?.s i! Denigrare, senzaţionalul cu orice preţ sau... P realitatea aşa cum e Mugur Isârescu contra Ioan Bogdan pag Turcia In topul violentei ţ Agenda f i \ Roza vuiturilor B + Politicâ/4 + Artă - cultură/5 t Administraţia localâ/6 4 Publicitate/7-11 ■ + Sport/12 ♦ Pagina cu tineri/13 ♦ Economia/14 ♦ Eveniment/l5 ? ♦ Ultima oră/l 6 zia r independent ANUL VII NR. 1762 ISSN 1220-3203 MARTI 3 SEPTEMBRIE 1996 16 PAGINI 400 LEI Vremea va fi în general instabilă şi mai răcoroasă decît în ziua. precedentă. Cerul va fi variabil dimineaţa şi mai mult acoperit în a doua parte a zilei cînd local pot cădea ploi. Vîntul va sufla slab la moderat din sector vestic. (Meteorolog de serviciu: Nicoleta Matei) In pagina a 16-a: harta privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azi. Sancţionareacoiupţiei sine ilie MARIA5ÂNGE0RZAN Mi & ajoritatea românilor, de la cei iniţiaţi pînă la cel mai neînsemnat contribuabil, acceptă realitatea fenomenului<corupţiei, care a penetrat tranziţia ^românească. Politicienii, guvernanţii,' muritorii de rînd, pun în cîrca corupţiei multe din disfuncţiile actualului sistem economico-social românesc. Nimănui nu i-a dat prin cap să 'conteste realitatea corupţiei - o'excelentă Sursă de muniţii în campania electorală. Rareori, cîte un politician cu firmă lansează teza că se comit abuzuri atunci cînd:sînt definite corupte anumite afaceri. Dezacorduri de fond se manifestă atunci cînd se caută persoanele corupte. Aici, lucrurile se complică.'în locul judecăţii apar numeroase explicaţii, descrieri ale confuziei legislative, vidului de putere etc. Nimeni.nu se grăbeşte să facă lumină în tenebroasele afaceri ale tranziţiei. Duminică seara, la PRO TV, la emisiunea "Faţă în faţă” a lui Ilie Şerbănescu, dl Viorel Hrebenciuc, ne-a liniştit cu profeţia că odată şi-odată se va face dreptate. Au fost pomenite două ţări .- Coreea-de Sud şi Italia - unde corupţia a fost sancţionată după 15, respectiv 40 de ani. Prin similitudine, ne putem aştepta ca după anul 2010 , cel mai devreme, să identificăm protagoniştii cazuri lor" de corupţie! Evident, dacă între timp persoanele în cauză n-or fi decedat ori nu şi-or fi lichidat prosperele afaceri de la sfîrşitul mileniului doi. Dl Hrebenciuc a subliniat o parte bună a lucrurilor: dosarele există. Pînă atunci; se pot întîmplă multe. în cazul în care evenimentele vor decurge normal, la putere se vor alterna unii şi alţii. Dosarele ar putea să dispară sau să fie modificate. Mai grav,- ar putea fi utilizate în eficienta practică a. şantajului, a acoperirii reciproce a celor de. la putere.-Practic, exclusiv în sfera puterii corupţia se va transforma într-un cerc .vicios, posibil să fie folosit în avantajul propriu de putere, oricare ar fi natura'acesteia. La urma urmei, afacerile şi cor&larul lor autohton - corupţia -, sînt fără culoare politică, politica, cel mult, este folosită de afacerişti. Instituţiile statului chemate să facă lumină sînt fie prea dependente de putere, fie nebăgate în seamă de aceasta (a se vedea acţiunile Curţii de Conturi). Singura şansă, mică şi eă, a atenuării corupţiei pare a fi activarea instituţiilor de control şi susţinerea puternică a acestora din partea opiniei publice. Un lucru nu tocmai greu de realizat, avînd în vedere că finalitatea auditărilor o constituie, tocmai cunoaşterea de către cetăţenii contribuabili a modului în care au ' fost utilizaţi banii. O acţiune concertată a tuturor celor puşi să păzească democraţia ar avea efecte benefice. într-o atare situaţie,, judecarea corupţiei nu ar fi amînată sine die, iar victima conipţiei, cetăţeanul, ar avea Şansa de a fi despovărat dc nenumăratele impozite şi taxe. Cît despre faptul că şi-n alte ţări există corupţie şi corupţi, nu este bine să fie adoptat ca scuză pentru ccca cc sc întîmplă Ia' noi. Nu ne putem cofiipara nici escrochcriile, dar nici sărăcia, din moment ce am pornit tranziţia de la o economie majoritar etatizată Şi dc la un nivel de trai sub limitele admisibile!/ PDSR A DECIS ÎNTRERUPEREA COLABORĂRII POLITICE CU PUNR ' Delegaţia Permanentă a PDSR a decis întreruperea colaborării politice cu PUNR, în termenii protocolului bilateral semnat în ianuarie 1995. Avînd în vedere' deciziile Biroului' Executiv Central al PUNR, luate la şedinţa din 31 august, Biroul de presă al PDSR a fost! împuternicit să dea publicităţii, luni, următoarea declaraţie; ' ' - ■ ' y "Delegaţia Permanentă a PDSR a luat notă de faptul'că ' Biroul Executiv Central al PUNR a ignorat mesajul Delegaţiei Permanente a PDSR, transmis în' 30 august. Aceasta constituie 0 . atitudine provocatoare, în totală contradicţie cu prevederile protocolului bilateral şi cu cerinţele ' asigurşjii. .. unei guvernări eficiente. \ < Delegaţia Permanentă a PDSR constată că nu a existat voinţa conducerii PUNR de a se delimita de declaraţiile şi acţiunile d-lui Gheorghe Funar, punind astfel capăt unei linii politice : ~dăunătoare stabilităţii interne şi .' conlucrării dintre partide. Mai mult, au fost reluate atacurile la Vadresa PDSR şi a preşedintelui ' Iliescu. în consecinţă, Delegaţia Permanentă a PDSR, luînd în considerare nerespectarea protocolului de colaborare închciat între cele' două partide în ianuarie 1995, felul în care a reacţionat PUNR la cererile Delegaţiei Permanente a PDSR, considerînds că a parcurs toate etapele' prevăzute în protocol pentru situaţiile în care relaţiile dintre partide cunosc o criză, ti dccis întreruperea colaborării politice cu PUNR în termenii protocolului -bilateral semnat jq ianuarie 1995.', j.-: Delegaţia Permanentă a PDSR a recomandat primului ministru, dl Nicolae Văcăroiu, să declanşeze toate măsurile pe care le implică această decizie”. p— Aurel Novac a demisionat din PUNR Ministrul Transpor- tun lor, Aurel,Novac, a demisionat luni, din funcţiile de vicepreşe- dinte . al PUNR şi director a! campaniei electorale pentru municipiul Bucureşti şi a renunţat' la calitatea de membru al acestui partid. Aurel Novac esţe "total nemulţumit de modalita- tea de rezolvare, de către 'conducerea PUNR, a problemelor - majore care privesc România”. Fostul- vicepreşedinte al PUNR a criticat poziţia lui Gheorghe Funar, liderul acestui partid, faţă de ■ semnarea Tratatului de bază româno-maghiar. "Recentele declaraţii ale preşedintelui PUNR n u ' lac altceva decît să dezavueze politica echi- pei guvernamentale d in ; care fac parte”, ă spus Novac. Un alt motiv major al demisiei lui' Aurel Novac din PUNR ' îl constituie ”atacurile la adresa preşedintelui Ion Iliescu; care au ■ fost şi continuă să fie ne fondate”. Ministrul Transporturilor este de părere că aceste ‘ atacuri nu' urmăresc decît cîştigarea de capital politic electoral. ■ Marko Bela despre Tratatul româno-maghiar Preşedintele UDMR, Marko Bela, este, în principiu, în favoarea semnării Tratatului de bază româno-maghiar. Liderul UDMR a exprimat însă, luni, la o conferinţă de presă, unele obiecţii referitoare la . acest document, în special asupra "fazei interpretative a Recomandării '1201” şi asupra unor "vicii ' şi formulări nesatisfăcătoare pentru comunitatea maghiară”. Pe de : altă parte, Marko Bela şi-a declarat "mulţumirea" faţă de constituirea Ligii primarilor din PDSR, amintind că .acum doi ani, cînd UDMR a avut o iniţiativă similară, s-a declanşat o campa- nie anti-maghiară "violentă”. ■ SI pe ordinea de â a noii sesiuni parlamentare • Pentru Camcra Deputaţilor, şedinţa de deschidere a acestei sesiuni este cu totul deosebită, deoarece coincide cu inaugurarea noii săli de şedinţe de la Palatul Parlamentului, a declarat luni, postului Radio România Actualităţi, preşedintele Camerei Deputaţilor, Adrian Năstase. . La întrebarea privind dificultăţile pentru deputaţi,. Adrian Năstase ; a răspuns: "Dificulfâile vor ţine, în primul rînd, de această coincidenţă între activitatea în plen. şi activitatea în comisii şi campania electorală care începe mîine. Unii dintre parlamentari sînt deja pe listele partidelor respective, alţii nu sînt şi de aceea vor căuta să fie în teritoriu să realizeze eventual unele1 -' presiuni: asupra organizaţiilor de partid locale, alţii ies practic din joc şi s-au resemnat şi chiar nu mai doresc să candideze şi atunci interesul lor va fi d e ' o mai mică participare. Cred că aici va exista principala dificultate, (...) volumul redus pe care îl vom avea în aceste săptămîni ". Preşedintele Camerei: Deputaţilor a mai precizat că pe ordinea de zi figurează aproximativ 290 de proiecte de legi şi propuneri legislative: ■ Deschiderea celei de-a doua sesiuni a Senatului Senatul şi-a început, luni, lucrărilc celei de-a două sesiuni . parlamentare a anului 1996 şi ultima a actualei legislaturi. Preşedintele Senatului a menţionat că, pînă la încheierea mandatului, vor fi'discutate cu prioritate proiectele de lege pentru transformarea Fondurilor Proprietăţii Private în Societăţi de Investiţii Financiare, pentru organizarea şi funcţionarea Avocatului Poporului, pentru Statutul funcţionarului public, pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social şi propunerea legislativă pentru privatizarea societăţilor comerciale şi bancare cu capital majoritar de stat. iderea festivă, Jembrii Rimut^KPermanent si ,,, Astăzi, încep admiterile în facultăti si Astăzi, în facultăţile şi colegiile de stat din Cluj-Napoca este prima zi-de examen, în vederea admiterii în învăţămîntul superior. La Universitatea ”Babeş-Bolyai” la cele' 17 facultăţi, s-au înscris 10.949 de candidaţi, pe 3.473 de locuri. Cea mai mare concurenţă se înregistrează la^facultăţile de ştiinţe economice, drept, biologie şi istorie. ’ " La Universitatea .Tehnică Cluj-Napoca candidează 1535 de persoane pe 1040 de locuri, la ingineri, 240 de candidaţi pe 300 de locuri, la colegiu. , Pe facultăţi, situaţia se prezintă astfel: la facultatea de.Construcţii, secţia arhitectură, pe 25 de locuri sînt 100 de candidaţi, iar la ingineri, pe 165 de locuri s-au înscris 206 candidaţi. La Facultatea de Automatizări şi Calculatoare este, ca la arhitectură, concurenţă mare: pe 120 de locuri s-au înscris 424 de candidaţi. “La: Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii s-au înscris 297 de candidaţi pe 140 de locuri, iar la Facultatea de Electrotehnică pe 150 de locuri s-au înscris 96 de candidaţi. ■ La Facultatea de Mecanică sînt 100 de locuri şi 153 de candidaţi. La Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor sînt-43 de candidaţi pe 115 locuri şi la Facultatea de Construcţii de Maşini 216 candidaţi, pe 250 de locuri. Faţă de anul trecut, numărul candidaţilor la U.T. C.-N. a crescut. Din acest an nu se mai face redistribuirea viitorilor studenţi politehnişti, fiind programată o a doua sesiune de admitere, pentru 23-24 septembrie, cu înscriereln 18-20 septembrie. La Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Iuliu Haţieganu”, numărulcandidaţilor este în scădere. La medicină generală, pe 325 de locuri candidează 1056 de persoane, la cea de stomatologie numărul candidaţilor este d& 285, iar numărul de locuri 70 şi la Facultatea de Farmacie candidează 228 de persoane pe 75 de locuri. • în privinţa învăţămîntului de 3 ani (colegii), la imagistică medicală sînt 31 de candidaţi pe 25 de locuri şi la tehnică'.dentară 162 de candidaţi tot pe 25 de locuri. Pe universitate numărul candidaţilor a scăzut cu 200 faţă de . anul trecut. . Urăm succes celor ce aspiră la statutul de student, dorindu-le ca această zi de marţi să aibă nu 3 ceasuri rele, ci 3 ore bune, cu inspiraţie totală. A.V: ■ liderii grupurilor parlamentare au analizat propunerile pentru structura politică a viitorului Birou Permanent. în partea a doua a şedinţei de luni, senatorii Se vor reuni în plen pentru alegerea vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor actualei' sesiuni, pe baza propunerilor nominale ale • grupurilor parlamentare. 1 *„ ■K
Transcript
? . s
i ! Denigrare, senzaţionalul cu orice preţ sau...
P realitatea aşa cum e
Mugur Isârescu contra
Ioan Bogdanpag
T u r c i a I n t o p u l v i o l e n t e i
ţ Agenda f i \ Roza vuiturilor B+ Politicâ/4+ Artă - cultură/5t Administraţia localâ/64 Publicitate/7-11 ■+ Sport/12♦ Pagina cu tineri/13♦ Economia/14♦ Eveniment/l 5 ?♦ Ultima oră/l 6
zia r independen tANUL VII NR. 1762
ISSN 1220-3203MARTI
3 SEPTEMBRIE 1996 16 PAGINI 400 LEI
Vremea va fi în general instabilă şi mai răcoroasă decît în ziua. precedentă. Cerul va fi variabil dimineaţa şi mai mult acoperit în a doua parte a zilei cînd local pot cădea ploi. Vîntul va sufla slab la moderat din sector vestic. (Meteorolog de serviciu: Nicoleta Matei)
In pagina a 16-a: harta privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azi.
Sancţionarea coiupţiei sine ilieM A R IA 5Â N G E 0R Z A N
M i
&
ajoritatea românilor, de la cei iniţiaţi pînă la cel mai neînsemnat contribuabil, acceptă realitatea
fenomenului<corupţiei, care a penetrat tranziţia ^rom ânească. Politicienii, guvernanţii,' muritorii de rînd, pun în cîrca corupţiei multe din disfuncţiile actualului sistem economico-social românesc. Nimănui nu i-a dat prin cap să 'conteste realitatea corupţiei - o'excelentă Sursă de muniţii în campania electorală. Rareori, cîte un politician cu firmă lansează teza că se comit abuzuri atunci cînd:sînt definite corupte anumite afaceri. Dezacorduri de fond se manifestă atunci cînd se caută persoanele corupte. Aici, lucrurile se complică.'în locul judecăţii apar numeroase explicaţii, descrieri ale confuziei legislative, vidului de putere etc. Nimeni.nu se grăbeşte să facă lumină în tenebroasele afaceri ale tranziţiei.
Duminică seara, la PRO TV, la emisiunea "Faţă în faţă” a lui Ilie Şerbănescu, dl Viorel Hrebenciuc, ne-a liniştit cu profeţia că odată şi-odată se va face dreptate. Au fost pomenite două ţări .- Coreea-de Sud şi Italia - unde corupţia a fost sancţionată după 15, respectiv 40 de ani. Prin similitudine, ne putem aştepta ca după anul 2 0 1 0 , cel mai devreme, să identificăm protagoniştii cazuri lor" de corupţie! Evident, dacă între timp persoanele în cauză n-or fi decedat ori nu şi-or fi lichidat prosperele afaceri de la sfîrşitul mileniului doi. Dl Hrebenciuc a subliniat o parte bună a lucrurilor: dosarele există. Pînă atunci; se pot întîmplă multe. în cazul în care evenimentele vor decurge normal, la putere se vor alterna unii şi alţii. Dosarele ar putea să dispară sau să fie modificate. Mai grav,- ar putea fi utilizate în eficienta practică a. şantajului, a acoperirii reciproce a celor de. la putere.-Practic, exclusiv în sfera puterii corupţia se va transforma într-un cerc .vicios, posibil să fie folosit în avantajul propriu de putere, oricare ar fi natura'acesteia. La urma urmei, afacerile şi cor&larul lor autohton - corupţia -, sînt fără culoare politică, politica, cel mult, este folosită de afacerişti. Instituţiile statului chemate să facă lumină sînt fie prea dependente de putere, fie nebăgate în seamă de aceasta (a se vedea acţiunile Curţii de Conturi). Singura şansă, mică şi eă, a atenuării corupţiei pare a fi activarea instituţiilor de control şi susţinerea puternică a acestora din partea opiniei publice. Un lucru nu tocmai greu de realizat, avînd în vedere că finalitatea auditărilor o constituie, tocmai cunoaşterea de către cetăţenii contribuabili a modului în care au ' fost utilizaţi banii. O acţiune concertată a tuturor celor puşi să păzească democraţia ar avea efecte benefice. într-o atare situaţie,, judecarea corupţiei nu ar fi amînată sine die, iar victima conipţiei, cetăţeanul, ar avea Şansa de a fi despovărat dc nenumăratele impozite şi taxe.
Cît despre faptul că şi-n alte ţări există corupţie şi corupţi, nu este bine să fie adoptat ca scuză pentru ccca cc sc întîmplă Ia' noi. Nu ne putem cofiipara nici escrochcriile, dar nici sărăcia, din moment ce am pornit tranziţia de la o economie majoritar etatizată Şi dc la un nivel de trai sub limiteleadmisibile!/
PDSR A DECIS ÎNTRERUPEREA COLABORĂRII POLITICE CU PUNR
' Delegaţia Permanentă a PDSR a decis întreruperea colaborării politice cu PUNR, în termenii protocolului bilateral semnat în ianuarie 1995.
Avînd în vedere' deciziile Biroului' Executiv Central al PUNR, luate la şedinţa din 31 august, Biroul de presă al PDSR a fost! împuternicit să dea publicităţii, luni, următoarea declaraţie; ' ' - ■' y
"Delegaţia Permanentă a PDSR a luat notă de faptul'că ' Biroul Executiv Central al PUNR a ignorat mesajul Delegaţiei Permanente a PDSR, transmis în' 30 august. Aceasta constituie 0 .
atitudine provocatoare, în totală contradicţie cu prevederile protocolului bilateral şi cu cerinţele ' asigurşjii. .. unei guvernări eficiente. \ <
Delegaţia Permanentă a PDSR constată că nu a existat voinţa conducerii PUNR de a se delimita de declaraţiile şi acţiunile d-lui Gheorghe Funar, punind astfel capăt unei linii politice :
~ dăunătoare stabilităţii interne şi .' conlucrării dintre partide. Mai
mult, au fost reluate atacurile la V adresa PDSR şi a preşedintelui ' Iliescu. în consecinţă, Delegaţia Permanentă a PDSR, luînd în considerare nerespectarea
protocolului de colaborare închciat între cele' două partide în ianuarie 1995, felul în care a reacţionat PUNR la cererile Delegaţiei Permanente a PDSR, considerînds că a parcurs toate etapele' prevăzute în protocol pentru situaţiile în care relaţiile dintre partide cunosc o criză, ti dccis întreruperea colaborării politice cu PUNR în termenii protocolului -bilateral semnat jq ianuarie 1995.', j . - :
Delegaţia Permanentă a PDSR a recomandat primului ministru, dl Nicolae Văcăroiu, să declanşeze toate măsurile pe care le implică această decizie”.
p— Aurel Novac a demisionat din PUNRMinistrul Transpor-
tun lor, Aurel,Novac, a demisionat luni, din funcţiile de vicepreşedinte . al PUNR şi director a! campaniei electorale pentru municipiul Bucureşti şi a ren u n ţa t' la calitatea de membru al acestui partid.
Aurel Novac esţe "total nemulţumit de modalitatea de rezolvare, de către 'conducerea PUNR, a problemelor - majore care privesc România”. Fostul- vicepreşedinte al PUNR a criticat poziţia lui Gheorghe Funar, liderul acestui partid, faţă de ■
semnarea Tratatului de bază româno-maghiar. "Recentele declaraţii ale preşedintelui PUNR n u ' lac altceva decît să dezavueze politica echi- pei guvernamentale d in ; care fac parte”, ă spus Novac. Un alt motiv major al demisiei lui' Aurel Novac din PUNR
' îl constituie ”atacurile la adresa preşedintelui Ion Iliescu; care au
■ fost şi continuă să fie ne fondate”. Ministrul Transporturilor este de părere că aceste
‘ atacuri nu' urmăresc decît cîştigarea de capital politic electoral. ■
Marko Bela despre Tratatul româno-maghiar
Preşedintele UDMR, Marko Bela, este, în principiu, în favoarea semnării Tratatului de bază româno-maghiar. Liderul UDMR a exprimat însă, luni, la o conferinţă de presă, unele obiecţii referitoare l a . acest document, în special asupra "fazei interpretative a Recomandării '1201” şi asupra unor "vicii ' şi formulări nesatisfăcătoare pentru comunitatea maghiară”. Pe de
: altă parte, Marko Bela şi-a declarat "mulţumirea" faţă de constituirea Ligii primarilor din PDSR, amintind că .acum doi ani, cînd UDMR a avut o iniţiativă similară, s-a declanşat o campanie anti-maghiară "violentă”. ■
SIpe ordinea de â a noii sesiuni parlamentare
• Pentru Camcra Deputaţilor, şedinţa de deschidere a acestei sesiuni este cu totul deosebită, deoarece coincide cu inaugurarea noii săli de şedinţe de la Palatul Parlamentului, a declarat luni, postului Radio România Actualităţi, preşedintele Camerei Deputaţilor, Adrian Năstase. .
La întrebarea privind dificultăţile pentru deputaţi,. Adrian Năstase ; a răspuns: "Dificulfâile vor ţine, în primul rînd, de această coincidenţă între activitatea în plen. şi activitatea în comisii şi campania electorală care începe mîine. Unii dintre parlamentari sînt deja pe listele
partidelor respective, alţii nu sînt şi de aceea vor căuta să fie în teritoriu să realizeze eventual u n e le 1-' p resiun i: asupra organizaţiilor de partid locale, alţii ies practic din joc şi s-au resemnat şi chiar nu mai doresc să candideze şi atunci interesul lor va fi d e ' o mai mică participare. Cred că aici va exista principala dificultate, (...) volumul redus pe care îl vom avea în aceste săptămîni ".
Preşedintele C am erei: Deputaţilor a mai precizat că pe ordinea de zi figurează aproximativ 290 de proiecte de legi şi propuneri legislative: ■
Deschiderea celei de-a doua sesiuni a SenatuluiSenatul şi-a început, luni,
lucrărilc celei de-a două sesiuni . parlamentare a anului 1996 şi
ultima a actualei legislaturi.Preşedintele Senatului a
menţionat că, pînă la încheierea mandatului, vor fi'discutate cu prioritate proiectele de lege pentru transformarea Fondurilor Proprietăţii Private în Societăţi de Investiţii Financiare, pentru
organizarea şi funcţionarea Avocatului Poporului, pentru Statutul funcţionarului public, pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social şi propunerea legislativă pentru privatizarea societăţilor comerciale şi bancare cu capital majoritar de stat.
iderea festivă, Jembrii Rimut^KPermanent si
, , ,
Astăzi, încep adm iterile în facu ltă ti siAstăzi, în facultăţile şi colegiile de stat din
Cluj-Napoca este prima zi-de examen, în vederea admiterii în învăţămîntul superior.
La Universitatea ”Babeş-Bolyai” la cele' 17 facultăţi, s-au înscris 10.949 de candidaţi, pe 3.473 de locuri. Cea mai mare concurenţă se înregistrează la^facultăţile de ştiinţe economice, drept, biologie şi istorie. ’ "
La Universitatea .Tehnică Cluj-Napoca candidează 1535 de persoane pe 1040 de locuri, la ingineri, 240 de candidaţi pe 300 de locuri, la colegiu. ,
Pe facultăţi, situaţia se prezintă astfel: la facultatea de.Construcţii, secţia arhitectură, pe 25 de locuri sînt 100 de candidaţi, iar la ingineri, pe 165 de locuri s-au înscris 206 candidaţi. La Facultatea de Automatizări şi Calculatoare este, ca la arhitectură, concurenţă mare: pe 120 de locuri s-au înscris 424 de candidaţi. “La: Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii s-au înscris 297 de candidaţi pe 140 de locuri, iar la Facultatea de Electrotehnică pe 150 de locuri s-au înscris 96 de candidaţi. ■
La Facultatea de Mecanică sînt 100 de locuri şi 153 de candidaţi. La Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor sînt-43 de candidaţi pe 115 locuri şi la Facultatea de Construcţii de Maşini 216 candidaţi, pe 250 de locuri. Faţă de anul trecut, numărul candidaţilor la U.T. C.-N. a crescut. Din acest an nu se mai face redistribuirea viitorilor studenţi politehnişti, fiind programată o a doua sesiune de admitere, pentru 23-24 septembrie, cu înscriereln 18-20 septembrie.
La Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Iuliu Haţieganu”, numărulcandidaţilor este în scădere. La medicină generală, pe 325 de locuri candidează 1056 de persoane, la cea de stomatologie numărul candidaţilor este d& 285, iar numărul de locuri 70 şi la Facultatea de Farmacie candidează 228 de persoane pe 75 de locuri. •
în privinţa învăţămîntului de 3 ani (colegii), la imagistică medicală sînt 31 de candidaţi pe 25 de locuri şi la tehnică'.dentară 162 de candidaţi tot pe 25 de locuri. Pe universitate numărul candidaţilor a scăzut cu 200 faţă de
. anul trecut.. Urăm succes celor ce aspiră la statutul de
student, dorindu-le ca această zi de marţi să aibă nu 3 ceasuri rele, ci 3 ore bune, cu inspiraţie totală. A .V : ■
liderii grupurilor parlamentare au analizat propunerile pentru structura politică a viitorului Birou Permanent. în partea a doua a şedinţei de luni, senatorii Se vor reuni în plen pentru alegerea vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor actualei' sesiuni, pe baza propunerilor nominale ale • grupurilor parlamentare. 1 *„
■K
ADEVÂRULd e C iu l AGENDA marţi, 3 septembrie, 1996 (jT)
AGENŢII DE VOIAJ CFR •INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)
19-24-75 (internaţional)
ORARUL CURSELOR TAROM De lu n i p în ă vineri. .
Plecări din Cluj-Napoca 8,20 şi 18.50
Plecări din Bucureşti 6,50 şi 17,20 D e lu n i p în ă sîm bătă . ' Plecări din Cluj-Napoca -13,05 Plecări din Bucureşti - 11,35
, Cursele spre Bucureşti circulă prin Oradea şi durează cca. 2 ore.Preţ bilet: români - 54.700 lei
străini - 55 dolari.TELEFOANE: 43-25-24;
•43-26-69 - pentru externe
CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II:
• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni,: joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea dni Budapesta în zilele de marţi, vineri şi sîmbătă la ora 11,00.- . . ...• Cluj-Napoca- Oradea - Debrecen Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca în ziua de miercuri ora 7 şi înapoierea din Miskolc în ziua de joi ora 11.
INFORM AŢIIAutogara I: 14-24-26
■ Autogara II: 43-52-78
Programul Policlinicii
fără plată “Familia Sântă”
2 - 6 septembrieMedicină generală: dr. I. Boilă
2, 3, 5, 6 (10-12); dr. G. Răfan -4 (12-14), dr. M. Suciu - 4 (10- 12), dr.C.loviţă 4 (13-14), dr. C. Popa 5 (12-14), dr. S. Loga 2 (14-16), dr.L. Barbăalbă 6 (10- 12); Interne: dr. F. Gherman 2 (15,30-17), 4 (10-12); dr.A. Iancu 3 (11-13), dr. Gh Uza 2 (12-14), dr;Cs.Szakacs 4 (14-16), dr. C.VIad 4 (14-16); Pediatrie: dr.R.Mitea 3 (13-15), dr. M. Fritea 3 (15-17), dr. D, Lupea 4 (12-14), dr. M. Bayradar 6 (15- 17), dr. D. Tempeleanu 2 (.13- 14); Reumatologie; dr. F. Bayradar 4, 6 (15-17), dr. f.AIb 3 (13-15); Ginecologie: dr.C .Fodor' 3, 5 (10-12); Alergologie: dr.I.Itu<2 (12-14); Chirurgie: dr. C. Cosma-3 (10- 12); Dermatologie: dr. H. Radu5 (13-15); Ortopedie: dr.Z.Popa 2 (11-13); O.R.L.: dr.C-tin Rădulescu 2 (12-14), dr.I.Mihali6 (12-14); Psiholog: L.Boilă 3 (15,30-17). ^
Programarea bolnavilor - de luni pînă vineri între orele 12-14, la telefon 16-78-22 şi la sediul policlinicii, Aleea Mictis nr. 3, bl. 12, ap. 12.
GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăla şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR) luni-vineri: 11
' 17,45; sîmbăta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă şi duminică - închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălnieeanu nr.7) va fi închisă pînă la data de 17 august
.1996. MEDIATECA (Str. M. Kogălnieeanu nr.7), ORAR: luni-joi: 13
.18,45; vineri: 13-17,45, sîmBătă: 9- 13,45; duminica - închis. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ ŞI INFORMAŢII ' COMUNITARE LOCALE (Str. Kogălnieeanu nr.7) va fi închis pînă la data de 17 august 1996 FILIALA ECONOMICO-JURIDICĂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 813; sîmbătă, duminică închis.
Francez (strada Kogălnieeanu 12-14). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: 10-18; vineri: 10-16; sîmbătă şi duminică mehis.■ Biblioteca Centrului Cultural
German "Hermann Oberth”’ (str. Memorandumuluil8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20. ‘■ Biblioteca "Valerlu Bologa" a
Universităţii de Medicină şi Farmacie (Sfr. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.
* MuzeuflSaţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi:
' închis' . ' ‘v-■ Muzeul National de Artă,- Secţia
"Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar miercuri - duminică 10 7 17; luni şi marţi: închis■ Muzeul Naţional de Istorie a
Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2)., Zilnic, inclusiv duminica: 10-16; luni închis. • .; ■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.• ■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9-17; sîmbătă şi duminică: închis —■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada
Emil Isac 23).' Orar: miercuri-duminică 13-17; luni şi marţi închis.■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele
9-15; sîmbătă si duminică între orele 10- 14.■ Parcul Etnografic Naţional
"Romulus Vuia": orele 9-16.
Marţi, 3 septembrie6,00 Bună dimineaţa (vă spune astăzi Cristina
Pînzaru). 10,00 Radiocircuit - Emisiunea Departamentului Studiourilor Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj. 11,00 Buletin dc ştiri. 11,05 Salonul artelor, rcdactor Oana Cristca. 11,30 Temă cu variaţiuni, Liana Goţa. 12,00 Radiojurnal Radio Cluj. 12,15 Exclusiv magazin, ediţia dc marţi: moderator Constantin Colhon. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Microfonul ascultătorului, rcdactor Cristian Zoicaş. 18,00
Fax. rc da ct o r T rai 3 n Bradca. 19,00 Radio lu n r a T ^ P ^ ^ ^ t t teiMi^.'rMţart idelor parlamentare, rcdactor Traian BradcS. 20,00 Din grădina cu flori multc, muzică populară la ccrere, prezintă: Codruţa Aron Vîrtic. 21,55 Buletin dc ştiri. 22,00 închidcrca programului.
Marţi,3 septembrie
6,00-11,00 Radio- ■iiAoki m r O C>; program "Primul salut”.
7 > ° ° -7 >20 Radiojurnal : jU ^SaM l România Actualităţi. 8.50-
'■ 9.00 . “Ce mai credelumea”, sondaj pc teme dc actualitate; 10,50- 10,55 Plus. Adrian Suciu. 11,00-11,30 Muzică, publicitate. 11,30-11,35 Revista presei centrale.11,35-13,00 Muzică, publicitate, ştiri. 13,00- 13,20 Radiojurnal România Actualităţi. 13,20- 16,00 Caleidoscop CD (muzică, actualităţi culturalc, relatări şi reportaje despre evenimentele dc peste zi). 15.00-15.05 “Ce mai crede lumea”, r. 15,50-15,55 Plus.r. 16,00- 19,30 Muzică, publicitate, ştiri. 19.00-19.05 CD Sport, rubrică realizată dc Cătălin Bcrindean. 19,05-19,30 Muzică, publicitate; 19,30-19,35 Buletin de ştiri. 19,35-21,30 Greierii şi mămăliga.r; 21,30-21,35 Retrospectiv^ ştirilor zilei:-21,35-23,00 "Prima ştire”. Talk-show dc Cosmin Guşc. 23,00-6,00 Muzică, publicitate,, ştiri.
Marţi, 3 septembrie ■ Programul 1; 7,00 La prima
oră; 9,20 Serial: Santa Barbara,' (r); 10,05 Serial: Baywatch (r);11.00 Film: în voia sorţii (r); 12,20. Desene animate; 12,50 Serial: Queenie (r); 14,10 TVR Iaşi şi TVR Cluj-Napoca; 15,35 Desene animate; 16,00 Actualităţi; 16,10 Fii tu însuţi!; 16,45 Convieţuiri; 17,55. Cazuri şi nccazuri în dragoste; T8,30 Viaţa partidelor parlamentare;18.55 Medicina pentru toţi; 19,25 Serial: ^Tarzan; 19,55 Urgenţe în agricultură; 20,00 Actualităţi; 20,50 Film: Calea Lactee (Franţa); 22,35 Transfocator; 23,io Actualităţi;23.30 Studioul şlagărelor; 0,00 Gong! Emisiune de alctualitate teatrală. .. ■
Programul 2: 7,00 La prima oră; 8,30 TVR.Cluj-Napoca; 9,20 Ora de muzică; 10,05 Magazin- satelit; 11,25 Ecran de vacanţă^ Desene'animate; 11,50 Teatrul Naţional de Televiziune (r);14.00 Actualităţi; 14,10 Serialul serialelor; 14,55 Ecran de vacanţă: Aventuri le. jucării lor di n dormitor (desene animate); 15,20: Teleenciclopedia (r);'v 16,05 Serial; Alejandra; 17,00 23 de milioane (I); 17,40 Serial; Andrea Celeste; 18,30 23‘de milioane : (II); 20,00-Cu cărţile pe faţă;21.00 TVM Mesager; 21,30 între da şi nu; 22,00 Credo;,23,15 Teatrul National de Televiziune. ;
PRO TV: 7,00 Ora 7. bună . dimineaţa!; 9,00 Serial: "Hnăr şi neliniştit (r);9,45 Sport la minut;10.00 Serial: Paradise Beach (r); l0,30.Serial: M.A.S.H. (r); 11,00 Film: Amazonul flerbine (r); :12.55 Ştiri; 13,00 Serial: Cheera (r); 13,30 Procesul etapei (r);16.00 - Serial: Paradise Beach;16.30 Serial: Tînăr şi neliniştit;17.30 Serial: Ţaxi; 18,00 Ştirile Pro Tv; 18,15: Bună seara, România!; 18 45 Serial: Cheers; 19,20 Doar o vorbă să-ţi 'mai
spun ...; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20.,00 Serial: Spitalul de urgenţă; 21,00 Serial: Secrete de familie; 21,50 Ştirile Pro Tv; 22,00 Serial: ' M.A.S.II.; 23,30 Deşteaplă-te, române!; 23,45 Sport , la minut - ştiri sportive; 0,00 Ştirile Pro Tv; 0,20 Film: Dirty Harry (SUA); 1,40 Bună seara, România! (r).
CBN: 7,00 Film: Dead Line (r);
■8,30 Caleidoscop (r); 9,00 Bună- dimineaţa, Cluj!; 10,00 Buletin comercial (r); 10,30- Desene animate; 11,00 Film documentar; 12,00, Avanpremiera; 17,30 Buletin comercial; 18,00 Caleidoscop - Noah; 18,30 Film serial: Pasiuni; 19,00 Ecoforum;20.00 Festivalul studenţesc de folclor Mărţişor, Cluj-Napoca;21.00 Ora locală;21,30 Invitaţi în studio; Emisiune de M. Bacalu; Ciupercile, aliment sau otravă?; 22,30 Film artistic: Bernie; 0,00 închiderea programului.
Miercuri, 4 septembrie Programul 1; 7,00 La prima
oră; 9,20 Serial: Santa Barbara (r); 10,05 Videolexicon (r); 11,05 Videocaseta muzicală; 11,25 Serial: Andrea Celeste (r); 12,15 Desene animate: Rupert; 12,40 Reflector, (r); 13,10 Muzica pentru toţi; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi şi TVR Cluj- Napoca; 16,00. Actualităţi; 16,10 Cuvinte potrivite; 16,40 Ritmuri muzicale; 16,55 Aceşti pătimaşi minunaţi; 17,10 Eclcsiast ’96;17.55 Telediscul muzicii populare;, 18,25 Desene animate;18.55 ,Timpul Europei; 19,25 Seriali Întîmplări din Florida;20,00 Actualităţi; 20,45 Serial: Omul care plînge; 21,45 Noi frontiere - emisiune de ştiinţă; 22,40> Actualităţi; 23,00 Divertisment; 23,20 Confluenţe; 23,35 Serial: Frumoasa şi bestia:
Programul 2: 7,00 La prima oră; 8,30 .TVR Timişoara; 9,20 Ora de muzică; 10,05 Caleidoscop-satelit; 11,30 Desene animate; 11,55 Telecinemateca
(r); 13,45 Gong! (r); 1 4 , 1 5 Medicina pentru toţi (r); 14,45 Serial: Puterea banilor; 1 5 s35 -Desene animate; Aventuri Ie jucăriilor din dormitor; 16 ,05 Serial: Alejandra; 17,00 Natura 2000. Emisiune de e d u c a ţ i e i ecologică; 17,40 Serial: Andrea Celeste; 18,30 Emisiune în limba maghiară; 20,00 Cleo; 2 1 ,0 0 ŢVM Mesager; 21,30 Tradiţii;22.00 Serial: Santa Barbara; 22,45 Un secol de cinema: „Miracolul de laONC 23,50 Jazz-Fan; 0,20 Documentar CFI.
PRO TV: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00 Serial: Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Sport la minut;10.00 Serial: Paradise Beach (r):10.30 Serial: M.A.S.H.(r); 11,00 Serial: Spitalul de urgenţă (r); 11,45 Serial: Secrete de familie (r); 12,30 Arte marţiale; 12,55 Ştiri; 13,00 Serial:'Cheers (r);13.30 Tenis US Open - Turul VI (meciul zilei); 14,45 Deşteaptă- te, române! (r); 16,00 Serial: Paradise Beach;; 16,30 Serial: Tînăr şi neliniştit; 17,30 Serial: Taxi; 18,00 Ştiri; 18,15 B ună seara, Bucureşti!; 18,45 Serial: Cheers; 19,20 Doar o vorbă să-ţi mai spun ...; 19,30 Ştirile Pro Tv;2 0 .00 Film: Leagă-mă b in e (comedie, Spania); 22,00 Serial: M.A.S.H.;! 22,30 Serial: Lege şi ordine; 23,30 Rătăciţi în tranziţie; 0,00 Ştirile Pro Tv; 0,20 Sport la minut: ştiri sportive; 0,30 Fihn: Tinibukiu (SUA).
Programul televlzlunllor prin cablu
PORTALEXPORT • IMPORT S.R.L
' Marţi, 3 septembrie 1996, 7,45 Buletin informativ; 8,00 Noah I (r)- 2 max; 8,30 Muzică populară (r)- 2 max; 9,00 Buletin informativ; 9,15 Bulevard Germania (r) i 2 max; 10,55 Viaţa germană'(r)- 2 max; 11,25 Buletin informativ;11,40 Despre pămîntul german (r)- 2 max; 12,10 Big Top 40 (r)-' 2 max; 12,40 Buletin informativ; 16,30 Buletin informativ; 17,00 Viaţa pe vulcan - 2 max; 17,42 Cristoph Willibald - 2 max; 18,00 Dcr Sachscnspicgcl - 2 max; 18,30 Buletin informativ; 18,45 Bulevard Germania -2 max; 19,25 Buletin informativ; 19,40 Rahmaninov- 2 max; 20,05 ' Stalin şi arta - 2 max; 20,40 Pe
urmele lui F. Nietzsche - 2 max; 21,10 Buletin informativ; 21,30 Program satelit.
w li)v W
: Marţi, 3 septembrie 19969,25 Desene animate; 10,00
- SUA - premieră (11; 13; 15; 17; 19; 21) * VICTORIA - Clubul vrăjitoarelor - SUA - premieră (11; 13; 15; 17; 19)* ARTA - în timp cc tu dormeai- SUA (13; 15; 17; 19) * MÂRÂŞTI - sala A - Get Shorty - Un mafiot la Hollywood - SUA (13; 15; 17; 19); sala B - 30 aug.-OI sept. -N Bcverly Hills - Altă distracţie, acelaşi caraliu - SUA (13,30;
15,30; 17,30); 2 sept.-S sept.: Beethovcn II - SUA (13,30; 15,30; 17;30) '* FAVORIT - Intimitate - Italia, ţnterzis sub 16 ani. (11; 13; 15; 17; 19).
TURDA: FOX - Sergentul Bilko - SUA - premieră; TINERETULUI - D ragorii gemeni - Hong Kong.
I)EJ: ARTA - RENOVARE. CÎMPIA TURZII:
MUNCITORESC - Spionul Dandana - SUA - premieră; Orele disperării - SUA - premieră.
GHERLA: PACEA - Ador încurcăturile - SUA - premieră; Dinte pentru dinte - India.
F A R M A C IIFarmacii cu serviciu perm a
nent: Farmacia ”Corafarm” , str. -Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05.Garda de noapte: F arm acia
nr.6 “Speranţa”, Piaţa A .Iancu nr.5, telefon 19-64-56, o r a r 20-8 .
sîm băta 9-14 Pentru studenţi, pensionari, şomeri, reducere
PHOF. UNIV. Dr. BIIHAICALUGABO Dr. ANGELA CĂLUGĂRI)
S tr. Prahovai n r.11(SngâbLuficaSob)
Td.:42.5G.18;td/bKl9ji£.
marţi, 3 septembrie 1996 ROZA VÎNTURILORAtt*£VARUL~d e C iu l
“ I (Ion Gonţa,cotidianul 'Luceafărul11*)
’FAISII PRIETENI AI POPORULUI”• - Prin gazetele lor, mai mult sau mai
'jţăfÎD calamburistice, ^ ; stînga neocomunistă se arată foarte îngrijorată de consecinţele sociale şi politice ale Alianţei PRCM-AFD şi cu precădere a . apropierii ce s-a produs între candidatul b Preşedinţie Mircea Snegur şi Frontul Popular Creştin-Democrat din Moldova, fn fiecare zi, ziarele guvernamentale, dar şi unele zis independente, vin cu adevărate torente de minciuni fabricate în diverse laboratoare autohtone şi stiăine despre închipuite pericole pentru independenţa Republicii Moldova, iar - mai exact despre o posibilă unire a ţării noastre cu România.
De fapt, pentru toate m inţile nevătămate atît de la noi, cît şi de peste hotarele Republicii Moldova, este absolut clar că despre Unirea ţării- noastre cu oricare alt stat vecin nu se poate vorbi, oricine ar dori acest lucrii şi oricît ar dori s-o facă. Indiferent de scopul urmărit. Situaţia politică, în special din Europă, dar nu nuinai din’ Europa, arată cît de complicată este -
situaţia pe bătrînul, nostru continent şi cîte forţe sînt implicate pentru redresarea ei mai ales aici, în Balcanii, noştri, de -atâtea ori generatori dfe seisme şi conflagraţii. -’ •
Este cert pentru orice copil care a deschis în viaţa lui măcar un singur manual de istorie că politica mare q fac statele mari. Dar tot atît de adevărat este şi faptul că orice ţară mare poate face această politică doar pe contul unor state mici. La ora actuală, marile cancelarii occidentale sînt preocupate nu de unirea unor state, cît mai ales de stingerea unor flăcări războinice care, iată, au ajuns să ne lingă ferestrele caselor. Iar fără participarea directă sau indirectă a acestor cancelarii din Occident nu se uneşte şi nu se desparte astăzi nimeni: nici o ţară, nici un stat şi, dacă vreţi, nici chiar o familie, dovadă grăitoare în acest sens fiind, în speţă, cuplul Diana -Charles. ~ - - ■
. Pînă nu de mult, agrarierii, socialiştii şi comuniştii îl învinuiau pe preşedintele Snegur că părăsind rîndurile Partidului
Democrat Agrar a produs prin acest gest al său o profundă scindare a societăţii în unionişti şi neunionişti. Ei bine acum, în jurul preşedintelui Snegur s-a unit practic întreaga societate, bineînţeles cu excepţia acelor elemente care visează fără şansă de succes la restabilirea defunctei Uniuni Sovietice. Dar iată câ tocmai în aceasta şi văd comuniştii şi agrarienii pericolul Unirii cu România Aceasta este îngrijorarea lor declarată,
- dar de fapt, teama cea mare a adepţilor lui Lucinschi şi Sangheli este cu totul alta: aderarea masivă şi benevolă a-
‘ tuturor forţelor democratice din societate la platforma candidatului Mircea Snegur îi lipseşte de rîvnitul mandat prezidenţial
■ ’şi barează calea acelor forţe1 care mai speră în refacerea imperiului sovietic.
Mai apare aici o întrebare: ce este : mai periculos pentru Republica
Moldova? Un pericol inventat al Unirii cu România, care este imposibilă, sau o unire a comuniştilor şi agrarienilor în jurul ideii de refacere a imperiului, reală
- ş i vizibilă peste tot cu ochiul liber ?
(AFP)
* Publicaţie a Partidului Renaşterii şi Concilierii din Republica Moldova
’BOIEVIKI” - 0 ARMATA DE VOLUNTARI CARE A T U T PIEPT RUSIEI
Li se spune „boieviki” - „luptători de gherilă” în limba rusă. Foşti combatanţi în Armata roşie, studenţi sau. simpli muncitori înainte de război, ei au rezistat cu încrîncenare armatei ruse timp de 2 0 de luni înaintea recuceririi oraşului Groznîi, capitala Ceceniei, graţie unei ofensive decisive de la începutul lunii august.- Luiza, în vîrstă de'22 de ani, este una din foarte puţinele femei care:-, poartă armă în Cecenia. „La noi, explică ea cu asprime, „tradiţia este ca bărbaţii să răzbune un membru al ‘ familiei care a fost asasinat. Cei doi■■ fraţi ai mei au fost ucişi la începutul războiului şi n-a mai rămas nici un bărbat în familie. Atunci âm decis să li ucid eu însămi pe ruşi eu pentru a-i răzbuna pe fraţii mei”.
Această armată de partizani, de
cele mai multe ori cu haine pestriţe, bărboşi, cu cartuşiere purtate în bandulieră şi cu buzunarele umplute pînă la refuz cu grenade şi muniţii, a reuşit să ţină piept armatei, ruse timp de 2 0 de luni, în pofida unei- inferiorităţi materiale evidente şi â absenţei totale â aviaţiei.
în opinia lui Mahomed Sultanov, soldat de. meserie, originar: din Groznîi, devenit „boievik”, „numărul ■blindatelor şi al pieselor de artilerie nu are nici un fel de importanţă. Esenţial este curajul şi ce ai în cap”. „Noi ne apărăm poporul şi pămîntul, ruşii nu doresc decît un singur lucru,
: să-şi salveze pielea. De aceea Allah ne-a ajutat să obţinem victoria”, conchide acest fost luptător în Armata roşie care s-a aflat în garnizoană în RDG în anii ’80.- ■
: |Comentariu din "Europaische Sicherheit")
Experţii care se ocupă de analiza pericolelor Ta adresa Rusiei afirmă că cele mai mari îşi au sorgintea în interiorul ţării,
-"jjjy înseamnă însă că nu se ' manifestă pericole potenţiale din
exterior. Acestea se întrezăresc la Sud şi la Est Nu se exclude apariţia unor primejdii în Est, la graniţa cu China. într-adevar, după ultimele vizite la cel mai înalt nivel, relaţiile dintre cele două ţări sînt mai stabile, totuşi temerile sînt generate de dezvoltarea economică rapidă a Chinei, care a ajuns din urmă Rusia. Această'situaţie ar putea duce la o expansiune economică chineză în zonele slab populate ale Extremului Orient rus care au fost în anii „revoluţiei culturale” chineze obiect de dispută şi cauza unor ciocniri armate pe -Ussuri şi
« IN E A M E N IN Ţ A R U S IA ?pe Amur. încordarea relaţiilor mi trebuie şă vină deloc din partea RP Chineze. în Rusia există forţe care reacţionează isteric la situaţia de la graniţă în estul Siberiei sau în Primorie, îndeosebi faţă de apariţia dominaţiei economice chineze. Nici în China nu lipsesc extremiştii. Totuşi se apreciază că poate fi evitată o confruntare în această' zonă. . , r .
Rusia de astăzi se vede ameninţată şi din Sud. Linia critică trece prin fostele republici sovietice, unde situaţia' internă prezintă dezechilibre serioase, care pot duce la o acutizare a situaţiei şi la amestec din partea
unor terţe ţări. .Rusia este-: sensibilă la fundamentalismul islamic care se face simţit în Cecenia, Tadjikistanişi în alte regiuni din Asia Centrală. în Rusia este apreciată ca fiind periculoasă situaţia la hotarele sale vestice în legătură cu tendinţele de schimbare a structurii sistemului european de securitate. Principalele temeri sînt generate de aspiraţia permanentă de aderare la structurile NATO a ţărilor din Europa Centrală. Se consideră' că transpunerea în realitate a acestui plan va duce la o nouă împărţire a Europei. O asemenea situaţie poate fi evitată, în opinia ruşilor, dacă se vor
edifica relaţii noi între NATO şi Rusia^ care să consolideze încrederea dintre ele. Acest lucru este important,'deoarece NATO tinde să confere structurii europene o nouă formă, în condiţiile în care se impune luarea în considerare ă realităţilor europene, în principal a faptului că'multe ţări pot rămîne în afara respectivei structuri.
In vederea lichidării psihozei ameninţării Rusiei este considerată benefică colaborarea cu Germania,- care acordă în prezent Rusiei cel mai mare. ajutor economic.' De âltfel, Rusia a jucat un mare rol în reunificareă Germaniei. însă colaborarea'
dintre cele două state trebuie să servească edificării unor mijloace de'încredere-în Europa şi în nici un caz şă aducă prejudicii altorpopoare. ........... Rusia trebuie^să înţeleagă că
Europa nu doreşte să o 1 transforme într-un partener de
mîna-a doua. Trebuie să mai înţeleagă că nu-şi va putea impune voinţa altor ţări. Aceasta înseamnă că nu este necesară edificarea unui sistem european desecuritate pe baza OSCE, cum
- î l vede Rusia. Dezvoltarea Europei ■ este diferită, multe ţări de pe acest continent văd în NATO cea mai bună garanţie a securităţii lor şi aspiră să devină membre ale Pactului, ceea ce nu incumbă nicidecum „lichidarea” OSCE. . ■
LURIE'S W ^RLD
IURIE'S WQgRlD
în incineratoare dotate cu. înalLi tehnologie, la Tonele. Utali. ;tu început ta 22 august arderea unor rachete cu ga/c paralizante, in buza unui program ce prevede eliminarea în recului arsenal de arme chimice al Statelor Unite pina in anul 2004 looele este prima din cele opt localităţi din Statele I 'nite implicate în di.slriigcre.1 întregului arsen.il american dc aproximativ “Î .6 milioane arme chimice pina în anul 2004. Kathy (iihhs. purtătoarea Je cuvînt a forţelor arm.>le, .1 afirmat ca costul întregului proiect \a li de aproximativ 12 miliarde de dolari
Crematoriile de pe Atolul Jolniston din P.icilic distrug armamente intr-un ritm lent începînd din 1993, dat instalaţiile de la Tooele şj din alte locuri dc pc continent le vor distruge în cantităţi mari, au afirmat oficialităţi în domeniul apărării. Datorită - epuratorilor de gaze instalaţi în interiorul coşurilor dc fura ale crematoriilor, nici un agent chimic nu poate fi emanat în atmosferă, au asigurat oficialităţile. Epuratorii dc gaze sînt nişte - băi chimice care epurează agenţii chimici din emanaţii. Ei acţionează înainte ca , emanaţiile să ajungă în coşurile de fum, danmii sînt instalaţi chiar în coşurile de fum, au afirmat oficialităţile,
Muniţiile sînt stocate în
htincăre acoperite cu pjinint, construite din oţel consolidai Ap-o'simaIn 42 din armele chimice Ictofe ale armatei americane sînt depozitate la I "iele Alu* locuri de dcpo/it.irc se afla în Colorado. Oregon. Arkansas, Alabama, Kcntuefcy. Indiana si Maryland. împreună cu depozitul de muniţii dc pe Atolul Johnston Oficialităţi din domeniul aparărn au afirmat ca multe arme sînt ii .-chile - rachetele M-55 nu mai au lansatoare, de exemplu-. iar unele din ele au înregistrat scurgeri, dar se j f h in stocuri nnde chiar armele cu scurgeri pot fi manevrate în condiţii de siguranţa Rachetele M-55 .sînt umplute tu un agent paralizant, GB. un lichid incolor, fără miros, asenun.itor apei, si echipate cu ajenţi explozivi proiectaţi să ardă in momentul în care racheta se află deasupra ţintei Lichidul, odaia eliberat, se vapori/.ea/â înainte de a-şi valAnia sau ucide \iUimcle
în luna ianuarie. Departamentul Apărării n dezvăluit, prima dală, că iincrialul american numără 3,3 milioane dc .bombe, rachetc, obuze dc artilerie şi cartuşe şi 315.682 arme binare. Armele binare deţin substanţele chimice în compartimente separate şi te mixează într-un gaz ucigător în timpul zborului. ■
(„Segodnia”)
INTOLERANTĂ ŞI DIHIIW FATi DE TICÂfflI DIN CEHIA
Europa de Est poate fi considerată periferia înaintării ţiganilor spre nord-vest. în această zonă umblă dintr-un loc în altul 6 milioane de suflete ţigăneşti, în timp ce în - întreaga Europă de Vest - ceva mai mult de un milion. Cu toate acestea, cifrele nu prea sînt de încredere: Dacă se are în vedere ultimul , recensămînt al populaţiei din Cehia, numai 33 de mii de persoane au fost înregistrate ca ţigani, dar, potrivii aprecierilor experţilor, numărul lor este de-cinci sau chiar de zece ori mai mare. Interesul de a te numi astăzi ţigan este mic. Oricît ar părea de paradoxal, în perioada totalitarismului ţiganii trăiau liniştit. Dacă populaţiei- băştinaşe „revoluţia de catifea” din 1989 i-a adus libertate şi democraţie, minorităţii ţigăneşti îi aduce intoleranţă. • şi discriminare crescîndă.
Discriminarea minorităţii ţigăneşti din Cehia a fost, nu o dată, ţinta criticii din partea Occidentului - fie în cadrul Congresului american, fie din partea Consiliului Europei. Legea cetăţeniei din Cehia a stîrnit vii proteste. în scrisoarea trimisă premierului ceh Vaclav Klaus, Comitetul Helsinki al ONU a afirmat chiar că legea duce la „cea mai- masivă pierdere a cetăţeniei dc la cel dc-al doilea război mondial”. După destrămarea Cehoslova
ciei,’ cetăţenia cehă â fost dobîndită doar de către cei care posedau cetăţenia „republicană” adoptată în anul 1969, de multă vreme uitată. Victime ale discriminării au căzut de regulă ţiganii, deoarece aceştia au venit în Cehia din sud din Slovacia. Legea cerea, totodată, ca în ultimii cinci ani persoana să nu fi fost .condamnată. Cunoscuta , organizaţie umanitară Human Rihgts^Watch a făcut chiar o declaraţie, potrivit căreia, după datele de care dispune organizaţia, legea a fost elaborată în. mod intenţionat împotriva ţiganilor. Numai după ce a fost serios criticată îndelung, nefericita lege a fost înnoită şi corectată în primăvara acestui an. Sociologii întrevăd nu mai mult de două variante de soluţionare a problemei. Prima are în vedere construirea unui gen de ghetouri cu o anumită autonomie. Cel mai'bun avertisment în acest sens îl poate reprezenta oraşul ceh Most, unde microraionul Hanov este populat în întregime cu familii de ţigani. -Ceş de-a doua variantă cere răbdare şi perseverenţă, tară a conta pe un efect imediat în vederea atragerii ţiganilor la modul de viaţă obişnuit. Copiii să se apuce serios de învăţat, iar cei apţi de muncă să primească de lucru. Deci tuturor să li se ofere posibilităţi democratice egale.®'.
fiii-(A FP)'; . ; , :
MAI MULTE ŢARI IM I R RIDICA PROBLEMA
CALENDARULUIlPENTRU V INTRODUCEREA
MONEDEI UNICECalendarul Uniunii Economice
şi Monetare suscită noi întrebări:. după o oficialitate italiană, care o preconizat public o ămînare a introducerii euromonedei, prevăzută pentru ianuarie 1999, guvernul suedez a susţinut ideea de a amina intrarea ţării sale îri Uniunea monetară. Roma şi Stockholmul nu susţin exact aceeaşi poziţie. Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri italian Wălter Veltroni, a -propus la 25 august să se revizuiască criteriile - cerute pentru moneda unică sau să se întîrzie introducerea ei, ceea ce'ar presupune o renegociere a Tratatului de la Maastricht. Ministrul suedez de Finanţe, Erik Aasbrink, nu vorbeşte despre' renegociere, dar se întreabă în legătură cu amînarea intrării ţării sale în Uniunea Monetară. .
Nu este prima dată cînd o oficialitate dintr-o ţară europeană -- îşi pune întrebări în legătură cu calendarul Uniunii Monetare. în mai, ministrul spaniol de Externe Abel Matutes şi cel de Finanţe Rodrigo Rato au evocat ideea „opririi orologiului Uniunii Monetare” pentru câ ţări ca Spania şi Italia să poată participa. _
Dar indiferent de deosebirile existente în modul de abordare, aceste declaraţii demonstrează existenţa unor dezbateri interne, care încep să agite mai multe ţări din Uniunea Europeană. Cerinţele Trata’tului de la M aastricht determină majoritatea ţărilor să ducă o politică de austeritate bugetară chiar în momentul în care conjunctura rămîne slabă şi rata şomajului creşte,'ceea ce stîmeşte critici din partea unor partide politice şi a unor cercuri patronale.
Problema amînării calendarului nu mai pare tabu, ca înainte. Acum cîteva luni, declaraţiile italienilor ău provocat un val de reacţii din partea ministerelor de finanţe ale marilor ţări europene, care reafirmaseră în mod solemn intangibilitatea calendarului Uniunii Monetare. De data aceasta, solicitate zilnic de presă, majoritatea m inisterelor au preferat să păstreze o tăcere prudentă. Doar Germania a reacţionat imediat la propunerile italienilor. Ministerul german dc Finanţe ţine la poziţia sa de respectare a criteriilor şi a calendarului monedei unice, a afirmat la 26 august, un purtător de cuvînt. ■
ADEVARULC lu j POLITICĂ marţi, 3 septembrie 1996 (T)
L id e r ii d e p a r t id s în t p r im i i p e lis te le d e c a n d id a ţi
Cantlidaturâ lui Ion Raţiu la Arad va dezamorsa conflictele din Cluj: CQR Cluj speră ca Bucureştiul să aprobe pînă la 3 septembrie listele electorale propuse deja de către clujeni. , ,* Referitor la candidatura pentru Parlamentul României a d-lui Ion Raţiu, d-l consilier Ioan Vida Simiti declară că nu ştie dacă asupra d-lui Raţiu Bucureştiul a exercitat presiuni pentru a candida la Arad,
dar consideră acest fapt o soluţie .fericită pentru a dezamorsa conflic- lele din filiala clujeană a PNŢCD.' Candidatura celui care a stîmiţ conflicte la Cluj a fost propusă pe listele electorale de către ţărănişti, dar a fost apoi respinsă de către Comitetul Judeţean. Deci, numele său nu a apărut pe listele din acest judeţ... (I.G.) ■
L i s t e I e - i n c o m p I e t e.■ USD, alianţă din care face ! parte PD şi PSDR, şi-a stabilit, în parte, locurile eligibile pe listele electorale. La Cluj, primele 3 locuri pentru Camera Deputaţilor sînt ocupate numai de membri ai PD: Păcuraru Iuliu, preşedintele PD Cluj, Stefănie
PDSR Cluj nu şi-a definitivat
încă listele de candidaţiCandidatura lui Oliviu
Gherman la Cluj pe piimul loc pe listele pentru Senat nu este încă sigură. Se ştie însă că pe primul loc la Camera Deputaţilor se află d-l Alexandru Lăpuşan.-Listele complete vor fi definitivate în aceste zile. i
Tudor şi Diaconu Gheorghe. Pentru candidatura la Senat, doar primul loc a fost stabilit, acesta:; fiind ocupat de către Şuteu Titus, preşedintele PSDR Cluj. Restul locurilor pentru ■ Senat urmează să fie atribuite după noi,' negocieri. ■ . ,
. Iuliu Păcuraru, preşedintele PD Clujj nu crede în, anunţatul divorţ” dintre PUNR şi PDSR
El declară că şe va putea vorbi de un real „divorţ” numai atunci cînd miniştrii PUNR vor fi daţi afară din Guvern.
D an BRIEM
Primim de la Ambasada Marii Britanii la Bucureşti
R egatu l Unit sa lu tă că ld u ro s p ro g rese le făcu te deopotrivă de România şl Ungaria fn negocierile pentru Tratatul de bază. Regatul Unit este încredinţat că un astfel de Tratat va contribui pozitiv la dezvoltarea, pe mal departe a relaţiilor de bună vecinătate dintre cele două ţări şi va întări stabilitatea în regiune. Regatul Unit aşteaptă cu Interes sem narea neîntîrziată a Tratatului.»
maghiare, îngreiuiînd stabilirea unui climat de, colaborare şi dind din belşug apă la morala iredentismului maghiar, timp de 6 ani, din meschine interese electorale, PUNR ne-a ameţit cu următoarea ameninţare: ,
- profitînd de complicitatea cercurilor anti-româneşti din Occident şi de slăbiciunea unor partide politice româneşti - ungurii > vor atenta la integritatea teritorială „ a României, vor impune drepturi , colective minorităţii maghiare, ; autonomie teritorială pe criterii etnice şi dacă lovindu-se de eroica rezistenţă PUNR-istă nu vor reuşi toate acestea,' nu se vot da în lături să încerce iugoslavizaiea României, împingînd-o într-un devastator, război civil.
• C O M U N IC A T •Actualmente România şi Ungaria
au căzut de acord asupra unui tratat care se va semna în perspectiva integrării celor două. ţări în structurile euro-atlaritice, deci cu o garanţie maximă ce nu rămîne un simplu petec de hîrtie. Prin acest tratat se stipulează că România şi Ungaria:
- , se obligă să respecte suveranitatea • şi integritatea teritorială a celeilalte părţi şi nu emit în prezent şi nu vor emite nici în viitor pretenţii privind modificări de frontieră; ■
- nu recunosc şi nu cer, pentru minorităţile naţionale, drepturi colective; ■ ■- - ■
■ - hu justifică nici un fel de pretenţii la autonomie teritorială pe
criterii etnice.Reacţia faţă de această situaţie,
care ar trebui să bucure mai steL pe aceia care se temeau sari prefăceau că se tem de iredentisrni
, maghiar, este direct stupefiant! Astfel, di Funar declară: „Este un
, act de trădare naţionali Nu ne va • prinde anul 2000 cu actualul Trâta
şi România va fi sflrtecată”.; Furia d-hii Gh. Funar că i h
; luat obiectul muncii sale politice, unica justificare a existenţei
. partidului ce cu onoare conduce, o r înţelegem.. Dar să afirme astfel de . enormităţi - care au şansa de a fi
crezute exclusiv de handicapaţii mintal - este o ofensă prea mm făcută poporului român pentru ca să nu stîmească revolta. <
^ X: B iro u l d e presă • ; v; a l CDR C luj!
Petre Roman şl Gheorghe Funar în turul doi al alegerilor prezidenţiale (?!)Postul de televiziune Antena I
a transmis duminică seara o declaraţie a d-lui Gheorghe Funar, dată înaintea plecării sale în SUA, conform căreia în turul al doilea - a l .. alegerilor prezidenţiale se vor confryintav Petre Roman şi Gheorghe Funar. v
Declaraţja se adaugă'’ altor 'afirmaţii ale' preşedintelui PUNR,
conform cărora d-l Ion Iliescu va, pierde din primul tur de scrutin alegerile prezidenţiale, datorită atitudinii favorabile faţă de
Tratatul de bază româno-ungar, pe care d-l Funar îl consideră nu ”act de trădare naţională”.-
Consiliul local şi-a adoptat ' în sfîrşit
Regulamentulde funcţionarei
\ şedinţa sa de săptămînă trecută, Consiliul local a adoptat regulamentul propriu de funcţionare care îl va înlocui pe
■ cel din 1992. Regulamentul a ' provocat discuţii aprinse, fiind ' discutat în mod analitic. Cele 62
de puncte au necesitat două ore de dezbateri legate atît de problemele de fond, cit şi de cele superficiale. D-na Bucur Ildiko; consilier din partea UDMR, s-a arătat'foarte nemulţumită de greşelile gramaticale strecurate în textul Regulamentului, propunînd corectarea acestora conform> normelor ortografice şi ortoepice în vigoare. ,■ Un punct extrem de disputat a
. fost cel votat la propunerea d-lui consilier PUNR, Ilie Cîntă, conform căruia un proiect de hoiărîre respins poate fi modificat şi readus în discuţia Consiliului în cadrul aceleiaşi şedinţe. Acest punct este în contradicţie cu cel aprobat la propunerea d-lui Iuliu Păcuraru, consilier PD, conform căruia proiectele de hotărîri se înscriu pe ordinea de zi a şedinţelor prin menţionarea titlului şi a iniţiatorului cu cel puţin,cinci zile înainte. .
7 în aceeaşi şedinţă a fost votat bugetul local pe anul 1996 în sumă totală de 63.031.606 mii lei, din care veniturile proprii sînt estimate la 28.347.752 mii lei. Acest buget are un caracter temporar, puţind beneficia de rectificarea bugetului de stat pe anul 1996.
Pentru că se apropie alegerile generale,' Consiliul local al
-municipiului Cluj-Napoca a stabilit amplasamentul secţiilor de volarerPe lîngă cele 121 de secţii existente, vor mai fi amplasate şi altele pc lîngă căminele studenţeşti din Observator, Haşdeu şi Mărăşti şi pe lîngă. unităţile militare, spitale şi unităţile de transport. Consilierul UDMR Peter Eckstein a propus ca toate comunicatele clcctârale să fie publicate şi traduse şi în limba maghiară.
Ioană GLIGOR*
PUNR solicită renegocierea Tratatului cu UngariaDupă încheierea lucrărilor
Birourilor permanent şi executiv ale PUNR - care au avut loc sîmbătă Ia Băile Felix - am primit lâ redacţie o Declaraţie, semnată de Gheorghe Funar, preşedintele partidului. Deşi se arată în favoarea normalizării
relaţiilor dintre România şi Ungaria, prin semnarea unui tratat de înţelegere, colaborare şi bună vecinătate, PUNR consideră că „textul negociat între experţii celor, două părţi este total nefavorabil ţării noastre, încălcîndu-se în mod
1 2 0 d e p a r t i d e a ş t e p t a t e l a N e r v Y o r k p e n t r u
Al XX-lea Congres al Internaţionalei Soeialiste
O sută două zeci de partide/formaţiuni şi asociaţii vor participa, în'perioada 9- 11 septembrie, la cel de-al XX-lea Congres al Internaţionalei Socialiste (IS), care se va desfăşura la sediul Naţiunilor Unite din New York, a anunţat, miercuri, preşedintele IS, francezul Pierre Mauroy, citat de France Presse. .
Lucrările Congresului
Internaţionalei Socialiste, care vor fi deschise de secretarul general al ONU.-Boutros Boutros-Ghali, de Pierre Mauroy şi de prim-vicepremie- rul IS, Gro Harlem Brundtland (care este şi prim-ministru al Norvegiei), se vor axa pe răspunsurile,pe care le-ar putea da social-democraţia la problemele economice mondiale şi la cele de securitate şi de menţinere a păcii.*
flagrant Cpnstituţia şi aducîndu-_ se prejudicii serioase interesului naţional al României”. PUNR solicită renegocierea Tratatului, „cu respectarea Constituţiei României şi a Convenţiilor şi pactelor internaţionale referitoare la drepturile omului la care România este parte.
De asemenea, PUNR se pronunţă împotriva introducerii Recomandării 1201 în Tratatul de înţelegere, colaborare şi bună vecinătate dintre România şi. Ungaria şi cere preşedintelui Ion Iliescu „să supună textul Tratatului, după renegociere,, referendumului naţional, la data de 3 noiembrie 1996”. PUNR
. doreşte un dialog cu toate partidele politice, „în intenţia de a demonstra că Tratatul, în actuală lui formă, nu este altceva
. decît actul înfeudării României' unor interese opuse total interesului naţional românesc”. !
PUNR cere miniştrilor iot nominal m legătură
co Tratatul ttiit România şf UngariaLa reuniunea Birourilor
permanent şi executiv ale PUNR, care a avut loc sîmbătă la Băile Felix,. s-a hotărît adresarea unei scrisori deschise primului ministru, căruia i Se cere. convocarea unei şedinţe extraordinare aExecutivului, pentru analizarea pe text a proiectului Tratatului eu Ungaria şi exprimarea votului nominal al fi'ecărui : ministru în legătură cu acesta.
PUNR solicită conducerii PDSR ■ confirmarea protocolului de guvernare dintre cele două partide, în scopul întîlnirii comisiei paritare a PDSR şi PUNR pentru clarificarea punctelor de vedere deosebite ale celor două partide în legătură cu proiectul de Tratat.* -
î;
Primarii sînt purtătorii noilor reiaţii ..
din administraţia localăInterviu cu dl ec. Alexandru Man^
primarul municipiului Dej •- D-Ic Man, aţi participat
la sfîrşitul lunii august la C onsfătuirea pe ţa ră a primarilor şi viccprimarilor CDR. Care a fost scopul acestei reuniuni?
- în primul rînd, la consfătuirea care ^ avut loc la Bucureşti, s-a lansat un apel către toţi primarii şi viceprimarii Convenţiei de a-şi organiza activitatea potrivit principalelor direcţii stabilite de CDR -prin .„Contractul eu România”, Aceşti primari şi viceprimari trebuie să creeze o bază pentru aplicarea în viitor a programului de guvernare, CDR la nivelul administraţiei locale. După cum se ştie, oferta politică a Convenţiei s-a constituit punînd -în centrul ei problemele cetăţeanului, în ' acest sens, „Contractul cu România”, care vizează adoptarea unei legislaţii care să rezolve problemele vitale ale cetăţeanului, este-susţinut de contractele de acelaşi tipi pe care primarii şi consilierii CDJl le-au încheiat cu fiecare localitate în care au candidat, în aceeaşi măsură, aceste oferte locale pot fi cauţionate numai printr-o- asumare a responsabilităţii la nivel local, printr-o corespondenţă reală între vorbe şi fapte. Este necesar c ă electoratul s ă ; recepţioneze corect că aceşti primari şi viceprimari sînt purtătorii noilor relaţii djn - administraţia locală. în această ordine de idei/ s-a cerut o implicare politică mai activă a primarilor şi viceprimarilor CDR printr-o informare exactă şi detaliată a programului Convenţiei..
- Nu credeţi că în felul acesta se ajunge la excesiva politizare a* adm inistraţiei locale?
- Nu. Administraţia locală presupune traducerea în fapt a . unui program politic. Altfel spus, eu ca primar, aplic -în teritoriu programul partidului meu şi orice realizare, orice acţiune concretă, trebuie la rîndul ei să se regăsească în platforma-program. Este o
relaţie logică,-firească.' - Revenind la ConsTătuire,
ce alte probleme s-au mai discutat?
- Personal am făcut un apel la toţi politicienii.CDR să solicite Guvernului renunţarea la cărţile de alegător, la alegerile din noiembrie. Acestor cărţi nu li se poale verifica autenticitatea şi sînt foarte uşor de falsificat. Dacă la alegerile locale au existat suspiciuni cu privire la corectitudinea scrutinului, ele
. se pot manifesta din nou, mai acut. Nu contest buna credinţă a Guvernului, dar felul dezastruos în care s-a prezentat
, partidul de. guvernămînt la locale trezeşte suspiciuni cu privire Ia organizarea şi derularea viitoarelor alegeri. Am stat de vorbă în acest sens cu dl Grigore Lăpuşan, directorul Direcţiei juridice din CDR, şi am căzut de acord că
^aceste cărţi de alegător oferă posibilitatea unor fraude
• masive, (j \ ;- Pentru că vorbim despre
alegeri, cum se va prezenta CDR ^Dej în această
, campanie electorală?- Filiala CDR Dej nu are
desemnaţi candidaţi '.pentru locuri eligibile pe listele de deputaţi şi senatori, ceea ce nu o împiedică să fie prezentă io această campanie şi să-i susţină pe cei propuşi pentru judeţul nostru' Este necesar ca realizările administraţiei locale, atîtea cîte sînt de la alegeri şi pînă în prezent, să fie explicate în scop electoral, cu atenţie maximă la ce se va discuta pe marginea lor şi cu replici prompte în cazul unor deturnări de sensuri de către adversarii politici.
- Cum credeţi <* vor fi alegerile general* comparativ cu cele locale?
- Referindu-mă strict la zonanoastră, la raza municipiului Dej, cred că .vor fi deccnte. Întrucît voi fi direct-implic*1 în organizarea lor, voi avea
.grijă să nu se producă abaten de la prevederile legale.
M a g d a le n a VAIDA»
(T ) marţi, 3 septembrie 1996 AR7 Â-CUITURĂADEVÂRULgfe C lu i
F o r m a ţ i i l e '“româneşti,. “Mărţişorul”, de la Casa de' Cultură Studenţească din Cluj- Napoca, “Românaşul”, de la Universitatea Tehnică din municipiu şi “Mugurelul” de la Universitatea “Babeş-Bolyai” (condusă de prof. Victor Bercea şi ing. Ioan Cocean; de prof teodor Nilaş, ing. Viorel Roman şi Alexandru Mândru; respectiv prof. univ. Pompei Cocean, prof. Alex. Braşoveanu) aii demonstrat că prestigiul dobîridit în ţară şi în străinătate, după mulţi ani de muncă şi de confruntări, este valorizat acum printr-o prestaţie ireproşabilă respirînd şi expirînd
'suflul ţării. : ■ ■ ■ Varietatea costumelor
tradiţionale româneşti,, crescute pe “trupul" arhetipal al bimilenarului port daco-roman incifrează nu numai mărci distinctive, etnice, zonale, rituale, sociale etc., ci oglindesc istoria noastră, evoluţia,peste timp şi
.spaţiu, permanenţa şi perenitatea Ajcare întîmpină un nou mileniu.
Şi am îndrăzni să relevăm încă un aspect, de ordin generala faţă de costumaţia generală a
E C O U R I
formaţiilor, cu rădăcini nu mai vechi de evul mediu (doar ici- colo aducînd “punctări” legate de ocupaţii străvechi), costumele româneşti par desprinse de pe metopele monumentelor romane triumfale, de la începutul mileniului I. Ceea ce dăltuia, Apolodor din Damgsc pe Columna lui Traian (obelisc care se înalţă şi azi în centhil Romei ca un “arătător” al fiilor Daciei, înăltat spre cer) - însemna însusi' “ACTUL DE NAŞTERE” al unui: neam, al unui nou habitat; al costumului pe care îl regăsim de 2000 de ani pe plaiurile carpatine.
Structura costumelor noastre populare .devenite'- recuzită scenică,, tricromia lor (albul credinţei şi al cerului, lîngă roşul. vieţii şi al sîngelui, întărite de negrul pămîntului şi al pîntecului său roditor - paletă semnificantă: pentru întreaga noastră gîndire , tradiţională), podoabele lor. (mărgele, scoici, paruri depene) brîie, ştergare etc. însemnînd*tot atîtea coduri rituale) - reprezintă sincretismul, bogăţia,m onum entalitatea"' acestei' categorii a artei populare.
' începutul Festivalului a fost marcat de. salutul primarului oraşului GHEORGHE FUNAR şi dc recepţia elegantă de la PRIMÂRIA cetăţii, unde s-au fâcut schimburi de “simboluri” şi suveniruri. Sfîrşitul: galei de
.evenim ente culturale ale emulaţiei internaţionale a fost
■sărbătorit prin caldă primire de la PREFECTURA judeţului Cluj,
: prin salutul adresat participanţilor de către prof.: univ. VICTOR ROMULUS ■■ ' C O N S TANTINESCU, preşedintele
. CONSILIULUI: JUDEŢEAN CLUJ, de către, noul prefect al Clujului, prof. univ. IOAN RUS,. cărora le-au adresat mulţumiri si un salut de “BUN RAMAS"
: delegaţiile formaţiilor prezente la? festival. Cărţi, flori, discuri, ca şi trofeul festivalului aii fost. dăruite de oficialităţile române, pentru a., fi;semne de prietenie şi ncuitare.. ' . „• .... -
Ultima seară' aceea a premierii şi a ' evoluţiei formaţiilor participante, a cunoscut un crescendo emoţional, de parcă dansatori'şi spectatori simţeau, gîndeau,. se admirau în acelaşi
ritm dc fluiere, tobe, timpane, 'tambururi, dairele, cordofone, într-o mare armonie universală.
Primăria oraşului, reprezentată de ,viceprimarul Nicolae RUJA şi de directorul de program al festivalului^ : DUMITRU BOBINĂ-CERNEA, a decernat, fiecărui ansamblu cîte o diplomă de onoare. La rîndul său ,.
. directorul general al festivalului, prof. VICTOR '.BERCEA a înmînaţ diplomele şi premiile stabilite de Comisia artistică: ‘
Neuitată va rămîne în inimile clujenilor această săptămînă de sărbătoare, care nu putea fi încheiată mai frumos, mai solemn : decît aşa cum s-a făcui, în • acordurile sublime cîntate ca. o ; odă a bucuriei, a “prieteniei, a plaiurilor româneş-ti care i-aii hrănit genialitatea - de cătrer maestrul DUMITRU FĂRCAŞ.' Reuşita acestei \aste întîlniri a fost susţinută de mulţi sponsori generoşi, dar nici unul cu mai multă solicitudine si căldură ca VITRINA FELIX MEDIA, care a elaborat şi a editata întregul material publicitar, la cote înalte,' artistice şi profesionale. Doamna preşedintă a instituţiei de reclamă, MIHAELA RUSU (fostă membră a 'ansam blului
.MĂRŢIŞORUL) a participat personal Ia ^emoţionanta; despărţire de noii şi statornicii mesageri ai prieteniei româneşti.
Dr. M a ria B O G Ş E M u zeu l E tn o g ra f ic a l
T ra n s i lv a n ie i ■
Prinţul Paul de România s e va căsători
în România cu o am ericancă
de origine rom ână* Prinţul Paul de România a ;fost îneîntat să prezinte . prietenilor săi, binecunoscuţii ■ tenori,. Placido Domingo, Luciano Pavarotti şi Jose Carreras,,pe logodnica sa, Lia
^Tfiff, şi să anunţe oficial căsătoria sa, în această toamnă, în România." Placido Domingo, care apreciază în mqd deosebit
. activitatea Fundaţiei Prinţul Paul dc România, a fost de acord să discute despre posibilitatea, organizării unui
concert în onoarea Fundaţiei.: Anunţul căsătoriei s-a făcut
după întîlnirea cu membrii fam iliilor regale Wied şi Hohenzollem, descendenţi ai regelui Carol Î şi ai reginei Elisabeta-Carmen Silva. Membrii celor două familii regale au acceptat să participe ca membri de onoare ai Fundaţiilor Prinţului Paul de România. Va fi prima căsătorie regală care se va face în România; dinainte de cel de-al II-lea război mondial. -
în fo to g ra f ie d e la s t în g a la d r e a p ta : U a T r if f , L u c ia n o P av a ro tti, J o s e C a rre ra s , P rin ţu l P a u l ’ d e R o m â n ia şi P la c id o D o m in g o ; ,
Ultimele 48 de oreStresante, presante, de mare
încărcătură psihică, de mare cinism. Ale uneLpoveşti în fond simplă. Doi fraţi, Bill ş i: Cindy, rataţi, ex-consumatori de droguri, violenţi, alcoolici.El într-o tabără de reeducare. Ea de 12 ani în închisoare pentru un dublu asasinat, aşteptîndu-şi executarea sentinţei. Animată de trei ori, amînată şi a patra oară în uliimele 48 de ore, executată ' în cele din urmă! Pe un singur
‘ considerent şi dintr-un singur motiv: justiţia nu poate greşi. Mai mult chiar,,alegerile se apropie, temă tot maî des prezentă în filmele americane, legile nu pot fr schimbate de la o zi la aita pentru nimic şi de nimeni. Nici chiar de către ambiţiosul Rick Haycs/ Ro b Morrow, la primul lui caz major.; Angrenat şi prins într-un sistem în care
important este un. singur lucru, justiţia să "triumfe”.
Două lumi diametral opuse în filmul'lui Beresford.JJna a celor avuţi: politicieni, avocaţi; magnaţi. O 'alta a: celor aflaţi la marginea societăţii, părăsiţi şi renegaţi de familii şi prieteni. Este exact ceea ce oferă societatea americană astăzi, într-un film despre Vjnovăţie,'* crime, droguri, clemenţă, închisori, bani, alcool, violenţă.
” Last D ance/ Ultimul dans”, Touchstone Pictures USA, scenografia-- John Stoddărt, imaginea - Peter James, subiectul - Steven Haft & Ron Koslow, scenariul -• Ron Koslow, muzica -, Mark Isham, • montaj - John Bloom, regia v - / Bruce Bcrcford, cu Sharon Stoneşi Rob Morrow (cinematograf "Republica”).
Puterea magieiUn film în' care avem de
toate: horror,' SF, paranoie, supranatural,: paranormal, misticism, ritualii, jertfe, boli, tentative ■ de sinucideri. , Mixtum compositum insuficient exploatat de regizorul Andrew Fleming. Patru liceene, Sarah, Nancy, Bonnie, Rochelle, terorizează şi şochează .. prin comportament, atitudini şi practici un- întreg liceu. Răzbunările personale se ţin lanţ, apar şi primele victime (Ray, Chris, Laura). O poveste începută în patru, terminată în trei, o a'patra internată la "glumeţi”. Filmul
. se vrea şocant dar nu. Se vrea
teribil ancorînd în bizaf şi ‘ forţat. Cu un singur efect, acela de a nu dori să vezi asemenea filme. Chiar dacă poartă emblema "Columbia Pictures”.
” The C raH / Clubul v ră jito a re lo r” , Columbia: Pictures, SUA, muzica - Graeme Revell, montaj - Jeff Freeman, imagine Alexander Gruszynski; subiect. - Peter .Filardi, scenariu - Peter Filardi şi Andrew Fleming, regia * Andrew Fleming, cu Fairuza Balk, Robin Tunney, Neve Campbell, Rachel True (cinematograful "Victoria"). D e m o s te n e S O F R O N
"D E S C H ID E TI-V A PO R ŢI V E S N IC E i..• R e s f i n ţ i r e a B i s e r i c i i “S f i n ţ i i A r h a n g h e l i ” d i n N e g r e n i •
/ /
, Duminică, 1 septembrie a.c .,. în prezenţa cîtorva mii d e ’ credincioşi - fii ai satului, feţe bisericeşti, rude ale localnicilor sau prieteni - - a avut loc ceremonia de resfinţire a Bisericii cu hramul “Sfinţii Arhangheli”, cu ocazia încheierii picturii in terioare.' Despre calitatea lucrării executate de pictorul bucureştean George Dragu, ajutat de Soţia sa Sofia, vă invităm să vă convingeţi singuri, frumuseţea frescelor răsplătind efortul unui popas în satul de pe Crişulv Repede, a cărui faimă se va cuprinde, de aici înainte, şi în" bijuteria care e biserica de pe: deal.. - . . .: ■
. Sfinta Liturghie Arhierească a fost oficiată de PS Sa Irineu Bistriţeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului şi Clujului, împreună cu un sobor de 26 de preoţi şi diaconi, din care au făcut parte, printre, alţii, protopopul Huedinului - Dorel Puşcaş şi preotul' din Negreni - Ioan Mureşan.;'■ înconjurată, de trei, ori şi miruită dc preoţi, biserica şi-a primit credincioşii potrivit
ritualului: “Deschideţi-vă porţi veşnice şi vă deschideţi voi porţi veşnice şi; va intra împăratul Măririi. • ; ~
- Dar cine este îm păratul Măririi? .
- Domnul cel tare şi puternic, Domnul puterii, acela este împăratul Măririi”.
Porţile veşnices-au deschis: în stînga se află înscrise numele cîtorva dintre eroii Negrenilor; în dreapta - Pisania care glăsuieşte - astfel: “Cu vrerea Tatălui, cu ajutora) Fiului şi cu lucrarea Sfînt uliii Duh s-a zidit acest
lăcaş sfînt cu hramul “Sfinţii Arhangheli” între anii 1846-
‘ 1856, prin jertfelnicia bunilor credincioşi din parohia Negreni, preot .fiind P.C. Petru Bulzan. In vremi de restrişte, 1942- 1945, p r .s lu jito r fiind P.C.Auguslin Dejeu. Lucrări de întreţinere au fost continuate în vremea P.C. pr. Vasile Romitan. Din anul 1983 s-au executat lucrări la exteriorul bisericii în vrem ea P .C . p r. D um itru .Fârcaş. între anii 1994-96 s-au executat lucrări interioare şi îm podobirea cu pictuFă în
tehnică frescă. Pr. paroh Ioan Mureşan.
Toate acestea sînt expresia spiritului de jertfă al bunilor credincioşi din paroh ie , îndrumafi şi sprijiniţi de un
. vrednic consiliu parohial.- Sfinţirea s-a săvîrşit azi, 1 septem brie 1996, p rin rugăciunile P.S. Sale Dr. Irineu Bistriţeanul, Episcop vicar al A rhiepiscopiei V adului, Feleacului şi Clujului, asistat de un sobor de pjeoţi şi diaconi.
+ IPS Bartolomeu ■ '' Arhiepiscop al Clujului fiind Bartolomeu Anania
Protopop de Huedin P.C. Dorel Puşcaş .. , Pictor Dragu G. şi Sofia '
înscrie Doamne în cartea vieţii pe to ţi o sten ito rii şi binefăcătorii acestui sfînt lăcaş. Amin.” ■ .
Bătăile muzicale ale ceasului din turn, vestindu-ne trecerea, ne-au însoţit in această zi a iluminării, a românismului şi redeşteptării cafe a fost 1 septembrie 1996, la Negreni.
i M ic h a e la B O C U' ' . ; 1 Foto: I.P E TC U •
In memoriam A L E X A N D R U B O R Z AOamenii şi anii trec, se pierd
în negura timpului, rămînîhd în . amintirea urmaşilor- aceia care, prin viaţa şi opera tor, dăinuiesc vremilor! . .
S-au scurs 25 de ani de cînd a trecut în veşnicie eminentul om de ştiinţă, savantul profesor dr. Alexandru Borza (+3 sept. 1971).
Cu pioşenie şi recunoştinţă redau amintiri despre fostul meu profesor, cunoscut pe plan mondial prin cele 500 de lucrări ştiinţifice amintite în lucrările omagiale: Alexandru Borza, biolog român, ctitor ăl Grădinii botanice din Cluj-Napoca (I. Resmeriţă şi I.T. Tarnovschi, 1976); Amintirile turistice ale, unui naturalist. Călătorii prin trei continente (Gheorghe Laşcu, 1987); Profesorul dr. Al. Borza - date biografice şi biologice (Buletinul Grădinii botanice şi al Muzeului botanic de la
Universitatea din Cluj la Timişoara, voi. XXV, 1945, app.I (de Al. Buia şi E. Ghişa); Publicaţia Flora Romania Exicata.; înzestrat cu putere de muncă şi voinţă, întruchipează forţa matrice în atingerea culmilor - ştiinţei, , avînd o gîndire independentă, îndrăzneaţă! S-a remarcat că elev scriind primul articol despre Floarea de colţ v. intergalde. A studiat Teologia şi Ştiinţele naturii la Budapesta.
în anul 1919 este num it, profesor la .Universitatea din Cluj şi director al Institutului Botanic, apoi rector (1935-36).
Organizează cea mai frumoasă Grădină botanică din ţară după modelul celor mai moderne grădini botanice din. lume. A înfăptuit o adevărată minune pe un teren necultivat (supr. 10 ha) pe terasele vechi ale Someşului, prin care trece Pîrîul Ţiganilor!
(între anii 1920-25).în iunie 1925 a avut loc
deschiderea oficială a Grădinii:. botanice pentru vizitatori. A urmat apoi amenajarea serelor (1930), construirea noii clădiri a Institutului şi Muzeului Botanic' (1935) condus aproape trei decenii de Alexandru Borza.
' Â urmat clădirea complexului de sere cu plante tropicale şi subtropicale, cu un acvariu cald (1960). Schimbul de seminţe permanent, cu o sută de grădini botanice din lume şi numeroase» realizări în ramurile: horticultura, geobotanică, etnobotanică, publicaţii ştiinţifice, numeroase călătorii în 'ţară şi străinătate, congrese internaţionale etc. au contribuit la cunoaşterea florei României pe toate meridianele globului terestru. - -„A lexandru Borza este
Pfomotor al ocrotirii naturii - o
preocupare ■ permanentă pentru .înfiinţare de rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, pentru a salva de la pieire rarităţile florei şi faunei din ţara noastră spunînd: “Nu avem dreptul să distrugem ceea ce natura a creat!"
A fost membru al unor societăţi) academii din ţară şi străinătate, cunoscut în toată lumea (şi în China). La Cluj a fondat o mare şcoală de biologi, care duc mai departe flacăra ştiinţei. La 19 mai 1967, a fost sărbătorit ca octogenar în cadrul Universităţii din Cluj. Tot atunci a fost felicitat de cei 62 de participanţi la Sim pozionul Internaţional “Flora Europae” ţinut în Spania; A fost omagiat, decorat, şi declarat post-mortem academician. . ,
1 C o r n e l ia O L T E A N -C O S M A ■
ADEWkRUL OMUL SI SOCIETATEA marţi, 3 septembrie 1996 (6
anilor '80, şeful statului a ordonat fiecărci femei românce să aducă pe lume cel puţin cinci .copii” (oare??!) de informaţiile furnizate (de cine, oare?) cu privire la transfuziile cu sînge infectat, care par să fi constituit o practică obişnuită la noi, de constatarea că foametea este cea care a condus la apariţia şi introducerea virusului în ţară (prin intermediul prostituatelor din oraşul-port Constanţa, infectate de vaporenii aflaţi în trecere), în fine, dincolo de alte afirmaţii referitoare la România - ca ţară aflată sub talpa Securităţii (ca şi cum în Germania, siguranţa statului este o sintagmă cu totul necunoscută...) - autorul reportajului scrie
Cernavodă - un orăşel pc Dunăre, între Bucureşti şi Marea Neagră. Aceasta se întîmplă în 13 ianuarie 1994. în această zi, fetiţa - pe care cineva a numit-o Ionica - a început să trăiască. Trei.luni mai tîrziu, Ionica avea să spună, pentru prima oară, «Mai Ireau», atunci cînd era hrănită. După încă o săptămînă avea să se ridice şi să facă primii paşi. Astăzi, fetiţa palidă, cu părul blond pînă pe umeri, are cam şase ani. în camera ei trece drept un fel de şefă. Numele ei de alint .este Prinţesa. ■
în această dimineaţă însorită este deosebit de veselă, cînd îngrijitoarea o ridică din pat. îşi îmbracă rochiţa roz şi pe picioruşele cicatrizate îşi ia o
TJUU C O P flU M B tL H A Y I DE S ID A . M OŞTENIREA U C I6ÂT0AR E A DICTATORULUI
• S u b c o m u n i ş t i , m u l ţ i s u g a r i d i n R o m â n i a e r a u s u p u ş i t r a n s f u z i i l o r d e s î n g e . A c o l o
e x i s t ă a c u m m a i m u l ţ i b o l n a v i d e S I D A d e c î t î n î n t r e a g a E u r o p ă . L a o r f e l i n a t u l
“S t . L a u r e n c e ” d i n C e r n a v o d ă , e i p o t c e l p u ţ i n s ă m o a r ă î n d e m n i t a t e •
Astfel titrează, cu litere de-o şchioapă, Jochen Klock (fotografiile Jens Rotzsch, ambii trimişi ai sâptămînalului german “Brigitte”) reportajul său
■ din numărul 16/1996 (24 iulie a.c.) al amintitei publicaţii. Poate că unele dintre sentinţele formulate, ni se vor părea prea dure, poate că în privinţa
: copiilor bolnavi de SIDA, chiar dacă'cifrele sînt : reale, este cel puţin fantezistă afirmaţia că ne aflăm, ja acest capitol; în topul european. Poate, iarăşi, că
' unele imagini, zugrăvite în stil neorealist, prezintă România ca fiind iadul pe pămînt, cu scene apocaliptice, de groază, în care bolile, mizeria, foametea şi sărăcia stigmatizează un întreg popor.
Dincolo de fabulaţiile legate de politică ' demografică a dictatorului Ceauşescu - “la începutul
-----------------------------------
despre ceea ce a văzut şi i s-a spus. O realitate pe care, vrem nu vrem, trebuie să o acceptăm. Iată cîteva fragmente din acest reportaj.
“Povestea Ionicăi începe pe o haldă de gunoi din România. Cînd a fost găsită pe jumătate moartă, printre resturi de. îmbrăcăminte puturoasă, fetiţa nu avea nici măcar un an. Mîna stingă şi piciorul drept îi erau pline de sînge. Şobolanii îi roseseră fetiţei trei degete de la picior şi o jumătate de deget de la mînă. Ce s-a întîmplat înainte de toate acestea - nu ştie nimeni. Copilul a ajuns la un leagăn, într-un pat cu gratii şi, după trei ani, timp
>în care n-a învăţat nici să meargă şi nici să vorbească, s-a descoperit că avea SIDA. Mogîldeaţa a fost trimisă la orfelinatul “St. Laurence” de la
O
pereche de tenişi. La orfelinatul. “St. Laurence” începe o nouă zi pentru Ionica şi ceilalţi 57: de copii bolnăvi de SIDA. . ' -
In România, sîngele este testat abia din 1990 încoace.
Jos, în oraş, lătratul nocturn al clinilor a încetat. Vite sînt minate peste şosea, o scroafă, cu pielea acoperită de o' crustă de nămol, se scajpină de un container de gunoi (...)
Cînd vreunul din cei 20.Q00 de locuitori ai cartierului de blocuri vede pe cineva de la orfelinat, murmură cu înfiorare: SIDA (cuvîntul românesc pentru AIDS). “Cei mai mulţi nu vor să ştie nimic despre aceasta, nici despre faptul că ţară lor, România, este patria copiilor bolnavi de SIDA
(chiar aşa?? - n.n.). A durat mult după Revoluţia de la, finele lui decembrie 1989, pînă cînd dimensiunile epidemiei să fie făcute publice: 3403 copii sub 10 ani, înregistraţi ca fiind bolnavi de SIDA, faţă de numai 324 adulţi infectaţi. Cu miill peste jumătate din copiii bolnavi de SIDA, din întreaga Europă, trăiesc în această ţară condamna'»-; Acestora li se adaugă 1738 de copii seropozitivţ al căror sistem imunitar este, încă, oarecum intact Nimeni nu ştie cîte cazuri încă nici n-au fost identificate. "Probabil alte cîteva mii” (apreciază, pe un ton satisfăcut, autorul - n.n. ?!)- ”Nu a fost, aşadar, o întîmplare- faptul că organizaţia britanică ”Children in Distress” a construit, la numai 60 km de Constanţa, orfelinatul ”St. Laurence” [...] (urmează consideraţiile referitoare la pătrunderea virusului prin intermediu! prostituatelor de la Constanţa)’’, pentru că în această zonă virusul se manifestă cu cea mai mare forţă’
Din 1990 încoace, sîngele românesc este testat şi se găsesc.şi seringi şi ace de unică folosinţă. Cu toate acestea, tara face încă mult prea 'puţin pentm aceşti copii condamnaţi la moarte. Lynda Hăll, sori şelă la orfelinat, îşi aminteşte foarte bine.de reacţia primarului din Cernavodă, atunci cînd ea/î s-a adresat, cerînd ajutor pentru copiii din căminul morţii: « De ce să vă. dau bani pentru nişte copii care, oricum, vor muri? Am nevoie de bani pentru oamenii care vor continuată trăiască .». Şi aşa. orfelinatul a trebuit să se descurce, de la bm început, fără nici un fel de bani publici. Donaţii de peste hotare finanţează totul. Lunar, Lynda Hali are nevoie de aproximativ 14.000. DM pentru a ţine aşezămîntul pe linia de plutire. Aici intră şi salarizarea celor 50 de angajaţi români, medicamentele, alimentele. Dar, banii lipsesc la toate capitolele. De la începutul anului, cei 20 de voluntari, în majoritate din'Marea Brifanie, t retur să-şi suporte ei înşişi costul transportului aerit spre şi dinspre România. *
vă urma . ... Traducerea şi adaptarea M ic h a e la BOCU
t
1 - SIDA la cop ii a r e m u lte fa ţe te M o n ic a - fe tiţa g ă s ită p e h a ld a d e g u n o i , m încatâ d e şo b o la n i.
2 - S u n ita e s te în fă ş u ra tă cu u n s c u te c , p e n tru că a ltfe l s - a r p u te a ră n i.. ^ ; Foto: J e n s Rotzsck
(reproduceri din revista "Brigitte')
1
la un reportaj "de senzaţie"
. Faţă de cele spuse pînă aici s-ar părea că, în ciuda unei situaţii de-a dreptul alarmante, în România postdecembristă nu se întreprinde. prea mult (ca să nu spunem chiar nimic) în sensul prevenirii şi stăpînirii maladiei, reporterul revistei
. “Brigilte” mergînd la coarda sensibilă a cititorului (german, evident, mereu gata să guste senzaţionalul, mai ales dacă accsta provine dinţr-o ţară fostă comunistă, cum' c România, despre carc, nu-i aşa,' Sc povestesc • atîtea ’■ lucruri - înfricoşătoare!). în , mod
%
premeditat, insă, autorul scapă din vedere cealaltă faţă a lucrurilor, faptul că, realmente, şi în România lucrurile s-au urnit din loc; că factori ’ medicali
' responsabili se consacră deschis şi fără reţineri în această campanic dură. •
Desigur, dacă cei care l-au pus în temă pe reporter cu privire la- una din practicile de la noi - prin care 10 copii erau injcctaţi, unul după altul, cu acelaşi ac, de exemplu. - înseamnă că ştiau despre aceasta şi au tăcut, au; închis ochii, discreditîndu-se singuri. Faptul,că vorbesc abia acum, o fe rin d : “pe tavă”
■ in forniaţi i j i nor reporlcri străini, dovedeşte că' a u . conştiinţa încărcată. Oricum, asemene^
aberaţii nu au avut loc în judeţul Cluj, iar dacă aşa ceva s-a putut petrece undeva în ţară (cînd actul medical a ajuns să fie practicat de persoane necalificate sau, mai grav, iresponsabile) avem dovada ' clară a lipsei de profesionalism, a încălcării deontologiei profesionale. Pe de altă parte, a arunca cu noroi asupra întregii politici sanitare româneşti este umilitor şi degradant.
. Lă această oră, nimerii nu vrea ’ să ascundă, nimic. Din investigaţiile pe carc le-am lăcut rezultă că datele prezentate în articol sînt rea le ,' doar dezvoltările -presupunerile şi comentariile sînt basme.- Am mai aflat c ă , . în cadrul
Programului Naţional de luptă împotriva infecţiei HIV şi SIDA, elaborat în 199,4, se preconizează şi au fost luate următoarele măsuri:
• Extinderea acţiunilor de educaţie a tuturor cetăţenilor privind prevenirea şi combaterea SIDA şi a cclorlalte boli cu transmitere sexuală, prin promovarea grijii individuale pentru propria sănătate, propria familie şi’ colectivitatea în care. trăieşte şi munceşte; '
• Diminuarea tratamentelor parenie/ale prin extinderea tratamentelor orale, pentru infecţii şi evitarea transfuziilor şi/sau a perfuziilor;
Extinderea şi asigurarea tuturor condiţiilor de diag-’
; nostic, tratament şi asistenţă■ medicală a bolnavilor SIDA şi
HIV pozitiv;• Introducerea în masă a
. seringilor de unică folosinţă;.• Asigurarea securizării
sîngelui şi a produselor de sînge cu testarea obligatorie HIV, antigen HBs şi a anti’genului hepatită - C. ‘
Dintr-un raport OMS rezultă că în lume există 1.025.073 cazuri de SIDA (copii şl adulţi), în.1994 s-a înregistrat o creştere de 20% faţă de 1993 (851.628 cazuri raportate la 31 decembrie 1993). Repartiţia cazurilor pe; continente se prezintă astfel:
'Aiftericâ - 526.682; Africa - 347.713; Europa - ,127.886; Asia
17.057; Occania - 5.735. în
realitate,: numărul persoanelor bolnave de SIDA" este mult mai ridicat, OMS estimînd 4.5 milioane de cazuri; Cazurile SIDA reprezintă, din păcate, numai partea , vizibilă « epidemiei, avînd in vedere perioada mare de timp scursă de la infecţie şi pînă lâ'apariţia boE adeyărata gravitate a situaţi fiind dată de numărul dc caz# de infecţie HIV '(pcrsoar.f contaminate fără simptomatologie) şi care se estimeari la 16 milioane de adulji. şi *
• m ilion de copii sc spune în acclaşi raport «I Organizaţiei Mondiale * Sănătăţii.’/- . : . . . ,
(va urma)' M.B-
i
marţi, 3 septembrie 1994 PUBLICITATE CUJJ-NAPOCA!luni-vineri8-16;sîmbătă9-14;tcl/fex !*73^;SUBW®ACTUTim)Ai| luni-vineri8-16; tel/fax 31-43-23;SlJBREDACŢIADEJ: Juni-vineri8-16; tel/fax 21-60-75. g
ADEVARULcfle OBmj
mp
f,i ......... *..... .. * *, .. ..
s i {MjflimBAdevărul de Cluj
I
Napocănivl6,Tel:197304
S.C. CONSTRUCŢII Şl PRESTĂRI IN CONSTRUCŢII S.A. CLUJ - NAPOCA
111 3 m
EXECUTĂ:• construcţii şi reparaţii» h
r * instâlaţii?sahitare?şieîectHceâ ^confecţi» metaliceiiporti uşijfferesţre, ;
wm•tâmplarledln-lemn8 - • -| u w ă r | | f e l ^ T i c Î T i g ^ ( | | | l l T
Magazin In b-dul 21 Decembrie,/
nr.10*
fonunt important»SC NAPOPAN SA
| | CIuj-Napocaaduce la cunoştinţa celor interesaţi, societăţi
agricole sau producători agricoli care deţin suprafeţe mari de teren, că pune la dispoziţia acestora îngrăşăminte gratuite, 40 kg. substanţă activă/ha, pentru culturi cu grîu, pe baza unui contract prin care acestea se angajează să ne livreze 40% din recolta anului 1997 la preţul pieţn. s
Menţionăm că şi în primăvară sc vor.acorda îngrăşăminte gratuite, 24 kg./ha substanţă activă. RELAŢII LA TELEFO N N R .171166;
165379;162638. ■ ■ 62467)-
S C N A P O L A C T S A
v inde d in s to cu l cu m işc a rele n tă : . ' -v
• rulmenţi auto; Simeringuri, piese auto diverse, ansamble ş i subansamble auto (Dacia, ARO, Raba, Saviem, SRD).
Listele cu preţurile se află la sediul societăţii' din B-dul 2I Decembrie 95-97 , la compartimentul AUTOBAZA şi pot fi consultate zilnic după ora 10:Informaţii suplimentare puteţi obţine
la telefon 413858 int.39 sau 14.
Banca Română pentru Dezvoltare Clujanunţă ■v î n z a r e a l a l i c i t a ţ i e p u b l i c ă a u n o r a c t i v e
s p e c i f i c e a c t iv i t ă ţ i i d e c o m e r ţ c u p r o d u s e
a l i m e n t a r e ( v i t r in e f r ig o r i f i c e , c a m e r e d e
r ă c ir e , m a ş i n i e l e c t r i c e t o c a t c a m e ' e t c . ) ,
a p a r a t e e l e c t r o n i c e , a u t o t u r i s m e , b i r o t i c ă , m o b il ie r e t c . ^ v . . , : /
b ă n c i i - s e rv Î G ţţ i l c r e d i t a r e , s a u l a c a r n . 4 3 -
e x e c u t o r i j u d e c ă t o r e ş t i .
L ic ita ţ ia v a a v e a l o c î n 5 . 0 9 . 1 9 9 6 l a b i r o u l
e x e c u to r i l o r j u d e c ă t o r e ş t i , o r a 1 1 . '(76135g)
fi• monumente,funerare
• mic mobilier din stejar-'• geam de 3,4,5 mm• materiale de construcţii t
VINDE Şl PRODUCE• prefabricate din beton: *
E 9 B -Stuburi 02OO;!03OO,5i04OO i ^ î f e g 0 | ® 0 1 M < 0 1 5 O o S
:i^ - - c la le ş i ^ b rd u r i;‘p ]ăc i ş! s lâ lp i p e n t r u g a r d
^ ^ » y i z i t â r e _
ANUNŢA^GITAŢIEyAY.,7&&/VU£&&-
iaWAMUe»#**»; j=3:î:rK*i;5i-SiO i
tammmn mmm*** -p? *vpentrumllloacefixeînfiecarelunila ora 10°°■ pentru spatii,de producţie, depozitare şi birouri în fiecare miercuri la ora 10”
Informaţii laisediul societăţii B-dul. 21 Dec. 1989 nr. 104,'ţel.: 064-19.75.41;
fax:064-19.75.33 (100721)
INTERNAŢIONAL GLASStr.Aurel Vlaicu nr. ISO, CIuj-Napoca .*
ANGAJEAZĂ prin concurs C O O R D O N A T O R A T E L G E R
G E A M U R I I Z O L A N T E
Cerinţe: ' -- studii profil tehnic; , ' -- limba italiană şi/sau engleză;- operare pe calculator.Cererea se depune la sediul firmei, telefon
152626,414674. v (362470)
0 'I I I I I■ vinde:
SC CASA DE EDITURA "NAPOCA” SRL
Imprim antă la se r
SC COMINEX NEMETALIFERE SA CLUJ
Str.Horea nr.78 , . „ o r g a n i z e a z ă l i c i t a ţ i e p u b l i c ă î n d a t a d e
1 2 . 0 9 . 1 9 9 6 o r a 1 0 l a s e d i u l s o c i e t ă ţ i i ,
p e n t r u v î n z a r e a c a n t i n e i d e l a S M M u n t e l e R e c e ş i a n e x e . '•
P r e ţ u l d e î n c e p e r e a l ic i ta ţ ie i e s t e d e 2 0 0
m i l i o a n e le i . - ■ v . .
Relaţii suplimentare la sediul -Ş societăţii, telefon 134288 irit.117. §
A D R IA T IC A c o m im p e x
S.R.L.
PRODUCE în Cluj• Mobilier de bucătărie -1.680.000 lei• Mobilier de birou demontabil l• Rafturi , s• Mobilier pentru dormitor.C a l i t a t e o c c i d e n t a l ă l a p r e ţ r o m â n e s c /
♦ A n g a jă m TÎIV IPLAR I.StrftO asului^rir& 2® lujrNapoca
(lîngă P E C O )fte lS 4 3 .5 4 il 8 l |
S C A R G O S S A C Iu j-N a p o c a ]
Str.Galaţi 20 ^organ izează c o n c u rs
pentru o c u p a rea postu rilo r:• C .F .I .- is ta b so lv e n ts t iid iisu p e r io a re e c o n o m ic e ,
în d a ta d e 1 0 s e p te m b r ie o ra 8 . ?7,
• C o n s ilie r ju rid ic , a b s o lv e n t s tu d ii s u p e r io a r e ju r id ic e , în d a t a d e 1 1 s e p te m b r ie o ra 8 . 1
• E c o n o m is tc o m p a r tim e n t m a rk e tin g , a b s o lv e n t s tu d i i s u p e r i o a r e e c o n o m i c e , s p e c i a l i t a t e a ■marketing;--;
înscrieri şi relaţii, pînă în data de 9 septembrie, la sediul societăţii, zilnicorele 7-15, telefon 195292.
• Societatea angajează personal feminin în meseria confecţioner îmbrăcăminte.
I 2 M b, 3 0 0 dp i |I II Informaţii la sediul societătii,: I ■ f ■ v *rr |J str. Napoca nr. 16, sau la telefon jI 19-74-18 intre orele 9-15. . |
SC PISCICOLA ZAU SAA d u c e I a c u n o ş t i n ţ a t u t u r o r a g e n ţ i l o r
e c o n o m i c i i n l e K î S f i ţ r i i v r a r C f ) d o p e ş t e Ia p r e ţ u r i a v a n t a j o a s e ş i î n c a n t i t ă ţ i n e l i m i t a t e .
L a n e v o i e s e p o a t e a s i g u r a ş i t r a n s p o r t u l p e ş t e l u i . .> ■
I n f o r m a ţ i i l a s e d i u l s o c i e t ă ţ i i :
S t r . Ş a l c î m i l o r n r . 1 3 , c o m . Z a u d e C î m p i e ,
j u d . M u r e ş , t e l e f o n 0 6 5 / 1 3 5 1 6 6
s a u p r i n c o m a n d ă : 4 5 ş i 6 8 . (3h2437 ;
^ e u s u i. m a u .Mobilă in ratefără. dobîndă!
R I R R n y < 3 R R i n i ^ B R F ] ^ U R I §p en tru :
• pensionari• ţinerii căsătoriţi• plata integrală
La peste 2 milioane Valoare, se asigură transportul gratuit.
£933 E L Piaţa 1848 nr.l Tel. 437429; Tel/Fax 437430
.ţi Livezii 63 TeL 437444 (Zona Carbochim - Clujana)Malgăriţi:PARCTET,PALVX,l>ACURI,ARACET,I)ILUANT.
i;;?iSCPbrcelain T24?2> Altanufacturers SRL
cu sediul în CIuj-Napoca, B-dul Muncii nr.25A s o l ic i tă a u t o r i z a ţ i e d e m e d iu p e n t r u s e c ţ i a d e
f a b r ic a ţ i e s i t u a t ă la a d r e s a d e m a i s u s ş i m a g a z in u l d e p r e z e n t a r e " H E L E N ” , s i t u a t în C I u j - N a p o c a , s t r .G h .D o ja n r .6 . : f ■
f u n c ţ i o n a r e a a c e s t o r u n i tă ţ i s e v o r d e p u n e la A g e n ţ i a d e P r o t e c ţ i e a M e d iu lu i C lu j î n t e r m e n d e 2 0 d e z i le d e la d a t a p u b l ic ă r i i a n u n ţu lu i . >
A D E V A R U Lde OBui
PIIE2I IflTÂ TE ( H'J-N XPOCAi lnni-> incri 8- K*;sîmb.it j *)- 14;1cl fj\ l9-7.VftJ;MTJRI-:i) \C JU Il UDA: * U H r% B E r luni-vineri 8-16; fcl/fa*31-43-23;SfjTÎREDACJTAI)EJ: luni-vineri#-16;fcl/la\ 21-MI-"5. m a r ţ i , 3 s e p te m b r i e 1 9 9 6 ( V )
PROTEJEAZA Şl SPOREŞTEECONOMIILE DUMNEAVOASTRĂ, . - T ^
■ • TV,
Valoarea nominală a Unitâtii de Fond10.000 lei
Valoarea la zi a Unităţii de Fond |o
- $19.029 leiF ondu l N aţional d e Investiţii, administrat de y
SOV Invest SA, este un fond deschis de investiţii, la dispoziţia oricărei persoane fizice sau juridice. - > ,
; ■ Investind la FNI obţineţi Carnetul de Investitor, care vă ajută sâ luptaţi eficient împotriva inflaţiei pro- tejându-vâ şi, chiar mai mult, sporindu-vă economiile, p De aceea vă recomandăm investiţia la FNI: este 3 accesibil, protejează şi sporeşte economiile dum- * neavoastră. jj
. Unităţile de Fond le puteţi cumpăra de la Agenţia ^ GELSOR Cluj-Napoca, P-ţa Cipariu, Nr. 15.
I m FO N D U L[ | NAŢIONAL m DE INVESTIT» t
Autorizat de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliara cu nr. 159//1995
Relaţii suplimentare la Tel.: 064-414519
INTERN A TIO N A L L A N G U A G E'SC H O O I? ' ,*lr. C lin ic ilo r nr. 18, fel: 19-08-16 ,
HELTAI *llnlc In tre nrclc 10-16C u r s u r i i n te n s iv e p t . a d u l ţ i ş i c o p i i
C.t-W ANSX YVN\AM*V ^ANG\\VNV-K
E xam inare P ltm an . C u rs «Ie pedagogie: Teacher T ra ln lng C ourse
(362425)
, T raduceri
C lubul v o rb ito rilo r de Ib. engleză
Cel mai mare distribuitor en gros
din ţară deÎMBRĂCĂMINTE BALOTATĂ IMPORT VESTVă oferă:* p e s t e 5 0 d e s o r t i m e n t e îm b r ă c ă m in te
s o r t a t ă d e c e a m a i b u n ă c a l i t a t e (în s a c i t r a n s p a r e n ţ i d e 5 -1 0 k g .) '
- căm ăşi, treninguri, b luze, pan talon i, tricouri, ^- pu lovăre , geci, 5
- saco u ri, b a lo an e , p a lto an e e tc . ^ ^
Toate sortimentele de sezon disponibile^ din stoc!
NOI GARANTĂM PENTRU CALITATE!* baloţi mari, nesortati, presaţi, între 300-
350 kg. ’* lavete din bumbac, pentru ateliere, tipografii.
A L E G E Ţ I C A L IT A T E A / B i r o u r i : l u n i - v i n e r i : 8 - 1 6
C l u j - N a p o c a , s t r . l u l i u M a n iu n r . 6 . .
• T e l e f o n : 0 6 4 - 1 9 4 0 3 0 , 1 9 3 4 9 3 . ,
Sunaţi-ne! Dacă sună ocupat, reveniţi! D e p o z i t : lu n i-v in e ri: 8-18, s îm b ă tă : 8 -14.
j u d . C lu j , s a t V l a h a .
Viziiaţi-ne şi vă veţi convinge că a meritat!
MODENAPRETURIMINIMEICÂUTATEDEOSEBITA*
la M O B IL IE RVINDEM,IN AERATE LUNARE FARAl
DOBÎN D TOÂt GAMĂ DE MOBI Lî ERfMART R ED U C ER I DE P R E T PENTRU:♦ TINERII CĂSĂTORIŢI în acest ari♦ ACHITĂRI INTEGRALE .■ ' '■ '♦ PENSIONARI La achitări integrale
TRANSPORT GRATUIT.MAT VINDF.M: '
• parchet • Palux • aracct • clei de oase• scule pentru lemn import • diluant • prenadez.
vînzarea la licitaţie publică ă unei -l i n i i d e p a n i f i c a ţ i e . £
Preţul de strigare: 50.000.000 lei.Licitaţia va avea loc în data de 5.09.1996, la
Serviciul executori judecătoreşti, ora 11.
IN FO RM AŢII LA TE LE F O N 191762,
SC AVICOLA VALEA SEACĂ SA CLUJ
vinde în viu găini şi cocoşi rase mixte pentru ouă şi came,preţ: 7.000lei/buc. şipui came de trei săptămîni, preţ: 1.500 lei/buc.
în aceste preţuri este inclus şi T.V.A.-ul. TNFORMATTITASEDTIJLSOCTRTĂTÎT: §
S t r . V a l e a S e a c ă n r . l - C l u j
^ ş i l a t e l e f o n n r . 4 3 5 1 5 7 ş i 1 8 0 0 2 7 . J J
UNICAT IN GHERLASm ii lui, a C,mur, iuij SC’ T IT IilSS S lil.
vinde prin m* g*7inul propriu din (> licrla, str trasmuhiinr.l.teldon 243277; 243194 (in carticrul MR-1 din spatele fabricii dc spirt)
OUAU: zilnic 9-19; s îm h ă tă 9-17."M O B IL Ă ÎN R A T E " f ă r â d o b î n d ă
Vinde Tn rate, din stoc şi po bază dc comandă toate tipunln do mobilă: dormitoare, bibliotoci, camoro de tinorot, comode 1V, birouri.meso pliante,mobilâde bucătâne.colţaro.canapole, fotolii.
Vizitaţi-ne f i nu v e ţi regreta i
Totxiliiil2H tr2ara«vans3
ELVIEAin te rn a ţ io n a l
M U J l N A P O C A ^ O T
Cluj Nat Huedin ; Turda 315523: 433804
| Câmpia-Turzii 433274ffchltorw» priitul rot» In momentul ttimpflrtril protoahil
hP-ta Cipariu nr.9 193447iw rHI»
,vtloatedttBCMBle
Societate particularăangajează vînzătoare . Ş în magazin alimentar. §
• Condiţii: * ,' - seriozitate, aspect plăcut.
INFORMAtU LA TELEFON 133512.
A N U N Ţ
Consiliul local al municipiului
Cluj-Napoca jjs t r . M o ţ i l o r n r . 1 - 3 "
a n u n ţ ă o r g a n i z a r e a l i c i t a ţ i e i p e n t r u v a lo r i f ic a r e a d e b u n u r i s c o a s e d in f u n c ţ iu n e , n e d e m o l a t e , a p a r ţ i n î n d im o b i le lo r s i t u a t e î n
C a l e a T u rz ii n r . 1 0 , 1 2 ş i 1 4 . "
L ic ita ţ ia s e v a ţ i n e în d a t a d e 1 5 .0 9 .1 9 9 6 , o r e l e 1 0 , C a l e a T u rz ii n r .1 0 .
„ L a l ic ita ţie p o t p a r t i c ip a p e r s o a n e f i z i c e s a u ju r id ic e c a r e a u p o s i b i l i t a t e a d e a d e m o la , t r a n s p o r t a ş i c u r ă ţ a t e r e n u l a f e r e n t a c e s t o r im o b i le în t e r m e n d e o lu n ă d e la d a t a s e m n ă r i i c o n t r a c tu lu i . ■ -
P r e ţ u l d e p o r n i r e a l i c i t a ţ i e i p e n t r u m a t e r i a l e l e r ă m a s e n e d e z m e m b r a t e în im o b i le le s i t u a t e :
- î n C a l e a T u rz ii n r .1 0 e s t e d e 1 . 1 4 6 .8 0 0 lei
. - î n C a l e a T u rz ii n r . 1 2 e s t e d e 8 . 9 9 0 . 3 0 0 lei
- în C a l e a T u rz ii n r . 1 4 e s t e d e 5 .5 1 3 .8 8 0 lei. . / ' ;/
C o t a c h e l tu i e l i lo r d e p a r t i c i p a r e e s t e d e 1 m iiio n le i p e n t r u f i e c a r e im o b il ş i s e v a a c h i ta la C a s e r i a C o n s i l iu lu i Id e a l a l m u n ic ip iu lu i C lu j - N a p o c a , s t r .M o ţ i lo r n r .1 - 3 . i
M e n ţio n ă m c ă t e r m e n u l lim ită d e d e p u n e r e a c e r e r i lo r ş i a c o t e i c h e l tu i e l i l o r e s t e d e 1 0 .0 9 .1 9 9 6 .
R e l a ţ i i la s e d i u l D . A . I . S . . B - d u l 21 D e c e m b r i e 1 9 8 9 n r . 1 0 8 , t e l e f o n 1 9 1 8 8 1 . '
ADEVARUL Un cotidian care satisface d e Cluj gusturile dumneavoastră!
Simţiţi că nu mai puteţi trăi în această lume
în continuă mişcare?
Informaţiile pe care le găsiţi. ?n paginile ziarului nostru vă pot salva!
Str.Napoca nr. 16, telefon 198776 o r g a n i z e a z ă
î n d a t a d e 1 8 . 0 9 . 1 9 9 6 , o r a 1 0 , ,
CONCURS \ p e n t r u o c u p a r e a p o s t u l u i d e :
S E C R E T A R - D A C T I L O G R A F Ă . 1
Condiţii pentru participarea la concurs:- s t u d i i m e d i i s a u s u p e r i o a r e ; y
- c a l i f i c a r e c o r e s p u n z ă t o a r e ;
- c u n o ş t i n ţ e d a c t i l o g r a f i e r e , r i tm in te n s ;- c u n o a ş t e r e a u n e i l im b i s t r ă i n e d e
c i r c u l a ţ i e i n t e r n a ţ i o n a l ă .* > .Relaţii suplimentare la sediul unităţii,
Biroul RUS, telefon 196416 int.225.
marţi, 3 septembrie 1996 PUBLICITATE CIiJJ-NAPOCA:]uni-vincri&-16;sîmbâtâ9-14;tcl/fai 19-7WM;Sl®REDACŢUKJRDA:! In ni-vincri8-lfi; tcl/fax3MÎ-23;SUBREDACJTADEJ: luni-vineri 8-16;(el/fax 21-60-75.1
A D E V A R U Lg fle d a a j i
L ,
Regia Autonomă Judeţeană Apă-Canal Cluj
B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 79 Telefon 19.14.44,f a x 43.08.86
A N U N Ţ IM P O R T A N T !în vederea executării lucrărilor demodemizare
a zonei CALEA MĂNĂŞTUR se vâ sista furnizarea apei potabile în data de 5.09.1996 între orele 7-24 în cartierul Şesului şi blocurile aparjinînd de CT GOVORA. v ,
De asemenea în cartierele Mănăştur, Gheorgheni I şi IV: Pata Nord; oraşul Gherla şi localităţile din aval de muncipiu, apa potabilă va fi furnizată cu presiune scăzută. c/^0500)
S C V IU D L IX I; Str.Iuliu Maniu nr.34 ■' .
organizează în data de 5.09.1996, ora 9, la sediul societăţii LICITAŢIE pentru asociere în spaţiul din str . Ion Meşter nr . 12.
A; De asemenea anunţă angajarea unui (c o fe ta r -p a t is e r (29825)
MATRIMONIALE• Licenţiat 26/1, 72/67, caut
prietenă serioasă. OP. 1 CP. 1182(352950)
VÎNZĂRICUMPĂRĂRI
, • Agenţie imobiliară. TeL 41-12-32 (352900) r
• Vînd vilă în finisare, Grigorescu şi teren în Făget. Tel 18-03-09. (359729)
• ■ Vînd 2 camere Mănăştur şi 3-4 camere Mărăşti. Tel 18- 03-09.(359730) .
Cumpăr garsonieră. Tel 18-03-09. (359733)
• Vînd sau închiriez spaţiu comercial central 50 mp str. Moţilor nr. 88 tel. 16-16-04 Cluj. (350572) V
■ Vînd în Dej str. Gherea nr. 3 casă cu gaz şi grădină 11 ari lîngă P ia ţa ' Nouă,-- vad comercial. Vizibilă sîmbătă şi duminică. Tel. 062/ 41-15-31 (352958) ^ ■:,>.■■■■•■ •
• Vînd autoutilitară TV 12 şi ambalaj bere. Tel. '42-64-74 (352998) i v
• Vînd aparat pentru vată d in zahăr. Tel. 13-99-97 (353007) ■' '
• 'Vînd cafe-bar pe DN E- 81 Cluj-Zalău, km 33, sat Topa Mică nr. 110. (359458)
• Vînd SRL fără activitate, 1994. Tel 41-51-46 interior 26. (359642) ;
• Vînd firmă plus contract spaţiu comercial Mănăştur. Tel 19-72-14. (359653)
• Vînd Dacia break 1987, m a ş in ă , . pentru cornete îngheţată; ladă frigorifică 300 1. Str. între Lacuri nr. 59, tel 15-; 32-55. (359672)
• Vînd sau închiriez casă 2 cam ere bucătărie, baie, hol, gara j, cu rte , str. A viator B ădescu, pen tru firm ă sau locuinţă. Relaţii la telefon 12- 23-48 sau 12-37-05 după orele 16. (359682) ’•
• Vînd betonieră mare. Vizibilă zilnic după ora 16 pe str. Curcubeului nr. 7 sau tel 48-35-77, (359683) '
• Vînd camionetă VW LT benzină, cu carte, preţ 4200 DM. V izib ilă în str. Dorobanjilor nr. 36, în curte Ia Reparaţii Frigidere. (359725)
• Vindem haine ieftine din import str. Clinicilor nr. 21, orar 9-19 si str. Calea Floreşti nr. 117, orar 9-17. (359752) ’
V • Vînd sifonăric. Tcl 15-45-' 20. (359761)
A R A C E T i4100LEI + TVA TEI; 160.765• Vînd teren.-Tel. 17-44-16.
(350505)• Vînd*talon Audi: 80, vînd
teren pentru construit. Tel. 15- 20-18, 18-92-65. (350531)
• Cumpăr grădină sau teren în zona Becaş, Bună Ziua. Tel. 14-60-18. (350540) .
• Vînd teren Zorilor. Tel. 12-19-28 (350549)
• Vînd cabană lîngă Beliş. Informaţii" Huedin telefon 25-18-02. (350496)
• Vînd apartament 3 camere finisat garaj, parcare, beci, congelator 4 sertare, 50 m linoleum, mobilă _bucătărje 2 corpuri. Str. Bucureşti nr. 70 bl. D17 ap. 20 după ora 15. (350603)
• Vînd 4 camere cu telefon, str. Pata. TeL 25- 19-32 (352833) ; V
• V înd garsonieră. Str. Parîng n r . '35 Bl. T3, ap. 22. (359720) •
• Vînd apartament 2 camere G heorgheni. T el 14-63-74. (359740) . ’
'• Vînd 3 camere. Tel 13-42- 98. (359750) ; ' : ^
• Vînd garsonieră confort mărit şi VW Jetta 1600 injecţii. - Str. Parîng nr. 39, ap. 113, orele 15-20. (359751)" • Vînd casă la şosea în satul
B ucea nr. 7, cu 5 cam ere, anexe, curent trifazic. Tel 16- 22-45. (359756)
• Vînd apartament 2 camere confort I, 58 mp, din BCA, semifinisat, Ioc parcare, zonă liniştită. Str. Tulcea nr: 24, Bl. M 4, sc. II, ap. 57, et> 5 (359758) ; c V
• Cumpăr urgent garsonieră . sau apartament 2 camere. Tel 19-37-16. (359759)
• Vînd apartament 3 camere co n fo rt 1, P - ţ a . F lora , 46 milioane negociabil. Str. Padin nr. 20, Bl. VI, ap. 58 (359760)
V înd apartam ent 2 camere, cartier Mănăştur. Tel 13-55-92. (359762) ;
V Vînd Peugeot 405 GL, 1989, 87. 000 km, vama achitată. Tel. 19-97-32. (350569) ^
• Cumpăr scuter de calitate. Tel. 17-29-61 între orele 16-18. (352901)
• Cumpăr acte Fiat Regata 49 turbo diesel. M aşina să fie înmatriculată. Tel 063/21- 16-03 Bistriţa. (359598)
• Vînd Dacia. 1310 Break verde metalizat, 1993 39. 000 km, 14 m ilioane. Tel 41-42-46. (359656) ,
A D E V Ă F 8 U Ljfe O lg jj. PUBLICITATE QIJJ-NAPOCA! luni-vineri 8-16!sîmbâtăM4;tcl/Iaîl9-7W)4;SUBREDACŢ[ATURD A: ş
luni-vineri 8-16;tel/fax31-43-23;SUBREDACŢIADEJ: luni-vineri 8- 16;tcl/fax21 M)-"5marţi, 3 septembrie 1996 (10,
; V înd VWT ran sp o rter 8+1 locuri, răcire pe apâ, 1981; Tel 17- 90-78. (359714)
• Vînd D acia 1300 Break. Telefon 17-30-78. (359715)
• Vînd Alfa Romeo 75 turbo diesel, 1986, p re ţ 4900 DM. R elaţii Calea Baciului nr. 47, ap. 119 zilnic în tre orele 14-17. (359746)
• Vînd Mercedes Cobra 300 D înmatriculat, cu carte, an 1979. Tel., 42-62-81. (350490)
Vînd M obra preţ negociabil. Str. Ciocîrliei nr. 1 sc. 5 ap. 41 (350494) ,: ■ Vînd Fiat Ducato şi Ford Sierra benzină. Informaţii, la telefon 42-68-68. (350510),. " Vînd Oltcit Club 11RM +
piese de schimb. Zilnic după
• Vînd BMW 728 injecţie an fabricaţie 1980, înmatriculat. Tel. 41-04-46. (350590) -
Vînd VW Polo 1983 neînscris 1300 DM. Telefon 41- 17-78. (350602) ,
Vînd BMW 520 an 1978 sau eventual talon şi piese Audi 100. Tel. 13-93-03. (350604)! • Vînd.Renault 11 GTL,
fabricat 1984, înmatriculat 12B, 3000 DM negociabil, :c îine ciobănesc german 3 ani, rău, pentru pază, 500 DM cu acte şi doberman femelă 4 luni, rea, fără acte, 100 DM. Relaţii la tel. 19-83-81 (352673)
• Vînd urgent Trabant 601 S din 1984. Tel. 41-29-37 după ora 16. (352893) .
' • Vînd Jawa 350, 1989, preţ 1500000 Cumpăr, cărucior cu landou, m odel nou şi ham portbebe. - Tel. ■ ■ 16-16-23 (352932) V
: • Vînd Fiat 600 preferabil
• Vînd maşină automată de spălat vase, Talbot Solara accidentat cu talon, casetofon auto Pioneer-anti furt. Tel. 43- 80-40 (352910)
• / V înd Austin Rover Băişoara nr. 13 a p . -12 sau Montego, combi, 1987, preţ telefon 24-12-26. (350567)
• Schimb apartam ent spa ţio s se m ic e n tra l, cu unul mai mic. Variante . Tel 43-14-90 ora 7-10 şi 18- 23.(359738)
• Gaut şi ofer chirii. Tel 18. 03-09 (359731)
; • C edez chirie spatii comercial. Relaţii" str. Băişoara nr. 9 ap. 49 (352989)
4000 DM. (359555)
Tel 17-95-72. • Vînd PC IBM DX33 486 color SVGA, tastatură, mouse.
Schimb casă (grădină, livadă, vie) localitatea Almaş Sălaj, c h apartament în Cluj. Tel. 057/22-16-88 (350489)
• Schimb două camere'
neînmatriculat, 2500 DM. Tel ani cu diagonala 51 cm, binoclu ^ ; X e e1 ^ C k i ZaM orm aîiU a
telefon 12-30-90. (350514)
• Vînd Mercedes Cobra Tel 12-48-76. (3594^0)Break 240D, an fabricaţie 1978, - . Vînd televizor Funai de 2
D au în chir/<?"7 a p a r ta m e n t de lin, u ltracen tra l. Ţel 19-06-23. (359736)
13-32-01. (359647) Revue 10x50. Tel 16-20-56.• Vînd Audi 90 1986. Tcl (359690)
13-40-50. (359655) . , - : • Vînd cadă fontă, emaii• Vînd Renault 18 combi an -. alb, 1,71 m, str.Iuliu Maniu
1979, pe benzină, înmatriculat, nr. 11, ap.6 (A). cu . carte. Tel -14-21-90. - • Vînd 2 calorifere fontă şi (359671) m onobloc pentru încălz ire
, n o , Vind ^ Z ! abliC? ie' spaţiu-'mîi îaic’ la ^ d e g e re !1987, convenabil.; Str. uscat. Tel 18-06-39. (359728)’ : q^.|’ 43 05-79 (350571)Gorunului nr. 4, ap 4 i, după • Vînd boxe Unitra 75 W, 6 ‘ . „ . . \• schim b apartament l
400. 000 lei. Tel 12-86-84. .. r. .. n . ., camere Zalau cu similar Cluj-(359744)
• Schimb apartament 3 camere finisat cu apartament de 2 camere + diferenţă. Tel.' 16- 18-07. (350546) ’ -,'U'. . • Schimb cameră Icral, bucătărie mare + anexe cu
ora 15, tel. 12-43-45, (350517)• Vînd . Ford Escort Piesf0 ^ r - ^ “ ,f ul Pîinii 41
ncînmatriculat. Tel. 16-34-37 ora 1după ora 16. (350518) - " Vînd Ford Sierra break 1,
. • Vînd Dacia 1300 0 km. 8LX an « 8 9 , recent adus înInformaţii te l 16-57,47 după stare excepţională, preţ ora 16. (350523) V ^ . 7000 DM negociabil. Tel. J 2-
22-43 orele 9-17 sau 43-83-32. Caut repatriat. (352939)
• r; > Vînd Ford Tranzit diesel an 1984 9 locuri, în stare bună tehnic şi optic. Tel. 18-70-01 (352943) >■; , /Y u. -
? • Vînd Oltcit 1989, Dacia mai 1996,' Dacia, break 1993. In fo rm aţii.; .tel. s- 42-59-05 (352947)’ - (U - m ;•
neînm atriculat, an 1978. Telefon 16-35-51.; (3.50548)
ora. 16. (359678)• Vînd Ford Tranzit 1989,-
im pecabil benzină, 10.' 500 DM. Tel 17-14-17. (359679),i > • : Vînd motor, cutie viteze, d ife ren ţia l pl,us alte piese schimb şi cleqientc caroserie Mercedes 220D Tel 18-37-21 zilnic orele 16-19. (359698) './ • Vînd Dacia 0 km. Tel 14- 42-42.(359703)
• Vînd VW Jetta an 1988, cu - m ulte extrase, pentru p reten ţio şi.' Tel 42-51-89. (359705) Y' U ;- ’ l ' VY
• Vînd VW G olf I, automatic; înscris Ţel 41-51-34 inter 26, ora 8-15. (359709) --j -
• ; Vînd Opel Kadett model nou tip E 1300 cmc, 4 uşi, stare perfectă, 2750, DM; neînscris. Str. Fabricii de Zahăr nr. 44. (359721) . . - } ,u
• Vînd Ford Escort . 1. 6 d iesel, 1988 2 : uşi, înmatriculabil, recent intrat, în ţară. Ţel 17-61-43. (359724) ‘
■ • •. Vînd Ford Sierra 201 1988, preţ 4300 DM fără vamă. Tel 16-80-45. (359726)
• Vînd Opel Kadett Bertone Cabrio 1988, deosebit,-6500
: • Vînd tractor U 650 M p re ţ convenabil. Tel. . 13- 28-59. (350591) ,
• Vînd miere, 6 . 000/kg. TeL 15-31-05 (352287)
♦ Vînd pui m astino napoletano import. Tel. 14- 78-47 după ora 18 (352768)
• Vînd pui ciobănesc g erm an fă ră p ed ig ree , m ascu li. T eL 18-54-24 (352970)
• Vînd injecţii Zeel. Iei. 12-08-91 (352976)
i : - * .* Vînd 1 0 0 0 bucăţi cărăm idă. \Ic l .j : 18-20-23. (350521)7 Vînd garnitură hol vicnez pentru pretenţioşi. Tel. 19-68— 64: (350585) ’Y ’ . ^i '• Vînd'două (2) repatrieri.1
Napoca. Tel. 14-72 -03 după orele 19 (352767) . v • Schimb apartament două cam ere, etaj 3 Turda, s tr . ' Zambilelor nr. 6 bloc 2, cu apartam ent 3 cam ere... de preferinţă în cartierul Zorilor Mărăşti. Ofer diferenţă Dacia 1310 ridicabilă sau valoarea în lei. Tel, 17-85-56 orele 18-21. fam ilia Hăşm ăşan în C luj- Napoca (352937) ^ ;
• Schimb apartament 2 şi 3 camere în bloc + ’diferenţă, cu casă cd grădină. Tel 43-02-94 orele 10-17 sau 17-34-55 seara. (359627) ! f ■
• Schimb apariament 3 camere confort I Mănăştur bloc 4 etaje şi-garsonieră confort I pc str. Detunata (Gheorgheni), toate cu telefon şi. pivniţă, cu apartam ent 3, cam ere . în Gheorgheni sau ' totul de , mai sns .t, o garsonieră în acelaşi bloc str. Detunata, cu casă .+TelJ 19-38-88. (350588)
• Vînd ghete fotbal Adidas teren. Variante. Tel 15-55-43. nr. 42-43 cu crampoanc. Tel.' (359644) . , s • 16-22-68.(350594) ; : ; , « Schimb apartament .4
• --Vînd cărţi. Sfr.:Almaşului camere etaj I, telefon, Mărăşti nr. 14 ap. 12, după oră 18. central, cu apartam ent 2-3(352846)
•' Vînd urgent Audi 100 an, Prc! in fo rm ativ 5300 'DM1980 neînscris. TeL 13-34-10 negociabil- TeL 19-78-96 sau (350556) : - ’ 19-74-41 după ora 16 (352984)
Vînd Dacia Lilwrta grii • Vînd Ford Escort 1990 1, metalizat an 1993: TcL 42-62-' 3 benzină, preţ 8400 DM şi 35 050559^ Opel Ascona 1, 6 benzină,
. ^ a u t o t u r i s m Volvo P - ! 3800 DM,740 GTDan 1987, BMW 323i înmatriculate;; Informaţii tel.an 1985, BMW 528i an 1983, 13-54' 04 în tre orele 18-20Renault 25 an 1985, (352986) ;neînmatriculabile. Tel. .43-02- ‘ • Vînd capotă BMW seria 371 zilnic orele 9-22. (350560) ursuleţ avantajos. Tel. 13-06-19
• Vînd autoturism Renault (352996)25 an 1985 neînmatriculabil. * Vînd VW Jetta 1991,Informaţii zilnic între orele 6- 9200 DM; Opel Kadett 1, 6 D,10; 17-20 la telefon 41-02-57. 1987, 6500 DM; VW broscuţă(350561) V , 1961, 1000 DM. Tel. 43-55-56
• Vînd VW Passat 1600 pc (353004). benzină cu carte. Tel.-13-^97-35.j Cumpăr talon Cobra Sau(350562) . - : ! vînd M ercedes Cobra. 1981
• Vînd piese' Mitsubishi motor pcrfcct, act vamă. Tcl. Galant d iesel an - fabricaţie 25-11-87 ora 15-22 (353006) 1981. Telefon 069/82-28-82. Vînd Mercedes 300 TD,
, (350566) ; s*are : irep roşab ilă , 1986,• Vînd Dacia 1310 an 1986. ncînmatriculat. Tel 43-80-50
Inform aţii te l. 16-82-91. orele 9-16; 43-85-17 şi 17-53-(350575) : ; 12 după ora 16. (359158)
• Vînd Nissan Sunny diesel: . • Vînd Alfa Romeo 75 tip 1986 motor 20 mii kilometri cu America, cu. număr provizoriu. , carte, preţ 4700 DM negociabil. Tel 19-41-52 (359333) > R elaţii ia tcl. 13-32-69; •. ■ • Vînd Peugeot 305 combi1(350576) : diesel, an 1984, preţ 3000 DM.; • Vînd Opel Ascona 1,6 D TeH7-95-72. (359553) : ;
•.in 1986 motor RK; garanţie. • Vînd Peugeot 305 combi,Ici, 12-18-72. (350579) diesel, an 1984, preţ 3000 DM.
• - Vînd Renault 19 diesel Ţcţ I7r95'72. (359554) ;1993, 9500 USK Teii 19-24-59- ^ • Vîna cutie viţeză Oltcit 5 orele 10-Î6 sau str. Napoca nr. viteze/ informaţii tel 14-66-52. 6-8 ap. I, (350595) (359673) '
DM n e g o c i a b i l , vama;planetară, far şi stop Mazda • ’ Vînd mobilă bucătărie alb323. Tel 43-81-75. (359747) negru cinci corpuri şi masă
• Vînd BMW 520i model extensibilă 10 persoane 400^1982 în stare foarte^bună. 000 lei. Tel, 18-16-8? după oraneînmatricuiat, pentru 12 CJ sau pentru piese. Tel 16-82-13. (359749) . -V i/V - .. ■ • Vînd Ford Taunus 1, 6
• Vînd ieftin dorm itor Felicia şi frigider. Tel 18- 68-04.(359651)
19 (352853) . .• Vînd pui cocker. Tel.. 19-'
07-88 (352892) \ j• Cumpăr repatriere. -Tel.
23-14-67 (352913) > :• • ..Vînd dormitor din lemn
de frasin stare bună, la Dej.. Tel. 14-82-43 (352938) • ■; « Vînd pui'dog german cu
pedigree Tel. 41-05-87 după ora 18. (352966) , ,
• Vînd cuier Luxor. Tel. 15- 42-32 după ora 20 (352987)
■ Vînd garnitură-dulap, vitrină, pat masă televizor,
V înd urgent m obilă com odă, masă cu 4 scaune cameră de zi Băiţa.15 piese, (eventual-separat). Ţel 13-36* canapea, cazan din cupru pentru 8 8 . (359332) ; v baie,. storcător de fructe. Tel. v: *: ;Vînd urgent m obilă 19-89-11. (350506) bucătărie şi canapea. Tel 17-10-
• V înd turn Sony şi 96. (359692) . v ' Technics cu boxe, video Sanyo • • Vînd 2 corturi de 2 şi 3 şi Audi 100 an 1988, motor persoane, cu 100 şi 180 mii lei. 1800. Tel. 19-48-56. (350536) Tel 17-46-83, str. Borşa nr. 1,
• Vînd urgent congelator cu ® P ^ ^ 3 5 9 7 4 8 ) r ^ ^ ^ ^ . c inci u ş i.. Tei. 13-63-92.
camere. Telefon 42-53-54 între orele 8-13. (359666) ^
,; • Schimb apartament 3 camere Mărăşti, cu 2 camere. Tel 42-53-54 între orele 8-13.. (359667)
În c h ir ie r i
* Cum păr staţie, deck, CD-player, casetofon auto. Tel 15-38-77 (lăsaţi mesaj pe robot). (359693)
• Dau chirie locuinţă. Tel 43-00*81 (350605)
• Caut chirie urgent. Tel 43-00-81. (359753)
• Dau chirie locuinţă. Tel 19-39-89 (359754)
• Caut chirie urgent. Tel 19-39-89.(359755)
• Dau în chirie bar cu dotări, central. Tel 19-58- 58 orele 17-20. (359664)
• SC Radii & Adi SRL în c h ir ia z ă jo c u r ie lec tro n ice . R e la ţii s tr . Fabricii nr. 4, tel 15-71-47. (359688)
• Dau în chirie apartamem 2 cam ere str. Taberei (lingi Peco-Mănăştur). Tel. 14-55-82 (350503) :: • Dau în chirie trei camen ultracentral cu garaj. TeL 13- 89-45. (350537) _
• Dau urgent în chm< -garsonieră confort 1 mobilai* cu aragaz, TV Cablu, pe sti Bucegi nr. 15 bl. A3 ap. 1491» spate la Union. Vizibilă mau ore 19-20 tcl. 17-24-CC (350580): ..
-. .!•',. D au chirie locuinţa mobilată A. iMureşanu, vahti Tel. 19-86-78. (350600)
• Dau în chirie apartamce trei camere, cu telefon. Tel. 23- 14-67(352916)
• Dau în chirie apartamtEl 2 camere Mărăşti. Tel. 13-71- 55 între orele 20-22 (352917)1 • închiriez o cameră d ouă fe te . sau doi tini căsătoriţi. Str: Parîng nr. 5 ap 32. (3 5 2 9 2 0 ) ..............
> »• - Dau în chirie 2 camoi mobilate.^ Plata în avans pe! luni. Informaţii tel. 41-20-6 orele 18-19 (352923)
• Ofer chirie. Tel. 12-89-1- ora 17. (352956)
• Dau în chirie la cetăţc; s tră in garsonieră deosebita, u ltra c e n tra l. T e l. 19-97-8! (352994) - '. • Dau în chirie demisol, 8 mp, central. Tel 41-11-17 sai 19-21-17. (359165) ,
; • Dau în chirie apartame:2 camere, fgaraj. Informaţii sti G o ru n u lu i; nr. 7, ap. li (359536)
V* Dau în chirie apartamec 2 cam ere , mobilat, telcfcs frigider, Ia studentă din Grecii lc l 14-72-25 (359638)• ' • Prim esc:2 fete în gazdi Telefon 15-04-75. (359641)
• Dau în chirie o cameri. Telefon 16-64-32. (359665)1 „r Dau în chirie garsonien^^ 6 luni anticipat, Mănăştur. Te! 17-14-17. (359680)
dau în chirie garsonien confort I şi cameră, bucătărie baie, la casă particulară i: Gheorgheni. Relaţii la tel 1> 16-60.(359697); •. Dau în chirie apartame: cu 2 camere. Plata în valitf anticipat pe:un an. Tel 42-5- 41. (359699)' .. . .
: Dau în chirie gridiB pentru crescut porci, găini, st Soporului, capăt troleu 3. Tt 14-05-47.(359737)
(350555)Vînd video recordcr
Panasonic cu telecomandă. Tel, 12-78-72. (350563) : 4 >
• '* Vîhd monitor SVGA coteţ : şi calculator 486. T cl.. 19-90- 76 (350583) : , -v'.
* Vînd PC586 Tel 41-11- 17,-19-21-17 (359166)
SCHIMBURI DE LOCUINŢA
Schimb apartam ent 2 cam ere e ta j 1
Grigorescu, eu 4 cam ere V«ii 5ca»ă I€ R A L Grigorescu. Tel 18-00-65 după ora 20. (358534)
• ; Caut să înch iriez apartament 2 camere. Ofer 100 DM/lună. Exclus M ănăştur, Mărăşti.'■ Tel 19-98-29. (359704)".'.•• Caut de în ch iria t Wsonieră sau gazdă. Tel 41- VCT-58. (359711)
• Caut de înch iria t apartament 2-3 camere. Tel 18- 75-06. (359712)
• Studentă, caut de închiriat garsonieră, preferabil Mărăşti. Plata în avans pe 3 luni. Tel 14- 83-64. (359722) < ■
• Pretenţios, caut , chirie casă mare nemobilată. Tel 19- 47-75: (359757) ; , . . :
DIVERSE• Căutăm fîntînar.
Telefon- 41-45-20 între orele 8, 30-17, 30. (350512)
• Tînără ţin evidenţă contabilă unei firme mici. TeL 16-36-68. (350542) -
• SC Elisi Com SRL cu sediul în str. Bucureşti nr. 77 angajează personal pentru operare pe calculator şi, vînzări "en- detail. Selecţia va avea loc miercuri şi joi orele 12 la
^sediul firmei. (350565)
%
• SC To Steki angajează ospătare, ajutor bucătar. SC To Steki, str. Moţilor nr. 17 orele 18-21 (350581). ' ;
• Caut contabilă. Relaţii tel. 16-67-01 orele 21-24 (350582) v
• Comatim Trans efectuează transport şi mutări cu autodubă 7, 5 tone. Tel. 14-27-57; 12-02- 26(020013)
• “SC Oldan Press” angajează cu carte de muncă vînzători presă - carte. Tel. 13-70-34 (352870) ' .
• Execut jaluzele lemn tei ş i PVC import. Garanţie. Tel 41-02-79. (359742) - .
• Cumpăr firmă fără activitate din 1994, tel, 24- 30-04 sau 24-13-89. (341332) V ;;.v-
• Iri conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC>Power Line Impex SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru ob iectivul spaţiu com ercial s itua t în D ej^ str.M ihai Em inescu nr.3 . Eventualele sesizări şi sugestii se .vor depune la sediul’APM Cluj, C alea D oroban ţilo r n r .99. (341.331); j ; •
■ In conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 SC D anivio Prodcom SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei; de mediu pentru obiectivul Brutărie Patiserie, situat în str. Gospodarilor nr. 6 . Eventualele sesizări şi sugestii, se vor depune la APM Cluj, C alea D oroban ţilo r nr. 99 (350502)
• A ngajez barm an bar select. Str. Eroilor nr. 32 orele17-19. (350520)
V A ngajăm v înzătoare serioase şi şofer cat. B, C, E. Tel. 14-02-22. (350587)
A ngajăm agenţi comerciali cu maşini proprie. Tel. 13-22-66 (352816)
• Transport marfă 1, 5 tone. Telefon 19-92-03 (352891)
• Societate Comercială, angajează vînzătoare. Tcl. 43-' 73-22 scara (352940)
• Meditez franceză copii. Informaţii la tel. 41-08-20 orele 16-18 (352944)
M editez ita liană şi engleză Tel 18-34-41 (352928)
' • M editez germ ană începători copii Informaţii la tel. 41-08-20 (352945) ‘v
• Angajez disc-jokey cu" muzică disponibilă. Tel. 13-81-
'• 47 (352948). • Angajăm fete /pentru am balat cafea. Str. V ictor Babeş nr 11. (352973) ;. • Angajăm vînzători cu»
.experien ţă în dom eniul alimentar, şofer profesionist, bărbaţi pentru munci necalificate. Cererile se. depun la SC Multirol P-ţa Unirii nr. 26 (352975) . ’ ’; • In conformitate cu legea
. nr. 137/ 1995; unitatea SC Saveli SRL, anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea Autorizaţie de Mediu pentru
; obiectivul “Cofetăria Saveli” s itua t în Cluj-N apoca str. B ăişoara . fn. Eventualele seâizări; sugestii şi reclamaţii se vor depune la sediul APM, din Cluj‘, Călea Dorobanţilor nr. 99 (352995) ’ , . • Execut lucrări instalaţii e lec trice . Tel. 19-47-75,, (353005) ■ '
• Predau ore de: flaut, blockflote, nai clasic şi popular, chitară, la orjce nivel. Tel 14- 35-56 şi 19-53-71. (359059)
• In conformitate cu legea nr.' 137/ 1995 A sociaţia "de locatari B-dul N. Titulescu nr. 17 anunţă ■ începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de. mediu privind investiţia gard decorativ a blocului IC, B-dul N. Titulescu nr. 17, Cluj-Napoca. Eventuale sesizări’se vOr depune la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99., (359188) .\ • ' Angajăm cu carte de
m uncă v înzăto r serios şi dinamic. Selecţia azi, orele 19,. la chioşc alimentar Dady, P-ţa Zorilor.'(359438)T.' • • Ţin contabilitate. Tel 14- 99-59. (359470) -
• Angajăm in g in e r cu experienţă în domeniul electro, pentru funcţie de conducerea Relaţii, telefon 43-24-57; ,43-26- 39 orele 7-15. (359487) .
• Caut fete, animatoare în d isco tecă, în tre 18-26 arii, pentru contract de muncă în Italia. Informaţii la tel 41-46-34 între orele 14-20. (359660)
• Zugrăvesc, tapetez, la preţuri acceşibile. Tel 15-02-53. (359661) ^
• A ngajăm v înzătoare magazin alimentar. Tel 42-53-" 54 orele 8-13. (359668)
: • M ontez, vopsesc, ch itu iesc geam uri u şi, • lam briuri. T el 16-76-00. (359670) '• ' v .
• Execut lucrări de zugrăvit, vopsit. Tel 12-16-12 după ora 20.(359717)
• Angajăm hidroizolatori . calificaţi. Tel 14-87-56 ora 7-9;21-22 (359734)
. • Ofer împrumut. Tel. 12--29-72 (352979)
♦ SC Legume Fructe Cluj, organizează în ziua de 16 septembrie 1996 licitaţie pentru închiriere sau vînzare ghereti-din Piaţa 1 Mai Cluj. Licitaţia va avea loc, la sediul societăţii din Calea Baciului 1-3 ora 10. Informaţii la tel. 18-42-76 (352990)
• Solicit împrumut. Tel.15-53-36 (352980)
• Ofer împrumut. Tel 17- 78-89 în tre o rele 18-22. (359663)
- • -Tînără caut de lucru ca secre ta ră , dac tilo g ra fă sau operator'pe calculator. Tel. 17- 93-48. (350557)
• Familie serioasă căutăm persoană în v îrstă pentru îngrijire contra locuinţă. Tel. 19-90-76. (350584) ’
■ Vitrinicr-decorator cu experienţă, doresc angajare. Tel 19-80-31. (359681). • Cauf femeie din Forumul
German pentru menaj ia RFG. Tel: 19-71-14 (352963)
• Caut fată serioasă şi curată, pentru îngrijire 1 copil şi ajutor menaj minim 1 an în Germania. Condiţii: 18-24 ani, m ultă dragoste şi răbdare pentru copii. Tel 14-23-65 după ora 19. (359643)
• In conformitate cu Legea nr. 137/ 1995: Rus Ş tefan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de m ediu pentru extindere construcţie şi m odificare împrejmuire în Gherla, ;str. Crişan nr. 3B, judeţul Cluj. Eventualele sesizări se vor depune la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (350524) ,
• In conformitate cu legea nr. 137/ 1995, Muntean Nicolae anunţă începerea demersurilor pentru Autorizaţie de. Mediu pentru construirea unei case de locuit p+1, în oraşul Huedin str. Uorca nr. 104. Eventualele sugestii, sesizări şi reclamaţii se vor depline la sediul APM Cluj- Najioca.din Calea Dorobanţilor nr. 99. (352972), -
PIERDERI, • Pierdut carnet student pe
numele Dumitru Nicoleta. îl declar nul. (350522)
•. ' SC Im pexdeco SRL pierdut cod fiscal nr. 212984. Se declară nul (350545) \
• Pierdut carnet student pe numele Boligari Natalia. î l declar nul. (350547) • \ .
• Pierdut contract Icral nr.- 102242 pe num ele Balogh E lisabeta. ' î l dec lar nul. (350589)
• Pierdut chitanţă vamală nr. 7941/ A din 22. 08. 93. O declar nulă. (352935)
• Pierdut carnet de student pe numele Stupinean Loredana, e lib e ra t de U niversitatea “A vram - 'Iancu”, secţia F iloso fie-A ntropo log ie . î l declar nul. (359675)
v • Horgă Alexandru pierdut legitimaţie concurs. O declar nulă. (359691) - •
• Hencz Francisc pierdut legitimaţie de serviciu. O declar nulă. (359713)
• Cuj ba Nicolae pierdut carnet de student. îl declar nul. (359716) ________
DECESECOMEMORĂRI• Sincere regrete dragă
Ştefi şi sîntem alături de tine la dispariţia soţului. Fam. Pop. (350586)
• Cu adîncă durere anunţăm moartea soţului şi tatălui nostru drag, RUS TEODOR din Jucu, născut în Bărai, în vîrstă de 87 ani. Înmormîntarea are loc azi, 3 septembrie, ora 13, în Jucu de Jos. în veci nemîngîiaţi soţia Ana, fiica Vafi cu soţul Vasile şi nepotul Claudiu.Dumnezeu să-l odihnească
"în pace. (350499)
• Un ultim omagiu dragului nostru tată şi bunic RUS TEODOR. Să-i fie ţărîna uşoară. Mărioara, Adrian şi Ciaudia cu fam ilia. (350500)
• Cu adîncă durere anunţăm decesul după o lungă şi grea suferinţă a scumpului nostru soţ, tată, socru şi bunic PETRUŢ AMBRO SIE, în vîrstă de 71 ani. Înmormîntarea va avea Toc m iercuri, 4 septembrie 1996, în localitatea Băbuţiu orele12. Soţia Anica, fiicele Emilia şi Firuţa, ginerii şi nepoţii. Dumnezeu să-l odihnească în pace. (350530)
• Cu adîntă durere anunţăm încetarea din viaţă a celui care a fost ALEXANDRU KEZDI (ŞANDOR), pensionar Tehnofrig, în vîrstă de 75 de ani. Înmormîntarea va avea loc m iercuri,. 4 septembrie, orele 12, în comuna Dăbîca. Familia îndurerată. (350592)
• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei soţii BEKESI MAGDALENA, născută Bodoki, de 64 ani. Înmormîntarea va'âvea Ioc în 4 septembrie 1996 orele13 la Cimitirul central. Soţul îndurerat. (350601)
• Cu durere în suflet anunţăm ; dispariţia fulgerătoare dintre noi a scumpului nostru soţ, tată, frate, ginere, ABRUDAN IOAN. Înmormîntarea va avea , lo c . m iercuri 4 septem brie, ora 14, la capela nouă a cimitirului din Mănăştur. Odihnească- se în pace. Soţia Ana, fiica Ofelia, surorile Viorica, şi Puşa, socri Ioan şi Domniţa. (352964) ’
* Un ultim şi pios omagiu aducem celui care a fost vecinul nostru TOROK ANDREI care a trecut la cele veşnice. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familiei îndoliate sincere condoleanţe, din partea colocatarilor din str. Borşa nr. 1 sc. 1. (352912)
• Un ultim omagiu celui care a fost BĂDESCU MIRCEA. Fie-i ţărîna uşoară. Familia Mărginean. (359637)
• Cu aceeaşi durere şi dragoste comemorăm un an de la decesul dragului nostru dr. TĂTAR ŞTEFAN, merlic primar stom atolog. ' F’am ilia . (352736)
• Cu durere în suflet ne luăm rămas bun de Ia dragul nostru cuscru şi prieten, GRIBOVSCHI DORU. Sîntem alături de voi, Luci şi G loria, în aceste clipe triste. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia jţ’igănaş. (359639)
• Sînţem alături de fam ilia Văidăhăzan în momentele grele prin care trece. Sincere condoleanţe. Biroul P3-SC Mafir SÂ. (359723)
• S-au scurs 6 luni triste de la despărţirea de dragul nostru tată, socru, bunic, cuscru şi prieten POP TEODOR. Va rămîne veşnic în amintirea noastră. Cristina, Tavi, Gabi şi cuscra Mărioara. (350495)
• La împlinirea a 25 de ani, de la trecerea în eternitate a fondatorului 'Grădinii botanice clujene, profesorul ALEXANDRU BORZA, foştii săi colaboratori, alături de întreg personalul Grădinii, marchează solemn această comemorare, aducînd omagiul şi recunoştinţa lor, celei mai luminoase şi sugestive figuri ale botanicii rom âneşti. Memoriam Eius cum pietate tuebimur! (352968) .
• Lacrimi şi durere, recunoştinţă* şi flori pe mormîntul iubitului nostru soţ şi tată VASILE UNGUR, la 1 an de la dureroasa despărţire. Soţia Doiniţa, fiicele Puşa şi Titi. (352985)
• Un pios omagiu la 2 ani de la trecerea în nefiinţă a celei .ce'..- a fost MOLDOVAN ILEANA. Serviciul divin de pomenire are loc azi, 3 septembrie, orele 9, la Biserica “N aşterea Domnului”. Familia. (359646)
• Se împlinesc 4 ani de cînd â plecat dintre noi pentru totdeaunaB U N-G Ă R D E A N GHEORGHE, cel care a fost soţ, tată şi bunic, iubit de familie şi de toţi cei care l-au, cunoscut. Dumnezeu să-l odihnească. Familia în veci nemîngîiată. (359700)
• Azi se împlinesc 9 ani de cînd ne-a părăsit pentru totdeauna buna noastră soţie, mamă şi bunică, CRIŞAN LEONTINA din Dezmir. Nu te vom uita niciodată. Soţul Augustin şi fiicele Rodica, Virginia şi Livia cu familiile. (359708)
ADEVĂRULde Cluj
Un cotidian care satisface
gusturile dumneavoastră!
ADEVARUL SPORT marţi, 3 septembrie 1996 IM]FOTBAL Preliminariile
HM Franţa 1998Europa |•G r.l: •, Grecia-Bosnia
Herţegovina 3-0 (Ouziinidis 42’, Apostolakis 77’, Nikolaidis 83’) şi
: SIovenia-Danemarca 0-2 (A.■ Nielsen 78’, M. Schjonbcrg 89’j.
Âm ”cîrîit” noi la absenţa lui Gică Popescu, dar ee-or mai fi .jubilind” bulgarii pentru cele două goluri ale lui Stoicikov în poarta lui. Oviedo?! După ce Kasimir Balakov a transformat cu sete penalty-ul acordat , pentru faultul portarului Kolien asupra Iui Kostadinov, ■Israel-a dominat ineciul şi a egalat în min. 33, pentru ca în repriza secundă căpitanul Tal Banin să transforme şi el o lovitură
; de pedeapsă, producînd...surpriza de duminică. In aceeaşi grupă 5,
. Rusia a învins clar Cipru, Nikiforov marcînd două goluri şi servindu-1 ideal pc Kolivanov. -
Primul meci internaţionali al Bosniei de ; la' declararea
■ independenţei în 1992 s-a soldat cu un eşec la mîna grecilor, care au dominat tot meciul. La
‘ Ljiublijana, Danemarca a reuşit în , ultimele minute o victorie în faţa unei alte ex-rcpublici iugoslave. Sc
aşteaptă replica Croaţiei.După un început slab la
Chişinău, cînd gazdele ar fi putut marca, Barmby şi ”Gazza” au conturat victoria Angliei, noul căpitan Alan Shearer încheind conturile cu al 10-lea său gol pentru Albion, primul în deplasare. ,în finalul jocului Ion Testimiteanu a ratat un penalty. .
Ferencz Orosz a exploatat o bîlbă a apărării finlandeze, marcînd nestingherit în poarta goală după ce fundaşul Râmi Nîemanen i-a "pasat” peste portarul Antti Niemi, ieşit în întîmpinare. Finlandezii au dominat repriza Secundă, dar le-a lipsit punch-ul căpitanului Jari Litmanen, accidentat
în fine, în faţa a 7000 de spectatori prezenţi pe stadionul din Riga, Martin Dahlin şi Kenneţ Anderson au adus Suediei victoria şi fotoliul de lider în grupa 4.
( ’O M ’ACAF-semilînale‘ •Canada-Panam a 3-1; Trinidad & Tobago-Costa Rica0-1. . ;;
AMSIJD (»rupă unică):; «Argcntina-Paraguay 1-1;;
•Bolivia-Peru 0-0;- •Colurabia-Chile 4-1;
•EcUadur-Venezuela 1-0.' Faustino'Asprilla a marcat un hattrick pentru a- menţine Columbia în fruntea grupei, înaintea Ecuadorului (care a punctat , prin Aguinaga). Argentina e pe moment pe locul4, iar Uruguay pe...7! Se califică primele patru, plus Brazilia...din oficiu (campioană mondială); .Radu C. M U N T E A N U ■
CAMPIONATUL JUDEŢEAN DE FOTBAIOASPEŢII MAI BUNI
GA SI GAZDELENu mai puţin de patru victorii şi
u i egal - din cele opt partide ale etapei - au revenit echipelor în deplasare, cea mai bună “recoltă”
. de pînă acum a oaspeţilor.• Performerele sînt echipele
Carbochim, Motorul IRA, Sinterom din CIuj-Napoca; Unirea din Jucu şi Avîntui Luna de Sus, ultima printr-un nesperat egal la Livada.
-De remarcat faptul că Vlădeasa a reuşit prima victorie din campionat, jn timp ce învinsa ei, Autobuzul, nu a cucerit încă nici un punct : .Sinterom şi ATL s-au detaşat m frunte, dovedind că intenţiile de promovare au acoperire.; Dar campionatul este numai, la început ş i ... V . ■; ■ ; . . , Rezultatele etapei: Someşul Bonţida - Carbochim CIuj-Napoca 0-3, NAPOPAN Pata-Poşta Română CIuj-Napoca >2-1; Sănătatea CIuj-Napoca > Motorul IRA CIuj-Napoca 2-3, Meteor Mociu - Sinterom CIuj-Napoca 1-2, Sanex CIuj-Napoca - Unirea Jucu 1-2, Apollo Livada - Avîntui
Luna de Sus 1-1', Vlădeasa Huedin- Autobuzul CIuj-Napoca 2-1, ATL Dej-Chimia Turda 3-1.
; NAPOPAN; Poşta Română - Sănătatea, Motorui IRA - Meteor, Sinterom-Sanex, Jucu - Apollo, Avîntul-Autobuzul, ATL-VIădeasa, Chimia - Someşul.
E u g en H A N G H
k1
Veteranii popicari în întrecereLa sfirşitul lunii august, Ia Braşov au avut loc întrecerile tradiţionalului
concurs de popice rezervat veteranilor, dotat cu "Cupa Tîmpa”. Aflată Ia a 18-a ediţie, competiţia amintită, rezervată oamenilor de vîrsta a treia, a suscitat un mare interes. ■
La ”Cupa Tîmpa” au fost prezenţi foşti campioni naţionali, europeni şi chiar mondiali, actuali tehnicieni şi antrenori, oameni trecuţi de prima tinereţe, dar care au un numitor comun: dragostea faţă de sportul practicat Conform tradiţiei, la concursul de la Braşov a fost prezentă - alături de alte 10 echipe - şi reprezentativa judeţului Cluj. Aşa cum ne-a informat unul dintre componenţii formaţiei, Iosif Nagy (actualul antrenor al echipei feminine divizionare ”A* Constructorul Gherla), Hiijul s-a clasat pe un foarte bun Ioc trei, dovedind încă o .dată că sportul cu popice a fost la "înălţime” cîndva pe meleagurile someşene. 1*pcat că îiTprezent foarte puţini dintre tinerii noştri practică această disciplină sportivă '
Primilor clasaţi la cea de-a 18 ediţie a "Cupei Tîmpa” Ia popice- veterani le-au fost oferite, de către organizatori, cupe si diplome.
S Z E K E L Y C saba ■
"" La m eciu l am ical "U" - Rom hills , fo toreporteru l nostru s-a plasat s tra teg ic, în spatele porţii celor de la Rom hills. A stfel, â avu t prileju l să surp rindă m ulte din zecile de faze de atac purtate de "şepcile roşii", patru d in tre ele în ch e in - d u -s e cu gol. Cum spuneam şi în ultim ul nostru num ăr, M a ie ra a vu t o "fo am e de joc" îm bucurătoare în perspectiva m eciurilo r ce v o r urm a. lată-l a ic i, cu balonul la picior, pregătind un nu m ăr personal a tît de cunoscut şi apreciat.
. (M .H O S S U , iar fotografia E.OLARIU) ■
Divizia B de fotbal, seria a IV-a - 4
Continuă invincibilitatea trio-ului Şoimii Compa,U.M.T. si I.S.C.T.
Duminică s-a derulat etapă a IV-a, una în carie trio-ul din fruntea clasamentului şi-a continuat seria victoriilor, cea mai preţioasă fiin d a “sîrmarilor” din Cîmpia Turzii, cu succes în deplasare (al doilea în noua ediţiei. Supărător prin proporţii scorul cu care “sticlării” turdeni au pierdut în deplasare (fapt ce ne determină să spunem despre ei că sînt lei acasă, mieluşei în~ deplasare). Să parcurgem rezultatele etapei, a celor nouă partide disputate, reamintindu-vă că după etapa a doua Minerul Baia Sprie s-a... retras (în acest context, în etapa a IV-a, Armătura Zalău a avut...,“ziliberă”).- • MINERUL BAIA BORŞA - I.S.C.T 0-2. Un joc dominat tehnic şi tactic de “sîrmari”, care aii materializat două din ocaziile de got avute prin Hegy (21) şi Mucea (72). Iată şi “l l ”-ele aliniat de “sîimari”: Rotaru - Dosan, Estinca, Roşu, Ortelecan - Timar, L* Rus (Fedor, 87), Foro, Tanca (Mucea, ■62) - Hegy (Sime, 74), Olar.
MOBILA ŞIM LEUL SILVANIEI - TELECOM ARAD 7- 3. (prima victorie a arădanilor şi, culmea, in deplasare; golurile partidei au fost marcate de Bode şi C, Pop pentru gazde, Joja, Pantea şi Riviş- pentru oaspeţi). -
• F.C. BIHOR - ELECTRICA TIMIŞOARA 2-2 (tot învolburate - rămîn apele în matca foimaţiei orădene, care nu-şi găseşte... cursul; o remiză acasă echivalează cu o întringere).
• ASTRAL DETA - METALURGISTUL CUGIR 1-1. Partidă disputată pe ploaie. Gazdele au dominat şi... ratat. Oaspeţii au smuls o prefioasă “remiză". Aii înscris: Ghiţoaica, respectiv Brînde. .
• PHOENIX BAIA MARE - STICLA ARIEŞUL TURDA 6^1. Galop de sănătate al băimărenilor care au punctat de şase ori - pe lîngă alle ratări - prin Govor (4), F. Mureşan şi N. Pop. Golul de onoare al “sticlarilor”1-a semnat C. Fărcaş.
• U .M . TIM IŞOARA - VIITORUL ORADEA 4-0. Puştii lui Marcel Puşcaş n-au rezistat rutinaţilor timişoreni care au cîştigat la scor prin golurile marcate de Sasu (9 şi 55), Miculescu (85) si Simedru (87).
• MINERUL ŞTEI - C.P.L. ARAD2-0. (succes clar, al treilea în noua ediţie, în faţa unei formaţii ce se tirăşte cu greu, dovadă şi poziţia codaşă din clasament).
• M OTORUL ARAD - MECANICA MÎRŞA 2-0. Cîte un gol de repriză, semnate pe rînd, de Botiş (32) şi Butuza (83). Formaţia oaspete a luptat cît a putut pentru un scor restrîns.
• ŞO IM II COM PA SIB IU .- WESTPETROM PECICA 3-0. Scor de forfait, prin golurile marcate de Rădulescu (19), Floare (63) şi Galeş (83).
D iv iz ia C d e fo tb a l - 4
FC Romhills, ia a patra victorie la... limită
O etapă dominată de derby-ul CONSAUR - Turdeana CASIROM, în care oaspeţii au avut cîştig de cauză. în restpartide fără veleităţi deosebite. De remarcat că liderul Romhills este la a patra victorie, din tot atîtea partide, la scorul minim de 1-0. în urmărire au pornit “penalizata” Olimpia şi Clujana, care au un început de campionat foarte bun. Rezultatele etapei avînd în paranteză scorurile din partidele echipelor de juniori:
• CIMENETUL TURDA - ARIEŞUL CÎMPIA TURZII 2-1 (3-1). Victoria chinuită a ' gazdelor, care sînt departe de ceea ce se aşteaptă de la ele. Replica oaspeţilor mai aproape de comportările avute pînă nu de mult, dar insuficientă pentru a ... puncta.
• CONSAUR CLUJ- NAPOCA - TURDEANA CASIROM TURDA 0-1 (7-0). într-un prim derby al campionatului turdenii s-au impus pe merit. Se vede câ “accidentul” de la Gherla a fost uitat şi echipă de pe Arieş se . îndreaptă spre locul mult visat.
• METALURGISTUL CLUJ- NAPOCA - ASA E L E C T R O C E R A M I C A TURDA 3-1 (2-6). în disputa cu codaşa clasamentului nu s-a pus decît problema scorului, pentru ambiţioasa echipă metalurgistă, care s-a mulţumit însă numai cu cel înscris pe tabelă.
• FC ROMHILLS CLUJ- NAPOCA - MINERUL AGHIREŞ 1-0 (5-0). Partidă grea penlru fruntaşa clasamentului, cîşiigată la limită, însă meritat. Minerii sînt la prima înfrîngere în acest campionat.
• CFR II CLUJ-NAPOCA - MINERUL OCNA DEJ 1-3 (4-
0). Cine vrea puncte în clasament şi la “adevăr” să vină la Baciu şi le va obţine. “Ofertantul” este echipa secundă â feroviarilor clujeni, care poate merita o soartă mai bună, mai ales că are o ;. echipă de juniori ce promite. > Dovadă elocventă cele două scoruri.
• CLUJANA CLUJ- NAPOCA - PRODFURAJ ICLOD 3-0 (10-0). Victoria fără drept de apel a “pielarilor”, care se pare că sînt puşi pe fapte mari. Să-i vedem în confruntările cu mai marii seriei.
• ASA VICTORIA SOMEŞENI - MINERUL IARA1-0 (5-1). După trei egaluri consecutive, militarii obţin primul succes din acest campionat şi promit după realizarea rodajului, să-şi treacă în cont şi alte victorii.
• OLIM PIA GHERLA - DROMEX CLUJ-NAPOCA 4- 0 (4-0). în campionatul trecut-era derby-ul seriei.. Acum a fost o “joacă”pentru gazde, care s-au impus cu siguranţă.
Clasamentul echipelor de seniorii1. FC Romhills 4 , 4-0 12 .2. Olimpia * 4 - 13-2 12
r . Manea rete n dialogul oi prea• Pe feţele spectatorilor
dejeni ridurile se înmulţesc în mod alarmant - cu fiecare etapă ce trece - precum ciupercile după. ploaie.'S-au consumat patru “episoade” din. actuala ediţie de campionat şi Unirea nu se poate mîndri că a bătut pe cineva.
• Tragedia 'este completată de slaba evoluţie,a liniei de mijloc, una extrem de săracă în imaginaţie în ceea ce priveşte destrămarea apărărilor adverse. Atacul format din cele două vîrfuri, Şuvagău şi Mitu, este preocupat mai mult de arbitraj şi picioarele apărătorilor. Şi atunci, întrebare: “Cine să deagol?” - , : ..
• In minutul 88 al partidei, L: Cotoră pentru un fault comis în jumătatea dejeană asupra lui Şuvagău a fost gratulat cu cel de-al doilea: “galben” (transformat în “roşu'
• La conferinţa de presă, Cornel Ţălnar a declarat ziariştilor că punctul obţinut în deplasare îl satisface, deşi în final Sibiul a fost la un pas de gol prin tînărul Mara.
• Dacă gazdele pe parcursul întîlnirii s:au arătat (în cîteva rînduri) ' nemulţumite de prestaţia “centralului” C. Ene, “Ţînţarul” consideră că în România arbitrajele s-au
'schimbat radical. “Fiecărei echipe i se permite să joace ceea ce ştie".
• Nicolae Manea, supărat pe rezultat, nu a participat la conferinţa de presă.
C o d in S A M O IL Ă B
ilat cu cel . “galben’ / j f - H- ' \ s
GLORIA ÎN NOCTURNĂ ?!
_ Gloria Bistriţa ar trebui să dispute meciul de acasă cu Fiorentina din cadrul primului tur al C2, programat pe 12 septembrie, în nocturnă Cum
.stadionul din Bistriţa nu posedă o asemenea instalaţie, există sumbra perspectivă ca întîlnirea să fie mutată în Bucureşti, pe stadionul National.
■ - Metalurgistul, ASA Electroceramica - FC Romhills. Minerul Aghireş - CFR H. M inerul O.Dej- - Clujam. Prodfuraj - Minerul Iara, Olimp1*- ASA Victoria, DROMEX - Cimentul.
Eugen HANG ■
13) marţi, 3 septembrie 1996 SPORTA t* BEVAKSJL] cfle C I m j I
Crişiil Oradea, campioană mici
Speranţele poloului nostru şi-au început întrecerile finale, primii care şi-au stabilit campioana fiind juniorii III (n. 1982). La Cluj-Napoca, în modenţul bazin descoperit din complexul sportiv de pe Splaiul Independenţei, timp de 4 zile, de joi pînă duminică, cele mai bune 6 echipe din ţară, stăbilite-de “zonele” (3 la număr) din Sud şi Nord şi de... normele de control, ău oferit celor, prezenţi, în frunte cu întreg staff-ul federaţiei, o întrecere de mare atractivitate, de un remarcabil nivel tchnico- tactic. Reprezentantele Capitalei, 5 la număr (!) au trebuit să se încline în faţa unicei reprezentante a provinciei, Crişul Oradea, care în ultimul meci al turneului, unul de real spectacol,'a dispus cu 5-4 (1-0, 1-0, 1-3, 2-1) de Dinamo .Bucureştenii, în
- postura de mari favoriţi (cîştigînd detaşat jocurile precedente), ' fiindu-le suficient şi un egal, n-au ştiut să-şi valorifice şansa, ei
ccdînd în faţa unei echipe care s-a mobilizat exemplar şi a jucat mai ordonat. Crişul a condus de la cap la cap, avînd în Beniamin Bala un portar în formă de zile mari, ale cărui reflexe l-au pus într-o postură de anonim pe golgeterul turneului Sorin Tudor, iar în atac au contat pe verva lui Călin Ţîrtea, “argumente” ce s-au dovedit decjsive în economia partidei. Dar iată rezultatele complete ăle întrecerii finale şi lotul campioanei: 1. Crişul Oradea - 9 p. (Beniamin Bala, Sorin Pop, Ramiro Georgescu, Nagy Zsolt, George Bara, Călin Ţîrteâ, Cristian Boruzs, Bogdarj Axinte, Kiss Norbert, Drăgoş Ivan, Ciprian Deâc, Ladislau Vekerdi, Lorand Bogdan, Porkolab Gyorgy - antrenor Dorin
. Sava): 8-4 cil AS Brâncoveanu, 10-1 cu Rapid, 6-6 cu SSI, 8- fl cu Steaua, 5^4 cu Dinamo; 2. Dinamo Buc. 8 p. (antrenor Florin Dimitrache): 9-2 cu SS 1 Buc, 9-4 cu Steaua, 12-1 cu Rapid, 11-2 cu AS Brâncoveanu; 3. SSI Buc. 7 p. (antrenor - Victor Ştefănescu): 7-3 cu AS Brâncoveanu, 4-0 cu Rapid, 7- 3 cu Steaua; 4. Steaua 3 p: 8-0 cu Rapid, 4-4 cu AS Brâncoveanu; 5. AS Brâncoveanu 3 p: 7-1 cu R apid^. Rapid 0 p. S-au mai acordat următoarele premii individuale: Călin Ţîrtea cel mai bun jticător, Beniamin Bala - cel mai bun portăr, Sorin Tudor - golgeter (20 goluri), Alexandru Nădrăgea (AS Brâncoveanu) - cel mai tînăr şi valoros jucător. Arbitrajul, unul de ţinută, a fost asigurat de: Vasile Burdea, Radu Nichita (Cluj- Napoca), Gheroghiţă Chirculete, Andrei Băjenaru, Radu Matache (Bucureşti), Ladislau Vekerdi (Oradea).
R .I. M irc e a ■
Im a g in i c o m e n ta teI)eşi ştiam ce răsplată-i
-aşteaptă pe învingătorii ■ orgoliosului “Goldcn Four”, momentul servirii (aurul a: venit pe 'tav ă , nu?!) sclipitoarelor lingouri m-a intrigat.. Prea multă opulenţă în ograda unora! Şi prea despuiat atletismul (sportul) de esenţele sale. Ca să nu mai r insist pe • ravagiile ', (dezrădăcinări, alienări) făcute .
;de goana după metal preţios. : De amintit, în acest sens, disperarea ce-1 cuprinsese, în ’ primăvară, pe organizatorul “Jocurilor - africane” la constatarea că nici una din valorile de pe continentul negru: (şi nu-s deloc puţine) nu se anunţase la start, cu toatele fiind angajate în ‘ concursurile de Grand Prix, -
-concursurile “aurite”, ori răsplătite cu dolari grei. în fine, ăsta-i cursul sfirşitului de secol- XX şi pastila trebuie
înghiţită. Dc unii cu apă rece, de alţii pe uscat, fiindcă nici apă chioară n-au.- Şi totuşi, Berlinul (ultima etapă
a auritei serii de patru) a oferit o gratuitate: o,probă nerambursată
privirile îngrozite ale lui Hitler,; ceea ce istoria avea să numească “săptămînă săptămînilor” (week of weeks), eroul ei ~Jesse Owens - izbutind în acest răstimp 4 titluri olimpice: suta în 10,3, 200 m în 2 0 ,2 , lungimea cu 8,06 m şi ştafeta de 4 x 100, timpul realizat de cvartetul ce l-a avut pe Jesse
U
în lingouri. O ştafetă -menită parcă să estompeze culpa de fond a auritului Golden Four. ... ‘
; In realitate, ştafeta susţinută şi cîştigată de Bailey (aurul olimpic al sutei), M. Johnson (campion olimpic şi recordmen mondial pe jumătatea turului de stadion), Fredericks (argintul olimpic al ambelor sprinturi), Christie (monstrul britanic^căzut în finala olimpică a sutei) s-a vrut una omagială. In memoria celui care,, între 2 şi 9 august ’36, realiza la “Jocurile de la Berlin” şi sub
în primul schimb fiind-de 39,8, primul rezultat sub 40" din istoria- probei. , .. ;
Cum se ştie, .istorica performanţă a eroului de la Berljn a fost egalată, la “Jocurile” din
. ’84, de Cari Lewis, devenit din acel moment King Cari. Owens1 păstrează însă aura şi parfumul antemergătorului. Aură şi parfum pe care “Berlinul ’96" a căutat - şi a reuşit - să ni le aducă aproape de simţuri. Şi, le-am... resimţit. Intens. Dovadă,că tentaculele noastre n-au fost blocate de
iradierea aurului servit pe tăvi.Dar, "să-i numim şi pe
“serviţii”. ’96, învingătorii concursurilor de la Oslo - Zurich - Bruxelles - Berlin, în realitate cu toţii nişte virtuozi ai arenelor: Bulgăroaica Ştefka Kostadinova - înălţime, neamţul Lars Riedl - disc, britanicul Jonathan Edwards - triplusalt, danezo-kenyanul Wilsorf Kipketer - 800 m şi namibiânul Frankie Fredericks - 200 m (la Berlin, namibianul izbutind a doua Victorie în Golden Four •; asupra recordmenului mondial al probei, Michael Johnson). Premiul fiecăruia dintre cei
. cinci:, 4 lingouri de aur. Cît face drăcia asta în bani româneşti? Vă las să calculaţi, eu rezumîndu-mă să marchez v ic toria ' de la Berlin a Gabrielei Szabo (15: 04,95 pe 5000m ), după care mă refugiez , în săptămînilor”.
N u s a D E M IA N
M e tb a l i ş l i i se pregătesc de start
• “II” SM Invest cîştiga turneul clujean •în Sala’sporturilor “Horia Demian” a fost un sfîrşit t!e săptămînă
cu puţină agitaţie în sfera sportului cu mingea la coş.. Cii cîteva zile înaintea startului într-o ■ nouă ediţie a. Campionatului naţional, a 48-a, campioana ţării “U” SM Invest a organizat un turneu ,1a' care au răspuns prezent echipele Carbochim, CSU Forest Sibiu şi SOCED Bucureşti. Bun prilej de verificare a loturilor, (completate, fie cu jucători consacraţi, fie cu tineri de perspectivâ, chiar juniori), de- exersare a unor idei tactice. Desigur este prematur*să tragem concluzii (ne referim la teamurile clujene), dar putem sublinia pofta de joc etalată, căutările din tabăra lui “U”, care fără Sebestyen, Rotaru şi Codruţ Bob, se exprimă altfel tactic, dar ne dă .speranţe pentru o bună comportare în întrecerea internă. Carbochimul este de asemenea muit schimbată în bine, iar jucătorii Iui Liviu Morariu (Dumitrescu, Popa, Marin şi Brustur) s-au adaptat din mers cu misiunea dificilă ce-i aşteaptă. Dar să prezentăm rezultatele complete, clasamentul şi. coşgeterii: 1. “USM Invest 6 p: 83^81 (49-41) cu Carbochim (Pintea 22, Cristescu 17, Săftescu 15- Lăpuşte 18, Grunvald-13, Sebestyen
.12), 92-86 (39-49) cu CSU Sibiu (Săftescu 27, Cristescu 18, Boian 18 - Muntean 23, Alecu 15), 76-54 (38-17) cu SOCED (Pintea 15, Vereş 13 - Munteanu 13, Toader 10); 2; Carbochim S p:- 74-69 (36- 33) cu SOCED (Lăpuşte 24, Sebestyen'15, Corui 15 - Toader 12, Dobre 12), 73-61 (29-32) cu CSU Sibiu (Lăpuşte 21, Sebestyen 18
„ Campionatele mondiale pe : pistă, disputate (în premieră separat de cele pe . şosea) la Manchester, s-au încheiat în triumf pentru Franţa, care-şi confirmă statutul de cea mai mare putere: a' disciplinei. Duminică,: ”cucu'rigu”-ul francez a răsunat de încă două ori. Fost specialist al kilometrului lansat (dublu campion mondial şi campion olimpic Ta.Atlanta), Florian
Rousseau a considerat că nu mai are nimic de dovedit în proba respectivă şi a optat pentru sprint, unde l-a învins clar (2-0) în finală pe vicecampionul olimpic Mart Nothstein. în finala mică,’ australianul Darryl Hill a luat bronzul ”de la gura” lui Roberto Chiappa. ■. - .
Completînd mizeria italienilor, campioana mondială şi olimpică Antonella Bellutti a fost învinsă . în semifinale la contratimpul feminin de Lucy Tyler-Sharman;
(după ce abordase ultimul tur cu un avans de 0,692”!), trebuind să se mulţumească cu bronzul. Marion Clignet a surclasat-o în finală pe auştraliancă, cîştigînd în 3:31,023, (la 5 sutimi de propriul record mondial). ^- Cursa de puncte la masculin a
consemnat un finish dramatic şi Chiar controversat. Campionul olimpic ş ix fostul campion mondial Silvio Martinello a abordat finala cu un avans consistent (35 puncte) , dar (în '
ciuda unor eforturi disperate în final) a rămas cu im tur în urma învingătorilor, trebuind. să se mulţumească cu bronzul. Juan LlaneTas Rpsello şi Michael Sandstod au terminat la egalitate (29 de puncte). Danezul a cîştigat. la fotofinish ultimul sprint, dar. învingător a fost declarat ciclistul spanioL _ , J
' R adu C. M U N T E A N U ■
După încheierea partidei dintre ”U” 16 Februarie şi ”U” M arcellini T im işoara,-contînd pentru prima etapă ' a campionatului naţional de rugby, partidă.încheiată cu un scor nedecis, 28-28, antrenorul clujenilor, Ştefan Ionescu, a declarat: "Mulţumesc Băncii Transilvania, şi celorlalţi sponsori ai echipei pentru sponsorizarea cu...întîrziere, lucru care nu ne-a permis să facem transferurile pe care le-am fi dorit, ba- mai mult, am şi pierdut o serie de jucători. Asta în condiţiile, în care, absolut toate echipele, s-au întărit cu rugbyşţi de valoare. Rezultatul, aşadar, îl anticipam. Se pare câ nu reuşim sâ fim competitivi chiar şi cu trei sponsori. Nu mă sperie egalul realizat azi (n.r. sîmbătă), chiar dacă eu îl consider ca pe o înfrîngere, dar-m i sperie pericolul plecării şi al altor jucători de la echipă, pentru că adevărul este că la Cluj, rugbyştii nu cîştigă; ei se întreţin. Oricum, noi nu cedăm, pentru câ aşa sîntem noi. Aştept şi legitimarea lui Samoilă care n-a fost posibilă datorită unui trening şi a unei perechi de bocanci. Mai aştept revenirea la forma care i-a consacrat pe Răcean şi'Cilinca. Despre noile reglementări ce să vă spun?' Aţi văzut şi dumneavoastră ce poate face un arbitru cu ele. Te poate ridica sau coborî cum vrea el. Sînt momente cînd nu mai înţelegem nimic. Şi aşa va fi tot turuL Cel puţin. Va fi turul rezultatelor surpriză”. C ris tian B Â R A ■
A s t ă z i : V I C T O R I A S O M E S D E Jinterlocutor prof. Alexandru MUREŞAN, antrenor principal
- - Someş Dej a făcut peste vară cele mai multe şi •pectaculoase transferări. Anunţîndu-se - ca o. pretendentă serioasă la unul din cele trei locuri.
- Am avut în planul de perspectivă efectuarea unor transferări necesare. îi avem la Dej pe Drăguşin (de la Dinamo), Giurgiu, Pricop şi Ardeleanu (dc la “U"
Timişoara). A semnat pentru Dej şi Vicenţiu Dumitrescu (tot de' la Dinamo), dar el are, dezlegare pentru, o echipă: din Belgia. Absenţa lui sc va resimţi în jocul echipei. îmi planific altfel pregătirile, modificînd şi obiectivele. Spre marca mea mulţumire, în echipă am caractere frumoase, lucrăm bine împreună, am ajuns • la ţin numitor comun, acela
al antrenamentelor susţinute.- în această condiţie a
reînnoirii lotului, cine a mai rămas la Dej?- - Au rămas Lazăr, Constantin Dinu, Hudea, Cotuţiu, Dudescu, Mătieş. Bal a solicitat ieşirea din lot, e o absenţă pe care o regret; Schubert s-a autoexclus iar fraţilor Ion nu le-am mai solicitat scrviciilc.
- Cum se Jac? integrarea
noului contingent cu cel vechi?- .Vreau să se înţeleagă bine:
. cantonamentul de pe Litoral a fost unul făcut cadpujucătorilof . pentru repromovarea în A. Cantonamentul programat la Oradea nu a mai avut loc din motive de organizare a . orădenilor. Am rămas deci la Dej. Meciurile de pregătire nu au nici ele loc aşa cum ne-am dorit: două turnee la Dej şi unul afară, înţelegerea cu Elcorid şi Baia Mare a căzut probabil din motive de... strategie. Au rămas deci'' jocurile amicale cu “U” ARDAF, “Cupa ARDAF” din 12-14 septembrie. Noi am invitat la Dej , absolut toate divizionarele A,
invitaţii declinate fie din motive ‘ financiare, fie de lot, a'ccidentări sau examene. Cît priveşte integrarea în efort a băieţilor nu pot decît să mă declar mulţumit. . Punem la punct tactici, combinaţii de atac şi apărare, elemente surpriză, de siguranţă.;
- Cum vede p ro feso ru l M ureşan noua ediţie de cam pionat, avînd în vedere' “mutaţiile” de peste vară? .
r Lucrurile par simple dintr-un anumit punct de vedere. Concret însă sînt foarte complicate. Zalăul s-a întărit cu Vlaicu şi cu un antrenor de care avea nevoie; Baia Mare rămîne aceeaşi echipă tare, mai ales că s-a reîntors
ridicătorul Mbroianu, o “mînă” 'printre ridicătorii din ţară;-Clujul s-a întărit cu Mihăiţă- Horfaş şi “profesorul Pop a ştiut cc face cînd l-a adus la Cluj. Nivelul viitoarei ediţii de campionat s-a echilibrat, acesta este adevărul. Noi sîntem o trupă tare, şi mai repede sau mai tîrziu, se va vedea acest lucru.
Cum stă financiar Dejul?- - Este o întrebare la care nu pot da nişte răspunsuri clare. Cert este că nu avem probleme.Dem ostene S O FR O N
ADEVARULde C lu j ECONOMIA marţi, 3 septembrie 1996 fl4)
M u g u r Isă re seu contra loan Bogdan
De ce contestatii atît de tîrzii?Cu mai multe luni în urmă, ,
prof.' *dr. loan Bogdan, preşedintele Curţii de Conturi a prezentat Parlamentului un raport
.cuprinzînd1: concluziile controalelor.’. . efectuate la obiectivele referitoare la execuţia bugetară pe anii 1990-1991-1992 şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului în'perioada 1992-1994. Unele extrase din acest raport au
. fost1 publicate şi în ziarul nostru la sfirşit de iunie, început de iulie a.c^Raportul a cuprins nereguli de neimaginat care au adus mari pagube economiei şi societăţii româneşti, în final fiecăruia dintre noi. Am înţeles că ţara a fost jefuită sub umbrela unui vid: legislativ,1 a noii democraţii, a noilor.libertăţi de care au profitat
/ mulţi neaveniţi, dar care s-au îmbogăţit peste noapte în dauna
' avutului public şi a celui personal. ;• : •” ■
între instituţiile vizate în raportul m'enţionat se află Banca
■ Naţională'a României şi Banca ; Română de Comerţ Exterior -
actuala BANCOREX/Facem ' precizarea că principalele
învinuiri au în vedere activitatea din 1990-1991, în principal, d a r ' şi puţin mai tîrziu, cînd în. România fiecare a putut face ce vroia.• Am rămas surprins citind, . săptămîna ‘ trecută, l două ; comunicate ale Băncii Naţionale a României prin care se contestă unele aprecieri din raportul Curţii de Conturi menţionat mai sus. "
, . Unul din comunicatele-contestate vizează emisiunea de numerar efectuată de BNR şi la care • ne-am referit' în ziarul nostru de
- miercuri 28 august, cel de-al . doilea are ca subiect soldul
fondului valutar preluat de BNR de la Banca Română de Comerţ Exterior (din care vom reproduce mai multe fragmente). . , ' "
* v De ce acum, după trei luni şi mai bine, vine BNR cu contestaţii la raportul Curţii de Conturi? ^
BANCOREX (fosta BRCE) este, trebuie să recunoaştem, o 1 instituţie bancară de importanţă deosebită pentru ţară. Mai mult,' ea a fost apreciată de instituţii internaţionale specializate ca fiind una dintre cele mai solide şi credibile bănci din România. Prin ea se derulează principalele decontări valutare cu străinătatea. Este o bancă cir reputaţie : internaţională, aş zice un garant în afaceri. BANCOREX duce greul cînd trebuie să importăm resurse energetice, în principal ţiţei şi gaze naturale. Numai că de aproximativ două luni BANCOREX a intrat în colimatonil presei şi unii angajaţi- - şefa sucursalei Lipscani - în cel al poliţiei, pornind de, la cazul Răducan. Au ajuns la public nereguli în activitatea unor funcţionari ai băncii şi au fost sesizate unele neconcordanţe între declaraţiile preşedintelui şi prim-vicepreşedintelui băncii care ridică anumite semne de întrebare. Sigur, o anumită presă dc scandal a dat cu . totul alte dimensiuni “înthnplărilor” de la BANCOREX.
Mai pare curios şi faptul că săptămîna trecută, cînd BNR a contestat unele-.concluzii ale■ ’urţii de Conturi privind soldul
■ uilutar preluat dc BNR de Ia BRCE, BANCOREX se apără contra acuzaţiilor privind ac) i un i Ie dc sponsorizare, publicînd o lunjâ listă cuprinzînd beneficiarii " ş 'i^ ^ b b R c tttfc r sponsorizării.. , '
Doreşte cineva să creeze o
falsă imagine (negativă) asupra activităţii BANCOREX şi a conducerii sale? Probabil, iar
-cazul . Capetti-Răducan a reprezentat punctul de sprijin în susţinerea atacurilor la adresa băncii. ’
Am scris, cu mai multe, săptămîni în urmă ’ despre . BANCOREX şi am afirmat că nu este cbiar atît de imaculată pe cît se crede, sau o, credem. Aprecierea rămîne valabilă pentru orice bancă atunci cînd ies la iveală ilegalităţi.
BANCOREX trebuie apărată, pentru că nu este o bancă oarecare, am explicat de ce şi mi mai vrem să repetăm. Sigur, ajutor nu însemna a trece cu vederea nereguli sau a fi scoasă de sub control. Pentru că este atît de importantă şi cunoscută în lumea financiar-bancară internaţională tţebuie să fie ajutată pentru, a deveni cît mai puternică.
în cele ce urmează redăm unele fragmente din comunicatul- contestaţie al BNR la care ne-am'' referit la începutul acestor^ rînduri. ", . •
Ion G O IA ■
Una dintre cele mai grave acuze aduse Băncii Naţionale este aceea referitoare la faptul că în anul 1991 a îndatorat statul român la Banca Română de Comerţ Exterior cu suma de 888 milioane de dolari, în mod nelegal şi fără documente justificative.
De la început precizăm că operaţiunea BNR-BRCE din 1991
-a fost perfect legală şi a reprezentat în fapt o predare- primire de gestiune a rezervelor valutare între două instituţii ale statului: Banca Naţională a României, care devenea astfel noua instituţie împuternicită de lege să administreze problemele valutare ale ţării, şi Banca Română de Comerţ Exterior S.A. care pînă lâ acea dată îndeplinea rolul de bancă centrală pentru tranzacţiile valutare ale ţării. .
Cu ocazia preluării de către. BNR a problemelor balanţei de plăţi s-a constatat că fondul' valutar al statului administrat de BRCE fusese epuizat prin finanţarea în 1990 a deficitului balanţei comerciale şi că ulterior- BRCE utilizase şi alte fonduri pentru a acoperi împrumuturile vitale din iarna 1990-1991. în consecinţă, conform convenţiei încheiate, BNR a preluat nu o rezervă valutară, ci o datorie de 888 milioane de dolari,'sumă pentru care BRCE a pus la dispoziţie echivalentul înmonedâ naţională (lei). în aceste condiţii,
acuzaţia că BNR a îndatorat statul român este total lipsită de temei, deoarece datoria statului exista deja în evidenţele BRCE şi se acumulase în anii 1990-1991 pe fondul deficitelor foarte mari ale balanţei comerciale. Dacă deficitul balanţei comerciale a fost în 1990 de 2 miliarde dolari şi în anul 1991 de 1,8 miliarde nu este deloc surprinzător că s- au epuizat rezervele valutare existente la 31 decembrie’1989 la BRCE de circa 1,8 miliarde dolari şi a apărut o datorie la fondul valutar al statului de 888 milioane dolari. Pentru a evita pierderea rezervei de aur sau intrarea în dificultăţi a BRCE (care la acea dată mai era asimilată cu banca statului român) s-a încheiat convenţia între BNR şi BRCE, iar ulterior s-a trecut la regimul valutar bazat pe cedarea totală a încasărilor din exporturi şi prestaţii de servicii internaţionale. Urmare acestei acţiuni, datoria fondului-valutar al statului către BRCE s-a redus la 318 milioane dolari. Ulterior şi acest rest de datorie a fost parţial plătit de către BNR, astfel că a mai rămas o datorie neachitată de'106 milioane dolari, acţiunea de rambursare fiind oprită pînâ Ja terminarea verificării exhaustive, apreciată ca absolut necesară de către organele de control ale Curţii de ■Conturi.
Ultimuli-aspest 'al problemei datoriei fondului valutar al statului preluat de BNR constă de fapt în a stabili ce instituţie a statului să verifice’ la BRCE realitatea şi legalitatea operaţiunilor ce au generat datoria de 888 milioane dolari.
(Problema care se pune acum este următoarea: cine trebuie să controleze activitatea BRCE din perioada 31 decembrie 1989- 2 mai 1991, dată după care BNR şi-a intrat în atribuţii conform legii - BNR zice ,că singura instituţie abilitată să facă control pentru perioada mşnţîonată este Curtea de Conturi, iar aceasta zice că să facă BNR n.n.)
Deci, se arată în partea finală a comunicatului, instituţia supremă în stat de control'al gestiunii banului public, Curtea. de Conturi a României, cheltuieşte banul public pentru a face un control fără finalitate ţimp de doi ani şi ajunge la concluzia că o altă instituţie trebuie să facă acest control. Ne exprimăm convingerea că aceste clarificări, chiar dacă nu conţin detalii de tehnică bancară, sînt suficient de edificatoare pentru opinia publică asupra faptului că Banca Naţională a României respectă legile. ■
..... v*.'0_x**» v» • ^Pî *
. ■» * V ***
Situată în comuna Gilău în - aval de lacul de acumulare, păstrăvăria aparţine Ocolului silvic Someşul Rece; condus
V de ing. Traian Mariş. A luat | fiinţă în anul 1975 din I ' iniţiativa domnilor ing. Paul v Decei, din ministerul de resort I - şi ing. Constantin Dominic de | . ia Inspectoratul silvic Cluj I (cum se numea lâ acea vremeV instituţia), execuţia fiind I realizată' de prestigioasa | Antrepriză de construcţii I hidroenergetice f Tarniţa.I. Capacitatea proiectată este de | 37,5 tone şi are o suprafaţă
de luciu de apă'de 8.400 m p.' Activitatea de bază a păstrăvăriei este creşterea păstrăvului pentru consum, dar şi- reproducerea şi creşterea puietului pentru repopularea apelor de munte. Speciile de păstrăv care se găsesc aici sînt Salvelinus fontinalis (păstrăvul fmtînel) şi Jumpărul.
Păstrăvăria este condusă cu, profesionalism de către ec. Valeria Paşca, (în fotografia realizată de Nicolae Petcu) care împreună cu soţul ei lucrează aici încă de la începutul lucrărilor de amenajare a păstrăvăriei. Doresc să fac precizarea că această
unitate este una dintre cele mai importante păstrăvării din cadrul ROMSILVA, şi produce anual cantitatea de 80 - 100 tone păstrăv care are desfacere în CIuj-Napoca, judeţele Alba, Bihor, Sălaj ş.a.
Pentru puietul de păstrăv hrana este importată, iar pentru păstrăvul de consum este asigurată din ţară. PăstrăVul de consum valorifică în stare proaspătă / de la păstrăvărie. ‘i
G heorghe GIURGIU, tehnician. Filiala Cluj '
RO M SILVA* |
7IM ii M T P i PlGTATUMf o r u m a ţ i 4
r w m MM'mt oseiT *4 i6ĂpĂM iţi 0f 6MP l N / M M H Â
EXPORTURILE ÎN SCĂDERE ALARMANTĂDupă un 1994 bun în
activitatea de comerţ exterior în care-volumul exporturilor a fost apreciabil şi l-a depăşit pe cel al importurilor, a venit 1995 cu o creştere millt mai accentuată a importurilor fapt ce a dus la un deficit al balanţei de plăţi externe de peste un miliard dolari. Cum principala sursă a finanţării importurilor q, reprezintă oriunde încasările din exporturi, executivul ai încercat, la finele anului trecut şi începutul acestui an să stimuleze exporturile, dar măsurile adoptate nu şi-au atins scopul. Situaţia a devenit realmente dramatici: dacă pe primele 7 luni producţia industrială a crescut cu 9 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, exporturile au scăzut cu 11 la sută, iar deficitul balanţei comerciale este de aproape 600 milioane dolari, tinzînd să-l depăşească pe cel din 1995, avînd în vedere scăderea exporturilor şi nevoia masivă de importuri de ţiţei şi gaze naturale pentru sezonul friguros.
Pe bună dreptate se pune întrebarea: ce se întîmplă că producţia - creşte, iar exporturile scad? Simplu: se produce pe stoc ceea ce aduce mari prejudicii firmelor în cauză, economiei româneşti în totalitatea sa. Nu sînt căutate produsele româneşti pc pieţele externe sau nu este bună politica dc promovare? Există opinia că din punct de vedere calitativ nu am făcut progrese, iar preţurile sînt prea umfiate. ■
Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci comerciale, cu activitate
în judeţul Cluj, la depozitele în lei- persoane fizice %
Banca lavedere 1 lunâ ’ 3 luni ' 6 luni 9 luni 12 luni
B CR* . . 1 6 5 1 ' 53 5 0 . ; 4 8 . 4 8 ^
BANCO REX 2 2 , 60 ■ ' 55 - . 55 55 55
B R D *. 15 43 50 ,5 51 “ 51,5 52
BA* 16 45 6 0 . : 47 48 52
Banc Post* 18 4 5 . 4 8 50 52 54
Ion Ţiriac 2 5 , . 5 5 ■ 50 4 5 ; — ■ 42
BANkCOO P* 21 55 - 60 53 5 3 55
Bucureşti. . 17 53 5 3 - -
Transilvania 2 0 _■ 53 , 5 5 . . 5 5 , - 50 50
Românească 18 51 50 4 9 ' 47 4 5
C EC . . 15 -• ,. 40
'ALIANŢA*' 2 0 , 50 5 2 . 52 52 55
persoane juridice' %
Banca
BCR
BANCOREX
BRD
BA*
Banc Post*
Ion Tiriac
BANKCOOP*
Bucureşti
Transilvania
Românească
C EC
la .vedere
16
22
15
16
11
17
20
18
10
1 lună
42
60
40
43
55
55
53
4 8 '
4 5
55
4 2
4 5
35
5 0
50
4 7
6 luni
4 3
45
45
50
50
'4 4
9 lin i \
40
55
45
48
4 0 ‘
12 luni
40
55
45
45
40
46
40
16
\ lM w % W 0 tî
* La aceste bănci dobînda în lei se capitalizează rezultînd o dobîndă efectivă mai mare decît cea afişată. . i
Cursul la casele de schimb valutar din Cluj Napoca 2 . 0 9 .1996
VALUTA CUMPĂRARE VÎNZARE^un dolar SUA 3.430 / 3.500
0 marcă germană 2.320 2.395 _
M marţi, 3 septembrie 1996 EVENIMENT A D E V Â R U Lgflo O lM I
Turda în topul violenţeii ; i
“Aprovizionarea o ) * , de toamnă”| | . în noaptea de 29/30 august,| i subofiţerii postului de poliţie 4 ! Tureni au surprins pe raza ^ I localităţii Ceanu Mic trei £, | persoane ;care erau în plină ; | acţiune de “aprovizionare” cu
I cartofi dintr-o tarla care J ' aparţinea;unor cetăţeni din
I comuna. - La apariţia | poliţiştilor, hoţii au lăsat sacul
^ | si maşina şi au rupt-o la ! jănătoasa! "Este vorba de
i • Nistor loan, în vîrstă de 42 de f | ant,de Nistor Vasile, în vîrstă .
| de 65 de ani şi de BănigeanI ■ Rodica, în vîrstă de 28 de ani,■;' toţi trei din Turda. Maşina cu f I care au ieşit la furat este o
■j ( Dacie 1310 cu numărul de.,, i înmatriculare' 4 Cj 2718,5! proprietatea Iui Bănigean llie.,-
J > Proprietarul, în dimineaţa zilei a | următoare, a reclamat furtul .I I maşinii, la postul de; poliţie ■| . Turda. Maşina; oricum, a fost j j mijloc care a slujit la săvîrşirea ;11 unei infracţiuni, riscînd a fi
din Turda. în data de 1 1 septembrie, la ora 4 dimineaţa | se deplasă spre, casă. / |
Singură. A fost acostată de . trei tineri, condusă forţai în ■ Parcul ccntral din Turda, unde | a fost violată de toţi trei, după | un scenariu cules de prin cele ■ mai dure , filme porno. “ “Actorii” au , fost prinşi şi I “parcaţi” în arest preventiv, | “la răcoare”, desigur, pentru a j le treCe apetitul. Ei sînt . Ghemant loan Sebastian, în ■ vîrstă de 17 ani, fără ocupaţie, | Hopârlean Gheorghe, 18 ani, | ocupat doar cu: violurile în ■ grup şi Lasco Claudiu Ştefan, ■ 20 de ani, militar în termen la I UM 01976 Turda. Ultimul,'se | pare că a reuşit să facă armata ■ acasă, ca să fie disponibil _ pentru Aventuri matinale; ■
D .C . |
rMa -la 700 ani de existentă (I)I Mafia este; un termen de I origine'siciliană şi se referă în
general la jaful şi crima | organizată din Italia şi S.U.A., pagei care s-a extins în prezent jintoată Europa, inclusiv în cea de est, precum şi în Japonia şi în
|cea mai mare parte a ţărilor |asiatice. Etimologia cuvîntului ' .ţcotaară tocmai în secolul al i|XlIi-lea. Istoriceşte se cunoaşte |câ în ziua de 31 martie 1282, iJean de Procida, organizator al rezistenţei-, siciliene împotriva ocupantului francez al insulei, şi-
adunat adepţii cu îndemnul: | ”Morte alia Francia Italia Anela”. 'Italia doreşte moarte Franţei) ccea ce, luînd numai literele
.{iniţiale ale cuviiitelor, dă exact icavîntul Mafia; cu careta intrat
isterie şi legendă. încă de latunci, în cadru L-faimoaselor l„veccrnii siciliene" locuitorii jSiciliei. i-au masacrat pe toţi francezii rezidenţi pe' insulă.
|Dupâ 1812, marii proprietari de pămînt italieni şi-au* organizat
- ini-armate, însărcinate cu paza, ordinea şi strîngerea arenzilorde
|la ţărani. Constituţia italiană şi -^ibaldi au suprimat aceste cete ^io/mate, care se răsculaseră jimpotriva stăpînilor care-i finanţau. Ulterior, revoluţionarul „Mazzini, a regrupat în jurul său - aceste cete mercenare. De aici •sloganul: "Mazzini Autorizza, jFurti, Incendi, Ayvelenamenti” |(Mazzini autorizează furturile,| incendiile, otrăvirile) din care,■j luînd primele litere din cuvinte, i. 'tzullâ din nou cuvîntul Mafia! ' 1 Diferite enciclopedii şi dicţionare, idau originii cuvîntului Mafia şi 1 ®l,e variante. în Enciclopedia I tonica, se arată că Mafia s-ar .; H născut în sudul Italiei, în anul
în timpul invaziei • lui : Napoleon Bonaparte, Marele • dicţionar enciclopedic italian aPănit la Roma, defineşte Mafia -
!
ca provenind, de la toscanul ”mafio”, adică mizerie, ce se trage de la numele unui trib arab care a populat regiunea Palermo. în Sicilia, cuvîntul defineşte un om superior, orgolios şi mîndru şi ar proveni din cuvîntul arab "Mahyak”. Tot în Sicilia,: prin cuvîntul Mafia se înţelege un refugiu, beci, tunel săpat In stîncă, unde, In; anul 1860 s-au ascuns luptătorii lui Garibaldi, pentru a nu fi prinşi.- încă, de ia . începuturile ei, Mafia s-a constituit într-ufl sistem militar, cu ofiţeri şi soldaţi, şefi şi subalterni, în aşa-zisele Familii. Mai multe "Familii” au în fruntea lor un patron, şef, comandant, numit şi "capo” . El are în subordine un ministru de externe şi trei "subcapo” La rîndul lor aceştia au în subordine trei "locotenenţi” şi cîteva sute de "soldaţi”. în S.U.A,, după unele date ar exista 24 de "Familii” şi peste 5000 de "soldaţi”. Ca organ suprem' de coordonare a "Familiilor”, între care exista o colaborare permanentă, s-a constituit "Marele Consiliu” compus din t6 ţi "capo”, prezidat de cel mai bătrîn ”capo” ori de cel care are cea. mai mare "Familie”. Existenţa, organizarea şi acţiunile; Mafiei sînt supuse celui mai strict secret. Pedeapsa se aplică, uneori, nu numai celui ce "şi-a încălcat jurămîntul”, ci şi rudelor apropiate. Organizaţia mafiotă nu recunoaşte legile; statelor. "Familiile" au repartizate teritorii în care acţionează şi bunuri pe care "le folosesc.; Uneori-mai ales în S.U.A,- au loc "înţelegeri dure" între "Familii” şi grupuri dc "Familii”; cele mai tari, aducîndu-le la "oîdine" .pef cele mai slabe.
Va urma
T ra ia n C O R N E A N U
T -
jJ S
■ I h % S i
.........*£’V,; 4
'-K
■i
s i l i • ^« Ş I P
("Polska Zbrojna")
Din culisele spionajului în cel dc- “Grifonul” şi stadiul dezvoltării tehnicii militare germane
Erik Welsh, rezidentul spionajului britanic în Norvegia, făcu ochii mari de uimire.'
: Scurtele rapoarte ce ’i-âu fost 'trimise într-un plic în noiembrie 1939 de către Odd Hassel,^. profesor de chimie ; la Universitatea din Oslo, informau despre stadiul dezvoltării tehnicii militare germane. ' s'
Din ele rezulta că Germania construise un detonator sigur destinat montării la proiectilele
i antiaeriene,xă lucrează serios la construirea unor torpile dirijate acustic, la avioane de spionaj fară echipaj de tipul FZ-10, la proiectile antitanc ghidate, la no i. sisteme radar, ca şi la conccpţia . proiectilelor V-l. /
Prof. Hassel a înmînat rapoartele unui funcţionar-pc care-1 cunoştea de la Legaţia britanică din Oslo, fără să ştie ce conţineau. Respectivul, după ce-, a luat cunoştinţă de conţinutul rapoartelor, Ic-a transmis imediat Iui Welsh.
Invitat de Welsh să ia prinzul împreună, Odd Hassel i-a spus că un cunoscut al său din Berlin, Paul Rosbaudl chimist şi el, lucrează la editura ştiinţifică Springer'în postul de consilier,* avind»" numeroase contacte cu oameni de ştiinţă germani. L-ă rugat să-i dea lui Welsh respectiva scrisoare, alîrmînd că se orientează după preocupările1 acestuia, fără a preciza de unde: le cunoaşte. Paul a continuat- Hassel, este un om corect, îi urăşte pe! hitleriştii care i-au ocupat ţâră Austria. -■ <
Pînă la invadarea Norvegiei de
către Germania, în aprilie 1940, > Welsh a menţinut contactul, cu Rosbaud prin intermediul'unor persoane care se duceau la Berlin: Cel puţin o dată pe lună Rosbaud, :
, cu numele codificat “Der Greif" (“Grifonul"), îi transmitea lui Welsh informaţii cu privire * la Situaţia tehnicii militare germane. Welsh nu ştia însă că la Londra experţii le apreciau ca fiind basme fantastice. -- -•
După ocuparea Norvegiei de către Germama, Welsh a instalat-■
-pe coastele Norvegiei o reţea de . staţii. secrete de emisie-recepţie care transmiteau; între altele instrucţiuni lui Rosbaud. El le prelua cu ajutorul unui aj)arat de radio deosebit de puternic de lip Philips-990X. Era mult mai complicat să-i transmită lu i: Welsh informaţiile de la Berlin. “Der G reir. le punea cifrat în ' cărţile pe care le trimitea oficial
: în. Suedia neutră ca noi apariţii editoriale. - De la Stockholm
' agentul britanic de acolo le ; trimitea prin curier lui Welsh, "care a scăpat că prin minune de deconspirare de către Gestapo.
; La jumătatea anului 1942, Rosbaud a obţinut informaţii că la conferinţa de la Berlin-Dahlem,
::prof, Werner Heisenberg, laureat al premiului Nobel în domeniul
' fizicii, a vorbit despre proiectul construirii bombei atomice. La
: întrebarea mareşalului de infanterie Erhard Milch în legătură cu mărimea încărcăturii explozive"
■ propuse, Heisenberg a răspuns că dacă lucrurile merg bine,
! încărcătura va-fi mare cît un • " ananas. Milch a izbucnit în rîs,
în zîmbetele persoanelor care-1' însoţeau. Albert Speer, ministrul înarmării şi muniţiilor, a încheiat respectiva întîlnire cu cuvintele: “Punem la arhivă acest proiect”.
“Der G re if a reuşit să ajungă pe Insula Uznam, în apropiere de Peenemunde. De la oameni de ştiinţă cunoscuţi a aflat că acolo se: află un poligon destinat cercetărilor la avioanele-proiectil; V-l şi rachetele V-2. Şi-a notat numărul experienţelor efectuate cu acest-tip de armă, a descris; caracteristicile de construcţie ale respectivelor proiectile şi a prezentat planul dispunerii obiectivelor de experimentare.1 .
Centrul de la Uznam fusese depistat în paralel, sau chiar mai devreme, de către spionajul militar polonez al AK, fapt care a permis aviaţiei, la, 18 august 1943 să atace Peenemunde, provocînd , întreruperea experimentelor pe o perioadă mai lungă. '.
“Der Greif” a informat "pînă la sfirşitul războiului despre industria germană de armament, în mai 1945 a trăit asediul şi căderea Berlinului. Spionajul sovietic s-a interesat imediat de profesor. Tot atunci a apărut Welsh, l-a îmbrăcat pe Rosbaud, într-o uniformă de ofiţer britanic şi l-a dus la Londra, unde a rămas pînă la moarte. A lucrat în calitate de consilier ştiinţific la diverse edituri. Cînd s-a îmbolnăvit de leucemie, şi-a distrus- toate notiţele. A murit în 1963, în sărăcie şi uitat de toţi. Fiicei i-a lăsat ca amintire un ceas de .aur.
Conflict între două clanuri ţigăneştiPeste 200 de ţigani au atacat,
miercuri, o locuinţă din localitatea Cotul Malului, judeţul Argeş, unde una din rudele lor a fost sechestrată de un alt grup de ţigani, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse din IGP. Pe 26 august a.c., cadavrul ţiganului Dorin Rebeca, 24 de ani, din Cotul Malului, a fost descoperit pe raza localităţii Leordcm, judeţul Argeş, în apropierea căii ferate Goleşti-Piteşti. Rudele lui Rebeca au presupus că accsta ar fi fost omorît dc ţiganul Ion Cristea, 27 de ani, din Cotul
Malului, cu reşedinţa în sa tu l; Pătroaia, judeţul Dîmboviţa.- în dimineaţa de 28 august, cu cîteva .ore înaintea înmormîntării lui Rebeca, fratele său, Eftimie Vişan, 27 de ani, s-a deplasat în satul Pătroaia, l-a răpit pe Ion Cristea şi l-a adus în casa unde era depus corpul victimei. ,* Aici, accsta a fost bătut timp dc mai multe ore pentru a recunoaşte că l-a omorît pe Dorin Rebeca. în momentul în care au aflat de răpire, peste 200 de ţigani, rude şi prieteni ai ostatccului, s-au adunat,
încercînd să-l salveze. Pentru a preîntîmpina izbucnirea unui conflict de proporţii, au intervenit 55 de poliţişti şi jandarmi din judeţele Argeş şi Dîmboviţa.
La somaţiile forţelor de ordine, ostatecul a fost eliberat.
Ion Cristea a fost reţinut pentru cercetarea implicării sale în moartea lui Rebeca, iar Eftimie Vişan a fost reţinut pentru lipsire de libertate. în urma intervenţiei poliţiştilor şi jandarm ilor, procesiunea funerară s-a desfăşurat fără incidente, iar conflictul a fost aplanat. .
Cei necăjiţi po t dorm i şi la H o te l "Clorofila". Şi nu se p lîng ! M at rău e că a v e m to t m ai m ulţi o a m e n i care nu po t, r e a lm e n te , s ă -ş i în g ă d u ie un lo c u ş o r p en tru m in im ă od ihnă.
Foto: E. O LA R IU
' Hoţii îşi încep carie ra dc timpuriu
Au fost depistaţi Chintăoan Ciprian în vîrstă de 11 ani şi Pop Marius, în vîrstă de 12 ani, ambii clujeni, ambii elevi, autorii a două ■ furturi din autoturisme; Prejudiciul a fost de 173.000 lei. S-a decis că locul lor este în centrul de ocrotire a minorilor.
Sinucidere:• în timpvce la televizor hi
se prezenta noua bancnotă de 50.000 de lei, în Cîmpia Turzii, la domiciliul său, Morea Simion, în vîrstă de 59 de ani s-a spînzurat. După, o perioadă de acalmie de circa o lună, în care în judeţul nostru nu s-a . mai, spînzurat nimeni, seria neagră -a sinuciderilor a reînceput.
D .C .
Carosabil
La miezul nopţii, plimbările...
Creţu Vasile, în vîrstă de. 39 de ani, circula la volanul autoturismului său, pc raza comunei Apahida. în jurul orei 23,45, nu a observat un .individ care se deplasa pe carosabil, din sens opus. L-a acroşat cu maşina, proiectîndu-l în şanţ. în urma leziunilor produse, victima a decedat în Clinica de Chirurgie nr. 1. Victima este încă neidentificată. *
Conducere neatentăSîmbătă, la ora 22,00, Fizer
Jozsef, din' Budapesta, conducea pe raza comunci Luna autoturismul său. Nu a sesizat bicicleta condusă, în aceeaşi direcţie de mers, dc Drevar loan, în vîrstă de 52, de ani, localnic. Neatenţia şoferului l-a costat viaţa pc biciclist.
D . C.
ADEVĂRULde Cluj ziar independent
ANUL VII NR. 1762 ISSN 1220-3203
. MARTI 3 SEPTEMBRIE 1896
16 PAGINI 400 LEI
ULTIMA ORĂ marţi, 3 septembrie 1996 ^
CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA
S J
w W• VlădUM C - y / i 4 f ' • CluJ-N f
M M *Tarniţa ./•Bell; -
5. ,, ^•Bâiţoara #Turda
f . V - ^ ^ ,
Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru 3 sept., a.c. în jurul'orei 15.
Miercuri vor fi desemnaţi membrii Biroului Electoral CentraiPresedntele Curţii Sjprem e de Justiţe îi va deseTina.
miercuri, 4 septembrie, în şedinţă publică,:prin tragere la sorţi, pe cei şapte judecători din compunerea Biroului Electoral Centrat pentru alegerile'din 3 noiembrie 1996.
fu/l
□
Piaţa, la inceput de săplăminaPrincipala piaţă de produse
agroalimentare din Cluj-Napoca a .fost suficient de bogată. Erau oferite spre vînzare mari cantităţi, de gogoşari,. ardei, conopidă, cartofi, fasole, roşii; vinete, ceva mai puţine. Preţurile sînt acceptabile, dacă avem în vedere evoluţia celor de la carne şi preparate ‘ din came, lactate şi brînzeturi. Carnea de porc, în
■ cantităţi’relativ-reduse se vindea între 9.000 şi 10.000 kg - ceafa, pulpă, cotlet şi 6.900 lei costiţa sau 7.200 carnea tocată. Deci, o creştere în jurul a 2.000 per kg în
ultimele cîteva zile. A apărut şi carnea de oaie: 4500-5000 lei/kg.
' 800-1000, ceapă - 1000, varză - 1500, zarzavar - 500-800 lei legătura,'usturoi - 5000 lei, struguri 1200-2500, pere 700-1500, prune,- 700-1000, piersici - 1200-2000, pepene verde - 400-500, făină de mălai 1200, făină de grîu - 1300.
PNŢCD susţine „ilegalitatea” candidaturii lui Ion Iliescu
PNŢCD a fost primul partid care „a.semnalat ilegalitatea candidaturii” lui Ion Iliescu pentru un nou mandat de şef al statului, a declarat Radu Vasile, secretar general al PNŢCD, luni, la săptămînala întîlnire cu presa.
Dacă durata primului său m andat nu este luată în considerare, înseamnă că toate actele semnate de preşedintele Iliescu în perioada 1990-1992 sînt nule, a susţinut Radu Vasile, care a adăugat că liderii naţional- ţărănişti sînt sceptici în privinţa unei d ec iz ii.. ^a Curţii Constituţionale care l-ar împiedica pe Ion Iliescu să candideze a treia oară.
Oliviu Gherman despre priorităţile ultimei
sesiuni parlamentare„Va trebui ca în această ultimă
sesiune, la cameră să se finalizeze Legea locuinţei, un proiect pe care noi l-am discutat, pentru a oferi o şansă, mai ales familiilor tinere şi celor nevoiaşe, să-şi poată construi în condiţii avantajoase o locuinţă, ca punct de plecare al oricărei căsnicii”, a declarat, luni, postului de radio România Actualităţi, Oliviu Gherman, preşedintele Senatului. 1 ,
Tratatul cu Ungaria e s te , un compromis necesarLiderii PNŢCD au declarat că
vor vota pentru ratificarea Tratatului politic de bază cu Ungaria, motivînd că acesta garantează frontierele dintre-cele două ţări şi reprezxnlă un sprijin pentru integrarea acestora în structurile euro-atlantice.
Gyorgy Frunda despre candidatura lui tâh Iliescu
Gyorgy Frunda, candidatul UDMR la Preşedinţia României, consideră că singura care poate decide asupra legalităţii unui nou mandat al lui Ion Iliescu la funcţia supremă în stat este Curtea Constituţionali
Pe de altă parte, Szabo Karoly a spus că în actuala sesiune a ■Parlamentului ar trebui instituit un fel de „moratoriu” asupra adoptării unor legi importante, „deoarece campania electorală, îşi va pune amprenta asupra dezbaterilor.
BDF se adresează Tribunalului ClujIeri, conducerea BDF a înaintat
tribunalului Cluj o cerere; motivată, de amînare * a termenului de depunere- a programului dev reorganizare al băncii. Termenul acordat a fost dc 30 septembrie. Pînă la orele 14,00 nici o altă entitate îndreptăţită nu a înaintat vreun plan concret "de reorganizare. Anexat cererii a fost prezentat un proiect de plan. Alte noutăţi vom afla după data de 16 septembrie,' cînd va avea loc Adunarea Generală a acţionarilor.'
’ D .C .
Reorganizarea firmei
RI2X CondaIeri a avut loc adunarea
generală a creditorilor firmei Rex Conda, implicată într-o procedură- de reorganizare judiciară.; Adunarea a fost prezidată de judecătorul sindic, Băraş Ioan. ,• Cel mai important creditor al
firmei Rex Conda producătoarea sucurilor Libella, este Banca Dacia Felix, cu un credit ce depăşeşte trei miliarde lei.
Firma Rex Conda (unul din patroni este Mircea Salomir) poate avea şanse de redresare în măsura în care propune un plan viabil, de rambursare a creditelor eşalonat, dar în maximum 6-8 luni.
D .C .
Starea muncitorilor români răniţi în Israelîn legătură cu cei doi
muncitori români răniţi prin împuşcare şi internaţi la spitalul „Beit Hoiimhilel Yafe” din Hadera - Israel, purtătorul de. cuvînt al MAE a comunicat, luni, citînd consulul ambasadei, care a luat legătura cu spitalul: Situaţia lui Buhulea se menţine stabilă. încă nu se poate discuta ,
cu el pentru că oboseşte foarte repede (i se va permite acest lucru peste o săptămînă). Luni dimineaţă, poliţia a. informat oficiul nostru despre acest „act terorist”, soldat cu rănirea prin împuşcare a celor doi muncitori români. Pînă luni, la ora. 14,30, încă nu a fost identificat şi arestat făptaşul. Din consultarea unor.
avocaţi iraelieni a rezultat că cei doi muncitori vor fi despăgubiţi. corespunzător ca „victime ale terorismului” de către Societatea naţională de asigurări. , în teritoriile palestiniene, cercetările sînt continuate de către armata israeliană, împreună cu poliţia israeliană. -
P a r te n e r ia tu l la Tulcea
La Tulcea şi Sulina sînt în curs de finalizare pregătirile în vederea unor ample acţiuni de protecţie civilă din cadrul Parteneriatului pentru Pace cu NATO şi care debutează luni.
La aplicaţiile avînd ca temă Acţiuni de intervenţie şi protecţie în localităţi izolate” participă delegaţii din Austria, Cehia, Slovacia şi desigur România, acţiunile de la Tulcea si Sulina
p en tru Pace, ş i Sulinaprilejuind un interesant schimbe experienţă ş i, informaţii în scop- prevenirii şi lichidării urmând» unor evenimente nedorite. . -
Gel mai important exercŞ» va desfăşura pe platfonr.' industrială de est a municipii Tulcea, avînd ca temă JLocafo, şi înlăturarea urmărilor nr accident chimic”, la care panici», echipaje din toate ţările prezent i I acţiune. ,
Un al doilea partid musulman a renuntat
la decizia de a boicota alegerile din Bosnia
Un al doilea partid musulman a renunţat la decizia transmisă refugiaţilor din străinătate de a boicota alegerile de la 14 septembrie din Bosnia. Această iniţiativă intervine în urma primirir de asigurări din partea Organizaţiei pentru Cooperare şi Securitate în Europa (OSCE), însărcinată cu supervizarea alegerilor din zonă, transmite agenţia France Presse.
Caseta avionului sud-coreean dobcril
de sovietici a fost misiiAmericanii au omis intentift
. informaţii-cheie prezente pe cas?. video pe care au produs-o* difuzat-o la ONU, pentru a dovt;, că aviaţia de vînătoare sovietici; doborît deliberat Boemgttl s coreean în 1983, act soldat cu? morţi - a afirmat Alvin Snyder, L responsabil al reţelei mondiale. televiziune a Agenţiei de infonx americane, citat de AFP.
Victor Cernomtrdih consideră acordul de pace
drept un succesPrimul ministru rus, Viktor
Cernomîrdin, a apreciat drept reuşite rezultatele convorbirilor; dintre Aleksandr Lebed şi reprezentanţii separatiştilor ceceni, transmite agenţia ITAR-,t a ss .
Mashadov: războiul va fi reluat dacă acordul
nu este respectatŞeful statului major separatist,
Aslan Mashadov, a afirmat, într-un interviu acordat cotidianului praghez „Lidove Noviny”, că luptele vor fi reluate în Cecenia dacă nu se vor retrage toate trupele nise din Groznîi, relatează agenţia France Presse.
Mashadov, care a semnat, sîmbătă trecută acordurile de pace
Bacalaureat - iunie 1997Ministerul Învăţămîntului a
definitivat graficul desfăşurării examenului de bacalaureat, sesiunea iunie 1997. r Astfel, între 14-20 iunie, va avea loc înscrierea candidaţilor; 21-22 iunie - examinarea orală: la limba şi literatura română; 23- 24 iunie' - examinarea orală la limba şi literatura maternă pentru candidaţii de la şcolile (clasele) cu predare în limbi • ale minorităţilor naţionale; 25-26 iunie - examinarea orală, sau, după caz, proba practică, la alegere, la unul dintre obiectele de studiu de cultură generală din planul de învăţămînt, altul decît
cele obligatorii sau decît cel ales pentru 30 iunie 1997; 27 iunie - lucrare scrisă la limba şi literatura română; 29 iunie - lucrarea scrisă la limba şi literatura maternă, pentru candidaţii de la şcolile (clasele) cu predare în limbi ale minorităţilor naţionale; 30 iunie - lucrare scrisă, în funcţie de profil, la unul dintre obiectele de studiu: matematică, fizică, chimie, prima limbă străină, limba latină, istorie, biologie; 1 iulie - lucrare scrisă, la alegere, la unul dintre obiectele de studiu de cultură generală din profilul opus, din materia clasei a XII-a; 4 iulie - afişarea rezultatelor.
Universitatea Internaţională a Drepturilor Omului
Institutul Român pentru Drepturile Omului, în colaborare cu Consiliul pentru Minorităţi Naţionale al Guvernului, organizează la Costineşti, în perioada 2-11 septembrie, ediţia a doua a cursurilor de vară ale Universităţii Internaţionale a Drepturilor Omului, sub gencricul „Pentru o lume a drepturilor omului, democraţiei şi toleranţei”. , , -
tel o' - f dix MKtel e-fdx#$i>tele-fdx• B A G D A D - Trupele
irakiene, dotate cu blindate şi artilerie grea, aueliberat localitatea Erbil, capitala Kurdistanului irakian, considerată a fi bastionul kurzilor din Irak, ostili regimului lui Saddam Hussein, a declarat un responsabil al ONU. .
• ROMA - Guvernul iugoslav şi opoziţia albaneză din provincia Kosovo au .semnat, duminică, la Priştina, un acord privind ameliorarea condiţiilor de viaţă ale populaţiei civile din această regiune sîrbă, a cărei populaţie majoritară este de origine albaneză, a anunţat, luni, la Roma, comunitatea catolică SantEgidio. '
• M O S C O V A - Primul ministru rus, Viktor Cernomîrdin, ! s-a întîlnit, luni dimineaţa, cu secretarul Consiliului Securităţii Rusiei, Aleksandr Lebed, pentru a discuta despre bilanţul convorbirilor şi despre documentele semnate cu liderii separatiştilor ceceni, în localitatea Hasav-Iurţ din Daghestan.
• AKM O LA - Capsula de coborire.a navetei spaţiale Soiuz- TM 23, avînd Ia bord pe astronauta
franceză Claudie Andre-Deshays şi ; pe cosmonauţii ruşi Iuri Onufiienko şi Iuri Usacev, a revenit pe Terra
* la ora 7,41 GMT, aterizînd la circa. . 110' kilometri de Akmola (Kazahstan). ■ •
• P N O M P E N H - Copremierul cambodgian Hun Sen s-a întîlnit cu un grup disident al khmerilor roşii, condus de Ieng . Vudh, fiul lui Ieng Sary, unul din liderii khmerilor roşii (în prezent disident), cu care a abordat subiecte privind reconcilierea naţională în Cambodgia.
• IE R U S A L IM - Primul ministru al Israelului, Benjamin Netanyahu şi preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene, Yasser Arafat, s-ar putea întîlni luni, dacă în urma convorbirilor dintre negociatorii celor două părţi se va ajunge la un acord în acest sens, au declarat surse autorizate din Ierusalim.
• W ASHING TO N -Un chist, descoperit pe ceafa preşedintelui Clinton în mai a.c., nccanccros, va
cu generalul Aleksandr Lebed, relevat, în cuprinsul acefe interviu, că forţele rose care ocn capitala cecenă au plecat excepţia brigăzilor 101 şi 205. Ds I acestea nu se vor retrage, w,-
: atacate”, a afirmat Mashadov.; Interogat, în legătură :
termenele prevăzute în acordul; defineşte relaţiile; dintre Mosc şi Groznîi, liderul separaţii* declarat că j iu este exclus ca acer să-se realizeze curînd, mii: poimîinc sau într-un an..-.”
Cecenii nu respectă acordul
privind retragerea trupelor din Groznîi
Forţele ruse i-au acuzat t pe separatiştii ceceni că: respectă termenele de retrage:, trupelor lor şi de demilitarizar: oraşului Groznîi, reiatei’ agenţia France. Presse, cit:: Interfax. . \ ■
:•« sa»
4 fi extras în curînd - a anunţai u i ' Albă, evitînd să furnizeze <fc
asupra dosarului medicali titularului Casei Albe.
• W ASH IN G TO N Candidatul republican la preşedins? SUA, Bob Dole, a acuzat Ca Albă că a tratat Irakufcu prea mzf bEndeţe, permiţîndu-i să dcclanşr ofensiva împotriva kurzilor nordul tării. ;
• M A N IL A - Guven filipinez şi Frontul Moro Eliberare Naţională (FMLN) Semnat luni, la Manila, un tratat pace care pune capăt celor 24 ani de război separatist musufo în sudul arhipelagului.
• NAJIUNILE UNIŢI Secretarul general al 0!» Boutros Boutros Ghali, şi anunţat decizia de a an:’ aplicarea acordului cu Bagd*-‘
■ cunoscut sub denumirea „per contra hrană”, privind relw-' parţială a exporturilor de peţ irakian, ca urmare a reccr- ofensive irakiene în KurdistJ
Ziaru l nostru fo lo seşte se rv ic iile in fo rm a tiv e alei a g en ţiilo r de presă R o m pres şi M ediafax
MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct). Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28
Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria C luj-N apoca, în m a tr ic u la tă la Oficiul R eg istru lu i Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J / 1 2 / 3 0 8 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod fiscal 2 0 4 4 6 9 *
Secre ta r de redacţie de serviciu: N icolae V E R E Ş , Tel/fax: 19.74.18
![ziar ÎMdewBnăwkt - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71003/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…pyine fana lui CiiptorZ] cm . Iii! Consiliul local hotărăşte: Pag. 15](https://static.documente.net/doc/80x56/5e1af963b0eca3597a09cbcb/ziar-mdewbnfwkt-fana-lui-ciiptorz-cm-iii-consiliul-local-hotfrfte.jpg)
