facă o carieră în domeniul

respectiv fiind pasionat de geologie. După trei ani a renunţat şi s-a mutat la Secţia Silvică,

devenită ulterior Facultatea de Silvicultură, la absolvirea căreia a obţinut Diploma de

inginer silvic nr. 1252 din 12 decembrie 1938 cu calificativul „foarte bine”.

Încă din anul 1937, a fost angajat ca „asistent onorific” la Catedra de Botanică

Generală şi Forestieră – Fitopatologie Forestieră, pentru excelenta sa pregătire de care a

dat dovadă în domeniul botanicii.

Această schimbare de profil profesional are o explicaţie: ea n-a fost rezultatul unui

capriciu de tânăr crescut în răsfăţul părinţilor săi. Ca elev şi student, a îndrăgit turismul

montan de performanţă şi a devenit un „prieten al Bucegilor”. De la studiul rocilor a trecut

la cunoaşterea pădurilor şi a fost entuziasmat de capacitatea de adaptare a florei la

condiţiile aspre ale marilor înălţimi.

Căutând miracolul necunoscutului în lumea vegetală, a şi identificat – mai târziu –

subspecii noi de plante pe care le-a consemnat în studiile1 sale de specialitate.

La 1 octombrie 1938, a fost angajat preparator cu drepturi depline la aceeaşi

catedră, după ce promovase examenul de sinteză al ciclului al II-lea cu două lucrări

referitoare la Pădurea Salihler din judeţul Durostor, studiată de el în amănunţime pe teren.

A fost promovat asistent provizoriu la 1 decembrie 1942 şi se părea că va face o

frumoasă carieră universitară.

În paralel, a lucrat ca inginer silvic stagiar la Institutul de Cercetări şi Experimentaţie

Forestieră (INCEF) de la 15 ianuarie 1940 şi până la 11 decembrie 1942. A început, însă,

războiul şi destinele oamenilor şi ale popoarelor s-au modificat în condiţii dramatice.

Alexandru Beldie a fost concentrat, ca sublocotenent – contingentul 1939 – în Regimentul

1 Artilerie – Grăniceri şi a făcut şase luni pe front, unsprezece luni în interior şi un an (24

august 1944 – iulie 1945) în prizonierat2 la Oranki.

La întoarcerea din lagăr şi-a reluat activităţile de cercetător la INCEF şi de asistent

la Catedra de Botanică.

1Pentru detalii v.: Leonăchescu, N. P., 2011. Constantin Beldie, văzut din alt secol. Editura AGIR, București, capitolul Iris

dacica Beldie, p.131-147.

2Idem 1: p.124-130


În ziua de 14 martie 1948 a susţinut teza cu titlul „Studiul fitosciologic comparativ al

făgetelor montane superioare dintre Valea Ialomiţei şi Valea Buzăului”, elaborată sub

conducerea profesorului Marin D. Drăcea şi, apoi, a prof. Constantin C. Georgescu din

cadrul Institutului Politehnic din Bucureşti, conferindu-i-se titlul de doctor cu „magna cum

laude”. A fost primul doctor al Facultăţii de Silvicultură şi al 29-lea doctor român în

domeniu.

Constantin Beldie a consemnat1 o spumoasă poveste cu şi despre „Dinu Drăcea

din Cacaleţii de Vlaşca”, cel care adunase bani cu pantahuza pentru biserica din satul lui:

„Îmi spune acum nepotu-său, profesorul şi inginerul silvic Marin Drăcea – dascăl într-ale

pădurii al băiatului meu şi multă vreme chivernisitor cu grijă de rumân, al celui mai mare

avut al ţării, lucru nu prea obişnuit la oamenii din breasla lui, că bunică-su fu cum nu se

poate mai omenit” la un stabiliment cu vestale ale amorului din centrul Bucureştilor.

La 13 octombrie 1948, Alexandru Beldie a susţinut concursul pentru postul de şef de

lucrări provizoriu la catedra de la care plecase. Comisia de concurs, condusă de

profesorul Marin D. Drăcea (14 octombrie 1885, com. Izvoru jud. Ilfov – 1 iunie 1958, ?), l-a

declarat câştigător cu note maxime: 20 şi 19,33. Paul Cretzoiu şi prof. Constantin C.

Georgescu s-au numărat şi ei printre mentorii lui.

A urmat perioada grea a sovietizării învăţământului românesc, inclusiv a celui

tehnic. În 1948 şi 1949 este şef de lucrări la Catedra de Ştiinţe Silvice Generale a Institutului

pentru Exploatarea şi Industrializarea Lemnului şi, apoi, conferenţiar (1949 – 1954) la

Institutul de Perdele şi Ameliorări Silvice Bucureşti. În anul 1952 i s-a conferit titlul de doctor

– docent.

Continuase, în paralel, activitatea de cercetare la INCEF (ICEF; ICES). A fost şeful

Laboratorului de dendrologie şi, ulterior, al Laboratorului de ecologie, în toată perioada

1949 – 1975; adică până la pensionare. Din 1951, a avut şi o jumătate de normă la Centrul

de Cercetări Biologice din Cluj iar în anii 1958 – 1961, la Centrul de Cercetări Biologice din

Bucureşti.

Al. Beldie a redactat numeroase lucrări şi manuale pentru determinarea speciilor

lemnoase precum şi un herbar, cu 10.000 coli, de plante. În cadrul ICEF, la Facultatea de

Silvicultură şi la Consiliul Central al Sindicatelor (CCS) a ţinut multe conferinţe de

popularizare cu o tematică legată de flora alpină şi turismul montan. În anii 1947 – 1959 a

prezentat comunicări la Societatea de Botanică.

A fost membru în Consiliul Ştiinţific al Direcţiei de Turism şi Excursii din CCS (ONT, azi

BNT) iar în Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii a fost membru onorific numit

1 Beldie, C., 2000. Memorii. Editura Albatros, București, p. 359 – 364.


din anul 1948.

Începând din anul 1949, Alexandru Beldie a fost cooptat în colectivul Flora

României din cadrul Academiei Române, în calitate de colaborator ştiinţific. Această

activitate de foarte mare răspundere este analizată1 separat.

Se vor prezenta, în finalul acestui capitol, o listă a lucrărilor2 elaborate de Al. Beldie

precum şi referinţe bibliografice, piese publicate parţial, într-o primă redactare, şi în altă

lucrare3 a noastră. Astfel, dorim să venim în sprijinul specialiştilor care se vor ocupa de o

viitoare şi recomandabilă monografie despre viaţa şi opera acestui savant.

Pasiunea lui Puiu Beldie – cum i se mai zicea – pentru turismul montan este o altă

expresie a complexei lui personalităţi. În primii ani de studenţie la Secţia Mine (1930 – 1933)

a Şcolii Politehnice, a iniţiat şi organizat excursii în Munţii Bucegi şi presa a consemnat

câteva asemenea evenimente sportive.

În ziua de 27 iunie 1931, a fost pe Valea Gălbenelelor iar pe 12 iulie 1931, în masivul

Piatra Craiului4 În zilele de 10 –25 august 1931 s-au organizat şase excursii pe drumuri din

Bucegi şi Făgăraş de grupul de acţiune format din Nae Dimitriu, I. Şincan şi Al. Beldie.

Peste un an, la 30 iunie 1932, imediat după sesiunea de examene de la facultate,

escalada Zidul Vestic din Piatra Craiului şi, în continuare, la 3 iulie acelaşi an, au făcut o

ascensiune - pe firul central al Văii Seci din Bucegi – mai mulţi pasionaţi ai aventurilor

montane printre care şi „minerul” nostru5. „Politehnicianul Al. Beldie însoţit de un grup mixt”

este semnalat şi în excursia făcută pe traseul: Valea Gălbenelelor – Valea Scoruşilor –

Vârful Coştila. În ziua de 14 august 1932, escalada Valea Seacă a Caraimanului.

În vara anului 1933 este conducătorul unor excursii în Bucegi ca membru al

„Grupului Alpin” de pe lângă ADMIR, organizate pentru amatorii de ascensiuni, în zilele de

20 şi 23 iulie.

La 22 aprilie 1934 sunt convocaţi6 la Adunarea lunară a Clubului Alpin Român (CAR)

următorii: arhitectul Gill Antonescu, P. Bălăceanu, Al. Beldie, avocatul Nae Dimitriu,

1 V.: Leonăchescu, N. P., 2011. Constantin Beldie, văzut din alt secol. Editura AGIR, București, capitolul Iris dacica Beldie, p.

131 – 147.

2 Pentru lista lucrărilor lui Alexandru C. Beldie, cu 133 de poziţii, v.: Leonăchescu, N. P., 2011. Constantin Beldie, văzut din alt

secol. Editura AGIR, București, p.106 -114.

3 Nicolae Năndraşu. Stroeşteni în ştiinţă şi cultură. Vol. I. Societatea Cultural - Ştiinţifică „Stroeşti – Argeş”. Ediţia I, 1996, p. 13 –

34 (237 p. - multiplicată la xerox în 15 exemplare). Ediţia a II-a , revizuită şi adăugită, 2004 – Editura Universităţii din Piteşti,

2005, p. 17 – 35 (246 p.). Năndraşu, Personalităţi, p. 29 – 41.

4 Gazeta Sporturilor, 4 iulie 1931, p. 4 („Turism. Pe Valea Gălbinelilor”); 16 iulie 1931, p. 4 („Turism. Drum de creastă în Piatra

Craiului”); 10 septembrie 1931, p. 2 („ Turism. Drumuri în Bucegi şi Făgăraş”).

5 Idem, 4 iulie 1932, p. 4 („Turism. Note” ); 17 iulie 1932, p. 2 („Turism. Ascensiunile gradate ale « Grupului Alpin »”); 5 august

1932, p. 4 („Turism. Note şi informaţiuni”); 24 august 1932, p. 2 („Turism. Note şi informaţiuni”).

6 Idem, 18 aprilie 1934, p. 2 („Alpinism. De la Clubul Alpin Român. Convocare”).


inginerul Vasile Nicolau, Ion Şincan, dr. Alexandru Steopoe ş.a. Turismul montan luase

amploare; apăruseră multe structuri neguvernamentale care organizau excursii,

escaladări, petreceri de sărbători sau la sfârşit de săptămână, şcoli de turism etc. şi,

inevitabil, s-a mărit numărul accidentelor şi al victimelor din rândul amatorilor nepregătiţi şi

neechipaţi pentru urcarea pe munte.

Am citat în mod special numele a doi pasionaţi de turism – Vasile Nicolau şi

Alexandru Steopoe – pe care i-am cunoscut, amândoi fiind universitari de elită la Institutul

de Construcţii din Bucureşti şi conducători de colective ştiinţifice, după război. Mai târziu,

am aflat că tatăl ultimului universitar menţionat mai sus a fost Steopoaie Al. Dionisie,

născut în Sângeorz – Băi, comitatul Bistriţa – Năsăud şi a studiat la Politehnica din Viena în

anii 1876 – 1881, beneficiind de o bursă grănicerească. A devenit un foarte bun inginer

mecanic în domeniul căilor ferate.

Presa a reţinut prezenţa lui Al. Beldie şi a lui B. Scheffer ca „membri delegaţi de

Clubul Alpin Român” să conducă o echipă a „Clubului Alpin Cehoslovac” în ziua de 21

august 1934, pe un traseu din Bucegi1.

Chiar dacă, în toamna anului 1934, a devenit studentul Secţiei Silvice a Şcolii

Politehnice, Al. Beldie n-a abandonat muntele şi flora lui. Faptul că înşişi conducătorii

Secţiei Silvice organizau excursii de studii a fost argumentul decisiv pentru ca tânărul

Beldie să-şi schimbe orientarea profesională. Şcoală în natură, legată de viaţă, iată o idee

pentru toate timpurile!

Activităţile turistice se extind şi la 23 – 25 martie 1935 este delegatul CAR; împreună

cu Traian Belitoreanu şi alţii conduce un grup de turişti pe versantul nordic al Morarului

până la Omul2.

În săptămâna 20 – 26 mai 1935, în Munţii Lotrului „a avut loc şi o ascensiune3 de

studii a Secţiunii Silvice de la Şcoala Politehnică”; în cadrul acestor excursii şi ascensiuni de

studii, Beldie era lider acceptat şi recunoscut pentru experienţa sa.

El a fost membru la două cluburi alpine cu programe atrăgătoare. În cadrul

Grupului Alpin „Brav”, cu sediul în strada Sabinelor nr. 57 din Bucureşti, a participat4 la

douăzeci de excursii. În arhiva personală s-au păstrat fişele cu date referitoare la aceste

„expediţii şi excursii” din anii: 1935 [28 iulie; 4, 5, 8, 11, 18 şi 25 (22 persoane) august; 1

septembrie şi 20 octombrie], 1936 [26 iulie; 9, 16 (19 persoane) şi 23 (15 persoane) august]

1 Idem, 4 septembrie 1934, p. 5 („Alpinism. Alpinişti cehoslovaci în Bucegi”).

2 Idem, 24 ianuarie 1935, p. 2 („Alpinism. De la Clubul Alpin Român”).

3 Idem, 30 mai 1935, p. 2 („Turism. Ascensiuni de sărbători”).

4 Idem, 14 august 1936, p. 2 („Alpinism. O excursiune a Grupului Alpin «Brav»”). MJA, Inventar Nr. 18987 şi 19010.


şi 1937 [14 şi 28 martie; 18 aprilie; 3 – 4, 23 (19 persoane) şi 30 mai; 20 iunie]. În şapte din ele,

figurează ca „delegat conducător”.

În ultimii doi ani de facultate, Al. Beldie a făcut treisprezece excursii şi ascensiuni în

cadrul CAR (12, 19 şi 26 septembrie; 10, 17 şi 24 octombrie 1937 precum şi la 27 martie, 22 –

26 aprilie, 26 iunie, 11 septembrie 1938 în ţară iar în zilele de 3, 4 şi 5 septembrie 1938 în

Cehoslovacia). În expediţiile din 10 octombrie (14 persoane) şi 17 octombrie (15 persoane)

1937 s-a fixat un scop deosebit: fiecare participant „cară materiale”.

La absolvirea facultăţii, promoţia lui a făcut o excursie de studii, timp de trei zile iar

Beldie ca „director alpin” a avut un program special de cercetare, astfel: 3 septembrie

1938 („Excursie în regiuni alpine stâncoase” din masivul Tatra, Cehoslovacia); 4 septembrie

1938 („Excursie în regiune subalpină şi alpină inferioară pentru studiul vegetaţiei

caracteristice” în masivul Tatra) şi 5 septembrie 1938 („Excursie în regiunile alpine

stâncoase. Escaladarea vârfului Koncista pe versantul apusean” al masivului Tatra Înaltă).

Cele expuse mai sus reprezintă o scurtă evidenţiere a unei activităţi multilaterale de

cunoaştere a munţilor şi a ecosistemelor montane de către întreprinzătorul fiu al

memorialistului nostru.

S-a păstrat un plic, în arhiva preluată de MJA, cu decupajele unor articole de presă

referitoare la turism. Pe plic, omul de ştiinţă Al. Beldie a notat: „Gazeta Sporturilor, 1932 –

1935, scrise de N. Dimitriu şi alţii”. Majoritatea acestor semnale de presă au fost identificate;

ele sunt prezentate mai sus şi apar la „Referinţe bibliografice”1.

Un amplu eseu 2 intitulat „Iar turismul” este scris şi publicat de Ioachim Botez,

prietenul familiei Beldie. Din păcate, nu s-a putut identifica publicaţia în care a apărut

textul respectiv! În el, autorul a declarat: „M-am gândit îndată la Puiu, prietenul meu atât

de tânăr şi de drag. Ce băiat straşnic e Puiu! … Cum iubeşte el muntele!”

Iată cum ideile memorialistului expuse în Cărţile Galbene3 au prins viaţă la fiul său şi

la alţii ca el, „tineri cari au strâns, cu cerşitul, gologan cu gologan, au scos din casele

părinţilor păturile, saltelele şi pernele de prisos, au cărat cu spinările, în rucsacurile lor,

cărămidă cu cărămidă, pentru alte case de adăpost, cabane şi refugii, presărate astăzi

pe Coştila, Caraiman, Babele, Piatra Craiului şi Iezer – Păpuşa şi au executat cu bidineaua

în mână primul marcaj raţional pe toate potecile Bucegilor, aşa cum l-am văzut făcând

ca elev şi student, pe fiul meu, căruia (ce coincidenţă!), cu douăzeci de ani în urmă îi

1 Leonăchescu, N. P., 2011. Constantin Beldie, văzut din alt secol. Editura AGIR, București, 2011 p.114 -123

2 Ioachim Botez. Însemnările unui belfer. Fundaţia pentru literatură şi artă „Regele Carol II”. Bucureşti, 1935, p. 21 – 25 şi 174 –

177. Vezi Nota 12.

3Vezi Nota 1 p.241-250.


dedicasem „Glossa!”1

Memorialistul a receptat corect activitatea legată de viaţă a fiului său, pusă în

slujba oamenilor. Mesajul tatălui a fost preluat de fiu, verificat prin confruntarea cu

realităţile timpului său şi onorat la alte cote valorice pentru că altele au fost coordonatele

şi standardele vremii.

Aceasta n-a fost o coincidenţă ci o preluare corectă de mesaj aşa cum au

procedat toate generaţiile.

Mai departe, memorialistul „glossează”: „Toţi aceştia sunt ctitorii unor realizări nu

„cărturăreşti”, ci în piatră, var, lemn, fier şi cărămidă; iar elevul şi studentul pomenit, „asul”

crestelor de munte încă neurcate până la dânsul, mai apoi îndrumătorul şi sfătuitorul

noilor generaţii de tineri căţărători alpinişti, cercetător savant al florei Bucegilor şi

profesorul studenţilor aplicaţi la ştiinţele legate de Carpaţii noştri, este acelaşi fiu al meu,

azi doctorul inginer în ştiinţele pădurii şi biolog al vieţii vegetale, Alexandru Beldie, la care

sedentarul de taică-său, memorialistul fără noroc şi fără speranţă, priveşte acum cu ochii

idioţi ai cloştii după malul gârlii la bobocii ei de raţă”.

Memorialistul care a pus aceste rânduri pe hârtie, în anul 1949, încă nu văzuse totul!

Dacă, de acolo unde se află acum, Constantin Beldie ar putea vedea şi judeca

posteritatea lui şi a fiului său, am convingerea că ar fi mulţumit!

SESIUNEA CERCURILOR ŞTIINŢIFICE STUDENŢEŞTI

SESIUNEA ŞTIINŢIFICĂ STUDENŢEASCĂ A FACULTĂŢII DE INGINERIA LEMNULUI

Alin M. OLĂRESCU2

În data de 30 mai 2012, facultatea noastră a găzduit cea de VII –a Sesiune

Ştiinţifică Studenţească „Wood Engineering, Environment and Forestry”. În programul

manifestării au fost înscrise douăzeci şi patru de lucrări dintre care două elaborate, sub

conducerea d-lui conf. univ. dr. Valeriu Podborschi, de studenţi de la Universitatea

1 Vezi Nota 3 p. 133.




Tehnică a Moldovei din Chişinău şi o lucrare elaborată în parteneriat cu d-l prof. univ. dr.

doc. Thomas Gronegger de la New Design University din St. Polten, Austria.

Suplimentar, în programul sesiunii, a fost înscrisă pentru susţinere şi lucrarea

elaborată de d-l George Pintilie, student în anul întâi al Facultăţii de Ingineria Lemnului.

În cadrul manifestării au fost prezentate două firme: firma Bosch, produsele pentru

machetare Drehmel, de către d-nele Daniela Dobre Palamari şi d-ra Cristina Tohănean;

TTS Tooltechnic Company de către subsemnatul.

Comisia de jurizare a fost alcătuită din: prof. univ. dr. ing. Marina CIONCA, conf.

univ. dr. ing. Luminiţa BRENCI, şef lucr. univ. dr. ing. Alin M. Olărescu, drd. ing. Andrea DEÁK,

masterand ing. Ioana Silvia MOISE şi studentă Andreea COTTA şi a hotărât acordarea

următoarelor premii:

Premiul I:

Modulul de elasticitate şi rezistenţa la încovoiere statică a panourilor obţinute prin

valorificarea trunchilor subţiri de gorun (Quercus petraea spp.)

Autor: Petre ŞERBAN, anul IV – Ingineria şi Designul Produselor Finite din Lemn

Coordonator științific: Şef lucr. univ. dr. ing. Alin M. OLĂRESCU

Restaurarea unor obiecte de lemn policrom din colecţia CNM Astra - Sibiu

Autori: ing. Celia Mihaela CHIRU, ing. Natalia TALMAZAN, ing. Andreea POPA, ing.

Bianca PRISĂCARIU, ing. Simion AXINTE, ing. Miruna Andreea PETRE, anul II – Master

Eco-design de mobilier şi restaurare

Coordonatori științifici: expert restaurator Valer OLARU, CNM ASTRA - Sibiu

Premiul II:

Cercetări privind stabilirea lavabilităţii unor produse de bioprotecţie a lemnului

conform normativelor europene

Autor: Árpád SZÉRI, anul II - Ingineria şi Designul Produselor Finite din Lemn

Coordonatori științifici: Prof. univ. dr. chim. Maria Cristina TIMAR, C. S. dr. ing. Anca

Maria VARODI.

Workshop: Inside Outside In - between

Autori: ing. Ioana MOISE*, Andreea COJOCARU**, Miriam FRANZOLAS**, Iulia RÎPEA**,

Raluca SCHENKER**Andra PANTEA, *anul I – Master Eco-design de mobilier şi

restaurare; ** Anul III - Ingineria şi Designul Produselor Finite din Lemn

Coordonatori științifici:Prof. univ. dr. ing. Marina CIONCA, Prof. univ. dr. doc. Thomas

Gronegger (Austria), Şef lucr. univ. dr. ing. Alin M. OLĂRESCU, drd. ing. Andrea DEÁK


Premiul III:

Workshop: inventarierea Muzeului Satului Stroeşti - Argeş

Autori: ing. Anamaria DĂMOC, ing. Nicoleta IORDĂCHEL, ing. Alexandra PURDELIU,

ing. Zita KISS, anul I – Master Eco-design de mobilier şi restaurare

Coordonator științific: Şef lucr. univ. dr. ing. Alin M. OLĂRESCU

Acţiunea Podul – Die Brücke, primii paşi în conservarea şi restaurarea unor obiecte

Autori: Elena MARCU, Ioana PETRUŢA, Gabriela BALEA, Imola DOBAI, Alice

TUDORACHE, Mara ZAMFIR, Cristina SOARE, Lucian FLOREA, Emil DOGARU,

Andreea COTTA, anul II - Ingineria şi Designul Produselor Finite din Lemn


Maria VARODI, Şef lucr. univ. dr. ing. Emanuela BELDEAN.

Premii speciale:

Netezirea termică, o metodă de îmbunătăţire a calităţii suprafeţelor frezate din MDF

Autor: Vicenţiu MIHAI, anul IV- Ingineria şi Designul Produselor Finite din Lemn

Coordonator științific: Conf. univ. dr. ing. Lidia GURĂU.

Studiu experimental privind influenţa regimului de modificare termică asupra unor

prorietăţi fizice ale lemnului de brad, paltin şi fag

Autor: George MICLERU, anul IV – Ingineria şi Designul Produselor Finite din Lemn

Coordonator științific: Prof. univ. dr. ing. Mihaela CÂMPEAN.

Acţiunea Podul – Die Brücke – restaurarea unui pisător

Autori: George Pintilie, anul I - Ingineria şi Designul Produselor Finite din Lemn


Maria VARODI, Şef lucr. univ. dr. ing. Emanuela BELDEAN.

Restaurarea unui jilţ arhieresc din sec. XIX de la schitul Berislăveşti - Vâlcea

Autori: Gheorghe Valentin BUDA, Robert CIUPALĂ, anul IV – Ingineria şi Designul

Produselor Finite din Lemn

Coordonatori științifici: Prof. univ. dr. chim. Maria Cristina TIMAR, Şef lucr. univ. dr. ing.

Emanuela BELDEAN.

Participarea masivă a studenţilor şi a coordonatorilor acestora, nivelul ştiinţific şi

diversitatea tematică al lucrărilor ne îndreptăţeşte a crede că scopul manifestării a fost

atins iar implicarea studenţilor în activitatea de cercetare poate fi benefică pentru

întreaga comunitate academică dar şi pentru mediul socio-economic şi cultural.


STUDII ŞI CERCETĂRI PRIVIND EMISIILE GENERATE LA PRELUCRAREA PRIN SLEFUIRE A

PRODUSELOR DIN LEMN

STUDIES AND RESEARCH ON EMISSIONS GENERATED AT SANDING WOOD PRODUCTS

Autori: ing. Dana Gabriela NICOLAE, dr. ing. Ilie DARII

Universitatea Transilvania din Braşov, Facultatea de Ingineria Lemnului, Anul II, Master - SALTI

Coordonatori ştiinţifici: prof. univ. dr. ing. Loredana Anne-Marie BADESCU,

asist. univ. dr. ing. Gheorghe Cosmin SPIRCHEZ

Universitatea Transilvania din Braşov, Facultatea de Ingineria Lemnului, Departamentul Prelucrarea Lemnului

şi Designul Produselor Finite din Lemn

Rezumat:

Aceasta lucrare prezintă o analiză critică asupra publicaţiilor din ultimii cinci ani privind

emisiile de praf la şlefuirea lemnului care stau la baza unui nou experiment pentru determinarea

concentraţiei de praf la şlefuirea molidului, fagului şi MDF-ului pe maşina de şlefuit cu banda lată la

diverse regimuri de lucru, cu şi fără sistem de exhaustare. Lucrarea se finalizează cu concluzii şi

recomandări privind această metodă de prelucrare.

Abstract:

This paper presents a critical analysis of publications in the last five years on the sanding dust

emission of wood which directed in a new experiment to determine the emission of dust in the

processing of spruce, beech and MDF on wide belt sanding machine at different operating modes

with and without exhaust system made by the authors. The paper ends with conclusions and

recommendations on this method of processing.

Energy consumption Dust concentration


RECOFLEX, PLACĂ DIN AŞCHII ELASTICĂ PENTRU MOBILIER

RECOFLEX, THE ELASTIC PARTICLEBOARD FOR FURNITURE

Autor: VALENTIN BUDA

Universitatea Transilvania din Braşov, Facultatea de Ingineria Lemnului, Anul IV, IDPFL, grupa 6181

Coordonator ştiinţific: Conf. univ. dr. ing. Lidia GURĂU

Universitatea Transilvania din Braşov, Facultatea de Ingineria Lemnului, Departamentul de Prelucrare a

Lemnului ṣi Designul Produselor din Lemn

Rezumat:

Recoflex este un nou tip de placă elastică pe baza unui amestec de particule din lemn,

latex, lemn de plută si adeziv poliuretanic, care poate fi mulată 3D ṣi fixată în forma dorită prin

placare pe ambele feţe cu furnir sau cu panouri subţiri de placaj, HDF, MDF, HPL ṣi alte materiale.

Această lucrare prezintă caracteristicile produsului Recoflex şi un studiu de caz pentru un scaun

mulat realizat din plăci elastice la SC.Becker Gherla.

Abstract:

Recoflex is a new type of elastic panel based on a mixture of wood particles, latex, cork

and a polyurethane adhesive that can be 3D moulded and fixed into the desired shape by

planking on both sides with veneer or with thin plywood, HDF, MDF, HPL and other materials. This

paper presents the characteristics of Recoflex and a case study for a moulded chair made of

elastic particleboard at SC.Becker Gherla.


PANOURI PERFORATE DIN LEMN MASIV ŞI POSIBILE APLICAŢII ALE ACESTORA

PERFORATED SOLID WOOD BASED PANELS AND THEIR APPLICATION POSIBILITIES

Autor: Ioana Silvia MOISE

Universitatea Transilvania din Braşov, Facultatea de Ingineria Lemnului, Master Eco-design de

Mobilier şi Restaurare, Anul I,

Coordonator ştiinţific: Şef lucr. univ. dr. ing. Alin M. OLĂRESCU

Universitatea Transilvania din Braşov, Facultatea de Ingineria Lemnului, Departamentul de

Prelucrare a Lemnului ṣi Designul Produselor din Lemn

Rezumat:

În lucrare se prezintă aspecte privind valorificarea deşeurilor lemnoase cu lungime mică

(sub 300 mm) prin realizarea unor panouri perforate cu design variabil dar si posibilitatea de

utilizare a acestora prin înglobarea în produse de mic mobilier.

Abstract:

This paper presents different aspects of recycled solid wood waste. These solid wood wate

element, which are short lengtht (having less than 300 mm) were used for making perforated

panels with a variable design. They can also be incorporated into small furniture products.


SCAUNE, BANCUTE SI MASUTE PENTRU DIFERITE INCINTE

CHAIRS, SETTEES AND TABLES FOR VARIOUS ROOMS

Autor: Alexandra PURDELIU

Universitatea Transilvania din Braşov, Facultatea de Ingineria Lemnului Master Anul I, secţia Eco-

design de mobilier si restaurare, grupa 6201

Coordonator ştiinţific: prof. univ. dr. ing. Marina CIONCA


Prelucrare a Lemnului ṣi Designul Produselor din Lemn

Rezumat:

Lucrarea reprezintă câteva din studiile de design de mobilier realizate în cadrul traseului de

specializare Design de mobilier şi interioare. Designul pieselor propuse este de tip contemporan,

lejer, funcţional si geometric. Caracterul inovativ al acestor piese de mobilier este determinat de

către originalitatea abordării ornamentale şi cromatice. Ornamentele sunt vii şi expresive, având

capacitatea de a transforma fiecare piesă într-un obiect ludic.

Abstract:

The paper presents some of the furniture design studies the author made within the study

program Furniture and Interior Design. The proposed designs belong to contemporary style

orientations, unpretentious, functional and geometric. Their innovative character is given by the

originality of the approach of surface ornament and color. The ornaments are vivid and expressive,

having the capacity to transform every piece of furniture in a playful object of desire.

DESIGN DE MOBILIER PENTRU AMENAJAREA UNUI APARTAMENT REZIDENTIAL

FURNITURE DESIGN FOR A RESIDENTIAL APARTMENT

Autor: Andrei OŢET

Universitatea Transilvania din Braşov, Facultatea de Ingineria Lemnului Master Anul I, secţia Eco-

design de mobilier si restaurare, grupa 6201

Coordonator ştiinţific: prof. univ. dr. ing. Marina CIONCA


Prelucrare a Lemnului şi Designul Produselor din Lemn

Rezumat:

Lucrarea reprezintă o parte a proiectului de disertaţie, in cadrul traseului de specializare

Design de mobilier si interioare.


Mobilierul propus este destinat unui apartament rezidenţial din zona Calea Poienii-

Belvedere. Amenajarea se face in stil contemporan, urmărind funcţionalităţile uzuale, spatii de

circulaţie interioare cat mai largi şi originalitatea soluţiilor de design in cazul mobilierului. Se propun

câteva soluţii creative de asociere a mobilierului precum si de armonizare semnificativa a sa cu

planul general al apartamentului.

Abstract:

The paper presents a sequence of the graduation thesis, within the study program Furniture and

Interior Design.

Several pieces of furniture were designed, for a residential apartment from the Calea Poienii-

Belvedere area. They were designed in a contemporary style, following the usual functions of the

apartment, leaving large unoccupied areas for the inside freedom of movement and bringing

complete originality of the design solutions. Creative details of furniture associations as well as a

significant harmonization with the general structure of the apartment are proposed.

NETEZIRE TERMICĂ, O METODĂ DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CALITĂŢII SUPRAFEŢELOR FREZATE DIN

MDF

THERMOSMOOTHING, A METHOD TO IMPROVE THE QUALITY OF ROUTED MDF SURFACES

Autor: Vicentiu MIHAI

Universitatea Transilvania din Braşov, Facultatea de Ingineria Lemnului, Anul IV, IPL, grupa 6281

Coordonator ştiinţific: Conf. dr. ing. Lidia GURĂU


Lemnului ṣi Designul Produselor din Lemn

Rezumat:

Netezirea termică reprezintă un procedeu termomecanic de prelucrare a suprafeţelor

frezate profilate. Prin intermediul unei scule incălzite cu profil analog zonei frezate, se produce o

plastifiere a suprafeţei ṣi o creṣtere locală a densităţii. Această lucrare prezintă diverse procedee

de netezire termică a suprafeţelor din MDF, precum ṣi efectul produs asupra parametrilor de

rugozitate comparativ cu frezarea.

Abstract:

Thermosmoothing is a non-cutting thermomechanical procedure for the fine processing of

routed profiled surfaces. By means of a heated profile-analog tool, the smoothed


surface gets plasticized and the local density is increased. This paper presents various ways of

thermosmoothing MDF surfaces and the subsequent effect on roughness parameters compared to

routing.

CERCETARI PRIVIND EVALUAREA CALITATII SUPRAFETELOR PRELUCRATE PRIN FREZARE, LA

EPRUVETE DIN DIFERITE SPECII LEMNOASE

THE RESEARCH QUALITY SURFACES BY MILLING EVALUATION, AT SAMPLES OF DIFFERENT

WOOD SPECIES

Autor: FLORIN BOGDAN NASTASE

Universitatea Transilvania din Braşov, Facultatea de Ingineria Lemnului, Anul IV, IPFL, grupa 6181

Coordonatori ştiinţifici: Prof. univ. dr. ing. Loredana Anne-Marie BADESCU, Asist. univ. dr. ing. Cosmin

SPIRCHEZ


Lemnului si Designul Produselor din Lemn

Rezumat:

Calitatea pieselor din lemn prelucrate prin frezare se caracterizează prin precizia

dimensionala a formei geometrice si prin gradul de netezime.

Evaluarea calităţii suprafeţelor prin frezare s-a realizat prin următorii trei parametri: abaterea

medie aritmetica a neregularităţilor, înălţimea medie a lor, abaterea medie aritmetica a înălţimii

maxime a acestora.

Abstract:

The quality wooden pieces processing through milling are characterized by processing

accuracy and smoothness.


The quality surfaces by milling evaluation was done used the following three parameters:

Ra, Rz, Rh.

STUDIU EXPERIMENTAL PRIVIND INFLUENŢA REGIMULUI DE MODIFICARE TERMICĂ ASUPRA

UNOR PRORIETĂŢI FIZICE ALE LEMNULUI DE BRAD, PALTIN ŞI FAG

EXPERIMENTAL STUDY CONCERNING THE INFLUENCE OF THERMAL WOOD MODIFICATION

PARAMETERS UPON SOME PHYSICAL PROPERTIES OF FIR, MAPLE AND BEECH WOOD

Autor: George MICLERU

Universitatea Transilvania din Braşov, Facultatea de Ingineria Lemnului, Anul IV, secţia Ingineria Produselor

Finite din Lemn, grupa 6181

Coordonator ştiinţific: prof. univ. dr. ing. Mihaela CAMPEAN

Universitatea Transilvania din Braşov, Facultatea de Ingineria Lemnului, Departamentul Prelucrarea Lemnului si

Designul Produselor din Lemn

Rezumat:

Lucrarea prezintă rezultatele unui studiu experimental efectuat cu epruvete din lemn de

brad, paltin şi fag, supuse la nouă regimuri diferite de modificare termică, obţinute prin

combinarea a trei temperaturi înalte (150, 200 şi 250ºC) cu trei durate de expunere (1h, 2h, 3h), în

vederea stabilirii influenţei celor doi parametri de regim asupra culorii, pierderii de masă şi a

stabilităţii dimensionale a lemnului celor trei specii.

Abstract:

The paper presents the results of an experimental study performed with fir, maple and

beech samples, subjected to nine different heat treatments at high temperatures, obtained by

combining three temperature values (150, 200 şi 250ºC) with three different times of exposure (1h,

2h, 3h), with a view to establishing the influence of these two parameters upon the color, the mass

loss and the dimensional stability of the three wood species.


STUDIU EXPERIMENTAL PRIVIND INFLUENŢA REGIMULUI DE TRATARE TERMICĂ PRIN IMERSIE ÎN

APĂ FIERBINTE ASUPRA CAPACITĂŢII DE CURBARE A LEMNULUI DE FAG

EXPERIMENTAL STUDY CONCERNING THE INFLUENCE OF THERMAL WOOD TREATMENT BY HOT

WATER IMMERSION UPON THE BENDING CAPACITY OF BEECH WOOD

Autor: Răzvan PARASCHIV

Universitatea Transilvania din Braşov, Facultatea de Ingineria Lemnului, Anul IV, secţia Ingineria Produselor

Finite din Lemn, grupa 6181

Coordonator ştiinţific: prof. univ. dr. ing. Mihaela CAMPEAN

Universitatea Transilvania din Braşov, Facultatea de Ingineria Lemnului, Departamentul Prelucrarea Lemnului si

Designul Produselor din Lemn

Rezumat:

Lucrarea prezintă rezultatele unui studiu experimental efectuat cu epruvete subţiri din lemn de fag

imersate în apă fierbinte la temperatura de 80ºC pentru diferite durate de timp, în vederea stabilirii

duratei optime de tratare pentru realizarea manuală a curbării pe şabloane de diferite raze

(50...200mm). Rezultatele pot fi aplicate în designul de mobilier şi tehnologia fabricării mobilierului

cu elemente curbate,

Abstract:

The paper presents the results of an experimental study performed with thin beech wood samples,

heat-treated by immersion into hot water at 80ºC for different time intervals, in order to establish the

optimum treating time which enables wood to be bent on a jig with different curvature radiuses

(50...200mm). The results are applicable in furniture design and the manufacturing technology of

furniture with bentwood elements.


IDEI ŞI EVENIMENTE

Noduri căzătoare (I)

Alin M. OLĂRESCU1, Anca Varodi2

Cu ocazia conferinţei regionale cu tema “Creşterea absorbţiei fondurilor

structurale” ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a vizitat vineri, 6 aprilie 2013

„Institutul CDI: Produse High Tech pentru Dezvoltare Durabilă PRO-DD", cofinanţat prin

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice. Printre

laboratoarele vizitate au fost şi cele ale Departamentului 11- Eco-design de mobilier,

restaurare şi certificare în industria lemnului. La sfârşitul vizitei domnul ministru a promis ca

va adăuga proiectul pe lista proiectelor de succes. (A. V.).

***

În perioada 22 – 29 iunie 2012, a avut loc la New Design University din St. Polten,

Austria, expoziţia anuală de închidere a anului universitar. În cadrul acesteia au fost

expuse şi lucrările studenţilor participanţi la workshop-ul „Inside, outside & in - between”


2 C.S. Dr. ing., Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov-Institut CDI, [email protected]




desfăşurat la Dealul Frumos, judeţul Sibiu, România. La expoziţie, din partea Universităţii

Transilvania din Braşov, Facultatea de Ingineria Lemnului au participat: Alin M. Olărescu,

Andrea Déak, Miriam Franzolas şi Antónia Czika. (A. M. O.).

***

„Canapeaua extensibilă nu voia să se desfacă. Fiul se chinuia şi bătrânul nu ştia

cum să-l ajute, nici nu voia să aibă de-a face cu un asemenea lucru, atât deosebit de

vechiul pat. Cel în care dormise toată viaţa, de la nuntă: înalt, solid, dominând iatacul ca

un munte, a cărui culme era căpătâiul din lemn roşiatic, ale cărui păşuni erau saltele moi,

două de lână deasupra şi una fin păr de cal dedesubt, ca în orice casă respectabilă …

Rotund, definitiv, ca să te bucuri, să procreezi, să te odineşti, să mori! … Îşi aminti şi de alte

paturi din viaţa lui agitată: pământul tare din ţarcurile de vite, fânul din podurile şurilor,

iarba presărată, pe stânca peşterilor, în vremurile când era partizan saltele ţărăneşti din

pănuşi de porumb, foşnind ca nişte clopoţei sub îmbrăţişările îndrăgostiţilor … o lume

străină de acest obiect hibrid de celulă, cu arcuri ascunse, ca în capcanele pentru lupi ”1

Acest citat m-a făcut să mă gândesc: nu cumva canapeaua este simbolul

provizoratului, al neliniştii, al trecerii fără urme sau, mai facil al fugii cu cearşaful în mână2 şi

patul simbolul stabilităţii, liniştii, al lucrurilor bine făcute? Pe urmă mi-am amintit de paturile

în care am dormit şi am constatat că majoritatea erau canapele (chiar dacă unele

aveau reale valenţe de pat)! (A. M. O.).

***

„Tournebroche, fiule, două lucruri ţin eu la mare preţ şi anume patul şi masa. Masa

care, rând pe rând încărcată cu cărţi iscusite şi cu mâncăruri gustoase, serveşte de sprijin

hranei trupului şi celei a minţii, şi patul prielnic pentru dulcea odihnă ca şi pentru cruda

dragoste”3. Interesant studiu, ar putea fi făcut, despre preferinţele în materie de mobilier

ale marilor autori sau ale personajelor literare. (A. M. O.).

***

Prioritatea ştiinţifică în domeniul folosirii lemnului de salcie ca înlocuitor al oaselor

fracturate irecuperabile (operaţie făcută frecvent în timpul Primului Război Mondial) îi

revine medicului colonel, doctor în medicină şi chirurgie, Marius N. Teodorescu ( 3

decembrie 1896, Stroeşti – Argeş – 5 ianuarie 1980, Bucureşti) autor al primului tratat

românesc privind chirurgia de urgenţă4. (A. M. O.).

1 Sampedro, J., L., 2011. Zâmbetul etrusc. Editura Univers, Bucureşti.

2 Cel puţin aşa ne arata filmele.

3Anatole France, 1968. Ospătăria la regina Pédauque. Editura pentru Literatură Universală, Bucureşti p. 54.

4 Năndraşu, N., 2007. Personalităţi din Stroeşti – Argeş, vol. I. Editura AGIR, Bucureşti.

Eco – design & Restaurare

Vol. 1, Nr. 2, iunie 2012.

© Eco – design & restaurare, 2012

Responsabilitatea pentru materialele publicate revine autorilor.

Editată de Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov.

Publicată de Editura Universităţii Transilvania din Braşov.

ISSN (online) 2284 – 8304

ISSN – L 2284 - 8304

Web site: http://www.unitbv.ro/il/Studenti.aspx

Director / Redactor şef: Alin M. Olărescu

Design copertă şi grafică: Andrea Deák

Întreţinere pagină web: Luminiţa Brenci

Coordonatori rubrici: Alin M. Olărescu, Anca Maria Varodi, Andrea Deák, Bogdan

Bedelean, Sergiu Răcăşan.

Coperta 1: Etajera Roots, design Alin M. Olărescu, 2012.

Contact:

Facultatea de Ingineria Lemnului

Colina Universităţii nr.1, 500036

Braşov, Romania

Tel: +40 268 415315

Fax: +40 268 415315

E-mail: [email protected] / [email protected]

http://www.unitbv.ro/il/Studenti.aspx



ISSN (online) 2284 - 8304ISSN - L 2284 - 8304

Date post:	24-Oct-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	1 times
Download:	0 times

i u l u n m e L a i r e n i g n I ECO - DESIGN º...

Documents