VASILE BOARI(editor)

Religie;i: politiclCuvdnt inainte de Vasile BOARI

i

ri

INSTITUTT'L EUROPEAN2016

Cuprins

cuvANr iNAINrn de vasile BoARI / 7

Religie qi politicl: paradigme interpretative (Silviu E. ROGOBETE) / 15

Aspecte privind relafia dintre religie qi politicfl in Iudaism (SanduFRLTNZA) /39

Rlzboiul sfflnt, in contextul retoricii veterotestamentare (CdtdlinVATAMANU) / s9

Creqtinism gi politicl - O abordare doctrinar[ (Vasile BOARI) /81

Islam, politicl qi provoclrile modernitlfii (Radu MUP.EA) / 129

De la Taqiyeh la Velayat-e faqih: religie qi autoritate politicl in qiismulduodeciman (Marius LAZAR) I 169

Antropomorfismul divin in monoteism: spre clarificarea unui concept-categorie (Ionu! APAHIDEANU) /195

Religia qi statul astilzi (Andrei MARGA) /231

Politica, religia qi securitatea umanl (Anton CARPINSCHI) / 251

Date despre aatori I 291

Religie ;i politic5: paradigme interpretative'

Silviu E. ROGOBETE

Atdt mentalit5lile seculare, cdt ;i cele religioase trebuie sd fie deschiseprocesului de invilare complementarl, dacd ceea ce se doreEte este o stare deechilbru intre o coabitare impirtdqitd [in mod paqnic] qi [men]inereal diferen-

lelor culturale. (Eng. Both religious and secular mentalities must be open to acomplementary learning process if we are to balance shared citizenship andcultural dffirence)z.

Religia qi politica sunt dimensiuni constitutive deopotrivd ale identit5liiumane, c6t Ei ale vie{ii sociale. Fiind elemente fundamentale ale experien{ei umane,ele sunt intrinsec interdependente Ei interconectate. Dincolo de ,,profe{iile ulti-mative" ale modernitiltii articu/late de g6nditori precum Marx, Nietzsche sauFreud ;i conform cdrora religia va fi eliminatd, dar Ei impotriva adesea violen-telor,,exercilii politice impuse" de regimurile totalitar-ateiste ale comunismuluisecolului XX, religiosul qi politicul au fost qi rimdn elemente esenliale aleexistenlei noastre. Ca atare, religiosul qi politicul, dar ;i dinamica complicatddintre cele dou5, sunt realitSli imposibil de ignorat. Peter Berger, unul dintre ceimai influenli teoreticieni ai fenomenului religios contemporan, pe drept cuv6ntafirma: ,,Cei care neglijeazd religia in cercetdrile pe care le efectuazd asupraafacerilor lumii contemporane, fac asta cu un risc enonn / Those who neglectreligion in their analysis of contemporary affairs do so at great peril"3. JonathanFox, in cea mai recenti qi probabil una din cele mai importante contribulii laanaliza dinamicii dintre religie gi politicS, ada.ugd; ,,Nici un analist serios venitdin perspectiva ;tiinlelor sociale nu se opune principiului cd religia este impor-tantd, relevantS, fiind o fo(5 social6, economicd gi politicd semnificativd caremeriti si care trebuie a fi studiatd" (eng "No serious social scientist opposes the

Varianta in limba englezd a acestui text a fost publicati in EUROPOLIS: Journal ofPolitical Analysis and Theory, vol. l, nr. 8, 201-1. pp. 7-30.

- Jiirgen Habermas,,,Notes on Post-Secular Societl". )-ett perspectives quarterly, vol.25,. nr.4,2008.' Peter L. Berger, The desecularization of the v'orld; Resurgent religion and world politics,

Wm. B. Eerdmans Publishing, 1999, p. 18.

15

RELIGIE$IPOLINCA

principle that religion is an important, relevant, and significant social, political,and economic force that is deserving and worthy of study,,a.

Obiectivul principal al prezentei lucr[ri este de a introduce principaleletematici, teorii qi paradigme de abordare aferente studiului dinamicii dintre reli-gie gi politici in lumea contemporanS. Aceasta in special pentru cd literatura despecialitate- aferentl acestui domeniu in mediile academice occidentale esteconsistent55, insi rrmane adesea necunoscuti in spa{iile ex-comuniste, sfudiilepe aceasti temd fiind intr-o fazd, incipientd6. Astfel, lucrarea se doreste a fi qi opledoarie indirecti pentru sublinierea importanlei studierii fenomenului religiosin departamente de gtiinfe sociale/ politice din Rom6nia, fiind ;tiut faptui ci,,Religie gi Politic[" este deja o materie respectabilr in multe din mediileacademice occidentale.

f. in loc de introducere: 0 necesarl punere in context

Revenind in Romdnia la sfhrgitul anilor ,90 ai secolului trecut, dupd par-curgerea unui ciclu complet de studii academice in Marea Britanie, am avut primatentativd de a introduce un curs de ,,Religie ;i politica,, in cadrul Departamentuluide $tiinle Politice al UniversitSlii de Vest din Timiqoara. intrebarea onest[ cucare am fost intdmpinat a fost: ,,ce are religia de-a face cu qtiinlele sociale?,, Degila aproape zece ani dupi colapsul comunismului, cel pulin in privinla religiei, lu-mea academicd din estul european prrea a fi rdmas incd sub influenla ideologicda acelui regim. Aceasta a fost total dominatd gi controlatl programatic de aportul depropagandi oficiald al partidului-stat, a clrui ideologie era una eminamente atee. injargon marxist, religia era considerati ,,opiumul" ie trebuia a fi eliminat, ,,omulNou al societ6lii socialiste multilateral dezvoltate,, urmand a fi suficient de,,matur" incdt sd nu mai aibr nevoie de religie. in perioada regimului totalitarcomunist, religia era studiatd cu singurul scop precis de a fi anihilata - qi asta cuorice pre!. Asa cum vom vedea, aceasta era in fapt o formr radicald de secu-larism care a generat, paradoxal, o formd radicald de ,,religie seculard".

DeEi nu la fel de abrupt, cam in aceeasi perioadi de timp fusesem in-format qi de coordonatorul meu din oxford cr este dificil pentru el in mediulgxol sd combine faptul religios qi studiul dogmelor acestuia cu qtiinlele sociale.In Europa OccidentalS, locul studiului religiei in interiorul qtiinlelor sociale eradeterminat de forme mai sofistic ate ale aceleiaqi teorii a secularismului, teorie

a Jonathan Fox, An introduction to religion and politics: theory ancl practice, Routledge,- 2013, p. 27 .5 Jonathan Fox, An introduction to religion and politics.'Lavinia Stan, Lucian Turcescu, church, siate, and democracy in expanding Europe,

Oxford University Press, 201 l.

16

Religie ;i politicd : paradigme interpretative

rezttltatd din iluminism ;i care declarase incompatibilitatea structuralS a celordoud domenii. La fel ca in marxism, dar in forme mai atent elaborate qi in modcert mai pulin agresive decdt ir est, Ei in vest secularismul dominant din mediileacademice profelea marEul ,,ascendent" al istoriei care uflna sd ducd la dispariliatreptati a religiei din spaliul public. Religia era astfel analizatd doar ca obiect destudiu al sociologiei, antropologiei sau psihologiei, partea ei dogmaticS, ideaticd,fundamentald fiind ldsatd departamentelor specializate de teologie sau de studiulreligiilor comparate (adesea privite ca ,,secundare" exercitiului academic ,,serios").

Astfel, atdtin lumea academicd din est, cdt qi in cea din vest, studiul re-ligiei Ei al conexiunilor acesteia cu societatea se ficea in interiorul unor schemehermeneutice bine definte, dominate de diversele forme pe care le luau teoriileseculariz5rii. Aqa cum observa corect BergerT,

existd o subculturi formatl din cei care beneficiazd de un sistem educa{ional detip occidental, in special in interiorul qtiinlelor umaniste qi al qtiinlelor sociale,care este cu adevdrat secularizat. Aceastd subculturf, este principalul ,,transpor-tator" al valorilor qi credin{elor progresive, iluminate. Deqi numdrul membriloracestei subculturi este relativ mic, ei sunt foarte influenli intrucdt sunt cei carecontroleaz[ instituliile care asigurd definiliile ,,oficiale" ale realitd]ii, in modspecial sistemul educafional, mass-media gi egaloanele mai inalte ale sistemuluide justifie.

Astfel, teoriile secularizdrii preziceau disparilia treptatl a religiei qiangajarea ascendentS a civilizSiei condusS de agentul uman ralional (qi moral).Ci lucrurile nu merg in aceasti direclie este deja un fapt imposibil de negat. Lu-crurile s-au schimbat dramatic incepdnd cu anii '90, odat6 cu ciderea marxis-mului totalitar in est gi aparilia teoriilor postmodemitilii in lumea occidentalS,ambele cuplate cu revenirea, adesea in forme violente, a religiosului in spaliu1public. Acelaqi attor avizat citat mai sus recunoaste acest fapt, asumdndu-gi pre-dicliile gregite qi afirm6nd explicit urmitoarele: ,,[Aceasta] inseamnd ci un in-treg gen de scrieri academice ale istoricilor sau ale cercetdtorilor din domeniulsJiinlelor sociale subsumat generic titlului de 'teoria secularizdrii' este in modesenlial greqit. in lucr6rile mele mai timpurii am contribuit Ei eu la aceasta

fliteraturd]. Am fost intr-o companie selecti - cei mai mul1i sociologi ai religieiimpdrtdqeau aceeaEi perspectivi, avdnd motive serioase sd facem asta"S.

Astfel, aqa cum vom vedea in detaliu pe parcursul acestei lucrdri, cerce-tdtorii fenomenului religios se indreapti acum tot mai mult inspre o abordare in-tegrativS a fenomenului religios, renunlind la principalele presupozilii ale teo-riei secularizdrii. in umbra unor evenimente precum egecul regimurilor totalitar-

Peter L Berger, Thomas Luckmann, The social construction of reality: a treatise in the

. sociologt of knowledge, Anchor Books, New York, 1989, p. 10.

' Peter L. Berger, The desecularization of the world, p. 2.

17

RELIGIE$IPOLMCA

atee din estul Europei, tragedia din 11 septembrie, aparilia recentd a unor miq-cdri radicale fundamentaliste de o violen![ extreml precum Statul Islamic dinIrak qi Siria (ISIS), teoria secularizrrii pare a fi infirmat[. Religia rdmAne orealitate adesea mult mai vizibild, dec0t s-ar fi brnuit vreodat[. Astfel, aceastascapd tot mai mult exerciliului de scrutin condus in interiorul schemelor presta-bilite ale teoriei secularizirii. Berger vorbeEte despre ,,De-secularizarea lumii,,(1999), David Martin descoperd in,,trezir7le spirituale" din America Latin[ celemai dinamice modificrri ale rolului qi locului religiei in lumea contemporanr,cu impact globale. Habermas, unul din ultimii reprezentanli de marc6 ai raliona-lismului iluminist, inviti la dialog pe aceastd temd pe cel mai important expo-nent al Bisericii Roman-Catolice, disculia seminalicu Cardinalul Ratzinger (de-venit mai apoi Papa Benedict al XVI-lea) devenind punct de referinld al litera-turii de specialitatero.

Studiul nostru iqi propune astfel sd evaltaze principalele paradigmeinterpretative ale relaliei dinamice dintre politicd qi religie. in acest fel, dorim sIprezentdm cititorului diferitele curente de interpretare ce apar pe parcursul acesteischimbdri de perspectiv5, de la una dominati de qtiin{ele sociale ce operau ininteriorul teoriei secularizdrii inspre o abordare integrativi, holisti a inlelegeriireligiei qi a rolului acesteia in lumea contemporan6. Mai mult, vom puncta Ei cAtevadirecf,i posibile de analizd, a unor subiecte similare provenite din spaf;ul post-co-munisV post-ateizant care nu au beneficiat incr de un scrutin academic riguros.

2. Abordlri posibile ale studiutui religiei qi politicii. in dialog cuJonathan Fox

Orice prezentarc a principalelor paradigme interpretative in studiuluiIeglturilor complexe dintre religie qi politici nu poate sd evite studiul recent allui Jonathan Fox: An Introduction to Religion and Politics: Theory qnd Practicell.Ambilios in scopul enunfat, Foxr2 doreqti, in propriile-i cuvinte, ,,sd ofere citito-rului instrumentele teoretice necesare inlelegerii intersecliei dintre religie ;i po-liticr oriunde in lume qi in orice punct al istoriei moderne". Dincolo de ambiliileoarecum nerealiste, studiul prezintd tofuqi principalele jaloane orientative nece-sare pentru abordarea acestei tematici, oferind un excelent punct de pomire al gnorasemenea demersuri, precum cel prezent. Astfel, in cele wmeazd, vom prezenta

e David Martin, Pentecostalism: the world their parish,Blackwell Publishers, Oxford; Malden,Mass.,2002.

'o Jii.gen Habermas, Joseph Ratzinger, Dialectics of secularization: on reason and religion,Ignatius Press, San Francisco, 2006.

r1 Jonathan Fox, An introduction to religion and politics.12 lbidem, p. 4.

l8

Religie $i politicd: paradigme interpretative

pe scurt punctele esenliale ale lucrarii lui Fox care cad sub incidenla interesuluinostru, semnalAnd in acelasi timp 5i posibilele limitiri.

Fox igi construie;te studiul pe doud paliere importante: prima parte tra-teazdteoriile ;i direcliile principale care analizeazdmodul in care religia poateinfluenla politicul. Aceasta, spune el, cu scopul ,,de a asigura cercetdtorul reli-giei qi al politicului cu o trusd de instrumente care si-l ajute sd inleleagd modulin care se intersecteazdreligiacu politicul in orice context"r3. A doua parte a lu-crdrii lui Fox se ocupd de aspecte practice ale relaliei religie-po1itic6, fiind unstudiu comparativ solid, fundamentat pe date empirice care analizeazd concretpoliticile de stat a 177 de !6ri referitor la religie (conform Religion and State

Dataset). in aceastd parte se analizeazd, tendinlele pe care le au politicile gu-vemamentale referitor la religie din patru perspective: 1) religiile oficiale/ de

stat;2) suportul legal qi financiar oferit de stat diverselor grup5ri religioase; 3) re-glementdrile Ei controlul statal exersat asupra religiei majoritare; 4) discrimi-narea religioasi impotriva grupdrilor religioase minoritarela. Preten{ia din finalullucrlrii este cd aceste studii empirice din a doua parte elideazd in totalitate de-

mersul teoretic, demonstr6nd ci ,,toate teoriile din prima parte sunt relevante qi. -.1<semnlhcatlve "-.

Din perspectiva lui Fox Ei de interes pentru noi, cadrul teoretic de inter-pretare al relaliilor complexe, dinamice, dintre religie qi politicd trebuie sd aiblca punct de pomire sistemele de credinld religioasS, doctrinele/ dogmele carestructureazd religiile, diversele teologii care subintind fenomenele religioase. ,,Con-ceptul conform cdruia credinlele religioase motiveazd comportamentul este, dinperspectiva mea, elementul central al influenlei religiei asupra politicului" aftmd,Foxr6. Aceste credin{e la r6ndul lor sunt cele care legitimeazd 1) acfiunile/ prac-ticile religioase,2) instituflile religioase gi liderii religioEi (sau oricare alte forme de

organizare religioasd) qi probabil cel mai important, 3) identitdlile religioase, at6t lanivel de grup, cdt Ei la nivel colectiv. Cadrul teoretic centrat pe credinlele religioaseeste doar apoi completat de studiilebazate pe interesele politice qi pe calcule ra-

tionale. Acestea pot veni at6t din partea politicului, c6t qi a religiosului, totuldesfEgurdndu-se pe fundalul sau impotriva ,,sistemelor seculare de credin!6"(Engl, secular belief systems) a secularismului care inc[ domind paradigma in-terpretativ[ a relafiei religie - politicdrT. Aceastd aserliune este rezultatul stu-diilor empirice care aratd cd, degi in diferite stadii, antagonismul dintre religie ;isecularism este incS universal prezent (in diverse forme qi la stadii diferite) intoate cele 117 de state analizate.

).Ibidem,p.2.- Ibidem,p.4.'.Ibidem,p.2ll.'lbidem,p.214.Ibidem,p.214ff.

19