Modele de cereri şi acţiuni în justiţie

Avocat VLAD ZAMFIRESCU

MODELE DECERERI ȘI ACȚIUNI ÎN JUSTIȚIE

Drept CivilDreptul Familiei

CONFORM NOULUI COD CIVIL

Legile restituirii proprietăților

Editori:Silviu DragomirvaSilE DEm. ZamfirEScu

Director editorial:magDalEna mÆrculEScu

coperta:fabEr StuDio

Director producie:criStian clauDiu coban

Dtp:ofElia coØman

corecturæ:roDica pEtcuElEna biȚu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a RomânieiZAMFIRESCU, VLADModele de cereri şi acţiuni în justiţie : drept civil, dreptul familiei, legile restituirii proprietăţilor / avocat vlad Zamfirescu. - bucureşti : Editura trei, 2013bibliogr.iSbn 978-973-707-745-5

347(498)

copyright © Editura trei, 2013pentru prezenta ediie

c.p. 27-0490, bucureºtitel./fax: +4 021 300 60 90e-mail: [email protected]

iSbn 978-973-707-745-5

cuprins

Cuvânt înainte ................................................................................................... 7

Partea I. Modele de cereri øi acțiuni de drept civil øi dreptul familiei ........ 9 1. Cerere de punere sub interdicție ............................................................ 11 2. Cerere de ridicare a interdicției .............................................................. 14 3. Cerere de divorț ........................................................................................ 17 4. Cerere de divorț prin acordul soților .................................................... 22 5. Cerere de lichidare a regimului comunității de bunuri

(partajul bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei ) ....... 25 6. Cerere de modificare a măsurilor luate cu privire la exercitarea

autorității părinteøti ............................................................................. 29 7. Cerere de majorare a pensiei de întreținere ......................................... 32 8. Cerere de reducere / sistare a pensiei de întreținere .......................... 36 9. Acțiune în stabilirea paternității copilului din afara căsătoriei ......... 39 10. Acțiune în tăgăduirea paternității .......................................................... 4211. Acțiune în contestarea filiației față de tatăl din căsătorie .................. 4512. Acțiune în revendicare imobiliară .......................................................... 4713. Acțiune în revendicare mobiliară ........................................................... 5014. Cerere de grănițuire ................................................................................. 53 15. Acțiune în constatarea dobândirii dreptului de proprietate

asupra unei construcții prin accesiune imobiliară .......................... 5616. Acțiune în constatarea dobândirii dreptului de proprietate

prin uzucapiune ................................................................................... 5917. Acțiune în rectificarea înscrierilor de carte funciară ........................... 6318. Acțiune în anularea certificatului de moøtenitor ................................. 6519. Acțiune în constatarea deschiderii succesiunii øi stabilirea

calității de moøtenitor .......................................................................... 6920. Cerere de partaj succesoral ...................................................................... 7321. Cerere de revocare a donației ................................................................. 7622. Cerere de revocare a legatului ................................................................ 7923. Cerere de raport al donațiilor ................................................................. 8224. Acțiuni în răspundere civilă delictuală ................................................. 85

24.1. Acțiune în răspundere civilă delictuală pentru fapta proprie ....................................................................... 87

24.2. Acțiune în răspundere civilă delictuală pentru fapta altuia ...... 8824.3. Acțiune în răspundere civilă pentru prejudiciul

cauzat de animale ........................................................................... 89

24.4. Acțiune în răspundere civilă pentru prejudiciul cauzat de lucruri ............................................................................. 90

24.5. Acțiune în răspundere civilă pentru ruina edificiului ................ 9125. Acțiune în constatarea nulității contractului ........................................ 9226. Cerere de rezoluțiune a contractului ..................................................... 9527. Cerere de reziliere a contractului ........................................................... 9828. Acțiune în evacuare .................................................................................. 100 29. Acțiuni în răspundere pentru evicțiune ................................................ 103

29.1. Acțiune în rezoluțiunea contractului de vânzare‑cumpărare pentru evicțiune totală ................................................................... 105

29.2. Acțiune în reducerea prețului vânzării pentru evicțiune parțială ............................................................................ 107

30. Acțiune în rezoluțiunea contractului de întreținere ............................ 10931. Acțiune în pretenții a asociației de proprietari pentru recuperarea

restanțelor la întreținere ...................................................................... 113

Partea a II‑a. Modele de cereri øi acțiuni în materia legislației restituirii proprietăților ...................................................................... 117

1. Acțiune pentru obligația de a face: transmiterea documentației în vederea validării (Legea Fondului Funciar) ................................ 119

2. Plângere împotriva hotărârii Comisiei Județene de Fond Funciar ..... 1233. Plângere la Legea Fondului Funciar pentru punerea în posesie

în privința unui teren agricol ............................................................. 1274. Plângere la Legea Fondului Funciar pentru punerea în posesie

în privința unui teren forestier ........................................................... 1325. Acțiune Legea nr. 10/2001 — Obligare emitere dispoziție

pentru restituire în natură .................................................................. 1386. Acțiune Legea nr. 10/2001 — Obligare emitere dispoziție pentru

măsuri reparatorii prin echivalent øi stabilire a valorii despăgubirilor ....................................................................................... 142

7. Contestație împotriva dispoziției (deciziei) emise în temeiul Legii nr. 10/2001 .................................................................................. 148

8. Cerere de obligare la plata despăgubirilor pentru îmbunătățirile necesare øi utile aduse imobilului/apartamentului restituit în baza Legii nr. 10/2001 .................................................................... 152

9. Acțiune privind obligația de a face la legea nr. 247/2005: Obligarea Comisiei Centrale pentru stabilirea despăgubirilor la desemnarea evaluatorului øi la emiterea titlului de despăgubire ...................... 155

Bibliografie ......................................................................................................... 159

Modele de cereri øi acțiuni în justiție n Cuvânt înainte

cUVÂNT ÎNAINTE

Prezenta lucrare se adresează avocaților definitivi și celor sta giari, consilierilor juridici, tuturor practicienilor dreptului, studenților la facultățile de drept și, în același timp, vine în sprijinul celor care, deși nu sunt practicieni ai dreptului sau nu au studii juridice, doresc să își conducă singuri procesele sau să înțeleagă cum trebuie pornite acestea.

De-a lungul celor 14 ani de când exercit profesia de avocat al Barou-lui București, în practica la instanțele de toate gradele de juris dicție din București și din țară, am înțeles că este foarte important ca o cerere de chemare în judecată să fie redactată corect și complet încă de la început, de la înregistrarea ei pe rolul instanței. Aceasta deoarece prin modul de concepere se stabilește cadrul după care se va desfășura procesul, iar de modul cum este redactată acțiunea depind în mare măsură șansele de reușită (atenția cu care privește judecătorul, diminuarea posibilităților părții adverse de a invoca diverse excepții etc.). Cum în perioada de la începutul carierei mele era destul de dificil să găsești modele de cereri bine redactate, a trebuit ca, de fiecare dată, să redactez fiecare tip de acțiune în parte studiind Codurile, Legile speciale, Deciziile de îndrumare ale ÎCCJ și multă practică judiciară; apoi, cererile respective au trecut și prin filtrul practicii la instanțe.

După intrarea în vigoare a Noului Cod Civil, cunoscând faptul că, atunci când trebuie pornit un demers judiciar dintrun gen cu care nu teai mai întâlnit, poți întâmpina dificultăți în a redacta cererea și că, de multe ori, nu sunt disponibile modele suficient de bine întocmite, mam gândit ca, folosind experiența dobândită în redactarea cererilor și a anilor petrecuți în fața instanțelor, să alcătuiesc un ghid cu fiecare

8

Avocat vlAd zAmfirescu

din cele mai întâlnite tipuri de acțiuni. Aceasta în ideea că acei care vor avea la dispoziție ghidul nu vor mai fi nevoiți să ia de la început munca de întocmire a cererilor, ci vor putea să le folosească și doar să le completeze cu datele concrete ale cauzei.

Cartea conține în Partea I modele de cereri pentru principalele tipuri de procese de drept civil și dreptul familiei, redactate conform dispozițiilor și instituțiilor de drept din Noul Cod Civil și prezentate în ordinea capitolelor acestuia. În Partea a II-a sunt prezentate mo-dele ale acțiunilor din materia legilor speciale ale restituirii pro prie-tăților (legile fondului funciar, Legea nr. 10/2001, Legea nr. 247/2005), astfel cum au fost conturate aceste acțiuni în practica solicitării con-trolului judecătoresc asupra modului de aplicare a procedurilor de restituire a imobilelor ori de acordare a măsurilor reparatorii de către insti tuțiile administrației.

Autorul

PARTEA I

MODELE DE CERERI ØI ACȚIUNI DE DREPT CIVIL ØI DREPTUL FAMILIEI

Modele de cereri øi acțiuni în justiție n Drept civil øi dreptul familiei

1. cERERE DE PUNERE SUB INTERDIcȚIE

Noțiune. Caracteristici. Explicații. Atunci când o persoană fizică este lipsită de discernământ și nuși poate reprezenta și apăra interesele singură, se poate cere aplicarea măsurii interdicției judecătorești, de către instanța de judecată, și numirea unui curator sau a unui tutore care să o reprezinte. Potrivit art. 111 din Codul Civil, persoanele care pot să solicite instanței punerea sub interdicție a celui lipsit de discernământ sunt: persoanele apropiate acesteia și administratorii sau locatarii casei sau imobilului în care aceasta locuiește; serviciul de stare civilă, cu prilejul înregistrării decesului unei persoane, precum și notarul public, cu prilejul deschiderii unei proceduri succesorale; instanțele judecătorești cu prilejul condamnării la o pedeapsă penală; organele administrației publice locale, instituțiile de ocrotire și oricare altă persoană.

În cadrul acțiunii pentru punerea sub interdicție, se solicită de obicei și numirea de către instanță a unui tutore. De aceea, în practică, cererea de punere sub interdicție este formulată de o altă persoană decât cea care urmează a fi tutore, urmând ca aceasta din urmă să înde plinească pe parcursul procesului rolul de curator provizoriu și, după pronunțarea hotărârii judecătorești, să devină tutore al celui pus sub interdicție.

Cererea este de competența instanței de tutelă, (art. 107 Cod Civil). Instanța de tutelă este Judecătoria în raza căreia își are domiciliul cel care urmează să fie pus sub interdicție.

Motivarea în fapt. În cadrul motivării cererii se arată împrejurările care determină lipsa discernământului persoanei care urmează să fie pusă sub interdicție, bolile de care aceasta suferă, tratamentele medicale pe care lea urmat, comportamentul acesteia din care rezultă că nu își

12


poate apăra singură interesele, faptul că a fost internată în instituții medicale psihiatrice etc.

Motivarea în drept. Acțiunea este întemeiată pe dispozițiile art. 164 și 177, din Codul Civil, iar cererea de punere sub interdicție poate fi formulată de persoanele prevăzute la art. 111 din Codul Civil, care este aplicabil în mod corespunzător.

Probatoriul. Se va administra proba cu înscrisuri, iar în cadrul probei cu înscrisuri se vor depune la dosarul cauzei: actele medicale din care rezultă afecțiunile de care suferă persoana pentru care sa cerut pune rea sub interdicție; proba cu expertiză medicolegală psihiatrică a celui pentru care sa cerut punerea sub interdicție. De asemenea, se admi nistrează proba cu ancheta socială, privind atât persoana a cărei punere sub interdicție a fost solicitată, cât și pe cea care urmează a fi tutore și condițiile oferite de aceasta.

13Model de cerere:

DOMNULE PREŞEDINTE,

Subsemnatul _________________________, domiciliat în _____________ __________________________________________________________________, chem în judecată pe

______________________, domiciliat în _____________________________ ___________________________________________________________________și

Autoritatea Tutelară de pe lângă Primăria ______________________________________, pentru ca prin hotărârea ce o veți pronunța:

– să dispuneți punerea sub interdicție a pârâtului________________ _________________ născut la data de ______________ în ___________ _____________ identificat cu CNP ___________________________ ;

– să numiți ca tutore pentru ocrotirea celui pus sub interdicție pe________________________

MOTIVELE ACȚIUNII:

În fapt: pârâtul suferă de ________________________________________. astfel încât îi lipsește discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale. De asemenea, nu are capacitatea psihică de a înțelege conținutul și consecințele actelor sale, îi lipsește posibilitatea psihică de autoîngrijire și autocontrol. Pentru aceste motive, este necesară punerea acestuia sub interdicție și numirea unui reprezentant legal.

Subsemnatul precizez că locuiesc în același imobil cu pârâtul, deci fac parte din persoanele care pot cere punerea sub interdicție prevăzute de art. 111 din Codul Civil.

De asemenea, solicit instanței să îl numească tutore al pârâtului pe _________________________ care este fiul acestuia.În drept: îmi întemeiez cererea pe dispozițiile art. 111 Cod Civil și 164177 Cod Civil. Probe: în dovedirea acţiunii solicit încuviinţarea următoarelor probe: înscrisuri, expertiză medicolegală psihiatrică şi anchetă socială la domiciliul pârâtului, precum și orice alte probe vor fi necesare.

În cadrul probei cu înscrisuri, anexez prezentei cereri certificatul medical privind maladia de care suferă pârâtul.

Reclamant,

DOMNULUI PREȘEDINTE AL JUDECĂTORIEI _________________________________


2. cERERE DE RIDIcARE A INTERDIcȚIEI

Noțiune. Caracteristici. Explicații. Atunci când împreju rările care au condus la lipsa de discernământ a persoanei puse sub interdicție au încetat, iar aceasta șia recăpătat discernământul, urmează a se solicita instanței ridicarea măsurii interdicției judecătorești. O asemenea situație apare atunci când, în urma tratamentului administrat, afecțiunea de care suferea cel pus sub interdicție sa vindecat ori sa ameliorat.

Cererea poate fi făcută de cel pus sub interdicție prin tutorele acestuia, de rudele și persoanele apropiate acestuia, administratorii sau locatarii imobilului în care locuiește și de toate celelalte persoane menționate de art. 111 Cod Civil.

Cererea se introduce la instanța de tutelă, care este Judecătoria în raza căreia își are domiciliul cel pus sub interdicție.

Acțiunea este scutită de plata taxei de timbru.Hotărârea prin care se pronunță ridicarea interdicției ju

decătorești își produce efectele de la data la care a rămas definitivă.

Motivarea în fapt. Se va arăta că sa instituit măsura interdic ției prin hotărâre judecătorească, menționânduse numărul și data hotărârii și instanța care a pronunțato, și că cel pus sub interdicție șia recăpătat discernământul (se arată împrejurările) și că își poate reprezenta singur interesele, astfel încât măsura interdicției nu mai subzistă.

Motivarea în drept. Cererea este întemeiată pe dispozițiile art. 177 din Codul Civil.

15


Probatoriul. Se va administra proba cu înscrisuri, în cadrul căreia se vor depune hotărârea judecătorească prin care sa dispus punerea sub interdicție și documentele medicale referitoare la recăpătarea discernământului și la starea de sănătate pe care o are în prezent cel pus sub interdicție.

De asemenea, se va efectua expertiză medicolegală psihiatrică pentru a se demonstra că persoana pusă sub interdicție șia recăpătat discernământul.

16 Model de cerere:


Subsemnatul_________________________, domiciliat în _______________________________________________________________________________, chem în judecată pe

___________________________,domiciliat în __________________________________________________________________________________________, și

Autoritatea Tutelară ____________________________________________ pentru ca prin hotărârea ce veți pronunța:

– să dispuneți ridicarea interdicției judecătorești, dispusă prin Sentința civilă nr. _________________________________ pronunțată de Judecătoria ______________________ în Dosarul ______________________.

MOTIVE

În fapt: prin Sentința civilă nr. _______________ din _______________ pronunțată de Judecătoria ____________________ în Dosarul _______ _______ numitul ___________________________ a fost pus sub interdicție judecătorească. Ulterior, cel pus sub interdicție în urma tratamentului șia recăpătat discernământul, astfel încât măsura interdicției nu se mai justifică.

În drept: îmi întemeiez acțiunea pe dispozițiile art. 177 din Codul Civil.

Probe: înscrisuri, expertiză medicolegală.

Reclamant,



3. cERERE DE DIVORȚ

Noțiune. Caracteristici. Explicații. Divorțul poate fi cerut atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soți sunt grav vătămate și continuarea căsătoriei nu mai este posibilă, precum și în celelalte situații prevăzute de art. 373 din Codul Civil. Instanța, cu ocazia judecării cererii de divorț, stabilește culpa soților în destrămarea căsătoriei putând pronunța divorțul din culpă comună sau din culpa exclusivă a unuia dintre soți.

În reglementarea Codului Civil actual, când culpa aparține în totalitate reclamantului, sunt aplicabile dispozițiile art. 388 în sensul că soțul nevinovat care suferă un prejudiciu din desfacerea căsătoriei poate cere soțului vinovat săl despăgubească. De asemenea, noul Cod Civil mai instituie și prestația compensatorie (art. 390–395) care i se acordă soțului reclamant în cazul în care divorțul se pronunță din culpa exclusivă a soțului pârât, pentru a compensa un dezechilibru semnificativ pe care divorțul lar determina în condițiile de viață ale celui care o solicită. Spre deosebire de despăgubirile prevăzute de art. 388 Cod Civil, prestația compensatorie prevăzută de art. 390 se acordă numai în cazul în care căsătoria a durat cel puțin 20 de ani.

Odată cu soluționarea divorțului, instanța se pronunță și asupra păstrării numelui dobândit prin căsătorie, respectiv revenirii la numele avut anterior încheierii căsătoriei.

De asemenea, dacă există copii minori rezultați din căsătorie, prin cererea de divorț trebuie să se solicite instanței să se pronunțe și asupra exercitării autorității părintești, de către ambii părinți sau doar de către unul dintre aceștia, să stabilească domiciliul minorului la unul dintre părinți și săl oblige pe celălalt părinte la plata unei pensii lunare de întreținere în favoarea minorului sau minorilor.

18


Spre deosebire de vechiul Cod al Familiei, care prevedea încredințarea copilului exclusiv unuia dintre părinți, noul Cod Civil prevede un sistem mai flexibil, în sensul că, deși domiciliul minorului se stabilește la unul dintre părinți, există posibilitatea ca exercitarea autorității părintești să se facă de ambii părinți.

Pensia de întreținere se stabilește întrun cuantum din veniturile părintelui obligat la această prestație, cuantum care este prevăzut de dispozițiile art. 529 din Codul Civil. Pensia de întreținere se datorează de la data introducerii cererii de chemare în judecată și până la majoratul copilului, iar potrivit art. 531 alin. 2 din Codul Civil, ea se indexează de drept, trimestrial, în funcție de rata inflației.

În ceea ce privește data desfacerii căsătoriei, aceasta este desfăcută din ziua în care hotărârea prin care sa pronunțat divorțul a rămas definitivă (spre deosebire de reglementarea din vechiul Cod al Familiei, în care căsătoria era considerată desfăcută din ziua în care hotărârea prin care sa pronunțat divorțul a rămas irevocabilă).

Soluționarea cererii de divorț este de competența judecătoriei în raza căreia se află ultimul domiciliu comun al soților.

Motivarea în fapt. Se arată data la care a avut loc căsătoria, precum și dacă din căsătorie au rezultat copii care sunt încă minori la momentul depunerii cererii de divorț. De asemenea, se arată motivele pentru care se solicită divorțul, dacă relațiile dintre soți sunt grav și iremediabil vătămate, cui aparține culpa pentru aceasta. Dacă este cazul, se menționează motivele pentru care se solicită păstrarea numelui dobândit prin căsătorie. De asemenea, se arată motivele pentru care instanța trebuie să dispună exercitarea autorității părintești doar de către un părinte sau de către ambii părinți, precum și motivele pentru care se solicită stabilirea domiciliului minorului la unul dintre părinți.

Motivarea în drept. Cererea este întemeiată pe dispozițiile Codului Civil art. 373 și 379 în ceea ce privește divorțul, art. 383 în ceea ce privește numele pe care îl vor purta soții după desfacerea căsătoriei, art. 397 și 398 din Codul Civil în ceea ce privește exercitarea autorității părintești, art. 496, 497 cu privire la locuința copilului, art. 529533 pen tru pensia de întreținere.

19


Probatoriul. Pentru dovedirea acțiunii se administrează proba cu înscri suri (se depune certificatul de căsătorie în origial, copii ale certificatelor de naștere ale minorilor rezultați din căsătorie, copii după adeverințele de venit ale soților); proba cu interogatorii reciproce ale soților, proba cu martori și proba cu anchetă socială. Instanța va putea efectua adrese pentru a se comunica veniturile realizate de către fiecare dintre părți.

20 Model de cerere:


Subsemnata ________________________, domiciliată în _____________ __________________________________________________________________,chem în judecată pe

___________________________ domiciliat în __________________________________________________________________________________________, pentru ca prin hotărârea ce o veți pronunța în baza probelor administrate:

– să desfaceți căsătoria încheiată între noi la data de ____________ și înregistrată în Registrul Stării Civile al Consiliului Local __________ ___________ sub nr. ______________ din culpa pârâtului/din culpa ambilor soți;

– să dispuneți revenirea subsemnatei la numele avut anterior căsătoriei, acela de ______________________/ să încuviințați să păstrez numele dobândit prin căsătorie;

– să dispuneți exercitarea autorității părintești pentru minorul ___________________________ doar de către subsemnata/de către ambii părinți;

– să stabiliți domiciliul minorului la domiciliul meu;– să-l obligați pe pârât la plata unei pensii lunare de întreținere în

favoarea minorului în cuantum de ¼ din veniturile pe care le realizează, de la data introducerii cererii de chemare în judecată și până la majoratul copilului, care să fie indexată cu rata inflației, trimestrial, conform dispozițiilor art. 531 alin. 2 din Codul Civil;

Solicit obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată pe care le voi face cu acest proces.

MOTIVE:

În fapt: mam căsătorit cu pârâtul la data de_______________, iar din căsătorie a rezultat minorul __________________________, născut la data de_____________.

Întrucât relațiile dintre noi sunt grav și iremediabil vătămate, continuarea căsătoriei fiind imposibilă, solicit instanței să dispună desfacerea acesteia.

21______________________________________________________________________________________________________________________________________

În drept: îmi întemeiez acțiunea pe dispozițiile art. 373 lit.b, art. 379, art. 383, art. 397 sau art. 398, art. 496 și 497, art. 529, 530, 531 și 532 din Codul Civil.

Probe: În dovedirea acțiunii voi administra proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâtului, proba cu martorii ________________ _________________________________________________________________ .

În cadrul probei cu înscrisuri, depun, odată cu prezenta acțiune, următoarele: certificatul de căsătorie în original, copia certificatului de naștere al copilului minor _________________________ etc.

Reclamantă,



4. cERERE DE DIVORȚ PRIN AcORDUL SOȚILOR

Noțiune. Caracteristici. Explicații. Potrivit art. 373 litera a) din Codul Civil, divorțul poate avea loc și prin acordul soților, la cererea ambilor soți sau a unuia dintre soți, acceptată de celălalt.

Condițiile divorțului prin acordul soților sunt enunțate de art. 374 din Codul Civil, potrivit căruia divorțul poate fi pronunțat prin acordul soților, indiferent de durata căsătoriei și indiferent dacă există sau nu copii minori rezultați din căsătorie, singura condiție fiind existența consimțământului liber și neviciat al fiecărui soț. În acest sens, noul Cod Civil prevede mai puține condiții pentru divorțul prin acordul soților, spre deosebire de vechiul Cod al Familiei, care permitea divorțul prin acordul soților doar dacă trecuse mai mult de un an de la încheierea căsătoriei și dacă nu existau copii minori rezultați din căsătorie.

Noul Cod Civil mai prevede și reglementează și divorțul prin acordul soților pe cale administrativă sau prin procedură notarială, (art. 375, 378). Astfel, ofițerul de stare civilă ori notarul public, de la locul căsătoriei sau al ultimei locuințe comune a soților, poate constata desfacerea căsătoriei prin acordul soților, eliberândule un certificat de divorț, atunci când soții sunt de acord cu divorțul și nu au copii minori rezultați din căsătorie, precum și atunci când există copii minori născuți din căsătorie, dar soții convin asupra tuturor aspectelor referitoare la numele de familie pe care săl poarte după divorț, exercitarea autorității părintești de către ambii părinți, stabilirea locuinței copiilor după divorț, contribuția la cheltuielile de creștere și educare ale copiilor etc.

Atunci când părțile nu doresc divorțul pe cale administrativă sau prin procedură notarială sau atunci când există acord în privința divorțului, dar nu și în privința celorlalte capete de cerere, soții se pot adresa instanței de judecată cu o cerere de divorț prin acord. Cererea

23


de divorț prin acord se judecă după aceleași reguli procedurale ca și cererea de divorț din culpă, cu precizarea însă că nu se va mai administra întreg probatoriul obișnuit în cazul divorțului din culpă, ci doar probe referitoare la capetele de cerere asupra cărora nu există acord. Cererea de divorț prin acordul soților poate fi semnată de ambii soți sau depusă de către unul dintre soți și acceptată de celălalt.

Motivarea în fapt. Se va menționa data încheierii căsătoriei, precum și faptul că există acord al soților cu privire la desfacerea acesteia. Se va menționa dacă există acord în privința numelui pe care îl vor purta soții după desfacerea căsătoriei.

De asemenea, se va menționa dacă există copii minori născuți din căsătorie și dacă există acord în ceea ce privește exercitarea autorității părintești, stabilirea domiciliului minorilor, contribuția la plata cheltu ie lilor pentru creșterea și educarea minorilor etc.

Pentru capetele de cerere în privința cărora nu există acord, se vor menționa motivele pentru care se solicită pronunțarea unei anumite soluții.

Motivarea în drept. Cererea de divorț prin acordul soților, atunci când este adresată instanței judecătorești, este întemeiată pe dispozițiile art. 373 litera a) și art. 374 din Codul Civil.

Probatoriul. Se va încuviința administrarea probei cu înscrisuri, în cadrul căreia se va depune la dosarul cauzei certificatul de căsătorie în original. Fiind o cerere de divorț prin acordul soților, urmează ca aceștia să se prezinte personal, cu actul de identitate, în fața instanței și săși exprime voința în ceea ce privește desfacerea căsătoriei. În consecință, în privința acestui capăt de cerere nu ar mai fi necesară administrarea altor probe. În schimb, dacă există alte capete de cerere (din cele mai susamintite) în privința cărora nu există un acord al soților, pentru acestea va trebui enunțat probatoriul corespunzător.

24 Model de cerere:


Subsemnații ___________________________, domiciliat în ____________ _______________________________________ , și ________________________, domiciliată în ____________________________________________________, vă solicităm ca prin hotărârea ce veți pronunța:

Să dispuneți desfacerea căsătoriei noastre, încheiată la data de ______________ și înregistrată în Registrul Stării Civile al Consiliului Local _____________________ pe baza acordului nostru.

Vă solicităm, de asemenea, să dispuneți revenirea subsemnatei (subsemnatului) ___________________________ la numele avut anterior încheierii căsătoriei, acela de __________________________ /să încu-viințați păstrarea numelui dobândit prin căsătorie.

MOTIVE

În fapt: neam căsătorit la data de _______________, căsătoria fiind înregistrată în Registrul Stării Civile al Consiliului Local ______________.

Întrucât relațiile dintre noi sunt grav și iremediabil vătămate, continuarea căsătoriei fiind imposibilă, solicităm instanței să dispună desfacerea acesteia pe baza acordului nostru.

În drept: art. 373 lit. a) și art. 374 din Codul Civil.Probe: În dovedirea acțiunii vom administra proba cu înscrisuri.

Semnăturile,


Modele de cereri øi acțiuni în justiție n Bibliografie

BIBLIOGRAFIE

1. Legea Nr. 287/2009 privind Codul Civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009 (Noul Cod Civil);

2. Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011;

3. Legea nr. 134/2010 privind codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 03 august 2012 (Noul Cod de prcedură civilă);

4. Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012;

5. Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (publicată în Monitorul Oficial nr. 89 din 12 februarie 2013);

6. Legea nr.36/1995 a notarilor publici și activității notariale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 12 mai 1995;

7. Noul Cod Civil. Comentarii, doctrină, jurisprudență, Editura Hamangiu, București, 2012;

8. Baias FlaviusAntoniu, Chelaru Eugen, Constantinovici Rodica, Macovei Ioan, Noul Cod Civil. Comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, București, 2012;

9. Boroi Gabriel, Stănciulescu Liviu, Instituții de drept civil în reglementarea noului Cod civil, Editura Hamangiu, București, 2012;

10. Deak Francisc, Tratat de drept CivilContracte speciale, Editura Actami, București 1998;

11. Legislația Proprietății, Editura AllBeck, București, 2005;12. Legea Caselor Naționalizate, Editura Moroșan, București, 2010.

Date post:	07-Mar-2016
Category:	Documents
Upload:	editura-trei-trei
View:	256 times
Download:	6 times

Modele de cereri şi acţiuni în justiţie

Documents