HOTĂRÎREA nr. 1 (2009) privind activitatea Curţii Supreme de Justiţie în anul 2008 (1)

Plenul Curţii Supreme de JustiţieH O T Ă R Î R E

despre activitatea Curţii Supreme de Justiţie privind înfăptuirea justiţiei în anul 2008

Audiind informaţiile prezentate de vicepreşedinţii Curţii Supreme de Justiţie: dnele Nina Cernat, preşedintele Colegiului civil şi de contencios administrativ, Raisa Botezatu, preşedintele Colegiului penal, şi Natalia Moldovanu, preşedintele Colegiului economic, privind activitatea colegiilor respective în anul 2008, Plenul Curţii Supreme de Justiţie

C O N S T A T Ă :

În perioada de referinţă, organul suprem al puterii judecătoreşti şi-a desfăşurat activitatea în conformitate cu atribuţiile ce-i revin în baza Legii cu privire la Curtea Supremă de Justiţie nr.789-XIII din 26.03.1996.

Colegiile Curţii Supreme de Justiţie au asigurat înfăptuirea justiţiei în conformitate cu priorităţile stabilite prin Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 1 din 1 februarie 2008 privind activitatea CSJ în anul 2007, cu Planul de activitate a Curţii Supreme de Justiţie pentru anul 2008, aprobat prin Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 28 din 24 decembrie 2007, cu Programul de acordare a asistenţei metodice judecătorilor în chestiunile de aplicare a legislaţiei pentru anul 2008, aprobat prin Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.29 din 24 decembrie 2007 şi prin Hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr.4/1 din 17 ianuarie 2008, tinînd cont de programele naţionale şi internaţionale ce vizează protecţia drepturilor omului, lupta cu corupţia, eficientizarea şi transparenţa procesului de înfăptuire a justiţiei.

În activitatea Plenului şi colegiilor Curţii Supreme de Justiţie în anul 2008 au fost evidenţiate următoarele priorităţi:

Eficientizarea activităţii de efectuare a justiţiei la examinarea recursurilor ordinare, a recursurilor în anulare, cererilor de revizuire, în condiţiile prevăzute de lege;

Asigurarea aplicării corecte şi uniforme a legislaţiei de către instanţele judecătoreşti;

Acordarea asistenţei metodice judecătorilor în chestiunile de aplicare a legislaţiei, perfecţionarea formelor şi metodelor de acordare a asistenţei metodice;

Perfecţionarea activităţii organizatorice pe plan intern, ridicarea nivelului profesional al judecătorilor şi funcţionarilor Curţii.

Înfăptuirea justiţiei de către colegiile Curţii Supreme de Justiţie se caracterizează prin următorii indici statistici:

Pe parcursul anului 2008, Curtea Supremă de Justiţie a examinat în total 9733 de dosare şi materiale (cu 1117 cauze mai multe în comparaţie cu anul 2007 (8616

cauze)), inclusiv: 5437 de cauze civile şi de contencios administrativ; 3539 de cauze penale, dintre care 418 de cauze au fost examinate de către Plenul Curţii Supreme de Justiţie, şi 757 de cauze economice.

Colegiul civil şi de contencios administrativ în anul 2008 a soluţionat în total 5437 de cauze (a. 2007 - 4875), inclusiv:

în ordine de recurs secţiunea I Cod de procedură civilă – 2493 (în a. 2007 - 2117);

în ordine de recurs secţiunea a II-a Cod de procedură civilă – 2173 (în a. 2007 - 1902);

cereri de revizuire – 544 (în a. 2007 - 636); cereri privind strămutarea pricinilor după competenţă în alte instanţe şi conflictul

de competenţă – 227 (în a. 2007 - 220).

Colegiul penal în anul 2008 a soluţionat în total 3538 de cauze (a. 2007 – 2885), inclusiv:

în ordine de recurs ordinar – 1358 (a. 2007 - 1312) în privinţa a 1714 persoane (a. 2007 - 1674), dintre care: 7 cauze în privinţa a 26 persoane – împotriva hotărîrilor judecătoreşti pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul, iar în privinţa a 8 persoane au fost declarate recursuri împotriva încheierilor instanţelor de judecată privind prelungirea mandatului de arest;

în ordine de recurs în anulare – 1496 (a. 2007 – 912) în privinţa a 1677 persoane (în a. 2007 – 962), dintre care în privinţa a 287 persoane – recursuri împotriva încheierilor instanţelor judecătoreşti;

cu privire la reabilitare – 46 (în a. 2007 - 24); cereri privind strămutarea cauzelor după competenţă în alte instanţe, abţineri,

recuzări şi conflictul de competenţă – 213 (în a. 2007 - 178); de către Plenul CSJ – 418 în privinţa a 526 persoane (a. 2007 – 435 cauze

în privinţa a 465 persoane).

Colegiul economic în anul 2008 a soluţionat în total 757 de cauze (a. 2007 – 821), inclusiv:

în ordine de recurs secţiunea I Cod de procedură civilă – 344 (în a. 2007 - 384);

în ordine de recurs secţiunea a II-a Cod de procedură civilă – 295 (în a. 2007 – 291);

în ordine de revizuire - 111 (în a. 2007 - 139); cereri privind strămutarea pricinilor după competenţă – 7 (în a. 2007 – 7).

Plenul Curţii Supreme de Justiţie a soluţionat în total 422 de cauze (a. 2007 – 471), inclusiv:

cauze penale examinate în ordine de recurs în anulare – 418 în privinţa a 526 persoane (în a. 2007 – 453 în privinţa a 465 persoane);

cauze examinate cu privire la reabilitare – 3 (în a. 2007 – 29); cauze civile examinate în ordine de revizuire – 1 (în a. 2007 – 3); cauze economice – 0 (a. 2007 – 4).

2

Încărcătura lunară a unui judecător în Curtea Supremă de Justiţie în această

perioadă a constituit: în Colegiul civil şi de contencios administrativ – 25,1 cauze (în a. 2007 –

24,3 cauze); în Colegiul penal – 20,8 cauze (în a. 2007 – 22,2 cauze); în Colegiul economic – 6,3 cauze (în a. 2007 – 8,2 cauze). Analiza activităţii colegiilor în perioada de referinţă denotă faptul că, chiar dacă

numărul de cauze examinate s-a majorat în raport cu anul 2007, totuşi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie au reuşit să facă faţă sarcinilor, examinînd cauzele eficient şi, de regulă, în termen rezonabil.

Comparativ cu anul 2007, a sporit numărul de cauze examinate: în Colegiul civil şi de contencios administrativ cu 562 de cauze, iar în Colegiul penal cu 654 de cauze. Concomitent, acest indice s-a micşorat în Colegiul economic – cu 64 de cauze.

Calitatea înfăptuirii justiţiei I. Examinarea pricinilor civile În perioada de activitate supusă analizei, Colegiul civil şi de contencios

administrativ a examinat în total 5437 (în a. 2007 – 4875) de cauze civile şi de contencios administrativ, inclusiv: în ordine de recurs secţiunea I – 2493; în ordine de recurs secţiunea a II-a – 2173; cereri de revizuire – 544; cereri privind strămutarea pricinilor şi conflictul de competenţă – 227.

În urma examinării recursurilor ( 1934 cauze ) pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul (secţiunea I din Codul de procedură civilă), Colegiul civil şi de contencios administrativ:

a respins – 976 recursuri (50,46 %); a admis – 958 recursuri (49,54 %).

În urma admiterii recursurilor, au fost casate 900 de hotărîri sau 93,94% (a. 2007 – 585 de hotărîri), inclusiv:

cu pronunţarea unei noi hotărîri - 616 (68,44%) în a. 2007 - 365 (62%); cu restituirea spre rejudecare - 252 (28%) - 192 (33%); cu încetarea procedurii - 16 (1,77%) - 24 (4%); cu scoaterea cererii de pe rol - 16 (1,77%) - 4 (1%); cu modificarea hotărîrii - 58 (6,05%) - 14 (2 %).

În majoritatea cazurilor (220), drept motiv de casare cu restituirea pricinilor spre rejudecare a servit necercetarea fondului cauzei (87,30%), iar în 27 de cauze – lipsa dovezii de citare legală a părţilor (10,7%).

3

De asemenea, Colegiul a examinat 559 (în a. 2007 – 565) recursuri împotriva încheierilor, dintre care:

a respins - 324 (58%) în a. 2007 - 332 (59%); a admis - 235 (42%) - 233 (42%). Situaţia privind contestarea hotărîrilor şi încheierilor la curţile de apel se

caracterizează prin următorii indici: Curtea de Apel Chişinău - 2161 (a. 2007 - 1741); Curtea de Apel Bălţi - 238 (a. 2007 - 229); Curtea de Apel Bender - 28 (a. 2007- 30); Curtea de Apel Cahul - 20 (a. 2007- 31) ; Curtea de Apel Comrat - 42 (a. 2007- 71). Din datele prezentate, se vede că cel mai mare număr de hotărîri şi încheieri

contestate ţine de Curtea de Apel Chişinău (2161), comparativ cu 1741 în anul 2007 şi 883 în anul 2006.

Concomitent cu creşterea numărului de pricini examinate, a crescut şi numărul deciziilor casate.

În cele mai frecvente cazuri au fost contestate actele emise de organe ale administraţiei publice centrale de specialitate (1072), acţiunile privind controlul legalităţii actelor administrative ale autorităţilor publice locale (540), acţiunile împotriva hotărîrilor organelor fiscale (143).

În urma examinării recursurilor (2173 cauze) împotriva deciziilor instanţelor de apel (secţiunea a II-a din Codul de procedură civilă), Colegiul:

a declarat inadmisibile - 859 (40%) în a. 2007 - 639 (33%); a respins - 548 (25%) - 545 (29%); a admis - 766 (35%) - 718 (38%).

În urma admiterii recursurilor (766), au fost casate 307 sau 40% de decizii în apel (a. 2007 – 287), dintre care: cu menţinerea hotărîrii primei instanţe – 133 sau 43% şi cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel – 174 sau 57%.

În 419 pricini sau 55%, au fost casate atît decizia instanţei de apel, cît şi hotărîrea primei instanţe, dintre care: cu pronunţarea unei noi hotărîri – 189 pricini sau 45%; cu restituirea spre rejudecare în instanţă de apel – 216 pricini sau 52%; cu încetarea procesului – 6 pricini sau 1%; cu scoaterea cererii de pe rol – 8 pricini sau 2%; cu modificarea hotărîrii – 40 pricini sau 5%.

În comparaţie cu anul 2007, cînd au fost anulate 718 hotărîri, în anul de referinţă numărul acestora a crescut neesenţial, avînd în vedere mărirea numărului de dosare şi a numărului total de hotărîri contestate.

Situaţia pe circumscripţii privind examinarea pricinilor în ordine de recurs de către curţile de apel se prezintă astfel:

4

Curtea de Apel Chişinău - 460 (a. 2007 - 449) din 1423 examinate (a. 2007 - 1278);

Curtea de Apel Bălţi - 158 (a. 2007 - 131) din 477 examinate (a. 2007 - 379);

Curtea de Apel Bender - 55 (a. 2007 - 36) din 115 examinate (a. 2007 - 85); Curtea de Apel Cahul - 32 (a. 2007 - 38) din 95 examinate (a. 2007 - 97); Curtea de Apel Comrat - 21(a. 2007 - 17) din 63 examinate (a. 2007 - 63).

Cele 726 de acte judecătoreşti (inclusiv hotărîri ale instanţelor de fond) anulate în urma examinării pricinilor în ordine de recurs au fost pronunţate de către judecătoriile mun. Chişinău: Botanica – 35 (a. 2007- 60), Buiucani – 50 (a. 2007- 90), Centru – 53 (a. 2007 - 108), Ciocana – 23 (a. 2007 - 26), Rîşcani – 40 (a. 2007 - 74); judecătoriile Bălţi – 27 (a. 2007 - 36), Anenii-Noi – 20, Cahul – 13, Ialoveni – 12, Ungheni – 12, Orhei – 11, Glodeni – 1, Briceni – 1 etc.

Analiza comparativă a acestor date ne permite să observăm creşterea calităţii înfăptuirii justiţiei la nivelul instanţelor de fond.

Notă: A sporit considerabil numărul de dosare legate de raporturile de proprietate – 106 (a. 2007 - 73), şi de raporturile funciare – 111 (a. 2007 – 79).

În conformitate cu art. 239 Cod de procedură civilă, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Examinarea completă şi multilaterală a pricinii este o condiţie obligatorie, care stă la baza emiterii unei hotărîri întemeiate de către instanţa de judecată.

Cele mai frecvente temeiuri de casare a hotărîrilor adoptate în primă instanţă şi în instanţă de apel sînt următoarele:

- încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural.

Exemplul 1: Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al CSJ la 13.08.2008 a casat, cu remiterea cauzei spre rejudecare, decizia Curţii de Apel Chişinău din 14.02.2008, prin care a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 01.11.2007, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui O. Dorogan împotriva Serviciului Vamal privind obligarea restituirii carnetului de muncă reţinut ilegal, a certificatului cu privire la munca în cadrul organelor vamale, repararea prejudiciului material cauzat prin reţinerea carnetului de muncă şi privarea ilegală de posibilitatea de a munci, încasarea salariului pentru perioada absenţei forţate de la muncă şi repararea prejudiciului moral.

Conform alin.(3) art.240 CPC, instanţa judecătorească adoptă hotărîrea în limitele pretenţiilor înaintate de reclamant. Ambele instanţe au omis să soluţioneze pretenţia privind obligarea restituirii certificatului cu privire la munca în cadrul organelor vamale şi repararea prejudiciului material cauzat prin reţinerea carnetului de muncă, ceea ce echivalează cu nejudecarea fondului (nr. 2ra-1334/08);

5

Exemplul 2: I. Rusu, A. Vrabie, V. Manea, redacţia ziarului „Accente” au depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Companiei de Stat „Teleradio-Moldova”, Ministerului Finanţelor, I. Gonţa, S. Diacov privind apărarea onoarei şi demnităţii, repararea prejudiciului material şi a prejudiciului moral.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.Chişinău din 04.11.2004, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11.05.2005, cererea de chemare în judecată a fost admisă parţial. Ulterior, prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 21.12.2005, au fost casate actele judecătoreşti ale instanţelor ierarhic inferioare pronunţate în cauza dată, iar pricina a fost remisă spre rejudecare în primă instanţă.

În urma rejudecării cauzei, prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.Chişinău din 21.07.2006, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 09.11.2006, a fost admisă parţial acţiunea înaintată. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 25.04.2007, a fost casată decizia Curţii de Apel Chişinău din 21.07.2006 şi restituită pricina spre rejudecare în instanţă de apel, în alt complet de judecată.

Ulterior, prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18.12.2007, a fost casată parţial hotărîrea primei instanţe şi emisă o nouă hotărîre în această parte. În rest, hotărîrea primei instanţe a fost menţinută.

Deşi pricina a fost remisă repetat la rejudecare, invocîndu-se motivele pentru care s-a ajuns la atare concluzii, prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 01.08.2008 au fost casate actele judecătoreşti pronunţate în cauza dată şi s-a pronunţat o nouă hotărîre. Instanţa de recurs a constatat că, concluziile instanţelor de judecată ierarhic inferioare sunt incorecte, fiind întemeiate pe aplicarea greşită şi eronată a legislaţiei şi pe aprecierea greşită a probelor administrate. Astfel, s-a ajuns la concluzia că, în cauza dată, sînt aplicabile prevederile art. 7 din Codul civil în redacţia anului 1964, or s-a stabilit incontestabil faptul că acţiunile pîrîţilor au avut loc pînă la intrarea în vigoare a Codului civil nou care, în speţă, nu are caracter retroactiv.

În cele de mai sus, au fost redate etapele examinării acestei cauze, pentru a evidenţia şi alţi factori nu mai puţin importanţi: termenul rezonabil, care în speţa dată a fost depăşit, cauza aflîndu-se pe rol timp de 5 ani, şi remiterea, uneori nejustificată, de către unii judecători a pricinilor spre rejudecare, pentru a evita dosarele cu rezonanţă (nr. 2-ra-733/08);

Exemplul 3: S. Telesniţchii şi N. Telesniţchii s-au adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui O. Siciac şi intervenientului accesoriu M. Motelica privind prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, recunoaşterea nulităţii testamentului, partajarea averii succesorale şi recuperarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Leova din 30.03.2007, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 25.10.2007, a fost respinsă ca nefondată cererea reclamanţilor privind declararea nulităţii testamentului. Totodată, instanţa a dispus partajarea imobilului succesoral, atribuindu-i fiecăruia cîte 1/6 cotă-parte, şi încasarea de la pîrîtă în folosul reclamanţilor a cheltuielilor de judecată.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 12.03.2008, au fost casat actele judecătoreşti nominalizate, cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanţă de fond. Astfel, Colegiul civil şi de contencios administrativ a stabilit că instanţa de fond a încălcat regulile cu privire la limba procesului, or, potrivit art.24 CPC, judecarea

6

pricinilor civile în instanţele judecătoreşti se desfăşoară în limba moldovenească. Persoanele interesate în soluţionarea pricinii care nu posedă sau nu vorbesc limba moldovenească sînt în drept să ia cunoştinţă de actele dosarului şi să vorbească în judecată prin interpret.

Din materialele cauzei (acţiune, cereri, demersuri), rezulta că reclamanţii, fiind vorbitori de limbă rusă, nu posedau limba de stat, în care s-a desfăşurat examinarea pricinii în instanţa de fond. La judecarea cauzei nu a participat interpretul, fapt confirmat prin procesele verbale ale şedinţelor de judecată, în care explicaţiile părţilor sînt consemnate în limba de stat, iar informaţia referitor la interpret lipseşte.

Instanţele nu au constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care aveau importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, nu au stabilit care sînt moştenitorii acestui patrimoniu, deoarece în materialele cauzei lipsesc documentele oficiale, cum ar fi certificatele de naştere care să confirme că reclamanţii sînt copiii biologici ai defunctului sau certificatul de deces al testatorului. În hotărîrile sale, instanţele nu s-au pronunţat asupra tuturor cerinţelor reclamanţilor, încălcînd astfel prevederile art. 240 CPC, potrivit cărora instanţa judecătorească adoptă hotărîrea în limitele pretenţiilor înaintate de reclamant, precum şi cele ale art. 241 CPC privind conţinutul hotărîrii. Nu a fost achitată în beneficiul statului taxa de stat în cuantumul prevăzut de lege, cu toate că reclamanţii nu au fost scutiţi de plata acestor cheltuieli de judecată.

Erorile enumerate, admise de instanţa de fond, nu au fost constatate şi înlăturate de instanţa de apel la judecarea apelului înaintat de reclamanţi (nr. 2ra-303/08);

- motivarea insuficientă a hotărîrilor instanţelor ierarhic inferioare.

Plenul atenţionează asupra acestui fapt, or, motivarea este opera judecătorului care trebuie să demonstreze, în mod logic, deplina concordanţă dintre soluţia din cauza respectivă şi realitate. Motivarea constituie esenţa hotărîrii şi reprezintă o garanţie pentru părţi că cererile lor au fost analizate cu atenţie, totodată oferind posibilitatea exercitării controlului judiciar. Analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt şi de drept care i-au format convingerea, în susţinerea unei anumite soluţii, trebuie să fie clară şi simplă, precisă, concisă şi fermă, într-un cuvînt trebuie să aibă putere de convingere. La fel de exactă trebuie să fie motivarea şi în ce priveşte cererile respinse. Nu poate fi vorba de simple afirmaţii sau presupuneri, ci de probe legal administrate în cursul judecăţii. Dacă sînt contradictorii, ele urmează a fi examinate în mod comparativ, cu precizarea motivului reţinerii unora şi înlăturării celorlalte. În acest fel, judecătorul stabileşte adevăratele raporturi între părţile aflate în conflict. De multe ori, motivarea conţine doar reproducerea textelor legale, fără a se menţiona de ce faptele reţinute fac parte din categoriile la care se referă textele la care s-a apelat.

Exemplul 1: Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 19.11.2008, a fost casată integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 16.01.2008 şi hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău, pronunţate în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Gh. Pîslari împotriva lui I. Sula, Primăriei or. Durleşti, OCT Chişinău

7

privind demarcarea hotarului, anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren şi înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate, cu restituirea pricinii spre rejudecare.

Instanţa de recurs a ajuns la această concluzie analizînd conţinutul hotărîrilor contestate şi materialele cauzei, în care, contrar prevederilor legale, s-a făcut referire în mod declarativ la normele dreptului material, care au fost considerate aplicabile speţei în cauză, fără a fi susţinute prin circumstanţe concrete şi probe administrate în cadrul judecării pricinii. Unele capete de cerere au fost respinse de către instanţa de fond în lipsa argumentării unei astfel de concluzii atît în fapt, cît şi în drept. Aceste încălcări nu au fost înlăturate nici de instanţa de apel.

Colegiul civil şi de contencios administrativ a conchis că prima instanţă nu a examinat fondul cauzei, iar prin adoptarea unei hotărîri nemotivate, a încălcat dreptul recurentului la un proces echitabil, or, potrivit art. 239 CPC, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată şi urmează să conţină, în special, circumstanţele pricinii constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe şi legile de care s-a călăuzit instanţa. Totodată, din sensul art.6 al Convenţiei Europene, pronunţarea de către instanţele judecătoreşti a unor hotărîri motivate constituie una din garanţiile dreptului fundamental la un proces echitabil şi aceasta presupune obligaţiunea instanţei de a se pronunţa în hotărîre asupra tuturor cerinţelor acţiunii, precum şi asupra argumentelor invocate de către părţi, întru admiterea sau respingerea acestora;

Exemplul 2: Un alt exemplu îl constituie pricina civilă intentată la acţiunea lui V. Dulghieru împotriva Ministerului Tehnologiilor Informaţionale privind recunoaşterea dreptului de proprietate asupra automobilului. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.Chişinău, reclamantului i-a fost recunoscut dreptul de proprietate asupra automobilului, fără a fi precizate argumentele pe care se bazează această concluzie, de fapt motivarea fiind constituită doar din două propoziţii.

Tendinţa, atestată uneori, de a înlocui motivarea cu fraze tipizate, pentru a degreva judecătorii de această muncă şi a spori astfel „productivitatea” – calificativ inaplicabil justiţiei – reprezintă un imens regres;

- nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond.

Exemplu: Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ lărgit al CSJ din 26.03.2008, a fost casată decizia Curţii de Apel Bender din 04.12.2007, prin care a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Ştefan-Vodă din 01.10.2007, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui V. Prognoza şi T. Voloh împotriva Cooperativei de consum din Ştefan-Vodă privind repararea prejudiciului material şi moral, cu remiterea cauzei spre rejudecare din motiv că instanţele judecătoreşti, admiţînd acţiunea, nu au stabilit cu certitudine din vina cărei părţi nu a fost încheiat contractul de vînzare-cumpărare, deoarece vinovăţia este o condiţie obligatorie pentru survenirea răspunderii materiale.

8

Conform art.515 alin.(1), (2) Cod civil, o obligaţie se poate naşte prin iniţierea şi desfăşurarea negocierilor de încheiere a contractului. O parte negociatoare poate cere celeilalte părţi compensarea cheltuielilor făcute în baza îndreptăţitei încrederi în încheierea contractului dacă în urma vinovăţiei acesteia contractul nu a fost încheiat.

Instanţa de recurs a apreciat concluziile primei instanţe şi ale instanţei de apel ca fiind fără suport probatoriu, rezultate din neexaminarea multiaspectuală a cauzei, nefiind, în consecinţă, stabilite toate circumstanţele importante pentru soluţionarea litigiului (nr. 2ra-499/08);

- încălcarea competenţei jurisdicţionale. Exemplul 1: Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al CSJ la

12.03.2008 a casat, cu remiterea spre rejudecare, decizia Curţii de Apel Bender din 20.11.2007, prin care a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Ştefan-Vodă din 28.06.2007, deoarece la judecarea pricinii nu s-a ţinut cont de prevederile art. 3 din Legea contenciosului administrativ.

Astfel, Banca de Economii este persoană juridică de drept privat ce îşi desfăşoară activitatea de întreprinzător şi nu exercită atribuţii de putere publică, de aceea actele emise de ea nu pot face obiectul acţiunii în contencios administrativ. Pricina urma a fi examinată de către instanţa de drept comun (nr. 2ra- 249/08).

Exemplul 2: Colegiul civil şi de contencios administrativ la 17.09.2008 a casat,

cu restituirea pricinii spre rejudecare, încheierea Curţii de Apel Chişinău din 19.05.2008, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de N. Pătrunjel împotriva Ministerului Educaţiei şi Tineretului privind contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului moral şi material. Drept temei de casare a constituit faptul că prima instanţă neîntemeiat a strămutat pricina pentru judecare în instanţa de drept comun, din moment ce Curtea de Apel Chişinău examinează în primă instanţă litigiile legate de nesoluţionarea în termen legal a cererilor şi de verificarea legalităţii actelor administrative emise de autorităţile de specialitate ale administraţiei publice centrale, de autorităţile publice autonome şi de funcţionarii publici din aceste organe (nr. 3r-1897-08) etc;

- judecarea pricinii în absenţa unui participant la proces, căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată.

În pofida faptului că, permanent, se accentuează necesitatea respectării

procedurii de citare a participanţilor la proces, care asigură principiul contradictorialităţii în proces şi dreptul la apărare, încălcări de acest gen se constată în continuare.

Exemplu: Prin decizia instanţei de recurs din 13.08.2008, a fost casată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, decizia Curţii de Apel Chişinău din 12.12.2007 în temeiul art. 400 alin.(1) lit. d), alin.(3) lit. b) şi e) CPC. Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al CSJ, examinînd recursul declarat de SRL „Repost-Com”, în

9

pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a SRL „Repost-Com” împotriva SRL „Kvark”, E. Grinşpun privind declararea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare, a constatat că instanţa de apel a examinat apelul cu nerespectarea obligaţiilor prevăzute de art. 100, 102, 104, 105 CPC, în lipsa părţilor, care nu au fost înştiinţate legal despre locul, data şi ora şedinţei. Mai mult ca atît, participanţilor la proces nu li s-a expediat în termen copia hotărîrii, astfel fiind încălcate şi prevederile art. 259 CPC.

Totodată, s-a constatat că decizia a fost semnată de către un judecător care nu a participat la examinarea pricinii. Astfel, în procesul verbal al şedinţei de judecată din 12.12.2006 este indicat că pricina a fost examinată de un complet de judecată format din judecătorii G. Zubatîi, S. Arnaut şi M. Buruian, pe cînd în decizia instanţei de apel este consemnat că pricina a fost examinată de completul de judecată format din judecătorii M. Buruian, S. Arnaut, A. Pahopol, decizia fiind semnată de judecătorul G. Zubatîi (nr. 2ra-1192-08).

Examinarea cererilor de revizuire, a cererilor privind strămutarea cauzelor şi soluţionarea conflictelor de competenţă

În perioada analizată, au fost înregistrate 573 (a. 2007 - 673) de cereri privind revizuirea hotărîrilor pronunţate în cazurile civile şi de contencios administrativ, fiind examinate 544 de cereri sau 95% din numărul celor înregistrate, dintre care 488 sau 90% au fost respinse ca fiind inadmisibile şi numai 56 sau 10% au fost admise.

În comparaţie cu anul 2007, în care numărul de cereri de revizuire înregistrate a fost de 673, în anul 2008 numărul acestora s-a micşorat considerabil, cu 100 de cereri de revizuire sau cu 15%.

În perioada de referinţă, au parvenit 234 de cereri de abţinere de la judecată, de strămutare a pricinilor în alte instanţe, privind conflicte de competenţă; au fost examinate 227, dintre care au fost admise 148.

În pofida volumului mare de cauze examinate, termenele de redactare şi transmitere a deciziilor în cancelarie după examinare în mare parte au fost respectate.

Încărcătura medie a unui judecător în anul 2008 a constituit 302 dosare.

Buna înfăptuire a justiţiei în mare măsură depinde şi de nivelul activităţii organizatorice legate de evidenţa dosarelor, fixarea datei examinării dosarului, redactarea la timp a hotărîrilor, încheierilor, deciziilor, trimiterea dosarelor după examinare în instanţele ierarhic inferioare etc.

Activitatea colegiului în acest sens în perioada anului 2008 s-a menţinut la acelaşi nivel, termenele de redactare a deciziilor de către judecători au continuat să fie respectate.

După examinare, copiile de pe deciziile pronunţate de către Colegiul civil şi de contencios administrativ se expediază părţilor care nu s-au prezentat la proces.

10

II. Examinarea cauzelor penale

1. În anul 2008 Colegiul penal a judecat în ordine de recurs ordinar (recursuri împotriva deciziilor instanţelor de apel) 1358 de cauze penale referitor la 1714 persoane (în a. 2007 - 1312 cauze referitor la 1674 persoane).

Astfel, în anul 2008 se atestă o creştere cu 46 sau cu 4% de cauze penale judecate în ordine de recurs ordinar în privinţa a 40 persoane faţă de anul 2007.

În urma judecării recursurilor ordinare în 1358 de cauze în privinţa a 1714 persoane în procedura de admisibilitate, iar o parte din ele şi în şedinţele Colegiului lărgit cu citarea părţilor, au fost date următoarele soluţii:

- în privinţa a 828 persoane (61%) s-a decis inadmisibilitatea recursurilor declarate. La acest număr urmează a se adăuga recursurile în privinţa a 233 persoane (17%) care au fost respinse la judecarea lor în Colegiul lărgit. Astfel, în total, au fost respinse ca inadmisibile recursurile în privinţa a 1061 persoane ( 78%) .

- recursurile în privinţa a 653 persoane ( 22%) de către Colegiul lărgit au fost admise , cu casarea hotărîrilor contestate şi adoptarea unor noi hotărîri după cum urmează:

1) a fost casată decizia instanţei de apel şi sentinţa primei instanţe în privinţa a 53 persoane (8% din numărul de persoane în privinţa cărora recursurile au fost admise sau 3% din numărul total de recursuri judecate), dintre care:

cu achitarea inculpatului – în privinţa a 14 persoane (26,4%); cu încetarea procesului penal – în privinţa a 39 persoane (73,5%);

2) s-a pronunţat o nouă hotărîre în privinţa a 162 persoane (24,8% din numărul de persoane în privinţa cărora recursurile au fost admise sau 9,5% din numărul total de persoane recursurile cărora au fost judecate), dintre care:

cu modificarea calificării şi reducerea pedepsei – în privinţa a 108 persoane (66,6%);

cu reducerea pedepsei fără modificarea calificării – în privinţa a 50 persoane (30,8%);

cu modificarea calificării fără reducerea pedepsei – în privinţa a 3 persoane (1,8%);

2. au fost casate deciziile instanţelor de apel , dintre care: cu menţinerea sentinţelor primei instanţe în privinţa a 76 persoane (11,6%

din numărul de persoane în privinţa cărora recursurile au fost admise sau 4,43% din numărul total de persoane recursurile cărora au fost judecate);

cu remiterea cauzelor spre rejudecare în instanţa de apel în privinţa a 355 persoane (54,3% din numărul de persoane în privinţa cărora recursurile au fost admise sau 20,7% din numărul total de persoane recursurile cărora au fost judecate); şi parţial:

11

în ce priveşte unele episoade sau fapte referitor la 4 persoane (0,6% din numărul de persoane în privinţa cărora recursurile au fost admise sau 0,23% din numărul total de persoane recursurile cărora au fost judecate);

pe motivul modificării tipului penitenciarului referitor la 2 persoane (0,3% din numărul de persoane în privinţa cărora recursurile au fost admise sau 0,11% din numărul total de persoane recursurile cărora au fost judecate);

în latura civilă în privinţa unei persoane (0,15% din numărul de persoane în privinţa cărora recursurile au fost admise sau 0,05% din numărul total de persoane recursurile cărora au fost judecate).

Notă : Prin urmare, reieşind din procentul hotărîrilor casate – 22%, se constată că, calitatea înfăptuirii justiţiei de către instanţele ierarhic inferioare deocamdată nu este la nivelul cuvenit, însă, comparativ cu perioada respectivă a anului 2007 – 27%, se observă o îmbunătăţire neînsemnată.

Această situaţie este o consecinţă directă a activităţii curţilor de apel, avînd în vedere numărul de hotărîri atacate pe cale ordinară, însă, totodată, este legată şi de aplicarea principiului retroactivităţii legii penale.

Sub aspectul categoriilor de infracţiuni săvîrşite, predomină infracţiunile de: sustragere a bunurilor prin diferite forme (furt, jaf, tîlhărie, escrocherie, însuşirea în proporţii mari sau deosebit de mari) – 499 persoane; omor intenţionat – 140 persoane; în domeniul transportului – 102 persoane; huliganism – 69 persoane; viol – 53 persoane.

Analiza activităţii curţilor de apel de înfăptuire a justiţiei

Efectuarea justiţiei şi calitatea acesteia este sarcina primordială a judecătoriilor de primă instanţă, unde urmează să fie administrate obiectiv şi pe deplin toate probele prezentate de părţi, să fie apreciate din punct de vedere al pertinenţei, concludenţei, utilităţii şi veridicităţii acestora şi să fie adoptate hotărîri întemeiate, motivate şi legale.

În conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală, verificarea legalităţii şi temeiniciei hotărîrilor ţine de competenţa curţilor de apel, care judecă atît starea de drept, cît şi starea de fapt a cauzelor penale. Acestor instanţe le revine atribuţia de corectare a erorilor admise de către primele instanţe.

Raportînd cifra recursurilor admise (653 persoane) (a. 2007 - 452 persoane) la numărul recursurilor în privinţa persoanelor cauzele cărora au fost restituite spre rejudecare în ordine de apel (277 persoane) (a. 2007 – 277 persoane), se constată că, nu în toate cazurile, instanţele de apel judecă apelurile în strictă conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, ceea ce duce la încălcarea drepturilor părţilor şi la creşterea volumului de lucru în aceste instanţe.

Fiind analizată situaţia din anul 2008 în fiecare curte de apel în parte, se menţionează următoarele:

Curţile de Cauze Nr. de Casate deciziile instanţelor de apel

12

apel judecatepersoane judecate

Împreună cu

sentinţa

Cu menţinerea

sentinţei

Cu remiterea spre

rejudecare

Casateîn total

% casării

Chişinău 834 1059 156 pers.116 cauze

47 pers.35 cauze

261 pers.184 cauze

465 pers.336 cauze

Cauze - 40%Persoane - 43,9%

Bălţi 343 379 39 pers.33 cauze

10 pers.8 cauze

46 pers.39 cauze

95 pers.80 cauze

Cauze – 23,3%Persoane - 25%

Cahul 99 119 21 pers.15 cauze

12 pers.10 cauze

23 pers.18 cauze

56 pers.43 cauze


Bender 56 66 10 pers.10 cauze

3 pers.2 cauze

15 pers.12 cauze

28 pers.24 cauze

Cauze – 42,8%Persoane - 42,4%

Comrat 42 39 7 pers.6 cauze

2 pers.1 cauze

5 pers.4 cauze

14 pers.11 cauze

Cauze - 26%Persoane - 35,8%

În total: 1 374 cauze

1 662 persoane

233 pers.180 cauze

74 pers.56 cauze

350 pers.257 cauze

658 pers. 494 cauze


Curtea de Apel Chişinău: Pe parcursul anului 2008, Colegiul penal al CSJ a examinat în ordine de recurs

ordinar 834 cauze penale în privinţa a 1059 persoane, parvenite de la Curtea de Apel Chişinău, dintre care:

în privinţa a 468 de persoane s-a decis inadmisibilitatea recursurilor în 399 de cauze (47,8%);

în privinţa a 126 de persoane recursurile au fost respinse de către Colegiul penal lărgit în 99 de cauze (12%);

în privinţa a 465 de persoane recursurile au fost admise în 336 de cauze (40%).

În urma admiterii recursurilor de către Colegiul penal lărgit, au fost casate deciziile împreună cu sentinţele în privinţa a 156 de persoane în 116 cauze, inclusiv cu:

a) achitarea inculpatului - în privinţa a 9 persoane în 5 cauze; b) încetarea procesului penal - în privinţa a 5 persoane în 5 cauze; c) pronunţarea unei noi hotărîri - în privinţa a 156 de persoane în 116 cauze,

dintre care: - cu reducerea pedepsei fără modificarea calificării - în privinţa a 30 de persoane în 25 de cauze (în latura pedepsei); - cu modificarea calificării şi reducerea pedepsei - în privinţa a 5 persoane în 5 cauze (reîncadrarea acţiunilor); - în latura civilă - 4 persoane în 4 cauze;- cu aplicarea principiului retroactivităţii - 104 persoane în 73 de cauze.Judecînd recursurile, Colegiul penal lărgit a casat deciziile în apel privitor la 308

persoane în 219 cauze (66% din cele admise), dintre care: a) în privinţa a 47 de persoane (15%) în 35 de cauze cu menţinerea sentinţei

instanţei de fond; b) în privinţa a 261 de persoane (84,7%) în 184 de cauze cu remiterea cauzelor

spre rejudecare în instanţă de apel.

Curtea de Apel Bălţi:

13

Colegiul penal al CSJ a examinat în ordine de recurs ordinar 343 de cauze penale în privinţa a 379 persoane, parvenite de la Curtea de Apel Bălţi, dintre care:

în privinţa a 242 persoane s-a decis inadmisibilitatea recursurilor în 208 cauze (60,6%);

în privinţa a 42 persoane recursurile au fost respinse de către Colegiul penal lărgit în 55 de cauze (16%);

în privinţa a 95 persoane recursurile au fost admise în 80 de cauze (23,3%), cu casarea parţială sau totală a deciziilor pronunţate de Curtea de Apel Bălţi.

Din numărul total al recursurilor admise:- în privinţa a 46 persoane (48,4%) în 39 de cauze deciziile au fost casate cu

dispunerea rejudecării apelurilor de către instanţa de apel,;- în privinţa a 10 persoane (1%) în 8 cauze au fost casate deciziile în apel cu

menţinerea sentinţei instanţei de fond; - în privinţa a 39 persoane (41%) în 33 de cauze au fost casate parţial deciziile

în apel şi sentinţele, inclusiv:a) cu achitarea inculpatului - în privinţa a 5 persoane în 5 cauze;b) în latura pedepsei - în privinţa a 8 persoane în 8 cauze;c) cu aplicarea principiului retroactivităţii - în privinţa a 26 persoane pe 20

cauze.

Curtea de Apel Cahul: Colegiul penal al CSJ a examinat în ordine de recurs ordinar 99 de cauze penale

în privinţa a 119 persoane, parvenite de la Curtea de Apel Cahul, dintre care: în privinţa a 55 persoane s-a decis inadmisibilitatea recursurilor în 50 cauze

(50%); în privinţa a 8 persoane recursurile au fost respinse de către Colegiul penal

lărgit în 6 cauze (6%); în privinţa a 56 de persoane recursurile au fost admise în 43 de cauze (43%),

cu casarea parţială sau totală a deciziilor pronunţate de Curtea de Apel Cahul. Din numărul total al recursurilor admise:- în privinţa a 23 de persoane (41%) în 18 cauze deciziile au fost casate cu

dispunerea rejudecării apelului de către instanţa de apel;- în privinţa a 12 persoane (21,4%) în 10 cauze au fost casate deciziile în apel,

cu menţinerea sentinţei instanţei de fond; - în privinţa a 21 de persoane (37,5%) în 15 cauze au fost casate parţial

deciziile în apel şi sentinţele, inclusiv:a) cu achitarea inculpatului - în privinţa la 1 persoană în 1 cauză;b) în latura pedepsei - în privinţa a 3 persoane în 2 cauze;c) cu încetarea procesului penal - în privinţa a 2 persoane în 1 cauză;d) cu reîncadrarea faptei - în privinţa a 2 persoane pe 1 cauză;e) cu aplicarea principiului retroactivităţii - în privinţa a 13 persoane în 10

cauze.

Curtea de Apel Comrat:

14

Colegiul penal al CSJ, în perioada anului 2008, a examinat în ordine de recurs ordinar 42 de cauze penale în privinţa a 39 de persoane, parvenite de la Curtea de Apel Comrat, dintre care:

în privinţa a 20 de persoane s-a decis inadmisibilitatea recursurilor în 27 de cauze (64%);

în privinţa a 5 persoane recursurile au fost respinse de către Colegiul penal lărgit în 4 cauze (9,5%);

în privinţa a 14 persoane recursurile au fost admise în 11 cauze (26%), cu casarea parţială sau totală a deciziilor pronunţate de Curtea de Apel Bălţi.

Din numărul total al recursurilor admise:- în privinţa a 5 persoane (35,7%) în 4 cauze deciziile au fost casate cu

dispunerea rejudecării apelului de către instanţa de apel;- în privinţa a 2 persoane (14,2%) în 1 cauză au fost casate deciziile în apel cu

menţinerea sentinţei instanţei de fond; - în privinţa a 7 persoane (50%) în 6 cauze au fost casate parţial deciziile în apel

şi sentinţele, inclusiv:a) în latura pedepsei - în privinţa la 1 persoană în 1 cauză;b) cu aplicarea principiului retroactivităţii - în privinţa a 6 persoane în 5 cauze.

Curtea de Apel Bender: Colegiul penal al CSJ a examinat în ordine de recurs ordinar 56 de cauze penale

în privinţa a 66 persoane, parvenite de la Curtea de Apel Bender, dintre care: în privinţa a 34 persoane s-a decis inadmisibilitatea recursurilor în 28 de

cauze (50%); în privinţa a 4 persoane recursurile au fost respinse de către Colegiul penal

lărgit în 4 cauze (7%); în privinţa a 28 de persoane recursurile au fost admise în 24 de cauze (42%),

cu casarea parţială sau totală a deciziilor pronunţate de Curtea de Apel Bender. Din numărul total al recursurilor admise:- în privinţa a 15 persoane (53,5%) în 12 cauze deciziile au fost casate cu

dispunerea rejudecării apelului de către instanţa de apel;- în privinţa a 3 persoane (10,7%) în 2 cauze au fost casate deciziile în apel cu

menţinerea sentinţei instanţei de fond; - în privinţa a 10 persoane (35,7%) în 10 cauze au fost casate parţial deciziile în

apel şi sentinţele, inclusiv:a) cu achitarea inculpatului - în privinţa la 1 persoană în 1 cauză;b) în latura pedepsei - în privinţa a 4 persoane în 4 cauze;c) cu încetarea procesului penal - în privinţa la 1 persoană în 1 cauză;d) cu aplicarea principiului retroactivităţii - în privinţa a 4 persoane în 4 cauze.

În urma analizei deciziilor pronunţate de Colegiul penal lărgit al CSJ prin care au fost casate deciziile curţilor de apel în ordine de recurs ordinar, se constată că drept temeiuri pentru casarea acestora, în majoritatea cazurilor, ca şi în anii precedenţi, au servit:

15

- încălcarea prevederilor art. 417 CPP - decizia instanţei de apel nu cuprinde motivele adoptării soluţiei sale, temeiurile de fapt şi de drept care au dus la respingerea sau admiterea apelului;

- încălcarea prevederilor art. 33 alin. (2) pct. 3) CPP - incompatibilitatea judecătorului;

- încălcarea prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 10 CPP - s-au aplicat pedepse în alte limite decît cele prevăzute de lege;

- încălcarea prevederilor art. 412 alin. (4) CPP - necitarea legală a inculpatului şi avocatului de către instanţa de apel;

- încălcarea prevederilor art. 415 alin. (1) lit. a) CPP - nu a fost soluţionată chestiunea repunerii apelului în termen etc.

Pentru a exemplifica cele menţionate mai sus, menţionăm următoarele:1) Cazul L.Eu.L., R.Gh.Il., C.A.A. - instanţa de fond i-a liberat de răspundere

penală în baza art. 220 alin. (1) Cod penal şi, încetînd procesul penal, i-a tras la răspundere administrativă în baza art. 55 Cod penal, stabilindu-le pedeapsa – amendă în mărime de 100 u. c. pentru fiecare. Curtea de apel a respins apelul procurorului ca nefondat şi a menţinut sentinţa, motivînd că instanţa de fond corect le-a stabilit pedeapsa inculpaţilor. Constatînd încălcarea prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 10) CPP – s-au aplicat pedepse în alte limite decît cele prevăzute de lege, şi faptul că nu s-a acordat deplină eficienţă prevederilor art. 55 şi 61 CP, Curtea Supremă de Justiţie a admis recursul procurorului, a casat decizia şi a dispus rejudecarea cauzei (nr. 1ra-156/08);

2) Cazul Ţepordei S.A. – învinuit de către organul de urmărire penală în baza art. 328 alin. (3) lit. d) CP, a fost condamnat de prima instanţă la 9 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii publice şi de a exercita activitatea legată de folosirea armei de foc pe un termen de 4 ani. Curtea de apel a admis apelul inculpatului, a casat sentinţa în partea aplicării pedepsei, a rejudecat cauza şi a pronunţat o nouă hotărîre, cu aplicarea art. 79 Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 800 u. c. Curtea Supremă de Justiţie a casat decizia curţii de apel, cu menţinerea sentinţei, constatînd că instanţa de apel a aplicat incorect prevederile art. 79 Cod penal, deoarece în cauza dată nu erau prezente circumstanţe excepţionale, mai mult, partea vătămată a rămas invalid pe viaţă (nr. 1ra-22/08);

3) Cazul lui Panevschi Vl.V. – condamnat prin sentinţa Judecătoriei Glodeni în baza art. 152 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de 300 u. c. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi a fost casată sentinţa, inculpatul fiind achitat (aflîndu-se în legitimă apărare) de sub învinuirea săvîrşirii infracţiunii imputate. Colegiul penal lărgit al CSJ a admis recursul procurorului, a casat decizia în apel şi a menţinut sentinţa instanţei de fond, menţionînd că nerecunoaşterea vinovăţiei de către inculpat nu echivalează cu achitarea acestuia, de vreme ce în cursul judecării cauzei au fost administrate suficiente probe care confirmă cu certitudine vinovîţia acestuia în comiterea infracţiunii imputate (nr. 1ra-669/08);

4) Cazul I. R. I. – condamnat în baza art. 217 alin. (3) lit. b) CP la 2 ani şi 6 luni închisoare, în baza art. 195 alin. (1) CP la 13 ani şi 6 luni închisoare, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate, conform art.

16

84 CP – la 14 ani închisoare în penitenciar de tip închis, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate, iar în baza art. 85 CP – definitiv, la 15 ani închisoare în penitenciar de tip închis. Curtea de Apel Bender a admis apelul inculpatului, a casat sentinţa şi, prin rejudecare, a pronunţat o nouă hotărîre, prin care i-a aplicat inculpatului o pedeapsă mai blîndă, pe motivul că acesta este bolnav, stabilindu-i în temeiul art. 85 CP pedeapsa de 14 ani şi 1 lună închisoare în penitenciar de tip închis. Curtea Supremă de Justiţie a casat decizia instanţei de apel şi a dispus rejudecarea cauzei la Curtea de Apel Chişinău (deoarece la Curtea de Apel Bender nu poate fi format un nou complet), pe motivul încălcării prevederilor art. 412 alin. (4) CPP – apelul a fost judecat în lipsa inculpatului (nr. 1ra-29/08).

2. În ce priveşte examinarea recursurilor prevăzute de paragraful 2 din

secţiunea a 2-a a Capitolului IV din Codul de procedură penală (recursuri împotriva hotărîrilor judecătoreşti pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul), Colegiul penal a examinat în perioada de referinţă:

în privinţa a 26 de persoane în 7 cauze penale – recursuri împotriva sentinţelor judecătoreşti pronunţate de curţile de apel, dintre care:

- în privinţa a 19 persoane recursurile au fost respinse ca inadmisibile;- în privinţa a 7 persoane recursurile au fost admise. În urma admiterii

recursurilor, în cauzele respective au fost casate sentinţele cu: achitarea inculpatului – în privinţa a 3 persoane; pronunţarea unei noi hotărîri: cu reducerea pedepsei fără modificarea calificării – în privinţa a 3 persoane; cu înăsprirea pedepsei – în privinţa a 1 persoană.

în privinţa a 8 persoane – recursuri împotriva încheierilor instanţelor de judecată privind prelungirea arestului preventiv, care au fost menţinute de către Colegiul penal.

3. Judecarea recursurilor în anulare A. În perioada de referinţă, de către Colegiul penal au fost judecate 1496 de

cauze în privinţa a 1677 persoane (a. 2007 – 912 cauze în privinţa a 962 persoane) în ordine de recurs în anulare .

Prin urmare, în anul 2008 se atestă o creştere cu 584 sau cu 40% a numărului de cauze penale judecate în ordine de recurs în anulare şi cu 715 a numărului de persoane în a căror privinţă au fost examinate recursurile, faţă de anul 2007.

Notă: Prin urmare, cu referire la aceste date statistice, este necesar de menţionat creşterea considerabilă a numărului de recursuri în anulare judecate de către Colegiul penal faţă de anii precedenţi.

Astfel, au fost examinate recursuri în anulare: împotriva sentinţelor şi deciziilor pronunţate de instanţele judecătoreşti în

privinţa a 1390 persoane sau 82,8 %, dintre care în privinţa a:- 394 persoane (28,3%) s-a decis inadmisibilitatea recursurilor;

17

- 23 persoane (1,6%) recursurile au fost respinse ca inadmisibile de către Colegiul lărgit;

- 973 persoane (70%) recursurile au fost admise.În urma admiterii recursurilor declarate împotriva sentinţelor pronunţate de

instanţele de fond, în privinţa a 137 persoane s-au dat următoarele soluţii: a fost încetat procesul penal – în privinţa a 135 persoane; a fost remisă cauza spre rejudecare pe motiv că nu a fost judecat fondul

cauzei - în privinţa a 1 persoană.În acelaşi rînd, judecînd recursurile împotriva deciziilor pronunţate de instanţele

de apel în privinţa a 836 de persoane, s-au dat următoarele soluţii:- au fost casate deciziile instanţei de apel cu pronunţarea unei noi hotărîri: cu modificarea calificării şi reducerea pedepsei – în privinţa a 652 persoane; cu reducerea pedepsei fără modificarea calificării – în privinţa a 139 de

persoane; cu modificarea calificării fără reducerea pedepsei – în privinţa a 28 de

persoane;- au fost casate parţial deciziile: cu privire la unele episoade sau fapte – în privinţa a 4 persoane; în latura acţiunii civile – în privinţa a 1 persoană.- au fost casate deciziile în apel: cu menţinerea hotărîrii primei instanţe – în privinţa a 8 persoane; cu remiterea cauzei în instanţa de apel – în privinţa a 4 persoane.

Sub aspect general, recursurile în anulare au fost admise în privinţa a 973 de persoane, în majoritatea cazurilor în legătură cu adoptarea modificărilor în Codul penal (art. 126, modificat prin Legea nr. 292-XVI din 21.12.2007, în vigoare de la 08.02.2008) şi în Codul cu privire la contravenţiile administrative (art. 51, modificat prin Legea nr.14-XVI din 15.02.2008, în vigoare din 07.03.2008), în temeiul art. 10 Cod penal – efectul retroactiv al legii penale.

B. Recursuri în anulare împotriva încheierilor instanţelor judecătoreşti adoptate în ordinea art. 313 CPP au fost judecate în privinţa a 287 de persoane, dintre care:

- 61 de încheieri au fost casate,- 23 de încheieri au fost modificate,- 203 încheieri au fost menţinute.Drept temei pentru casarea hotărîrilor judecătoreşti au servit următoarele

încălcări ale legislaţiei procesuale penale: lipsa motivării propriu-zise a încheierii, lipsa citării legale a petiţionarului de către instanţa de recurs, nesoluţionarea chestiunii privind posibilitatea examinării plîngerii în lipsa petiţionarului, necercetarea în şedinţă а materialelor cauzei etc.

Prin urmare, analiza datelor statistice relevă că în anul 2008 Colegiul penal a judecat 3539 de cauze penale, ceea ce, comparativ cu perioada de

18

referinţă a anului 2007 (2885 de cauze penale ), denotă că volumul de lucru efectuat s-a majorat considerabil – cu 654 cauze penale .

Conform prevederilor art. 431 CPP, termenul de examinare a recursurilor împotriva hotărîrilor instanţelor de apel (repartizarea cauzelor şi întocmirea raportului) nu poate fi mai mare de 3 luni pentru cauzele cu inculpaţii minori sau deţinuţi în stare de arest şi nu mai mare de 6 luni pentru celelalte cazuri.

Se menţionează că, în perioada respectivă, la acest capitol de către judecătorii Colegiului penal încălcări de procedură nemotivate nu au fost comise. Majoritatea absolută a cazurilor penale au fost examinate în termene prevăzute de lege.

Art. 435 alin. (3) Cod de procedură penală (modificat prin Legea nr. 264-XVI din 28 iulie 2006) stipulează că adoptarea deciziei instanţei de recurs şi întocmirea acesteia se efectuează în conformitate cu prevederile art. 417 şi 418, care se aplică în mod corespunzător.

Astfel, conform art. 418 alin. (4) Cod de procedură penală, termenul de redactare a deciziei instanţei de recurs este de 10 zile.

Dosarele cu deciziile redactate au fost transmise în cancelarie în mare parte în termenul prevăzut de art. 418 alin. (4) Cod de procedură penală, deşi numărul de cauze examinate în Colegiul penal s-a majorat considerabil în comparaţie cu perioada respectivă din anii precedenţi.

III. Examinarea pricinilor economice

În perioada de referinţă, în Colegiul economic au fost înregistrate 397 de cauze (inclusiv 12 cauze restanţă din a. 2007) în ordine de recurs conform secţiunii 1 a Codului de procedură civilă, dintre care: au fost examinate – 344, restituite fără examinare – 12, retrase – 5.

Din numărul total de 397 de cauze judecate (a. 2007 - 384), 149 (37,53%) (a. 2007 - 188 sau 48,9%) au avut ca obiect de examinare recursurile declarate împotriva hotărîrilor adoptate în primă instanţă de către Curtea de Apel Economică. În urma examinării acestor recursuri, Colegiul a pronunţat următoarele soluţii:

a respins ca neîntemeiate - 75 (50,3%) de recursuri (a.2007 - 86 sau 45,7%); a admis - 74 (49,7%) de cereri de recurs (a. 2007 - 102 sau 54,2%), dintre

care:- 4 (5,4%) cu modificarea hotărîrii primei instanţe (a. 2007 - 8 sau 7,84%);- 70 (94,6%) cu casarea hotărîrii contestate (a. 2007 - 94 sau 92,15%), dintre

care: în 22 (29%) de cazuri a fost pronunţată o nouă hotărîre (a. 2007 - 32 sau

34%); în 1 (1,35%) caz a fost dispusă încetarea procesului (a. 2007 - 2 sau 2,1%); în 47 (63,51%) de cazuri pricina a fost remisă spre rejudecare în instanţa de

fond (a. 2007 - 60 sau 63,8%).

Drept temeiuri pentru remiterea cauzelor spre o nouă judecare în primă instanţă, Colegiul economic a invocat următoarele:

19

- eroarea judiciară comisă de prima instanţă nu poate fi corectată de instanţa de recurs, deoarece nu au fost clarificate toate împrejurările care au importanţă pentru soluţionarea cauzei.

Exemplul 1: La judecarea cauzei economice intentate la cererea Procuraturii Criuleni în interesul IFS Criuleni privind lichidarea SRL „Domnaj-Com”, Colegiul economic al CSJ a constatat că prima instanţă, la examinarea pricinii şi emiterea hotărîrii privind lichidarea întreprinderii cu radierea acesteia din Registrul de Stat al Întreprinderilor şi Organizaţiilor, nu a elucidat pe deplin circumstanţele pricinii, şi anume: nu au fost prezentate dovezi de la toate organele competente privind lipsa bunurilor la debitor, nu a stabilit dacă creditorii şi-au exprimat acordul pentru continuarea procedurii de lichidare (nr. 2re-81/08);

Exemplul 2: La judecarea dosarului economic intentat la acţiunea Procuraturii Generale în interesul Agenţiei Proprietăţii Publice pe lîngă Ministerul Economiei şi Comerţului împotriva ÎA „Baza de transport auto nr.1” privind recunoaşterea dreptului de proprietate al statului asupra imobilelor şi revendicarea lor din posesia nelegitimă, instanţa de recurs a constatat că fondul cauzei a fost cercetat cu o superficialitate intolerabilă, nefiind stabilite şi dovedite circumstanţele care au importanţă deosebită pentru judecarea justă a cauzei, şi anume: nu au fost stabilite cu certitudine faptele ce vizează obiectul litigiului, fiind pronunţată hotărîrea de admitere a acţiunii, nu au fost cercetate probele administrate la dosar ce confirmă că pîrîtul a înregistrat dreptul de proprietate asupra bunurilor în litigiu în baza unei hotărîri judecătoreşti irevocabile, care are puterea lucrului judecat (nr. 2re-10/08);

- eroarea judiciară comisă de prima instanţă nu poate fi corectată de instanţa de recurs, deoarece s-a constatat încălcarea normelor de drept procedural şi material.

Exemplul 1: La examinarea pricinii economice intentate la cererea introductivă depusă de Inspectoratul Fiscal de Stat Drochia privind derularea procesului de insolvabilitate a CAP „Priscom Agro”, instanţa de insolvabilitate a încălcat normele de drept material, întrucît, la desemnarea în calitate de lichidator al CAP ,,Priscom Agro” a dnei Cotoneţ T., care exercită funcţia de inspector fiscal principal – jurist al IFS Drochia şi deţine statutul de funcţionar public, nu a ţinut cont de prevederile Codului civil, precum şi de cerinţele stabilite în art.35 alin.(2) din Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, art. 11 alin.(3) din Legea serviciului public (nr. 2re-106/08);

Exemplul 2: La examinarea dosarului economic intentat la cererea IFS Basarabeasca şi Ministerului de Finanţe privind intentarea procesului de insolvabilitate a ÎM „Bastermogaz”, instanţa de recurs a constatat încălcarea de către instanţa de fond a normelor de drept procedural: lipsa procesului verbal al şedinţei de judecată, obligativitatea încheierii căruia este strict prevăzută de art. 237 CPC, precum şi încălcarea competenţei generale la examinarea cererii administratorului privind recunoaşterea dreptului de proprietate asupra a 2 cazangerii din or. Basarabeasca în cadrul insolvabilităţii (nr. 2re-63/08);

20

Exemplul 3: La examinarea dosarului economic intentat la cererea SRL „Ioxa Impex” împotriva SRL „Invizibil” privind încasarea datoriei în sumă de 46 750 euro şi a dobînzii de întîrziere în sumă de 25 195,35 lei, instanţa de recurs a stabilit încălcarea de către prima instanţă a normelor de drept procedural: pricina a fost examinată în lipsa reprezentantului pîrîtului, care nu a fost înştiinţat legal despre ora, data şi locul examinării pricinii, întrucît s-a recurs la citarea publică fără ca, anticipat, să fie dispusă citarea pîrîtului pe adresele juridice indicate în materialele cauzei, fapt prin care instanţa nu a asigurat egalitatea părţilor în proces (nr. 2re-26/08).

La fel, din numărul total de 397 de cauze judecate în ordine de recurs conform secţiunii 1 din Codul de procedură civilă, 195 (a. 2007 - 196) au avut ca obiect de examinare recursurile declarate împotriva încheierilor emise de Curtea de Apel Economică, Colegiul economic pronunţînd următoarele soluţii:

de respingere a recursurilor ca neîntemeiate – 134 (68,71%) (a. 2007 - 114 sau 58,1%);

de admitere a recursurilor – 61 (31,12%) (a. 2007 - 82 sau 41,8%), dintre acestea:

- în 5 cazuri (8,2%) (a. 2007 - 4 sau 4,8%) încheierile instanţei de fond au fost modificate;

- în 56 de cazuri (91,8%) (a. 2007 - 78 sau 95,1%) încheierile instanţei de fond au fost casate.

În urma studierii deciziilor Colegiului economic prin care au fost casate încheierile Curţii de Apel Economice, s-a constatat că la adoptarea soluţiilor respective, de regulă, au fost reţinute următoarele motive:

- instanţa de apel, la emiterea încheierii de a nu da curs cererii de apel şi de acordare a termenului de prezentare a dovezii de achitare a taxei de stat, nu a examinat şi nu s-a pronunţat asupra temeiniciei cererii înaintate de apelant privind amînarea plăţii taxei de stat sau nu a aplicat prevederile art. 85 CPC.

Exemplul 1: La examinarea dosarului economic SRL „Pinar-com” în proces de insolvabilitate către ООО «Луганское энергитическое объединение», SA „Metalcom” privind încasarea datoriei în mod solidar, instanţa nu a soluţionat demersul apelantului legat de amînarea achitării taxei de stat pe motivul situaţiei financiare nefavorabile a întreprinderii, în baza art.86 CPC (nr. 2re-282/08);

Exemplul 2: La judecarea pricinii Primăria Mileştii-Mici către SRL „Trosel VGT” privind declararea nulităţi contractului de vînzare-cumpărare, instanţa, printr-o încheiere, a obligat Primăria Mileştii-Mici să achite taxa de stat fără a ţine cont de prevederile art. 85 şi art. 4 din Legea taxei de stat, potrivit cărora autorităţile administraţiei publice locale sunt scutite de plata taxei de stat (nr. 2re-319/08);

- instanţa de fond a încălcat normele de drept material şi procedural la emiterea încheierii privind scoaterea cererii de pe rol.

Exemplu: La judecarea pricinii economice intentate la cererea Agenţiei Proprietăţii Publice către SRL „Trans Marconi” şi „Ruskin Trading” LLC, intervenient

21

accesoriu BC „Mobiasbanca”, privind declararea nulităţii tranzacţiilor de înstrăinare a valorilor mobiliare, instanţa de recurs a constatat încălcarea de către instanţa de fond a prevederilor legale la emiterea încheierii privind scoaterea cererii de pe rol din motivul neprezentării reclamantului, întrucît s-a constatat că ultimul nu a fost citat legal de către instanţa de judecată, în modul stabilit de legea procedurală.

Pe parcursul anului 2008, Colegiul a înregistrat 361 de recursuri (inclusiv 40 restante din a. 2007) împotriva deciziilor instanţei de apel, conform secţiunii a 2-a din Codul de procedură civilă, dintre care a judecat 295 (a. 2007 - 291). În urma examinării recursurilor, Colegiul:

a declarat inadmisibile – 81 (27,45 %) de recursuri (a. 2007 - 55 sau 18,9%); a admis pentru examinare în Colegiul lărgit – 214 (72,54%) de recursuri, (a.

2007 - 236 sau 72,82%). În urma examinării recursurilor, Colegiul lărgit:- a respins ca nefondate - 93 recursuri (43,4%) (a. 2007 - 108 sau 45,5%) ; - a admis - 121 recursuri (56,5%) (a. 2007 - 128 sau 54,2%), dintre care:

cu casarea deciziei instanţei de apel - în 65 (46,2%) de cazuri (a. 2007 - 64 sau 50%), inclusiv:

cu modificarea deciziei - 10 cauze sau 8,2% (a. 2007 - 12 sau 9,3%); cu menţinerea hotărîrii primei instanţe - 28 de cauze sau 23,14% (a.

2007 - 23 sau 17,9%); cu remiterea cauzei la rejudecare în instanţă de apel - 27 de cauze sau

22,3% (a. 2007 - 29 sau 22,6%); cu pronunţarea unei noi hotărîri – 1 cauză sau 0,82%;cu casarea hotărîrii instanţei de fond şi deciziei instanţei de apel - în 55 (45,5%)

de cazuri (a. 2007 - 64 sau 50%), inclusiv: - cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanţa de fond – 15 cauze

sau 12,4% (a. 2007 - 31 sau 24,2%); cu pronunţarea unei noi hotărîri - 38 de cauze sau 31,4% (a. 2007 - 32

sau 25%); cu încetarea procesului - 2 cauze sau 1,65% (a. 2007 - 1 sau 0,7%).

Drept temeiuri de casare a hotărîrilor judecătoreşti adoptate de către instanţele ierarhic inferioare şi de remitere a cauzelor spre rejudecare, în cele mai frecvente cazuri, Colegiul economic a invocat :

- încălcarea normelor de drept material şi imposibilitatea corectării erorii judiciare în instanţă de recurs.

Exemplu: În cadrul judecării în ordine de recurs a cauzei economice SA „Donaris Grup” către SRL „Moldova-AstroVAZ”, CIA „Asito” SA privind încasarea despăgubirilor de asigurare şi a dobînzilor de întîrziere, s-a constatat încălcarea de către instanţa de apel a prevederilor art. 12, 373, 390 CPC: instanţa nu s-a pronunţat asupra tuturor capetelor de cerere invocate în apel şi nu a indicat care lege materială a fost aplicată la emiterea deciziei în speţă;

- încălcarea normelor de drept procedural ( lipsa competenţei jurisdicţionale).

22

Exemplu: În cauza economică intentată la acţiunea Consiliului raional Ialoveni către SRL „Miveron-Com” privind încasarea sumei de 130400 lei, s-a constatat că instanţa de fond a reţinut pricina spre judecare cu încălcarea normelor de competenţă jurisdicţională, or, potrivit art. 36 CPC examinarea pricinilor privind apărarea drepturilor şi intereselor statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale ce ţin de buget este de competenţa Curţii de Apel Economice (nr. 2rae-65/08).

Drept temei de casare a hotărîrilor judecătoreşti adoptate de către instanţele ierarhic inferioare cu pronunţarea unor noi hotărîri, în cele mai frecvente cazuri, Colegiul economic a invocat:

- încălcarea normelor de drept material, eroare judiciară care a putut fi corectată în instanţă de recurs, deoarece au fost clarificate toate împrejurările esenţiale pentru judecarea cauzei.

Exemplul 1: La judecarea dosarului economic SRL „Steclar” şi SRL „Etalon-Prim” către SA „Transenergproiect” privind încasarea a 17479,94 euro datorie şi a 11073,64 lei cu titlu de prejudiciu, instanţa de recurs a constatat că, la examinarea cauzei, instanţa de apel a încălcat normele de drept material: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată în speţă - art.17 din Convenţia CMR (nr. 2rae-111/08);

Exemplul 2: La judecarea dosarului SRL „Larga-Vin Ltd” către SA „Moldovagaz” privind recunoaşterea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare a imobilului, instanţa de recurs a constatat că instanţele ierarhic inferioare nu au aplicat la judecarea cauzei legea ce trebuia să fie aplicată - art.271 al Codului civil din 2002, care acţiona la data înaintării şi examinării acţiunii. Astfel, soluţiile judecătoreşti adoptate erau greşite, iar acţiunea reclamantului urma să fie respinsă din motivul omiterii termenului de prescripţie extinctivă (nr. 2rae-135).

În urma analizei situaţiei referitoare la numărul de dosare care au trecut procedura examinării admisibilităţii recursului, prevăzută de art.440 Cod de procedură civilă, s-a constatat că un număr considerabil (43,45%) dintre acestea ulterior au fost respinse ca fiind neîntemeiate, în urma judecării lor în Colegiul lărgit. În acelaşi timp, e de menţionat faptul că, în comparaţie cu anul 2007, situaţia s-a îmbunătăţit.

În perioada de referinţă, în Colegiul economic au fost înregistrate 126 de cereri de revizuire (inclusiv 8 cereri restanţă din a. 2007), adică cu 23 de cereri mai puţine comparativ cu anul 2007. Dintre acestea, au fost examinate 111 cereri , dintre care Colegiul:

a respins ca fiind inadmisibile – 101 (91%) cereri (a. 2007 - 120); a admis – 10 (9%) cereri (a. 2007 - 19).Din cele 10 cereri de revizuire admise, în 5 cazuri pricinile au fost trimise spre

rejudecare, iar în 5 cazuri au fost emise hotărîri noi.În cele mai frecvente cazuri, la admiterea cererilor de revizuire, Colegiul

economic a invocat următoarele motive: existenţa circumstanţelor sau faptelor esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute petiţionarului anterior – temei de revizuire prevăzut la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă; după

23

emiterea hotărîrii, s-au descoperit înscrisuri probatoare care au fost reţinute de un participant la proces sau care nu au putut fi prezentate instanţei într-o împrejurare ce nu depinde de voinţa participantului la proces – temei de revizuire prevăzut la art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă; Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale – temei de revizuire prevăzut de art. 449 lit. h) CPC.

În urma analizei comparative a datelor statistice se poate spune că fluxul de recursuri şi revizuiri este în descreştere în comparaţie cu anul 2007. E de remarcat faptul că reducerea numărului de dosare examinate de către Colegiul economic în anul 2008 se datorează modificărilor operate în Codul fiscal al RM, în Legea RM nr. 1164-XIII din 24.04.1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal (M.O. nr. 64-66/300 din 11.05.2007), ce ţin de legalizarea capitalului şi amnistia fiscală.

Referitor la termenele de examinare, urmează de menţionat că acestea sunt respectate de către Colegiul economic în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă privind redactarea deciziilor, astfel fiind respectat termenul de 15 zile pentru recurs în secţiunea 1 şi de 1 lună pentru recurs în secţiunea a 2-a, iar pentru soluţionarea admisibilităţii recursurilor în secţiunea a 2-a se respectă termenul de 3 luni.

IV. Activitatea Plenului Curţii Supreme de Justiţie În perioada de referinţă, Plenul Curţii Supreme de Justiţie a examinat în total 422

de cauze (a. 2007 - 471), ponderea principală revenindu-le recursurilor în anulare în cauzele penale - 418 în privinţa a 526 de persoane (în a. 2007 - 435 în privinţa a 465 de persoane). De asemenea, au fost examinate 3 cauze privind reabilitarea (a. 2007 - 29) şi 1 cauză civilă în ordine de revizuire (a. 2007 - 3).

În rezultatul judecării recursurilor în anulare, Plenul a adoptat următoarele soluţii: recursurile au fost declarate inadmisibile - în privinţa a 137 persoane (26%)

(a. 2007 - 342 persoane); recursurile au fost admise – în privinţa a 389 persoane (73,9 %) (a. 2007 -

123 persoane), dintre care:- cu încetarea procesului penal – în privinţa a 16 persoane (4,1 %);- cu reducerea pedepsei fără modificarea calificării – în privinţa a 19 persoane

(4,8 %) ;- cu modificarea calificării şi reducerea pedepsei – în privinţa a 316 persoane

(81,2%);- cu modificarea calificării fără reducerea pedepsei – în privinţa a 19 persoane

(4,8%);- cu achitarea condamnatului – în privinţa la 1 persoană (0,2%);- cu casarea parţială a hotărîrilor judecătoreşti - în privinţa la 1 persoană (0,2

%);- cu casarea deciziei instanţelor de apel şi de recurs, inclusiv: cu remiterea cauzei la rejudecare în apel – în privinţa a 10 persoane;

24

cu remiterea cauzei la rejudecare în recurs – în privinţa a 3 persoane.De asemenea, de către Plenul Curţii Supreme de Justiţie au fost judecate şi

recursuri declarate împotriva încheierilor instanţelor de judecată în privinţa a 3 persoane, dintre care:

hotărîrile judecătoreşti au fost menţinute - în privinţa a 2 persoane; procesul a fost încetat - în privinţa la 1 persoană.Majoritatea recursurilor au fost înaintate în baza art. 10 Cod penal, care

prevede aplicarea principiului retroactivităţii legii penale noi. În astfel de cazuri au fost reîncadrate acţiunile condamnaţilor sau încetate

procesele penale în temeiul art. 10 Cod penal, conform modificărilor survenite ulterior în Codul penal (red. 2002), fiind stabilite pedepsele în conformitate cu prevederile normei penale în vigoare.

Se menţionează faptul că unele recursuri înaintate împotriva deciziilor Colegiului penal au fost admise de către Plenul Curţii Supreme de Justiţie în urma constatării erorilor de drept comise la aplicarea legislaţiei materiale şi procesuale.

În perioada de referinţă, Plenul, în conformitate cu atribuţiile specificate în art.16 din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi Planul de activitate, a adoptat 10 hotărîri explicative:

1.Cu privire la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a normelor ce reglementează nulitatea actului juridic (Hotărîrea Plenului nr.1 din 07.07.2008);

2.Cu privire la aplicarea legislaţiei procesuale civile la întocmirea hotărîrii şi încheierii judecătoreşti (Hotărîrea Plenului nr.2 din 07.07.2008);

3.Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei procesuale civile la întocmirea actelor judecătoreşti de dispoziţie în cadrul examinării pricinilor civile şi economice în ordine de apel şi recurs (Hotărîrea Plenului nr.3 din 07.07.2008);

4.Privind practica judiciară cu privire la constatarea faptelor care au valoare juridică şi declararea persoanei dispărută fără veste sau decedată (Hotărîrea Plenului nr.4 din 07.07.2008);

5.Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale Codului de executare (Hotărîrea Plenului nr.5 din 07.07.2008);

6.Privind practica aplicării unor prevederi ce reglementează punerea în executare a hotărîrilor judecătoreşti cu caracter penal (Hotărîrea Plenului nr.6 din 14.11.2008);

7.Privind completarea şi modificarea hotărîrii Plenului CSJ nr.8 din 09.10.2006 „ Cu privire la aplicarea legislaţiei despre apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale a persoanelor fizice şi juridice” în contextul hotărîrilor pronunţate de CEDO cu privire la Republica Moldova (Hotărîrea Plenului nr.7 din 14.11.2008) – conform Planului;

8.Privind completarea şi modificarea hotărîrii Plenului CSJ nr.4 din 28.03.2005 „Cu privire la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei de procedură penală privind arestarea preventivă şi arestarea la domiciliu” în contextul hotărîrilor pronunţate de CEDO cu privire la Republica Moldova (Hotărîrea Plenului nr.8 din 22.12.2008) – conform Planului;

25

9.Privind completarea şi modificarea hotărîrii Plenului CSJ nr.37 din 22.11.2004 „Cu privire la practica aplicării legislaţiei în cauzele despre traficul de fiinţe umane şi traficul de copii” (Hotărîrea Plenului nr.9 din 22.12.2008) – conform Planului;

10.Cu privire la modificarea şi completarea unor hotărîri explicative ale Plenului Curţii Supreme de Justiţie (Hotărîrea Plenului nr.10 din 22.12.2008).

La fel, au fost examinate 10 propuneri de sesizare a Curţii Constituţionale în vederea controlului constituţionalităţii diferitelor acte legislative, dintre care: 3 propuneri au fost admise cu sesizarea Curţii Constituţionale, 5 propuneri au fost respinse şi 2 propuneri au fost remise fără examinare.

V. Activitatea privind îndeplinirea altor atribuţii ce derivă din prevederile Legii cu privire la Curtea Supremă de Justiţie

Concomitent cu realizarea atribuţiilor de înfăptuire a justiţiei, judecătorii şi

funcţionarii publici au fost antrenaţi şi în alte activităţi ce derivă din prevederile Legii cu privire la Curtea Supremă de Justiţie.

Un segment important al activităţii extrajudiciare l-a constituit acordarea asistenţei metodice şi instruirea judecătorilor, efectuate în conformitate cu Programul de acordare a asistenţei metodice judecătorilor în chestiunile de aplicare a legislaţiei. În cadrul acestui program, cu concursul judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, au fost organizate, trimestrial, seminare cu participarea tuturor judecătorilor din judecătorii şi curţile de apel, în cadrul cărora a fost verificată activitatea de înfăptuire a justiţiei, totodată fiind soluţionate unele chestiuni necesare bunei realizări a actului de justiţie.

De asemenea, unii judecători au fost antrenaţi în procesul didactic desfăşurat de Institutul Naţional al Justiţiei.

Pe parcursul perioadei de referinţă, judecătorii şi funcţionarii din cadrul Aparatului Preşedintelui au participat la mai multe întruniri, mese rotunde, seminare şi conferinţe organizate de instituţiile guvernamentale naţionale şi organismele internaţionale care îşi desfăşoară activitatea în Republica Moldova. O atenţie deosebită a fost acordată participării la întrunirile care au avut ca obiect de discuţie protecţia drepturilor omului, aplicarea în activitatea jurisdicţională a prevederilor Convenţiei Europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, studierea hotărîrilor pronunţate de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. De asemenea, judecătorii şi funcţionarii publici au participat la seminarele organizate de experţii Consiliului Europei referitor la recomandările Consiliului, în special în domeniul autoadministrării justiţiei şi asigurării desfăşurării scrutinelor electorale în conformitate cu principiile democratice, inclusiv prin garantarea accesului concurenţilor electorali la justiţie.

Activitatea organizatorică a subdiviziunilor structurale ale Curţii Supreme de Justiţie

26

În perioada de referinţă, subdiviziunile structurale ale Curţii Supreme de Justiţie şi-au desfăşurat activitatea în conformitate cu Planul de activitate pentru anul 2008 şi au îndeplinit în termen toate măsurile programate.

Suplimentar planului de activitate, Aparatul Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, în conlucrare cu alte subdiviziuni şi cu susţinerea financiară a Programului Preliminar de Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare a elaborat o nouă pagină web a Curţii şi a editat cartea de vizită a instanţei supreme. Atît site-ul, cît şi publicaţia au fost prezentate în cadrul conferinţei de presă desfăşurate pe 23 decembrie 2008.

Pagina web oferă acces public la baza de date a hotărîrilor Curţii Supreme de Justiţie, la programul curent al şedinţelor de judecată, la structura şi activitatea instanţei.

Cu concursul Colegiului penal, a fost elaborat şi lansat Ghidul pentru judecători „Modele de acte judecătoreşti în procesul penal (sentinţe, decizii, încheieri)”, care conţine modele de acte judecătoreşti, hotărîri explicative ale Plenului Curţii Supreme de Justiţie privind unele probleme de aplicare a normelor procesuale penale şi extrase din hotărîrile CEDO vs Moldova vizînd articolele Convenţiei.

În anul 2008, a fost editată şi publicată cartea „Culegere de practică judiciară a Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ (2007)”, care a fost concepută ca un instrument de lucru, în primul rînd pentru judecător, pentru cunoaşterea, însuşirea şi aprofundarea cunoştinţelor, fiind examinate problemele din practica judiciară. Publicaţia în cauză este o modalitate de a începe unificarea şi stabilizarea relaţiilor civile în societate. Avînd în vedere că în Colegiul civil şi de contencios administrativ al CSJ se examinează anual peste 5 000 de cauze, aceasta oferă posibilitatea de a veghea şi coordona aplicarea legislaţiei civile. Se consideră că lucrarea în cauză va facilita reglementarea corectă şi uniformă a diferitelor situaţii juridice, va duce la stabilitate în reglementarea raporturilor juridice civile în societate şi, în consecinţă, la respectarea necondiţionată a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În vederea excluderii încălcării dreptului de „acces liber la justiţie” al oricărui cetăţean, consfinţit în Constituţia Republicii Moldova şi apărat de Convenţia europeană a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi în vederea facilitării exercitării dreptului cetăţeanului de a adresa cereri instanţei de judecată, judecătorii CSJ au selectat şi au întocmit un şir de cereri – model în strictă corespundere cu legislaţia procesuală civilă. Astfel, avînd ca suport lucrarea „Ghidul cetăţeanului”, orice persoană lezată într-un drept al său poate să întocmească şi să-şi motiveze singură cerinţele întru apărarea dreptului încălcat, cu ulterioara sesizare a instanţei de judecată.

La 2 decembrie 2008, Curtea Supremă de Justiţie a semnat un acord de colaborare cu Tribunalul Economic al Comunităţii Statelor Independente. În acest acord se stipulează că părţile se vor informa reciproc cu privire la practica aplicării legislaţiei şi a acordurilor internaţionale, vor face schimb de acte legislative ce

27

reglementează activitatea instanţelor, de materiale ce se referă la generalizarea şi analiza practicii judiciare etc.

Plenul constată că majoritatea colaboratorilor subdiviziunilor Curţii Supreme de Justiţie respectă disciplina de muncă şi executorie. Totuşi, urmează a fi reţinute şi menţionate unele abateri disciplinare, care, deşi sunt unice, pot afecta activitatea şi imaginea instanţei. Astfel, au fost depistate cazuri de încălcare a modului de înregistrare a dosarelor parvenite în adresa Curţii Supreme de Justiţie şi de completare a registrelor de evidenţă internă a dosarelor aflate în procedura judecătorului. Este nesatisfăcătoare şi activitatea unor colaboratori ai secţiilor cancelarie legată de completarea fişelor de evidenţă statistică a dosarelor examinate. De asemenea, au fost constatate cazuri de tergiversare a înregistrării dosarelor parvenite în cancelarii.

În baza celor expuse, în conformitate cu prevederile articolului 16 din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, Plenul

H O T Ă R Ă Ş T E:

1. Se ia act de informaţiile preşedinţilor colegiilor Curţii Supreme de Justiţie privind activitatea de înfăptuire a justiţiei în anul 2008.

2. Se constată că activitatea Curţii Supreme de Justiţie, cu unele omisiuni, s-a desfăşurat în conformitate cu Planul de activitate şi priorităţile stabilite prin hotărîrile Plenului adoptate pe parcursul anului 2007.

3. În scopul asigurării unei justiţii eficiente şi uniforme, colegiile şi subdiviziunile Curţii Supreme de Justiţie, în limitele competenţei, vor întreprinde toate măsurile necesare generalizării practicii judiciare şi elaborării hotărîrilor explicative ale Plenului în termenele prevăzute.

4. Se atenţionează judecătorii şi colaboratorii subdiviziunilor structurale ale Curţii Supreme de Justiţie că eficienţa actului de justiţie în mare măsură depinde de nivelul activităţii organizatorice, în special de evidenţa corespunzătoare a dosarelor şi actelor procesuale, de organizarea corectă a circulaţiei materialelor, de respectarea termenelor de redactare a hotărîrilor şi de expediere a dosarelor după examinare în instanţele ierarhic inferioare.

5. În scopul excluderii abaterilor disciplinare, executării stricte a obligaţiilor funcţionale impuse prin lege, regulamentele interne şi planurile de activitate, preşedinţii de colegii, şeful Aparatului, şefii direcţiilor şi secţiilor vor efectua controale regulate în subdiviziunile pe care le conduc şi vor discuta rezultatele activităţii la şedinţele operative organizate lunar.

6. Direcţia documentare va întreprinde toate măsurile necesare pentru completarea şi evidenţa dosarelor personale ale angajaţilor în strictă conformitate cu Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

7. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în seama Preşedintelui, vicepreşedinţilor Curţii Supreme de Justiţie şi Aparatului CSJ.

8. Prezenta hotărîre se publică în Buletinul CSJ şi pe pagina web a Curţii Supreme de Justiţie.

28

Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie Ion MURUIANU Chişinău, 02 februarie 2009Nr. 1

29

Date post:	28-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	andrei-mandraburca
View:	395 times
Download:	2 times

HOTĂRÎREA nr. 1 (2009) privind activitatea Curţii Supreme de Justiţie în anul 2008 (1)

Documents