- 3 - Si 7 [Tăcăroiu aşteaptă cu o moţiunedecenzură Primul ministru Nicolae Văcăroiu a declarat că aşteaptă ”cu mare plăcere o moţiune de cenzură”. El a adăugat că s-ar putea ca Guvernul să ceară parlamentarilor să voteze o asemenea moţiune. In susţinerea acestei insolite poziţii, Nicolae Văcăroiu, al afirmat că nu beneficiază de nici un avantaj ca prim ministru. ; . în acelaşi context, Văcăroiu a apreciat că declaraţiile antiguvernamentale ale partidelor care susţin executivul sînt oarecum fireşti în această perioadă preelectorală. ”A promit» este uşor” - a spus premierul, care a adăugat că ceea ce promis, Guvernul a şi făcut în limita surselor financiare di care a dispus. La încheierea conferinţei de presă "maraton” de la Palatul Victoria - a durat 4 ore şi 17 minute purtătorul de euvînt al Guvernului, Ioan Mihai Roşea, i-a invitat pe ziarişti la c cupă de şampanie ”din bugetul dc austeritate”. ( Agenda /2 \ Roza vînturiior /3 \ Viaţa politică/4 î Artă - cultură/S 4 Administraţia locală/6 | Publicitate/7-11 ♦ Sport/12 '■ ♦ Pagina cu tineri/13 ' ţ Economia/14 i Eveniment/lS . ♦ Ultima oră /l 6 ANUL VII NR. 1 5 2 8 ISSN 1220-3203 VINERI 24 NOIEMBRIE 1995 16 PAGINI 300 LEI TIMPUL PROBABIL PENTRU INTERVALUL 24 NOIEMBRIE ORA 6 - 2 2 Vremea va fi rece, cu cerul mai mult degajat. Vînt slab din sectorul nordic. Temperaturamaximă - 4 grade C. Dimineaţa, local ceaţă cu depunere de chiciură. •; Ieri, la ora 12, la Quj-Napoca se înregistrau ; • 2 grade C, iarpresiuneaatmosfericăerade 741 mmcoloană de mercur. •" Meteorologde serviciu: Pavai C. o soluţie greşită ILIE CALIAN I mulţime de telegrame linguşitoare îl felicită pe preşedintele Bill Clinton pentru succesul semnării acordului de pace dintre combatanţii din Bosnia-Herţegovina. Făţărnicia constă in faptul că respectivele ţări - mici sau mijlocii şi, mai ales, vecine, între cafe şi România - îşi văd îndeplinite fie vechile visuri de a penetra in spaţiul fostei Iugoslavii (ţăndărite chiar cu sprijinul şi : din iniţiativa lor), fie satisfacţia de a evita viitoare pierderi economice cauzate de embargoul asupra micii Iugoslavii -, dar refuză să spună cinstit căie doare mai mult de interesele lor decît. de soluţionarea definitiva şi echitabilă a adevăratelor probleme dinzonă. y '■ >V ■■ . '■ ■ Desigur, trebuie să ne bucurăm că acest conflict a'fost, oficial, închis printr-un tratat de pace, care confirmă un stat unitar, Bosnia- Herţegovina, şi că ONU a hotărît ridicarea sancţiunilor împotriva Iugoslaviei, sancţiuni care au provocat României pierderi de peste zece miliarde de dolari ( cu care am fi avut ce face). :' Numai că* pe de o parte, ţările occidentale din "Grupulde, contact" (din care, în mod straniu, Italia a fost exclusă,2 deşi a pus dispoziţie bazele sale, militare) sînt nemulţumite de faptul că tratatul "american" este, în fond,'cel âl Europei occidentale şi ar fiputut fi semnat cu un ah în urmă, dacă SUA n-ar fi avut orgoliul de a fi ''realizat1 ' ele o "pax americana" pe de altă'parte, chiar taberele cobeligeranţilor sînt nemulţumite sincer, ori strîmbă din nas la cadoul primit. - 0 rememorare a unor date esenţiale ale problemei nu strică. Printr-o'coincidenţă cu situaţia României, la 1 decembrie 1918 «fost proclamat oficial Regatul sîrbilor, croaţilor şi slovenilor, realizat prin unirea de bunăvoie a tuturor slavilor de sud, care făcuseră parte din Imperiul Austro-Ungar in jurul Regatului Serbiei, careîşi păstrase, pînă la urmă, independenţa atît împotriva turcilor, cit şi a austro-ungarilor. Nu i-a împins nimeni s-o facă. Dimpotrivă, înainte de primul război mondial, Croaţia-Slavonia cocheta cu ideea de a deveni al treilea regat al monarhiei Austro-Ungariei - de unde, probabil, şi orgoliul de a se considera mai presus de ceilalţi - orgoliu demonstrat cu yîrf şi îndesat în al doilea război mondial, cînd ustaşii catolici prieteni ai lui Hitler au masacrat ortodocşi sîrbi şi musulmani cu aceeaşi înverşunare. ' După război, croatul Tito a impus un stat federativ care consfinţea egalitatea tuturor "naţiunilor" (toţi fiind slavi sudici, pe «re i-au despărţit imperiile şi religiile, mai puţin limba); suveranitatea naţiunilor şi nu a republicilor, care erau organizate mai mult pe criterii administrative decît etnico-religioase. Primul pas spre dezagregare l-a constituit constituţia "democratică" din •974, care acorda o largă autonomie republicilor şi regiunilor Voivodina şi Kosovo.' . L a C o n ferin ţa N aţională care începe astăzi Peste 4. votează Anunţul că dacă dl Ion Iliescu va candida la preşedinţie o va face doar sub sigla P.D.S.R., este de aşteptat să aibă o influenţă decisivă în' desfăşurarea Conferinţei Naţionale a partidului,: care începe astăzi la Bucureşti. Cunoscînd prudenţa preşedintelui Iliescu este mai mult decît probabil «ă el a primit asigurări că partidul sub culorile căruia va concura. în alegeri este decis să adopte ,măsuri organizatorice care; să pună capăt scandalurilor interne manifestate acum. După mai bine de trei ani de stabilitate, P.D.S.R. s-a confruntat, cu puţin înaintea Conferinţei Naţionale, cu dificultăţi interne cauzate de demisii ale unor membri, însoţite de dezvăluiri neplăcute. Astfel de demisii sînt inerente în perioada în care întocmirea listelor electorale provoacă nemulţumiri . personale,- dar pierderile electorale care‘le însoţesc nu pot fi neglijate. Partidul s-a extins mult, avînd probabil un număr egal de membri •V O V IIH cu al tuturor celorlalte partide la un loc, şi este nevoie, în preajma alegerilor, să se pună ordine în creşterea aceasta, adesea necontrolată. - : r•. Potrivit- unor, declaraţii ale liderilor P.D.S.R., Conferinţa Naţională va reafirma crezul ■democratic al partidului, dorinţa integrării europene şi euro-atlantice a României şi va schiţă obiectivele' . imediate ale guvernării. Nici un semnal venit pînă acum nu lasă să se întrevadă că vor avea loc schimbări semnificative în ierarhia de partid, sau că vor fi subiecte care să genereze dezbateri tumultuoase. Lâ Conferinţa Naţională a P.D.S.R;,: unul din cele mai importante momente politice ale anului, participă peste 4.000 de delegaţi din toate judeţele ţării, invitaţi români şi din străinătate, jurnalişti. Din Cluj au plecat trei autocare ducînd peste- 120 de delegaţi. Caius CHIOREAN Adrian Năstase: Declaraţia Guvernului României # privind suspendarea sancţiunilor împotriva R.F. Iugoslavia (continuare în pag. a 16-a) a directorului SRI (I) La Palatul Parlamentului a avut loc, joi, conferinţa de presă a directorului SRI, Virgil Măgureanu, ocazionată de prezentarea, h ziua precedentă, în cadrul Parlamentului României, a raportului privind activitatea acestei instituţii In rerioada octombrie 1994- septembrie 1995. Directorul SRI şi-a exprimat intenţia de a găsi, pe viitor, o schemă mai bună, mai fertilă, mai adaptată la necesitatea de a comunicacu presa, exprimîndu-ţi si regretul - şi dezamorstad, astfel eventualele critici - că ultima în&ire de acest gen cu presa a avut loc cu un an h unsă. . Guvernul României a luat cunoştinţă cu deosebită Satisfacţie de adoptarea la 22 noiembrie 1995 de către Consiliul de Securitate al ONU a Rezoluţiei privind sbspendarca imediată şi pe termen, indefinit a sancţiunilor împotriva Republicii Federale Iugoslavia (Serbia şi Muntenegru), se arată în Declaraţia Guvernului român, dată publicităţii joi. Guvernul României apreciază câ aceasta hotărîre - care este în deplină-consonanţă cu poziţia constantă a României privind încetarea sancţiunilor împotriva RF Iugoslavia odată cu soluţionarea politică a conflictului 23 noiembrie 1995 o hotărîre proprie care decide suspendarea imediată şi pe termen indefinit a sancţiunilor contra RF Iugoslavia, în condiţiile Rezoluţiei Consiliului de Securitate al ONU nr. 1022/ 22.11.1995. A fost luată legătura cu forurile internaţionale care au acordat asistenţă. României în monito- rizarea. sancţiunilor - Misiunile SAM şi UEO - pentru suspendarea controlului la frontieră, potrivit Rezoluţiei menţionate a Consiliului de Securitate. ' De asemenea, au fost date indicaţii corespunzătoare autorităţilor competente din contribuie la aplicarea' punctele de trecere a frontierei, în neîntârziată a planului de pace vederea aplicării hotărîrilor ce privind Bosnia-Herţegovina şi la decurg din noua Rezoluţie a trecerea la reconstrucţie. Consiliului de Securitate, conchide Guvernul României a adoptat la; Declaraţia Guvernului României. "Lărgirea partidului s-a făcut în condiţii complet necontrolate" Ct;,in.ALĂ UNIV.] CLUJ-NAPOCA In cadrul ultimei conferinţe de presă a PDSR a fost abordată, printre altele, problema demisiilor unor membri din filialele judeţene ale partidului şi, implicit, problema corupţiei care a motivat majoritatea acestor atitudini. Referitor la. demisia 'în bloc 'a unui grup de 103 membri ai Organizaţiei judeţene Timiş, dl Adrian Năstase a pornit de la evidenţierea solidei organizări în teritoriu a PDSR care are la ora actuală 2330 de organizaţii locale şi 250 dc organizaţii municipale şi orăşeneşti,' după care preşedintele executiv al PDSR a precizat ”Au apărut comentarii în cîteva ziare în legătură cu 10 demisa dm organizaţia noastră judeţeană de la Timiş. Dar am primit o scrisoare de acolo în care ni se, spune că, într- . adevăr, au plecat aceşti 10 oameni, dar în ultimele trei săptămîni au venit 300 de oameni. Aceasta este dinamica pe care vă propun s-o ' urmăriţi cu mai multă atenţie pentru a vedea cum evoluează viaţa organizaţiilor noastre prin prisma,: evident, a unei lupte interne, a une competiţii politice chiar în interioru partidului şi care este inerentă.” Cît priveşte acuzaţiile de corupţi tot mai numeroase la adresa PDSI lansate chiar din - interioru partidului, dl Năstase a pus accentu pe "luptele de interese politice L nivel local”, încercînd să prezint fendmenul corupţiei din eşaloanel PDSR ca fiind mai degrab marginal Nu a negat, însă, lipsur în organizarea internă a partidulu, lipsuri care ar urma să fie remediat cu prilejul Conferinţei naţionale car sc apropie. "Lărgirea partidului s- făcut în condiţii complc necontrolate, deci un minus a nostru pe care ni-lasumăm şi p ' care îl vom corecta în viitor .pri: noul statut”, a precizat dl A. Năstase Statut care va rezolva şi lipş unei comisii de control a partidulu care să funcţioneze ca un Parche General, atunci cînd partidul are-- problemă cu unul sau mai mul- , membri ai săi.” Gabriela Ognear In sîlrsit, vînzări în 12 rate . ■ I ' 1 ' ■ Începînd de ieri, la magazinul "Amic” din Piaţa Unirii (vizavi d |‘ intrarea în Catedrala Sf. Mihail), pe. lingă televizoarele color care se vînd de o lună în rate, s-a extins această practică comercială şi asupra aparaturii electrocasnice. Documentele cu banca au fost semnate miercuri^ ne-a declarat dl Kalovics Istvan, director comercial al S.C.”Amic” SRL. , - Aţi anunţat cumpărătorilor vînzare* bunurilor de folosinţă îndelungată în 12 rate lunare. Este. o practici mai rar întîlnită în prezent, din cauza devalorizării accentuate a leului. -Experienţa de o lună a vînzării în rate a televizoarelor color "Royal” ne-a încurajat, extinzînd metoda şi asupra gamei de bunuri electrocasnice: aspiratoare, cuptoare cu microunde, roboţi de bucătărie, aparate electrice pentru întreţinerea corpului (epilatoare, uscătoare de păr, piaşini de ras, ijm pi-cu ultraviolete etc). - Piaţa clujeană este saturată dc aparatură pirat (now name) ce se comercializează, tot în rate, în fabrici şi instituţii. Este o concurenţă serioasă? - Nicidecum. Produsele electronice din magazinul nostru- poartă marca "Philips”, "Elin’ Kodak” ş.a., aprovizionare făcîndu-se prin reprezentanţei autorizate ale firmelor sus-amintit> Or, renumele acestor firme vorbes de la sine, în plus, cumpărător noştri au şi avantajul garanţiei, pe perioadă de un an, la majoritate produselor. Colaborarea cu acest firme ne impune utilizarea unt personal foarte calificat Majoritate angajaţilor, inclusiv .cei de 1 tejghea, au studii superioare. -Cît de dificil este, din punct d vedere "birocratic”, întocmire actelor pentru rate? - Ca-n orice sistem de ereditar* şi noi cerefn cîteva garanţ clienţilor, dar nu-i chiar atît de grei Sînt necesare adeverinţele d serviciu ale cumpărătorilor şi a d< giranţi. Avansul este de 30 la sut iar diferenţa se achită în 12 rai lunare,, cu o dobîndă lunară de proccnte. - A prins la cumpărători idee cumpărării în rate? * - Da! Nivelul vînzărilor di primele zile a crescut spectaculo; ratele reprezcntînd, pentru mul’ lume, singura soluţie pentr achiziţionarea unor bunuri, altfi inaccesibile salariatului obişnuit. M.S
Transcript
-3-S
i7
[Tăcăroiu aşteaptă cu o moţiune de cenzură
Primul ministru Nicolae Văcăroiu a declarat că aşteaptă ”cu mare plăcere o moţiune de cenzură”. E l a adăugat că s-ar putea ca Guvernul să ceară parlamentarilor să voteze o asemenea moţiune. In susţinerea acestei insolite poziţii, Nicolae Văcăroiu, al afirmat că nu beneficiază de nici un avantaj ca prim ministru. ;. în acelaşi context, Văcăroiu a apreciat că declaraţiile
antiguvernamentale ale partidelor care susţin executivul sînt
oarecum fireşti în această perioadă preelectorală. ”A promit» este uşor” - a spus premierul, care a adăugat că ceea ce promis, Guvernul a şi făcut în limita surselor financiare di care a dispus.
La încheierea conferinţei de presă "maraton” de la Palatul Victoria - a durat 4 ore şi 17 minute purtătorul de euvînt al Guvernului, Ioan Mihai Roşea, i-a invitat pe ziarişti la c cupă de şampanie ”din bugetul dc austeritate”.
( Agenda /2 \ Roza vînturiior /3 \ Viaţa politică/4 î Artă - cultură/S 4 Administraţia locală/6 | Publicitate/7-11 ♦ Sport/12 '■♦ Pagina cu tineri/13 ' ţ Economia/14i Eveniment/lS .♦ Ultima or ă /l 6
ANUL VII NR. 1 5 2 8 ISSN 1220 -3 2 0 3
VINERI 24 NOIEMBRIE 1 9 9 5
16 PAGINI 3 0 0 LEI
TIMPUL PROBABIL PENTRU INTERVALUL 24 NOIEMBRIE
ORA 6-22Vremea va fi rece, cu cerul mai mult
degajat. Vînt slab din sectorul nordic. Temperatura maximă - 4 grade C. Dimineaţa, local ceaţă cu depunere de chiciură. •;
Ieri, la ora 12, la Quj-Napoca se înregistrau ; • 2 grade C, iar presiunea atmosferică era de 741 mm coloană de mercur. •"Meteorolog de serviciu: Pavai C.
o soluţie greşităILIE CALIAN
I mulţime de telegrame linguşitoare îl felicită pe preşedintele Bill Clinton pentru succesul semnării acordului de pace dintre combatanţii din Bosnia-Herţegovina. Făţărnicia constă in
faptul că respectivele ţări - mici sau mijlocii şi, mai ales, vecine, între cafe şi România - îşi văd îndeplinite fie vechile visuri de a penetra in spaţiul fostei Iugoslavii (ţăndărite chiar cu sprijinul şi : din iniţiativa lor), fie satisfacţia de a evita viitoare pierderi economice cauzate de embargoul asupra micii Iugoslavii -, dar refuză să spună cinstit căie doare mai mult de interesele lor decît. de soluţionarea definitiva şi echitabilă a adevăratelor probleme din zonă. y '■ > V ■ ■. '■ ■
Desigur, trebuie să ne bucurăm că acest conflict a'fost, oficial, închis printr-un tratat de pace, care confirmă un stat unitar, Bosnia- Herţegovina, şi că ONU a hotărît ridicarea sancţiunilor împotriva Iugoslaviei, sancţiuni care au provocat României pierderi de peste zece miliarde de dolari ( cu care am fi avut ce face). :'
Numai că* pe de o parte, ţările occidentale din "Grupulde, contact" (din care, în mod straniu, Italia a fost exclusă,2 deşi a pus
dispoziţie bazele sale, militare) sînt nemulţumite de faptul că tratatul "american" este, în fond,'cel âl Europei occidentale şi ar fi putut fi semnat cu un ah în urmă, dacă SUA n-ar fi avut orgoliul de a fi ''realizat1' ele o "pax americana" pe de altă'parte, chiar taberele cobeligeranţilor sînt nemulţumite sincer, ori strîmbă din nas la cadoul primit. -
0 rememorare a unor date esenţiale ale problemei nu strică. Printr-o'coincidenţă cu situaţia României, la 1 decembrie 1918
«fost proclamat oficial Regatul sîrbilor, croaţilor şi slovenilor, realizat prin unirea de bunăvoie a tuturor slavilor de sud, care făcuseră parte din Imperiul Austro-Ungar in jurul Regatului Serbiei, care îşi păstrase, pînă la urmă, independenţa atît împotriva turcilor, cit şi a austro-ungarilor. Nu i-a împins nimeni s-o facă. Dimpotrivă, înainte de primul război mondial, Croaţia-Slavonia cocheta cu ideea de a deveni al treilea regat al monarhiei Austro-Ungariei - de unde, probabil, şi orgoliul de a se considera mai presus de ceilalţi - orgoliu demonstrat cu yîrf şi îndesat în al doilea război mondial, cînd ustaşii catolici prieteni ai lui Hitler au masacrat ortodocşi sîrbi şi musulmani cu aceeaşi înverşunare. '
După război, croatul Tito a impus un stat federativ care consfinţea egalitatea tuturor "naţiunilor" (toţi fiind slavi sudici, pe «re i-au despărţit imperiile şi religiile, mai puţin limba); suveranitatea naţiunilor şi nu a republicilor, care erau organizate mai mult pe criterii administrative decît etnico-religioase. Primul pas spre dezagregare l-a constituit constituţia "democratică" din •974, care acorda o largă autonomie republicilor şi regiunilor Voivodina şi Kosovo.' .
L a C o n f e r i n ţ a N a ţ i o n a l ă c a r e î n c e p e a s t ă z i
Peste 4. votează
Anunţul că dacă dl Ion Iliescu va candida la preşedinţie o va face doar sub sigla P.D.S.R., este de aşteptat să aibă o influenţă decisivă în' desfăşurarea Conferinţei Naţionale a partidului,: care începe astăzi la Bucureşti. Cunoscînd prudenţa preşedintelui Iliescu este mai mult decît probabil «ă el a primit asigurări că partidul sub culorile căruia va concura. în alegeri este decis să adopte , măsuri organizatorice care; să pună capăt scandalurilor interne manifestate acum.
După mai bine de trei ani de stabilitate, P.D.S.R. s-a confruntat, cu puţin înaintea Conferinţei Naţionale, cu dificultăţi interne cauzate de demisii ale unor membri, însoţite de dezvăluiri neplăcute. Astfel de demisii sînt inerente în perioada în care întocmirea listelor electorale provoacă nemulţumiri
. personale,- dar pierderile electorale care‘le însoţesc nu pot fi neglijate. Partidul s-a extins mult, avînd probabil un număr egal de membri
• V O V I I H
cu al tuturor celorlalte partide la un loc, şi este nevoie, în preajma alegerilor, să se pună ordine în creşterea aceasta, adesea necontrolată. - :r•. Potrivit- unor, declaraţii ale liderilo r P.D .S.R ., Conferinţa N aţională va reafirma crezul
■ democratic al partidului, dorinţa integrării europene şi euro-atlantice a României şi va schiţă obiectivele'
. imediate ale guvernării. Nici un semnal venit pînă acum nu lasă să se întrevadă că vor avea loc schimbări semnificative în ierarhia de partid, sau că vor fi subiecte care să genereze dezbateri tumultuoase.
Lâ Conferinţa Naţională a P.D .S.R;,: unul din cele mai importante momente politice ale anului, participă peste 4.000 de delegaţi din toate judeţele ţării, invitaţi români şi din străinătate, jurnalişti. Din Cluj au plecat trei autocare ducînd peste- 120 de delegaţi.
Caius CHIOREAN
Adrian Năstase:
Declaraţia Guvernului României#
privind suspendarea sancţiunilor împotriva R.F. Iugoslavia
(continuare în pag. a 16-a)
a directorului SRI (I)La Palatul Parlamentului a avut loc, joi,
conferinţa de presă a directorului SRI, Virgil Măgureanu, ocazionată de prezentarea, h ziua precedentă, în cadrul Parlamentului României, a raportului privind activitatea acestei instituţii In rerioada octombrie 1994 - septembrie 1995. Directorul SRI şi-a exprimat intenţia de a găsi, pe viitor, o schemă mai bună, mai fertilă, mai adaptată la necesitatea de a comunica cu presa, exprimîndu-ţi si regretul- şi dezamorstad, astfel eventualele critici - că ultima în&ire de acest gen cu presa a avut loc cu un an h unsă. .
G uvernul Rom âniei a luat cunoştinţă cu deosebită Satisfacţie de adoptarea la 22 noiembrie 1995 de către Consiliul de Securitate al ONU a R ezolu ţiei privind sbspendarca imediată şi pe termen, indefinit a sancţiunilor împotriva Republicii Federale Iugoslavia (Serbia şi Muntenegru), se arată în Declaraţia Guvernului român, dată publicităţii joi.
Guvernul României apreciază câ aceasta hotărîre - care este în deplină-consonanţă cu poziţia constantă a României privind încetarea sancţiunilor împotriva RF Iugoslav ia odată cu soluţionarea politică a conflictului
23 noiembrie 1995 o hotărîre proprie care decide suspendarea imediată şi pe termen indefinit a sancţiunilor contra RF Iugoslavia, în condiţiile Rezoluţiei Consiliului de Securitate al ONU nr. 1022/ 22.11.1995.
A fost luată legătura cu forurile internaţionale care au acordat asistenţă. României în monitorizarea. sancţiunilor - Misiunile SAM şi UEO - pentru suspendarea controlului la frontieră, potrivit R ezo lu ţie i m enţionate a Consiliului de Securitate.' De asemenea, au fost date in d ica ţii corespunzătoare au to rită ţilo r com petente d in
con tribu ie la ap lica rea ' punctele de trecere a frontierei, înneîntârziată a planului de pace vederea aplicării hotărîrilor ceprivind Bosnia-Herţegovina şi la decurg din noua Rezoluţie atrecerea la reconstrucţie. Consiliului de Securitate, conchide
Guvernul României a adoptat la ; Declaraţia Guvernului României.
"Lărgirea partidului s-a făcut în condiţii complet necontrolate"
C t;,in .A L Ă U N IV .]
CLUJ-NAPOCA
In cadrul ultimei conferinţe de presă a PDSR a fost abordată, printre altele, problema demisiilor unor membri din filialele judeţene ale partidului şi, implicit, problema corupţiei care a motivat majoritatea acestor atitudini. Referitor la. demisia 'în bloc 'a unui grup de 103 membri ai Organizaţiei judeţene Timiş, dl Adrian Năstase a pornit de la evidenţierea solidei organizări în teritoriu a PDSR care are la ora actuală 2330 de organizaţii locale şi 250 dc organizaţii municipale şi orăşeneşti,' după care preşedintele executiv al PDSR a precizat
”Au apărut comentarii în cîteva ziare în legătură cu 10 demisa dm organizaţia noastră judeţeană de la Timiş. Dar am primit o scrisoare de acolo în care ni se, spune că, într- . adevăr, au plecat aceşti 10 oameni, dar în ultimele trei săptămîni au venit 300 de oameni. Aceasta este dinamica pe care vă propun s-o ' urmăriţi cu mai multă atenţie pentru a vedea cum evoluează viaţa organizaţiilor noastre prin prisma,:
evident, a unei lupte interne, a une competiţii politice chiar în interioru partidului şi care este inerentă.”
Cît priveşte acuzaţiile de corupţi tot mai numeroase la adresa PDSI lansate chiar din - interioru partidului, dl Năstase a pus accentu pe "luptele de interese politice L nivel local”, încercînd să prezint fendmenul corupţiei din eşaloanel PDSR ca fiind mai degrab marginal Nu a negat, însă, lipsur în organizarea internă a partidulu, lipsuri care ar urma să fie remediat cu prilejul Conferinţei naţionale car sc apropie. "Lărgirea partidului s- făcut în condiţii complc necontrolate, deci un minus a nostru pe care ni-lasumăm şi p
' care îl vom corecta în viitor .pri: noul statut”, a precizat dl A. Năstase
Statut care va rezolva şi lipş unei comisii de control a partidulu care să funcţioneze ca un Parche General, atunci cînd partidul are-- problemă cu unul sau mai mul- , membri ai săi.”
Gabriela Ognear
In sîlrsit, vînzări în 1 2 rate. ■ I ' 1 ' ■
Începînd de ieri, la magazinul "Amic” din Piaţa Unirii (vizavi d |‘ intrarea în Catedrala Sf. Mihail), pe. lingă televizoarele color care se vînd de o lună în rate, s-a extins această practică comercială şi asupra aparaturii electrocasnice. Documentele cu banca au fost semnate miercuri^ ne-a declarat dl Kalovics Istvan, director comercial al S.C.”Amic” SRL. ,
- Aţi anunţat cum părătorilor vînzare* bunurilor de folosinţă îndelungată în 12 rate lunare. E ste . o practici mai ra r întîlnită în prezent, din cauza devalorizării accentuate a leului.
-Experienţa de o lună a vînzării în rate a televizoarelor color "Royal” ne-a încurajat, extinzînd metoda şi asupra gamei de bunuri electrocasnice: aspiratoare, cuptoare cu microunde, roboţi de bucătărie, aparate electrice pentru întreţinerea corpului (epilatoare, uscătoare de păr, piaşini de ras, ijm p i-c u ultraviolete etc).
- Piaţa clujeană este saturată dc aparatură pirat (now name) ce se comercializează, tot în rate, în fabrici şi in stitu ţii. Este o concurenţă serioasă?
- Nicidecum. P rodusele electronice din magazinul nostru-
poartă marca "Philips”, "Elin’ Kodak” ş.a., aprovizionare
făcîndu-se prin reprezentanţei autorizate ale firmelor sus-amintit> Or, renumele acestor firme vorbes de la sine, în plus, cumpărător noştri au şi avantajul garanţiei, pe perioadă de un an, la majoritate produselor. Colaborarea cu acest firme ne impune utilizarea unt personal foarte calificat Majoritate angajaţilor, inclusiv .cei de 1 tejghea, au studii superioare.
-Cît de dificil este, din punct d vedere "birocratic”, întocmire actelor pentru rate?
- Ca-n orice sistem de ereditar* şi noi cerefn cîteva garanţ clienţilor, dar nu-i chiar atît de grei Sînt necesare adeverinţele d serviciu ale cumpărătorilor şi a d< giranţi. Avansul este de 30 la sut iar diferenţa se achită în 12 rai lunare,, cu o dobîndă lunară de proccnte.
- A prins la cumpărători idee cumpărării în rate? *
- Da! Nivelul vînzărilor di primele zile a crescut spectaculo; ratele reprezcntînd, pentru mul’ lume, singura soluţie pentr achiziţionarea unor bunuri, altfi inaccesibile salariatului obişnuit.
M.S
A D E V Ă R U Ld e C l u j A G E N D A vineri, 24 noiembrie 1995 - ( 2]
. ♦ 1879 - Italia recunoaşte independen ţaR om ân îei. Se stabilesc relaţii diplomatice între cele două state. ' ‘
♦ 1920 - A m urit po e tu l Alexandru Macedotiski (n.1854).
♦ 1927 - A murit omul politic liberal Ionel I.C .Brătianu, de numele căruia se leagă Războiul pentru reîntregirea naţională, Unirea de Ia 1918, Constiţuţia
de luni pînă vineri. Sîmbătă: - 7 - c ;Plecări din Cluj-Napoca -13,15Plecări din Bucureşti -11,40 Tariful: 43.800 Iei . TELEFOANE: 19-49-87;19-35-57 - pentru externe
PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA prindjKikkiIinicţii
(renuri accekrale, rapide şi intercity• BAIA \fARE,SATU MARE (prin Dej)il5,05
• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca In zilele de luni, Joi ţi vineri Ia ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta In zilele de marţi, vineri şi filmbătft la ora 11,00• Cluj-Napoca- Oradea - Dcbreeen - Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca tn ziua de miercuri ora 7 şi Înapoierea din Miskolc. tn ziua de joi ora 11.
INFORMAŢII A u to g a r a 1 :1 4 -2 4 -2 6 A u to g a r a ! ! : 1 3 -4 4 -8 8
Vineri, 24 noiembrie5.00 Matinal Uniplus Radio;
5.05 Agenda zilei; 5.10 Meteo;5.15 Horoscop; 5.25 Sport; 5.35 Program TV; 5.55 Piaţa si economia de piaţă; 6.35 Agenaa zilei; 6.40 Actualitatea mondenă;7.15 Horoscop; 7.25 Revista presei; 7.30 Calendar; 8.10 Poliţia municipiului în direct;8.15 Pompierii în direct; 8.30 întreruperea. emisiei; 12 Reluarea emisiei; 13.30 Cinefil;14.30 Overdose; 16.05 Marlboro Music Eurochart 100;17.05 ... Marlboro Music Eurochart 100; 18.30 întreruperea emisiei; 21.05 Marlboro Music Eurochart 100;22.05 ... Marlboro Music Eurochart 100; 23.30 Talk- Show (emisiune bilunară). Program inform ativ BBC Londra: 6; 14; 18; 21. Ştiri Uniplus Radio: 7; 8; 12.05; 13; 15; 16; 17; 22; 23.
 RadioSome^Sjff fm ea, 7 MHw
▼ Vineri, 24 noiembrie ■6,00-9,00 Sonic Matinal
(ştiri, sport, meteo, utilitare, muzică) (Vasile Truţa); 9,00-11-,00' Emisiune în limba maghiară' (Pasztor Krisztina);11.00-13,00 CD Sonic (Călin Andrei); 13,00 -14,00 Fiţi pe fază (“Ziua” la Sonic, ştiri, sport, actualităţi clujene) (Cozmin Guşă); 14,00-15,00 Super Sonic (Dj. Dreams);15.00-16,00 Soul Of Radio Sonic (Dj. Titus); 16,00-17,00 Clopote tubulare (muzică specială) (Daniel Boroştean);17.00-19,45 Sonic- 33 (ştiri, sport, utilitare,-muzică) (Geta Todoruţ); 19,45-20,00 Povestea de seară (rubrica pentru copii);20.00-21,00 Nostalgic Top Sonic (Daniel Boroştean); 21,00-23,00 Emisiune în limba* maghiară (Antal Orsolya);23.00-24,00 Moţul Curcanului (emisiune concurs) (Răzvan Moldovan); 24,00-8,00 Vineri noaptea (Geta Todoruţ).
• Azi: Calendarul ortodox: Sf. Mc. Clement Ep. Romei şi Petru al Alexandriei; Calendarulgreco-catulic: S f Clemente, pp., m. (+ 97); Sf. Petru, ep. Alexandriei, m (+ 312); Calendarul catolic: Ss Mart din Vietnam; Gisogon. ■ '
• Mîine: Calendarul ortodox: S t Mare Mc. Ecaterina; (Odovania praznicului Intrării în Biserică; C alendarul şreco-catolic: Ss. Ecaterina, m (+305) şi Mercuriu, m (+ 250); Calendarul catolic: Sf.1 Ecaterina din Alexandria, fc. m.
■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada Kogălniceanu 12- 14). Orar: luni, marţi, miercuri, joi:10-18; vineri: 10-16; sîmbătă şi duminică închis.
■ Biblioteca Centrului Cultural German ”IIerm ann Oberth” (str. Memorandumului 18). OTar: luni, maiţi, miercuri, joi: orele 16-20.
■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a Univeisităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni- vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.
■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis
■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar. miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis
■ Muzeu] Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Dăicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 -16; luni închis.
■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare _5). Luni' - vineri: 9 - 17; sîmbătă şi duminică: închis
■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.
' ■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14.
r a m u lt e l e v i z i u m i l o r p r i r i
PORTALEXPORT - IMPORT S.R.L.
V Vineri, 24 noiembrie 1995PORTAL 1
- 7,45 Buletin informativ; 8,00 Cartoon Network; 9,30 Buletin informativ; 9,45 A l - Divertisment matinal; 11,05 Film - Condamnat la tăcere - P R 07 ; 13,00 Buletin informativ; 13,15 A l - Seriale, , docum entare ; 15,05 B u letin informativ; 15,15 Serial - Robinsonii- C5; 15,45 Show - Casa Castagna --C5; il7,00 Cartoon Network;18.30 A l - Observator-Ştiri; 19,30
"Buletin informativ; 19,45 A l - Serial, muzică, divertisment; 21,00 Buletin informativ; 21,15 Film - Lovituri de umbrela - RTL2; 23,05 Film-Hot Bubblegum - RTL2; 0,45 A l - Film.
PORTAL 29,45 Buletin informativ; 10,00 Al
-Film ; 11,30 A l - Muzică; 11,50 Buletin informativ; 12,00 A l - Film;13.30 Al-Reportaje; 13,50Buletin informativ; 14,00 Program- Tele 7 abc - documentare, desene animate,; post m eridian, reportaje-, film, telejurnal, seriale, muzică; 21,15 Buletin informativ; 21,30 Film - Subversivii - ITA1; 23,30 Film - Academia de poliţie - JTA1.
Vineri, 24 noiembrie 1995" TVC- " ._ 10,00 Catmon - SAT1; 11,05 'Condamnat la tăcere - PR07; 13,05 O viaţă pentru animale - VOX;14,00 Remington Steele - PRG7; 15,0p D ispreţul - RT4; 16,15 Femeia mea este un înger - RT4;18,20 Felicita - RT4; 19,00 Preţul unei vieţi - RT4; 20,10 Exploziv magazin - RTL2; 21,15 Lovituri de umbrelă - RTL2; 23,10 Spiegel TV extra -VOX; 0,00 Vipera neagră -3 SAT; 0,45 Mămba - PR 07; 2,05 închiderea ediţiei. - ' TVC+ ’
13,00 Reportaje, interviuri; 13,10 Film; 15,00 Teleshopping; 15,15 Film; 17,00 Reportaje,■'interviuri; ’ 17,10 Dance club; 1830 America’s top ten; 19,00 Din lumea afacerilor;19,15 Desene anim ate; 19,30 C ap can a p ericu lo asă ; 20 ,30 Observator; 21,30 Film; 23,05 Film; 0,45 închiderea ediţiei. -
V ineri, 24 noiembrie 19958,00 Program pentru tineret; 8,10
Seriale - RT4; 13,00 Seriale - RT4 şi C5; 16,15 Femeia mea este un înger - RT4; 18,05 Diverse - MediaPro; 20,00 Roata noifrcului- Concurs - C5; 21,30 Un duşman în familie - RT4; 23,30 Al şaptelea semn - RT4.
ANTENA 1 -. 18,00 Ş tirţ - R eporta je - Interviuri; 18,10 Dance club; 18,30 Lumina călăuzitoare; 19,30 Ediţie sp ec ia lă ; 20 ,00 D in lum ea
Vineri, 24 noiembrie ,1995 , 10,00 Ştiri şi actualităţi locale;
10,10 Oraşul dezbinat - codat;19,00 Ştiri şi actualităţi locale; 20,00 Desene animate; 20,11 Povestea v unui destin; 20,35 Marele posomorit -codat; 22,15 Bulevard Germania;22,55 Nani; nani, puiul mamii - codat
C o n f e r in ţ a . m u n ic ip a lă C lu j - N a p o c a
;; a P .S .M . :Sîmbătă, 25 noiembrie, ora
.10,00 , în sala mare a fostei Primării, din Piaţa Unirii n r.l, are loc conferinţă organizaţiei m unicipale C luj-N apoca a P.S.M. Participă delegaţi aleşi şi invitaţi.
r în t î ln i r e c u T u d o r ]V Io lio ra
Organizaţia judeţeană a P.S. an u n ţă de făşu ra rea unei conferinţe de presă a d-hii Tudor M ohora, preşedintele P.S. Conferinţa are loc sîmbătă, ora13,00, la Biblioteca Centrală Universitară, după terminarea simpozionului intitulat "Statul naţional unitar rom ân din perspectiva mileniului trei” , programat a începe la ora 10,30.
Simpozion .
" M o d a l i t ă ţ i
d e o p t im iz a r e
a p r o c e s u lu i
i n s t r u c t i v - e d u c a t i v ”
Astăzi, 24 noiembrie a.c., cu începere>de la ora 10,00, la Şcoala Ajutătoare nr.2 din Cluj- Napoca se desfăşoară lucrările celei de-a doua ediţii a simpozionului cu tema "Modalităţi de optimizare a procesului instructiv - educativ în învăţămîntul special”.
FARMACII!Farmacii de serviciu: sîm bătă,
25 noiembrie: Farmacia nr.l, P-ţa Unirii nr.37, telefon 19-40-60, orar 8-20, Farmacia nr.31 ”Balsamum”, cart. Mărăşti Bl. R3, telefon 11-71-83, orar 8-13, Farmacia nr.32, cart.Mânăştur I Complex Flora, telefon 16-18-88, orar 8-13, Farmacia ”Zea”, P-ţa
Unirii nr.27, telefon 11-75-96, orar9-15; dum inică, 26 noiembrie: Farmacia nr.l, P-ţa Unirii nr.37, telefon 19-40-60, orar 8-20.. FSr m acii cu serviciupermanent:
Farmacia ”Corafarm‘, str. Ion Meşter nn 4, telefon 17-51-05, Farmacia "Vadocom”, str. Marinescu nr. 7, tel. 19-64-62.
Garda de noapte: Farmacia nr. 1, P-ţa Unirii nr.37, telefon: 19-40-60, orar 20-8.
24 - 30 noiembrie 1995REPUBLICA - D ur şi ...
deştept (TOP DOG) - SUA - premieră (24 XI: 9; 11; 13; 15; 17; 19; 25-26 XI: 11; 13; 15; 17; 19; 27-30 XI: 9 ; 11; 13; 15; 17; 19) * VICTORIA - Liceenele din Beverly IliUs -. SUA - premieră (11; 13; 15; 17; 19) * ARTA - Atît de aproape de cer - SUA -' premieră (11; 13; 15; 17; 19) * MÂRÂŞTI - sala A - Monstrul - Franţa (13; 15; 17; 19); sala B - Cei trei Ninja contraatacă-- SUA (13,30; 15,30; 17,30) . * FAVORIT - Richie Rich - SUA (11: 13; 15; 17; 19).
ÎN JUDEŢTURDA - FOX - Şl soarta
poate fl învinsă - India • premieră; TINERETULUI , - L ab irin tu l m orţii ■> SUÂ - premieră.
DEJ - ARTA - Apollo 13 - SUA - premieră; Liceenele din Beverly Hills - SUA - premieră.
.C lM PIA TU R ZII - MUNCITORESC - Lumea apelor- SUA - premieră; înfruntarea - India - premieră.
GHERLA - PACEA . - Liceenele din Beverly IDlls - SUA - premieră; C onfesiune.- Romînia - premieră ’ “
Vineri, 24 noiembrie Programul 1: 7,00 TVM.
Ţelematinal; 8,30 La prima «j-9.20 F ilm serial: "Sânt» Barbara”; 10,50 Limbi strâinc spaniolă; 11,20 MTV; 11,50 F ilm serial: ”Iubiri amăgitoare”; 12,40 Confluenţe;13,10 - 1001 audiţii;’ 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi;14.55 TVR Cluj-Napoca; 15,45 Din lumea afacerilor; 16,05 Actualităţi; 16,15 Pompierii vi informează!; 16,30 Etmsiuneîii limba germană; 17,30 pt0 P a tria ; 18,15 Viaţj parlamentară; 18,45 Handbal feminin: România - Ucraina; „19,15 Film serial: ”Edera”;20.05 La zi în agricultuiă; 20,10 A ctualităţi; 20,55 Tezaur folcloric; 21,35 Film artistic: "Infidelitate”; 23,10 Actualităţi;23.30 MTV; 0^0 Film artistic: ”Lună amară” .• Programul 2: 7,00 La prim? oră; 9,20 Muzica pentru toţi;10.05 Mozaic; 11,30 Desene anim ate; 12,00 Videoteca m u zica lă ; 12,30 Desene •animate; 13,00 Moda pe meridiane; 1330 Limbi străine: spaniolă; 14,00 Cafeneaua literară; 15,20 Convieţuiri;16.20 Film serial: "Pasiuni sec re te” ; 17 ,05 Bursi invenţiilor; 17,45 Oameni care au fost...; 18,15 Film serial: ’’Iubiri am ăgitoare’’; 19,00 Concertul Orchestrei Naţionak Radio; 21,00 TVM. Mesager,21.30 Hyperion; 23,00 Din viaţa romilor; 23,30 Film senat ” Santâ -B a rb a ra ” ; 0,15 Bucuriile muzicii.
TVR CLUJ-NAPOCA:14.55 Jurnal - actualităţi; incursiune ;înv necunoscut sindromul SIDA; Portrete îa mişcare: criticul literar Ion 'Sim uţ; C am era de gardă: profilaxia canccrului oro- maxilo-facial - repoitaj la Clima maxilo-facială Cluj-Napoca.
Opera Românaprezintă azi, ora 18,30, Madim''
Butterfly. Spectacol interpretativ limba italiană, cu concursul tenorului Emil Gherman. Debutează mezzosoprana Monia Matei.
L I F E L I N ESufletul nostru la dispoaţ» dumneavoastră. Tckfon® dc noapte, telefonul vfc®
41 41 63Z ilnic între orele 20-24
c
3) vineri, 24 noiembrie 1995 ROZA VÎNTURILOR A D E V A R U Ld e C B u i
n ACORDUL GLOBAL DE PACE PRIVIND BOSNIA
Reuter, AFP
• Acordul de pace privind Bosnia, încheiat la 21 noiembrie h Dayton,cnpriiide nn document principal, 11 anexe şi 102 hărţi *
Prevederile de bază privind Bosnia ale planului de pace
(anunţate de preşedintele Bill Clinton)' - Menţinerea Bosniei ca stat unitar cu actualele ei frontiere. Statul va fî format din două părţi: Federaţia croato-musulmană şi Republica Sipska, cu o “împărţire echitabilă a teritoriului între cele două”.
- Capitala Saraievo va rămîne unitară: Ea urmează să aibă un guvern central “cu putere de decizie”, care include un parlament naţional, preşedinţia şi o curte constituţională, cărora le revine responsabilitatea privind politica externă, comerţul exterior, politica monetară, cetăţenia, imigraţia şi alte atribuţii importante.
- Preşedinţia şi parlamentul vor fi alese prin alegeri democratice, libere, organizate sub supraveghere internaţională.
- Refugiaţilor li se va permite să revină la domiciliul lor. Oamenii vor fi liberi să se deplaseze fără restricţii pe întreg teritoriul Bosniei, iar respectarea drepturilor omului jjentru “fiecare cetăţean bosniac va fi supravegheată de o comisie independentă şi o forţă de
.poliţie civilă pregătită la, nivel internaţional. h
- Persoanele acuzate de â fi comis crime de război vor “fi excluse din viaţa politică.
- O “forţă internaţională energică” va supraveghea separarea foiţelor pentru a garanta că fiecare parte va trăi conform acordurilor lor. Clinton a afirmat că “numai NATO poate îndeplini acest rol, iar Statele Unite, în calitate de lider al NATO, trebuie să joace un rol esenţial în această misiune. ,
P rincipalele puncte ale
■ dosarului militar al acordului de la Dayton V
- O forţă de menţinere a păcii (IFOR, Implementation Force), aflată sub comanda NATO şi condusă de un general american, va fi desfăşurată în Bosnia- Herţegovina pentra a înlocui Forţa de Protecţie a Naţiunilor Unite (FORPRONU). ' .
- IFOR va impune respectarea ' acordului de încetare a focului şi ~ .separarea trupelor. Ea va fi q forţă
activă şi puternică, capabilă să se, .apere cu fermitate în toate' împrejurările. _
- Toate forţele străine se vor retrage din Bosnia-Herţegovina în termen de 30 de zile.
Se vor înfiinţa ' zone . demilitarizate de separare, cu o
suprafaţă de aproximativ 2 km, de o parte şi de alta a liniei de încetare . a focului.
- IFOR va dispune de libertate de mişcare totală pe întreg teritoriul Bosniei-Herţegovina.
- Părţile urmează să îşi retragă armamentul greu şi trupele în cazărmi în termen de patru luni.
- Toţi prizonierii de război, . civili şi militari, urmează să fie eliberaţi imediat.
Acordul include de asemenea un număr de măsuri care au drept obiectiv să ofere garanţii şi stabilirea unor clauze de control al armamentului, printre care: ,^ - Părţile nu vor importa arme timp de 90 de zile şi nu yor importa armament greu, printre care avioane şi elicoptere, timp de 180 zile.
- Un mijloc de control -al armelor va impune în termen de • şase luni un număr limitat de tancuri, avioane de lup tă ,. elicoptere de asalt şi . vehicule - blindate de ,luptă pentru fosta Iugoslavie, Croaţia şi Bosnia- , Herţegoviria. Unele restricţii impuse vor intra în vigoare îh cazul în care părţile nu vor ajunge la un acord.
COMUNITATEA INTERNAŢIONALĂ IŞI PUNE DEJA ÎNTREBĂRI ÎN LEGĂTURĂ
CU VIABILITATEA ACORDULUI DE PACE
Reuter PRIVIND BOSNIA• V
Abia s-a uscdt cerneala pe documentele Acordului de pace din Balcani că au şi început să apară semne de întrebare în legătură cu viabilitatea acestuia.
Diplomaţii susţin câ părţile beligerante sînt conştiente că nu se vor mai intilni cu o a doua şansă de' pace ca aceasta, cu promisiunea mai Dnltor miliarde de dolari pentru reconstrucţie din partea comunităţii Conaţionale. Totuşi, imediat după «nmţul privind încheierea acordului de pace de la Dayton, Statele Unite, Fanţa, Marea Britanie şi alte ţări s-: «o grăbit să avertizeze părţile beligerante din Balcani şi restul conunHâţii internaţionale că râmîn aci destule dificultăţi de depăşit. Ua lider al sîrbilor bosniaci, care a fc» parte la convorbiri, deşi obligat ti te supună voinţei preşedintelui Swbiei, Slobodan Miloşevici,- a tftnuat imediat după încheierea •cordului dc pace câ acesta
'^p rez in tă o greşeală enormă şi Ş ^cParabilâ. Există de asemenea
■«ililudini în legătură cu viitorul wjdorulni Posavina, controlat de ww, problemă rămasă nerezolvată ■ convorbiri şi care acum va trebui Witntâ internaţional. Coridorul«e vital pentru sîrbi, dat fiindcă
face legătura între diversele teritorii deţinute de aceştia în Bosnia.
Guvernul bosniac dominat de musulmani, care. s-a opus acordului pînă în ultimul moment, a lăsat să se înţeleagă clar că nu consideră această soluţionare ca fiind una justă. Acordul a spulberat visul guvernului bosniac privind un stat multietnic,preconizînd împărţirea Bosniei în două părţi egale între Federaţia croato-musulmană şi sîrbii bosniaci. într-o încercare de a oferi garanţii guvernului bosniac, acordul îi pune la dispoziţie toate instrumentele constituţionale şi guvernamentale pentru a putea menţine integritatea Bosniei în cadrul graniţelor existente.
Diplomaţii susţin că persistă încă temeri că Serbia şi Croaţia ar putea încerca sâ asimileze unele părţi ale republicii după o perioadă de timp, după ce forţa NATO va părăsi zona, iar Balcanii vor iesi din atenţia comunităţii internaţionale, într-o referire la anexarea Austriei de către Germania nazistă în anii *30, Holbrooke a declarat recent revistei “New Yorker” câ actuala împărţire
‘ teritorială a Bosniei continuă să constituie o problemă îngrijorătoare: “Iată de ce anume mâ tem cel mai mult: o perioadă de acalmie, iar apoi Anschluss”.
UNIUNEA EUROPEANA PROFU N D N ELI NIŞTITĂ
DE ATITUDINEA FRANŢEI ÎN PROBLEMA NUCLEARĂ
AFP
. Dorinţa Franţei dc a impune ; partenerilor concepţia sa asupra descurajării Nucleare în numele interesului ei naţional provoacă o profundă nelinişte în cadrul Uniunii Europene cu cîteva luni înainte de marea dezbatere privind reforma instituţiilor sale. Neînţelegerea dintre Paris şi statele membre ale UE care se opun experienţelor nucleare este astăzi totală. în pofida demersurilor guvernului francez, zece dintre ele au votat recent un proiect de rezoluţie la ONU care cere “oprirea lor imediată”.
Franţa nu reuşeşte nici acum să- şi convingă partenerii că programul său de experienţe nucleare este justificat şi nici de interesul pe care l-ar avea plasarea forţei sale de descurajare în slujba unei apărări europene. -
Ţările neutre şi antinucleare - Austria, ţările nordice şi Irlanda - nici nu vor să audă de aceasta, s-a subliniat la Bruxelles. Mai multe state membre ale UE - printre care Italia, Belgia, Olanda, .Luxemburg şi Portugalia - apreciază că NATO oferă deja o protecţie suficientă.
“Pentru moment descurajarea
nucleară ne vine din Statele Unite. Nu noi sîntem deci cei ipocriţi”, a declarat m inistrul belgian al afacerilor externe, Erik Deryclce. “Ideea unei descurajări nucleare franco-britanice vine în momentul cel mai nepotrivit pentru a putea
"deveni populară”, a comentat la rîndul său şeful diplom aţiei olandeze, Ilans Van Mierlo.
Cît priveşte Germania şi Marea Britanie, ceilalţi doi piloni , ai
'E uropei, chiar dacă se arată [ înţelegătoare faţă de statutul de : putere nucleară a Franţei, nu. se
gîndesc în nici un caz să înlocuiască - umbrela americană, se precizează
din sursă diplomatică.: în cîteva luni,’ în primăvara anului
1996, “cei 15” vortrece la aplicarea reformei modului de funcţionare al instituţiilor europene în perspectiva unor noi aderări. Unul dintre principalele subiecte de confruntare va fi problema ponderării voturilor în procesul decizional, Parisul, ca • şi Londra refuzînd să renunţe la dreptul de veto. îngrijorate de tendinţa Franţei şi Germaniei de “a dirija” lucrurile, micile state
•membre îşi afişează de pe acum intenţia de a nu accepta să facă numai figuraţie.
LURIE’S R ft6N o»S ’M
DUPĂ ACCEPTAREA ACORDULUI DE PACE DE LA DAYTON PREŞEDINTELE
MILOŞEVICI SE CONFRUNTĂ CU OPOZIŢIA NAŢIONALISTĂ INTERNĂ
(AFP, Reuter)
Dacă este să se dea crezare lui Momcilo Kraişnik, principalul responsabil al sîrbilor bosniaci la Dayton, Miloşevici i-a ţinut practic departe de negocieri. Sîrbii bosniaci au fost privaţi de posibilitatea de a participa la elaborarea hărţilor de împărţire a Bosniei, pe care ei nu le-au putut vedea decît cu ”zece minute înain te de începerea ceremoniei finale”. Intervenind la Televiziunea din Belgrad, preşedintele Miloşevici s-a declarat satisfăcut de împărţirea teritorială a Bosniei, care, potrivit luij, este "incomparabil mai buriă” pentru Republika Srpska (RS- autoproclamată în Bosnia). V
; Sîrbii din Bosnia ”nu au acceptat acordul de pace”: "Delegaţia noastră nu a semnat nici hărţile, nici acordul şi nici nu le va semna”, a precizat Kraişnik, adăugind că parafa lui Miloşevici ”jiu are nici o valoare dacă nu este confirmată la Paris (la Conferinţa de pace), iar noi nu o vom face, dacă nu vor fi satisfăcute cel puţin un minimum din interesele noastre”. ”Ccca ce s-a făcut este o greşeală deosebit de mare”. ”L-am avertizat pe preşedintele Miloşevici că nimeni nu are dreptul să semneze
The Mtddle East lookln* forward to the economic e4«s
NUMITORUL COMUN AL VIEŢII POLITICE DIN ŢĂRILE EST-EUROPENE
ESTE CONFRUNTAREA DINTRE PREŞEDINŢI SI PREMIERI
Reuter
planul, nici să accepte acele hărţi”, a subliniat Kraişnik la televiziunea sîrbilor bosniaci. \' Secretaru| de stat american, Warren Christopher, a declarat ziariştilor că Statele Unite vor supraveghea îndeaproape comportamentul conducerii sîrbilor bosniaci. '
Potrivit afirmaţiei sale Miloşevici crede că, odată instaurată pacea, majoritatea sîrbilor bosniaci se vor întoarce împotriva războiului.
Miloşevici, dornic să obţină o ridicare a sancţiunilor economice împotriva ţării sale, a criticat cu putere conducerea sîrbilor bosniaci în ultimul an, pentru că a respins acordurile anterioare de pace, care o obligau să renunţe la o parte din teritoriul cucerit.,M iloşevici a promis să-iîndepărteze pe Karadjici şi Mlădiei, au indicat oficialităţi americane. Pe de altă parte,
„ cotidianul belgrădean de mare tiraj ”Politika” a publicat un articol în care se cerea predarea criminalilor de război justiţiei, indiferent de naţionalitate. Dar, chiar dacă cei doi vor pleca, Miloşevici va trebui să se confrunte cu Kraişnik, despre care mulţi cred că deţine mai.multâ putere, în special în rîndurile poliţiei, decît însuşi Karadjici
Recenta deplasare spre stînga înregistrată în Polonia l-a înlăturat de la putere pe fostul preşedinte Lech Walesa, dar în restul Europei de est preşedinţii se menţin ferm pe poziţii în timp ce se confruntă cu guvernele de stînga, naţionaliste, şi chiar de orientare de dreapta din- ţările lor. Alegătorii din Europa centrală şi de est, afectaţi după prăbuşirea comunismului, în 1989, de efectele reform elor pentru introducerea economiei de piaţă, şi-au întors din nou privirile spre stînga, în speranţa că aceasta le-ar putea alina suferinţele sociale şi economice. -
Modelul polonez al unui preşedinte puternic anticomunist obligat să coabiteze cu un guvern condus de comunişti reformaţi nu se aplică în întregul fost bloc răsăritean. Preşedintele ungar, Arpad Goncz, are probabil motive serioase să nu-1 agreeze pe premierul fost comunist Gyula Horn. Goncz, scriitor, şi-a petrecut şase ani în închisorile Comuniste pentru rolul jucat în revolta populară anticomunistă din 1956, înăbuşită de tancurile spvietice şi de miliţia comunistă ungară- din care făcea parte însuşi Horn. Dacă există într- adevăr divergenţe între c£i doi lideri în ceea ce priveşte evoluţia viitoare a Ungariei, atunci ele sînt ţinute
secrete. Goncz a sprijinit controversata politică de austeritate a lui Horn deşi a avut o serie de dispute politice cu fostul premier, Jozsef Antall. Goncz pare să deţină, o poziţie sigură la putere pentru o bună perioadă de timp.
în Republica Cehă, Havel are o reputaţie neştirbită de cel mai faimos disident din fostul bloc comunist Dar vederile'sale liberale l-au adus în conflict cu guvernul, mai degrabă de orientare de dreapta decît un guvern de comunişti' reformaţi.'Havel şi primul ministru
■ ceh, Vaclav Klaus, sînt în consens în privinţa principalelor direcţii politice, cum ar.fi aderarea ţării la Uniunea Europeană şi la NATO, Dar dramaturgul şi economistul au avut cîteva schimburi de replici dure în faţa camerelor de televiziune în legătură cu ceea ce Havel consideră a fi cultul banului, apărut o data cu
: introducerea reformelor economice.Dar Havel, reales în 1993 de
.'parlament pentru un nou mandat de cinci ani, după • scindarea fostei Cehoslovacii, pare măi puternic ca ' oricînd, beneficiind potrivit sondajelor de opinie de o cotă de popularitate de 70 la sută: Totuşi, disputa lor pare minoră în comparaţie cu aceea din Slovacia, unde premierul naţionalist, Vladimir Meciar, a declanşat o campanie ’ furibundă pentru a-l înlătura pe preşedintele Michal Kovaci. j
GUVERNUL RUS PRECONIZEAZĂ REIMUTARIZAREA FOSTULUI KONIGSBERG("The Economist")
Peste 50.000 de germani au venit la Kaliningrad, fostul Konigsberg, capitala Prusiei estice) în 1990, cînd portul şi-a deschis pentru prima oară porţile pentru vizitatorii străini. La puţin timp după aceea s-au făcut speculaţii cu privire, la “regermanizarea’’ oraşului. Anul acesta abia dacă au venit 5000 de vizitatori.
Au trecut vremurile cînd Boris Elţîn, într-un moment de sinceritate cu Helmut Kohl, s-ar fi oferit, după cum se relatează, să vîndă Kaliningradul Germaniei. Conform acestei relatări, Kohl, ar fi răspuns mulţumesc, dar aveau suficiente probleme cu Germania de est. Totuşi, germanii şi-au manifestat interesul faţă de Kaliningrad (cu o populaţie de un milion dc locuitori, practic toţi ruşi) mai ales cînd, pentru a scăpa de sărăcie, portul a hotărît să devină o zonă liberă. •
^Investitorii germani au păstrat distanţa. Deşi într-o proporţie modestă, grupul francez Telecom a investit aici mai mult decît toţi rivalii săi germani la un loc. Elţîn a refuzat cererea guvernului german de a
deschide aici un consulat, iar la începutul acestui an Rusia a zădărnicit visurile enclavei sale Kaliningrad de a deveni porto jranco prin limitarea facilităţilor vamale.
Frica , . populaţiei de o “regermanizare’.a Kaliningradului întreţinută d e , avertismentele ultranaţionalistului rus .Vladimir Jirinovski privind “jugul german” pare un element minor în decizia Moscovei de a-şi impune din nou controlul. Elementul esenţial este de natură militară. Flota baltică a Rusiei îşi are baza în această enclavă şi cel puţin unul. din zece cetăţeni ai Kaliningradului este membru al forţelor armate. Pierzînd porturile Germaniei de est, ale Poloniei şi ale statelor baltice, de aproximativ un an,' Rusia nu mai arc decît Kaliningradul ca bază navală în zona baltică. Elţîn a clarificat lucrurile în această privinţă în cursul discuţiilor sale cu Kohl; dar planurile NATO privind o extindere către Est par să» i fi captat din nou atenţia. Cuvîntul care circulă acum în legătură cu fostul Konigsberg nu este regermanizarea ci remilitarizarea. Guvernul rus afirmă că trebuie să-şi întărească baza rasă din extremul vestic.
A D E V A R U Ld e C l u j V IA T A P O L IT IC Ă vineri, 24 noiembrie 1995 Z2DViorel Sălăgean a adus grave
prejudicii P.U.N.R.Comunicat
Biroul permanent al Partidului Unităţii Naţionale Române întrunit in şedinţă în data de'21 noiembrie 1995 a hotărît următoarele:
1. Retragerea sprijinului politic al P.UN.R. domnului senator Viorel Sălăgean, acesta' nemaifiind abilitat să exprime în Parlament sau în mass-media punctul de vedere al P.U.N.R.'
2. Să solicite subfilialei P.U.N.R. Satu Mare punerea în discuţie şi excluderea din partid a domnului Viorel Sălăgean pentru încălcarea
"prevederilor statutului şi prejudicii’ grave aduse Partidului Unităţii
Naţionale Române.Hotărîrea a fost luată în mod statutar,
cu 15 voturi pentru şi o abţinere. \Pentru a dedde astfel, Biroul
.Permanent a avut în vedere următoarele considerente: . ~ •
- Domnul Viorel Sălăgean a încălcat prevederile Statutului P.U.N.R. prin faptul că-a contestat, şi. pus sub semnul întrebării caracterul; statutar al hotărîrilor Convenţiei naţionale a P.U.N.R., inclusiv al celor privind organele de conducere ale partidului. Potrivit Statutului P.U.N.R. nici o hotărîre a Convenţiei naţionale nu este supusă vreunei căi de atac, Convenţia Naţională fiind organul suprem de conducere al partidului. ;
- Domnul Viorel Sălăgean'nu a făcut nici un fel de obiecţii sau contestaţii în timpul lucrărilor Convenţiei, deşi avea dreptul şi posibilitatea efectivă de a o face, contestarea fiind făcută ulterior, în afara cadrului de partid, după ce domnul Viorel Sălăgean a constatat că nu a fost ales în conducerea partidului. V V -
- Domnul Viorel Sălăgean a adus grave prejudicii partidului prin discreditarea prin mass-media a documentelor partidului adoptate de Convenţia Naţională. în mod democratic a avut posibilitatea să-şi prezinte punctul de vedere asupra lor în cadrul Convenţiei Naţionale, cînd a exprimat aprecieri laudative cu privire la conţinutul lor.
- După încheierea lucrărilor Convenţiei Naţionale a P.U.N.R., domnul Viorel Sălăgean s-a dedat la atacuri josnice la persoană în mass-media împotriva preşedintelui P.U.N.R. şi a altor fruntaşi ai partidului, în scopul vădit de a-i discredita pe aceştia şi a submina prestigiul partidului, prin aceasta aducînd grave prejudicii partidului. - Denigrarea conducerii partidului în mass-media, ca şi contestarea deciziilor luate în mod democratic de către organele de conducere ale partidului reprezintă procedee descalificante pentru orice membru al partidului, iar domnul Viorel Sălăgean s-a. dedat în mod repetat la asemenea procedee, inclusiv în cazul desemnării preşedintelui Comisiei de privatizare a Senatului României.
- Toate aceste manifestări ale domnului Viorel Sălăgean' sînt incompatibile cu disciplina de partid şi cu democraţia- de partid , neîncadrîndu-se în exerciţiu l dreptului membrilor de partid de a-şi exprima liber opinia cu privire la opţiunile politice ale partidului şi la activitatea organelor de conducere ale acestuia. ' '
Biroul permanent al P.U.N.R.
Societatea "Avram iancu” la Congresul Spiritualităţii Româneşti
Cei 58 de vorbitori în plenul Congresului şi 186 în cele cinci secţiuni au subliniat că România
.este mama tuturor românilor. Bucuria că existăm, că nu ne-am uitat neamul, limba, ţara şi plaiul mioritic, speranţa într-un viitor mai bun şi fericirea de-a fi împreună au fost tot atîtea motive care a adunat neamul românesc la sfat pentru a stabili noi relaţii fireşti cu ţara, bazate pe coeziune spirituală şi solidaritate. S-a impus ca toţi românii să- nu se învrăjbească, să aibă relaţii mai strînse, dialoguri mai pragmatice, iar Congresul să fie transformat într-o instituţie guvernamentală care să unească toţi românii ori unde ar trăi.. -
S-a cerut ca: românii trăitori în străinătate să contribuie mai mult şi mai bine la schimbarea imaginii României în lume, ambasadele româneşti să se implice mai mult în sprijinirea rom ânilor şi să se înfiinţeze centre de cultură românească în statele lumii, să fie. comemoraţi eroii români din cimitirele aflate în străinătate, statele în care trăiesc români să le acorde acestora drepturi şi libertăţi democratice cum acordă România, > să se trimită cărţi, ziare, reviste din
,ţară şi să se construiască un sediu pentru departamentul şi comitetul permanent ce se ocupă de românii din străinătate. . ;; ' Societatea "Avram Iancu” din Rbmânia, reprezentata de domnii Ioan Teodor Stan, Ioan-Herineânu, Vasile Cristea, Ioan Ceama ş i , Teodor Sandor, şi-a adus din plin. contribuţia la. buna reuşită a Congresului. Preşedintele societăţii, domnul Ioan Teodor Stan, a vorbit în plenul lucrărilor Congresului despre- m en irea ' şi scopurile
Societăţii "Avram Iancu" din România şi s-a angajat în numele acesteia să sprijine comitetul permanent şi departamentul pentru românii din străinătate. A cerut guvernului sâ ajute mâi eficient pe românii ţi*11 Balcani supuşi unui proces intens de asimilare, să interzică funcţionarea fundaţiei
: Soros în România, să înlăture taxele vamale pentru românii din străinătate invitaţi să participe la
. activităţi cultural-sportive în ţară şi să manifeste atenţie mărită
, negocierilor în vederea semnării tratatelor de prietenie cu vecinii.
în secţiunea a Ul-a domnul conf. dr. Ioan Teodor Stan a susţinut comunicarea : "M oţii - trecut, prezent şi viitor” în care a prezentat
■ viaţa, crezul şi lupta moţilor, cei care au fost gata întotdeauna să schimbe viaţa-cu .cămaşa morţii de dragul libertăţii şi care nu s-au împăcat niciodată cu lanţurile robiei, preferind, demni, să fie traşi pe roată. Domnul economist Ioan Herineanu, prim-vicepreşedinte al Societăţii "Âvram Iancu”, a prezentat comunicarea:"Dezvoltarea zonelor montane, cu
. privire specială asupra Ţării Moţilor”, atrăgînd atenţia că există pericolul real pentru depopularea Munţilor'Apuseni, depopulare care atrage după sine degradarea şi sălbăticirea • acestor munţi care
, ne-au apărat fiinţa - naţională. Întreţinînd un dialog permanent, schimbînd impresii, cărţi de vizită, ziare şi cărţi, reprezentanţii Societăţii "Avram Iancu” . au fortificat buna înţelegere şi colaborare cu românii din străinătate şi societăţile, care activează în ţară.
Prof. Teodor Sandor Societatea "Avram Iancu"
f — .............. .. 1 — >
Sa lu tă ri ca m a ra d ereştiZilnic, 40-45 de cetăţeni din Tîrgu-Mureş se
roagă pentru o altă lege a învăţămîntului, pentru salvarea identităţii naţionale a ungurimii din Ardeal. Jalba lor prezentată Atotputernicului probabil cuprinde şi alte obiective. Informaţiile le avem de la "Duna ŢV”, ochii şi urechile dresate ale panungurisraului. Din relatările rezidenţilor (oficial se numesc corespondenţi) acestei oficine aflăm că de fapt nu este vorba de un exerciţiu creştinesc de rugă şi de post, ci de o acţiune politică în care termenii se înlocuiesc astfel: "rugă pentru protest” cu "protest”, iar "postul” cu "greva foamei”. Sîntem uluiţi de atîta inventivitate. Nu cunoaştem, în schimb, reacţia Celui de Sus la aceste schimbări nu tocmai canonice. E drept că nici cei de la "Duna TV” nu au ştiut deşi ei sînt atotştiutori. Am fost însă recompensaţi cu veşti noi despre sfinţia sa episcopul-globtroter. în momentul respectiv, pe raftul băcăniei ”la Duna TV” altă marfă nu era. Pe micul ecran a apărut imaginea sa telegenică, de dandy, temeinic fardat. Fiind cunoscătorii limbii în care gîlgîie "Duna TV” am aflat că, în cadrul voiajului pe mapamond, a ajuns taman in Canada. Ce o fi făcînd pe acolo sfinţia sa? Unii susţin că a trânsmis un mesaj de îmbărbătare separatiştilor din Quebec îhdemnîn- du-i să persevereze, să nu se lase copleşiţi de înfringerea lor. Binecuvîntat să fie sfîhtul lor efort dc separare, grăia el, plin de evlavie. Alţii, mai informaţi, .insistă că ar fi vorba de studierea modelului de autonomie al indienilor canadieni, într-una din rezervaţii, chiar i s-a acordat titlul de Mare Vraci. Din Canada, din ţara de la miazănoapte, a transmis cl salutul său camaradcrcsc cclor de la Tirgu-Mureş, aflaţi în ■ "tranşeele” luptei sfinte cu forţele diavolului, gîndindu-sc înainte de toate la învăţăcelul său drag, Adam Katona. Stăruinţă, camarazi, se auzea îndemnul său sfint, imaginea dc pe micul ecran fiind fixă, nu am putut desluşi mişcarea miinii drepte, practicată între "camarazi". După cuvintele rostite am putut însă deduce.
G. FARKAS
De la corespondentul nostru la Parlament
Parlamentarii au discutat două rapoarteDacă începutul săptămînii a adus în
Parlament preocuparea pentru deprecierea monedei naţionale şi o dată cu ea pc principalii -. responsabili de degringolada leului, ziua de miercuri a concentrat în aula din Dealul
' Mitropoliei, ambele Camere şi două documente de maximă importanţă: Raportul Comisiei "Apartamentul’ şi Raportul SRI.Un raport cu final aşteptat
- Conform hotărîrilor adoptate, Birourile permanente ale celor 2 Camere vor întocmi pînă la 31 martie 1996 un raport despre modul cum au fost duse la îndeplinire măsurile propuse în raportul Comisiei "Apartamentul’ pentru reglementarea situaţiilor ilegale în domeniul atribuirii şi închirierii de locuinţe din fondul locativ de stat în.plus în această sesiune va trebui dezbătut un proiect privind reglementarea fondului locativ de protocol, iar ministrul Justiţiei va informa Parlamentul pînă la 31 martie 1996 de măsurile luate. ‘ .
Nimic deosebit în derularea dezbaterilor pînă cînd o propunere a lui Oliviu Gherman, ca celor dovediţi neyinovaţi în urma cercetărilor să li se ceară scuze în plen, a declanşat un val de proteste şi l-au făcut pe preşedintele Senatului să-şi retragă amendamentul. La fel a procedat şi’ Ioan Gavra după ce propusese obligativitatea posesorilor ilegali dc locuinţe să Ic înapoieze. Cum era de aşteptat, marele absent de la dezbateri a fost Adrian Năstasc, preşedintele Camerei Deputaţilor. Poate şi pentru faptul că presa zilei titra că dl Năstasc are nu patru* ci..., cinci case!SRI pune la zid corupţia
în discursul său, directorul SRI, Virgil Măgurcanu a insistat asupra spolierii resurselor cconomicc prin dccapitalizarc, fraude, distrugeri şi incompetenţa administrativa, elemente cărora domnul Măgurcanu le găseşte numitorul comun, iar realitatea pare să-i dea dreptate, corupţia. Ceea cc însă directorul SRI a eludat cu abilitate este numele acclora, carc
aflaţi în posturi de conducere, sînt corupţi. O asemenea listă au cerut parlamentarii opoziţiei Oricum e limpede că raportul a pus Ia zid corupţia. Preşedintele Comisiei de control asupra activităţii SRI este convins că
. dezvăluirile din document, vor avea efecte, concrete: "Am hotărît, ne-a declarat aşadar, senatorul Vasile Văcaru, sâ facem o scrisoare primului ministru ca să-i cerem să ia măsuri. In acelaşi timp am hotărît în comisie să tipărim acest raport şi să-l punem la dispoziţia populaţiei care cred că va reacţiona şi va cere măsuri în ceea ce priveşte faptele semnalate în raport”. La rîndul său, deputatul PAC Gheorghe GORUN, membru ăl aceleiaşi comisii, referindu-se la conţinutul’economic al raportului, ne-a spus: "Am constatat din discuţiile pe care le-am purtat cu diverşi beneficiari ai informaţiilor că în mare măsură informaţiile sînt justificate iar SRI nu chehuie banii degeaba. Dar sînt şi situaţii in care banii sînt cheltuiţi fără finalitate, ori pentru pseudoinformaţii, ori pentru că, cei ce trebuie să ţină seama de aceste informaţii, nu o fac în realitate. Eu cred că "acest raport se poate constitui într-o moţiune de cenzură pentru actualul Executiv”. Reuşeşte Comisia Parlamentară spccială să controleze Serviciul Român de Informaţii? Referindu-se la acest aspect, dl Vasile Matei, deputat PUNR, membru al comisiei ne-a declarat: "Nu ne simţim nici controlaţi, nici manipulaţi dc SRC, constatînd că în comisie, s-au perfecţionat
. continuu metodele de lucru, există autoritate şi s-a reuşit un control eficient asupra SRI în conformitate cu legea”. Dl Matei a mai precizat că "pc fondul stării dc nemulţumire create de insecuritatea socială din România sc intensifică mişcarea separatist-autonomistă a organizaţiilor extremiste maghiare cu consecinţe incalculabilc pentru ţară”, fn accst context, ne întrebăm cînd ta exista un control general asupra tuturor celor 9 servirii dc informaţii existente în România?
' Gabrieia OGNEAN
" I fiiitni început o semtâ analiză eccncmică”
• Iuliu Păcuraru doreşte alegeri anticipate •
• "P răbuşirea monedei naţionale reprezintă un indicator a l să ră c ie i” , spune I0|i, Păcuraru, adăugînd că ea est consecinţa lipsei restructurării econom ice şi a întîrzierii privatizării” .
Păcuraru aduce şi argumentai care i se pâre cel mai sugestiv: într-un an în care am avut o recoltă record, s-a înregistrat m deficit al exportului de produst alim entare de 208 milioane dolari. "Slaba performanţi i industriei alimentare, datoraţi lipsei restructurării, a condus li situaţia să importăm mai mult decît exportăm”, explică el.
. C o re la t cu .momentul de dificultate în economie, liderul lo c a l a l P.D . crede ci e momentul unei acţiuni politice m ai ■ hotărîte a opoziţiei, cu scopul final forţarea alegerilor anticipate. "Consider că P.RJ& şi P .S .M . ar vota acum o moţiune de .cenzură, ceea ce u putea duce la alegeri anticipate, cred eu, favorabile opoziţiei", spune Păcuraru, cu precizarei că este opinia personală şi m i partidului.’ ^
, Caius CHIOREAN
N u p artic ip a ţi la e le , dar p ro b a b il ş ti ţi deja cu ce" deschide Păcuraru conferinţele sale de presă. Cuvintele sale de debut sînt invariabil aceleaşi: "Pentru început o scurtă analiză economică”?
Trebuie precizat că neobositul l id e r c lu jean a l P a rtid u lu i Democrat culege acum roadele unei insistenţe de cîţiva ani, în care a avut adeseori de înfruntat glumele -şi zîmbetele ironice ale in te rlocu to rilo r. P rev iziun ile sale catastrofice nu aveau cum să se îndeplinească, dar căderea le u lu i d in u ltim a p erio ad ă îngrijorează populaţia, mult mai sensibilă astfel la argumentele . celor care condamnă politica şi s tra te g ia econom ică a Executivului.
Pentru că n-a furnizat informaţii secrete şefilor săi: ^ : s
Doru Viorel Ursu a fost silit sâ demisioneze
din P.D.Deputatul Doru Viorel Ursu,'
u n u l d in tre ; lid e rii PD , a demisionat de o bună bucată de vreme din partid, dar a continuat să fie membru al Comisiei SRI. Conducerea PD a insistat pentru a d e term ina în lo c u irea demisionarului cu un alt lider al partidului. Doru Viorel Ursu a rezistat presiunilor. La vremea respectivă s-au făcut tot felul de supoziţii în legătură cu demisia lu i d in p artid u l d lu i P e tre Roman. Cert era un anume lucru: că fap te le s-au p e tre cu t în răstimpul dintre înmormîntarea lu i Io an A urel S to ica şi' parastasul oficial în memoria acestuia. La înmormîntare, Doru Viorel Ursu s-a aflat în grupul liderilor PD, iar. la parastas a ven it singur, cu m aşina din Bucureşti.- C e s-a în tîm pla t de fap t?
Adevărul a ieşit la iveală abia îi aceste zile, cînd a fost audiat şi analizat în Parlament raportul com isie i SRI, în care Don V iorel Ursu. continuă să fit membru. -Un coleg parlamenta şi fo s t co leg de partid l-i
''admonestat din nou că nu l*â locul unui alt lider al partidul» care l-a sustinut în campani» electorală . In răspunsul sil f Doru Viorel Ursu a precizata d em isia d in ; PD a foît determinată de presiunile pe cart le făceau asupra sa liderii acestei partid pentru â le fumiza'dJtf concrete pe care le deţinea B c a lita te a sa de înembru Comisiei SRI. Că acesta es1{ adevărul a confirmat şi replic lam en tab ilă a unuia dintre parlamentarii PD la cele spu# de Doru Viorel Ursu.
în vremurile bune, Doru Viorel Ursu stăted alături de fruntaşii PD. în fotografie, de la stînga la dreapta: Doru Viorel Ursu, regretatul loan Aurel Stoica, Petre Roman si Radu Berceanu.
vineri, 24 noiembrie 1995 A R T Ă - C U L T U R ĂA D E V A R U Ld e C i t i i
ii.Cartea de stîin ta I Alcoolul la zid!
‘Complicaţiile neurologic şi psihiatrice ale alcoolismului cronic”Nume. consacrat' în
nenropsihiatrie, prof. dr. Ştefania Kery CALOMFIRESCU reţine jlffljia cititorii lui avizat, specialist, ia egală măsură şi nespeeialistului, prin două incitante titluri. Voi începe cu primul, noutate în domeniul cărţii de ştiinţă, incitant prin tema abordată, “Complicaţiile ■«urologice şi psih iatrice ale ilcoolismului cronic” apărut la Casa Cărţii de ştiinţă, Cluj-Napoca 1995. Carte ce se deschide prin- Ir-un inspirat euvînt înainte al sutoarei adresat cititorilor, “Fiecare om trebuie să : cunoască complicaţiile multiple şi nefaste ale alcoolismului cronic. în consecinţă, săpreţuiască cu adevărat v ia ţa ,ş i’ să-i descopere frumuseţile sale care rât nebănuite,, fără să recurgăV la intrarea fermă în “tunelul” mai lung sau mai scurt d a r '“înfundat” al
.«estui drog, care reprezintă de fapt 'fU flagel al omenirii, pentru toate vîrstele, distrugînd viaţa unor oameni creatori, talentaţi, şi chiar geniali..,” într-o problem ă, ALCOOLUL " “extrem de importantă în medicina zilelor noastre (...) Problema alcoolismului este o problemă centrală de sănătate, are trebuie să preocupe factorii sanitari responsabili din toate ţările Europei şi din întreaga lume. Jertfele sînt mult prea mari şi omenirea’trebuiesă plătească mult prea mult, pentru nenorocirile şi dramele determinate de această toxicomanie... (IX, prof. dr. Stelian Rindaşu). Nouă capitole, rod al unor îndelungaţi ani de studii, cercetări şi analize, fişe şi observaţii la patul
şi capul alcoolicilor (rolul tinerilor : colaboratori trebuie amintit, dr. Marilena Kory Mercea,. dr., Horea. Coman, dr. Adela Moş, dr. Daniela Negucioiu), nouă capitole invită la o lectură alertă şi, chiar’ şi în faţa unei cărţi de ştiinţă, pasionantă. Începînd de la1 primul capitol, “Term inologie” , definiţie a termenului de “alcoolism”, în viziunea mai multor specialişti, mai multor, organisme şi asociaţii internaţionale (O.M.S.A.W. Clare, American Psychiatric Association, Bell, Petersen, etc...). Apoi, în ordinea’ lor, “Epidem iologie alcoolismului cronic şi implicaţiile sale” , “Toxicocinetică ■■ şi toxicodinam ie” , “Principalele bomplicaţ» i ale alcoolism ului cronic” (în bolile digestive, boli neurologice, boli psihice, tulburări sexuale), “Complicaţiile neurologice şi psihiatrice ale alcoolismului cronic” (beţia patologică, delirium tremens, epilepsia ,şi alcoolismul,, bolile vasculare cerebrale, accidente ischemice cerebrale, meningitele şi encefalitele), “Diagnosticul clinic şi paraclinic de alcoolism cronic - factor etiologic1 al complicaţiilor sale” , “A spectele , ■ clinice neurologice îri alcoolismul cronic”; • “Terapia intensivă în alcoolism”, capitol ce vizează coma alcoolică, suicidul la alcoolici; delirul alcoolic acut, psihozele alcoolice, în fine “Tainele 'V ie ţi i ; cotidiene”, recom andări adresate tuturor vîrstelor, dar şi factorilor de decizie, de reducere a consumului de alcool ■ în societate prin creşterea taxelor pc băuturile alcoolice, controale
oficiale şi campanii de combatere a alcoolismului la volan, strategii de medicină ocupaţională la locul de m uncă,lim itareaşi controlarea legislaţiei licenţelor de distribuire a alcoolului. O “Bibliografie” selectivă încheie o carte de referinţă în problematica zilelor noastre.
P r o f i l a x i a p r i m a r ă ;
a a c c i d e n t e l o r
v a s c u l a r e c e r e b r a l e ”
Carte scrisă în colaborare cu dr. Adela Maria MOŞ, este al doilea titlu propus şi-supus atenţiei dvs. (Librăriile CRICAN). Volum prefaţat de prof. dr. Dumitru Zdrenghea (“Monografia de faţă, prin tematica abordată se înscrie ca o contribuţie meritorie în cadrul acţiunilor de profilaxie în medicină, de conştientizare a oamenilor, a familiei, a colectivelor de muncă, pentru ă trăi într-un mod raţional şi pentru a evita factorii des risc în bolile cardio-vasculare”). .O monografie cu caracter ştiinţific din cşre nu lipsesc: date epidemiologice în bolile cerebro-yasculare, bolile cardio-vasculare (cardiopatia ischemică, infarctul miocardic, hipertensiunea arterială), stress-ul în viaţa_ cotidiană, alcoolismul şi implicaţiile sale, fumatul, cafeaua, diabetul zaharat, obezitatea, utilizarea contraceptivelor orale, sedentarismul. : . , .7 .
Un volum pentru medici, pentru oameni, pentru sănătate, ’
Demostene SOFRON
CONCURS DE ESEURI PE TEMA INTEGRĂRII EUROPENE• realizat de Liga Naţională pentru Integrare Europeană în colaborare cu
Facultatea (ie Studii Europene,^‘Mesagerul Transilvan” şi Fundaţia “Soros”•LIGA NAŢIONALĂ PENTRUINTEGRARE
EUROPEANĂ în colaborare cu Facultatea de Studii Europene şi Fundaţia Soros pentru o Societate Deschisă, organizează un concurs cu premii pentru cel mai bun eseu "INTEGRAREA EUROPEANA - O PROBLEMĂ VITALĂ ŞI O NECESITATE ISTORICĂ DE MARE
L ACTUALITATE” Eseul va avea maximum două pagini, • 'format A4 dactilografiate la două rînduri şi se va trimite
în plic sigilat pe adresa: LINIE, Cluj-Napoca, str. M. Kogălniceanu nr. 1 (d-na Mariana Roman) pînă la data dc 15 ianuarie 1996. •
Rezultatul concursului va fi anunţat pînă la data de 25 ianuarie 1996, iar cele mai bune eseuri vor fl date publicităţii. >■/. • 1
; CONSILIUL DE CONDUCERE LINIE
Micul ecranO alba-neagra în culori, '< cel mai simpatic cronofag ' micul ecran îţi dă fiori- zi, noapte sorbi din ochi cu drag
parlamentari toreadoripuşi totdeauna pe arţag. ■; ■O alba-neagra in culori,
.celmai simpatic cronofag
cu filme sexy ţi orori, concursuri care te atrag, cu pişicheri comentatori ce sforile subtil le trag...
O alba-neagra în culorii •
: Ioan POP
I N C Â O F I L I A L ĂA 27-a! Spre bucuria celor mulţii moţi şi simpatizanţi români-patrioţi
de pretutindeni, ca şi spre disperarea unora, Societatea Cultural -Patriotică “Avram Iancu” creşte şi se întăreşte. \ ■
Mîine, 25 noiembrie. 1995, orele 11; are loc îri localitatea Petru Groza (Bihor) “botezul” Filialei “Ştei” a Societăţii noastre, cuprinzînd în principal moţii din nord-vestul Apusenilor. . "{
Cu această nouă filială, Societatea “Avram Iancu” se apropie vertiginos de 60 mii de membri. Puţini, avînd în vedere că România are 23 de milioane... - *■' '•;
_ Consiliul National al Societăţii "Avram Iancu"
Lansarea unui volum din proza lui Mircea Eliade
•.’f Sub auspiciile Airibasadei României din Norvegia şi ale prestigioasei edituri Gyldendal, la Oslo a avut loc lansarea unui volum din proza lui Mircea Eliade, care grupează nuvelele “Secretul doctorului Honigberger”, “Nopţi la Serampore” şi “La ţigănci”, r ; \ , s
Personalitatea, viaţa şi opera marelui nostru filosof, eseist şi scriitoţ au fost evocate de ambasadorul român la Oslo, Mihai Croitoru, de profesorii Tor Fotland (autorul versiunii norvegiene) şi Steinar Lone, de istoricul Jardar Seim şi de Gordon Holmebakk, redactor şef al editurii Gyldendal, coordonator al cunoscutei serii ”Vita”, în care a apărut volumul menţionat
; La cerem6nie au participat Lars Langslet, fost ministru al Culturii, Gunnar Lindemann, ambasadorul Norvegiei la Bucureşti, oameni de cultură şi critici literari, jurnalişti de profil, funcţionari superiori din Ministerul de Externe şi Ministerul Culturii, români stabiliţi în Norvegia.'
Acţiunea face parte din suita manifestărilor consacrate marcării Zilei Naţionale a României. -
Exp o z iţie rom ânească la Veneţia
“Veneţia pictată de români” - este titlul expoziţiei deschise la Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistă din Veneţia, în faţa unui public bogat şi variat. Expoziţia a fost adusă şi prezentată de Muzeul Cotroceni şi conţine 31. de lucrări preţioase aparţinînd pictorilor Nicolae Dărăşcu, Gheorghe Petraşcu, Eustaţiu Stoienescu, Marius/Bunescu, Adam Bălţatu, Comeliu Baba şi alţiL Despre ea au vorbit în deschidere directorii celor două instituţii şi criticul Dan Pineta. 'f . Cu această ocazie, în sala “Petru Cercel” a Institutului Român, plină
pînă la refuz; a concertat mica pianistă Cezara Lucia Vlădescu (12 ani), de la Liceul “George Enescu” din Bucureşti. -Concertul a fost bisat aproape în întregime. în programul lui se găsea şi o foarte expresivă piesă dc regretatul Tudor Dumitrescu. ' . ,
Acord de cooperare universitară
Ciul Napoca -WurzburgCu ocazia prezenţei la Wurzburg,
în Germania, a rectorului Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca,domnul prof. univ. dr. Andrei Marga, la propunerea prezentată de preşedintele Universităţii Wurzburg, domnul Theodor Berchem, s-a convenit asupra încheierii unui acord de cooperare . între cele două universităţi. - .- Avînd în vedere avantajele pe
care le aduce pentru Universitatea "Babeş-Bolyai" cooperarea cu celebra Universitate din Wurzburg (care a dat, între altele, 5 premianţi Nobel în fizică, în biologie şi în alte specialităţi),- precum şi nevoia de conectare a Universităţii clujene la activitatea şi preocupările celor mai performante universităţi de astăzi, Rectoratul şi Consiliul de administraţie ale Universităţii “Babeş-Bolyai ” au hotărît, recent:, să pregătească acţiuni de cooperare cu Universitatea din Wurzburg in domeniile fizicii, chimiei, geografiei, ştiinţelor economice aplicate, ale, romănisţicii, germanistica şi matematicii aplicate; o comisie alcătuită din prof. univ. dr. Ioan ■ Baciu (responsabil), prof. univ. dr. Ioan Mac, prof. univ. dr. T.Iliescu, prof: univ. dr: Sorin Mager, prof. univ. dr. Aurel Giurgiu şi prof univ. dr. Paul Szilagy va pregăti proiectul - acordului de cooperare, urmînd să se deplaseze la Wurzburg pentru discuţii şi-pregătirea acordului în vederea semnării.
Semnarea acordului va avea loc cu ocazia vizitei profesorului Theodor Berchem, preşedintele Universităţii. Wurzburg , şi preşedintele r DAAD', . la Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. . - -■
Michaela BOCU
"VIVA LA MUSICA" la aniversare
Sîmbătă, corala- “VIVA LA MUSICA” din Cluj-Napoca aniversează 25 de ani de existenţă. Evenimentul va fi marcat printr-un concert aniversar, ce va avea loc mîine, 25 noiem brie a.c., cu începere de la ora 17,00, în Sala Studio a Academiei de Muzică “Gh. Dima”. :
P u n c t e d e v e d e r e
Aş dori nu să mă implic, dar, totuşi, să intervin într-o dispută care este şi va fi de durată, aceea a aflării ori a definirii identităţii noastre ca neam. Desigur şi ca aspiranţi la o nouă şi imprevizibilă orientare, chiar intrare în noile structuri care se întrevăd şi par a nu fi destul de limpezi în <x*a ce priveşte urmările pentru fiecare din noi, nu numai ca persoane individuale, cît, mai •fcs, ca membri unei . sau unor comunităţi: naţionale, rcligioase- confesionale, politice etc: „■ ■Dar, si mă refer, mai întii, la
Ws* ce am anunţat prin titlu: iată ce scrie Dr. Simeon Reli, (n. ]&82, sat Pâtriuţi, com. Pătrăuţi, jod. Suceava). Studii superioare “ Viena, unde a întreprins şi wrcetâri de arhivă; doctor în teologie (1928). Profesor de ®°ria bisericii ortodoxe române «Facultatea, de teologie (din 1929) şi director al Arhivelor Şutului din Cernăuţi” (cf. Eicidoptdia istoriografiei
1978). Nu ştim data
D espre în cep u tu rile c re ştin ism u lu i la n o itrecerii la cele veşnice a acestui : istoric.
în lucrarea Originea şi vechimea . creştinismului Ja Români, Cernăuţi, 1937, din Introducere:
. “Despre timpul încreştinării poporului român şi despre originea creştinismului său s-au formulat de • către diverşi istorici, vechi şi noi, diferite teorii şi păreri, care de care mai contradictorii şi mai îndepărtate de adevărul istoric... Iată de ce credem că e necesar, în interesul adevărului şi al refacerii unităţii religioase şi sufleteşti a Românilor să analizăm... aceste teorii sau păreri privitoare la încreştinarea noastră, şi să fixăm, în baza rezultatelor ultime ale istoriografiei, adevărul, care formează temelia istoriei vieţii noastre religioase şi bisericeşti” Şi, dupi ce trece în revistă părerile despre “timpul încreştinării Românilor” emise de Dimitrie Cantemir, care se. ocupi de încreştinarea românilor care s-ar fi petrecut numai în sec. al IV-lea, autorul, dr. S. Reli, concluzionează că “părerea istoricului D. Cantemir
Să f i fost S f Apostol Andrei prin părţile Dobrogei? O punere la punct a unui teolog ortodox.
trebuie ... completată cu adausul că creştinismul a existat, în mod sporadic şi neorganizat, şi înainte de veacul al IV-lca, în ambele Dacii şi că procesul de încreştinare a poporului daco-român de la Nordul, Dunării nu s-a încheiat în acest secol, ’ci s-a continuat pînă după sfîrşitul secolului al V l-lea"^).
Urmează “altă teorie despre originea şi vechimea creştinismului românesc” cea “făurită şi introdusă în istoriografia română de arhiereul Filaret Scriban. Acesta spune în continuare S. Reli, studiind Teologia la Kiev, a cunoscut din istoriografia bisericească rusă tradiţia, care afirmi c i Sf. Apostol Andrei ar fi predicat Evanghelia creştini în Scjţia, pe ţirmul nord-vestic al Mirii Negre, deci în Rusia meridionali, cam pe la Odessa şi Kiev. Prin urmare, spuneau ruşii - creştinismul rusesc e de origine
apostolică. Dar istoricii moderni, îndeosebi celebriil Jaques Zcillcr, dovedesc că informaţiile lui Origen, din sec. al IH-lea, primite fără spirit critic şi de istoricul Eusebiu, în secolul al IV-lea, îu privinţa predicârii misionare a Ap. Andrei în Sciţia “sînt aceleaşi, pe cari ni le furnizează Actele apostolice apocrife, nişte documente ulterioare, cu caracter legendar” (trimitere la Jaques Zeiller, Les originea ch re tian n e sd a n s Ies provinces danubiennes de Fempire romain, Paris, 1918, pag. 28) care circulau deja cu cîtva timp înainte 4e sec. al IV-lea, cînd îşi scrie, Eusebiu istoria sa. Aceste povestiri cu caracter legendar nu pot avea deci putere demonstrativi tn.istoria ştiinţifici” (p.6)i Autorul, S. Reli, se referi apoi la “Actele Apostolului Andrei” arătînd că şi aceste “acte”
sînt “numai nişte legende de mai, tîrziu, sau numai o tradiţie fără caracter de ştire istorică pozitivă”.
. Astfel fiind, concluzionează S. Reli, nu se poate afirma, în lipsa altor ştiri istorice pozitive, că Apostolul Andrei ar fi semănat prima sămînţă a- Evangheliei creştine la gurile Dunării sau în Rusia meridională de azi, de la ţărmul Mării Negre. Deci, numai în baza mărturiilor cu caracter legendar, amintite mai sus, nu se poate admite o realitate istorică, ci cel mult o posibilitate” (trimitere iar la J. Zeiller, p. 30). Aşa că “în baza argumentelor de mai sus, rămîne deci bine stabilit că teoria arhiereului Filaret Scriban despre originea creştinismului românesc, ca şi teoria Ruşilor despre originea creştinismului lor, cade în faţa criticii istorice, ca neîntemeiată pe ştiri istorice pozitive şi trebuie eliminată definitiv din istoriografia română” (p. 7) • -
Este de remarcat că nici tn Istoria Bisericii Române, Manual pentru Institutele Teologice, voi I, 1957 şi nici în paginile în care Preotul Prof.
Dr. Mircea Păcurariu, în Istoria Bisericii Ortodoxe Române, 1991, se referă la Răspîndirca creştinismului în Dacia (p. 63- 64) nu se fac referiri la lucrarea din care am citat a dr. S. Reli, cu toate că este trecută în Bibliografia de la pag. 70. Mai adaug că din Introducere, p? 50, din Istoria Bisericii Ortodoxe Române, aflăm anul morţii p ro t dr. Simeon Reli, 1945. Ar mai fi de adăugat dorinţa de a se preciza de cînd datează “colindele şi creaţiile folclorice dobrogene ca şi toponimicile trecute în paginile amintite din Pr. prof. Dr. Mircea Păcurariu, Istoria... Cred c i se face un imens deserviciu ştiinţei istorice româneşti ca şi imaginii ţării şi poporului nostru în lume dacă se favorizează de către instituţii, precum Biserica,. răspîndirca şi fundamentarea fără dovezi care sâ fie luate în seamă, de specialişti, a unor legende şi tradiţii îndoielnice combătute aşa cum a procedat prof. dr. Sirpcon Reli, pe care ne-am bazat intervenţia de faţă.
ec. Nicolae TRIFOIU, licenţiat şi Tn istorie
A D E V A R U Ld e C l u j a d m i n i s t r a ţ i a l o c a l a vineri, 24 noiembrie 1995
m t x r a n & j p o w t M M X w r f a a nr . , ' v
d ia lo g c u d o m n u l in g . L iv iu N e a g , d i r e c to r a l R e g ie i a u to n o m e d e t r a n s p o r t u r b a n C lu j-N a p o c a •
f: Nu cu m ultă vrem e în urm ă, RATUC a m ajo ra t
, tariful la bilete şi abonamente, în g îndul m ulto ra , orice majorare înseamnă implicit un plus de calitate...
R.: în primul rînd aş vrea să precizez că această majorare de
' tarif a fost necesară, se impunea pentru a asigura" sursele financiare în vederea bunei desfăşurări a activită(ii în sezonul rece,
. perioadă care presupune cheltuieli în plus în ceea ce priveşte exploatarea şi . întreţinerea mijloacelor de transport în urma* analizei fişei de fundamentare a noilor preţuri şi a verificării din partea comisiei de preţuri - tarife a Consiliului judeţean Cluj, s-a procedat la o majorare de 1,25 % care, zicem noi, ne va permite .o activitate bună în perioada următoare. Considerăm că la ora actuală asigurăm condiţii normale
. de transport în municipiu.- Majorarea tarifelor la bilete şi abonamente nu s-a făcut, cu intenţia de a putea menţine nivelul actual al calităţii serviciului prestat. - ■ •;
f: Dumneavoastră aveţi un inamic în sezonul rece: zăpada. Veţi birui acest pericol sau nu? -R : Regia are pregătite
mijloacele de intervenţie necesare pentru degajarea zăpezii, sînt gata să acţioneze multifuncţional pentru degajarea de zăpadă a liniei
‘ de tramvai, respectiv utilajele adecvate- pentru curăţirea platformelor-de parcare, capetelor
de linii, autobazelor. Credem că nu vom crea probleme publicului călător, în condiţiile în care ■unităţile care concură la degajarea carosabilului de zăpadă vor desfăşura o activitate normală. în zilele de la începutul acestei luni, chiar dacă s-a circulat greoi din cauza căderilor exagerate dc zăpadă, am reuşit să asigurăm legătura între diferitele zone ale. oraşului.
f: T ransportu l urban de călători prezintă un anum e specific?
R': Fără discuţie, şi de fapt acest aspect a fost în atenţia Conferinţei Naţionale a Transportatorilor Publici din România, ce s-a desfăşurat luna trecută la Bucureşti. S-a pus problem a viitorului dezvoltării transportului urban şi în acest sens s-a elaborat o strategie în ceea ce priveşte transportul urban de călători, strategie care urmează să fie adaptată la realităţile concrete ale fiecărui oraş. Dintre m ultele probleme discutate, aş am inti problema metodelor moderne de dispecerizare, urmînd ca la sfîrşitul acestei luni să aibă loc lă Bucureşti un sim pozion cu demonstraţii practice, şi'dacă acest. sistem de dispecerizare experimentat se dovedeşte a fi eficient, va fi extins şi la alte regii din ţară: încă o problemă importantă este aceea a actualizării normativelor de personal pentru unităţile de transport în comun. Se impune un normativ unic, transportul în comun avînd trăsături specifice
faţă de transportul general. Un normativ nou ne-ar permite să cîntărim mai exact munca celor care contribuie la întreţinerea, exploatarea şi dirijarea mijloacelor de transport‘în comun.
î: în transportu l comun clujean au intervenit modificări?
R: V-aş exemplifica prin cîteva măsuri luate în şedinţa Comisiei de sistematizare a circulaţiei: am mutat staţia de pe Calea Dorobanţilor, din dreptul Şcolii ”S. Bămuţiu’V staţia din "Piaţa 14 iulie” - pentiţi liniile 26, 27, 28, 30, 41 - practic o reînfiinţare a staţiei, lă solicitarea publicului călător; a m ‘schimbat traseul troleibuzului 25 ,25E, tot pentru a veni în întîmpinarea solicitării unui mare riumar de călători care fac transbordarea din zona Bulevardul N. Titulescu în zona centrală, zona Clinicilor; au fost montate unele semne de limitare de viteză pentru a preîntîmpina evenimentele rutiere; am modificat traseul liniei 32 barat care va relua practic, traseul vechii linii 7; trecerile de pietoni se marchează cu semnale luminoase, pe Calea Dorobanţilor - în dreptul Şcolii generale „Bămuţiu”; Bulevardul 21 Decembrie/Piâţa Mărăşti, pe ambele sensuri de circulaţie/ B-dul 21 Decembrie/ str. Petofi; B-dul21 Decembiie/str. Paris; de asemenea, se are în vedere realizarea a două pasaje în Piaţa Mihai Viteazul, în zona halei agroalimentare ; ! pentru descongestionarea şi fluidizarea traficului rutier şi pietonal
Două treimi din ambulanţele existente în Cluj au depăşit
norma de casareSindicatul “Ambulanţa” Cluj
intenţionează declanşarea unui conflict de muncă începînd cu 1 ianuarie 1996,-în cazul în care nu se rezolvă: dotarea serviciilor de ambulanţă cu ambulanţe -corespunzătoare standardelor internaţionale, majorarea salariilor cu cel puţin 25 la sută şi schimbarea grupei de muncă din grupa a IlI-a în grupa a Il-a. Dintr-o situaţie statistică a parcului auto ăl Serviciului de ambulanţă, prezentată dlui prefect Grigore Zanc, rezultă că pînă la ora actuală în judeţ există 143 de ambulanţe, din care 93 au depăşit norma de casare şi pot fi oprite în orice moment
Cît priveşte punctul 2 al revendicărilor salariale, comitetul sindical “Ambulanţa” menţionează că acel 5 la sută care reprezintă ultima majorare de salar se exprimă astfel: medic director - 15.000; contabil şef - 9.900; medic specialist - 11,000; asistent principal 9.000, şofer autosanitară categoria I/IV - 8.000; infirmier cu cea mai mare vechime 5.000; îngrijitoare cu 20 de ani vechime - 6.000 lei!
în urma dialogului cu dl Grigore Zanc, domnia sa a promis că în scurt timp va da un răspuns concret Sindicatului “Ambulanţa”, în urma intervenţiei la “foruri superioare”.
M.T.
Propuneri pentru noi denumiri de străzi
Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca a propus schimbarea "denumirilor pentru un număr de 21 străzi şi pieţe. *
Comisia judeţeană pentru atribuire şi schimbare de denumiri va lua în dezbatere aceste propuneri şi eventualele contestaţii în'şedinţa din 14 decembrie 1995. Contestaţiile Ia aceste propuneri se vor înainta Consiliului judeţean Cluj, Direcţia de urbanism şi amenajarea teritoriului, pînă la data de 12 decembrie 1995.
Denumirile propuse: str. G-ral Vasile Milea (str. Dostoievski), s tr. Dimitrie Comşa (str. Galaţi), s tr . Iuliu Coroiânu (str. Prahovei), s tr. Daniil P. Bărceanu (str. Fabricii de Spirt), s tr . Gherasim Domide (str. Feteşti), str. Teodor Mihali (str. Deltei), str. Rubin Fatiţia (str. Bacău), str. Mihail Veliciu (str. Amurg), s tr .'A u re l Suciu (str. Pietroasa), s tr . Nicolae C ris tea , (str. Borzeşti), str. Dionisie Roman (str. Brăila), str. Patriciu B arbu (str. Petrila) s tr. George Valentin Bibescu (str. Cehoslovaciei), str. Ioan Pop-Cluj (str. Bicazului), str. Octavian Goga (str. Iozsa Bela), str. prof.dr. Iuliu Moldovan (str. Speranţei), P-ţa Lucian Blaga (Piaţa Păcii), str. Cardinal Iuliu Hossu (str. Pavţov), str. Decebal (str. K arl Marx), str. Burebistâ (str. Decebal), P-ţa Daco-Romană (Piaţa Unirii).
Nemţii au realizai lucrau
frumoase la Gherla
într-o relatare anterioară, 5 informam pe cititorii noştri despic decernarea primului titlu de cetăţean de onoare al oraşului Gherlt domnului Paul Gherhard Kading, vicepreşedintele Crucii Roşii dia orăşelul german Forcheim, o localitate din Bavaria, înfrăţită cn urbea de pe Someş. în doar cîteva zile, cîte a stat la Gherla, domini Kading, în fruntea unei delegaţii) Crucii Roşii Germane a întreprins acţiuni umanitare cu mari rezonanţi în viaţa cotidiană a oraşului, însoţind un grup de meseriaşi, noii cetăţean de onoare al oraşului Gherla a dat dovadă încă odată - dacă mai era necesar - de afecţiunea cejo are faţă de locuitorii urbei
în dccurs de o săptămînă, meşterii de la Deutehes Rotes Kreuze io efectuat lucrări de modernizare li grupurile sociale şi dormitoarele Căminului de pensionari din localitate şi au continuat reînnoirea Casei de copii preşcolari din centra, unde nu au venit cu mîna goali Conform tradiţiei, oaspeţii din Forcheim au adus cu ei jucării şi alte bucurii mjeilor locatari din această instituţie de ocrotire sociali Valoarea lucrărilor de modernizai! realizate la cele două instituţii depăşesc două milioane mărci.
După cum ne-a declarat domnul Paul Gerhard Kading; aceste investiţii vor fi continuate la începutul anului viitor, urmînd ca prin grija Crucii Roşii Germane sa fie îmbunătăţită şi dotarea tehnico; materială â căminelor de copii din Gherla.
Sz.Cs.
D o a m n a Z s e j k i F I , ;J,o p i c a m a i c r e d e î n p r o m i s i u n i l e d o m n u l u i p r i m a rl e d , G L FRevenim asupra unei" situaţii
pe care am mai semnalat-o în ziarul nostru: starea imobilului ' din str. Eremia Grigoreascu nr. 48. Clădirea este veche, nu a intrat niciodată în reparaţie capitală, rişcînd astfel, de la o zi la alta, să ajungă într-o rină.’ Cea mai afectată parte a imobilului este aceea în care locuieşte doamna Zsejki Florica. Demersurile făcute s-au soldat, pînă acum, doar cu promisiuni. Pensionară fiind, doamna Zsejki are cu ce să-şi umple timpul: ţine •
evidenţa fisurilor care apar, îngrijorător de rapid, în locuinţă.
Dar, să nu mai batem apa în piuă şi să vedem cum a fost „soluţionată” această p rob lem ă1 de-a lungul vremii: •
1990 - Adresa nr. 14324/119/R din 26 II, ICRAL: ”Unnare cererii dumneavoastră înregistrată la nr. de mai sus, vă facem cunoscut că s-au aprobat, următoarele lucrări: repararea învelitorfl de ţiglă şi montarea coamelor lipsă, repararea jgheaburilor şi burlanelor, repararea profilului la fereastră. Lucrările se
- i V •* I
Un colţ din buc ă tă r ia doamnei Z s . F . , spaţiu pe care îl pune la dispoziţia Primăriei
vor executa de către Sectorul II cu sediul în str. Moţilor nr. 30 în cursul semestrului I 1990. în legătură cu fisurile care aii apărut la pereţii imobilului, vom monta martori pentru ' a observa evoluţia fenomenului în timp”.
1991 - Adresa nr. 235 din 9 IV, RAAIFL: ”La cererea dvs, înregistrată la nr. de mai sus, Vă facem cunoscut următoarele: s-a aprobat executarea reparării jgheaburilor, repararea profilului la fereastră şi montarea pe zidurile fisurate a unor martori din ipsos pentru observarea evoluţiei tasării acestor ziduri, urmînd ca după aceasta să se stabilească soluţia de
Urme ale comisiilorcare au venit, au văzut, dar n-au învins!
Fotograme:!. PETCU
rezolvare prin întocmirea unei documentaţii tehnice în acest scop. Lucrările se vor executa în cursul sem. I I 199 (?) de către Sectorul IL
1992 - Adresa 3545,3546/11 V, RAAIFL: ”Urmare a cererilor dvs prin care solicitaţi executarea unor lucrări la imobilul de mai sus, vă facem cunoscut că prin Sectorul II din str. Moţilor nr. 30, urmează să se execute: repararea profilului la ferestre, repararea-jgheaburilor şi montarea pe zidurile fisurate a unor martori din ipsos pentru a se observa evoluţia fisurării acestora.”
1993 - Adresa 17525/ 202 din 30.09, Serviciul Corp Control primar: ”Ca urmare a sesizării înregistrate la noi cu nr. de mai sus, vă comunicăm următoarele: 1. Cele relatate în sesizarea dumneavoastră cu privire la imobilul în care locuiţi, de la adresa de mai sus, se confirmă.2. Imobilul din str. E. Grigorescu este prins în planul de investiţii al RAAIFL Cluj-Napoca, pe trim. IV 1993.” ', 1994 - Adresa 1828 din 15
februarie, RAAIFL: "Urmare adresei nr. 1720/3 din 25.01.1994 a locatarilor din imobilul din str. E. Grigorescu nr. 48 prin care se solicită începerea lucrărilor de reparaţii curente, care trebuiau executate în anul 1993, trim. IV vă facem cunoscut următoarele: lucrările nu s-au executat în trim. - IV 1993, deoarcce au intervenit lucrările de faţadizarc la imobilele din Piaţa A. Iancu Cluj; lucrările de reparaţii curcntc (intervenţii) la accst imobil vor înccpc imediat cc timpul va permite, aceste lucrări vor
consta din: lucrări de reparaţii la învelitori, reparaţii la burlane şi jgheaburi, reparaţii la zidărie, prin închiderea fisurilor, verificarea şi repararea canalizării
1995 - Adresa nr. 3148/35 din3.03., RAAIFL menţionează: ”S-a emis o comandă fermă către Institut Proiect Cluj pentru întocmirea unei expertiză tehnice de stabilire a cauzelor ce au provocat degradările semnalate şi stabilirea unei soluţii de remediere. Această expertiză ne va fi predată în sem. I 1995. în funcţie de soluţia de remediere stabilită, vom executa lucrările necesare”.
în răspunsul către Prefectura Cluj (Adresa nr. 31050/45/17.10.1995), Primăria municipiului Cluj-tjlapoca, se precizează:” Avînd în vedere (...) faptul că în acest an nu mai dispunem de fondurile necesare realizării acestor lucrări, obiectivul
u n d p
urmează sa se programeze cu urgenţă în sem. 1 1996. ”
Din amînare în animare s-a ajuns aici. Doamna Zsejki Florica are încă nădejdea că domnul primar îşi va onora promisiunile, aşa cum ne-a obişnuit Şi dacă, totuşi, pereţii nu vor mai avea răbdare să aştepte, încă o "adresă” şi va fi un accident, cine va fi de vină?
N u s î n t z i d u
r i l e D o f t a n e i ,
c i e x t e r i o r u l
( î n c ă ! ) a i m o
b i l u l u i c u
p r i c i n a . . .
1
COI e«;iHH**riUKStro3:os£ 1 1 ; . j3g■■ !6ce«6wsosp»
■'■ tH 9*E IC * 101» 'i«a«o«*8 •* ■;••; . t@£gjj JfM Z i l / m :l*> * |W « W » D IMOH I n p j * *
•pauiag uud îd lU D a a u d u ji
UJOA 3|\J
3 U - C T 9 U O p |3 J [
*iusq a r ip e [3ja j î j o 133 a p
: ‘quiî ap ajoA.au irea j e o 1 3 3 a p
rjssqnnţ ajc^ ad faD spîKteojde yi şoa
a p u n g a ş a:>az: u j •sdccudE aweoj jc p
‘JWLJ3 n f\j
(lofiotr?) |B U i j J b j i j u b o o i ţ u a d .
u o ţ m q u î s j p B ţ n e o B a u a u i a s B a a
j B iz e o o s i e d e o s r»N
’l&l OOO Ofr - o o o s sQ p i n i e j d e i .feV / g z u ' •
■ZI I 5 1 1 - Z I 1 5 9 1 ' Z V 1S 5 V ;3 dQ1 3 ANV !8 i u jy i n i p s s B | j j e ţ e p U8 ,‘s o j 6 - u 0 a p u i / \
' s m s p - m s s p ^ z m p
‘ 9Z18SP •s z m p ' m ‘m m ni ^ P D
1 HS dX3 dlAtl 1 3 3 IU1
e u u y
(69B S9Z )(jsjiod vivp) “ .9 6 6 1 3!«WNvj o t a pVNVâ 3SIWIH1 Ij JLOd 3|I
•voodv 'fniQ mp ivooj Nn'UiNi VNVwvidvs o vanîp 33VIvîB 3ini3adB vî * 9 6 6 1 3>«vniiqli i 3p, vj.vp* NJ 30] V3AV VA UHOS V) VÎH3bVHJ_
ONism| 3 | 3 3 3 * 3 £ X § i e i ( W o m x f i a i 3 3 3 * 3 ? r 1 3 1 0 3 3 * 3 3 5 |3 | 33 3 * 3 3 3 * «
A m i m o i jA i m i m a u i n m i i u a j d I I i n i u o i d I m i u i a J d
:ai|iiw3iid'N!p ]nN(i vbiisva vaind lis/v i j
8 L *JU AOÎDig u*s JD3odoN-jnp 00fr€V IN V N O U
:vs3Hpv 3d V3JV3 3P i3H3vd iriNn înlvivqwv*d 3p Oiaqariae !M*k i ‘
J I H V J D Z O n i W
m n A s a L L Z U i d
n o9 JJB 3
r (so zo 9 z) * T e o e e ? \
X B J 1* Z 9 X £ Z I 9 J e i I
u e d o u u a j u i e a o c
u e d o u u o j u i b 9 3 n o 3 A d
a ţ y o j t d u i p i & n i& 9 J i s 9 J 9 j c
:epueuioo ap ezeq ad aonpcudB 3 o d B j s j - f n j 3
I
T v s m o m ’I
i a s x 3 i y 3 i mGSUS.L XB* S9S86I> lai
a i a y i H d V d
o î n vi m a i v a
e â s
ias wooaoud os
3 , v ; i u o d s3 100I1U V
3 0m i33-13a a s d m o i v o
■ Z 6 Z e *Z -*9 0 :|9» -8 Z .l3 e fr - t9 0 :xe*/|aţ e | • ! ; i e u i j o | . u | -■x - |n ţ io d s u B J ţ js l u e jn B i s v :
•V A i + duj/!9| 000-03 :fcJd• u iu i z z :a u i[so i3 - .
‘m u i ;s oţ? : iu i (^ [ - iuiui o^ţ- - OSS 3^ui iuij?un[ -
M u n js u a u n p 3 [ 3 J B o ^ u i jn n o a ţe ţ j jc o ţ u n q ibui B33 a p l u t o j v s a p u m a j u ţ p ja i jo jD d q id p şa
X B J ‘O S E S S I > S 9 I £ 3 I3 J B [ H l c p H NUMOa d u 9IBiU9UIBUJţO
u o u e a s d i * ?
9 p îDBjd -Uip 9UBAB1 ; llo iQ d
• T a s N 0 9 I 1 1 4 • } • $
(ZOPOPZ) -U-J. er»!Z ?u«a cp B jjs ad ap . ja iu jij. |n;pas »| nes'oL9L6L 'SSSI-61,
' ^ S S I - 6 L ' Z Z £ Z 6 l - i a » - I ! ! i B i u j o * u |s ţiq a s o a p a je z |jE |e s o p ij4!puoo
■joiupmţsuoo iniueiuop ui ţjjususdxe no usiwouooe -!JOţB|B}SU! -
ju sp jjp a is -!}S!U0)3q-JBJ9ii-
. ■ ueqBinp - •>.. uepiz-
zeiuaBjn ap ezeofeBue6¥ S x n i 3 3 B u e i i B i i
-o u e iu o j e ix iu i e a ie ia io o s
, 3 0 8 Z 6 1- ■ X B i/ | 0 l
g - e -j u 9 i B | / M | 9 0 u e p i s e î - d '
W O O d V N - r n i O I ! Q ° W B i ^ B ! i u & 6 y
■o-»o5o>s2
6 6 9 $G & 8a u v i m a o n a
mniaud aai 0 6 * $m $nsoMaiaiV H V im a o v u a o w a iN O ja ia x asajDvaavxvi
a m jn a a u3 I U S N H I O N V h b a N V d 3 3 N I
1/
S T B I O a pî n ă v A i a v
U V I I D H S n d S661 auquiaiou j?Z uaufA
A D E V Ă R U Ld e C i u l P U B L IC IT A T E vineri, 24 noiembrie 19959 5 ® ~
D o r i ţ i c â p r o d u s e l e u n i t ă ţ i i d - v o a s t r ă s ă f i e
p r e z e n t a t e în r e c l a m e e x e c u t a t e c o m p u t e r i z a t ?
A d r e s a ţ i - v ă , c u î n c r e d e r e , s e c t o r u l u i
P U B L IC IT A T E a l z i a r u l u i n o s t r u ş i v e ţ i fi s e r v i t
i r e p r o ş a b i l .
C A U T A T E , P R O M P T I T U D I N E . ş i
R A P ID IT A T E în e x e c u ţ i a c o m e n z i l o r s î n t
a t r i b u t e l e s e r v i c i i l o r n o a s t r e !
V ă a ş t e p t ă m Z IL N IC , î n c e p î n d d e L U N I ş i
p în â V IN E R I, î n t r e o r e l e 8 - 1 6 la s e d i u l r e d a c ţ i e i ,
s t r . N a p o c a n r . 1 6 .
(584236) V IN DA N T I G E L - 3 8 ° C V R A C LA PREŢUL DE 2.600 LEI + TVA.
T e l . 1 .4 4 9 3 7 ; 4 1 4 7 4 7 .
IMPORTANTAsociaţia Medicilor Stomatologi cu Liberă Practică din România
F i l i a l a . C l u jinvită pe toţi medicii stomatologi din sector privat,
membrii sau nemembri ăi Asociaţiei la întîlnirea ce vaavea loc în data de 27 noiembrie ora 2O00 în amfiteatrulFacultăţii de Stomatologie str. Moţilor nr. 33 în vedereadiscutării unor probleme de- importantă deosebită.
' ' (584207)
GmbH
- scule electrice portabile- piese de schimb şi accesorii auto- aparate electrocasnice- instalaţii de aer condiţionat
Ş u ta te , p H n ca lita te . !* f (762952)
C Iu j - N a p o c a f B.- d u I 21.'De ce mb r i e- tin%10 ;^ŢelV064;^|l,95.886il|ăX^b64'/^ 4.01 9jl
CASA DE ECONOMII Şl CONSEMNAŢIUNI
CEA MAI VECHE IN STITUŢIE BANCARĂ DIN ŢARĂ
La 24 noiembrie 1995 se împlinesc 131 de ani de la înfiinţarea Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni, prima instituţie de acest gen din ţara noastră, menită să îndeplinească rolul unei instituţii financiare specializate în. relaţiile cu populaţia şi anume de â concentra şi fructifica economiile băneşti.
înfiinţarea Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni marchează un moment istoric important în evoluţia economiei naţionale, acela de a fi prima încercare izbutită de oganizare a instituţiilor de credit în ţara noastră. Din acest moment se poate vorbi de existenţa în România a băncilor propriu-zise.
Pînă la înfiinţarea Băncii Naţionale (1880), "Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni a avut de îndeplinit şi rolul băncii de emisiune.
Istoria trecută, prezentă şi viitoare a Casei de Economii şi Conserhnaţiuni, precum şi perspectivele de dezvoltare - diversificare a operaţiunilor sale, concomitent cu consolidarea financiară au fost şi vor fi asigurate de calitatea deosebită a personalului, cît şi a reţelei proprii de unităţi, care vor asigura supleţea necesară menţinerii Casei de Economii şi Consemnaţiuni pe eşichierul instituţiilor bancare autohtone cu o solidă poziţie pe piaţă, sensibilă la nou şi pregătită să devină un factor dinamizator al vieţii economice a României. (762968)
R e s t a u r a n t u l
A iig a jc îttâ d o i b a n n a u i «spătari, f e l - 1 1 6 2 2 0 - (240422)
S .C . SO REX S .R .L .Nou! "SOREX" ■Vă oferim jaluzele import mtr-o gamă
diversificată de culori şi dimensiuni la cele mai mici , preţuri:24.152iei/m1 plusTVA, la magazinulsora. -
O R A R z iln ic 8-20(/4 /4to ,6/. s îm b ă tă 8-14.
Firmd EMI UTi NS* organizează
EXCURSII Lfî BUPffPESTficu vizitarea ambelor pieţe en-gros, MARŢI şi v VINERI de la ora 16 , la preţul de 24.000 lei. •
Pentru şomeri şi pensionari . preţul este .22.000 lei.
Informaţii şi înscrieri la tel. 175567 între orele 8-12 şi 17-21. [584209]
R A T U C C l u jBd 21 Decembrie 128-130
organ izează con cu rs în dala de 28.11.1995, ora 10,00 pentru ocuparea postului dc maistru-mccanic auto şi şef coloana auto. . -' ' ’
Relaţii suplimentare la telefon 141738, int. 115.
Unitatea Militară 01969 cu sediul în Cîmpia Turzii, judeţul Cluj, telefon 064/368229 (interior 146 sau 158), organizează "Licitaţie publică deschisă, fără preselecţie” în condiţiile Ordonanţei Guvernului României nr. 12/1993 (modificată prin Ordonanţa Guvernului României nr. 19/1995)şi ale Hotărîrii Guvernului României nr.63/1994 (modificată prin H.G. 660/1994 şi H.G. 414/1995) şi Normelor Metodologice nr.46544 din 1994 ale Ministerului Finanţelor, astfel:
1.Carne (vită, porc) = 35 tone în condiţiile STAS 2713/74 şi 2443 din 1974;2. Pîine albă: = 110 tone, în condiţiile STAS 878 din 1968. -3.Preparate carne: = 6,5 tone, în condiţiile STAS, 1468 din 1990. ,4.0uă găini (consum): = 230.000 buc., în condiţiile STAS 142/1980.Termen de livrare: 01.01.1996-31.12.1996, conform graficului de livrare.Condiţii de plată: dispoziţie de plată, facturi în original (după efectuarea recepţiei calitative şi
cantitative conform Decretului nr.1/1977, respectiv H.C.M. 941 din 1959.Caietele de sarcini şi informaţii suplimentare se pot obţine de la sediul Unităţii Militare 01969
Cîmpia Turzii., începînd cu data publicării prezentului anunţ - publicitar contracost. ,.Data limită de depunere a ofertelor: 20.12.1995, ora 15,00.La formulareledeofertevorfi anexate, certificate de calitate şi buletinedeanaliză, care să ateste
calitatea produselor şi încadrarea lor în normative de plată.Ofertele vor fi deschise de către comisia de licitaţie în prezenţa reprezentanţilor ofertanţilor în
ziua licitaţiei: 21.12.1995, ora 10,00.Cuantumul scrisorii de garanţie bancară pentru participare la licitaţie este de 0,5% din valoarea
ofertei. . ; - (584247,8^
9 ) vineri, 24 noiembrie 1995 PUBLICITATE A D E V Ă R U L .de Oluj
SC CONSTANTINOPOIISanunţă onorata clientelă că desface din
depozitul de pe str. Avram Iancu nr.52 C I T R I O E =
- p o r t o c a l e
-lămîi- g r a p e - f r u i t . -
La cele m ai avantajoase p re ţu ri.Te l. 1 9 5 7 9 3 , 4 3 0 1 4 8 . (905)
F ilia la d e R e ţe le E le c tric e C lu j
anunţă întreruperea furnizării energiei electrice între orele S00-"! 600,, datorită unor lucrări de reparaţii la L.E.A., după cum urmează:. '■27, 28, 29. 30 nov. 1995
/ - ■ ./• - str. Gruia. ; - str. Cetăţii
- str, Baia Mare
-str. Lăpuşului- str. M.Costin- str. Călăraşilor
(762978)
UZINA M EC A N IC Ă O R Ă STIEStr.N.Titulescu nr.60, jud. Hunedoara
Produce şi comercializează:-Strung normal SN 320 x 750 pentru prelucrarea
stalului; ' !- Maşini polifuncţionale pentru tîmplărie;- Motocositoare ’Cosana Sper";- Grapă cu discuri GD 3,2 m; 2,2 m;- Semănătoare universală Sem 18, Semănătoare
Universală Sem 12, pentru tractorul Hebei China de 15 CP şi 18 CP;■Pluguri cu 2 şi 3 brăzdare.Prin magazinul propriu Comercializează (cu TVA inclus): r-, .' • ■-Aragaz 3 ochiuri 245.070 lei;-Aragaz 4 ochiuri 269.263 lei;-Frigider 2401 ' 530.292 lei;-Maşină spălat "Diamant” (automată) 595.137 lei. Informaţii suplimentare: tel: 0 5 4 / 6 4 1 0 4 1 ,
LUX KAYA TURISM SRL Cluj-Napocaîn colaborare cu MENTEŞOGLU SRLorganizează excursii: *
• în Turcia, la ISTANBUL, expres, cu autocare Mercedes, Se asigură: două nopţi cazare, mic dejun, vizitarea Bosforului şi o masă gratuită lalntrarea în Turcia.
Plecarea: duminică, ora 12,30 (se acceptă maximum două bagaje); miercuri, ora 16 (număr de bagaje nelimitat).Preţ 110 DM 1 30.000 lei. \ ţ
Posesorii a cinci chitanţe pe acelaşi nume beneficiază de un al şaselea drum GRATUIT.
• fn Ungaria, la BUDAPESTA. Plecarea fn fiecare zi. Preţ900Ft sau 15.000 lei.
• în Polonia, la KRAKOVIA - VARŞOVIA. Plecarea în fiecare joi, la orele 7. Preţ 60 DM + 20.000 lei. Se asigură o cazare şi mic dejun.
^ I n f o r m a ţ i i ş i î n s c r i e r i , z i l n i c î n t r e o r e l e 9 - 1 7 . ^
Firma posedă licenţă
de transport pentru autocarele turceşti
Societate Comercială
F IN A N C IA R Ă PEA C ŢIU N I.
.. ’ oferă posibilitatea
persoanelor fizice săinvestească pe bază de,
C O N T R A C TÎ N A F A C E R I
S I G U R ESe oferă 1 0 % dobîndă
pe. lună la investiţiile în lei.Investiţie minimă -■/'
5 milioane iei.Relaţii la tel. 414147.
C o o p D R U M U L ISTOUcu sediul tn Cluj-Napoca, str.Şt.O.Iosif nr.4anunţă licitaţie publică pentru închirierea
spaţiului comercial situat în Cluj-Napoca, str.Bucegi nr.3, în data de 30.11.1995,^ ora 12. ■ §
I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a t e l e f o n g 1 1 2 2 0 7 ( B i r o u l P e r s o n a l A d m i n i s t r a t i v )
SC KA$Q IMP EXP SRLa n g a j e a z ă
1 .Director comercial(a v a n ta j c u n o s c ă to r a l lb . e n g le z e ).
2.Agenţi comerciali.
a u to . : . . ■■■'
C e re r ile ş i C V s e d e p u n p e rs o n a l la s e c re ta r ia tu l f irm e i d in str. M o ţilo r 147 .
" '(240416)
C o n s i l i u l l o c a l a i m u n i c i p i u l u i
C l u j - N a p o c aAnunţă licitaţie publică deschisă fără preselecţie
pentru execuţia obiectivului de investiţii "Locuinţe pentru tineretşi alte categorii depersoane prevăzute de Ordonanţa Guvernului României nr.19/1994”.
Entitatea achizitoare: Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca, cu sediul pe str. Moţilor n r.l-3.
Documentele licitaţiei şi alte informaţii se pot obţine de la Serviciul Investiţii camera 3, telefon 196030 int.148.
Obiectul licitaţiei: Execuţia unui bloc de locuinţe S+P+10E - 44 apartamente situat în m u n icip iu l Cluj-Napoca, am plasam entul Observator f.n. str. Gh. Dima nr.5A.
Termenul limită de depunere a ofertelor: 15 decembrie 1995, ora9,00, la Registratura Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca.
Deschiderea ofertelor, va avea locîn data de 15 decembrie 1995, ora 10,00, .la Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca.
Preţul documentelor licitaţiei: este de400.000 lei şi se pot ridica de la sediul Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca, Serviciul Investiţii,camera 3. (760219)
NOUCu începere din 2 3 .1 1 . 9 5
SC AGROCOM CRISTI SRL Cluj
producător de carne şi preparate din carne (mezeluri)
oferă spre vînzare produsele sale
prin magazinul propriu la calitate
şi preţuri ce sfidează orice concurenţă:
- Piaţa M ihai V iteazu H ală I m agazin Agropicoti..
VIZITAŢI-NE Şl VĂ VEŢI CONVINGE! (761165)
P E S I R M R I A C H I N T E N Is c o a t e la lic ita ţ ie p en tru în ch ir iere M oara d in s a t ,
M ă c ic a ş p en tru d a ta : d e 1 .1 2 .1 9 9 5 ora 1 0 .
m
V IN Z A R IC U M P Ă R Ă R I
• Vînd locuinţă, teren. Tel 19-68-83 (579941)
/\£ u m p ă r teren pentru contracţii, garsonieră şi
—apartament. Tel. 142-907.
V 7i>*4rl>ci#m p4r4r#aporia mente-case, terenuri prin
• Vînd garsonieră în stare bună, preţ 18 milioane negociabil. Str. Bucegi nr. 17, Bl. A4, e t 5, ap. 95. (580145) , ~ • Cumpăr garsonieră, apartament 1 cameră, 19 milioane. Tel 19-68-57. (580201) '
• Cumpăr casă medestă în zonă bună sau schimb cu apartament. Variante. Tel. 12-36-63 (580207), .
• Cumpăr apartament 3-4 camere confort I nefinisat. Tel 13-18-48 (580226) / . \
Vînd vilă nouă. Str. Pîrvan nr. 13. (580241)
• Vînd 2 camere finisate, mobilate. Str. Mănăştur nr: 07, Bl. G2, ap. 4 l. (580249) r i
• Cumpăr apartament 3 camere confortl. Tel 17-96-74. (58Q250) -
• Cumpăr urgent garsonieră sau apartament 1 cameră. Ofer 12-17 milioane. Tel 14-44-94. (580258)
. • Cumpăr apartament 2. camere. Ofer 8 milioane lei plus Dacia 1310. T e l: 15-21-16 întreorele 16-20. (580260)
• Cumpăr apartament 2 camere. Tel 17-19-04 orele 8-15. (580273)
•. Vînd casă 2 camere, bucătărie,; hol baie, necesită reparaţii. Str. Gmpeni nr. 15, ap. 4. (580277) ’ ; 1
■ • Vînd casă particulară în Gruia’ Tel 13-83-46. (580279)
• Cumpăr, preiau apartament ICRAL. Tel 42-53-55. (580281)
SC / l i la C u linară SACluj-NapocaANUNŢ
Comitetul de iniţiativă pentru constituirea Asociaţiei Salariaţilor, foştilor salariaţi şi ai conducerii ARTA CULINARĂ, convoacă pentru data de luni, 27 noiembrie 1995, ora 13, la Clubul C.F.R. (Metalul),
A D U N A R E A G E N E R A L Ă P E N T R U C O N S T IT U IR E A P R O G R A M U L U I
A S O C IA Ţ IE I S A L A R IA Ţ IL O R .Sînt invitaţi salariaţii şi foştii salariaţi ai SC ARTA
CULINARĂ SA (fost I.C.S.A.P.). , . (584249)
s c ftfiiE imE fV aP E X S R L
vinde PERDELE PAŞCANI •»
Str. Take Ionescu (fosta 11 Iunie)
LUNI- VINERI SÎMBĂTĂ 10-14.^
■O
14-18$CO
• Vînd camion frigorific Ebro Nissan 1987, perfectă stare, 4000 kg Preţ informativ 23. 000 DM. Tel 19-96-13,062/43-12-85. (580231)
• Vînd firmă înmatrisulată în 1993 Tel. 13-34-39.(562132) ' -
• Cumpăr sau închiriez spaţiu comercial aproximativ 100 mp în zonă cu vad comercial bun. Tel. 19-89-00.' (562263)
. • Cumpăr garsonieră. Informaţii la tel. 43-22-82 sau 018/62-35-58. (562393)
• Vînd Renault Fuego 2000 cmc avariat stînga faţă, eventual talon si carte de identitate. TeL 063/ 21-39-7?. (569886)
• Vînd piese Renault 11, benzină, motor -1400 CP, complet, cutie de viteză, 4 viteze si casetă de direcţie. Tel;11-82-07 dupâ ora 16 (569903) ' V
• Vînd Dacia 1310, 93. TEL 13- 69-07. (569913)
; • Vînd Lada 1200. Str. Peana nr. 14 bl. L9 sc. 2 e t 3 ap. 33. (569920) .
’ • Vînd Golf I pentru talon sau piese 500 DM fix. Tel! 18-65-67. (569927) ,
• Vînd talon Lancia Prisma 85. Tel: 14-20-95. (569944) '
• Vînd Ford Transit diesel înmatriculat 2,5 ţ an 87, RAR, 12; 000 DM. Tel. 13-69-77 si 13-75 4 3 . (569952)
• Vînd autoturism Saab 900 din 81 înmatriculat; stare bună, 2300 DM. Td. 13-69-77 şi 13-7543. (569954) :
• Vînd Dacia 1310 an 91 stare perfectă. Informaţii hotel Astoria camera 316. (569956)■ • Vînd Opel Kadett 1, 6 diesel
motor excelent, an 83. TeL 18-19-30. (569964) <
• Cu npar Audi 100-5E penlru piese schimb. Tel 43-24-94 orele 9-17. (580098) /
• Vînd Dacia 1 lună motor 1600 cmc 3800km, 12. 000. 000 si Dacia iulie 95,11. 800. 000 lei. Tel 16-01-92; (580132) , /- ; :- « Vînd Dacia 1100. Tel 31-31-80. (580161) '
• Vînd Opel Ascona 1, 6 an 82 în stare perfectă neînmatriculat şi Opel Kadett 1200 an 81 în stare buna înmatriculat 12 CJ. Telefon 15-36-20 (580205) , .
• Vînd Trabant cu carte identitate si diferite piese. Tel 14-68-27 seara (580228)
• Vînd 2 parbrize pentru Audi 80 si Mercedes 190avantajos. Tel 17-02- 07. (580242)
• Vînd Peugeot 305 înmatriculat an 1980 si talon Audi 100 an 1980, preturi avantajoase. Tel 17-02-07 (580243) ’
• Vînd maşină de tricotat “Veritas “ nouă. Str. A. Vlaicu nr. 8 bl. 6 ap. 29 orele 16-20. (562402)
• Vînd aparat de fotopolimerizare pentru tehnică dentară şi set de nouă culori fotopolimerizabile. Preţ 3000 DM. TeL 19-00-99 Cluj si 063/36-27- 76 Năsăud (569728) ' ,‘ • Vînd televizor Sport alb-negru,
magnetofon Kastan cu boxe. TeL 14-99- 89.(569902)
• Cumpăr monitor Hercules pentru
calculator compatibil IBM-PC. Tel 15- 01-75. (580280)
• Vînd Iractor U 650 plug & Tel. 16-70-70. (562431)
• Vînd clăparî noi Nordici Telefon 18-94-01 orele 18-21. (562226)
• Vînd dormitor non, exporti Franţa negru/verde, ieftin, birojV lemn natnr. Tel. 14-80-53.( (562243),
• Vînd blană vulpe polară (albi) nouă. Pret 1380000 lei. Tel. 11-33-li. (562302)’. • Vînd chitară clasică de conta cehoslovacă Marţi-joi orele 10-12 st. Gârbăii 5 bl. R10 sc. 1 ap. 81 (Minerva). (562310)
i SC Apex SRL caută pentru flinoe spaţiu de 5-6 camere în zona jiriă a oraşului. Oferte Ia td. 19-62-' ţ (569894) , , ;
• Dan în chirie apartament lolilat cn telefon în cartier lorilor. Rdaţii teL 12-06-24; 12- )Mt (562400)
Dau în chirie o camcră pentru 1 f 2 persoane Mănăştur. Str. Tăsnad ;]ap.28. (562403) '
« închiriez casă o cameră şi. Iicăâne în str. Cometei. Relaţii la tel.11-734)1. (562424) / ,
• închiriez apartament două camere ist. (Mea Floreşti nr. 60 bl. A2 sc. jap. 133. Relaţii la tel. 16-59-52. 52425) '
Dau în chirie autoturism Dacia. 19-22-86 dimineaţa. (562426)
■ • Dau în chirie garaj. Str. 'famului nr. 6. Tel. 12-93-87. ÎW1) , ■ ' :
• Dau în chirie apartament 2 net, plata anticipat pe un an, în nhită. Tel 13-54-19 după ora 17. S80196) . ,
• Cant de închiriat ipirlament cn 2 - camere, ubOal, cn telefon, în centru. Tel MMI6 orde 18-21. (580074)
• Cant de închiriat ipartament mobilat. Informaţii li 17-58-67 (580213) .
Cant de închiriat garaj în lorilor. Tel 12-34-61. (580257)• Caut chirie-valută. Tel. 16-58-10.
S2283) :Student grec caut de închiriat
ţstament cu 2 camere sau garsonierăii telefon. Tel. 18-12-86 12-12-16. (12337) ;
Student an terminal închiriez ofer 50 DM. Tel. 12-05-23
. * Angajăm cn carte de muncă vînzător în piaţă. TeL 19- 44-54(569820)
• Angajăm cn carte de muncă vînzători. Pizzeria Daizo lîngă Piaţa Mărăşti. Relaţii orde8-12 teL 41-29-63 (569925)
• Montez lambriuri 17.000 lei/mp. Tel 15-7843 numai orde 19-20.(580229)
• Angajăm secre ta ri, contabilă cn carte de mancă. Td 42-06-37.(580253)
•: Angajăm prin concurs-lnm26. 11. 95 oră 16-persoană tînără, calificată pentra activitatea de contabilitate peimară-sccretariat. Condiţii: studii specialitate, dactilgrafie, operare calculator, limbă străină. Tel 14-40-88. (580264)
• General Import Export vinde en gros vopsele, lacuri, dillianţi, detergenţi, covor PVC, la cele mai mid preţuri. Adresa: Str. Iolin Mania nr. 16 (fosta 6 Martie). (580268)
* Caut să închirieţ apartament cu 2 ® 3 camere si telefon în Mărăsti. Tel.0-00-93.(562433) - /
Student caut gazdă. Tel. 12-20- 1(562446)
Student caut de închiriat demisol «mansardă. Tel. 19-01-57. (569861)
1 Tineri căsătoriţi căutăm chirie la VI rezonabil. Tel. 16-26-36. (569919) / • Caut de închiriat garaj zona ®âştur. TeL 17-03-07 după ora 16. 569951)
• Caut pentru închiriat casă Naiară 2-3 carnete. Tel. 17-97-78
Cautchirie(vali*tă). Td 15-49-47
' Caut de închiriat apartament 2 ®we mobilat Ofer 100 DM. Td 42- "-20 între orele 8-14. (580225) '
' Studente, caută chirie apartament ”*>) cu 2-3 camere (nemobilat) Tel rcg-89. (580267) .
D IV E R S E
• Meniuri apetisante şi "•fabfle pentru domiciliu. TeL &01-24. ' -
• Angajăm vînzător stradal ntiperknţă). TeL 19-47-64,13- •1-24.
* SC Satelit SRL anunţă **w*ta dientdă că începînd cu J» ie 24. XI. 1995 şi-a
activitatea, oferindu-vă grapefrnit, lămîi,
^«irine, roşii precum şi alte Ia preţurile :cele mai
*|*lajoase. Informaţii ?®®entare la sedml firmei str. " m ar. 22 (Cantina TCI).
de urgenţi vînzători în piaţă. (562398)
• Agenţie imobiliara. TeL 13-02-73 (562227)
• SC Veronica SRL str. Oaşului nr. 111 practică adaos' între 0-100% (562378)
• Angajăm paznk de noapte. Se cer garanţii imobiliare. Informaţii luni 27.11. 95 orele 16 str. A. Iancu nr. 18/5. (562460) , \
v SC Prinţ Computere angajează secretară. Cerinţe: cunoştinţe limba engleză, contabilitate primară, operare PC (World, Excel). Telefon 43-26-80. (569901), • Tofen Grup distribuitor prin ode 40 de filiale de anvelope Danubiana, Firesfone, Bridgestone, Roadstone d t şi unica firmă din România care asigură reşaparea anvelopelor la nrvd moadial prin folosirea tdinologid şi a utilajelor americane Bandag, angajează asistent comercial pentru filiala din Cluj m următoarele condiţii: maxim 40 ani, studii superioare, experienţă comercială în domeniu privat, permis de conducere categoria “B”, cunoştinţe operare PC Dacă vă consideraţi persoana de care avem nevoie trimiteţi-ne de urgenţă un afficuHum vhae şi o fotografie recentă pe adresa; Tofan Grup SA Şoseaua Olteniţri nr. 35-37, BucurcştL (569908)
• SC Eralti angajează vînzători sau vînzătoare pentru magazin non stop. Relaţii str. Karl Marx nr. 96 magazin Pacific ora 17. (569922)
• Angajăm agenţi comerciali. Vîrsta maximă 30 anL Informaţii la td.42-51-22 intre « d e 8-16. (569958) '
• Atelier de tinichigerierjgheaburi, burlane, tubulajuri, ventilaţii Td 13-07- 51.(580149) ’ v ,
• Angajăm macaragist pentru automacara de 12, 5 t Td 41-50-70. (580244)
• Angajez ospătare, fizic plăcut Informaţii tel ,19-67-11 sau 16-11-40 după ora 17. (580270)
• SC Romsa SA angajează cu carte de muncă şofer categoria B, C, E. Td13-52-42 orele 9-17. (580276)
• Ofer împrumut TeL 41-01- 71 (569850)
• Sdirit împrumut Td 19-62-19. (580131)
• Ofer împrumut în valută cu gâranţii imobiliare. Tel 19-13-56.(580232)
♦ Ţin evidenţă contabilă. Telefon 14-80-53. (562244)
• Economist ţin'evidenţă contabilă pe calculator. TeL 13- 72-25. (569683)
Posesor Dada camionetă închisă, îmi ofer serviciile.. Tel 18-32-38 (580256)
• Bloc zona Pata, caută femeie pentru arăîcnie. Td 15-47-95 aide 18-20. (580252)
• Cant repatriat. TeL 12-48- 58. (562311)
• Oricine poate da idaţii despre accidentul din seara de 18. 11. 95 din P-ta M. Viteazu este rugat să telefoneze lateL 17-19-31. (562443)
P IE R D E R I• Pierdut cali ficat de inmatriculare
al socictăţii Campicx Legism'col Rik Oltean Prodan SNC. Se declară nul. (562412) • '
• Pierdut legitimaţie serviau pe numele Cremene Cristian. O declar nulă. (562418)
• Pierdut certificat inmatriculare J12/623/1994 al SC Apcminec SRL. Se dedări nul. (562421) -
' • Pierdut certificat înmatriculare SC Rod-Euro SRL cn nr. J12/2495/ 1992. Se dedată md. (562427)
• Pierdut certificat înmatriculare SC Est-Vest Import Iixport producţie servicii comerciale cu nr. J12-1394/1991. Se dedării nuL (562428)
- • Pierdut carnet de student pc ■ numele Alton Dana. îl declar nul. (562459
• • Pierii certificat de înmatriculare firma Nevada Canumpex SRI. cu nr. înregistrare 1411 din 29. 03. 1993. Se declară nul. (562456)
• Pierdut carnet de_ sănătate pe numele de Voicu ComeL îl jfcdar nuL(580233)
• Daca Dan Ciprian pienht carnet de student si legitimaţie bibliotecă. Le dedar nule. (580248) '
D E C E S E C O M E M O R Ă R I
• Sîntem alătari de familia Gherman fa m area durere pricinuită de decesal mamei dragi TĂMAŞ TEREZA- Vednii Zifer, Bradea, Perde
• Cn inimile zdrobite de dnrere ne «fespirţ™ de iubitul nostra frate, unchi ţi cnmnat VODĂ SIMION născut îa Palatca. Dragostea şi bnede tale staturi rămîn ca uoi pc vech Viorica, Vasile, Dan şi CristL (562394)
• Cn adîncă darere îo suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostra tată, soţ, bănie GHIRIŞAN VASILE ia data de 22 aoiembrie 1995dapă o senrtă şi grea suferinţă. No-ţi vom uita chipul nidodată. fnmonmntarea va avea Ioc Ia Capela Mănăştur în data de 24 noiembrie 1995 orde 15. Familia. (562396)
• ' Anunţăm ca darere îa snfkt stingerea din viaţă a iubitei noastre mamă, soacră şi bunică MOLDOVAN MARTA în etate de 87 anL tnmonaîatarea va avea Ioc vineri 24. XI ora lld in Capela Cimitirului central. Familiile Moldovan Ctnj şi Arad. (562448)
• Tristeţea, durerea, dorul şi iubirea din inimile noastre sînt tot mai grde şi fără alinare acum cînd cel mai drag fio, frate,' cnmnat şi unchi, POPOVICI DUMITRU a plecai pe drumul fâră întoarcere lăsînd n-ne un gol imens în suflete. Nu te vom uita niciodată.' Dumnezen să te odihnească. Mama Floarea, surorile Ani şi Olga, cumnaţii Corad şi Cosmin, nepoţii Cornel Ovidiu, Romi, Mihai şi Dani. (569904)
• Cn nemărginită dnrere anunţăm în cetarea din viaţă după o lungă şi grea suferinţă, în data de 22 noiembrie 1995, a scumpei noastre soţii şi mamă MONA BÂRLA. Ne-ai părăsit prematur la vîrsta de 43 ani dar vei rămîne veşnic în sufletele noastre, fnmormîntarea va avea loc Ia Capela Mare din Cimitirul M ănăştur, în data de 25 noiembrie 1995, ora 13. Soţul Nelu şi fiul Rareş. (569932)
• Cn inimile îndurerate şi ochii înlăcrim aţi anunţăm încetarea din viaţă dnpă o lungă şi grea suferinţă a iubitului nostrn soţ tată, socru şi bunic, VODĂ SIMION, în vîrstă de 59 anL fnmormîntarea va avea loc sîmbătă 25 noiembrie ora 14, de Ia Capela Mare din Cimitirul Mănăştur. Soţia Veronica, copiii Doina, Simi, Simona şi Adina, ginerele Dănuţ, nora Monica şi nepoţii Lud, And rada, Diana şi liana. Na te vom uita nidodata. (569961)
• Cu sufletul îndnrerat anunţ încetarea din viaţă a iubitei mele mame, TAMAS' TEREZIA. Odihnească-se în pace! Fini Gbiţă cu familia- (580234)
• Cn adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre soţii, mamă, bunică şi soacră, TAMAS TEREZIA, după o lungi şi grea suferinţă, f nmormîntarea Ta avea Ioc vineri, 24 noiembrie 1995, ora 13, la Cimitirul Central. Familia îndurerată. (580240) .
• Sîntem alături de familia profund îndurerată a colegei noastre Vodă Simona în greaua pierdere suferită prin decesul ta tă lu i drag. «Colectivul compartimentului comercial şi ate lieru l ceramică din SC Sinterom SA. (562397)
• Sîntem alături de colegul nostrn Gherman Traian în m area durere pricinuită de moartea mamei dragi. Colectivul sodetăţii comerciale Alfa SA. (562409)
• Sîntem alături de familia dr. Moldovan din Arad şi Moldovan din Cluj în aceste dipe grele prin trecerea în eternitate a iubitei lo r mame, socară şi bunică MOLDOVAN MARTA. Familia Botiş. (562449)
• Dragii noştri Măriţi, NeK şi Liviu, pierderea iubitei voastre, mămid ne îndurerează profund. Vă adresăm sincere condoleanţe. Ioana şi Puin Moţ. (562452)
* Astăzi se împlineşte un an de la trecerea atît de tragică în nefiinţă a iubitului meu soţ, POPOVICI DUMITRU. Te voi porta în suflet şi îmi vei trăi în gînd; Dormi în pace suflet nobiL Soţia JenL (569873)
• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru tată şi bunic ALEXANDRU CULCIŢCIII în vîrstă de 88 ani. Înmormîntarea va avea loc Ia Bucureşti în Cimitirul Pantelimon. Familia. (562399)
• Sîntem alătnri de colegii noştri Va nea Viorica şi Vanca Alexandru în greaua pierdere suferită prin decesul, tatălui respectiv socrului. Sincere condoleanţe din partea colegilor de la Dacia Service I Cluj. (569918)
• Cu mare durere în suflet ne despărţim de scumpul nostru frate nnchi şi cumnat VODĂ SIMION născut în Palatca. Va rămîne veşnic în inimile noastre. Silvia, Geanina şi Ioniţă. (569926)
• Sîntem alături de domnnl maior Barla Ioan în încercarea grea prin care trece Ia dispariţia prematură a soţid dragL Sincere condoleanţe familiei îndurerate. Colegii de serviau. (569931)
• O grea suferinţă îmi apasă inima la plecarea & lîngă mine a scum -pei mele fiice, MONA BÂRLA. Mama (569933)
• Cu multă dnrere în suflet aducem un ultim omagia celei care a fost scumpa noastri noră, cumnată şi naşă MONA BÂRLA. Soacra Mita, cumnaţii Adrian şi Gina, fina La reda na din Braşov.(569934)
* Cu adîncă durere în inimă aduc un nltim omagia scumpei inele surori MONA BÂRLA. Fratele Traian cn fam ilia.(569935)
• Cu multă durere în suflet aducem un pios omagia c d â care a fost scumpa noastră fină MONA BÂRLEA. Fratele Ioan cu familia. (569936)
• Cn inima zdrobită de dnrere aduc nn nltim omagia edei care a fost scumpa mea soră MONA BÂRLA F ntde Sandu ca familia. (569937)
• Ca adîncă tristeţe în saflet aduc un nltim omagia surorii mele dragi MONA BÂRLA. Fratele Gavrilă cn familia.(569938)
• Cu multă dnrere în snflet aducem un ultim omagia celei care a fost scumpa noastră naşă MONA BÂRLA. Finii Radn, Cristinela şi Ady. (569939)
• Cn inimile zdrobite de durere aducem un ultim omagiu scumpd noastre cumnate, mătoşi şi naşă, MONA. BÂRLA. Cristina, Gabi, Călin şi Cristinuţa. (569940)
• Societatea de Construcţii “Bac-Proiect”anunţă ca nemărginită durere,- pierderea celui mai iubit dintre colegi CUREA REMUS LUCIAN Nidodată nimeni nu te va înlocui în inimile noastre. Colegii.(569947)
• fn aceste cum plite momente ale vieţii noastre ne simţim mîngîiaţi avînd alătnri aşa de mulţi prieteni şi colegi cărora la mulţumim din suflet pentru sprijinul dat şi îi rugăm să-i păstreze o amintire vie dragului nostrn VASILE VARAN. Familia îndurerată. (569955)
• Cu adîncă durere în suflet ne despărţim de scumpa noastră TEREZIA. Dumnezen s-o odihnească în pacelFratde Vasile şi soţia. (580236)
• Cn regret ne despărţim de mătuşa noastră TAMAS TEREZIA. Dnmnezen s-o odihnească în pacelToader, Adriana şi Florica cu familiile. (580237)
• ,Cn inimile îndurerate anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru frate VODĂ SIMION. Nu te vom uita nidodată. Sora Maria şi familia. (580261)
• Cu adîncă durere în saflet ne despărţim de iubitul nostu frate VODĂ SIMION, decedat în urma unei grele suferinţe. Nn te vom uita nidodată. Anuţa şi familia. (580262)
* Cu profundă tristeţe şi durere în snflet anunţăm trecerea în nefiinţă^ a scumpului nostru frate VODĂ SIMION. Nu te vom uita niciodată. Fratele Ilie cn familia. (580263)
• Cn adîncă durere anonţăm împlinirea a 6 luni de dnd ne-a părăsit -pentru totdeauna cea care a fost MAN ILEANA o mamă şi o bunică cam nn a existat nidodată. Comemorarea va avea loc în data de 26. XI Ia Biserica de pe b-dri Eroilor fost: P. Groza la ora 12. fn ved ncmÎDguaţi Livia ţ i Dorin ca familiile. Nn te vom -nita nidodată saflet boa. Fie-i ţărioa uşoară. (562300)
* : Azi 24 noiembrie isc împlineşte 1 an de cînd iliagul nostru soţ, ta tă şi bnnic NICOLAESCU FLOREA a păşit în eternitate dnrînd cn dl şi vise şi speranţe. în sollctde noastre tu eşti şi vd rămîne mereu vin dar. realitatea că ua mai eşti prezent este de neînţeles şi craaplit de dureroasă. Să te odihnească Dnmnezen în pace şi Iiâşte snflet bun, să ai inmină veşakă să poţi veghea în continuare asupra (amiIidtakpecareaiiri>it-oaffi de mnlt şi care nn te va uita nidodată. Soţia Maria, firi Dan ca familia, fiica Olivia rşi nepoţelul Dan. (562346)
• Se împlinesc în aceste zile 4 ani dc la trecerea în eternitate a neuitata mele mame, MARIA PETRESCU. Slujba ,dc comcmorare va avea loc smbifă, 25 noiembrie, ora 12, la Catedrala Ortodoxă. . l iv iu Petrescu. (562373) -
• Azi, tristeţea, durerea, dorul şi iubirea din inimile noastre smt fot mai grele şi firă; alinare, acnm dnd sc împlinesc şase săptămîni de dnd moartea’’ nemiloasă l-a luat dc fingă noi pe> socrul GHERMAN VICTOR din Floreşti. Sufletul lui .hun va: rămîne veşnic în inimile noastre.' Parastasul de pomenire va avea loc duminică 26 noiembrie. Famifia. (562388)
v • A trecut un an de rînd ne-a părăsit inbifai nostru tată, socru şi faime, POPOVICI DUMITRU Nn-I vom nita.niciodată.'Geta, Ionică şi Ioana. (569874)
• Dureroasă 5 a n de Ia decesd dragilor noştri inginer DORU TEORAN şi TEODOR TEORAN. Slnjba religioasă Ia mormînt, în 25 noiembrie 1995, orele 12. Famifia. (569957)
' • Dnrerea şi d o rd din. sufletele noastre sunt tot mai grde şi fără alinare. Cuvintele sunt prea sărace pentrn a exprima ceea ce simţim azi, 24 aoiembrie,'aud sc împlinesc:-}; ani de dnd ne-a părăsit cel mai drag şi bun soţ şi tată, MACARIE GRIGORE. Nu te; vom uita nidodată. Dumnezen să te odihnească în pace, suflct bun şi blînd. Soţia-Ana şi-copiii Gabriel, Grigorc şi Adrian. (5802615)
» S-ai scure 6 săptâmîni de dnd hintd nostra PARPANG11HL VASILE a încetat din viaţă. Shjba de pomenire va avea loc la Biserica din str. Ilorta sîmbătă 25 noiembrie ora 10. Dumnezeu să-l odihnească. Familia. (562437)
. • Mulţumim cdor caic prin ' prezenţa lor au fost alături de noi în marea darere produsă de trecerea în nefiinţa a scumpd noastre fiice SARKADIETELXA. Familia îndoliată. (562390)
• Mulţumim tuturor cdor care au fost alaturi de noi, în dipdcde grea încercare. Familia Szenlumts.(569948)
• Mulţumim tuturor cdor care prin pnd şi faptă, flori, rugadnni şi lacrimi ne-au împărtăşit dnrerea despărţirii dc dragul nostra preot Grcco-Catolic PANDREA AUGUSTIN CLEMENTE. Dumnezeu să-i facă parte co drepţii iar nonă să j ic de-a mîngflcrc. Familiile Pandrea şi Fernea. (569960)
>
A D E V A R U L d e C iu l SPORT vineri, 24 noiembrie 1995— f f l
Liga Campionilor Europeni la fotbalMiercuri s-a desfăşurat penultima “etapă” în cele patru grupe. Opt partide
care au conturat formaţiile - cu puţine excepţii - care vor intra în “primăvara europeană”,, pentru disputarea sferturilor, semifinalelor şi finalei. Din păcate, campioana României, Steaua, nereuşind decît “remiza” în partida cu Glasgow Rangers şi-a anulat şansele de-a mai accede în “primăvara europeană” (doar prin jocul rezultatelor, adică victorie în ultimul meci cu Juventus şi la scor, respectiv o înfrîngere a Borrusiei, acasă la Dortmund, în faţa scoţienilor ar mai constitui nişte palide şanse). Să parcurgem rezultatele înregistrate în cele patru grupe. t ' '
• GRUPA A: Panatinaikos- Aalborg 2-0 (rezultat stabilit de formaţia • ateniană în prima repriză) şi Porto - Nantes 2-2 (la pauză a condus echipa franceză cu 2-1). în clasament: Panatinaikos 10, Nantes 8, Porto 6 şi Aalborg 3 puncte. Ultima rundă: Nantes - Panathinaikos (derbyul grupei) şi Aalborg-Porto. ' ■
• GRUPA B: Spartak Moscova - Blackburn Rowers 3-0 (moscoviţii obţin cea de a cincea victorie în- grupă) şi Rosemborg - Legia Varşovia4-0. Clasament; Spartak Moscova 15, Legia 7, Rosemborg 6 şi Blackburn Rowers , 1 punct (surprinzătoare evoluţia ultra medioacră a campioanei Angliei, cu doar un singur punct în cinci partide). Ultima rundă: Legia - Spartak şi Blackburn Rowers - Rosemborg. : '
« GRUPA C: Glasgow Rangers - Steaua 1-1. Partida ■ înttSare Steaua a fost mai bună decît formaţia scoţiană în prima repriză'dar portarul gazdelor, Andy Goram a fost imbatabil, intervenind cu succes la şuturile ’ expediate de Prodan (11) şi Militaru (13). Pentru ambele echipe vitală era • doar victoria, care ar mai fl acordai şanse de avansare spre “primăvara • europeană”.- Fireşte că în balanţa partidei mai figurau şi cei 700.000 de ; dolari. Cu gîndul la ambele “alternative”, Gascoigne (32) ia o acţiune pe cont propriu, dejucînd tentativa de joc la offside a steliştilor, pătrunde frontal în careu şi-l execută impecabil pe Stelea, înscriind printr-un şut ■ plasat La reluare, Ad. Ilie (55) restabileşte egalitatea pe tabela de marcaj, fructificînd o angajare frontală în careu, şutînd în stînga lui Goram, balonul
întîlnind bara interioară şi ricoşînd în plasă. Peste patru minute, Goram intervine senzaţional, respingînd în corner balonul şutat din careu de Militaru; Apoi, pînă în final nimic demn de subliniat, astfel că fiecare dintre competitoare s-a ales cu 50 la sută din suma amintită la început, în cel de al doilea meci, mare surpriză, mare, la Torino: Juventus -. Borussia 1-2. Fără să vreau stau şi mă întreb dacă acest meci n-a fost cumva “calculat”, adică..: aranjat Prea “cusut cu aţă albă” mi se pare rezultatul. Tu Juve cîştigi, la Dortmund, cu 3-1 şi pierzi acasă cu 1-2! Ceva nu-i curat. S-ar putea să fie şi o scădere de formă a campioanei Italiei, vizibilă, de altfel, în campionat. Oricum am rămas cam dezamăgit de partida vizionată şi, mai ales, de neputinţa lui Juve. Scorul a fost deschis de nemţi prin Zork (30) şi majorat de Ricken (65, care a şutat senzaţional din voie). Pentru italieni a marcat Del Piero (93, în prelungiri, deci, din lovitură liberă de la 20 metri, expediind balonul la vinclu în dreapta). Clasamentul grupei: Juventus 12, Borussia 8,' Steaua 5 şi Glasgow Rangers 2 puncte. Ultima rundă: Steaua - Juventus şi Bonissia - Glasgow Rangers.- ; ■ . '■ ‘ ■■
• GRUPA D: Real Madrid - Ajax Amsterdam 0-2. Spectacol de clasă, cu deosebire în-prima repriză, cînd această formidabilă maşină olandeză de fotbal a avut trei bare şi ă marcat două goluri perfect valabile, anulate de arbitru. După pauză spaniolii, încurajaţi frenetic de spectatorii prezenţi pe celebrul stadion “Santiago Bemabeu”, forţează desprinderea dar cei care înscriu sînt olandezii: în min. 65. Finidi’ prelucrează cu artă de bijutier un balon pe dreapta, pasă printre la Litmanen, care din careu şutează sec şi, înscrie plasat în ciuda plonjonului disperat al lui Buyo; majorare de scor în min.-76, cînd tot Finidi demarează pe dreapta în ierenul madrilenilor, o diagonală pe stînga la Overmars, centrare şi buldozerul de 19 ani, Kluivert, şutează şi înscrie în stînga .lui Buyo. în celălalt meci din grupă: Ferencvaros Budapesta - Grasshopers Zurich 3-3. A condus cu 2-1, la pauză, formaţia budapestană dar la reluare echipa elveţiană a ieşit vîrtos la joc, a egalat şi preluat conducerea, fiind rîndul celor de la Ferencyaros să alerge după egalare şi... 350.000 dolari. Clasamentul grupei: Ajax 13, Real Madrid 7, Ferencvaros 5 şi Grasshopers2 puncte. Ultima rundă: Ajax - Ferencvaros şi Real Madrid - Grasshopers.
R o m e o V. CÎRTAN
Mai multă grijă juniorilor
în decursul anilor, fotbalul, gherlean s-a remarcat prin activitatea desfăşurată cu copiii şî juniorii, din rîndul cărora multe talente şi-au luat zborul, din urbea "mică de pe Someş, spre echipe de prim rang. De cîţiva ani însă, echipa de juniori a Olimpiei Gherla este cam lăsată în voia soartei. Şi e păcat . ; De doi ani, de juniorii Olimpiei se ocupă fostul component al
' echipei de seniori, Marius Ciont, fundaş de nădejde în perioadă cît a activat ca jucător. Cu migală şi dăruire el a reuşit să-şi alcătuiască un nucleu de talente, echipa condusă de el activînd'în cadrul formaţiilor de juniori ale Diviziei C. Că faţă de echipa de seniori, ce se bale pentru promovare în B, formaţia de juniori a Olimpiei Gherla ocupă doar locul 8:are şi o explicaţie: neasigurarea urnii teren adecvat pentru susţinerea partidelor ac&să (pc „'unele le-a pierdut la "masa verde"). Mai trebuie adăugat şi Faptul că de multe ori antrenamentele se desfăşoară pe porţiuni din spatele porţilor de la stadion sau chiar pe... aleile parcului. Ar mai fi dc adăugat penuria de echipament şi mingi.
Marius Ciont este, totuşi un . optimist, sperînd ca măcar din primăvară echipa sa de juniori să se bucure de sprijinul cuvenit, întrebarea cc se pune este următoarea: se vor alinia oamenii de bine din Gherla' să sprijine optimismul lui Marius Ciont?
SZEKELY C sab a
Veşti bune despre Cristi Pojar şi Marius Popescu' Indiscutabil, despre Cristi Pojar se poate spune că .
manifestă o voinţă ieşită din cOmun. La Bologna (Italia) . el a fost operat pentru a patra oară. Operaţia a decurs în cele mai bune condiţii iar acum se află în procesul l de recuperare ce va dura o lună. Procesul de recuperare însemnă a “lucra” ,de două ori pe zi, adică mişcare pentru refacerea mobilităţii genunchiului operat.' Singura parte neplăcută-este... plictiseala pînă-spre sfîrşit de săptămînă cînd pleacă la Brescia pentru a urmări partidele echipei lui Neluţu Sabău, cel care, de altfel, se interesează zilnic de evoluţia recuperării '
Marius Popescu a avut de suportat un lung calvar
după dubla fractură suferită în returul partidei din semifinala Cupei României (Petrolul - “U”). Important este că procesul de sudare a fracturilor s-a desfăşurat sub cele mai bune auspicii. De acum, Marius Popescu a început să alerge, să se pregătească pentru revenirea în echipă. A început uşor, travaliul mărindu-se treptat,
-concomintent cu refacerea atrofierii musculare. Adevărata intrare în şmotrul antrenamentelor tari, Marius Popescu o va face imediat după vacanţa de iarnă, cînd el se va alinia lotului echipei pentru pregătirea campaniei celor 13 partide din retur.
(v .m .)
M îine; în etapa a V lII-a v
Derhyurile se dispută la Cluj-Napoca" • “U ” SM - RAPID" B U C U R EŞTI •
• “U ” ARDAl- - D IN A M O B U C U R EŞTI *Etapa a Vllî-a aducc la Cluj-'
Napoca pe campioanele en-titre,ale României, Rapid Bucureşti şi Dinamo Bucureşti. Ca istoric şi performanţe sportive, cele două , nu cred că mai au nevoie de prezentări. Pentru că în ambele cazuri avem de-a face cu două impresionante cărţi de vizită, interne şi internaţionale.
Echipa antrenorilor Valerian Luca şi Delia Crişân, “U” SM (Luminiţa Pintea/ cpt.„ Sasu, Dragoste, Ţurcanu, Bejenâf, Franciuc, Militaru, Dumitru. Corina Pintea) ocupă însă locul întîi cu maximum de puncte, 14 (şapte Victorii şi nici o înfrîngere). Rapid, Bucureşti (antrenori
Constantin Chiţgoi şi Alexandru ' Iuhasz) care are în lot; pe Ţurlea, • Bărbuică, Ivanov, Corjeuţan,
Bodgorova, Constantin, Drăgan, Popescu, revine la . Cluj-Napoca în postura de cîştigătoare a trofeului “SM Invest: Cup 1995”; desfăşurat în septembrie. Dar şi de pe poziţia a treia în clasamentul diviziei A, cu 11 puncte (patru victorii, trei înfnngeri, un' început ezitant pentru rapidiste). Va deraia Rapidul la Cluj-
, Napoca? Noi credem că da.In derbyul masculin (s-ar fi
cuvenit o transmisie TV în direct), şanse de revanşă pentru “U” ARDAF (Piţigoi, Agoston, Coste,
Dudaş, Grozav, Man, Mărginean, Oprea, Stoian, Togan, Tvardochlib, Vlaicu, Saniskv şi antrenorul Nicu Pop) dacă ne gînd im la victoria dinamoviştilor în.tumeul. final al Cupei României (3-5 martie 1995, la Cluj-Napoca). Atunci au învins,
'.repet, dinamoviştii cu 3-0. Altele sînt însă datele problemei acum. Şi dacă tot vorbim de Dinamo, să amintim lotul pe care antrenorii prof. Valeriu Tătar şi Marian Păuşescu fl aruncă în luptă la Cluj: Ovidiu Bălan (31 de ani, 2.02), Daniel Rădulescu (30,1.94), - Dan Drăguşin (29,-1.90), Vincenţiu Dumitrescu'(23, 1.99), Valentin Iancu (25,-2.02), Răzvan Şerban (25, 1.91), Dorel Ştefan (27,1.95), Dan Dumitru (29, 1.92), Eduard Chermeş (21,1.95), Robert Vlădoianu (19, 2.02) şi Mihai Popescu (26, 1.91). •
Arbitrii celor două partide, Petrică Deju (Galaţi) şi Octavian Drăgan (Timişoara). Observator F.R.V., domnul Dan Gârleanu, secretar generai al F.R.V.
D em . SOFRON
: r
t \V)
h
B a sch e tu l - u n ,s p o r t d inam ic. .Fotografia: I. PETCU
Program competiţional
Sîmbătă, zi lungă în Sala spoiturilor “Horea Demian”
• într-adevăr, sîmbătă 25 noiembrie, va fi o zi lungă, ca progru aproape non-stop, singura “pauză’’ fiind cea pentru masa de prim Partea dinainte de amiază va fi rezervată baschetului, iar după-amiia voleiului. Un program care merită a' fi urmărit de cîţi mai mulţi suporteri ai echipelor, cu însemnul “U” şi pe care vi-l prezenţii detaliat, în rînduriie ce urmează.
• BASCHET MASCULIN. Uvertura o fac echipele de Divizia A Carbochim şi “Poli” Timişoara, la ora 9 (sperăm şi ţinem pumnii pentru tinerii de la Carbochim);. la ' ora 10,30 îsi vor disputa întîietatea' “ U” SM INVEST şi E rbasu Bucureşti (şi pentru elevii lui Gheorghe Roman ţinem pumnii). \
• BASCHET FEMININ. Un vechi “dialog” al jucătoarelor de la
“U” Dacia Felix ACSA ci partenerele de la B.C. Arii (adevărat derby), partidă ce începe la ora 12.
• VOLEI. La 'ora 15, pârtii feminină “U” SM INVEST - Ripii Bucureşti, iar la ora 16,30, mtîtoffl masculină “U” ARDAF - Dimii» Bucureşti. Ce mai, două jocuri Iii ce merită a fi urmărite, iar echipă noastre de suflet susţinute.
Colocviu studentesc la fotbalUltima etapă a turului Diviziei Naţionale de fotbal programează ştab#
25 noiembrie, pe Stadionul “Ion Moina”, cu începere de la orele R partida “U” - SPORTUL STUDENŢESC. Un colocviu aşteptat» nerăbdare din mai multe motive: primul ar fî că se “reîntoarce” la Cl«j- Napoca Ion Andone, de astădată în calitate de antrenor al echipa bucureştene (după un “divorţ” cam ciudat şi neelucidat) pentru a-1 întitai pe vicepreşedintele clubului F.C. “U”, Dan Anca, acum antrenor principii al formaţiei nostre dragi şi cu rezultate foarte bune de la înscăunarea a în funcţia dificila de cîrmaci al echipei; în al doilea rînd ambele ecbipţ “vor încrucişa mănuşile” după cîte o înfrîngere şi deci cu dorinţa ferni de reabilitate (cu diferenţa că “U” a pierdut în deplasare, cu Dinamo, f r la un pas de o “remiză”, în timp ce studenţii bucureşteni au pierdut “acasi în noua ogradă, de la Tîrgu Jiu, în faţa Stelei); în al treilea rînd chiar daa Andone, în contextul că-i' cunoaşte bine pe clujeni, a pregătit unelf “surprize”, va avea... surpriza de-a întîlni în .fosta sâ echipă, o forma!* care joacă altceva decît pe vremea lui, dornică de a persevera pe drumul ascensional pe care a luat un start bun după plecarea celui cc le-a fc* “dascăl”. ■ . ’
Victor MORE/
Marginalii la o inaugurareIn urmi cu o săptămînă, ia Bucureşti, a avut loc inaugurarea
pistei lintetice de la Stadionul “Tineretului”, leagăn al atletismului românesc (cura se spunea Ia inaugurare). Este cea de a patra unitate In aer liber de la noi din ţa r i, care a primit haina noui a materialului plastic, prima, dupi cum te ştie fiind Stadionul clujean “Ion Moina”, adevirati uverturi de mare anverguri, nrmati de pista stadionului din Poiana Braşov, cea a Stadionului National şi acum a “Tineretului”. La festivitatea inaugurali a fost prezent şi cunoscutul om de sport In general şi de atletism în special, prof. Marian Paşcalin, directorul C.S.S.A. Cluj, pepinieri a atletismului clujean. Despre momentul la care a asistat şi conferinţa de presi ce a urmat am dialogat cn bunul ţi preţuitul meu vechi prieten. ■
- A fost o inaugurare frumoasă, marcată de prezenţa ministrului tineretului şi sportului AL Mironov, a ministrului secretar de stat Nicolae Mârăşescu, a campioanelor olimpice Lia Manoliu, preşedintele Comitetului Olimpic Român, Viorica Viscopoleanu şi Doina Melinte, a numeroase alte personalităţi ale vieţii sportive româneşti Nu în ultimul
rînd ci, dimpotrivă, în primul rînd, sufletul inaugurării a fost regina atletismului românesc, multipla recordmenă naţională, olimpică şi mondială Iolanda Balaş-Soeter, preşedinta F.R.A., de preocupările sale legîndu-se această extraordinară activitate de renaştere şi modernizare a bazei materiale
, de azi a atletismului, garanţie a dezvoltării atletismului românesc pe drumul marilor performanţe. _
- Care consideri c i a fost momentul cel mai important al conferinţei de presi? - x' - Cînd Iolanda Balaş a anunţat câ la Cluj-Napoca urmează etapa a doua,
de modernizare cu plastic a pistei din parcul sportiv “Iuliu Haţieganu”. A fost momentul cel mai aplaudat, chiar celui în care s-a anunţat că pentru 1996 vor începe lucrările de modernizare la stadioanele din Craiova, Constanţa şi alte localităţi din ţară. Nu dintr-un exagerat patriotism local aş fi dorit să se sublinieze - apropo de ceea ce am înfăptuit noi clujenii, adevăraţi deschizători de pîrtie la acest capitol al modernizării bazei materiale a atletismului • contribuţia deosebită adusă de Banca “Dacia Felix” şi Primăria municipiului nostru la realizarea bijuteriei de pe Stadionul “Ion Moina”. Personal, ca unul din cei ce »-a implicat cu trup şi suflet pentru modernizarea stadionului nostru din Cluj-Napoca am avut oricînd
deschise uşile la domnii Ion Sima, directorul B.D.F., respectiv Gheorghe Funar, primarul municipiului nostru.
- Apropo de “etapa a doua” a modernizării de la Cluj-Napoca, pista din Parcul sportiv “Iuliu Haţieganu”, de care a amintii fi Iolanda Balaş: care sînt ultimele noutăţi? Ţi-am pus întrebarea pentru faptul c i am fost şi eu prezent la inaugurarea în parc * clidirii Facultiţii de educaţie fizica şi sport, cînd ministrul Li«« Maior a promis sprijinirea financiari a acestui important proiect
- Contractul pentru efectuarea lucrării, cu firma germană care a realizat şi lucrarea de la Stadionul “Ion Moina” este întocmit Am fost cu contractul în cauză la rectorul A. Marga şi se aşteaptă livrarea către Ministerul Învăţămîntului a fondurilor promise. Am încredere d promisiunea va fi onorată.-
- Inseamni ci, din nou, te implici tn acest proces, de 'moderni»** a bazei materiale, a atletismului clujean.
- Normal. Am atletismul în sînge şi mă simt fericit că pot şi w contribui cu ceva Ia modernizările menite să ne facă sâ urcăm trepte
' noi pe scaifi competitivităţii. — ■
A consemnat, Victor MOREA
13) vineri, 24 noiembrie 1995 PAGINA CU TINERI A D E V A R U Lde Cluj 1
-lady Li la f,ora de sinceritate**Prinţesa Diana, soţia prinţului
Charles - moştenitorul tronului - a mărturisit la 20 noiembrie că ă comis un adulter cu un ofiţer de cavalerie, dar» a afirmat că nu doreşte divorţul. Potrivit agenţiei jeuter,. într-un interviu sincer şi . .-aprinzător Lady Di a recunoscut jur şi simplu că a avut o legăjură jmoroasă cu fostul ofiţer James ifewitt şi că dezvăluirile acestuia din cotea apărută îri 1994 cu grivire la' itlaţia lor au ”devastat-o”. întrebată dacă a fost necredincioasă, prinţesa, clipind din ochi şi trăgînd adînc aer ji piept, a răspuns: ”Da, kim adorat Da, am fost îndrăgostită de el”. Şi - apoi: ”Âm fost pur şl simplu distrusă'cînd a apărut cartea» deoarece aveam încredere în el”. ■, Diana, care a făcut senzaţie cînd
i anunţat că a acordat interviul canalului de televiziune BBC fără 7ii o întrebe pe soacra ei, regina Elisabeta, a vorbit simplu şi calm cînd a descris eşecul căsătoriei sale - scrie Reuter. Purtînd un costum sobra de culoare albastră şi cu o privire "tim idă” ' care o
^eterizează, ea a oferit răspunsuri ■ ’i r x nu puteau fi considerate timide.
ia timpul interviului ce,a durat o ■ oră prinţesa a descris modul în care căsătoria ei de basm, la vîrstă de 20' ie ani, cu Charles care era cu 12 ; aii.mai în vîrstă,’a început să se, destrame. "Doream cu disperare ca «est mariaj să meargă. îmi iubeam co disperare soţul şi doream să inpărţim totul şi credeam că sîntem un cuplu foarte bun”, a spus eâ. Dar depresia s-a instalat după naşterea ’ primului lor fiu. Williara, în 1982. fieîndu-şi o autocritică deliberată, ea a adăugat: ”M-am autopedepsit. ■ Nu-mi plăcea de mine,. îmi era ruşine pentru că nu am putut face faţă presiunilor”. Ulterior, Diana a iâcut bulimie. ”A fost un simptom . aceea ce se întîmplă în căsnicia mea, Plîngeam după ajutor”.
Şiprinţul Charles, într-uri interviu - similar televizat a recunoscut Că a
comis un adulter cu ] 8 luni în urmă. Diana declară câ a ştiut despre legătura-soţului ei cu fosta lui iubită, Camilla Parker Bowles: ”Da, eram conştientă, dar nu puteam face nimic în această privinţă”. Prinţesa, a cărei confesiune calmă a stîmit mai mult interes decît cea a lui-Charles, a afirmat însă că nu doreşte divorţul. "Nu doresc un divorţ, dar, este evident că avem nevoie de o clarificare a situaţiei despre care s-a vorbit enorm”, a afirmat ea. Potrivit afirmaţiei sale, ea nu, a abordat această chestiune cu prinţul moşţenitor. Cei doi s-au separat în 1992, dar din: căsătoria lor au rezultat doi fii - William, de 13 ani, şi Harry, de 11 ani. ”De ce ar rezolva aceasta problemele?” a întrebat Lady Di, în vîrstă de 34 de ani. ”Dar copiii noştri? Băieţii noştri - aceasta este ceea ce contează, nu?” /Criticată adeseori că încearcă să-şi facă popularitate în presă, i-a acuzat pe oamenii de la Curte că duc o campanie împotriva ei: ”Mă consideră o ameninţare, iar eu sînt aici pentru a face bine. Nu sînt o persoană distructivă”. întrebată dacă crede că va fi vreodată regină, Diana a răspuns: ”Nu, nu cred, nu”. Şi totuşi a promis că va lupta pentru â-şi păstra o poziţie înaltă: ”Nu voi pleca liniştită. Voi, lupta pînă la capăt. Pentru că am doi copii de crescut şi pentru că cu cred că am un rol de îndeplinita jvvuiiyM 'U i <*a a u n TOI a e în a e p i in n .
85 la s u t ă d in t e l e s p e c ta to r i o s u s ţ i n p e D ia n a
Interviul acerdat luni şeara de prinţesa Diana canalului de, televiziune BBC a fost vizionat de aproximativ 20 milioane de telespectatori. După cum relatează ROMPRES care citează AFP, 85 la sută din cele 7.000 de persoane are au răspuns unui sondaj de opinie al INT, realizat la sfîrşitul emisiunii, «spus că o susţin pe Diana. întrebaţi dacă emisiunea le-a creat o imagine mai bună sau mai rea deiît cea pe care o aveau înainte despre prinţesă, 85 fa sută dintre subiecţi au răspuns că le-a creat o imagine mai bună. _ -
im s r s m m i, s e r t ani
Ss7 *
întreaga lume a muzicii şi cinematografiei americane I-a sărbătorit cu fast, duminică seara, 1» Shrine Auditorium din Los Angeles, peactorulşi cîntăreţul Frank Sinatra, cu ocazia împlinirii * 80 de ani - infotmează Reuter, citată, de ROMPRES. Cîntăreţi celebri ca Ray Charles, Littl’e Richard, Bob Dylan, Bruce Spriengsteen şi rapperii de la Salt- N-Pepa au urcat pc scenă, la finalul nu mai puţin celebrului New York, New York. Bruce Springstecn i-a adus un omagiu marelui Sinatra, supranumit "Old Bine Eyes”, în deschiderea spectacolului ale cănii fonduri vor fi «beate organizaţiilor de luptă împotriva SIDA şi centrelor pentru copii căzuţi victime ale gurilor. Uncie din cîntecele lui Sinatra au fost interpretate în spectacol dc cîntăreţi dc marcă, Bob Dylan alcgînd "Restles Fatcwclr, Hootic and the Bbwfish - The Lady is a Ttamp” Şi Linie Richard - o versiune rock «clasicului T hat Old Black Magic". Staruri cclebre de la Hollywood ca Sharon Stonc, Kirk Douglas, Jack Lcmmon, John
Jf»volta şi muzicieni carc au
lucrat alături de Sinatra, cum este Luciano Pavarotti, i-au transmis sărbătoritului, prin’ bandă video, mesaje de felicitare. La show au mai participat şi faimoasele dansatoare de la Moulin Rouge din Paris şi staruri ca Amold , Schwatzenegger şi Gregoiy Peck.
Adevărata zi de naştere a lui Sinatra este* 12 decembrie. în această, zi pe clădirile din Los
-Angeles şi din New York vor fi proiectate imagini gigant ale lui
. Sinatra, iar Empire State Building va fi luminat în culoare albastră în semn de omagiu pentru "Old Blue Eyes”. în afara hiturilor Iansate.de Sinatra de-a lungul timpului fTrom the Bottom of, My Hcart”, "Melancboly Mood”, , ”1 Get Kick out of You", "My Way” şi "New York; New York”), Sinatra a jucat in 50 de , filme şi a cîştigat premiul Oscar în 1953 pentru ccl mai bun actor în rol secundar, în filmul "From Hcrc to. Etcmiiy”. ’
Show-ul dc duminică, rSinatra:80 Ycars My Way”, va fi difuzat d c , compania ABC la 14 decembrie şi va fi retransmis ulterior în întreaga lume.
( B I V E J E A N S C L U B ) ' V,
Fetele despre băieţi:NU VĂ DATI MAI MARI
DECÎT SÎNTEŢICu siguranţă mulţi dintre băieţi aţi dori să ştiţi ce aşteaptă fetele de la
voi, cum le-ar place să fiţi în relaţia cu ele şi cu prietenii, dar n-aţi îndrăznit (sau n-aţi vrut?) să le întrebaţi niciodată. Ei, nu-i nimic, tot nu scăpaţi! Le-au întrebat alţii - mai precis dr. Emil Florea, la'Şcoala adolescenţilor - iar* răspunsurile lor vă vor face, cît de cît, o imagine asupra'pretenţiilor unei domnişoare. Că nu le veţi da fetelor întrutotul dreptate... asta-i altă poveste. Aveţi şi voi "dreptul la cuvînt” şi promitem să vă punem lâ dispoziţie tot atît spaţiu pentru a vă exprima punctele de vedere. Dar, înainte de a sări în sus, de a vă revolta, de a vă crede nedreptăţiţi sau "neînţeleşi”, citiţi ce pretinde de la voi o domnişoară liceancă: '
"Respectaţi o fată, indiferent dacă e sau nu prietena voastră: Nu purtaţi plete şi cercei pentru că asta nu e ceva specific bărbătesc. Nu consideraţi o fată mai prejos de voi, aşa cum faceţi de obicei (chiar aşa, băieţi??? -n.n.). La petreceri nu vă daţi mai mari decît alţii; purtafi-vă aşa cum sînteţi în realitate şi veţi arăta mult mai bine. Nu fumaţi: mai ales pe stradă, fiindcă e un lucru foarte, foarte urît. Nu beţi pînă nu mai ştiţi pe ce lume sînteţi:Nu vâ bateţi cu străinii şi cu atît mai puţin cu prietmii. lubiţi-vă părinţii şi iubiţi-vă prietenii. Din cînd în cînd amintiţi-vă că domnişoarele aşteaptă de lă voi cîte o floare. Şi nu uitaţi să luaţi în considerare şi vorbele lor Credeţi câ eprea mult?’’, *
1 Acum, băieţi, puteţi spune şi voi ce aveţi de spus. Scrieţi-ne rapid, cu • toată revolta care v-a cuprins. Oricum, vă avertizez că noi mai avem ”în
mînecă” şi alte păreri ale altor fete (şi o să mai vină!), pe care vi le vom prezenta săptămîna viitoare. Dare loc şi pentru voi. Domnişoarele aşteaptă şi... nu e frumos să le laşi să aştepte! -.V
“Criză de identitate la tineri?”Din dorinţa de a se implica în mod cît mai dinamic în procesul de
formare a personalităţii tînărului, Centrul "Phoenix” (ce oferă în cadrul Universităţii Populare, în fiecare vineri, servicii de consiliere pentru tineri) a organizat luni, 20 nov.', un colocviu pe tema "Criză de identitate la tineri?" Dezbaterile furtunoase la. un moment dat, au evidenţiat faptul îmbucurător că tinerii îşi asumă.cu demnitate un mod profund de a gîndi şi a se cunoaşte pe ei înşişi, că ei intră în viaţă cu o lume de valori proprii. Lor le-a aparţinut şi ultimul cuvînt - şi subliniem mai ales prezenţa plină de vervă şi candoaiş a celor care mîine vor fi ei înşişi educatori, tinerii de la Şcoala Normală "Gh. Lazăr”, mulţumind pe această cale doamnei director Rodica Gavra pentru gestul nobil de a-i fi sfătuit sâ participe la dezbaterea Centrului "Phoenix". • ' ■ ; ,
Următoarea întîlnire, la care lansăm de.pe acum invitaţia noastră, va aVea o temă "fierbinte”, ce vizează lina din marile probleme ale existenţei. Aşadar, marţi 5 decembrie, ora 17, la Universitatea Populară (P-ţa Unirii 24) dezbaterea "Avortul - o crimă?” care sperăm să trezească în conştiinţa tinerilor un viu interes! ; \
Maria FLORESCU
Campionii noştri
Miniportret: I0 N U T PO DA R
ant
( . v i
Născut Ia 5 iulie 1983, elev acum; îri clasa a Vl-a H la Şcoala nr. 10 din Cluj-Napoca, frecventează Cercul de aeromodelism de la Palatul Copiilor de... exact un an şi şapte luni. . Din şi cu plăcere. Â obţinut în acest răstimp: locul 01 la concursul interjudeţean de aeromodele de la Satu Mare - categoria planor Al; locul VI (totuşi, cel mai valoros) la concursul internaţional - performanţă de la Dej; două locuri III Ia : categoriile Al şi Bl la concursul judeţean de la Dezmir, locul IV la concursul naţional de la Dej; locul HI la concursul judeţean de la Dej, categoria planor F2 şi locul III la - concursul judeţean de la Gherla, la categoria viteză. >
Nu i se pare niciodată greu să obţii un premiu deoarece fiecare concuis presupune multă muncă şi pregătim Dacă are emoţii, scapă de ele gîndindu-se că poate fi cel mai bun; deci poate să cîştige. Paradoxal, deşi la şcoală îl pasionează biologia şi geografia, cetemai neplăcute îi sînt, totuşi.., orele, fiindcă sînt "plicticoase” (cred şi eu, că doar trebuie să stai cuminte 50 de minute, fără să modelezi, fără să visezi zboruri cu planorul...!). îi place, ca oricărui copil, să se joace, dar îi place şi să lucreze. Şi chiar dacă orele (bătu-le-ar vina!) sînt "plicticoase” vrea să urmeze un liceu iar apoi o facultate pentru a putea deveni aviator. Aşa să fie, Ionuţ!
F a x T
în atenţia tinerilor, dar şi a
dascălilor- Copii 'şi tineri talentaţi, care au reuşit să obţină locuri fruntaşe la diverse concursuri naţionale şi internaţionale pentru elevi, există, cu. siguranţă, în multe şcoli şi licee din Cluj-Napoca şi din judeţ. Rubrica pe care am intitulat-o "Campionii noştri” nu este dedicată Exclusiv membrilor cercurilor de la Palatul Copiilor, ci tuturor acelora care au reuşit să se impună la aceste întreceri. Dar, pentru a putea vorbi despre ei, trebuie să-i cunoaştem. De aceea vă adresăm rugămintea de-a ne semnala prezenţa lor în şcolile în care - în v ă ţa ţi ,(sau predaţi, dascălii) pentru a-i putea contacta. Ne. puteţi scrie pe adresa redacţiei, menţionînd pe plic "Pentru pagina cu tineri”. Şi tot pe aceeaşi, adresă, cu aceeaşi1 menţiune, aşteptăm în continuarc scrisorile cititorilor paginii.
E x p u n e r e- fn cadrul cercului de istorie şi arheologie d e ja Şcoala ' Normală "Gh. Lazăr" din Cluj-Napoca, condus de
{profesorii Victoriana Boşcăneanu şi Mihai Beteă, ă fost organizată, miercuri, o expunere cu tema "Vestigii■ arheologice în Transilvania". Elevii, membri ai cercului, le-au avut. ca in vitate pe doamnele Zoia Maxim şi Viorica Crişan de la Muzeul de Istorie a Transilvaniei. - - ■ ' ■
Revenind la posibilitatea călătoriei în timp:
GUTENBERG, BUDAI DELEANU SAU o
Vă informam, în pagină de săptămîna trecută, cum cititorii ziarului The Times se întrec în imaginaţie pentru a vedea ce personaj istoric ar fi mai interesant de suprimat în cazul în care călătoria în timp va fi posibilă, lansînd totodată, pentru voi, aceeaşi
Pagină rcali/ată dc M . TR1PON
Azi-Sclipesc picaturile de venin din
inimă ,Şi-ndulcesc cupe cu-azur ce se
. . clatină Din zori de zi deasupra noastră. Mi-ai spus că privirea, mi-e goală fi-am spus că mă dor tălpile. Ne-am spus să ne spunem un gînd Dorinţa marelui vînt.
provocare., Cîteva răspunsuri am prim it deja, într-o anchetă imaginată de Alin TUDOR, pe care v-o supunem atenţiei cu menţiunea că aşteptăm şi alte răspunsuri, de la alţi cititori sau deja colaboratori ai paginii. Aşadar conform imaginarei anchete, ar trebui suprimat..:
Un elev: "Mihai Viteazul". ”De ce?” :"Pentru că am luat un 3 la lecţia despre Unirea din 1600 şi el e făptaşul, nu?” -
Un student: "A. I. Cuza. Pentru că el a fost cel care a introdus învăţămîntul obligatoriu şi. i-a dat dlui ministru Maior ideea de a
pretinde prezenţa obligatorie la cursuri!" ' ;
O mamă: "Cr. BelL Căci dacă nu . ar fi inventat telefonul, nu ar fi trebuit să plătesc acum jumătate din. salar pe convorbirile fiicei mele!”
Un cititor de ziare: "Gutenberg. Dacă n-ar fi fost el, ri-am fi ajuns în halul ăsta de dezinformare!” '
Un arheolog: ^Matei Corvin”. "De ce?" "Nu ne-ar mai fi incomodat la săpături".
Un om de bine: "Avram Iancu” "De ce?” "Nu ar mai fi tulnicăresele noastre aşa de obosite!”. ,.
Un parlam en tar: "I. Budai Deleanu”. "De ce?” "Nu s-ar mai
putea spune despre noi că ne desfăşurăm şedinţele după un model
, literar”. >Un opozant: ”Dracula. Strică
imaginea României în străinătate”.Zina Dumitrescu: "Surorile
Elliot”. ”De ce?” "Cum de ce? Concurenţa, dom’Ie! Concurenţa!”
- Un fcodyguard: ”Kevin Costner”. ”De ce?” "Pentru că eu voiam să lucrez pentru W. Houston!” ,
Cineva: - "Laszlo Tokes". "Cine???" "Glumeam. Dacă nu s-ar fi născut domnia sa, atunci cu cine
• s-ar mai fi jucat dl Funar Nu te supăra frate?'’
> ------------ --------- T
Zbor de pasăre...
M ă ro gSună ccasul tâlăzuirii albastre Mă rog să-mi adoarmă gîndul, mă rog să-mi curmi nevăzutul. . Aş .vrea sâ mă ardeţi pc rug Odată cu vuietul mării din care fug.
Ioana HUDREA
l oto: f'.ugen OI.AltU,f0to Club. Palatul Copiilor
. r
mm
-
FottKHnBMSESSL
>/. 7Ktrov . ■ « S M
, Şi zbor de copil;,
A D E V A R U L d e OSmI ECONOMIA vineri, 24 noiembrie 1995
A G I R - p e c o o r d o n a t e l e p r e z e n t u l u i
I n t e r v i u c u d o m n u l c o n f . u n i v . d r . i n g . M i r c e a B E J A N , p r e ş e d i n t e l e F i l i a l e i C l u j a A s o c i a ţ i e i G e n e r a l e a I n g i n e r i l o r d i n R o m â n i a - A G I R
• Stimate domniile conferen
ţ i a r , recent, I corp al ingineresc din România a tră it une v e n i m e n t
istoric. Despre ce este vorba?- La reuniunea Consiliului
General al Federaţiei Europene a Asociaţiilor Naţionale ale! Inginerilor (FEANI) desfăşurată la Budapesta in perioada 28 septembrie - 7 octombrie 1995, AGIR a devenit Membru Naţional al FEANI, organizaţie care îşi înscrie activitatea In spaţiul european. Recenta admitere în
. FEANI a AGIR, a Asociaţiilor Naţionale Inginereşti din Cehia, Estonia şi Slovenia a întregit harta ţărilor membre ale FEANI la 26.
Rezultatele activităţii inginereşti constituie baza dezvoltării fiecărei ţări, cu preponderenţă în plan ' tehnico-economic. Ingineria promovează un limbaj universal şi • obiectiv,. fiind independentă de diversele caracteristici naţionale.;' .Printre obiectivele AGIR, ca
' organizaţie profesională naţională, se situează şi asigurarea formării constante a inginerilor români la nivelul exigenţelor mondiale şi realizarea unor legături permanente Intre membrii asociaţiei şi colegii lor din alte ţări. Întărirea autorităţii : şi prestigiului titlului şi profesiei de ingjner constituie însuşi sensul de a exista a AGIR.
• Admiterea în FEANI a AGIR : este legată de obţinerea titlului de EURO ING. Cc însemană acest lnern? t
- Începînd cu anul 1960 FEANI (înfiinţată în 1951, cu sediul la Paris) a realizat necesitatea
recunoaşterii reciproce, între ţările europene, a calificării profesionale, obţinute prin sisteme de învăţămînt foarte diverse şi concretizată în ceea ce se numeşte astăzi “Registrul FEANI”. Acreditarea unor insituţii româneşti de învăţămînt superior tehnic şi accesul inginerilor români la- titlul de “inginer european” EURO ING permit libera mişcare a inginerilor, şi posibilitatea de practicare a acestei profesii în cadrul şi în afara zonei acoperite de FEANI
Şedinţa Biroului Executiv AGIR din 16 octombrie ac. a stabilit că Comitetul Naţional de Control al
-Registrului FEANI are ca preşedinte pe domnul prof. dr. ing. Mircea PETRESCU, vicepreşedintele AGIR.
• La ce alte acţiuni recente a participat AGIR? ;
- în perioada 5-6 octombrie 1995 s-au desfăşurat lucrările celei de a XV-a Adunări Generale a Federaţiei Mondiale a Organizaţiilor Inginereşti. FMOI/WFEO, organizaţie la care AGIR este afiliată. Au fost prezente 31 de delegaţii ale menirilor naţionali şi toţi membrii internaţionali ai federaţiei, printre care şi România. In cadrul luciărilor Adunării Generale s-au analizat modul de abordare şi de dezvoltare a -problemelor inginereşti, conştientizarea rolului tot mai important- al activităţii în cadrul federaţiei mondiale, o mai bună cunoaştere a asociaţiei noastre şi a României în general
• Cum s-a implicat Filiala Cluj ,a AGIR în activitatea generală a Asociaţiei?
- Menţionez doar un aspect: simpozionul ştiinţific “Ştiinţă, tehnologie, industrie”. Simpozionul
sub genericul ŞTIINŢĂ, TEHNOLOGIE, INDUSTRIE, organizat sub egida Academiei Române - Filiala Cluj-Napoca, Secţia de Ştiinţe Tehnice şi Asociaţia Generală a Inginerilor din România - Filiala Cluj, care a avut loc în 27 octombrie 1995 în cadrul Zilelor Academici Clujene, a constituit un bun prilej de informare reciprocă a inginerilor din ramuri diferite de activitate a realizărilor prezente în domeniile cercetate. S- au abordat diferite domenii inginereşti; mecanică tehnică, istoria ştiinţei şi tehnicii, rezistenţa materialelor, construcţii de maşini, agricultură, metalurgie, utilaj tehnologic ş.a. Volumul de lucrări apărut cu această ocazie (primul a apărut anul trecut) cuprinde cele 25 lucrări/ comunicări de actualitate prezentate şi realizate de nume prestigioase din cercetarea românească, membri AGIR, ingineri, cercetători şi proiectanţi, cadre didactice.
• Cum vedeţi rolul şi implicarea inginerilor. în redresarea economică a ţârii?
- Rolul inginerilor, al Asociaţiei Generale a Inginerilor din România în relansarea, modernizarea şi dezvoltarea economiei româneşti este determinant! In realizarea unei economii întinerită din punct de vedere al produselor, al tehnologiilor şi managementului, inginerii trebuie să fie permanent consultaţi, sâ proiecteze, să cerceteze, să-şi exprime şi să-şi facă cunoscute opiniile, să aducă sugestii şi posibile soluţii constructive. Profesioniştii politicii ar avea numai de cîştigat dintr-o astfel de colaborare. ~ ■
.................... -
In ultimii ani, firmele particulare au apărut ca ciupercile după ploaie. Calitatea produselor alimentare livrate de acestea şi nu numai lasă mult de dorit. Fără îndoială, introducerea licenţelor de fabricaţie va ridica mult calitatea unor produse.
Foto.: N. PETCU
[UBCIROCflEOTANSTALT INVEST ROMANA ' " ; ' •
Vă oferă o şansă reală la preschimbarea cuponului
Creditanstalt Investment Bank intenţionează înfiinţarea unui nou fond de investiţii. Administrat deC IR O , Fondul va fi constituit pe baza acţiunilor rezultate Tn urma încheierii procesului de privatizare.
superioară a cuponului sînt rugaţi să trimită un plic autoadresat şi timbrat la Căsuţa Poştală nr.473, Oficiul Poştal nr. 1, Cluj-Napoca sau sâ ne contacteze la tel. 064/196673. 'CIRO garantează preluarea acţiunilor rezultate în urma preschimbări^ cupoanelor la societăţile indicate.
C I10 - dă valoare banilor dvs.
LICENŢE DE FABRICAŢIE PENTRU PRO DUSELE A LIM EN TA R E
Conform Ordonanţei 42/1995, începînd cn luna trecută, agenţii economici care fabrică produse alimentari: destinate comercializării sînt obligaţi să solicite licenţe de fabricaţie de Ia Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei. Se urmăreşte ca pînă la sfîrşitul anului toţi agenţii economici să posede licenţe de fabricaţie.
Activităţile pentru care se acordă licenţe de fabricaţie sînt din domeniul producţiei de lapte şi produse lactate, came şi produse din carne, peşte şi produse piscicole, pîine, produse de morărit şi • panificaţie, zahăr, uleiuri şi grăsimi vegetale alimentare, băuturi răcoritoare, conserve de legume şi fructe, vin, bere, spirt, băuturi alcoolice, drojdie de panificaţie, prestări servicii etc.
LiccnţcIc de fabricaţie a produselor alimentare se acordă următoarelor categorii de producători: agenţilor carc desfăşoară activităţi în domeniul' producţiei dc produse alimentare, persoanelor juridice ţi asociaţiilor familiale, precum şi persoanelor fizice autorizate să desfăşoare o activitate cconomică independentă. în domeniul producţiei dc băuturi alcoolice sau băuturi răcoritoare.
Pentrua obţine liccnţa sc aplicăo taxă în valoare dc 500.000 Ici pentru agenţii cconomici persoane juridice şi dc 250.000 lei pentru asociaţiile familiale şi agenţii
economici persoane , fizice^ autorizate. Licenţa este necesară pentru fiecare produs alimentar în parte şi este netransmisibilă.
Pentru agenţii economici din judeţul Cluj, licenţele de fabricaţie se vor acorda de către Direcţia Generală pentru Agricultură şi Alimentaţie a judeţului pentru fiecare unitate de producţie, indiferent unde este amplasată aceasta, şi pentru fiecare unitate şi produs prefium şi pentru fiecare prestare de serviciu din domeniul producţiei alimentare. Pentru ■ aceasta, societăţile comerciale şi persoanele autorizate vor înainta DGAA o cerere tip şi următoarele documente: statutul societăţii comerciale în -copie xerox; certificatul dc înmatriculare al societăţii la Oficiul Registrului Comerţului, în copie xerox; certificatul de înregistrare fiscală a societăţii, în copie xerox; autorizaţia de funcţionare a unităţii de producţie, eliberată de Inspectoratul de poliţie sanitară şi medicină preventivă, în copie xerox; autorizaţia de funcţionare sanitar-veterinară pentru unităţile de producţie care prelucrează materii prime de origine animală, - eliberat de Direcţia sanitar? veterinară a judeţului, în copie xerox; avizul Ministcnilui Sănătăţii pentru fiecare din produsele pentru care se solicită. licenţa de fabricaţie, în copie xerox; fişa
unităţii de producţie* pentru care se solicită licenţa de fabricaţie; specificaţia tehnică sau standardul de firmă elaborat şi aprobat pentru flecare produs pentru care se solicită licenţa; schema tehnologică de fabricaţie ale fiecărui produs; instrucţiuni tehnologice ,4e fabricaţie ale fiecărui produs în care să fie prezentate în amănunt toate operaţiunile tehnologice, modul cum sînt verificaţi şi controlaţi parametrii tehnologici; fişa cu privire la pregătirea personalului de conducere şi de execuţie. După primirea cererii de licenţă, DGAA va analiza documentaţia primită şi va comunica agentului economic dacă "aceasta este completă. Dacă există documente necorespunzătoare, agentul economic va depuneo nouă cerere cu documentaţia completă, iar comisia instituită în acest scop de DGAA va verifica Ia faţa locului realitatea datelor înscrise în documente, întocmindu- se un proces verbal Dacă cererea este respinsă, după remedierea deficienţelor semnalate, agentul' economic depune o nouă cerere, în cazul în carc această cerere nu a fost depusă în termen de 30 dc zile dc Ia data încheierii procesului verbal de constatare, inspectorul constatator va sesiza organele competente pentru retragerea autorizaţiei de funcţionare.
Dată fiind complexitatea
documentaţiei care urmează a fi întocmită pentru obţinerea licenţei de fabricaţie şi de numărul mare al societăţilor comerciale care au activităţi în acest domeniu, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei a prelungit termenul de depunere a cererilor de licenţă pînă Ia data de 1 decembrie a.c. Pentru a yeni în sprijinul societăţilor comerciale : şi persoanelor fizice interesate, SC Intermedieri, Consultanţă, Asistenţă' Napoca SRL Cluj- Napoca, beneficiind de colaborarea unor specialişti în domeniul industriei alimentare, acordă consultanţă şi sprijin în vederea întocmirii documentaţiei tehnice necesare pentru obţinerea licenţei de producţie pentru fiecare unitate de producţie, activitate şi produs precum şi pentru fiecare prestare de serviciu din domeniul producţiei de produse alimentare.
Informaţii suplimentare cu privire la acordarea licenţelor dc fabricaţie pentru produse alimentare sc pot obţine la sediul SC Intermedieri, Consultanţă, Asistenţă Napoca SRL din Cluj- Napoca, Piaţa Unirii nr. 1, camera 23, sau la telefon 193228 sau 194851, interior163.
Pagină realizată , de Ion RUS
P l e d o a r i e
Penlru o facilă circulaţie pe pia|ă produselor agricole de loate felurile
în ciuda faptului că ţara noastră este o mare producătoare de cereale, accesul la stocurile existente este dificil, cînd ţăranul ar dori să le utilizeze ca material furajer pentru creşterea animalelor, acolo unde există bune condiţii în această privinţă. Este vorba de facilităţi de preţ şi de procurare din surse apropiate. Comerţul cu cereale este dificil şi costisitor, reclamînd greutăţi de colectare de la producători, fără a mai aminti de altele privind puritatea materialului, umiditatea, greutatea hectolitrică, cîntăritul, transportul, mînuirea, ambalarea şi cîte altele încă. Cerealele pot avea atîtea şi atîtea destinaţii ca alimente pentru populaţie, furaje, prelucrare în scopuri industriale, export etc. Diferenţa de cost între cerealele in vrac şi cele măcinate şi- ambalate este considerabilă, îneît putem uşor vorbi de o veritabilă prohibire a comerţului cu acest gen de produse. Explicaţiile pot fi uşor de găsit Desigur că producătorul poate face ceea ce vrea cu propriile produse obţinute în gospodăria Accesul Ia stocurile de cereale latente în ţară şi teritoriu întîmpină greutăţi Îngrăşînd şi crescînd animale şi păsări de felurite specii creşte bogăţia naţională, se asigură abundenţă pentru
. consumatori, locuri de muncă, se înviorează transporturile şi activităţile industriale. Mai este nevoie de alte argumente ii această privinţă? Spontan se pune problema calificării tineretului, a înfiinţării de şcoli de tot felul a asigurării de cadre didactice, a îmbunătăţirii căilor de comunicaţii. Nu numai băuturi alcoolice se pot obţine din cereale - oricine ştie. întrebare» elementară care se ridică este aceea: “de ce nu s-au realizat ji în trecut asemenea iniţiative? • Răspunsul este şi el tot atît de simplu: “lipsa de interes şi de ORGANIZARE”. Nu dorim • aduce învinuiri nimănui. Zonelt naturale înfloritoare în toate privinţele au beneficiat de exemplul altora. Dc regulă, 'a apropierea oraşelor şi a căilor de comunicaţii sau surse de energie, ori unde nivelul cultural este nai ridicat, lucrurile stau bine. Dispunem de numeroase cadie tehnice de specialitate, de posibilităţi de a produce, dccio ofertă sporită, complctată en <* “cerere” pe aceeaşi măsuri A* lipsit cadre de economişti, îndeosebi în mediul rural, dtf mai cu seamă îndemnuri I1 posibilităţi concrete de realizai® în practică a acestor posibilii*!1
Petre DANCIU
vineri, 24 noiembrie 1995 EVENIMENT A D E V A R U Lde Clm
Sub aspect infracţional întîlnim jtuaţii cînd nu se poate stabili ţradu! de participare al fiecărui infractor. ■ -Avem de a face, în acest caz, RIXUL sau încăierarea. Există, adar, rix, cînd în urma certei te doui sau mai multe persoane,
«produce o încăierare şi nu ştim sact cine a'lovit. E un fel de duel
lan, fără forme; şi cu mijloace [udimentare. Cearta a putut
purcede de îa cuvintele ^ensatoare pe care şi le-au adresat ■ (iouă persoane, încăierarea trebuie
insă să cuprindă ,mai- multe persoane, cel puţin cîte două de fiecare parte, să existe o îmbulzeală, şi, deci, greutatea de ipreciza acţiunea fiecăruia. Rixul presupune,indiscutabil,' violenţe fizice reciproce; dacă nu s-a trecut ie la invectivele orale la violenţe faice, nu aVem un rix. Violenţele
ice se pot produce în orice mod; lovesc cu bastoanele sau cu
pumnii, în care caz avem o luptă prin contact; sau, dimpotrivă, se trancâ cu pietre, sau se trag focuri de armă,'deci un aţac de»la distanţă. Fiind vorba de violenţe
rixul, în mod firesc, implică loviri.; se poate însă, ca, în învălmăşeală, să se ajungă la vătămări, mai grave - şi în acest caz se pune întrebarea: cine va fi pedepsit pentru aceste vătămări? Rixul în sine, este însăşi încăierarea dintre cele două tabere,
încăierareacil fireştile sale manifestări: îmbrînciri, loviri, trînteli, toate însoţite de ţipete şi larmă.' Din această cauză este greu să se stabilească ceea ce a făcut fiecare combatant. Ceea ce este uşor de probat este identificarea celor care
. au luat parte la rix, deci, cine sînt corixanţii. La orice rix, găsim un fel de provocare, nu în sensul strict al scuzei provocării, admisă de
, Codul penal, ci în sensul mai larg de întărîtare sau de excitare, datorită schimbului de cuvinte
• dintre cele două tabere. Or, este iarăşi greu de stabilit, în acest schimb de cuvinte, care au fost mai îndîrjitoare. Faţă de aceste împrejurări s-a propus ca rixul să fie considerat infracţiune de sine stătătoare, avînd ca subiecţi activi pe toţi cei care au participat la rix, toţi corixanţii urmînd să fie supuşi la aceeaşi pedeapsă, indiferent de ceea ce a făcut şi ceea ce a suferit fiecare în 'tim pul rixului. Argumentarea este extrem dc convingătoare: rixul prin el însuşi, e",de natură să tulbure ordinea publică, să creeze un pericol pentru persoanele fizice. Este deci, bine şi motivat juridiceşte, ca toţi cei dare au luat parte la rix să fie- pedepsiţi, indiferent dacă au lovit sau nu, fiindcă prezenţa lor a contribuit, stimulînd şi încurajînd pe ceilalţi să lovească, şi, deci, pedepsirea tuturor corixanţilor cu aceeaşi pedeapsă, pentru rixul în sine, pare întru to tu! justificată,. Mulţimea agitată a fost şi continuă să fie o problemă socială serioasă.
Este serioasă pentru că nu poate fi controlată, nu poţi identifica provocatorii, pe instigatori ..Acest mediu este extrem de favorabil
■pentru elementele declasate; recidivişti, paraziţi, cei care nu au nimic în comun cu spiritul de onestitate. Cînd se stabileşte cine a provocat vătămări corporale grave, aceştia vot fi sancţionaţi distinct,
jurist Ion GHERCIOIU
Numeroşi cititori ne-au întrebat despre soarta lui K un Lajos - Karol. Omul care a terorizat un întreg cartier, care a căutat să înşele, prin afaceri necurate, cît mai mult posibil fiscul. Obligaţia noastră morală este să vă dăm un răspuns. Autorităţile, însă, nu s-au arătat prea cooperante în ; acest caz. Fotoreportera 1 nostru a reuşit să "imortalizeze” Voluminosul dosar al acuzatului. Ce dovedeşte, aceasta? Că omul se află după gratii şi că amînările în instanţă se ţin lanţ. Pentru cei care ne-au povestit despre ”apocalipsa arestării acestui
, individ”, trebuie să precizăm că inculpatul hu va primi chiar aşa mulţi ani după cum se spera.
• Verdictul, însă, îl vor da juraţii. Cînd? 7 " • ■ ; ;' ;
Toate la timpul potrivit! :
M I I
r r .............
' .
uDumneavoastră întrebaţii
specialiştii răspundîn urma numeroaselor scrisori
primite Ia redacţie ş f a interesului manifestat de cititori, iniţiem o nouă
, rubrică, de consultaţii juridice civile, începem prin a răspunde domnului Ioan Mureşan din Cluj-Napoca., Să vedem, însă, care este situaţia dînsului: în anul 1994, luna noiembrie, a vîndut un autoturism marca Ford, cu 8 milioane lei, din care i-au fost achitaţi 6,5 milioane v lei, restul uhnînd să-i fie achitaţi pînă în luna august a.c., Dînsul a încheiat un contract cu Pop Vasile, în acest sens. La primirea celor 6,5 milioane lei, dl Mureşan i-a dat autoturismul cumpărătorului, însă resţtil de preţ neachitat nu l-a mai primit. Ne întreabă ce sa facă, întrucît nu a putut ajunge la nici o înţelegere cu cumpărătorul şi nici nu ştie dacă acesta-nu,a înstrăinat autoturismul între timp.
Avînd în vedere că preţul este indivizibil, aveţi două . alternative. Fie să-l urmăriţi pe debitor pentru restul de plată neachitat, fie să cereţi rezoluţiunea contractului, cf art.! 1020, 1021 C.Civ.y cu daune
interese, ambele acţiuni trebuind să le înaintaţi instanţei de judecată, în: baza contractului pe care-1 aveţi cu cumpărătorul. Dacă autoturismul a fost înstrăinat, nu mai puteţi cere rezoluţiunea contractelor ulterioare prin care autoturismul a fost vîndut, pentru a reintra în posesia acestuia, întrucît acest drept îl aveţi numai timp de 8 zile de la data predării maşinii către cumpărător, conf. art. 1730, al.5 C.Civ., în baza privilegiulu i vînzătorului de imobile, în această situaţie, nu mai puteţi decît să-l urmăriţi pe, cumpărător, pentriL restul de plată pe care-1 mai are, cerînd, totodată şi daune-interese, p re c u m ş i achitarea cheltuielilor de judecată. În cazul în care credeţi că
' cumpărătorul deţine încă maşina în cauză, puteţi cere" în instanţă rezilierea contractului; pentru neplata preţului, asta însemnînd că contractul încheiat se anulează, dumneavoastră avînd dreptul să solicitaţi şi plata unor daune- interese, precum şi a cheltuielilor de judecată. D.C.
( - D i n C a r t e a A l b ă a S e c u r i t ă ţ i i y
Ministerul de Interne Inspectoratul judeţean Cluj ■= . 'Din datele verificate pe care le
deţinem, rezultă că Balogh Edgar, ii ziua de 2 iunie a.c., a avut o discuţie cu B enko S am u ilă , cercetător istoric, căruia i-a făcut o amplă p rezen ta re a su p ra desfăşurării Conferinţei. Naţionale •Uniunii Scriitorilor şi a modului rama decurs desemnarea lui Suto Aadras la candidatura funcţiei de vicepreşedinte, în u rm a ^misionarii lui Meliusz Iozsef. Cu Şeasţâ ocazie, sus-numitul a scos n relief contribuţia pe carc a avut- • in desemnarea lui Sulo Ândras.“ continuare, a arătat că unii nu l- >» acceptat pe acesta, pentru considerentul că, dacă va fi ales *Ji «e va ridica atît el, Balogh “ pricit şi Hajdu Gyozo, şi, prin {i, 'naţionalismul nord- •rdelein". ’
A mai spus că, înainte cu două tfptâmîni de începerea conferinţei uţionalc a Uniunii Scriitorilor, la
i Worheiul Sccuiesc s-a întîlnit cu y, 'C ehs Janos, Hajdu Gyozo şi
Aodras şi alunei a propus , «semnarea lui Sulo Aodras ca '■«preşedinte, cu to a te că fedas Janos le-a recomandai, din numite considerente, să fie de Kord cu Meliusz Jozsef, în urma **tjii fapt, Suto Andras ar fi luat ■ “ “ firea sâ nu accepte eventualele ■
: Strict secret, 15 iunie 1972
propuneri care I-ar desemna pentru această funcţie şi aceasta pentru a nu-i crea lui Fazekas Janos greutăţi în luarea de poziţie în alte probleme. Făcîndu-i o căracterizare lui Suto Andras a reliefat faptul că acesta, prin
^materialul pe care l-a redactat în problema şcolilor profesionale maghiare, prin interesul manifestat în dezvolţarea secuimii şi a formării judeţului Covasna a luat poziţie în probleme naţionale.
în altă ordine de idei, într-o discuţie avută în ziua de 7 iunie a.c. cu Loriczy Laszlo, scriitor din Bucureşti, Balogh Edgar a ridicat următoarele probleme: femeile de naţionalitate maghiară din România, pur şi simplu nu au posibilităţi sâ participe la activităţile pbşteşti, culturale, aşa. cum au femeile de naţionalitate română. Aceasta din cauză că nici în CAER, nici în ONU, comunitatea minoritară nu csle reprezentată; în momentul de faţă ar fi necesară o intervenţie în problema folosirii denumirilor dc localităţi în publicaţiile de limbă maghiară, folosindu-se denumirea lor maghiară şi nu cea românească; prezentarea unor probleme, din punct dc vedere juridic, este imposibilă, pentru că minoritatea naţională maghiară nu reprezintă pcrsoană-juridică şi, ca atare, nu aro voie să intervină undeva, ocolind statul în carc trăieşte; în momentul de faţă, ca urmare a
faptului că minoritatea maghiară nu are reprezentanţi în anumite organe de stat, au apărut tendinţe clare de asimilare; acest lucru l-a exemplificat cu municipiul Oradea, unde, după părerea sa, au loc cele mai puternice tendinţe de românizare, fapt ce a determinat consiliul oamenilor muncii de naţionalitate maghiară să încheie mai multe procese-verbale, pe care le,-a prezentat conducerii de partid; la fel, a arătat că s-a înfiinţat un combinat poligrafic, fără o secţie maghiară; la noi, în comparaţie cu Occidentul, unde marxismul esle privit extrem de critic, nu se face acest lucru, nu există o preocupare în sensul clarificăriii acţiunii legii plusvalorii, sau în problema proprietăţii obşteşti, despre care degeaba se spune că forţele de' producţie se află în mîna clasei muncitoare, practica nu dovedeşte acest lucru. După părerea lui, omenirea trebuie condusă de foiţe populare şi naţionale, aşa* cum a prezentat acest lUcru şi în scrierile lui, şi că de problemele mari ar trebui să se ocupe tineretul, bătrînii rezumîndu-sc la acţiuni mici.
Referindu-se la problema naţională, a arătat că naţionalitatea trebuie să-şi asiguro, în primul rînd, existenţa biologică, iar apoi trebuie să-şi păstreze limba, şcolile, trebuie să ţină în şah "duşmanii interni”. De menţionat că aceste probleme, Balogh Edgar le-a discutat a doua zi cu Benko Samuilă, căruia i-a relatat, în plus, că împreună cu Lorinczy
Laszlo, au căzut de acord asupra necesităţii pornirii unei acţiuni lingvistice, care să'pUnă în mişcare
• pe toţi profesorii de- limbă maghiară, în scopul de a determina anumite schimbări' îfl problema şcolilor profesionale şi a lectoratelor maghiare de la facultăţile româneşti. La fel, se preconizează, în colaborare cu Andrassy Janos, "restructurarea problem ei cu ltu ra lizării m aselor” , prin folosirea studenţilor ca "specialişti în cu ltu ra lizarea m aselor maghiare”.
Totodată, i-a vorbjt despre necesitatea prezentării în faţa- întregii Europe a "umanismului. m in o rita r”, la care Benko Samuilă i-a sugerat ideea întocmirii unei culegeri de articole din problematica est-europeană românească şi maghiară, care, practic, figurează în volumele lui Balogh Edgar, intitulate "Cele şapte încercări” şi "Avertismente” . A ceasta, deoarece "problema m inoritari” este întîlnitâ peste tot şi ea, constituie "m area problemă nerezolvată a secolului XX”. în încheiere, Balogh Edgar a spus câ volumul "Culegerea de articole” pe care preconizează să-l redacteze va trebui să fie tradus în limba germană, în care sens îl va folosi pe Frieder Schuller, poet şi dramaturg din Sibiu, care, de fapt, în curînd îl va vizita.
Intr-un Nissan Terrano II, poţi fi stăpînul a tot ce vezi!
Acesta este sloganulconsacrat pe care firma constructoare de maşini japoneză l-a atribuit modelului Terrano II odată cu lansarea acestuia. Şi cred că nu ar fi putut găsi un altul mai potrivit. Dacă o berlină poate atrage pe o persoană sau alta din anumite motive (viteză, spaţiu interior, siguranţă sau lux), o maşină de teren de genul lui Terrano II atrage pe absolut toţi deopotrivă, pentru că aceasta întruneşte toate calităţile prezentate mai sus. Cele două versiuni de motor, de 2389 sau 2663 centimetri cubi, care dezvoltă o putere de 100, respectiv 124 cai putere, pot purta maşina în aproape orice condiţii, de teren. Şi toate acestea fără a face nici cel maimic rabat de la confortul şi siguranţa fiecăruia.
* X
W vei s ă f i i o m a ş in ă p e v ia ţă ?
-... Dacă”ai şi banii ca să o cumperi, o poţi avea. pentru că NISSAN şi-a făcut un titlu de glorie în a atrage cumpărătorii cu cclc mai tentante avantaje.-Trei ani de garanţie sau 100.000 de kilometri garantaţi nu sînt de ignorat, mai ales că pentru mulţi dintre noi, cifra de 100.000 de kilometri este destul de greu de atins.
lin mod de a-ti menţine- ' 9 ;■ 9
afacerile în ... misdareAcesta este Urvan-ul firmei NISSAN. Odată instalaţi în el aţi
putea face cunoştinţă cu unul dintre cei.mai loiali parteneri ai dumneavoastră. Totul este confortabil, compact, spaţios. Şi nu în ultimul rînd (poate chiar în primul) foarte economicos. Calităţile sale îl recomandă ca o excelentă maşină de transport marfă (dispune, în funcţie de model, de un spaţiu cuprins între 5;8 şi 6,4 metri cubi) sau ca un excelent ”van” de fâmilie, numărul persoanelor transportate (pînă la şapte) nefiind o problemă pentru o capacitate cilindrică cuprinsă între 2389 si 2494. ___
' ^ ‘ / r ‘
Rubrică realizată de: - Radu VIDA • - si Cristian BARA )
1
A D E V Ă R U L ,d e G H u j ULTIMA ORĂ vineri, 24 noiembrie 1995
' AFLĂM DE LA BIROUL DE PRESĂ AL POLIŢIEI
Infracţiune silvică. Poliţia l-a depistat pe Buzgariu Marin Micu din Cîmpeni în timp ce a încercat să comercializeze 235 de pomi de iarnă. Brazii au fost confiscaţi, iar „pădurarului” i s-a aplica o amendă de 1 milion de lei.
Lipsă la gramaj. Cu ocazia unui control efectuat la barul "Pedro”, a fost prinsă în flagrant barmana Deac Edith care vindea băuturi alcoolice cu lipsă la gramaj. A vîndut 400 gr. de coniac la 4 pahare cu 60 gr. lipsă la măsurătoare. I s-a întocmit dosar penal conform Legii protecţiei consumatorului. '■ /
Geanta buclucaşă. O patrulă a Poliţiei municipiului Cluj-Napoca l-a ■ depistat pe Aurel Pădurean (31 ani) din localitatea Valea Largă, jud. Alba, care avea o geantă plină cu bunuri furate. Luat la întrebări, nu a putut da lămuriri de unde avea geanta. în urma cercetărilor s-a stabilit că acesta a sustras în data de 19 noiembrie a.c. din locuinţa lui Ioan Martin din Cluj- Napoca un cojoc, încălţăminte şi îmbrăcăminte împreună cu geanta; Lucrurile urmau să fie valorificate în piaţa de vechituri. Parchetul a emis mandat de arestare preventivă pe termen de 30 de zile.
.. . (val.m.)
Pacea iugoslavă -o soluţie greşită(urmare din pag. 1)
In realitate, sîrbii sînt numeroşi ; în toate celelalte republici. în Croaţia reprezentau 12,5%. în Bosnia-Herţegovina, din 4,416 milioane de locuitori, musulmani erau 1,965, sîrbi - 1,364, croaţi - 0,735, "iugoslavi" - 0,240 milioane.; Altfel spus, în atît de des mediati- zata ţară de "etnie" musulmană - occidentalii sînt ori complet inculţi,' ori mint cu neruşinare cînd echivalează etnia cu religia - sîrbii' reprezintă jumătate din toate "etniile".
Conform recentului tratat de pace, musulmanii şi croaţii pot constitui
; o federaţie, la rîndul ei confederată cu Croaţia, dar sîrbilor nu li se permite să se "confedereze" cu sîrbii din Serbia.. Frumoasă dreptate au făcut ONU, Europa Occidentală şi SUA!;..
Alia Izertbegovici afirmă că este nemulţumit că a obţinut doar 80% - 90% din ceea ce a cerut - din ceea ce a cerut deocamdată. Pentru că Alia Izetbegovici â scris o carte - * '"Declaraţia islamică" (pentru care a -
şi intrat la puşcărie în 1970) - în care afirma că este necesară "crearea unqj comunităţi islamice din Maroc pînă In Indonezia", întrucît "Nu poate, exista nici pace, nici coexistenţa între credinţa islamică şi instituţiile sociale şi politice neislamice". Textul e vechi, dar nu avem .nici un motiv să credem că actualul preşedinte al musulmanilor din Bosnia-Herţegovina. şi-a modificat credinţa şi credinţele. Că Europa Occidentală şi SUA refuză să ia în considerare apartenenţa lui Alia Izetbegovici la extremismul islamic e o problemă despre care se. poate crede că reprezintă miza în cursa pentru ocuparea de poziţii privilegiate pe malul Adriaticii şi nu are nici o legătură cu problemele reale ale slavilor de sud. Pacea de la Dayton e un fals. Ea nu face decît să pregătească noi conflicte. Mai devreme sau mai tîrziu, Croaţia va înghiţi Bosnia-Herţegovina, cum a şi lăsat să se înţeleagă Franjo Tudjman în campania electorală din 1990. Iar sîrbilor nu li se îngăduie să trăiască într-un singur stat - fie si în confederaţie: ..
C R E D IT A N S T A L T IN V E S T R O M A N IA
în atentia investitorilor la *
FONDUL ROMAN DE INVESTIM
' .. ■, :V . . ; ■■/' f \ ■ o ,
Fondul Român de Investiţii administrat de Qreditanstalt Invest S.A. România [CIRO] anunţă investitorii că începînd cu data de 15 noiembrie 1995 au posibilitatea să efectueze operaţiuni şi la ghişeele Băncilor Bucureşti şi Transilvania din întreaga ţară .
Bucureşti comunică:j
Completul de judecată, de la Curtea de Apel Bucureşti, întrunit în 2 noiembrie a.c. în procesul autoturismelor - Dosar 2006/1995 a stabilit:
1.. Amînarea procesului pentru ziua de 7 decembrie 1995, datorită faptului că recurenţii (Guvernul, M inisterul Finanţelor şi S.C. Comautosport S.A.) nu au plătit taxa de timbru care este de 950 lei pentru fiecare membru al celor trei asociaţii din Bucureşti, laşi şi Dolj.
2. Fiecare asociaţie să prezinte listele nominale cu membrii aflaţi în evidenţă, liste necesare pentru aplicarea taxei de timbru de la
punctul 1 de mai sus. în mod operativ, APCA Bucureşti a depus listele nominale solicitatei
in cazul în care, dintre cei înscrişi, mai sînt Unii restanţieri la plata cotizaţiilor anuale (1992 - 400 Iei, 1993 -500 lei, 1994 - 700 iei şi 1995 - 1200 lei), aceştia sînt rugaţi sâ o achite cît mai urgent, trimiţînd prin poştă copia xerox a chitanţei, la sediul Asociaţiei (APCÂ, str. Pădureni 1, bl. 51, sc. 1, e t IE, ăp. 20, sector 6 Bucureşti, cod 77756), în caz contrar îşi pierd calitatea de membru APCA, urmînd a fi scoşi din evidenţe.
Ing. Marius MĂLAI
Rusia şi embargoul impus Iugoslaviei
r
Ridicarea sancţiunilor economice impuse Belgradului va deschide largi perspective extinderii legăturilor comerciale dintre Rusia şi Republica Federală Iugoslavia - au declarat agenţiei 1TAR-TASS surse ale Ministerului rus pentru Relaţii Economice cu Străinătatea (MERS).
Potrivit acestora, Moscova şi Belgradul au semnat, încă din august a.c., un acord de cooperare economică
, şi coiliercială, document ce principiile fundamentale ale acta. de colaborare bilaterală. Tot aici ii, încheiat şi un acord privind crc
‘ comisiei interparlamentare mixte r*. iugoslave de colaborare comerţ
enumerate se precizează că et va c, în vigoare după anularea embargo internaţional impus Belgrad notează ITAR-TASS.
PREŞEDINTELE POLONEZ ALES ÎNCEARCĂ SĂ ÎS! LĂRGEASCĂ
BAZA POLITICĂ(AFP)
Ales duminică cu 51,72 la sută din voturi, Aleksander Kwasniewski va trebui să încerce acum ; să-şi lărgească baza politică în afara SLD, alianţa foştilor comunişti, pentru a-şi materializa dorinţa de a fl un "preşedinte al tuturor polonezilor". Teoretic, el dispune de pîrghiile necesare pentru a calma spiritele: trei miniştri "prezidenţiali", al afacerilor- externe , al apărării şi cel de interne, au decis să demisioneze. Ar fi suficient ca unul sau două dintre aceste posturi-cheie să fie încredinţate unor personalităţi din rîndul opoziţiei pentru a da consistenţă declaraţiei de deschidere a lui Aleksander Kwasniewski.: Zbigniew Siemiatkowski, purtătorul său de cuvînt, a lăsat să" se înţeleagă că o astfel de posibilitate nu trebuie exclusă. Un zvon s-a şi răspîndit imediat în Varşovia: istoricul Bronislaw Geremek, unul dintre conducătorii Uniunii pentru Libertate (UW, de opoziţie), âr putea fi propus pentru postul de ministru al afacerilor externe.
Un "zvon absurd", comentă marţi, într-o declaraţie făcută
AFP, Andrzej Potocki, purtiliri de cuvînt al UW. Totuşi, litn declaraţie semnată de Ltml
■' Balcerowicz,preşedintele Uliii pentru Libertate, aceaitaij exprimă speranţa că Altla«/d£ Kwasniewski va deveni W dintele tuturor polonezilor" ţik cerut sâ desemneze titularii «k trei ministere "In afara crittri
: departid", fără a interzice eiptc membrilor, săi de a accepţi na dintre aceste posturi.
Uniunea pentru Libertăţi cărei concepţii în mâteric it
: economie sînt relativ apropiatei cele ale foştilor comunişti IM ai lui Aleksander Kwasnient fost întotdeauna consideraţii acesta ca un partener pottiţk Dar conducătorii ei au ignorat! permanentă acest fapt. In op» sa, preşedintele ales "se într-o situaţie deosebit de dilicffi pe de-o parte* este obligat sini sprijin în centru, pentru a oi punerea în discuţie a legitimi: sale de către aripa de dreapta,! pe de altă parte, el trebuie ii|it seama .de aspiraţiile pe or victoria sa le-a suscitat în riii membrilor propriului partid*.
Programul Radio Cluj2 5 - 2 7 n o ie m b r ie 1 9 9 5
Sîmbâtă, 25 noiembrie: 6,00 Bună dimineaţa. Ştiri, actualităţi şi muzică. Revista presei transilvane. Dialogurile dimineţii. De la corespondenţii noştri. Astăzi despre ’ ieri 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Buletin de. ştiri. 10,05 Dor călător prin Transilvania.11.00 Transmisiuni directe-din Campionatul Diviziei A la fotbal.13.00 Radiojurnal. 13,15 Microfonul ascultătorului. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Bilete de papagal. 20,00 Din grădina cu flori multe. Muzică populară la cerere.
Duminică, 26 noiembrie: 8,00 Din grădina cu flori multe. Muzică populară la cerere. 10,00 Matineu duminical. 14,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Buletin de ştiri. 18,15 Teatru radiofonic: „Marea Năpîrlire” de Vasile Rebreanu. 20,00 Din grădina cu flori , multe. Muzică populară la cerere.
• 21,55 Buletin de ştiri.
Luni, 27 noiembrie:. 6,00 Bună dimineaţa. Ştiri, actualităţi şi muzică. Revista presei transilvane. Dialogurile dimineţii. De la corespondenţii noştri. Astăzi despre ieri. 8,0(5 ‘Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Buletin de ştiri.10.05 Rotbnda literară. 10,29 Radiocircuit 11,00 Buletin de ştiri11.05 Music shop. Muzică de toate genurile pentru toate gusturile.12.00 Radiojurnal. 12,15 - 13,00 Exclusiv magazin. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Microfonul ascultătorului. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radio Fax.
. Ştiri, actualităţi şi muzică. în dircct cu corespondenţii. J9,00 Radiojurnal. 19,15 Mozaic sportiv.20.00 Serata muzicală radio. Universul melomanului Muzica - între contemporaneitate şi universalitate. Arta lirică şi interpreţii ei. Concursuri şi festivaluri. Tinere talente. 21,55 Buletin de ştiri. ■ ■ , •
Programul TVR pentru zilele de sîmbătă, duminică si luniSîmbătă, 25 noiembrieProgramul 1: 7,00 Bună
dimineaţa din... banca întîi!; 8,50 Tip-top, mini-top; 10,00 Film serial: "Drumul spre Avonlea”;10,40 Matineu muzical; 11,25 Pas cu pas; 12,15 Ecranul; 13,05 Pleiade; 14,00 Actualităţi; 14,10 Turnul Babei; 18,45 Mapamond;19,15 Teleenciclopedia; 20,00- Actualităţi; 20,50 Film serial: "Suspiciuni”; 21,45 Invitaţie la Sinaia; 22,45 Film serial: „Perla neagră”; 23,30 Actualităţi; 23,50 Concursul de creaţie şi interpretare „Crizantema de aur” (selecţiuni);0,20 Povestea unei vieţi: Mireille Mathieu (II).
Programul 2:7,00 Întîlnirea de sîmbătă; 12,00 MTV; 13,00 TVR Timişoara; 13,30 Est meridian magazin; 15,55 Desene animate;16,20 Film serial: Pasiuni secrete”;17,05 Spectacolul lumii; 17,30 Serata muzicală TV; 20,30 Pariaţi pe campion; 21,00 TVM. Mesager; 21,30 Planeta cinema - 100; 22,00 Film serial: ”Santa Barbara”; ! 22,45 Săptămîna
sportivă; 23,15 Alfa şi Omega; 0,15 JazzAlive.
TVR CLUJ-NAPOCA: Pr.2:7,00 Jurnal în retrospectivă; Film artistic în serial:- "Natacha” (I); Rublica în limba maghiară: Filmul "Woyczek” de'Georg Buchner în regia lui Szasz Janos; Magazin.de sfîrşit de săptămhiă: Incursiune în necunoscut; Cîntece care rămîn; Sport; Bravo! - concursul emisiunii; Film serial în reluare: "Anastasia”.
Duminică, 26 noiembrie Program ul. 1: 8,00 Bună
dimineaţa!; 9,00 Ping, pong!; 10,00 Film serial: "Aventurile lui Skippy”;10.30 Lumină din lumină; 11,30 Din cele mai frumoase cîntece şi jocuri populare transilvănene; 12,00 Viaţa satului; 13,30 Atlas; 14,00 Actualităţi; 14,10 Poşta TV; 14,20 Alo, video-magazinul?; 17,50 Film serial: "Star Trek"; 18,45 A-doua Românie; 19,15 Robingo; 20,00 Actualităţi; 20,50 Filmele sâptămînii; 20,55. Film artistic: "Vin de mai";22,15 Tragerile Loto Special 6/49 şi Noroc; 22,25 Filmele săptâmînii;22.30 Duminica sportivă; 23,00
Programul 2: 7,00 - 5 x 2 Magazin duminical; 13,00 MTV;14.00 Film artistic: „Mofturi 1900";15,15 Un zîmbet pentru vîrstă a treia;15.45 Desene animate; 16,10 Film serial: „Inimă sălbatică”; 17,05 Fotbal iară frontiere; 20,00 Opera în concert;21.00 TVM. Mesager; -21,30 Descoperirea planetei; 22,00 Ritmuri muzicale; 22,15 La puterea a doua;23.00 Film serial: ”Santa Barbara";23.45 Sub cupola circului; 0,20' Întîlnirea de la miezul nopţii. \
Luni, 27 noiembrie Programul 1: 13,00 Actualităţi;
13,10 Interferenţe; 14,10 TVR Iaşi;14,50 TVR Quj-Napoca; 15,20 TVR Timişoara; 16,00 Actualităţi; 16,10 Avanpremieră; 16,25 Ne-am interesat pentru dumneavoastră; 17,00 Emisiunea în limba maghiară; 18,30 Desene animate; 19,00 De luni pînă luni; 19,30 Film serial: "Fata şi băieţii”; 20,00 Actualităţi; 20,50 Film serial: "Baywatch”; 21,45 Transfocator; 22,10 Teatru liric:
Omagiu Haricleei Darclee; 23,3! Actualităţi; 23,55 Cultura în Iui»;0,25 Concert Malboro Music Tour.
Programul 2; 13,00 Actualităţi; 13,10 Politica iute ideal şi real; 13,40 Film serial “Drumul spre Avonlea”; 14,30 Atlas; 15,00 Avanpremieră; 15,10 Film serial: "Perla neagră”; 15$ Filmele săptămînii; 16,00 Desene animate; 16,30 Film serial: "Ini® sălbatică”; 17,00 Măseaua de minte; 17,40 Film serial: "Iubiri amăgitoare”; 18,30 în f»!* dumneavoastră; 20,00 Arte vizuale; 20,30 Tribuna no*- conformaţilor; 21,00 TVM Mesager, 21,30 Sfinx; 22,00 Film serial: ”Santa Barbara”; 22,45 Repriza a treia; 0,30 Muzici * viaţa mea.
TVR CLUJ-NAPOCA: Jurnal - cronica evenimentele Sport; întrebări pentru o funcţie; A doua etapă a privatizării - didef cu preşedintele F>P.P. „BaM*- Crişana”, Ioan Cosman.
Autnreati prin &C. nr. 120/19gi. judecătoria Quj- Napoca. timatriculatâ la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Ouj. sub nr. J/12/308/1991 din 22.03.1991 cod fiscal 204469
ILIE CĂLIAN (redactor şef); DAN REBREANU (redactor şef adjunct);
VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct).Secretar de redacţie de serviciu: Maria SÂNGE ORZ A N
REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca-16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307 Sccretariat-rcdactor şef, rcdactori şefi adjuncţi,: 191.681; fax: 192J$i Secretariat de redacţie: 197.418; Rcdactori: 197.490,192.127 şi 197.507
TIPARUL EXECUTAT LA S.C. "George Bariţiu" tel. 432502; fax: 432501.
