ROLUL SI ACTIVITATATEA CURŢIIy jBUGETUL UE REPREZINTĂ PUNCTUL DE PLECARE PENTRU ACTIVITATEA DE AUDIT A CURŢIIBugetul Uniunii Europene (pentru 2010) se ridică la circa 123 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 1 % din venitul naţional brut (VNB) al celor 27 de state membre. în raport cu bugetele naţionale, acest procent este unul redus. Cu toate acestea, pentru unele state membre fondurile primite de la UE joacă un rol important în finanţarea activităţilor publice, iar suma totală este semnificativă în comparaţie cu VNB-ul mai multor state membre. Veniturile Uniunii Europene constau în principal în contribuţii din partea statelor membre bazate pe venitul naţional brut (VNB - 76 %) al acestora şi pe taxele vamale şi cele agricole (aşa-numitele resurse proprii tradiţionale - 12 %), precum şi într-o contribuţie bazată pe taxa pe valoarea adăugată colectată de statele membre (TVA - 11 %). Alcătuirea bugetului a evoluat în timp, politicile privind agricultura şi coeziunea reprezentând componentele majore ale acestuia (a se vedea caseta 1).CASETA 1 - CARE ESTE DESTINAŢIA CHELTUIELILOR UE?Bugetul UE este finanţat prin contribuţii financiare din partea statelor membre (bazate, în cea mai mare parte, pe VNB-ul fiecărui stat membru), prin taxe vamale şi taxe agricole, precum şi prin TVA. Bugetul UE vizează, într-o mare măsură, alte obiective decât cele urmărite de bugetele naţionale, acest lucru datorându-se, parţial, diferenţelor legate de responsabilităţi. De exemplu, Uniunea nu este responsabilă de sistemele de asigurări sociale, cărora le corespunde, de regulă, o parte semnificativă din cheltuielile naţionale.Cel mai mare domeniu de cheltuieli al Uniunii Europene este constituit de agricultură şi dezvoltarea rurală (în principal sub forma plăţilor către fermieri), care reprezintă aproape jumătate din buget. O altă parte importantă din cheltuieli corespunde domeniului coeziunii (dezvoltare socială şi regională), în cadrul căruia se cofinanţează o gamă largă de proiecte, de la construcţia de drumuri în Letonia până la cursuri de formare profesională pentru şomeri în Ţările de Jos. Acest domeniu reprezintă aproximativ o treime din buget.Cetăţenie, libertate, securitate şi justiţie1,1 %Conservarea şi gestionarearesurselor naturale(în principal agricultura)47,3%X

Uniunea Europeană ca partener mondialAdministraţie

6,3%6,4%Creştere durabilă (în principal coeziunea)JO,Cheltuielile UESursa: Bugetul general al Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2010.)Bugetul este adoptat în fiecare an - în contextul unor cadre financiare pe şapte ani - de către Consiliu, adică de către reprezentanţii statelor membre, şi de către Parlamentul European, ai cărui membri sunt aleşi prin vot direct. Comisia Europeană propune bugetul, fiind, de asemenea, responsabilă de execuţia lui. O parte deosebit de importantă a bugetului - în special cheltuielile din domeniile agriculturii şi coeziunii - este executată în cooperare cu statele membre. în funcţie de natura programelor de cheltuieli, administraţiile naţionale pot fi responsabile de stabilirea unor strategii de cheltuieli, de selectarea beneficiarilor şi a proiectelor, precum şi de efectuarea plăţilor. O caracteristică particulară a cheltuielilor UE o reprezintă procentajul mare de plăţi efectuate pe baza declaraţiilor de cheltuieli depuse de către beneficiarii înşişi, care pot fi, de exemplu, fermieri sau administratori de proiecte şi care pot proveni din orice stat al Uniunii.

ii n ionCARE ESTE ROLUL CURŢII?în societăţile democratice, este nevoie de informaţii publice exacte care să poată fi utilizate ca bază pentru dezbateri şi pentru procesul decizional în vederea îmbunătăţirii gestiunii financiare şi a garantării îndeplinirii obligaţiei de a răspunde de această gestiune. Ca şi statele sale membre, UE dispune de un auditor extern, care îndeplineşte rolul de gardian independent al intereselor financiare ale cetăţenilor. în calitate de auditor extern al UE, Curtea de Conturi Europeană verifică dacă fondurile Uniunii sunt corect contabilizate şi dacă sunt cheltuite în conformitate cu reglementările aplicabile, precum şi dacă se acordă atenţia cuvenită obţinerii unui raport optim resurse-rezultate, indiferent de destinaţia fondurilor.Rezultatele activităţii Curţii sunt utilizate de către Comisie, Parlament şi Consiliu, precum şi de către statele membre în scopul îmbunătăţirii gestiunii financiare a bugetului UE. Activitatea Curţii oferă o bază importantă pentru procedura anuală de descărcare de gestiune, prin care Parlamentul, plecând de la recomandările Consiliului, decide dacă Comisia şi-a îndeplinit obligaţiile în materie de execuţie a bugetului aferent exerciţiului precedent. în pofida a ceea ce ar sugera numele său, Curtea nu dispune de competenţe judiciare.în domeniile bugetare în care gestiunea este partajată, statele membre cooperează cu Comisia în ceea ce priveşte stabilirea de sisteme de supraveghere şi de control - control intern - pentru a se asigura că fondurile sunt cheltuite în mod corespunzător şi în conformitate cu normele în vigoare. Controlul intern se realizează, astfel, atât la nivelul UE, cât şi la nivel naţional. Pe lângă activitatea desfăşurată de Curte, multe instituţii naţionale de audit verifică fondurile europene care sunt gestionate şi utilizate de administraţiile naţionale.IMAGINE DE ANSAMBLU A CONTROLULUI INTERN SI A AUDITULUI EXTERN AVÂND DREPT OBIECT BUGETUL UENivelul UE

ccuj5owcouComisia Curtea de Conturi(DG-uri, Serviciul Europeanăde Audit Intern)W'Statele membre Autorităţile responsabile de punerea în aplicareInstituţiile naţionale de auditO)x<uT3=5<Nivelul nationalCARE ESTE OBIECTUL AUDITULUI CURŢII?Curtea efectuează trei tipuri diferite de audit1: audit financiar, audit de conformitateşi audit al performanţei. Acestea abordează următoarele trei chestiuni:1. dacă în conturi sunt prezentate în mod fidel, sub toate

aspectele semnificative, situaţia financiară, rezultatele şi fluxurile de numerar ale exerciţiului, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil (AUDITUL FINANCIAR);

2. dacă operaţiunile respectă, sub toate aspectele semnificative, cadrele juridice şi de reglementare care le sunt aplicabile (AUDITUL DE CONFORMITATE);

3. dacă se asigură o bună gestiune financiară, cu alte cuvinte, dacă fondurile sunt utilizate într-un grad cât mai mic posibil (economicitate), dacă rezultatele sunt obţinute cu cel mai mic nivel posibil de resurse (eficienţă) şi dacă au fost îndeplinite obiectivele propuse (eficacitate) (AUDITUL PERFORMANŢEI).

CUM ÎSI PREZINTĂ CURTEA REZULTATELE?J

Curtea publică rezultatele activităţilor sale de audit în următoarele tipuri de rapoarte:Rapoarte anuale - acestea prezintă rezultatele auditurilor financiare sub forma unor declaraţii de asigurare cu privire la bugetul general2 şi la fondurile europene de dezvoltare3. Aceste două rapoarte se publică împreună, în luna noiembrie.Rapoarte anuale specifice - acestea prezintă rezultatele auditurilor financiare efectuate cu privire la agenţiile şi organismele descentralizate ale Uniunii.Rapoarte speciale - acestea prezintă rezultatele unor audituri ale performanţei şi ale unor audituri de conformitate selectate de Curte. Rapoartele speciale se pot publica în orice moment al anului.în plus, Curţii i se solicită emiterea unor avize cu privire la noile acte legislative cu impact financiar sau la modificarea acestor acte legislative.1 Pentru mai multe informaţii privind metodologia Curţii, vă

rugăm să consultaţi manualele disponibile pe site-ul Curţii (www.eca.europa.eu).

2 Tratatul TFUE dispune formularea de către Curte a unei declaraţii - sau a unei opinii - cu privire la fiabilitatea conturilor şl la legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente. în acest context, operaţiunile subiacente reprezintă, în mod normal, plăţiefectuate de la bugetul UE către beneficiari finali. Declaraţia anuală de asigurare este cunoscută, în general, sub acronimul din limba franceză, DAS (Déclaration d'Assurance). Spre deosebire de practica din statele membre, Curtea formulează această declaraţie cu privire la întregul buget al UE.| CUM ÎŞI DESFĂŞOARĂ CURTEA AUDITURILE?Auditul Curţii privind conturile UE se desfăşoară în conformitate cu standarde internaţionale de audit, care se aplică atât în sectorul public, cât şi în cel privat. Standardele internaţionale de audit existente nu acoperă însă tipul de audit de conformitate efectuat de Curte. Curtea participă în mod activ, alături de instituţiile naţionale de audit, la elaborarea standardelor internaţionale de către organismele de standardizare (Intosai, IFAC)4.Pentru a obţine asigurarea că plăţile respectă cadrele juridice şi de reglementare, Curtea se bazează atât pe rezultatele examinării sistemelor de supraveghere şi de control, menite să prevină sau să detecteze şi să corecteze erorile de legalitate şi de regularitate, cât şi pe rezultatele examinării unui eşantion de operaţiuni (plăţi) (a se vedea caseta 2). Cu cât sistemele sunt considerate mai fiabile în urma testării, cu atât este mai mic numărul operaţiunilor care trebuie auditate de Curte pentru a ajunge la o concluzie valabilă privind legalitatea şi regularitatea lor. Curtea utilizează şi alte surse în sprijinul concluziilor sale, ca de exemplu declaraţiile conducerii reprezentate de rapoartele anuale de activitate ale directorilor generali din cadrul Comisiei sau activitatea altor auditori.în cadrul auditului performanţei, Curtea utilizează o gamă variată de metodologii de audit pentru a evalua sistemele de gestiune şi de monitorizare, precum şi informaţiile privind performanţa, pe baza unor criterii derivate din legislaţie şi din principiile bunei gestiuni financiare.Atunci când selectează auditurile performanţei care urmează să fie efectuate, Curtea urmăreşte să identifice subiectele de audit care pot conduce în cea mai mare măsură la identificarea unor posibile îmbunătăţiri legate de economicitatea, eficienţa şi eficacitatea cheltuielilor UE.3 Fondurile europene de dezvoltare (FED) sunt rezultatul atât al

unor convenţii şi acorduri internaţionale între Uniune şi statele membre ale acesteia şi anumite state din Africa, zona Caraibilor şi Pacific (ACP), cât şi al unor decizii ale Consiliului privind asocierea cu ţări şi teritorii de peste mări (TTPM). Comisia gestionează majoritatea cheltuielilor aferente FED în colaborare cu statele ACP, parţial prin EuropeAid (a se vedea grupul de politici Relaţii externe, dezvoltare şi extindere), parţial prin delegaţiile din ţările beneficiare. Instrumentul pentru investiţii din cadrul fondurilor europene de dezvoltare este gestionat de către Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi nu face obiectul mandatului de audit al Curţii.

4 Intosai - International Organisation of Supreme Audit

Institutions (Organizaţia Internaţională a Instituţiilor Supreme de Audit); IFAC - International Federation of Accountants (Federaţia Internaţională a Contabililor).CASETA 2 - MODALITATEA ÎN CARE CURTEA TESTEAZĂ UN EŞANTION DE PLĂŢI DE LA BUGETUL UECurtea nu dispune de resursele necesare pentru a audita în detaliu totalitatea operaţiunilor efectuate în cadrul bugetului UE. Curtea utilizează, prin urmare, tehnici de eşantionare statistică pentru a obţine un rezultat reprezentativ pentru întreaga populaţie. Acest lucru implică selectarea în mod aleatoriu a unui eşantion reprezentativ de operaţiuni subiacente pentru domeniul coeziunii, de exemplu, în vederea efectuării unor teste aprofundate. Curtea urmăreşte cursul acestor operaţiuni până la beneficiarii finali ai ajutorului, de exemplu un promotor de proiect din Italia.Curtea efectuează apoi verificări, în multe cazuri la faţa locului, cu scopul de a stabili dacă cererea este conformă cu realitatea.Caracterul reprezentativ al eşantionului Curţii permite extrapolarea rezultatelor la ansamblul populaţiei în cauză, de exemplu anumite venituri sau un anumit domeniu de cheltuieli, precum şi utilizarea lor, împreună cu informaţiile rezultate din evaluarea sistemelor de gestiune şi de control sau provenite din alte surse, în sprijinul formulării unei opinii de audit generale.EŞANTIONAREA OPERAŢIUNILORSelecţie aleatorie a unui eşantion reprezentativéo

Plată către un promotor de proiect din ItaliaPopulaţia tuturor plăţilor din domeniul coeziuniiROLURI SI RESPONSABILITĂŢICONDUCERE 51 ORGANIZARECurtea de Conturi funcţionează sub forma unui organ colegial compus din 27 de membri, câte unul din fiecare stat membru, numiţi de Consiliu, după consultarea Parlamentului European, pentru un mandat de şase ani, cu posibilitatea de reînnoire. Preşedintele este ales de către membri, din rândul acestora, pentru un mandat de trei ani, cu posibilitatea de reînnoire.Cinci grupuri de audit, în care sunt repartizaţi diferiţii membri, elaborează rapoartele şi avizele în vederea adoptării acestora de către Curte. Conform organigramei, există patru grupuri sectoriale care acoperă diverse părţi din buget şi un alt grup responsabil de aspecte „orizontale". în plus, există un comitet administrativ, format din membri ai Curţii, care se ocupă de elaborarea deciziilor administrative ale Curţii.La sfârşitul anului 2009, Curtea a transmis Consiliului o propunere de revizuire a Regulamentului său de procedură pentru a permite ca anumite categorii de rapoarte şi de avize ale Curţii să poată fi adoptate de camere, şi nu doar de colegiul Curţii. Aceste modificări vor simplifica procesul decizional al Curţii, care va deveni astfel mai eficient, parţial datorită scăderii intervalului de timp necesar pentru adoptarea deciziilor.

Fiecare cameră are două domenii de responsabilitate - în primul rând, adoptarea rapoartelor speciale, a rapoartelor anuale specifice şi a avizelor; în al doilea rând, elaborarea proiectelor de observaţii pentru raportul anual privind bugetul general al UE şi pentru raportul anual privind fondurile europene de dezvoltare, precum şi a proiectelor de avize în vederea adoptării acestor documente de către Curte. Ca şi în cazul colegiului, deciziile camerelor seadoptă cu majoritatea voturilor membrilor care compun camera în cauză. Membrii pot asista la şedinţele oricărei camere, dar pot vota numai în j cadrul camerei în care au fost repartizaţi de către Curte.Bineînţeles, Curtea va continua să se reunească I pentru dezbaterea şi adoptarea documentelor de care răspunde în exclusivitate, cum sunt raportul anual privind bugetul general al UE şi raportul anual privind fondurile europene de dezvoltare.Rolul Comitetului administrativ va fi consolidat. Acesta este prezidat de preşedintele Curţii, iar | membrii săi sunt decanii camerelor. Comitetul] va executa sarcinile de pregătire aferente problemelor administrative care necesită o decizie a Curţii şi deciziilor privind chestiuni de politică, | de principiu sau de importanţă strategică, în vederea aprobării ulterioare de către Curte.Pe lângă sarcinile din cadrul colegiului, de luare a deciziilor definitive cu privire la audituri, la avize şi la aspecte mai largi de ordin strategic şi administrativ, fiecare membru este responsabil de o serie de sarcini proprii, în principal în domeniul auditului. Activităţile de audit propriu-zi se sunt, în general, efectuate de auditorii din unităţile de audit coordona te de membrul responsabil, cu sprijinul unui cabinet. Membrul prezintă apoi raportul atât la nivelul grupului, cât şi la nivelul Curţii; odată adoptat, raportul este prezentat în faţa Parlamentului European, a Consiliului şi a altor părţi interesate relevante.Pentru mai multe detalii, a se vedea site-ul Curţii (www.eca.europa.eu).PERSONALUL CURŢIIiBugetul pentru exerciţiul 2009 al Curţii de Conturi Europene prevedea un număr total de 880 de posturi alocate (la 31 decembrie 2009). Personalul de audit al Curţii se caracterizează printr-o mare diversitate în ceea ce priveşte pregătirea şi experienţa profesională, provenind atât din sectorul public, cât şi din cel privat, şi fiind specializat, de exemplu, în contabilitate, gestiune financiară, audit intern şi extern, drept sau economie. La fel ca toate celelalte instituţii ale Uniunii, Curtea angajează resortisanţi al tuturor statelor membre, aceştia intrând sub incidenţa Statutului funcţionarilor Uniunii Europene.Personalul de audit al Curţii planifică şi efectuează audlturile şi elaborează proiectele de raport care reprezintă rezultatele acestor activităţi. Se lucrează în echipe, care variază de la patru sau cinci persoane pentru anumite audituri pe domenii specializate până la douăzeci sau peste douăzeci de persoane pentru unele dintre auditurile de mai mare amploare pe care le realizează Curtea (de exemplu, auditurile financiare/de conformitate privind cheltuielile din domeniile agriculturii şi coeziunii, efectuate în vederea întocmirii declaraţiei de asigurare anuaie). în mod curent, auditul presupune obţinerea de

probe de audit în diverse moduri: prin munca administrativă efectuată la Luxemburg, prin vizite la Comisia Europeană şi prin verificarea a ceea ce se întâmplă „pe teren" în statele membre, acolo unde sunt generate veniturile pentru bugetul UE şi unde se desfăşoară activităţile finanţate de la bugetul UE.Rapoartele şi avizele Curţii trebuie să fie accesibile cititorilor din întreaga Uniune, iar în cadrul activităţii sale de audit Curtea trebuie să păstreze contactul cu autorităţile publice şi cu alţi factori de pe întreg teritoriul Uniunii. Aceste lucruri nu ar fi posibile fără aportul traducătorilor Curţii, care traduc rapoartele şi avizele Curţii (elaborate aproape întotdeauna în limbile engleză sau franceză) în 22 de limbi oficiale ale Uniunii şi, atunci când este nevoie, corespondenţa Curţii. De asemenea, traducătorii Curţii furnizează auditorilor asistenţă lingvistică în cursul vizitelor de audit desfăşurate în statele membre.Personalul administrativ al Curţii este responsabil de o gamă largă de funcţii de sprijin, indispensabile în cadrul unei organizaţii multinaţionale care funcţionează în cadrul UE: finanţe, contabilitate, buget, politică imobiliară, tehnologia informaţiei, transport, securitate etc. Secretarul general este membrul de personal cu cel mai mare grad în instituţie şi este responsabil de gestionarea personalului şi de administrarea Curţii.PREZENTARE GENERALĂ A RAPOARTELOR DE AUDIT SI A AVIZELOR6

în 2009, numărul de rapoarte speciale a crescut în comparaţie cu anii precedenţi, în timp ce numărul de avize a scăzut. Raportul anual privind execuţia bugetului general şi raportul anual privind fondurile europene de dezvoltare au fost publicate conform planificării.

Număr de rapoarte speciale

6 11 9 12 18

Rapoarte anuale (inclusiv FED)

1 1 1 1 1

Rapoarte anuale specifice

20 23 29 29 37

Avize 11 8 9 5 1

I RAPOARTELE ANUALE PRIVIND I EXERCIŢIUL FINANCIAR 2008în fiecare an, Curtea auditează conturile UE, precum şi veniturile şi cheltuielile Uniunii Europene. Rezultatele acestui audit sunt prezentate autorităţilor politice ale UE, respectiv Parlamentul şi Consiliul, în cadrul rapoartelor anuale ale Curţii.6 Scopul acestei secţiuni este de a oferi mai curând o scurtă

prezentare a rapoartelor şi a avizelor Curţii decât o sinteză a acestora. Pentru informaţii suplimentare, cititorii sunt rugaţi să consulte textele complete, astfel cum au fost adoptate de Curte, care sunt disponibile pe site ul acesteia (www.eca.europa.eu).

RAPORTUL ANUAL PRIVIND EXECUŢIA BUGETULUI UE: ŞASE MESAJE-CHEIE• Conturile Uniunii Europene prezintă o imagine fidelă şi exactă

a situaţiei financiare şi a rezultatelor acesteia.• în ceea ce priveşte legalitatea şi regularitatea

operaţiunilor, rezultatele globale pentru exerciţiul 2008

reflectă îmbunătăţirile aduse gestiunii bugetare în cursul ultimilor ani.

• îmbunătăţirea globală înregistrată pentru exerciţiul 2008 se datorează în primul rând rezultatelor bune din cadrul celui mai important grup de politici, Agricultură şi resurse naturale. în ceea ce priveşte dezvoltarea rurală, deşi nivelul de eroare estimat rămâne încă semnificativ, acesta este mai scăzut decât în exerciţiile anterioare. Este prima dată când Curtea nu exprimă o opinie contrară pentru grupul de politici Agricultură şi resurse naturale în ansamblu.

• Coeziunea, al doilea grup de politici ca importanţă, reprezentând aproape o treime din buget, rămâne un domeniu problematic, deoarece este cel mai afectat de erori. Curtea estimează că cel puţin 11 % din suma totală rambursată nu ar fi trebuit plătită.

• Recomandările formulate în trecut de Curte cu privire la îmbunătăţirea sistemelor de supraveghere şi de control rămân în continuare valabile. Acestea trebuie văzute ca făcând parte dintr-un proces continuu, în cadrul căruia este nevoie de timp pentru ca măsurile luate să fie considerate eficace.

• Trebuie să se acorde o atenţie specială şi sporită acelor domenii de cheltuieli pentru care Curtea continuă să înregistreze un nivel ridicat de eroare. în multe situaţii, erorile reprezintă o consecinţă a normelor şi a reglementărilor prea complexe, astfel încât simplificarea acestora rămâne o prioritate.

RAPOARTELE SPECIALE7

Curtea îşi selectează şi îşi concepe sarcinile de audit al performanţei şi de audit de conformitate pe baza anumitor criterii, printre care riscurile susceptibile de a afecta performanţa sau conformitatea pentru un anumit domeniu de venituri sau de cheltuieli, nivelul de cheltuieli aferent, timpul scurs de la efectuarea precedentului audit, evoluţiile preconizate în ceea ce priveşte cadrul de reglementare sau cadrul operaţional, precum şi interesul politic şi public.Datorită naturii complexe şi detaliate a auditurilor performanţei şi a auditurilor de conformitate, este necesar, în general, peste un an (de la momentul studiului preliminar până la publicarea raportului final) pentru finalizarea acestor audituri.în 2009, Curtea a adoptat, în total, 18 rapoarte speciale. Rapoartele speciale pot fi accesate direct de pe site-ul Curţii (www.eca.europa.eu), iar publicarea acestora este anunţată în Jurnalul Oficial. Ca şi în anii anteriori, rapoartele au examinat aspecte legate de gestiunea financiară dintr-o gamă largă de domenii - de la, de exemplu, ajutorul alimentar al UE pentru

persoanele defavorizate (RS 6/2009) până la gestiunea de trezorerie a Comisiei (RS 5/2009).Activitatea Curţii duce la identificarea a numeroase tipuri diferite de probleme, cu consecinţe diverse, şi permite formularea de recomandări vizând îmbunătăţirea gestiunii financiare şi a eficienţei şi eficacităţii în respectivul domeniu.

Pe lângă cele 18 rapoarte speciale, în 2009, Curtea a analizat, de asemenea, modul în care au fost utilizate fondurile UE destinate să elimine riscurile pentru mediu pe care le prezintă centrala de la Cernobîl. Recomandările formulate, care vizeazăîmbunătăţirea gestiunii fondurilor UE canalizate prin intermediul BERD, au fost transmise preşedintelui Comisiei sub forma unei scrisori către conducere (nepublicată).Rapoartele speciale adoptate de Curte în 2009 sunt prezentate în continuare, grupate în funcţie de rubricile cadrului financiar. Cu scopul de a ilustra tipul de probleme abordate şi concluziile formulate, pentru fiecare rubrică există o scurtă prezentare a unui raport din cadrul acesteia.7 Rapoartele speciale sunt disponibile pe site-ul Curţii şi pot fi obţinute, de asemenea, prin completarea unui bon electronic de comandă pe site-ul EU Bookshop.ADMINISTRAŢIE•RS 5/2009 Gestiunea de trezorerie a Comisiei• RS 9/2009 Eficienţa şi eficacitatea activităţilor de selecţie

de personal desfăşurate de Oficiul Comunităţilor Europene pentru Selecţia Personalului

Eficienţa şi eficacitatea activităţilor de selecţie de personal desfăşurate de Oficiul Comunităţilor Europene pentru Selecţia PersonaluluiCurtea a vizat mai ales modul în care Oficiul Comunităţilor Europene pentru Selecţia Personalului (EPSO) a reuşit să facă faţă creşterii foarte mari a numărului de concursuri, generată de extinderea Uniunii. Curtea a analizat şi dacă acesta a pus în timp util la dispoziţia instituţiilor listele de rezervă EPSO, asigurând obţinerea numărului necesar de „laureaţi", precum şi existenţa unui echilibru geografic în ceea ce priveşte ţara de origine a acestora.Potrivit concluziei Curţii, EPSO a făcut faţă cu bine numărului

sporit de concursuri necesar având în vedere extinderea Uniunii. Cu toate acestea, necesarul de personal al instituţiilor nu era transmis la timp către EPSO, durata procesului de selecţie a personalului era prea mare, iar numărul „laureaţilor" (al candidaţilor care au reuşit concursurile) a atins, în medie, nivelul de numai două treimi din cifrele vizate. De asemenea, informaţiile de gestiune nu erau întotdeauna fiabile şi complete.AVIZELECurtea contribuie la îmbunătăţirea gestiunii financiare a fondurilor UE şi prin furnizarea de avize referitor la propuneri privind probleme de gestiune financiară. Emiterea acestor avize este obligatorie în cadrul procesului prin care se adoptă legislaţia financiară8, dar formularea lor se poate face şi la cererea oricăreia dintre instituţiile Uniunii Europene9. Curtea de Conturi poate emite avize şi din proprie iniţiativă.în 2009, Curtea a adoptat un aviz referitor la o propunere de modificare a Regulamentului Comitetului bugetar al Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieţei Interne de instituire a dispoziţiilor financiare aplicabile oficiului („regulamentul financiar").8 Articolul 322 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE).5 Articolul 287 alineatul (4) din TFUE.IMPACTUL OBSERVAŢIILOR SI ACŢIUNI ÎNTREPRINSE ÎN URMA LOR’Auditurile Curţii furnizează informaţii direct către factorii de decizie din instituţiile vizate - care, în contextul european, sunt în principal Comisia, Parlamentul, Consiliul şi statele membre. Factorii de decizie pot lua apoi măsuri pe baza acestor informaţii, fie că fac referire sau nu la concluziile de audit ale Curţii.Principalul impact al auditului Curţii se produce prin intermediul rapoartelor şi al avizelor sale care sunt publicate, însă un anumit impact se face simţit şi pe parcursul procesului de audit. Mai exact, toate auditurile implică prezentarea unor constatări detaliate, care sunt trimise entităţii auditate în vederea confirmării exactităţii observaţiilor Curţii. Tex tul fi nai al raport ului fa ce, de asemenea, obiectul unei „proceduri contradictorii". Răspunsurile entităţii auditate - în principal Comisia - sunt publicate împreună cu rapoartele. Adeseori, entitatea auditată recunoaşte, în aceste răspunsuri, problemele identificate de Curte şi prezintă măsurile pe care intenţionează să le ia pentru a soluţiona problemele respective.Câteva exemple referitoare la impactul activităţii Curţii (vizibil în principal în 2009) pot fi identificate la nivelul acţiunilor întreprinse de Comisie în urma rezoluţiei privind descărcarea de gestiune pentru bugetul exerciţiului 2007:în domeniul cheltuielilor agricoleSistemul de gestiune şi de control al cheltuielilor din cadrului Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) nou creat a fost aliniat la sistemul de garantare al FEGA, urmând astfel să beneficieze de avantajele recunoscute pe scară largă ale acestuia din urmă [a se vedea punctul 5.54 din Raportul anual al Curţii (RA) privind exerciţiul 2004 şi punctul 5.57 din RA 2007].în domeniul coeziuniiComisia continuă revizuirea normelor pentru perioada 2007-2013 cu scopul de a simplifica sistemul de raportare a neregulilor; aceasta are obligaţia de a elabora un raport la începutul anului

2010 cu privire la acţiunile întreprinse în 2009 şi la impactul iniţial al tuturor acţiunilor desfăşurate în cadrul planului său de acţiune destinat consolidării rolului de supraveghere al Comisiei în ceea ce priveşte acţiunile structurale [a se vedea punctul 1.53 şi punctul 6.36 litera (a) din RA 2007].In domeniul acţiunilor externeîn vederea consolidării controalelor la nivelul organismelor responsabile de implementare, Comisia intenţionează să elaboreze orientări specifice pentru a sprijini aceste organisme să gestioneze mai bine fondurile UE şi să se conformeze normelor europene [a se vedea punctul 8.33 litera (a) din RA 2007],în domeniul politicilor interne, inclusiv cercetareaComisia a elaborat o strategie de control multianuală pentru cel de Al şaselea program-cadru, bazată pe detectarea şi corectarea erorilor care nu au putut fi identificate prin verificări documentare înainte de efectuarea unei plăţi. în vederea simplificării procedurilor din cadrul celui de Al şaptelea program-cadru, Comisia a introdus un fond de garanţii al participanţilor, ceea ce a condus la reducerea considerabilă a numărului de controale financiare ex ante şi a utilizării măsurilor asigurătorii [a se vedea punctul 7.43 litera (b), punctul 10.34 şi punctul 2.42 litera (a) din RA 2007],Sursa: Raportul Comisiei către Parlamentul European privind acţiunile întreprinse ulterior deciziilor deDupă finalizarea activităţilor de audit aferente unui raport şi publicarea raportului în cauză, acesta este analizat şi utilizat de Parlament şi de Consiliu, în cadrul exercitării atribuţiilor lor de supraveghere politică cu privire la utilizarea bugetului. Rapoartele Curţii oferă o bază pentru recomandarea Consiliului şi pentru decizia Parlamentului vizând acordarea anuală a descărcării de gestiune în ceea ce priveşte execuţia bugetului.în cadrul procedurii de descărcare de gestiune sunt luate în considerare şi rapoartele speciale. Deoarece se publică pe tot parcursul anului, aceste rapoarte au fost, de regulă, deja prezentate şi discutate în reuniunile din cadrul Parlamentului şi al Consiliului în momentul în care intervine această procedură.Impactul rapoartelor de audit poate fi mărit dacă acestea sunt mediatízate de canalele de presă relevante, deoarece astfel se suscită mai multă atenţie şi dezbateri mai ample. De regulă, raportul anual al Curţii beneficiază de o mediatizare semnificativă, ca, de exemplu, în 2009, când interesul mass-mediei s-a axat în principal pe îmbunătăţirile privind cheltuielile agricole. Unele dintre rapoartele speciale au fost, de asemenea, urmărite cu interes de către presă.De exemplu, raportul privind piaţa laptelui (RS 14/2009), care a evaluat în ce măsură instrumentele de gestionare a pieţei laptelui şi-au atins principalele obiective, a făcut obiectul unor dezbateri intense în cadrul Consiliului şi al Parlamentului şi a fost discutat pe scară largă de către mass-media şi de către specialiştii în cauză, într-un moment în care acest sector se confruntă cu o gamă largă de probleme.Curtea continuă demersul de dezvoltare a analizei sale privind impactul activităţilor pe care le realizează. în 2009, Curtea a demarat elaborarea unei proceduri sistematice de urmărire a acţiunilor întreprinse ca urmare a rapoartelor speciale ale Curţii, procedură vizând identificarea şi consemnarea progreselor realizate de entitatea auditată în ceea ce priveşte soluţionarea deficienţelor identificate şi abordarea recomandărilor formulate.

Aceasta va oferi feedback suplimentar atât Curţii referitor la impactul activităţilor sale, cât şi Parlamentului şi altor părţi interesate.ACTIVITĂTILE CURŢII PLANIFICATE PENTRU 201010

în fiecare an, Curtea îşi trasează activităţile viitoare de auditîn cadrul unui program de activitate care este prezentat în faţa Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European şi care este pus la dispoziţia publicului larg pe site-ul Curţii. Programul de activitate informează părţile interesate cu privire la auditurile noi şi la cele aflate în derulare, precum şi cu privire la rapoartele viitoare.Curtea a elaborat o strategie de audit pentru perioada 2009-2012, concepută în jurul a două obiective prioritare: maximizarea impactului de ansamblu al auditurilor Curţii, pe de o parte, şi creşterea eficienţei printr-o utilizare optimă a resurselor, pe de altă parte. Programul de activitate al Curţii pentru 2010 va sta sub semnul acestor obiective, care vor ghida, de asemenea, eforturile Curţii de îmbunătăţire continuă a activităţii sale.Curtea intenţionează să maximizeze impactul de ansamblu al auditurilor sale în perioada menţionată prin intermediul următoarelor acţiuni:• selectarea şi conceperea unor audituri care să vizeze teme

legate de domenii „de risc" şi care să vină cât mai mult posibil în întâmpinarea preocupărilor părţilor interesate;

• formularea, ca şi până acum, a unor concluzii solide de audit şi a unor recomandări utile de îmbunătăţire, precum şi urmărirea acţiunilor întreprinse în urma acestor concluzii şi recomandări;

• efectuarea unei game mai largi de audituri şi elaborarea unor noi produse de audit, care să vină în completarea rapoartelor anuale şi speciale redactate până în prezent;

• creşterea numărului de rapoarte speciale, a rapidităţii de elaborare şi a accesibilităţii acestora pentru utilizatori şi

• consolidarea relaţiilor cu principalele părţi interesate, printre care comitetele relevante din cadrul Parlamentului European, mass-media şi publicul larg.

Curtea intenţionează să îşi îndeplinească prin următoarele acţiuni obiectivul de creştere a eficienţei în perioada menţionată, pe baza unei utilizări optime a resurselor:• îmbunătăţirea procesului de conducere a Curţii;• implementarea unor politici eficace şi dinamice în domeniul resurselor umane;• raţionalizarea sarcinilor de audit;• îmbunătăţirea instrumentelor IT;• dezvoltarea competenţelor profesionale;• dezvoltarea relaţiilor cu entităţile auditate.Pentru o descriere mai completă şi mai exactă a viitorului program de activitate al Curţii, vă rugăm să consultaţi strategia de audit şi programul de activitate al Curţii pentru 2010, care sunt disponibile pe site-ul instituţiei (www.eca.europa.eu).Curtea vizează extinderea gamei sale de produse de audit în cursul perioadei 2009-2012. Acest obiectiv se va realiza în urma consultării principalelor părţi interesate externe, pentru a se asigura că există o înţelegere clară a nevoilor diverse ale acestora, precum şi a modului în care Curtea poate răspunde cel mai bine aşteptărilor acestora, îndeplinindu-şi totodată mandatul stabilit prin tratat.O parte importantă a resurselor de care dispune Curtea este

alocată auditului financiar, şi anume elaborării declaraţiei de asigurare. Acest audit implică examinarea şi testarea, pentru fiecare exerciţiu financiar, a operaţiunilor şi a conturilor aferente bugetului general al UE. Se întocmesc declaraţii de asigurare separate pentru fondurile europene de dezvoltare şi pentru fiecare dintre cele 40 de agenţii şi organisme ale Uniunii. Activităţile de audit se desfăşoară între luna iunie a anului n şi luna iunie a anului n + 1, astfel încât să permită publicarea rapoartelor anuale în luna noiembrie a anului n + 1, în conformitate cu dispoziţiile Regulamentului financiar. Astfel, în cursul anului 2010 Curtea va lucra la finalizarea şi publicarea declaraţiei de asigurare privind exerciţiul financiar 2009 şi va începe activităţile referitoare la exerciţiul financiar 2010'1.Prin intermediul activităţii pe care o desfăşoară, Curtea vizează să furnizeze concluzii clare cu privire la situaţia contabilă şi la gestiunea financiară pentru diferite domenii ale bugetului, precum şi să formuleze recomandări practice şi de eficientizare a costurilor pentru domeniile în care se pot face îmbunătăţiri.Raportul anual al Curţii privind bugetul general pentru exerciţiul 2009 va fi elaborat tot pe baza noii structuri introduse prima dată pentru raportul privind exerciţiul 2007, care reflectă schimbările din cadrul modului de organizare a bugetului12. Constatările sunt prezentate în capitole structurate în jurul unor grupuri logice de domenii de politici, corelate îndeaproape, însă nu complet, cu rubricile noului cadru financiar. Curtea va continua să acorde o atenţie sporită îmbunătăţirii clarităţii şi a coerenţei în ceea ce priveşte prezentarea rezultatelor şi a concluziilor sale, cu scopul de a contribui la înţelegerea şi lizibilitatea acestora, precum şi de a facilita comparaţiile între grupuri de politici şi între exerciţii.Mai multe informaţii privind abordarea DAS pot fi obţinute pe site-ul Curţii (www.eca.europ3.eul.Curtea a creat un grup de reflecţie privind DAS (DAS think-tank) pentru a releva diferitele aspecte ale conceperii unui audit DAS, inclusiv chestiunea privind redefinirea domeniilor vizate de aprecierile specifice.MASURAREA SI AMELIORAREA PERFORMANTEIINDICATORII-CHEIE DE PERFORMANTĂ>în 2008, Curtea a decis instituirea unui sistem de indicatori-cheie de performanţă (ICP), atât pentru activităţile de audit, cât şi pentru celelalte activităţi ale sale, pentru măsurarea performanţei în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor strategice ale Curţii şi a obiectivelor stabilite în cadrul programelor anuale de activitate. Utilizarea indicatorilor-cheie de performanţă vizează îmbunătăţirea actului prin care se răspunde de activitatea desfăşurată, atât faţă de mediul intern, cât şi faţă de mediul extern, precum şi creşterea eficienţei şi a calităţii muncii.DE CE S-AU ADOPTAT INDICATORI-CHEIE DE PERFORMANŢĂ?• Pentru a informa conducerea cu privire la raportul dintre ceea

ce realizează efectiv Curtea şi ceea ce şi-a propus aceasta să realizeze;

• pentru a sprijini procesul decizional, prin concentrarea atenţiei organizaţiei asupra aspectelor legate de eficienţă şi prin promovarea realizării de îmbunătăţiri;

• pentru a furniza părţilor interesate informaţii referitoare la aspecte relevante legate de performanţa Curţii.

Indicatorii-cheie de performanţă vizează, ca aspect principal, gradul de îndeplinire a obiectivelor strategice ale Curţii, acoperind calitatea auditului, produsele rezultate în urma activităţilor de audit, impactul auditului, precum şi buna gestiune a resurselor Curţii. Aceşti indicatori furnizează informaţii privind performanţa „corporativă" a Curţii şi constituie o parte integrantă a sistemului de gestiune al Curţii.COOPERAREA INTERNAŢIONALAiCurtea a continuat să se implice activ şi cu drepturi depline în cooperarea internaţională, respectiv în cadrul:• Comitetului de contact, care reuneşte preşedinţii

instituţiilor supreme de audit din statele membre ale UE şi preşedintele Curţii de Conturi Europene;

• reţelei instituţiilor supreme de audit din ţările candidate pentru aderarea la UE;

• Organizaţiei Europene a Instituţiilor Supreme de Audit (European Organisation of Supreme Audit Institutions - Eurosai) şi al

• Organizaţiei Internaţionale a Instituţiilor Supreme de Audit (International Organisation of Supreme Audit Institutions - Intosai).

Pe lângă contribuţiile aduse în cadrul reuniunilor anuale ale acestor organizaţii şi în ceea ce priveşte îmbunătăţirea standardelor şi a practicilor internaţionale de audit, Curtea a participat în mod activ în cadrul comitetelor şi al grupurilor de lucru instituite de acestea. în special, Curtea:• a prezidat Grupul de lucru pentru standarde comune de audit şi

Grupul de lucru pentru TVA din cadrul Comitetului de contact;• a participat la Grupul de lucru pentru rapoartele

instituţiilor supreme de audit naţionale şi la Grupul de lucru pentru fonduri structurale din cadrul Comitetului de contact;

• a fost reprezentată în Grupul de lucru pentru mediu şi în Grupul de lucru pentru tehnologia informaţiei ale Eurosai, precum şi în cadrul grupului Eurosai care elaborează în prezent un ghid de bune practici pentru obţinerea unui nivel înalt de calitate, al Comitetului pentru formare profesională al Eurosai şi al Grupului operativ al Eurosai privind auditul fondurilor alocate în caz de dezastre şi catastrofe;

• a prezidat Grupul de lucru al Intosai privind auditul ajutorului acordat în situaţiile de catastrofă şi obligaţia de a răspunde de gestiunea acestui ajutor;

• a participat în cadrul subcomisiilor Intosai pentru audit financiar, pentru auditul de conformitate şi pentru auditul performanţei, precum şi în cadrul Grupului operativ al Intosai pentru criza financiară mondială.

RESURSELE UMANE SI SERVICIILE DE SPRIJINBunul cel mai de valoare al Curţii este personalul său. La data de 31 decembrie efectivul de personal al Curţii era de 880 de angajaţi (cifra include funcţionarii perman şi agenţii temporari, însă nu şi membrii Curţii, agenţii contractuali, experţii naţi detaşaţi şi stagiarii). Acesta cuprinde 525 de persoane angajate pentru sarcinile de audit (inclusiv 115 persoane în cadrul cabinetelor membrilor), la care se ad 163 de persoane care lucrează în domeniul traducerilor, 171 de angajaţi respons: de sprijinul administrativ şi 21 de persoane în serviciul

Preşedinţiei. Personalul este foarte divers din punctul de vedere al studiilor şi al experienţei profesionale, calitatea muncii si devotamentul său se reflectă în rezultatele institutiei.REPARTIZAREA POSTURILOR ÎN CADRUL CURŢII LA 31 DECEMBRIE (Posturi ocupate şi posturi vacante)Sarcini legate de audit TraduceriAsistenţă administrativăPreşedinţieTotal

Curtea se angajează să îşi îndeplinească obiectivul strategic de creştere a eficienţei prin utilizarea optimă a resurselor. Astfel, toate activităţile desfăşurate în 2009 au continuat să se axeze pe identificarea şi pe realizarea unor potenţiale progrese in materie de eficienţă prin simplificarea procedurilor şi prin eficientizarea serviciilor.In special, resursele devenite disponibile ca urmare a progreselor în materie de eficienţa au fost redistribuite, atunci când a fost posibil, serviciilor de audit. Acesta constituie un proces continuu, ale cărui efecte vor fi mai vizibile în 2010.Curtea a stabilit un indicator-cheie de performanţă pentru resursele umane (ICP 9) in vederea evaluării nivelului de satisfacţie a angajaţilor săi (a se vedea pagina 37). A fost lansat un chestionar pe tema satisfacţiei personalului, pentru a se obţine informaţi cu privire la acest aspect şi pentru a sprijini procesul decizional din acest domeniu.¡n prezent, Curtea pune în aplicare măsuri vizând valorificarea la maximum a oportunităţilor identificate pentru obţinerea de rezultate mai bune în anii următori.RECRUTAREAPolitica de recrutare a Curţii respectă principiile generale ale instituţiilor Uniunii Europene şi condiţiile aplicabile acestora în ceea ce priveşte personalul. în cadrul Curţii îşi desfăşoară activitatea atât funcţionari permanenţi, cât şi agenţi care au contracte temporare. Concursurile generale pentru ocuparea posturilor de la Curtea de Conturi sunt organizate de Oficiul Comunităţilor Europene pentru Selecţia Personalului (EPSO). Curtea oferă, de asemenea, stagii unui număr limitat de absolvenţi universitari, pe perioade de trei-cinci luni.în 2009, Curtea a recrutat un număr de 112 angajaţi: 69 de funcţionari permanenţi, 14 agenţi temporari şi 29 de agenţi contractuali. Procesul de recrutare depinde de disponibilitatea listelor de rezervă aferente concursurilor EPSO şi de numărul suficient de candidaţi care figurează în cadrul acestora.în 2009, Curtea a reuşit să recruteze un număr corespunzător de angajaţi. Cele 73 de posturi vacante la 31 decembrie 2009 s-au redus semnificativ (cu 33 %) la 49 de posturi vacante la 26 ianuarie 2010, iar această reducere accentuată va continua şi în următoarele luni, ca urmare a intrării în funcţie a personalului de audit care a făcut obiectul unei recente campanii de

recrutare. La 31 decembrie 2008 existau 68 de posturi vacante.De asemenea, Curtea a reuşit să scurteze perioada medie de recrutare în anul 2009. Pentru personalul recrutat în urma concursului EPSO AD/1 26/08, lista de rezervă a fost publicată în luna august, iar primii candidaţi selectaţi s-au alăturat efectivului Curţii la începutul lunii noiembrie, cu doar trei luni mai târziu.FORMAREA PROFESIONALĂProfesia de auditor necesită o formare continuă. Mai mult, având în vedere caracteristicile mediului de audit al Curţii, auditorii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acesteia trebuie să dispună de bune competenţe lingvistice.în 2009, angajaţii Curţii au beneficiat în medie de câte 9 zile de formare profesională. Cursurile de limbă au reprezentat 64 % din numărul total de zile de formare din 2009, acest procentaj fiind de 48 % în 2008. Excluzând cursurile de limbă, în 2009 auditorii au beneficiat de câte 4 zile de formare profesională (a se vedea ICP 10 la pagina 38). Se estimează că în 2010 această cifră va creşte ca rezultat al formării obligatorii pe care trebuie să o urmeze nou-veniţii. Se depun, de asemenea, eforturi pentru introducerea de cursuri de împrospătare a cunoştinţelor în ceea ce priveşte domeniile-cheie de audit.Pe baza obiectivului strategic pe termen lung „învăţare şi dezvoltare", a planului de orientare privind formarea profesională pentru perioada 2008-201 1 şi a parcursurilor de formare adoptate în 2009, Unitatea de formare profesională a îmbunătăţit conţinutul cursurilor şi a elaborat noi cursuri, în acord cu priorităţile stabilite de către Curte, în plus, a continuat cu succes cooperarea cu celelalte instituţii şi cu organisme interinstituţionale, precum Şcoala Europeană de Administraţie.Caseta 5 prezintă personalul unei unităţi din cadrul unui grup de audit al Curţii, cu scopul de a oferi o imagine a tipului de activităţi efectuate şi a persoanelor implicate.SERVICIUL DE TRADUCERIEfectuarea traducerilor reprezintă o activitate de sprijin importantă pentru audit, care permite Curţii să îşi îndeplinească misiunea şi să îşi realizeze obiectivele în materie de comunicare. în 2009, volumul total al traducerilor efectuate a crescut cu 5,2 % faţă de 2008. Procentajul serviciilor de traducere efectuate la timp a fost de peste 95 %.Asistenţa lingvistică acordată auditorilor în cadrul vizitelor de audit şi pentru întocmi re a rapoartelor a înregistrat o creştere. Serviciul de traduceri a furnizat, de asemenea, sprijin pentru grupurile de lucru ale Intosai, precum şi referitor la alte aspecte care ţin de activităţile de audit ale Curţii. în ianuarie 2010 a fost introdusă o nouă aplicaţie informatică (Artemis) destinată gestionării mai eficiente a activităţilor de traducere.TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI>Tehnologia informaţiei oferă auditorilor servicii şi instrumente

esenţiale. Principaleleevoluţii realizate în 2009 au fost următoarele:• simplificarea proceselor şi continuarea migrării către un

mediu de lucru informatizat, prin implementarea unor soluţii automatizate („viza" electronică şi formulare electronice), precum şi prin introducerea unei semnături electronice şi prin

demararea activităţilor de implementare a unui sistem de gestionare a arhivelor;

• securitatea infrastructurii informatice a Curţii a fost consolidată prin instituirea unui centru de recuperare a datelor în caz de dezastru şi prin actualizarea platformei Lotus Notes, care reprezintă coloana vertebrală a sistemelor de comunicare şi de documentare/arhivare a auditurilor Curţii;

• adoptarea unui plan informatic pe termen lung pentru perioada 2010-2012 pentru a permite alinierea sistemului informatic cu principalele obiective strategice de audit ale Curţii şi continuarea eforturilor de a atinge un nivel de excelenţă în ceea ce priveşte furnizarea de servicii.

VIZITELE DE AUDITîn cadrul activităţilor de audit ale Curţii, auditorii trebuie să efectueze vizite în statele membre şi în alte ţări care beneficiază de fonduri UE, pentru a obţine probe de audit adecvate.Aceste vizite se efectuează, de regulă, la administraţiile centrale şi locale implicate în procesarea, gestiunea şi plata fondurilor UE, precum şi la beneficiarii finali care primesc aceste fonduri. Echipele de audit sunt formate, în general, din doi sau trei auditori, iar durata unei misiuni de audit este de obicei de până la două săptămâni, în funcţie de tipul de audit şi de distanţa care trebuie parcursă.în cadrul UE, vizitele de audit se efectuează adesea în colaborare cu instituţiile supreme de audit din statele membre vizitate, care pun la dispoziţie un sprijin logistic şi practic util.Graficul prezentat în continuare oferă o sinteză a numărului de vizite de audit efectuate în 2009 de către Curte în statele membre ale UE (300 de misiuni). în 2009 au existat, de asemenea, 36 de vizite de audit efectuate în afara Uniunii.VIZITE DE AUDIT - STATE MEMBRE (TOTAL: 300)

<uccSERVICIUL DE AUDIT INTERNScopul Serviciului de audit intern al Curţii este de a sprijini instituţia în procesul de îndeplinire a obiectivelor, printr-o evaluare sistematică şi metodologică a gestionării riscurilor, a controlului intern şi a procedurilor de gestiune. Serviciul de audit intern formulează, de asemenea, propuneri de îmbunătăţire a eficienţei Curţii, ceea ce necesită o evaluare constantă a eficacităţii sistemelor de control intern din cadrul Curţii.în 2009, activitatea Serviciului de audit intern al Curţii a inclus, în principal, următoarele aspecte: un audit financiar

(verificarea conturilor), o examinare a verificării ex ante, un audit al statelor de plată, un audit al conturilor bugetare de aşteptare, o urmărire a contractelor şi a procedurilor de achiziţii publice, precum şi o analiză a exerciţiului de promovare a personalului. Majoritatea recomandărilor de audit formulate de auditorul intern în 2009 au fost acceptate de entităţile auditate şi au fost integrate ulterior în planuri de acţiune în vederea remedierii.Comitetul de audit al Curţii monitorizează activitatea auditorului intern şi se asigură de independenţa acestuia. Comitetul discută programul de activitate şi rapoartele auditorului intern, ia notă de acestea şi, dacă se dovedeşte necesar, solicită auditorului intern efectuarea unor audituri speciale.în 2009, Serviciul de audit intern a primit o certificare independentă şi pozitivă din partea unui evaluator profesionist extern şi independent, Deloitte S.A. Activitatea desfăşurată de către Deloitte a condus la următoarea concluzie:Per ansamblu, Serviciul de audit intern al Curţii de Conturi Europene este, în general, conform cu definiţia Institutului Auditorilor Interni pentru auditul intern, precum şi cu codul deontologic şi standardele internaţionale pentru practica profesională a auditului intern.în consecinţă, Serviciul de audit intern poate utiliza menţiunea de conformitate „conform cu standardele internaţionale pentru practica profesională a auditului intern" în cadrul rapoartelor sale viitoare până la efectuarea unei noi evaluări externe în următorii cinci ani.AUDITUL EXTERN AL CURŢIIRaportul auditorului extern privind conturile Curţii de Conturi pentru exerciţiul financiar 2008 s-a publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 23 octombrie 2009 (JO C 254, 23.10.2009).în cadrul opiniei sale de audit, auditorul independent al Curţii (PricewaterhouseCoopers SARL) a formulat următoarele concluzii:în ceea ce priveşte situaţiile financiare:„în opinia noastră, situaţiile financiare prezentate oferă o imagine fidelă şi reală a poziţiei financiare a Curţii de Conturi Europene la 31 decembrie 2008, precum şi a performanţei financiare a acesteia şi a fluxurilor de numerar pentru exerciţiul încheiat la această dată, în conformitate cu Regulamentul (CE, EURATOM) nr. 1 605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002, cu Regulamentul (CE, EURATOM) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a respectivului regulament al Consiliului şi cu normele contabile ale Curţii de Conturi Europene."în ceea ce priveşte utilizarea resurselor şi procedurile de control:„Bazându-ne pe activitatea descrisă în prezentul raport, nu am sesizat nimic care să ne determine să credem că, sub toate aspectele semnificative şi potrivit criteriilor descrise anterior: (a) resursele alocate Curţii nu au fost utilizate în scopurile pentru care au fost destinate, (b) procedurile de control instituite nu oferă garanţiile necesare pentru conformitatea operaţiunilor financiare cu normele şi reglementările în vigoare."

ORGANIZAREA CURŢII DE CONTURI EUROPENEjtCurtea de Conturi Europeană este instituţia independentă de audit extern a Uniunii Europene. Curtea are sediul la Luxemburg şi funcţionează sub forma unui organ colegial compus din 27 de membri, câte unul din fiecare stat membru. Membrii Curţii sunt numiţi de Consiliu, după consultarea Parlamentului European, pentru un mandat de şase ani, cu posibilitatea de reînnoire. Preşedintele este ales de către membri, din rândul acestora, pentru un mandat de trei ani, cu posibilitatea de reînnoire.Curtea este organizată pe camere, cărora le sunt alocaţi diferiţii membri. Camerele elaborează rapoarte şi avize în vederea adoptării de către Curte. Camerele de audit I, II, III şi IV au competenţe pentru diferite domenii de venituri şi cheltuieli, iar cea de a cincea cameră. Camera CEAD, este responsabilă de aspectele cu caracter orizontal. Camerele sunt sprijinite de direcţii de audit, cu personalul aferent. în urma

modificării din 2010 a regulamentului de procedură al Curţii, anumite categorii de rapoarte şi de avize pot fi adoptate la nivel de cameră, în locul adoptării în plenul colegiului Curţii.Comitetul administrativ este prezidat de preşedintele Curţii şi este format din decanii camerelor, la care se adaugă secretarul general (acesta deţine cel mai înalt grad în cadrul corpului de funcţionari ai instituţiei şi este responsabil de serviciile administrative şi de sprijin ale Curţii). Comitetul are un rol de coordonare şi se ocupă de lucrările de pregătire a deciziilor Curţii referitoare la aspecte de planificare strategică şi de gestionare a performanţei şi la aspecte administrative.Fiecărui membru îi sunt alocate anumite sarcini, în special sarcini în cadrul activităţilor de audit. Membrii prezintă, în faţa camerei şi a Curţii, propuneri şi rapoarte de audit referitoare la sarcinile care le-au fost alocate. După adoptarea unui raport, acesta este prezentat de către „membrul raportor" în faţa Parlamentului European, a Consiliului şi a altor factori relevanţi. Fiecare membru este sprijinit în activitatea sa de către personalul cabinetului său, precum şi de către echipa desemnată pentru sarcina de audit în cauză.

ACTIVITĂTILE CURŢIIRAPOARTE DE AUDIT Şl AVIZEActivitatea Curţii de Conturi Europene vizează în principal elaborarea următoarelor trei tipuri de documente:0 rapoartele anuale, în care sunt prezentate rezultatele

auditurilor financiare şi de conformitate realizate de Curte pentru fiecare exerciţiu financiar (includ rapoartele anuale specifice, care se publică separat şi care privesc agenţiile Uniunii Europene şi alte instituţii şi organisme);

avize cu privire la proiectele legislative care au un impact asupra gestiunii financiare.O rapoartele speciale, care se publică pe tot parcursul anului şi

care prezintă rezultatele auditurilor tematice ale Curţii, în cea mai mare parte audituri ale performanţei prin care se evaluează economicitatea, eficienţa şi eficacitatea pentru diferite domenii de venituri sau cheltuieli ale UE, special selectate în acest sens şi

Numărul de rapoarte şi de avize

Rapoarte anuale (bugetul UE şi FED)

2 2 2 2

Rapoarte anuale specifice (agenţii şi alte instituţii

23 29 29 37 40

şi organisme ale UE)Rapoarte speciale 11 9 12 18 14

_ .AvizeA

8 9 5 1 D

Toate rapoartele şi avizele sunt disponibile, în versiune integrală, pe site-ul Curţii (www.eca.europa.eu).10Rapoartele anuale privind exerciţiul financiar 2009Curtea efectuează audituri financiare anuale cu privire la execuţia bugetului UE şi la execuţia fondurilor europene de dezvoltare, precum şi cu privire la celelalte agenţii, instituţii şi organisme ale Uniunii. Rezultatele acestor audituri sunt prezentate autorităţilor politice ale UE, respectiv Parlamentul şi Consiliul, în cadrul rapoartelor anuale ale Curţii. Curtea alocă o parte semnificativă din resursele sale pentru activităţile vizând elaborarea acestor rapoarte.Raportul anual privind execuţia bugetului UE pentru exerciţiul 2009în anul 2010, cea mai mare parte a activităţilor de audit financiar şi de audit de conformitate derulate de Curte au privit execuţia bugetului UE pentru exerciţiul 2009. Aceste activităţi au avut drept rezultat elaborarea celei de a şaisprezecea declaraţii de asigurare (DAS) emise de Curte. Rezultatele acestor activităţi de audit au fost prezentate părţilor interesate la data de 9 noiembrie 2010, în Raportul anual privind execuţia bugetului UE pentru exerciţiul financiar 20091.JOC 303, 9.11.2010.Mesajele-cheie transmise prin intermediulRaportului anual pentru 2009 au fosturmătoarele:• conturile Uniunii Europene au prezentat în mod fidel situaţia

financiară a Uniunii, precum şi rezultatele operaţiunilor sale şi fluxurile sale de numerar;

• plăţile de la buget au continuat să fie afectate de un nivel semnificativ de eroare, cu excepţia a două domenii de cheltuieli (Afaceri economice şi financiare şi Cheltuieli administrative);

• indicele de eroare cel mai probabil estimat pentru cheltuielile din domeniul coeziunii a fost mult mai scăzut decât în exerciţiile anterioare, iarîn ceea ce priveşte ansamblul bugetului, indicele de eroare estimat de Curte a scăzut de-a lungul ultimilor ani;

• Comisia a crescut calitatea informaţiilor pe care le furnizează cu privire la recuperările de sume plătite în mod incorect şi la alte corecţii. însă aceste informaţii nu erau încă complet fiabile. Nu se putea realiza o comparaţie justă între datele Comisiei cu privire la corecţii, pe de o parte,

şi indicele de eroare estimat de Curte, pe de altă parte.în cadrul acestui raport, Curtea a formulat o serie de recomandări legate de îmbunătăţirea gestiunii financiare, prin consolidarea sistemelor de gestionare şi prin simplificarea normelor şi a reglementărilor.

Raportul anual referitor la fondurile europene de dezvoltare pentru exerciţiul 2009Curtea a publicat Raportul anual referitor la fondurile europene de dezvoltare pentru exerciţiul financiar 2009 la data de9 noiembrie 2010, împreună cu Raportul anual privind execuţia bugetului UE pentru exerciţiul 2009.Referitor la conturile FED pentru exerciţiul 2009, Curtea a concluzionat că acestea au prezentat în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situaţia financiară a fondurilor europene de dezvoltare şi că operaţiunile fondurilor şi fluxurile lor de numerar au fost conforme cu regulamentul financiar aplicabil FED. Veniturile fondurilor europene de dezvoltare nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare. Angajamentele şi plăţile aferente FED nu au fost nici acestea afectate de un nivel semnificativ de eroare, însă au fost afectate de o frecvenţă ridicată a erorilor necuantificabile.Curtea a evaluat sistemele de supraveghere şi de control drept parţial eficace în asigurarea regularităţii plăţilor.în cadrul acestui raport, Curtea a formulat recomandări vizând îmbunătăţirea anumitor aspecte ale gestiunii financiare a FED, precum raportul cost-eficacitate al controalelor referitoare la cheltuieli, precum şi recomandări cu privire la auditul anual al proiectelor închise şi la utilizarea şi monitorizarea sprijinului bugetar.Rapoartele anuale specifice privind agenţiile şi alte instituţii şi organisme ale UE pentru exerciţiul 2009Curtea a publicat 40 de rapoarte anuale specifice pentru exerciţiul financiar 2009. Aceste rapoarte, publicate în decembrie 20102, au vizat agenţiile şi alte instituţii şi organisme ale Uniunii Europene.2 JO C 338, 14.12.2010 şi JO C 342,16.12.2010.Agenţiile Uniunii Europene acoperă o varietate largă de sarcini, iar sediile acestora sunt răspândite pe tot cuprinsul Uniunii. Fiecare agenţie are o misiune proprie şi îşi gestionează singură bugetul. Cu excepţia Colegiului European de Poliţie şi a Agenţiei Europene pentru Medicamente, Curtea a formulat opinii de audit fără rezerve, pentru toate entităţile auditate. în aceste două cazuri, Curtea a emis o opinie cu rezerve, din cauza unor deficienţe constatate în ceea ce priveşte procedurile de achiziţii.

Rapoartele speciale publicate în 2010Curtea îşi selectează şi îşi planifică sarcinile de audit al performanţei şi de audit de conformitate astfel încât respectivele activităţi să conducă la un impact maxim, utilizându-se astfel în mod optim resursele alocate acestor sarcini. La selectarea temelor de audit, Curtea ia în considerare următoarele aspecte:• riscurile existente la adresa performanţei sau a conformităţii

în domeniul respectiv de venituri sau cheltuieli;• nivelul veniturilor sau al cheltuielilor aferente aspectului

vizat;• perioada scursă de la efectuarea altor audituri;• existenţa unor schimbări preconizatereferitor la cadrele operaţionale sau de reglementare; şi• interesul existent în mediul politic şi în rândul publicului

larg.Auditurile de performanţă şi de conformitate pe teme selectate necesită o planificare şi o execuţie riguroasă pentru a putea obţine probele de audit necesare. în plus, înainte de a-şi publica raportul, Curtea le oferă entităţilor auditate posibilitatea de a analiza constatările de audit şi de a formula răspunsuri la acestea. Prin urmare, efectuarea completă a unui asemenea audit necesită, în general, mai mult de un an.a

IMPROVING TRANSPORT PERFORMANCE ON TRANS-EUROPEAN RAIL AXES:HAVE EU RAIL INFRASTRUCTURE INVESTMENTS BEEN EFFECTIVE?COOPERAREA CU ALTE INSTITUŢII SUPREME DE AUDITCurtea colaborează cu alte instituţii supreme de audit (ISA) în vederea dezvoltării auditului finanţelor publice în Uniunea Europeană şi la nivel mondial. Aceste activităţi de colaborare contribuie la crearea unor abordări inovatoare şi armonizate în materie de audit al fondurilor UE, precum şi la elaborarea de noi standarde internaţionale pentru toate instituţiile supreme de audit.Curtea colaborează cu alte instituţii supreme de audit prin intermediul următoarelor mecanisme:O Comitetul de contact al ISA din statele membre UE;O reţeaua instituţiilor supreme de audit din statele candidate şi

potenţial candidate la aderarea la Uniunea Europeană;O alte organizaţii din domeniul auditului finanţelor publice, în

special Intosai şi Eurosai.Comitetul de contactConform tratatului, Curtea de Conturi Europeană şi instituţiile supreme de audit din statele membre trebuie să aibă o cooperare bazată pe încredere şi pe respectarea independenţei fiecărei

instituţii. Curtea colaborează în mod activ cu ISA din statele membre UE, prin intermediul Comitetului de contact. Comitetul de contact este un grup în cadrul căruia se reunesc, anual, preşedinţii instituţiilor supreme de audit din statele membre ale UE şi preşedintele Curţii de Conturi Europene. Acest comitet furnizează un cadru pentru cooperare şi pentru schimbul de informaţii şi de experienţă pe tema auditului fondurilor UE şi pe alte teme legate de Uniunea Europeană. Contactul curent dintre instituţiile participante este menţinut prin intermediul ofiţerilor de legătură desemnaţi de fiecare din instituţii. în cadrul Comitetului de contact, au fost create şi grupuri de lucru, având rolul de a contribui la stabilirea unor poziţii şi a unor practici comune.în octombrie 2010, Curtea a găzduit, la Luxemburg, reuniunea anuală a Comitetului de contact, derulată sub preşedinţia instituţiei supreme de audit a Franţei. Elementul central al acestei reuniuni a fost un seminar privind rolul parlamentelor naţionale în urma adoptării Tratatului de la Lisabona.Pe tot parcursul anului 2010, Curtea a demonstrat o implicare activă în cadrul diferitelor grupuri de lucru ale Comitetului de contact. Curtea a deţinut preşedinţia grupului de lucru pentru standarde comune de audit, care avea drept obiectiv elaborarea unor standarde de audit comune şi a unor criterii de audit comparabile, pe baza standardelor de audit recunoscute la nivel internaţional, adaptate la contextul Uniunii Europene. Activitatea acestui grup de lucru a fost finalizată în 2010.în 2010, Curtea a demarat un proiect-pilot privind efectuarea de audituri coordonate ale conformităţii cheltuielilor agricole ale UE, împreună cu instituţiile supreme de audit din Republica Cehă şi Ţările de Jos. Acest proiect-pilot va fi finalizat în 2011.Reţeaua instituţiilor supreme Alteacţiuni de cooperarede'audit din statele candidate şi potenţial candidateCurtea a participat în mod activ la reuniuni ale reţelei instituţiilor supreme de audit din statele candidate şi potenţial candidate (Turcia, Croaţia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Islanda, Muntenegru, Albania, Bosnia şi Herţegovina şi Serbia)4. Aceste reuniuni se desfăşoară în paralel cu cele din cadrul Comitetului de contact.în 2010, doi noi membri s-au alăturat acestei reţele - Islanda şi Serbia. Principalul scop al reţelei este promovarea activităţilor de audit, în special în ceea ce priveşte implementarea de noi metode şi tehnici de audit, în conformitate cu standardele internaţionale şi cu bunele practici din UE.4 Componenţă valabilă în februarie 2011.Curtea a continuat să aibă o implicare şi o contribuţie activă în ceea ce priveşte îmbunătăţirea standardelor şi a practicilor internaţionale de audit, prin intermediu activităţii sale în cadrul organizaţiilor internaţionale ale instituţiilor publice de audit, în special Intosai5, precum şi grupul regional european al Intosai (Eurosai).O delegaţie a Curţii a participat la Congresul al XX-lea al Intosai (XX Incosai), desfăşurat în Africa de Sud în perioada 22-27 noiembrie 2010. în cadrul acestei reuniuni s-au discutat două teme principale, „Valoarea şi beneficiile activităţii instituţiilor supreme de audit" şi „Auditul de mediu şi dezvoltarea durabilă". în plus, congresul a oferit un cadru pentru adoptarea oficială a noilor Standarde internaţionale ale instituţiilor supreme de audit (International Standards of

Supreme Audit Institutions - ISSAI).5 International Organisation of Supreme Audit Institutions

(Organizaţia Internaţională a Instituţiilor Supreme de Audit).NOILE STANDARDE INTERNAŢIONALE ALE INSTITUŢIILOR SUPREME DE AUDIT (ISSAI)Adoptarea de către Congresul al XX-lea al Intosai, în Africa de Sud, a peste 40 de noi standarde (norme ISSAI) şi orientări (norme Intosai GOV) reprezintă un important pas înainte pentru profesia de audit. Datorită acestei măsuri, Intosai dispune în prezent - pentru prima dată - de un cadru exhaustiv de standarde internaţionale de audit. Acest cadru include standarde prin care se enunţă principiile fundamentale ale instituţiilor supreme de audit şi include, de asemenea, condiţiile prealabile care trebuie îndeplinite pentru buna funcţionare a unei instituţii supreme de audit, precum şi principii de audit şi orientări în acest domeniu.Aceste noi standarde reprezintă un reper pentru toate activităţile de audit al finanţelor publice, fiecare instituţie supremă de audit putând să îşi evalueze performanţa în raport cu aceste norme. Curtea a contribuit în mod semnificativ la elaborarea standardelor, în special prin implicarea sa activă în cadrul subcomisiilor pentru audit financiar, audit de conformitate şi audit al performanţei.Din 2004, an în care a devenit membră cu drepturi depline in cadrul Intosai, Curtea a participat în mod activ la activităţile subcomisiilor de audit. în plus, Curtea a sprijinit activitatea subcomisiilor pentru promovarea bunelor practici şi asigurarea calităţii prin evaluări colegiale (peer reviews). De asemenea, Curtea a promovat intensificarea activităţilor de consolidare a capacităţilor în rândul membrilor Intosai.începând din 2008, Curtea deţine preşedinţia grupului de lucru care analizează răspunderea de gestiune şi activităţile de audit în cazul ajutoarelor acordate în urma dezastrelor. Unul dintre obiectivele principale ale acestui grup de lucru este elaborarea de orientări şi identificarea şi diseminarea de bune practici în ceea ce priveşte răspunderea pentru actul de gestiune a ajutoarelor acordate în caz de dezastru. Accentul este pus pe activităţile care vizează părţile interesate (entităţi multilaterale, organizaţii de ajutorare, guverne, auditori privaţi). Raportul intermediar al acestui grup de lucru a fost prezentat Congresului Intosai în noiembrie 201 0.în anul 201 0, Curtea a contribuit şi la activităţile Crupului operativ pentru criza financiară globală creat de Intosai.în cadrul Eurosai, Curtea este reprezentată în grupul de lucru pentru auditul de mediu şi în grupul de lucru pentru tehnologia informaţiei, participând şi în cadrul Comitetului pentru formare profesională al acestei organizaţii. în plus, Curtea a contribuit la activităţile grupului de lucru însărcinat cu elaborarea unui ghid de bună practică pentru obţinerea unui nivel înalt de calitate în instituţiile supreme de audit. Acest grup de lucru a fost creat în 2008, de către Congresul al VII-1ea al Eurosai. Nu în ultimul rând, Curtea de Conturi Europeană este unul dintre auditorii organizaţiei Eurosai.

Acţiunile întreprinse în urma recomandărilorPrincipala modalitate prin care Curtea îşi fructifică experienţa de audit în scopul contribuţiei la îmbunătăţirea gestiunii financiare este formularea de recomandări. Pentru a putea genera schimbări recomandările Curţii trebuie mai întâi să fie acceptate de entitatea auditată şi, ulterior, să fie implementate. Acest indicator are la bază recomandările formulate în rapoartele anuale şi speciale publicate de Curte în 2009 - acestea fiind cele mai recente rapoarte disponibile în acest sens.

2010 Ţintă

Recomandări de audit acceptate de entitatea auditată, ca procentaj din totalul recomandărilor de audit formulate

90% >9 %

Curtea vizează menţinerea - şi chiar creşterea - acestui nivel ridicat de acceptare a recomandărilor sale.în 2010, Curtea a instituit un sistem prin care să fie monitorizată implementarea de către entităţile auditate a recomandărilor de audit formulate. în anii următori, acest sistem ar trebui să permită prezentarea unui nou indicator, vizând măsura în care recomandările de audit sunt implementate în practică şi generează îmbunătăţiri. în plus, acest indicator va oferi Curţii informaţii utile pentru creşterea calităţii recomandărilor sale şi, implicit, pentru creşterea gradului de acceptare a recomandărilor de către entităţile auditate.31\_______Utilizarea eficientă şi eficace a resurselorCurtea aplică următoarele trei criterii pentru a-şi evalua eficienţa şi eficacitatea în utilizarea resurselor: capacitatea de a-şi finaliza la timp rapoartele şi constatările; capacitatea de a-şi îndeplini obligaţiile în materie de gestiune financiară; capacitatea de a le oferi angajaţilor săi condiţii adecvate de lucru şi de a asigura, în rândul acestora, nivelul dorit de competenţă profesională.Prezentarea la timp a rapoartelorObiectivul Curţii este ca toate rapoartele sale să fie adoptate în termenele stabilite. în ceea ce priveşte publicarea rapoartelor anuale şi a rapoartelor anuale specifice, termenele

sunt stabilite prin reglementări. în cazul rapoartelor speciale, pentru care nu există termene de publicare specificate în reglementări, termenul îl reprezintă data prevăzută pentru adoptare.Per ansamblu, Curtea nu şi-a atins ţinta în 2010. Instituţia a adoptat un număr mai mic de rapoarte decât cel planificat, rezultat care este similar cu cel obţinut în anul anterior (91 % în 2009). De asemenea, deşi procentajul de rapoarte adoptate la timp a crescut în 2010 (80 %, faţă de 67 % în 2009), rămâne în continuare loc de progrese. Cu excepţia unui raport anual specific, toate rapoartele anuale şi anuale specifice au fost adoptate conform planificării şi publicate în termenele prevăzute. în schimb, doar trei rapoarte speciale au fost adoptate în termenele stabilite. în cazul a şase rapoarte speciale, adoptarea a fost amânată pentru 2011.

Procentajul de rapoarte adoptate la timpNumărul de rapoarte adoptate, în raport cu obiectivele stabilite

Curtea intenţionează ca până la sfârşitul anului 2012 să îşi atingă ţintele, introducând măsuri suplimentare în vederea unei mai bune gestionări a elaborării rapoartelor speciale.«BM—32_________/Prezentarea la timp a constatărilorRapoartele de constatări preliminare îi permit Curţii să stabilească un dialog cu entităţile auditate, în vederea confirmării exactităţii faptice a principalelor constatări de audit (aceste constatări urmând să stea la baza raportului de audit propriu-zis). Transmiterea rapoartelor de constatări preliminare reprezintă, aşadar, un element-cheie al procesului de audit. în anii anteriori, s-a constatat că, în ceea ce priveşte acest aspect al activităţii Curţii, se mai puteau aduce îmbunătăţiri semnificative. Ţinta stabilită de Curte referitor la aceste documente este ca, până la sfârşitul anului 2012, 80 % din rapoartele de constatări preliminare să fie transmise în termen de două luni de la efectuarea vizitei de audit aferente.Procentajul de rapoarte de constatări preliminare transmise la timp

Rezultatele obţinute în 2010 nu se situează încă la nivelul dorit, însă trebuie spus că, în ultimii doi ani, s-au înregistrat progrese semnificative în raport cu ţinta stabilită (procentaj de 43 % în 2009 şi de 27 % în 2008). Curtea îşi va continua eforturile în vederea atingerii ţintei stabilite.Evaluarea externă a gestiunii financiareObiectivul Curţii este acela de a obţine, din partea auditorului extern desemnat să o examineze, o opinie de audit fără rezerve referitor la situaţiile sale financiare şi la utilizarea resurselor, precum şi de a obţine descărcarea de gestiune din partea Parlamentului European, pe baza unei recomand.ari pozitive

din partea Consiliului.Emiterea unei opinii fără rezerve de către auditorul extern şi acordarea descărcării de gestiune

SERVICIILE DE SPRIJIN PENTRU ACTIVITATEA DE AUDITReuşita activităţilor de audit ale Curţii depinde, în mare măsură, de calitatea serviciilor specializate de sprijin din cadrul instituţiei. Aceste servicii pun la dispoziţia Curţii competenţele logistice şi tehnice necesare pentru ca instituţia să se poată achita de următoarele sarcini:O să recruteze, să păstreze şi să motiveze personalul necesar,

asigurând în acelaşi timp dezvoltarea competenţelor profesionale ale acestuia;

O să comunice rezultatele de audit în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene;

O să utilizeze în mod cât mai eficace tehnologia informaţiei;O să îşi gestioneze bugetul şi să asigure întreţinerea spaţiilor

şi a dotărilor de lucru;O să realizeze misiuni (vizite de audit) în toate ţările în care

se efectuează cheltuieli din fonduri UE.Repartizarea posturilor din cadrul curţii, la 31 decembrieResursele umaneAfectarea personalului în cadrul instituţieiBunul cel mai de valoare al Curţii este personalul său. La data de 31 decembrie 2010, schema de personal autorizată pentru Curte cuprindea 889 de posturi de funcţionari permanenţi şi agenţi temporari (această cifră nu include membrii colegiului Curţii, agenţii contractuali, experţii naţionali detaşaţi sau stagiarii). Dintre aceste posturi, 557 revin camerelor de audit (123 dintre ele fiind alocate cabinetelor membrilor), 151 revin serviciului de traduceri, 157 revin serviciilor de sprijin administrativ, iar 24, Preşedinţiei.în vederea îndeplinirii obiectivului de utilizare optimă a resurselor, toate activităţile desfăşurate în 2010 au continuat să se ghideze după principiul eficienţei şi să introducă măsuri în acest sens, bazate pe simplificarea procedurilor şi pe eficientizarea serviciilor. Acolo unde a fost posibil, posturile din afara activităţii de audit care au devenit disponibile în urma progreselor în materie de eficienţă au fost reafectate către departamentele de audit. Acest lucru a avut drept rezultat o creştere de 6 % a numărului de posturi alocate pentru sarcini de audit. Acest proces va continua şi în 2011.

2008 2010ţp,.

Camerele de audit

501 525 557

Serviciul de traduceri

163 163 151

Sprijin administrativ

173 171 157

35\_______

RecrutareaPersonalul Curţii este foarte divers din punctul de vedere al studiilor şi al experienţei profesionale, iar calitatea muncii sale şi devotamentul său se reflectă în rezultatele instituţiei. Politica de recrutare a Curţii respectă principiile generale ale instituţiilor Uniunii Europene şi condiţiile aplicabile acestora în ceea ce priveşte personalul, în cadrul Curţii îşi desfăşoară activitatea atât funcţionari permanenţi, cât şi agenţi care au contracte temporare. Concursurile generale pentru ocuparea posturilor de la Curtea de Conturi sunt organizate de Oficiul European pentru Selecţia Personalului (EPSO). Curtea oferă, de asemenea, un anumit număr de stagii pentru absolvenţi universitari, pe perioade de trei-cinci luni.în 2010, Curtea a recrutat un număr de 97 de angajaţi: 63 de funcţionari permanenţi, 25 de agenţi temporari şi 9 agenţi contractuali. Curtea a obţinut rezultate deosebit de bune în ceea ce priveşte recrutarea de noi angajaţi pentru posturile de audit. La data de 31 decembrie 2010, numărul posturilor vacante era de 44, ceea ce corespunde unei scăderi semnificative faţă de numărul posturilor vacante din 2009 (73). Acest lucru a permis scăderea proporţiei de posturi vacante sub nivelul de 5 % din total, ceea ce constituie o premieră.Repartizarea pe sexePersonalul Curţii este format, în prezent, din proporţii egale de femei şi bărbaţi, în urma unei creşteri progresive a procentajului de angajaţi-fe- mei, de-a lungul mai multor ani.Bărbaţi

54 «46 <

Tabelele prezentate în continuare indică procentajul personalului de sex feminin şi de sex masculin pe niveluri de responsabilitate, la 31 decembrie 2010. Ca şi celelalte instituţii ale UE, Curtea aplică o politică de egalitate de şanse în procesul de gestionare şi de recrutare a resurselor umane. Din cei 67 de directori şi şefi de unitate din cadrul Curţii, 20 (30%) sunt femei, ceea ce corespunde unei creşteri constante de la an la an. Majoritatea îşi desfăşoară însă activitatea în cadrul Direcţiei de traduceri şi în departamentele administrative.37

Formarea profesionalăProfesia de auditor necesită o formare continuă, pentru ca personalul să se poată păstra la curent cu evoluţiile din domeniu şi să poată dobândi noi competenţe. Mai mult, având în vedere caracteristicile mediului de audit al Curţii, auditorii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acesteia trebuie să dispună de bune competenţe lingvistice.în 2010, angajaţii Curţii au beneficiatîn medie de câte 9,3 zile de formare profesională. Cursurile de limbă au contribuit, în 2010, în proporţie de 57 % la numărul total de zile de formare,

în 2009 acest procentaj fiind de 55 %. Pe lângă cursurile de limbă, auditorii au beneficiat de câte 5,7 zile de formare profesională în 2010, atingându-se astfel o ţintă esenţială pentru instituţie.în acord cu planul de orientare pentru formarea profesională pentru perioada 2008-201 1 şi cu „parcursurile de formare" adoptate în 2009, Unitatea de formare profesională a procedat, în 2010, la ameliorarea conţinutului cursurilor şi la elaborarea de cursuri noi, respectând priorităţile stabilite de Curte. în plus, Curtea şi-a continuat buna cooperare cu celelalte instituţii şi cu organisme interinstituţionale, precum Şcoala Europeană de Administraţie.Serviciul de traduceriEfectuarea traducerilor reprezintă o activitate de sprijin pentru audit, care permite Curţii să îşi îndeplinească misiunea şi să îşi realizeze obiectivele în materie de comunicare. în 2010, volumul total al traducerilor a fost similar cu cel din 2009. Procentajul serviciilor de traducere efectuate la timp a fost de peste 99 %.în anul 2010, au avut loc acţiuni în vederea implementării planului de reafectare stabilit de secretarul general al instituţiei, care prevedea transferul unor posturi şi al unor angajaţi ai serviciului de traduceri către departamentele de audit, în 2011.Prin serviciile sale lingvistice, Direcţia de traduceri a Curţii a furnizat, de asemenea, un sprijin esenţial pentru auditori în cadrul misiunilor de audit, ca şi în diferitele etape ale redactării rapoartelor de audit. Serviciul de traduceri a furnizat, în plus, sprijin pentru grupurile de lucru ale Intosai, precum şi referitor la alte aspecte care ţin de activităţile de audit ale Curţii. în 2010, s-au depus în continuare eforturi în cadrul proiectului Artemis, în vederea îmbunătăţirii funcţiilor principalei aplicaţii informatice utilizate de traducători. Personalul Direcţiei de traduceri a Curţii s-a implicat, de asemenea, în acţiuni interinstituţionale şi internaţionale de cooperare profesională.Misiunile de auditActivitatea auditorilorCurţii implică efectuarea de vizite (denumite „misiuni") în statele membre UE şi la alţi beneficiari de fonduri UE, ca şi la sediile unor organizaţii internaţionale, precum Organizaţia Naţiunilor Unite. în 2010, Curtea a efectuat, în total, 376 de misiuni de audit - 351 în statele membre şi 25 în alte locuri. în 2009, numărul misiunilor s-a ridicat la 336. Această creştere cu aproape 12 % a numărului misiunilor, obţinută în condiţiile în care Curtea nu a beneficiat, per ansamblu, decât de foarte puţine posturi în plus, reflectă volumul crescut al resurselor alocate activităţilor de audit.Misiunile se efectuează, de regulă, la administraţiile centrale şi locale implicate în procesarea, gestiunea şi plata fondurilor UE, precum şi la beneficiarii finali care primesc aceste fonduri. Echipele de audit sunt formate, în general, din doi sau trei auditori, iar durata unei misiuni de audit este de obicei de până la două săptămâni, în funcţie de tipul de audit şi de distanţa care trebuie parcursă.Vizitele de audit în statele membre UE se efectuează adesea în colaborare cu instituţiile supreme de audit din statele respective, care pun la dispoziţia Curţii un sprijin logistic şi practic util.

MISIUNILE DE AUDIT EFECTUATE ÎN 20104030ti

5 5 5 5i m!1So«3I s.9- c u J2i re m re - ro:'ZZ- •=;ru "O C.■ — - ¿^3 o<uon ^: oir o 5 -2 cn> |<TJ “O _QJ 3 H3 ■*—*--gOISSN 1831-1350ü^W/o,Sr * ^★ ★mw; I

v;: ■;;' "v;- >'■;■:■> ■% ./■*>■r : - - -ş r, ■ '.V-, , .': ■.... f - -yI •.■ is

ICURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ• -_ W '~ “ ' :- • •.%':«bur ’;«C' :;tí: -.:■ « .,. = ■ - ........

' 2012 PE SCURTACTIVITĂTILE CURŢIIO Rapoarte anuale cu privire la bugetul UE şi la fondurile europene de dezvoltare pentru exerciţiulfinanciar 2011, beneficiind de un conţinut mai bogat în informaţii şi de o prezentare mai clară.O 50 de rapoarte anuale specifice publicate, privind agenţiile, organismele descentralizate şialte instituţii ale UE pentru exerciţiul financiar 2011.O 25 de rapoarte speciale adoptate în legătură cu domenii

bugetare specifice sau având diverseteme privind gestiunea.O 9 avize ce contribuie la reforma bugetară, cum ar fi reforma politicii agricole comune saudirectiva Parlamentului European şi a Consiliului privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin intermediul dreptului penal.GESTIUNEA CURŢII9O Adoptarea unei noi strategii pentru perioada 2013-2017, destinată să ofere o direcţieactivităţilor desfăşurate de Curte pe parcursul acestei perioade, cu obiectivul de a maximiza valoarea contribuţiei pe care o aduce Curtea la îmbunătăţirea răspunderii publice în cadrul UE.O Indicatorii-cheie de performanţă ai Curţii pentru anii 2008-2012 denotă ameliorarea performanţeişi, în premieră, determină procentual câte din recomandările Curţii au fost puse în aplicare.O Dezvoltarea în continuare a politicii privind personalul, precum şi continuarea reafectăriide posturi către funcţiile de bază ale Curţii, şi anume cele de audit, prin progrese realizate în ceea ce priveşte eficienţa serviciului administrativ şi a celui de traduceri, au contribuit la consolidarea capacităţii Curţii de a-şi îndeplini misiunea.

Membrii Curţii de Conturi Europene în timpul unei şedinţer ACTIVITĂTILE CURŢIIJ JRAPOARTE DE AUDIT SI AVIZEActivitatea Curţii de Conturi Europene vizează în principal elaborarea următoarelor trei tipuri de documente:o rapoartele anuale, în care sunt prezentate în principal

rezultatele auditurilor financiare şi de conformitate realizate de Cgrte cu privire la bugetul Uniunii Europene şi cu privire la fondurile europene de dezvoltare (FED). în plus, se publică separat rapoarte anuale specifice privind agenţiile, organismele descentralizate şi alte Instituţii ale UE;

O rapoartele speciale, care se publică pe tot parcursul anului şi care prezintă rezultatele auditurilor tematice ale Curţii în legătură cu domenii bugetare specifice sau având diverse teme privind gestiunea. Acestea sunt rezultatul în principal al unor audituri ale performanţei şi

începând cu 2008, s-a înregistrat o creştere substanţială a numărului de rapoarte anuale specifice şi de rapoarte speciale elaborate de Curte. Rapoartele anuale au cunoscut şi ele îmbunătăţiri, oferindu-se un grad mai ridicat de informaţii analitice, o prezentare mai coerentă a datelor, care să faciliteze comparaţia între domenii şi între exerciţii financiare, şi intro- ducându-se un capitol nou privind aspectele legate de performanţă. Creşterea semnificativă a numărului de avize adoptate se datorează faptului că Curtea a fost consultată cu privire la volumul mare de propuneri legislative privind noua perioadă a cadrului financiar (2014-2020).avize cu privire la proiectele legislative care au un impact asupra gestiunii financiare, precum şi declaraţii şi documente de poziţie cu privire la alte chestiuni, care sunt elaborate din propria iniţiativă a Curţii.Numărul de rapoarte şi de avize

2008 2009 2010 2011 2012

Rapoarte anuale (bugetul UE şi FED)

2 2 2 2 2

Rapoarte anuale specifice cu privire la agenţiile şi la organismele descentralizate ale UE

29 37 40 42 50

Rapoarte speciale 12 18 14 16 25

■lllilllilllllllllllllillilii Avize şi alte tipuri de documente

5 1 6 8 10

48 58 62■HHHi

68 87

Toate rapoartele de audit şi avizele sunt disponibile, în versiune integrală, pe site-ul Curţii (http://eca.europa.eu) în 22 de limbi oficiale ale UE.VIZITELE DE AUDIT EFECTUATE ÎN 2012în cea mai mare parte, activitatea de audit se desfăşoară la sediul Curţii din Luxemburg, însă auditorii efectuează, de asemenea, vizite de audit la instituţiile, agenţiile şi organismele descentralizate ale UE, la autorităţile din statele membre ale UE şi la alţi beneficiari de fonduri UE (printre care şi la sediile unor organizaţii internaţionale precum Organizaţia Naţiunilor Unite, la sediul său din Elveţia). Scopul acestor vizite este de a obţine probe de audit directe.Vizitele de audit se efectuează, de regulă, la autorităţile centrale şl locale implicate în procesarea, gestiunea şi plata fondurilor UE, precum şi la beneficiarii finali care primesc aceste fonduri. Vizitele de audit în statele membre ale UE se efectuează adesea în colaborare cu instituţiile supreme de audit din statele respective. Echipele de audit sunt formate, în general, din doi sau trei auditori, iar durata unei vizite de audit poate varia de la câteva zile până la două săptămâni, în funcţie de tipul de audit şi de distanţa care trebuie parcursă.

în 2012, activitatea de audit la faţa locului a auditorilor Curţii s-a desfăşurat în 6 816 zile - 6 054 în statele membt şi 762 în ţări terţe - şi a constat în obţinerea de probe pentru sarcinile de audit în vederea elaborării raportului ani şi a rapoartelor anuale specifice, precum şi pentru alte sarcini de audit selectate. Un număr comparabil de zile de auau fost petrecute şi la sediile din Bruxelles şi din Luxemburg ale instituţiilor şi ale organismelor UE.Zile de audit la faţa locului în 201277RAPORTUL ANUAL REFERITORLA EXECUŢIA BUGETULUI UE PRIVIND EXERCIŢIUL FINANCIAR 2011în 2012, cea mai mare parte a activităţii de audit financiar şi de conformitate a Curţii a fost dedicată auditului privind execuţia bugetului UE pentru exerciţiul 2011. Această activitate a avut drept rezultat publicarea raportului anual 2011 la 6 noiembrie 201 2.Raportul anual are drept obiectiv să prezinte constatări şi concluzii care să fie utile Parlamentului European, Consiliului şi cetăţenilor la evaluarea calităţii gestiunii financiare din cadrul UE, precum şi să formuleze recomandări utile în vederea îmbunătăţirii. Cea de a 18-a declaraţie de asigurare anuală (DAS) privind fiabilitatea conturilor Uniunii Europene şi regularitatea operaţiunilor subiacente acestora constituie elementul principal al raportului anual 2011.Raportul anual 2011 referitor la execuţia bugetului UE cuprinde două capitole noi, Intenţia fiind aceea de a demarca mai bine rezultatele obţinute cu privire la domeniul agriculturii şi la cel al coeziunii. Fostul capitol referitor la agricultură şi resurse naturale a fost înlocuit cu două capitole, unul referitor la agricultură: susţinerea pieţei şi sprijinul direct şi celălalt referitor la dezvoltare rurală, mediu, pescuit şi sănătate. în afară de aceasta, s-au introdus două capitole separate, Politica regională, energie şi transporturi şi Ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale, care înlocuiesc fostul capitol referitor la coeziune, energie şi transporturi.Mesajele-cheie transmise prin intermediul raportului anual 2011O Conturile aferente exerciţiului 2011 prezintă în mod fidel

situaţia financiară a Uniunii Europene, precum şi rezultatele operaţiunilor acesteia şi fluxurile sale de numerar pentru exerciţiul 2011. Veniturile şi angajamentele nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare. în schimb, plăţile au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare, indicele de eroare estimat pentru ansamblul bugetului UE fiind de 3,9 %. Indicele de eroare s-a menţinut la un nivel similar cu cel pentru 2010, care s-a cifrat la 3,7 %.

O Fiecare domeniu de cheltuieli ale UE a făcut obiectul unei evaluări separate, toate dovedindu-se a fi afectate de un nivel semnificativ de eroare, cu excepţia domeniilor Relaţii externe, ajutor şi extindere şi Cheltuielile administrative. Această situaţie semnalează necesitatea de a aduce îmbunătăţiri gestiunii financiare a fondurilor puse la dispoziţie de UE.

o Indicele de eroare estimat de Curte pentru grupul de politici Dezvoltare rurală, mediu, pescuit şi sănătate (domeniul de

cheltuieli cel mai susceptibil să conţină erori) s-a cifrat la 7,7 %. Indicele de eroare estimat pentru grupul de politici Politică regională, energie şi transporturi s-a menţinut la un nivel ridicat, şi anume la 6,0 %.

O S-a constatat o creştere în cazul rezervelor formulate de Comisie, suma pe care directorii generali ai

Comisiei o consideră a fi expusă la risc mărindu-se de la 0,4 miliarde de euro în 2010 la 2 miliarde de euro în 2011. Această evoluţie semnalează faptul că serviciile Comisiei admit existenţa unui risc ridicat de eroare în anumite domenii, în special dezvoltarea rurală, coeziunea şi cercetarea.O Per ansamblu, sistemele de control examinate au fost doar

parţial eficace în asigurarea regularităţii plăţilor şi nu îşi valorifică pe deplin potenţialul de a preveni sau de a detecta şi a corecta erorile. Au fost identificate multe situaţii în care controalele instituite au eşuat.

O Autoevaluarea realizată de Comisie cu privire la performanţă progresează, înregistrând o serie de îmbunătăţiri binevenite faţă de anii anteriori. Cu toate acestea, auditurile performanţei derulate de Curte în 2011 au pus în evidenţă lipsa unor analize de o calitate adecvată ale nevoilor, o serie de deficienţe la nivelul concepţiei programelor, care afectează raportarea cu privire la rezultate şi impacturi, precum şi necesitatea demonstrării de către Comisie a valorii adăugate aduse de UE.

13RAPOARTELE SPECIALE PUBLICATE ÎN 2012Pe lângă rapoartele sale anuale, Curtea publică rapoarte speciale pe tot parcursul anului, rapoarte care acoperă audituri ale performanţei şi audituri de conformitate, în legătură cu domenii bugetare specifice sau în legătură cu diverse teme privind gestiunea, care sunt selectate de Curte. Curtea selectează şi concepe aceste sarcini de audit astfel încât impactul lor să fie maxim, utilizându-şi astfel în mod optim resursele.La selectarea temelor de audit, Curtea ia în considerare următoarele aspecte:O riscurile existente la adresa performanţei sau a conformităţii

în domeniul respectiv de venituri sau de cheltuieli;o nivelul veniturilor sau al cheltuielilor aferente aspectului

vizat;O perioada scursă de la efectuarea altor audituri; .O existenţa unor schimbări preconizate referitor la cadrele de

reglementare;O interesul existent în mediul politic şi în rândul publicului

larg.în 2012, Curtea a adoptat 25 de rapoarte speciale pe diverse teme, ceea ce reprezintă o creştere substanţială a numărului acestora în comparaţie cu 16 rapoarte speciale adoptate în 2011 (şi 12 rapoarte adoptate în 2008).Toate rapoartele speciale în versiune integrală sunt disponibile pe site-ul Curţii (http://eca. europa.eu) sau prin intermediul EU bookshop în 22 de limbi oficiale ale UE.Temele acoperite de rapoartele speciale publicate în 2012 sunt prezentate în paginile următoare şi sunt grupate conform rubricilor cadrului financiar multianual pentru perioada 2013-2017, cadru care reprezintă bugetul multianual al Uniunii Europene.PRINCIPALELE ETAPE ALE UNUI AUDIT DE PERFORMANŢĂ SAU DE

CONFORMITATE DESFÂŞURAT PE 0 TEMĂ SELECTATĂStudiu preliminarSe determină utilitatea şi fezabilitatea auditului propus.

Se stabilesc obiectivele şi sfera auditului, abordarea şi metodele de audit care urmează să fie utilizate, Planificarea auditului Precum calendarul activităţilor de audit.Activitatea la faţa locului

Echipe multidisciplinare ale Curţii colectează probe de audit la faţa locului, la sediul Comisiei şi în state membre sau state beneficiare.

Confirmarea faptelor prin dialogul cu entitatea auditată şi utilizarea probelor de audit pentru Analiza constatărilor a cond" cu

Privire la obiectivele auditului.

Prezentarea principalelor constatări şi a concluziilor într-un mod clar şi structurat. Elaborarea recomandărilor.Validarea raportului împreună cu entitatea auditată.

Adoptarea raportului.

PublicarePublicarea raportului special în 22 de limbi oficiale, împreună cu răspunsurile entităţii auditate.RUBRICA „CREŞTEREA DURABILĂ"Cheltuielile UE pentru creşterea durabilă acoperă două domenii:Politica de competitivitate include finanţarea pentru cercetare şi pentru dezvoltare tehnologică, conectarea Europei prin reţele la nivelul UE, educaţia şi formarea, promovarea competitivităţii pe o piaţă unică complet integrată, precum şi agenda politicii sociale şi dezafectarea nucleară. Bugetul UE alocat în intervalul 2007-2013 în vederea promovării competitivităţii pentru creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă se ridică la 89,4 miliarde de euro, respectiv 9,2 % din bugetul UE aferent perioadei, aproximativ două treimi din această sumă revenind domeniului de cercetare şi dezvoltare.Coeziunea pentru creştere şi ocuparea forţei de muncă vizează în principal politica de coeziune, care este implementată printr-o serie de fonduri cu sfere definite de activitate, printre care Fondul social european (FSE), Fondul european de dezvoltare

regională (FEDER) şi Fondul de coeziune (FC). Cheltuielile aferente sunt efectuate de către Comisie şi de către statele membre ale UE în cadrul unei gestiuni partajate. Bugetul UE alocat coeziunii pentru perioada 2007-2013 este de 348,4 miliarde de euro (35,7 % din bugetul total al UE).în anul 2012, Curtea a adoptat următoarele rapoarte speciale pe teme legate de „Creşterea durabilă":O Instrumentele financiare cofinanţate de FEDER în vederea

sprijinirii IMM-urilor (2/2012) - acest raport a evaluat eficienţa şi eficacitatea măsurilor de inginerie financiară cofinanţate în cadrul FEDER în cursul perioadelor de programare 2000-2006 şi 2007-2013. Auditul s-a bazat pe un eşantion de proiecte derulate în Regatul Unit, Germania, Slovacia, Ungaria şi Portugalia, precum şi pe examinarea sistemelor de gestionare, de monitorizare şi informaţionale ale Comisiei şi ale statelor membre. Curtea a concluzionat că eficacitatea şi eficienţa banilor alocaţi de la FEDER instrumentelor financiare destinate întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-urilor) au fost diminuate de un cadru de regle-mentare care nu avea un caracter adecvat pentru diferitele tipuri de instrumente utilizate. IMM-urile reprezintă piatra de temelie a economiei UE, creând locuri de muncă, favorizând inovarea şi generând venituri. Cu toate

acestea, ele pot să se afle în imposibilitatea de a avea acces la tipul şi la volumul de finanţare de care au nevoie. Pentru a le oferi sprijin, Uniunea Europeană se bazează pe politica privind întreprinderile şi pe politica de coeziune, în principal prin intermediul granturitor, dar, din ce în ce mai mult, în cadrul FEDER, şi prin Intermediul instrumentelor financiare, care sunt mecanisme rambursabile şi reînnoi bile. Potrivit cifrelor furnizate de Comisie, sumele totale alocate de la FEDER pentru instrumentele de inginerie financiară se ridică la 1,6 miliarde de euro pentru perioada de programare 20002006 şi la 10,4 miliarde de euro pentru perioada de programare 2007-2013.RUBRICA „CONSERVAREA Şl GESTIONAREA RESURSELOR NATURALEUniunea Europeană deţine responsabilităţi extinse în materie de politici, în ceea ce priveşte domeniul agriculturii, al dezvoltării rurale, al pescuitului şi al mediului. Bugetul planificat pentru perioada 2007-2013 este de 413,1 miliarde de euro (42,3 % din bugetul total al UE).Trei sferturi din această sumă se cheltuiesc pentru plăţile directe către fermieri şi pentru măsuri de sprijin vizând pieţele agricole prin intermediul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) - „pilonul unu" al politicii agricole comune (PAC). O cincime din cheltuieli se efectuează în contul sprijinului UE pentru dezvoltarea rurală, domeniu finanţat prin intermediul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), care reprezintă „pilonul doi" al PAC. Agricultura şi dezvoltarea rurală fac obiectul gestiunii partajate între Comisie şi statele membre.în anul 2012, Curtea a adoptat următoarele rapoarte speciale pe teme legate de „Conservarea şi gestionarea resurselor naturale":O Reforma organizării comune a pieţei vitivinîcole: progresele

realizate până în prezent (7/201 2) - acest raport a evaluat progresele realizate în ceea ce priveşte unul dintre principalele obiective ale reformei din acest sector: îmbunătăţirea echilibrului dintre cerere şi ofertă. Auditul s-a axat pe măsurile „defrişare" şi „restructurarea şi

reconversia plantaţiilor viticole", deoarece acestea constituie cele două domenii majore de cheltuieli şi sunt esenţiale pentru atingerea obiectivului de îmbunătăţire a echilibrului dintre cerere şi ofertă. Curtea a constatat că aceste două măsuri îşi anulau reciproc efectele şi că excedentul structural nu a fost redus în mod semnificativ. Bugetul rezervat de UE măsurii de defrişare, pe parcursul perioadei de aplicare a acesteia de trei campanii viticole, şi anume între 2008-2009 şi 2010-2011, a fost de 1,1 miliarde de euro. Pentru măsura de restructurare şi reconversie, se alocaseră 4,2 miliarde de euro în cursul perioadei de

10 ani cuprinse între 2001 şi 2010.O Direcţionarea ajutorului acordat pentru modernizarea

exploataţiilor agricole (8/2012) - acest raport a examinat dacă ajutorul acordat de Uniunea Europeană pentru modernizarea exploataţiilor agricole a fost astfel direcţionat încât să vizeze priorităţile UE şi nevoile specifice ale statelor membre. Curtea a constatat că măsura de modernizare a exploataţiilor agricole ar fi oferit un mai mare potenţial dacă fondurile ar fi fost mai bine direcţionate către priorităţile UE şi către nevoile specifice ale statelor membre şi dacă procedurile de selecţie ar fi fost aplicate în mod eficace. Acest ajutor finanţează investiţiile în exploataţiile agricole, ele putând varia de la simple articole precum unelte agricole şi lăzi de fructe până la proiecte complexe precum instalaţiile de biogaz. Bugetul alocat de UE pentru acest domeniu se ridică, în total, la 11,1 miliarde de euro (finanţate prin FEADR) în perioada de programare 2007-2013, reprezentând în jur de 11 % din totalul cheltuielilor UE planificate în scopul dezvoltării rurale.

27RUBRICA „LIBERTATE, SECURITATE Şl JUSTIŢIE"Acest domeniu de politici a fost creat pentru a asigura libera circulaţie a persoanelor şi pentru a oferi un nivel ridicat de protecţie cetăţenilor. Activităţile acoperite merg de la gestionarea frontierelor externe ale UE la cooperarea judiciară în materie civilă şi penală. Sunt incluse, de asemenea, politica în domeniul azilului şi politica de imigrare, cooperarea poliţienească şi combaterea infracţionalităţii. Cheltuielile pentru acest domeniu în cursul perioadei 2007-2013 se vor ridica la 12,2 miliarde de euro.în anul 2012, Curtea a adoptat următorul raport special pe o temă legată de „Libertate, securitate şi justiţie":O Fondul european de integrare şi Fondul european pentru

refugiaţi contribuie în mod eficace la integrarea resortisanţilor ţărilor terţe? (22/2012) - acest raport a eva-luat dacă Fondul european de integrare şi Fondul european pentru refugiaţi, componente ale programului general al UE, intitulat „Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii" (SOLID), pentru perioada 20072013, au contribuit în mod eficace la integrarea în UE a resortisanţilor ţărilor terţe. S-a examinat, de asemenea, dacă rezultatele erau susţinute de o monitorizare şi o evaluare eficace a programului, dacă modul în care au fost concepute fondurile a contribuit la o implementare eficace a acestora şi dacă sistemele prin care se implementează măsurile de integrare în cadrul programului SOLID erau bine gestionate. Curtea

a identificat faptul că, deşi la nivelul proiectelor individuale

auditate, s-au constatat rezultate pozitive, sistemele care fuseseră instituite pentru a măsura succesul fondurilor erau inadecvate. Eficacitatea programului a fost subminată de modul în care a fost conceput acesta, Iar coordonarea cu alte fonduri ale UE nu a fost corespunzătoare. UE sprijină acţiunile care promovează integrarea resortisanţilor ţârilor terţe în statele sale membre şi care consolidează solidaritatea prin participarea la sarcina financiară rezultată din gestionarea frontierelor externe comune şi din implementarea unor politici comune în domeniul azilului şi al imigraţiei. Se previzionează că, în perioada 2007-2013, cheltuielile de la bugetul UE pentru programul SOLID vor totaliza circa 4 miliarde de euro.

Tabără de refugiaţi cofinanţată de UERUBRICA „UE CA ACTOR MONDIAL"Activităţile UE din domeniul relaţiilor externe abordează următoarele obiective: extinderea UE; asigurarea stabilităţii, a securităţii şi a prosperităţii în regiunile vecine Uniunii; sprijinirea în mod activ a dezvoltării durabile la nivel internaţional; şi promovarea unei guvernanţe politice la nivel mondial, în tandem cu asigurarea securităţii strategice şi a securităţii populaţiei civile.UE a alocat 55,9 miliarde de euro pentru îndeplinirea acestor obiective în perioada 2007-2013, ceea ce reprezintă 5,7 % din totalul bugetului. Majoritatea cheltuielilor sunt gestionate în mod direct de către Comisie, fie de la nivelul serviciilor centrale, fie prin intermediul delegaţiilor. O anumită parte din finanţarea acordată face obiectul gestiunii în comun, în cooperare cu organizaţii internaţionale.în anul 2012, Curtea a adoptat următoarele rapoarte speciale pe teme legate de „UE ca actor mondial":O Eficacitatea ajutorului pentru dezvoltare în domeniul

securităţii alimentare acordat de Uniunea Europeană în Africa Sub- sahariană (1/2012) - acest raport a analizat dacă ajutorul pentru dezvoltare în domeniul securităţii alimentare acordat de UE în Africa Subsahariană a fost eficace, evaluând dacă acesta a fost relevant pentru nevoile şi priorităţile ţărilor şi dacă intervenţiile UE au fost eficace. Auditul s-a concentrat asupra ajutorului direct pentru dezvoltare acordat de UE pentru cele trei dimensiuni ale securităţii alimentare, şi anume disponibilitatea alimentelor, accesul la alimente şi utilizarea alimentelor (nutriţie). Curtea a concluzionat că ajutorul pentru dezvoltare în domeniul securităţii alimentare acordat de UE în Africa Subsahariană este eficace în majoritatea cazurilor şi reprezintă o contribuţie importantă în vederea obţinerii acestei securităţi. Cu toate acestea,

Comisia nu a luat în mod suficient în calcul posibilităţile de a acorda sprijin din partea UE în alte ţări care se confruntă cu o insecuritate alimentară cronică şi nu acordă o prioritate adecvată alimentaţiei. Securitatea alimentară este o problemă majoră şi persistentă în Africa Subsahariană, unde 30 % din populaţie este afectată de foamete. între 2002 şi 2010, UE a acordat finanţare, prin Fondul european de dezvoltare (FED), în valoare totală de peste 3,2 miliarde de euro pentru măsurile de securitate alimentară în această regiune.

O Sistemul informaţional comun pentru relaţiile externe (CRIS) (5/2012) - acest raport a evaluat dacă sistemul CRIS fusese conceput astfel încât să poată răspunde cu eficacitate necesităţilor Comisiei şi dacă informaţiile furnizate de acesta erau fiabile. Auditul a inclus examinarea documentaţiei deţinute de Comisie cu privire la sistem, precum şi efectuarea de teste asupra datelor pe care le conţine. Curtea a concluzionat că sistemul CRIS răspunde în mod eficace, în cea mai mare parte, necesităţilor Comisiei în materie de informaţii în domeniul acţiunilor externe. Totuşi, după zece ani de dezvoltare a acestuia, persistă încă anumite deficienţe. CRIS este sistemul informaţional instituit de Comisie pentru a sprijini gestionarea acţiunilor externe. Funcţiile lui au fost extinse în mod permanent de când a fost dat în funcţiune, în 2002. în prezent, CRIS reprezintă principalul sistem informaţional de referinţă pentru ges-tionarea, raportarea şi înregistrarea documentară a acţiunilor externe, atât cele finanţate de la bugetul general al Uniunii Europene, cât şi cele finanţate prin fondurile europene de dezvoltare (FED).

AVIZE SI DOCUMENTE DE POZIŢIE» * PUBLICATE ÎN 2012

Curtea contribuie la îmbunătăţirea gestiunii financiare a UE şi prin intermediul avizelor adoptate cu privire la propunerile legislative noi sau cele de modificare a legislaţiei existente, propuneri având un impact financiar. Aceste avize sunt solicitate de celelalte instituţii ale UE şi sunt utilizate de autorităţile legislative - Parlamentul European şi Consiliul - în cadrul activităţii lor. De asemenea, Curtea poate publica, din proprie iniţiativă, documente de poziţie cu privire la orice alte chestiuni.în anul 2012, Curtea a adoptat nouă avize, care acoperă un număr mare de domenii importante, reflectând demersurile de pregătire a viitorului cadru financiar multianual, şi reglementările sectoriale conexe.O avizul nr. 1/2012 referitor la o serie de propuneri legislative

ale Comisiei privind reforma politicii agricole comune înce-pând cu 2014 (a se vedea caseta, pentru mai multe informaţii);

O avizul nr. 2/2012 referitor la măsurile de punere în aplicare a sistemului de resurse proprii al Uniunii Europene, la metodele şi procedura de punere la dispoziţie a resurselor proprii tradiţionale şi a resursei proprii bazate pe VNB şi măsurile de acoperire a necesităţilor de trezorerie şi la procedura de punere la dispoziţie a resurselor bazate pe taxa pe valoarea adăugată şi pe taxa pe tranzacţiile financiare;

o avizul nr. 3/2012 referitor la programul Hercule III (promovarea unor activităţi în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene);

o avizul nr. 4/2012 referitor la raportul Comisiei de evaluare a

finanţelor Uniunii pe baza rezultatelor obţinute, raport prevăzut la articolul 318 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene;

O avizul nr. 5/2012 referitor la modificările propuse pentru Statutul funcţionarilor şi Regimul aplicabil celorlalţi agenţi ai Uniunii Europene;

o avizul nr. 6/2012 referitor la normele de participare şi de diseminare pentru Programul- cadru pentru cercetare şi inovare Orizont 2020 (2014-2020);

O avizul nr. 7/2012 referitor la măsurile speciale şi temporare (ocazionate de aderarea Croaţiei) privind recrutarea de funcţionari şi agenţi temporari ai Uniunii Europene;

O avizul nr. 8/2012 referitor la combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin intermediul dreptului penal;

o avizul nr. 9/2012 referitor la stabilirea unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, care fac obiectul cadrului strategic comun, precum şi la stabilirea unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european şi Fondul de coeziune.

Avizele în versiune integrală sunt disponibilepe site-ul Curţii (http://eca.europa.eu) în toatelimbile oficiale ale UE.31COMITETUL DE CONTACT AL INSTITUŢIILOR SUPREME DE AUDIT DIN STATELE MEMBRE ALE UEConform tratatului UE, Curtea de Conturi Europeană şi instituţiile naţionale de audit din statele membre trebuie să practice o cooperare bazată pe încredere şi pe respectarea independenţei fiecărei instituţii. Curtea colaborează în mod activ cu instituţiile supreme de audit din statele membre ale UE prin intermediul Comitetului de contact. Comitetul de contact este un grup în cadrul căruia se reunesc anual preşedinţii instituţiilor supreme de audit din statele membre ale UE şi preşedintele Curţii de Conturi Europene. Acest comitet asigură un cadru pentru cooperare şi pentru schimbul de cunoştinţe profesionale şi de experienţă pe tema auditului fondurilor UE şi pe alte teme legate de Uniunea Europeană. Contactul curent dintre instituţiile participante este menţinut prin intermediul ofiţerilor de legătură desemnaţi de fiecare instituţie. în cadrul Comitetului de contact, au fost create grupuri de lucru, reţele şi grupuri operative, având rolul de a contribui la elaborarea unor poziţii şi a unor practici comune.în 2012, Curtea a acordat sprijin preşedintelui în exerciţiu al Comitetului de contact, şi anume instituţia supremă de audit din Portugalia, în pregătirea şi organizarea reuniunii anuale din 2012, care s-a desfăşurat la Estoni (Portugalia), în 18 şi 19 octombrie 2012. Reuniunea s-a axat pe două teme principale: provocările cu care se confruntă instituţiile supreme de audit în pregătirea pentru următorul cadru financiar al UE (2014-2020) şi cele mai recente evoluţii în gestionarea crizei financiare, inclusiv experienţa instituţiilor supreme de audit în ceea ce priveşte auditurile din acest domeniu.în cadrul acestei reuniuni, Comitetul de contact a aprobat crearea unui grup operativ cu misiunea de a analiza sarcinile şi

rolul instituţiilor supreme de audit din perspectiva evoluţiilor recente din UE legate de crearea unei noi arhitecturi economice, fiscale şi financiare, precum şi impactul posibil al acestor evoluţii asupra instituţiilor supreme de audit. Curtea de Conturi Europeană face parte din grupul operativ, care trebuie să înainteze un raport Comitetului de contact în 2013.Mai mult, în 2012, Curtea a continuat să ofere sprijin administrativ Comitetului de contact şi să participe activ în cadrul diferitelor grupuri de lucru şi reţele ale acestuia.în 2012, Curtea a fost implicată şi în iniţiativa instituţiilor supreme de audit din zona euro de a furniza un serviciu adecvat de audit public extern pentru Mecanismul european de stabilitate. în aprilie 2012, a fost transmisă Secretarului General al Consiliului Uniunii Europene o poziţie comună referitoare la o propunere de statut în temeiul articolului 30 din tratatul prin care este creat Mecanismul de stabilitate. Textul final al statutului referitor la Comitetul auditorilor corespunde în mare măsură acestei poziţii comune.COOPERAREA CU ALTE INSTITUTII SUPREME DE AUDITCurtea colaborează cu alte instituţii supreme de audit, în

principal prin intermediul următoarelormecanisme:O Comitetul de contact al instituţiilor supreme de audit din

statele membre ale UEO Reţeaua instituţiilor supreme de audit din statele candidate

şi potenţial candidate la aderarea la Uniunea Europeană.O organizaţiile internaţionale ale instituţiilor publice de

audit, în special Organizaţia Internaţională a Instituţiilor Supreme de Audit (International Organisation of Supreme Audit Institutions - INTOSAI), precum şi grupul regional european al INTOSAI (EUROSAI).

Reuniunea subcomisiei pentru consolidarea capacităţilor din

cadrul INTOSAI, Luxemburg, septembrie 2012REŢEAUA INSTITUTSILOR * > SUPREME DE AUDIT DIN STATELEALTE ACTIVITĂTI DE COOPERARE »CANDIDATE Şl POTENŢIAL CANDIDATE LA ADERAREA LA UNIUNEA EUROPEANĂCurtea cooperează cu instituţiile supreme de audit din statele candidate şl potenţial candidate la aderarea la UE. Unul dintre cele mal importante mijloace de cooperare este reprezentat de Reţeaua instituţiilor supreme de audit din statele candidate şi potenţial candidate1, a cărei structură organizatorică este similară cu cea a Comitetului de contact. Aceasta Implică reuniuni periodice ale preşedinţilor instituţiilor supreme de audit şi ale ofiţerilor de legătură, precum şi grupuri de lucru, seminare, ateliere şi audituri paralele. Principalul scop al reţelei este să promoveze implementarea unor metode şi tehnici de audit în conformitate cu standardele internaţionale şi cu bunele practici din UE.în 2012, Curtea a sprijinit implementarea unui plan de lucru inclus în Acordul de la Istanbul, care fusese adoptat cu prilejul reuniunii din martie 2011 a preşedinţilor din cadrul reţelei. Preşedintele Curţii a participat la celebrarea celei de a 150-a aniversări a Curţii de Conturi din Turcia şi a efectuat o vizită oficială la Oficiul Naţional de Audit din Croaţia.în februarie 2013, reţeaua număra o ţară în curs de aderare (Croaţia), cinci ţări candidate (Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Islanda, Muntenegru, Serbia şi Turcia) şi două ţări potenţial candidate (Albania şi Bosnia şi Herţegovina).Şi în 2012, Curtea a continuat să joace un rol activ şi să contribuie la activităţile INTOSAI şi | ale EUROSAI.Din 2004, an în care a devenit membră cu drepturi depline a INTOSAI, Curtea a participat în mod activ la activităţile subcomisiilor pentru standardele profesionale în domeniul auditului. în 2012, Curtea şi-a continuat implicarea în Obiectivul 1 al INTOSAI (Standarde profesionale) ca membră:O a subcomisiilor pentru auditul financiar, auditul de

conformitate şi auditul performanţei şiO a proiectului privind controlul de calitate al auditului şi a

proiectului de armonizare.în ceea ce priveşte Obiectivul 2 al INTOSAI (Consolidarea capacităţilor), Curtea:O a contribuit la activitatea subcomisiei pentru promovarea

bunelor practici şi asigurarea calităţii prin evaluări colegiale {peerreviews) voluntare şl a găzduit cea de a cincea reuniune a subcomisiei şi

O a urmărit activitatea subcomisiei pentru promovarea intensificării activităţilor de consolidare a capacităţilor în rândul membrilor INTOSAI.

în ceea ce priveşte Obiectivul 3 al INTOSAI (Schimbul de cunoştinţe), Curtea prezidează, din 2008, grupul de lucru al INTOSAI care analizează răspunderea de gestiune şi activităţile de audit în cazul ajutoarelor acordate în urma dezastrelor. în 2012, acest grup de lucru:O a finalizat cele cinci proiecte de standarde internaţionale ale

instituţiilor supreme de audit (ISSAI) incluse în noua serie 5500-5599 de orientări privind auditul ajutoarelor acordate în urma dezastrelor şi a solicitat observaţii din partea publicului cu privire la aceste proiecte şi

O a contribuit la elaborarea unui proiect de orlen- tare a INTOSAI privind buna guvernanţă (INTOSAI GOV) referitor la un

cadru integrat de răspundere financiară pentru ajutorul umanitar şi ajutorul acordat în urma dezastrelor, care urmează să fie pus la dispoziţia publicului pentru observaţii la începutul lui 2013.

33Toate cele cinci standarde internaţionale ale instituţiilor supreme de audit şi INTOSAI GOV vor fi prezentate spre adoptare în cadrul următorului congres al INTOSAI din 2013.De asemenea, în 2012, Curtea:O a găzduit cea de a patra reuniune a Comitetului de coordonare

din cadrul Comisiei INTOSAI pentru schimbul de cunoştinţe, prezidat de instituţia supremă de audit din India;

O a continuat să contribuie la activitatea grupului de lucru al INTOSAI pentru auditul de mediu şi

O a participat la reuniunea comună a grupului de lucru al INTOSAI pentru datoria publică şi a grupului operativ privind criza financiară mondială: provocări pentru instituţiile supreme de audit.

Curtea şi-a continuat implicarea în proiectul IntoSAINT, care este un instrument de autoevaluare coordonat de instituţia supremă de audit din Ţările de Jos sub auspiciile INTOSAI. în 2012, reprezentaţii Curţii au moderat un atelier de lucru de o săptămână desfăşurat pe tema autoevaluării în materie de integritate şi găzduit de instituţia supremă de audit din Norvegia.In ceea ce priveşte relaţiile cu EUROSAI în 2012, Curtea a participat la cea de a XXXIX-a reuniune a Comitetului director al EUROSAI, în urma numirii sale ca membru al acestui comitet în 2011, şi a continuat să se implice activ în activitatea grupurilor de lucru şi a grupurilor operative ale EUROSAI. Curtea:O a participat la cea de a zecea reuniune anuală a grupului de

lucru al EUROSAI pentru auditul de mediu şi a contribuit la auditul în cooperare privind adaptarea la schimbările climatice, prezentat de Curte, în numele grupului de lucru, la reuniunea din 2012 a Conferinţei părţilor la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice;

O a participat la prima reuniune a grupului operativ al EUROSAI privind auditul şi etica şi a contribuit la activităţile acestuia.

în cadrul conferinţelor comune ale grupurilor de lucru regionale ale INTOSAI, Curtea a participat activ la cea de a VIl-a Conferinţă a EUROSAI şi a Organizaţiei instituţiilor supreme de audit din America Latină şi Caraibi, care s-a axat pe rolul instituţiilor supreme de audit în promovarea bunei guvernanţe în sectorul public.

Cea de a patra reuniune a Comitetului de coordonare din cadrul Comisiei INTOSAI pentru schimbul de cunoştinţe, Luxemburg, septembrie 201235SCHIMBĂRI IN COMPONENTA COLEGIULUI CURŢIIîn conformitate cu tratatul, membrii Curţii de Conturi Europene servesc un mandat de şase ani, reînnoibil.în 2012, cinci noi membri s-au alăturat Curţii: domnul Henrik Otbo (Danemarca), domnul Pietro Russo (Italia), domnul Viile Itălă (Finlanda), domnul Kevin Cardiff (Irlanda) şi domnul Baudilio Tomé Muguruza (Spania).

NOUL COD DE CONDUITĂ APLICABIL MEMBRILOR CURŢIIîn februarie 2012, Curtea a adoptat un nou cod de conduită aplicabil membrilor Curţii, care reflectă schimbările survenite în cei opt ani care au trecut de la adoptarea codului precedent.Mai mult, ca o contribuţie semnificativă la asigurarea transparenţei, Curtea publică acum pe site-ul său de internet declaraţiile de interese ale membrilor săi.S o

44SERVICIILE DE SPRIJIN PENTRU ACTIVITATEA DE AUDITRESURSELE UMANEAFECTAREA PERSONALULUI ÎN CADRUL INSTITUŢIEIBunul cel mai de valoare al Curţii este personalul său. La data de 31 decembrie 2012, schema de personal autorizată a Curţii cuprindea 887 de posturi de funcţionari permanenţi şi agenţi temporari (această cifră nu include membrii colegiului Curţii, agenţii contractuali, experţii naţionali detaşaţi sau stagiarii). Dintre aceste posturi, 573 revin camerelor de audit (123 dintre ele fiind alocate cabinetelor private ale membrilor). A se vedea tabelul următor pentru mai multe Informaţii.în vederea îndeplinirii obiectivului de exploatare optimă a resurselor, toate activităţile Curţii au continuat să se ghideze, şl în 2012, după principiul eficienţei şi să introducă măsuri în acest sens, bazate pe simplificarea procedurilor.

Acolo unde a fost posibil, posturile din afara activităţii de audit care au devenit disponibile în urma progreselor în materie de eficienţă au fost reafectate către activităţile de audit şi către serviciile de sprijin ale Preşedinţiei. Astfel, din 2008, numărul posturilor de audit a crescut cu 14,4 %, în timp ce numărul total al posturilor alocate Curţii a crescut cu numai 3,5 %. Numărul de documente ale Curţii elaborate în aceeaşi perioadă a crescut (a se vedea pagina 9).

RECRUTAREAPersonalul Curţii este foarte divers din punctul de vedere al studiilor şi al experienţei profesionale, Iar calitatea muncii sale şl devotamentul său se reflectă în rezultatele instituţiei. Politica de recrutare a Curţii respectă principiile generale ale instituţiilor Uniunii Europene şi condiţiile aplicabile acestora în ceea ce priveşte personalul. în cadrul Curţii îşi desfăşoară activitatea atât funcţionari permanenţi, cât şi agenţi care au contracte temporare. Concursurile generale pentru ocuparea posturilor de la Curtea de Conturi sunt organizate de Oficiul European pentru Selecţia Personalului (EPSO). Curtea oferă, de asemenea, un anumit număr de stagii pentru absolvenţi universitari, pe perioade cuprinse între trei şi cinci luni (65 în 2012).în 2012, Curtea a recrutat 78 de angajaţi: 50 de funcţionari permanenţi, 11 agenţi temporari şi 17 agenţi contractuali. Curtea a obţinut rezultate deosebit de bune în ceea ce priveşte recrutarea de noi angajaţi pentru posturile de audit. Din 2011,

numărul posturilor vacante se situează în jurul a 3 % (28 de posturi la 31 decembrie 2012).ECHILIBRUL DE GENCa şi celelalte instituţii ale UE, Curtea aplică o politică de egalitate de şanse în procesul de gestionare şi de recrutare a resurselor umane, în prezent, personalul Curţii este format din proporţii aproape egale de bărbaţi şi de femei: 51 % bărbaţi şi 49% femei, în urma unei creşteri progresive a procentajului de angajaţi-femei, de-a lungul mai multor ani. Curtea a adoptat, la sfârşitul anului 2012, un plan de acţiune privind egalitatea de şanse, al cărui obiectiv este reprezentarea mai echilibrată a genurilor la toate nivelurile institutiei.BărbaţiBl51%Femei49%Tabelele prezentate în continuare indică procentajul personalului de sex masculin şi de sex feminin pe niveluri de responsabilitate, conform situaţiei existente la 31 decembrie 2011. Proporţia personalului feminin la nivelul AD a ajuns la 40 % în 201 2 şi este probabil că va creşte în viitor; în urma celor mai recente campanii de recrutare, femeile reprezintă 46 % din personalul care ocupă posturi încadrate între nivelul AD5 (nivelul debutant) şi nivelul AD8. Din cei 69 de directori şi şefi de unitate din cadrul Curţii, 21 (30 %) sunt femei, un nivel similar cu cel din anii anteriori. Majoritatea femeilor care ocupă posturi de acest nivel îşi desfăşoară activitatea în cadrul Direcţiei de traduceri şi în departamentele administrative.Asistenţi (nivel AST)

Bărbaţi■m33'33'Femei67%67%Directori si sefi de unitateAuditori - administratori (nivel AD)Bărbaţi

Bărbaţi

Femei

72% 28%

70% 30%

iFemei61%39%

60%40%PROFILUL DE VÂRSTĂConform profilului de vârstă al personalului aflat în activitate la data de 31 decembrie, aproape 60 1 din angajaţii Curţii au sub 44 de ani.

O treime din directorii şi şefii de unitate au vârsta de cel puţin 55 de ani. Acest lucru înseamnă că, în următorii 5-10 ani, va avea loc o reînnoire masivă a personalului cu funcţii de conducere.47FORMAREA PROFESIONALĂProfesia de auditor necesită o formare continuă, pentru ca personalul să poată rămâne la curent cu evoluţiile din domeniu şi să poată dobândi noi competenţe. Mai mult, având în vedere caracteristicile mediului de audit al Curţii, personalul acesteia trebuie să dispună de bune competenţe lingvistice.în 2012, angajaţii Curţii (personalul de audit şi ceilalţi angajaţi) au beneficiat fiecare, în medie, de 8 zile de formare profesională (9,3 zile în 2011.) Cursurile de limbă au reprezentat 52 % din acest total, în comparaţie cu 54 % în 2011.în 2012, s-a procedat la ameliorarea conţinutului cursurilor şi la elaborarea de cursuri noi, astfel încât să se respecte priorităţile stabilite în domeniul auditului. Mai mult, implementarea unui nou sistem electronic şi dezvoltarea cursurilor de tip e-learning au făcut posibilă o gestionare mai eficientă a activităţilor de formare.SERVICIUL DE TRADUCERIEfectuarea traducerilor reprezintă o activitate de sprijin pentru audit, care permite Curţii să îşi îndeplinească misiunea şi să îşi realizeze obiectivele în materie de comunicare. în 2012, volumul total al traducerilor a atins recordul de 158 861 de pagini, cu 11 % mai mult decât în 2011. Procentajul serviciilor de traducere efectuate la timp a fost de peste 99 %.Direcţia de traduceri a Curţii a furnizat servicii de asistenţă lingvistică pentru auditorii aflaţi pe teren în statele membre, ca şi în cursul redactării ulterioare a rapoartelor de audit. Serviciul de traduceri a furnizat, în plus, sprijin pentru grupurile de lucru ale INTOSAI, precum şi în legătură cu alte aspecte care ţin de activităţile de audit ale Curţii.TEHNOLOGIA INFORMAŢIEITehnologia informaţiei (IT) are o contribuţie esenţială la eficacitatea şi eficienţa activităţii Curţii. 2012 a fost un an fructuos:

O în ceea ce priveşte gestionarea cunoştinţelor, a fost finalizată prima versiune a noului instrument al Curţii de sprijin pentru audit (ASSYST2) şi un proiect-pilot a fost lansat într-o unitate de audit. Pe lângă aceasta, a fost acordat sprijin în materie de tehnologie a informaţiei şi de furnizare de conţinut pentru o primă reţea colaborativă („comunitate de practici") axată pe subiectul crizei financiare;

O automatizarea proceselor interne a fost continuată în mod activ, prin introducerea ECAdemy cu scopul de a sprijini politica de formare profesională a Curţii, prin descen-tralizarea sistemului de gestionare a timpului de lucru, care a condus la obţinerea de economii în ceea ce priveşte resursele umane, precum şi prin digitalizarea completă a dosarelor personalului şi

o o realizare majoră a fost mutarea centrului de date al Curţii în noua clădire K3. De asemenea, în clădirea K3 a devenit operaţională

o nouă reţea telefonică şi de date.48

ADMINISTRAŢIA Şl SPAŢIILE Şl DOTĂRILE DE LUCRUîn 2012, Direcţia de finanţe şi asistenţă a continuat:(a) să pună la dispoziţie resursele, serviciile şi dotările

necesare pentru a permite Curţii de Conturi Europene să îşi îndeplinească misiunea şi să îşi realizeze obiectivele strategice şi

în 2012, direcţia a continuat să îmbunătăţească eficienţa şi economicitatea activităţilor sale.în octombrie 2012, biroul Curţii de la Bruxelles a fost

transferat într-o altă clădire. Biroul este situat acum în clădirea MTS (Montoyer/Sci- ences), rue Montoyer/rue de la Science, nr. 30, Bruxelles.(b) să se asigure de disponibilitatea finanţării şi a

mecanismelor contabile şi de control intern care sunt necesare pentru ansamblul activităţilor Curţii.

FINALIZAREA CU SUCCES A CLĂDIRIIPentru a se garanta faptul că personalul Curţii dispune de un mediu de lucru sigur, confortabil şi ergonomie şi că întregul personal îşi poate desfăşura activitatea pe acelaşi amplasament, o a doua extensie a sediului Curţii a fost comandată în 2003. Curtea a recepţionat clădirea în noiembrie 2012 şi primele mutări au avut loc înainte de sfârşitul anului.K3Clădirea K3 a fost finalizată la timp, în conformitate cu specificaţiile de calitate şi în limitele bugetare fixate. în 2013, o serie de lucrări complementare se vor desfăşura în celelalte clădiri ale Curţii.52AUDITUL SI RĂSPUNDEREA PENTRU ACTUL9DE GESTIUNEAUDITUL EXTERN AL CURŢII»Conturile anuale ale Curţii de Conturi Europene sunt auditate de către un auditor extern independent. Acest audit extern este o ilustrare semnificativă a eforturilor Curţii de a aplica pentru ea însăşi aceleaşi principii de transparenţă şi de asumare a răspunderii pe care le aplică tuturor entităţilor care fac obiectul auditurilor sale.Raportul auditorului extern - Pricewaterho- useCoopers Sări - privind conturile Curţii de Conturi pentru exerciţiul financiar 2011 a fost publicat în octombrie 20122.OPINIILE EXPRIMATE DE AUDITORUL EXTERN - EXERCIŢIUL FINANCIAR 2011ÎN CEEA CE PRIVEŞTE SITUAŢIILE FINANCIARE„în opinia noastră, situaţiile financiare oferăo imagine fidelă şi reală a poziţiei financiare a Curţii de Conturi Europene la 31 decembrie 2011, precum şi a performanţei sale financiare şi a fluxurilor sale de numerar pentru exerciţiul încheiat la această dată, în conformitate cu Regulamentul (CE, EURATOM) nr. 1605/2002 alConsiliului din 25 iunie 2002, cu Regulamentul (CE, EURATOM) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a respectivului regulament al Consiliului şi cu normele contabile ale Uniunii Europene (normele contabile ale Comisiei Europene)."ÎN CEEA CE PRIVEŞTE UTILIZAREA RESURSELOR Şl PROCEDURILE DE

CONTROL„Bazându-ne pe activitatea descrisă în prezentul raport, putem afirma că nu am sesizat nimic care să ne determine să credem că, sub vreun aspect semnificativ şi potrivit criteriilor descrise anterior:(a) resursele alocate Curţii nu au fost utilizate în scopurile

pentru care au fost destinate;(b) procedurile de control instituite nu ar oferi garanţiile

necesare în ceea ce priveşte conformitatea operaţiunilor financiare cu normele şi reglementările în vigoare."

2 JO C 315, 18.10.2012r 35 DE ANI DE CONTRIBUTIE A CURŢII DE CONTURI LA O MAI BONĂ '

FUNCŢIONARE A UNIUNII EUROPENEDe 35 de ani, Curtea de Conturi Europeană este auditorul extern al UE, aducând sistematic, în această calitate, un plus de valoare la gestiunea financiară a Uniunii şi acţionând ca un instrument de garantare a răspunderii publice pentru utilizarea banilor contribuabililor.Curtea de Conturi Europeană a fost creată într-un moment în care Comunitatea Europeană (precursoarea Uniunii Europene) se afla într-un proces de schimbare şi devenea mai responsabilă din punct de vedere democratic faţă de cetăţenii săi. Două evenimente deosebit de importante au fost sporirea competenţelor Parlamentului European în domeniul controlului bugetar şi finanţarea integrală a bugetului Comunităţii Europene din resursele sale proprii. Comunitatea a recunoscut faptul că avea nevoie şi de un auditor extern independent pentru a ajuta Parlamentul şi Consiliul să asigure controlul democratic al finanţelor sale.La iniţiativa domnului Heinrich Aigner, preşedinte al Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European, care, din 1973, a pledat cu fermitate pentru un organism de audit extern la nivel comunitar, a fost creată, prin Tratatul de la Bruxelles din 22 iulie 1975, Curtea de Conturi Europeană. Curtea şi-a început activitatea în octombrie 1977, cu sediul la Luxemburg. Domnul Hans Kutscher, preşedintele de la acea dată al Curţii de Justiţie, a salutat Curtea de Conturi Europeană ca fiind conştiinţa financiară a Comunităţii.Curtea de Conturi Europeană a devenit o instituţie europeană de sine stătătoare la 1 noiembrie 1993, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la-Maastricht, care i-a asigurat astfel independenţa şi autoritatea faţă de celelalte instituţii cu care se afla acum pe poziţii egale. Tratatgl de la Maastricht a introdus, de asemenea, declaraţia de asigurare (DAS) cu privire la fiabilitatea conturilor UE şi la legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente, care a devenit de atunci un produs-far al Curţii.Rolul Curţii a devenit şi mai puternic la 1 mai 1999, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam, care a consolidat independenţa Curţii şi i-a extins competenţele de audit în maimulte domenii de politică. Tratatul de la Nisa de la 1 februarie 2003 a confirmat principiul conform căruia colegiul Curţii trebuie să fie format din câte un membru din fiecare stat membru, a subliniat importanţa cooperării Curţii cu instituţiile naţionale de audit şi a permis organizarea Curţii în camere -o opţiune care a fost adoptată în 2010.De la crearea sa, Curtea a promovat în mod sistematic cooperarea cu instituţiile supreme de audit din statele membre în domeniul auditului fondurilor UE, în special prin participarea sa în cadrul Comitetului de contact format din preşedinţii instituţiilor supreme de audit din UE. în calitatea sa de instituţie supremă de audit, Curtea de Conturi Europeană a urmărit, de asemenea, să se afle în prima linie a evoluţiilor din auditul sectorului public, cooperând cu celelalte instituţii supreme de audit în cadrul Organizaţiei Internaţionale a Instituţiilor Supreme de Audit (INTOSAI) şi în cadrul grupării regionale a acesteia, EUROSAI, pentru a stabili standarde

profesionale şi bune practici. Curtea a adoptat rapid evaluările colegiale ca instrument de definire şi de difuzare a bunelor practici în interiorul comunităţii formate din instituţiile supreme de audit.55

în cei 35 de ani de existenţă, Curtea de Conturi Europeană a urmărit să contribuie la îmbunătăţirea gestionării financiare a UE elaborând produse de înaltă calitate, care reflectă evoluţiile UE şi nevoile în schimbare ale părţilor interesate. în ultimii 35 de ani,UE s-a extins la noi state membre, a dobândit noi competenţe şi a creat noi organisme la nivel european, iar toate aceste evoluţii trebuiau să se reflecte în activitatea Curţii. în consecinţă, numărul documentelor elaborate de Curte a crescut considerabil de la cele două avize publicatePrimii membri ai Curţii de Conturi Europene, noiembrie 1977în primul său an de activitate.Gama de documente elaborate de Curte include în prezent rapoartele anuale, rapoartele speciale, declaraţiile de asigurare, rapoartele anuale specifice, avizele şl documentele de poziţie. De asemenea, numărul documentelor elaborate a crescut la 87 de publicaţii în 2012. în ultimii ani, Curtea a acordat o prioritate mal mare auditului rezultatelor obţinute în urma implementării politicilor UE şi oferirii de consiliere cu privire la modalităţi de îmbunătăţire a performanţei.Instituţia noastră s-a dezvoltat în paralel cu evoluţia Uniunii Europene. De la nouă membri şi 120 de angajaţi în 1977, Curtea numără acum 27 de membri şi aproximativ 900 de angajaţi. Ca şiUniunea însăşi, succesul Curţii se bazează pe cooperarea strânsă dintre membrii şi personalul care provin din întreaga Europă. Curtea de Conturi Europeană se poate mândri cu formarea, începând din 1977, a unui efectiv de personal dedicat, profesionist şi experimentat, a cărui misiune constă în protejarea intereselor financiare ale cetăţenilor. în anii care vin, Curtea va răspunde la provocarea de a contribui la consolidarea obligaţiei de a răspunde în faţa cetăţenilor pentru fondurile publice alocate în vederea îndeplinirii obiectivelor UE.l! 1 eca1=1 1977-2012Iordan Gheorghe

la POLITIC„Datoria europenilor este de a gândi viitorul Europei comune: aceste lucrări explicitează strălucit contribuţia românească la această întreprindere.”Mona Muscă„Un volum pentru politicienii de strategie: pentru cei de proiect, pentru politicienii retro.”Mihaela Miroiu194 I IORDAN GHEORGHE BARBULESCUpentru neîndeplinirea funcţiilor sale. Singurele criterii de alegere, sunt cele profesionale. Acesta beneficiază de inamovibilitate, similară celei a Judecătorilor şi Avocaţilor Generali cât şi de privilegiile şi imunităţile funcţionarilor comunitari; are atribuţii administrative, dar şi de supraveghere a îndeplinirii exigenţelor formale.

V.5.4. PROCEDURINormele procedurale ale Curţii de Justiţie se regăsesc în

Statutul acesteia, Regulamentul şi Instrucţiunile Secretarului Curţii. Chiar in cazul în care Curtea este unică pentru cele trei Comunităţi, Statutul Curţii nu este acelaşi163, deşi foarte asemănător. In schimb, Regulamentul este comun, ceea ce se explică prin unicitatea Curţii (ca instituţie) chiar şi în cazul

în care competenţele sale diferă în funcţie de Tratatul la care se raportează. Acest Regulament se aprobă de către Consiliu, prin unanimitate şi la propunerea Curţii.

Primul Regulament a fost aprobat de către Consiliu la 3 martie 1959. Diferitele modificări au fost efectuate la 4 decembrie 1974164, iunie 1991165 şi aprilie 1997166.

Dacă cele trei Statute fac parte din dreptul primar (ca anexe ale Tratatelor), Regulamentul, aprobat de către Consiliu, prin unanimitate, este drept derivat.

V.6. ALTT INSTITUŢIIV.6.1. CURTEA DE CONTURICurtea de Conturi, organ auxiliar sau parte a sistemului

instituţional european?Curtea de Conturi a fost, până la intrarea în vigoare a TUE,

un organ auxiliar al Comunităţilor Europene creat prin „Tratatul de modificare a unor dispoziţii financiare a Tratatelor ce instituie Comunităţile Europene şi a Tratatului care a instituit un Consiliu unic şi o Comisie unică a Comunităţilor Europene”, semnat la Bruxelles la 22 iulie 1975. Misiunea ei era aceea de a exercita controlul extern asupra tuturor veniturilor şi cheltuielilor Comunităţilor Europene ca şi asupra oricărui organism creat163 conform art. 45, 188 si 160 TCECA, TCE si TCEEA164 JOCE/DOCE, L. 350/28.XII.1974165 JOCE/DOCE, L. 176/4.VII. 19911(56 JOCE/DOCE, L. 103/19.IV.1997UNIUNEA EUROPEANA I 195de către Comunităţile Europene cu excepţia celor excluse, eventual, de la un asemenea control.

Curtea de Conturi substituia astfel „Comisarul de Conturi” existent în CECO/CECA, art. 50 TCECA, care controla corectitudinea operaţiunilor financiare şi gestiunea contabilă a activităţilor operative, dar şi „Comisia de Control” la care se referea art. 206 şi 180 TCE şi TCEEA, a cărei misiune era aceea de a controla veniturile şi cheltuielile acestor două Comunităţi cât şi cheltuielile administrative ale CECA167.

Până la intrarea în vigoare a TUE, Curtea de Conturi era un organ auxiliar ce nu apărea în niciunul din articolele ce descriau instituţiile ce urmau a realiza obiectivele principale ale Comunităţilor, adică art. 7 TCECA, art. 4 TCE, şi art. 3 TCEEA168. Caracterul său de organ auxiliar apărea şi prin aceea că membri săi nu erau desemnaţi de către reprezentanţii guvernelor statelor membre, ci de către Consiliu înţeles ca instituţie comunitară, ceea ce demonstra că, un asemenea tip de alegere, nu se considera a afecta echilibrul instituţional169.

Art. HI, G6, II ale TUE au adus o nouă redactare a art. 7, 4 şi 3 ale TCECA, TCE şi TCEEA în sensul includerii Curţii de Conturi între instituţiile comunitare competente în realizarea funcţiilor fiecărei Comunităţi Europene. Acelaşi TUE, după ce considera Curtea de Conturi ca o instituţie importantă, stabilea că membri acesteia vor continua să fie numiţi de către Consiliu, art. 45B, 188B, 160B ale TCECA, TCE şi TCEEA, la fel cum era înainte prevăzut în art. 78E, 206 şi 180 ale TCECA, TCE şi TCEEA.

Lipsa unei depline independenţe formale a Curţii de Conturi de celelalte instituţii comunitare nu se reflectă însă şi în practică, putându-se afirma că, aceasta acţionează ca o instituţie independentă.

Compoziţia Curţii de Conturi

Curtea de Conturi este formată din 25 membri, numărul acestora crescând pe măsura extinderii Comunităţilor Europene.

~ 167 ORSONI, G., La Cour des Comptes des Communautés Europé-ennes, Economica, Paris, 1983; MANGAS-MARTIN, A., „Los organos auxiliares”, în GARCIA DE ENTERRIA, E., GONZALES CAMPOS, J.D., Tratado de Derecho eomunitario europeo, Civitas, Madrid, 1986

168 SACCHETTINI, A., „Dispositions financières”, în MEGRET, J., Le Droit de la Communauté Economique Européene, Université de Bruxelles, 1982

169 potrivit căruia, reamintim, membri unei instituţii funda-mentale nu pot fi aleşi de către membri altei instituţii fundamentale196IORDAN GHEORGHE BARBULESCU

Membri Curţii de Conturi sunt numiţi de către Consiliu, prin unanimitate după consultarea prealabil a PE. Numirea se face pe şase ani, cu posibilitatea de a se prelungi cu încă un mandat. Condiţiile sunt exact aceleaşi ca pentru Curtea de Justiţie atât în ceea ce priveşte CV-ul profesional cât şi în ceea ce priveşte interzicerea desfăşurării, în paralel, a altor activităţi publice sau private.

Independenţa membrilor Curţii de Conturi este garantată prin interzicerea solicitării sau primirii de instrucţiuni de la guvernele statelor membre sau de la organismele comunitare. Faptul că nu sunt numiţi de către guvernele statelor membre, înseamnă că sunt independenţi faţă de statele membre, dar şi faptul că posturile Curţii de Conturi nu ar trebui „distribuite” între statele membre. în realitate, avem câte un membru al Curţii de Conturi provenit din fiecare stat membru, Consiliul mulţumindu-se cu ratificarea propunerilor venite de la acestea.

Independenţa faţă de celelalte instituţii comunitare este - teoretic - discutabilă, dată fiind faptul că membri Curţii de Conturi sunt numiţi de una dintre acestea (Consiliu), după consultarea alteia (PE). In practică, nu există însă probe de imixtiune în activitatea Curţii de Conturi a vreuneia dintre instituţiile comunitare.

In fine, independenţa membrilor Curţii de Conturi apare şi prin aceea că nu pot fi eliberaţi sau suspendaţi de către Consiliu, cel care i-a numit, ci doar de către Curtea de Justiţie.

Art. 45B, 188B şi 160B ale TCECA, TCE şi TCEEA prevăd că, prin majoritate calificată, Consiliul stabileşte condiţiile în care-şi desfăşoară activitatea Curtea de Conturi cât şi imunităţile şi privilegiile membrilor acesteia.

Mandatul de şase ani poate fi reînnoit. In caz de demitere sau deces, mandatul succesorului este valabil până la completarea mandatului iniţial. In caz de demisie, membrul Curţii de Conturi care a solicitat demisia trebuie să-şi continue activitatea până la înlocuirea sa.

Demiterea unui membru al Curţii de Conturi se poate face doar de către Curtea de Justiţie şi pentru cauze bine determinate. Intre acestea, situaţiile în care acesta încetează să reunească condiţiile care l-au recomandat sau nu-şi îndeplineşte atribuţiile.

Competenţele Curţii de ConturiCurtea de Conturi, conform art. 45A, 188A şi 160A ale TCECA,

TCE şi TCEEA, are competenţa de a controla conturile Comunităţilor Europene. Conform art. 45C, 188C şi 160C ale TCECA,

TCE şi TCEEA,UNIUNEA EUROPEANA I 197Curtea de Conturi va examina conturile de venituri şi cheltuieli ale fiecărei Comunităţi cât şi ale organismelor create în vederea realizării veniturilor şi cheltuielilor comunitare. Controlul Curţii nu se realizează doar asupra bugetului comunitar, ci şi asupra subvenţiilor comunitare primite de diferite organisme (Fondul European de Dezvoltare, de exemplu) create de către Comunităţi.

Controlul se referă la aspecte contabile ale execuţiei bugetului comunitar. Curtea de Conturi examinează legalitatea efectuării veniturilor şi cheltuielilor şi garantează buna gestionare a bugetului comunitar170.

Este desigur vorba despre un control „a posteriori” a realizării veniturilor şi cheltuielilor. Faptul de a fi „a posteriori” nu înseamnă neapărat „după încheierea exerciţiului financiar”, controlul Curţii putându-se efectua şi de-a lungul acestuia. Activităţile Curţii se fac, de regulă, pe baza documentelor contabile, ceea ce nu exclude deplasarea membrilor la sediile instituţiilor comunitare sau în statele membre. în acest ultim caz, în cooperare cu autoritatea naţională de control competentă fără ca membri Curţii să fie însoţiţi şi de membri ai Comisiei171.

Rezultatele activităţii Curţii de Conturi se regăsesc într-un Raport anual care se prezintă înainte de 30 noiembrie următor încheierii fiecărui exerciţiu financiar. Pentru aceasta, până la 1 iunie următor încheierii exerciţiului financiar, Comisia trebuie să elaboreze un Raport asupra gestiunii financiare şi o balanţă pe baza datelor pe care, până la 1 aprilie, le-a primit de la celelalte instituţii comunitare. Acest Raport se transmite Consiliului, PE şi Curţii de Conturi. Raportul final al Curţii se predă tuturor instituţiilor comunitare.

Curtea are şi competenţe consultative, conform art. 45C, 188C şi 169C TCECA, TCE şi TCEEA, care arată:- Curtea poate prezenta Rapoarte şi emite Avize la cererea

oricărei instituţii Comunitare;- Curtea poate asista PE şi Consiliul în activitatea de control

a execuţiei bugetare. In acest sens, să ne reamintim că, potrivit art. 78H, 209 şi 183 ale TCECA, TCE şi TCEEA, Consiliul: era obligat să ceară Avizul Curţii înainte de a adopta Regulamentele170 PALMIERI, G.M., La Corte dei Conţi delle Communità europee,

CEDAM, Padova, 1983; LEBRUN, J., „Dispositions financières de la CEE”, în Le Droit des affaires dans les pays de la CEE, Jupiter, Paris, 1983

171 SACCHETTINI, M., „Un nouvel organe des Communautés européennes: La Cour des Comtes”, Revue du Marché Commun, n. 209, 1977198 I IORDAN GHEORGHE BARBULESCUFinanciare, fixa modalităţile şi procedurile de punere la dispoziţia Comisiei a veniturilor bugetare prevăzute în regimul resurselor proprii, definea măsurile de aplicare, determina normele de organizare ale controlului principalilor ordonatori de credite şi plăţi.

Noua redactare a art. 45C, 188C şi 160C a TCECA, TCE şi TCEEA care s-a făcut prin art. 3.7, 2.43 şi 4.7 ale Tratatului de la Amsterdam, potenţa puterile Curţii, la aceasta contribuind şi noua redactare a art. 33, 173 şi 146 ale TCECA, TCE şi TCEEA.

Organizare, reguli şi proceduri ale Curţii de ConturiMembrii Curţii de Conturi, o dată aleşi de către Consiliu, îşi

desemnează Preşedintele, pentru o perioadă de trei ani. Acesta poate fi reales. Dreptul primar nu cuprinde referiri la normele şi procedurile de funcţionare ale Curţii de Conturi. Acestea se regăsesc în Regulamentul Interior al Curţii. In acest Regulament se vorbeşte despre alegerea Preşedintelui, competenţele acestuia, repartizarea activităţilor între membri Curţii etc.

Preşedintele se alege prin majoritate de 2/3 la prima votare, majoritate absolută la a doua şi simplă la a treia. Curtea este un organ colegial, ceea ce înseamnă că deciziile luate sunt asumate de către toţi membri. În plus, Curtea îşi „roteşte” membri pe diferite domenii, iar fiecare membru poate solicita informaţii, de la ceilalţi, asupra temelor repartizate.

V.6.2. BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂTCE consideră Banca Centrală Europeană (BCE) o instituţie

care, fără să poată fi caracterizată drept comunitară, se aseamănă cu cele comunitare. Acest paradox se susţine pe absenţa ei din art. 4 TCE (unde sunt enumerate instituţiile comunitare), dar pe prezenţa sa în art. 4A, în care se spune că se va crea un Sistem European de Bănci Centrale (SEBC) şi o Bancă Centrală Europeană (BCE), însărcinată cu implementarea acordurilor SEBC1'2.

- 112 conform celor prevăzute în art. 105TCE, SEBC are competenţe în probleme de politică monetară. SEBC nu are personalitate juridică fiind condus de către organele directive ale BCE (Comitetul Executiv şi Consiliul Guvernatorilor). La rândul său, BCE - care are personalitate juridică - face parte din SEBC alături de toate băncile naţionale ale statelor membreJURIDIC

Drept instituţionalcomunitarDrept instituţional al Uniunii EuropenelUJl

142DREPT INSTITUŢIONAL COMUNlŢj

Comitetul executiv BCE este alcătuit din: preşedinte2', vicepreşedinte şi 4 membri,! numiţi de Consiliul European, cu majoritate calificată, la recomandarea Consiliului şi cu I consultarea Parlamentului European şi a Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale ■ Europene. Mandatul este de 8 ani şi nu poate fi reînnoit, membrii Comitetului fiind aleşi ■ dintre personalităţi recunoscute în domeniul monetar sau bancar, cetăţeni ai statelorH membre a căror monedă este euro şi care formează Eurosistemul. I

Procedura de numire a membrilor Comitetului executiv al BCE arată importanţi® acestui organ, caracterul politic şi deopotrivă tehnic al structurii, urmăreşte stabilitateşiH eficienţă în acţiunea sa. Conform art. 3 din Protocolul nr. 4 privind Statutul SEBC, această! structură împreună cu guvernatorii băncilor centrale naţionale au responsabilitatea ■ îndeplinirii atribuţiilor Eurosistemului: - definirea şi aplicarea politicii monetare a Uniunii, I- desfăşurarea operaţiilor de schimb valutar, - deţinerea şi administrarea rezervelor valutare I oficiale ale SM, - promovarea bunei funcţionări a sistemului de plăţi. I

Pentru activitatea sa. Banca Centrală Europeană răspunde în faţa Instituţiilor I democratice şi politico-decizionale ale Uniunii, prezentând Parlamentului European,® Consiliului. Comisiei şi Consiliului European un raport anual privind activitatea SEBC. 1 Distinct de acesta. Preşedintele BCE prezintă un raport Consiliului şi Parlamentului! European cu privire la îndeplinirea misiunii care i-a fost încredinţată.

Protocolul nr. 4 privind Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene completează organizarea şi funcţionarea întregului sistem, al cărui organ de conducere este Consiliului guvernatorilor, care se reuneşte în şedinţei confidenţiale, de cel puţin de 10 ori pe an, fiecare membru dispunând de un vot. Hotărârile] se adoptă cu majoritatea simplă, în caz de paritate, votul preşedintelui fiind hotărâtor,! Comitetul executiv răspunde de administrarea curentă a Băncii.

De la înfiinţare şi până în prezent. Banca Centrală Europeană a exercitat un rol major I în acţiunea economică a Uniunii, în ultimii ani responsabilitatea sa fiind crescută.! Atribuţiile în

politica monetară comună şi măsurile de stabilitate a pieţei interne au situat-o, 1 funcţional, în rândul organelor de bază, consolidându-i poziţia de cel mai important organ 1 complementar al Uniunii. 1

B. Curtea de ConturiCurtea de Conturi a fost creată prin Tratatul de la Bruxelles

din 22 iulie 1975, la iniţiativa Parlamentului European, înlocuind Comisia de control CEE şi CEEA şi comisarul pentru conturi CECO, organe de control financiar create prin tratatele constitutive. Din 1975 pentru cele trei Comunităţi a funcţionat un singur organ de control financiar, activitatea sa fiind reglementată de Tratatul de la Bruxelles cu modificările ulterioare şi Protocolul privind privilegiile şi intimităţile în ceea ce priveşte statutul membrilor Curţii de Conturi.

Până la Tratatul de la Maastricht şi instituirea BCE, a fost cel mai important organ al Comunităţilor, de aceeaşi valoare aproape cu Instituţiile. în privinţa atribuţiilor sale, Curtea

*"s Din noiembrie 2011 preşedinte BCE a fost ales Mario Draghi - Italia, fost guvernator al Băncii centrale din Italia, vicepreşedinte - Vitor Costancio, fost guvernator al Băncii centrale din Portugalia, Jorg Asmunssen - Germania, Benoit Coeure - Franţa, Peter Praet -Belgia, (şi încă un membru care nu a fost numit încă) - membrii.Partea a Il-a143de Conturi este mai mult decât o simplă magistratură financiară, de multe ori fiind calificată drept „o conştiinţă financiară a Europei comunitare”.

Curtea de Conturi, în prezent se compune din 27 membri, propuşi de statele membre şi numiţi de Consiliu, cu unanimitate de voturi după consultarea Parlamentului European. Mandatul este de 6 ani şi poate fi reînnoit Iară limită. Fiecare stat membru este reprezentat de către o personalitate în domeniu, care anterior depunerii candidaţii pentru această magistratură trebuie să fi făcut parte din curţile de conturi naţionale sau alte organe similare. Aceste reguli sunt menţinute şi prin Tratatul de la Lisabona, în art. 285-286 TFUE.

Statul membrilor Curţii de Conturi este analog cu cel al judecătorilor Curţii de Justiţie atât sub aspectul incompatibilităţilor, cât şi garantarea independenţei lor. Protocolul privind imunităţi le şi privilegiile se aplică şi membrilor Curţii de Conturi. Regulile privind imunitatea de jurisdicţie se aplică şi membrilor Curţii de Conturi şi ea poate fi ridicată doar de Curtea de Justiţie, la cererea Curţii de Conturi. Tot după această procedură Curtea de Justiţie se poate pronunţa şi în privinţa demisiei din oficiu.

Curtea de Conturi este un organ colegial şi îşi desfăşoară activitatea după aceste reguli. Aceasta nu împiedică faptul ca fiecare membru al Curţii să fie şeful unei divizii de verificare şi control. Actele Curţii sunt: avize şi rapoarte şi ele sunt adoptate doar de acest organ, cu respectarea normelor prevăzute de tratate şi Regulamentul de procedură.

Curtea de Conturi este condusă de un Preşedinte ales de aceasta dintre membrii ei. Activitatea se destaşoară în conformitate cu dispoziţiile tratatelor, Statutului şi Regulamentului de procedură, adoptat de Consiliu. Funcţional, Curtea dispune de un numeros aparat tehnic26.

Atribuţiile Curţii de Conturi prevăzute de art. 287 TFUE27 sunt

foarte întinse, atât timp cât ea examinează conturile în totalitatea lor, indiferent dacă sunt bugetare sau nu, în privinţa tuturor veniturilor şi cheltuielilor Uniunii.*‘6 Circa 300 de funcţionari care lucrează sub controlul membrilor Curţii de Conturi.

*27 Art. 287 TFUE: „(1) Curtea de Conturi verifică totalitatea conturilor de venituri şi cheltuieii ale Uniunii. De asemenea, aceasta verifică totalitatea conturilor de venituri şi cheltuieli ale oricărui organ, oficiu sau agenţie înfiinţată de Uniune, în măsura în care actul constitutiv nu exclude acest control. Curtea de Conturi prezintă Parlamentului European şi Consiliului o declaraţie de asigurare referitoare la veridicitatea conturilor, precum şi la legalitatea operaţiunilor şi înregistrarea acestora în conturi, declaraţie care se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Declaraţia poate fi completată cu aprecieri specifice pentru fiecare domeniu major de activitate a Uniunii. (2) Curtea de Conturi examinează legalitatea şi corectitudinea veniturilor şi cheltuielilor şi asigură buna gestiune financiară. în acest context, Curtea de Conturi semnalează îndeosebi orice neregulă. Controlul veniturilor se efectuează pe baza veniturilor de realizat şi a celor realizate efectiv de Uniune. Controlul cheltuielilor se efectuează pe baza angajamentelor, precum şi a plăţilor. Aceste controale pot fi efectuate înainte de încheierea conturilor exerciţiului bugetar avut în vedere. (3) Controlul se efectuează asupra actelor justificative şi, dacă este cazul, la faţa locului, la celelalte instituţii ale Uniunii, în sediile oricărui organ, oficiu sau agenţie care administrează venituri sau cheltuieli făcute în numele Uniunii şi în statele membre, inclusiv în imobilele oricărei persoane fizice sau juridice care beneficiază de vărsăminte provenite de la buget. In statele membre, controlul se efectuează în colaborare cu instituţiile naţionale de control sau, în cazul în care acestea nu dispun de competenţele necesare, cu serviciile naţionale competente. Curtea de Conturi şi instituţiile naţionale de control ale statelor membre practică o cooperare bazată pe încredere şi pe respectarea independenţei acestora. Aceste instituţii sau servicii informează Curtea de Conturi în cazul în care intenţionează să participe la control. Orice document sau informaţie necesară îndeplinirii misiunii sale se comunică Curţii de Conturi, la cererea sa, de către celelalte instituţii ale Uniunii, de către orice organ,144DREPT INSTITUTIONAL COMUNITAR

Controlul poartă asupra legalităţii şi regularităţii, cât şi asupra bunei gestiuni financiare a tuturor operaţiilor. Controlul este scriptic şi faptic şi se realizează atât faţă de Uniune, Instituţii şi organele acesteia, cât şi faţă de statele membre şi autorităţile naţionale, în probleme ce privesc aplicarea tratatelor şi folosirea banilor comunitari. Ea întocmeşte un raport anul cu privire la exerciţiul financiar, act ce este supus publicării în Jurnalul Oficial.

în îndeplinirea misiunii, Curtea de Conturi colaborează cu organele naţionale similare.

Curtea de Conturi are un dublu rol: acela de asistenţă a autorităţilor bugetare şi de control permanent al conturilor. In ceea ce priveşte rolul de asistenţă a autorităţilor bugetare. Curtea de Conturi are un drept propriu de a controla politica de executare a bugetului Uniunii Europene, control exercitat în raport de cele două autorităţi în materie - Consiliu şi

Parlamentul European. Alături de Comisie este competentă să exercite un control bugetar asupra Parlamentului. De aceea s-a remarcat faptul că în realitate Curtea de Conturi este al treilea organ în materie bugetară după Consiliu şi Parlamentul European.

în ceea ce priveşte rolul de a exercita un control permanent asupra conturilor, Curtea este un organ autonom în această materie, particularitate prin care se apropie foarte mult de Instituţii, având o autoritate mult mai mare decât alte organe create de tratate. în exercitarea acestei atribuţii ea întocmeşte anual un raport asupra situaţiei tuturor conturilor Uniunii, ce este publicat în JOUE.

Tratatul de la Maastricht într-un număr de trei articole foarte lungi (188 A, 188 B, 188 C) a precizat şi întărit rolul Curţii de Conturi, ca principal organ de control financiar al Uniunii.

Tratatul de la Lisabona menţine atribuţiile, principiul paritar constitutiv, actele adoptate şi raportul cu restul organelor comunitare şi naţionale. în textul art. 14 TUE este trecută ca fiind o instituţie, dar cum organizarea şi funcţionarea sa nu este reglementată aici, ci doar în partea privitoare la sistemul instituţional din TFUE, înţelegem că natura şi calificarea sa rămâne de organ complementar, numai că prin importanţa funcţiei exercitată se apropie de instituţii.oficiu sau agenţie care gestionează venituri sau cheltuieli în numele Uniunii, de către persoanele fizice sau juridice care beneficiază de vărsăminte de la buget şi de către instituţiile naţionale de control sau, în cazul în care acestea nu dispun de competenţele necesare, de către serviciile naţionale competente. In ceea ce priveşte activitatea de gestionare a veniturilor şi cheltuielilor Uniunii exercitată de Banca Europeană de investiţii, dreptul de acces al Curţii la informaţiile deţinute de Bancă este reglementat printr-un acord încheiat între Curte, bancă şi Comisie. în lipsa acestui acord, Curtea are, cu toate acestea, acces la informaţiile necesare pentru a efectua controlul veniturilor şi cheltuielilor Uniunii administrate de bancă.(4) Curtea de Conturi întocmeşte un raport anual după încheierea fiecărui exerciţiu financiar. Acest raport se transmite celorlalte instituţii ale Uniunii şi se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene împreună cu răspunsurile formulate de aceste instituţii la observaţiile Curţii de Conturi. In plus, Curtea de Conturi îşi poate prezenta în orice moment observaţiile, în special sub forma unor rapoarte speciale cu privire la chestiuni specifice şi poate emite avize la cererea uneia dintre celelalte instituţii ale Uniunii. Curtea de Conturi adoptă rapoarte anuale, rapoarte speciale sau avize cu majoritatea membrilor care o compun. Cu toate acestea, în vederea adoptării unor categorii de rapoarte sau de avize, aceasta îşi poate înfiinţa camere interne, în condiţiile prevăzute de regulamentul său de procedură. Aceasta sprijină Parlamentul European şi Consiliul în exercitarea funcţiei lor de control al execuţiei bugetare. Curtea de Conturi îşi stabileşte regulamentul de procedură. Acest regulament se aprobă de către Consiliu'’.DREPT INSTITUŢIONAL AL UNIUNII EUROPENE20X2SFERA200Drept instituţional al Uniunii Europene

hotărăşte în unanimitate după aprobarea Parlamentului European, care se pronunţă cu majoritatea membrilor care îl compun.

Consiliul European poate adopta, în unanimitate, o decizie care autorizează Consiliul să hotărască cu majoritate calificată în cazul în care adoptă regulamentul menţionat la primul paragraf.

§6. Curtea de Conturi184. Potrivit definiţiei din dreptul primar unional, „Curtea

de Conturi asigură controlul conturilor”111. Curtea de Conturi asistă Parlamentul European şi Consiliul în exercitarea funcţiei lor de control privind executarea bugetului unional, urmărind cheltuirea legală, regulamentară şi economicoasă a surselor bugetare. Acest organ, denumit şi „conştiinţa financiară a UE”, şi-a început activitatea abia în 1977121, după ce Comunităţile au dobândit surse bugetare proprii şi a fost nevoie de un organ de control financiar extern pentru organele comunitare, având în vedere că cel intern se execută de fiecare organ în parte. Tratatul de la Maastricht a ridicat Curtea de Conturi la nivel de instituţie şi ¡-a acordat o capacitate procesuală restrânsă, pe baza căreia poate exercita acţiuni în constatarea abţinerii nejustificate, respectiv acţiuni în anulare pentru protejarea propriilor prerogative. După 1993, pe baza Tratatului de la Maastricht, Curtea de Conturi elaborează anual Declaraţia de asigurare (DAS - Déclaration d’assurance) privind fiabilitatea conturilor şi decontărilor.

Din 1999, după Tratatul de la Amsterdam, Curtea de Conturi a primit posibilitatea de a formula acţiuni în faţa CJUE în vederea protejării propriilor prerogative, prerogative care s-au extins şi în domeniul luptei împotriva fraudelor. Tratatul de la Nisa a deschis posibilitatea organizării de camere la nivelul acestei Curţi, care funcţiona până atunci doar în plen ca organ colegial.

Are sediul la Luxembourg şi este formată din 27 de membri, fiecare stat membru trimiţând un singur reprezentant. Aceştia sunt persoane care fac sau au făcut parte din instituţiile de control financiar extern din ţările lor sau care au o calificare specială pentru această funcţie şi oferă toate garanţiile de independenţă. Sunt numiţi pentru o perioadă de 6 ani de Consiliu, care hotărăşte în unanimitate, după consultarea Parlamentului European, iar după expirarea mandatului pot fi numiţi din nou. Membrii Curţii desemnează dintre ei preşedintele Curţii de Conturi pe o perioadă de 3 ani[3]. Mandatul acestuia poate fi reînnoit.

m Art. 285 TFUE (ex-art. 246 TCE).|2] Hotărârea Consiliului nr. 656/1977 din 18 octombrie 1977

(JOCE L 268 din 20 octombrie 1977).131 Din ianuarie 2008, această funcţie este îndeplinită de

portughezul Vitor Manuel da Silva Caldeira.IV. Instituţiile UE201

Membrii Curţii de Conturi au obligaţii asemănătoare cu cele ale comisarilor europeni şi acţionează în deplină independenţă, în interesul general al Uniunii. Modurile de încetare a funcţiei sunt similare cu cele de la comisari, cu excepţia încetării funcţiei prin votul de neîncredere al Parlamentului, specific doar Comisiei. Membrii Curţii de Conturi beneficiază însă de privilegiile şi imunităţile de care beneficiază judecătorii sau comisarii europeni.

Curtea de Conturi poate institui în cadrul său camere pentru

adoptarea anumitor rapoarte sau avize şi este sprijinită în activitatea ei de un Secretariat general, format din 800 de persoane. în prezent, sunt în total 5 camere, 4 verticale şi una orizontală, după cum urmează:

-Camera I (6 membri): Conservarea şi administrarea resurselor naturale;

-Camera II (6 membri): Politică structurală, transport şi energie;

-Camera III (5 membri): Activităţi desfăşurate în afara UE;-Camera IV (6 membri): Venituri, cercetare, politici interne,

organizaţii şi instituţii ale UE;-Camera orizontală CEAD (7 membri): Coordonare, evaluare,

asigurarea calităţii şi dezvoltare.Preşedintele Curţii, împreună cu cei 5 preşedinţi de cameră

(numiţi pe câte 2 ani), formează Comitetul director.185. Pentru îndeplinirea în bune condiţii a misiunii sale,

Curtea de Conturi acţionează pe baza unui regulament intern111, având următoarele atribuţii:

a) examinează conturile tuturor veniturilor şi cheltuielilor Uniunii şi ale oricărui organism creat de UE, în măsura în care actul constitutiv nu exclude acest control;

b) prezintă Parlamentului şi Consiliului o declaraţie care atestă fiabilitatea conturilor, precum şi legalitatea şi regularitatea operaţiilor subiacente, care este publicată în JOUE;

c) examinează legalitatea şi regularitatea veniturilor şi cheltuielilor şi asigură buna gestiune financiară, semnalând orice iregularitate;

d) întocmeşte un raport anual după încheierea fiecărui exerciţiu financiar. Acest raport este transmis celorlalte instituţii ale UE şi este publicat în JOUE, alături de răspunsurile formulate de aceste instituţii la observaţiile Curţii. Rapoartele pot fi: Raportul anual în care este inclus şi DAS-ul şi se referă la un an bugetar concret; Raportul anual special privind rezultatele controalelor efectuate la agenţiile şi oficiile UE cu sediul în diferite state membre; Rapoarte speciale;

e) poate prezenta în orice moment observaţiile, mai ales sub forma rapoartelor speciale, asupra unor chestiuni specifice şi poate emite avize la cererea uneia dintre celelalte instituţii ale UE;111 Regulamentul intern actual a fost publicat în JOUE L 18 din 20 ianuarie 2005.202Drept instituţional al Uniunii Europene

f) avizează regulamentele financiare legate de executarea bugetului unional, care sunt adoptate de Consiliul UE.

Rapoartele anuale, speciale sau avizele se adoptă cu majoritatea membrilor Curţii.

în activitatea sa de control, Curtea de Conturi lucrează pe bază de documente, iar dacă este necesar, se poate deplasa la faţa locului la sediul oricărui organ sau la sediul persoanelor fizice sau juridice din UE care beneficiază de vărsăminte de la buget. în cazul în care se deplasează la faţa locului, membrii Curţii se bucură de sprijinul instituţiilor de control naţionale.

186. Controlul veniturilor se efectuează atât pe baza sumelor stabilite ca datorate, cât şi pe baza vărsămintelor către Uniune. Controlul cheltuielilor se efectuează pe baza

angajamentelor asumate, precum şi pe baza plăţilor efectuate. Controalele pot fi efectuate înainte de închiderea conturilor exerciţiului financiar în cauză. Actul normativ de bază la care se raportează toate acţiunile controlate de Curtea de Conturi este Regulamentul Financiar111, care reglementează în detaliu modul de administrare a bugetului unional.

Bugetul UE, potrivit Deciziei Consiliului privind sistemul surselor proprii de finanţare121, reprezintă între 1,24-1,31% din venitul naţional brut al statelor membre. De exemplu, bugetul unional din 2009, în sumă de 130 miliarde euro (reprezentând 1% din venitul naţional brut al celor 27 de state membre), a fost cheltuit în proporţie de 80% pentru agricultură, dezvoltare rurală şi politica de coeziune, doar 6-7% fiind alocaţi finanţării administraţiei UE. în 2010, bugetul de 123 miliarde euro a fost cheltuit în proporţie de 47% pentru agricultură, 38,8% pentru coeziune, 6,3 UE ca partener global, 1,1% cetăţeni, justiţie, libertatea securitate şi 6,4% pentru cheltuieli administrative.

Fazele bugetare sunt: adoptarea, executarea, controlul şi descărcarea. Curtea de Conturi participă la a treia fază, verificând politicile de specialitate ale UE, şi nu activitatea statelor membre, însă, având în vedere că de cele mai multe ori iniţiatorii unor cheltuieli pe bază de proiecte sunt chiar persoanele fizice şi persoanele juridice din statele membre, pornind de la nivelul UE, ajunge la nivelul beneficiarilor concreţi131.

Controalele întreprinse de Curtea de Conturi sunt: financiare, de legalitate şi de eficacitate (randament).

111 Regulamentul Consiliului nr. 1605/2002/CE, EURATOM din 25 iunie 2002 (JOCE L 248 din 16 septembrie 2002), care înlocuieşte Regulamentul Financiar din 21 decembrie 1977 aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene (JOCE L 356 din 32 decembrie 1977), modificat prin Regulamentul Consiliului nr. 610/1990 (JOCE L 70 din 16 martie 1990).

[2i Decizia Consiliului nr. 436/2007/CE, EURATOM din 7 iunie 2007 (JOUE L 163 din 23 iunie 2007).

131 V. Caldeira, AZ Europai Szâmvevoszek egyuttmukddese a tegfdbb unios ellenorzo intezmenyekkel, în Penzugyi Szemle nr. 1/2009, p. 505-506.IV. Instituţiile UE203

Curtea de Conturi cooperează cu organele similare din statele membre, având în vedere că plăţile, de cele mai multe ori, se efectuează prin organele de stat centrale, regionale şi locale în spirit de încredere reciprocă şi cu respectarea independenţei în mod reciproc. în concret, cooperarea internaţională a Curţii se manifestă pe trei planuri:

a) Curtea de Conturi face schimb de informaţii cu organele similare naţionale privind rapoartele, programele de activitate şi rezultatele unor acţiuni;

b) Preşedintele Curţii de Conturi şi preşedinţii curţilor de conturi naţionale îşi desfăşoară activitatea şi într-un Comitet de Contact, care facilitează atât cooperarea multinaţională, cât şi pe aceea bilaterală;

c) Curtea de Conturi participă la lucrările INTOSAI şi EUROSAI.§7. Banca Centrală Europeană'11

187. Din 1 ianuarie 1994 până în 1 iunie 1998, a existat Institutul Monetar European, care avea ca misiune coordonarea

politicilor monetar-valutare ale statelor membre, supravegherea funcţionării sistemului monetar european şi pregătirea terenului pentru înfiinţarea Băncii Centrale Europene.

Din 1998, BCE, cu sediul la Frankfurt am Main, şi-a început activitatea ca bancă de emisie pentru moneda unică europeană euro[2]. Emisia monetară propriu-zisă, adică punerea în circulaţie a bancnotelor, a început la 1 ianuarie 2002. Din 1 iulie 2002, în 12 state europene131 euro a devenit singura monedă aflată în circulaţie, existând posibilitatea preschimbării bancnotelor vechi până în 2010. în decembrie 2006, masa monetară aflată în circulaţie a depăşit volumul de dolari SUA aflat în circulaţie pe plan mondial în cash1^1. România a preconizat introducerea monedei unice în 2012, dar din cauza crizei financiare şi economice această dată a fost amânată pentru 2017. Ţările care doresc să introducă euro trebuie să îndeplinească următoarele criterii de convergenţă:

a) stabilitate preţurilor - creşterea preţurilor nu poate fi mai mare de 1,5% raportat la media celor 3 state cu cea mai mică rată a inflaţiei;

111 Pentru mai multe informaţii, a se vedea C. ZILIOLI, M. SELMAYR, The ECB: An Independent Specialized Organization of Community Law, în Common Market Law Review nr. 37/2000, p. 591-644.

[2] Subunitatea euro este centul, iar semnul euro provine de la grecescul Epsilon, ca simbol al leagănului civilizaţiei europene, care este tăiată de două linii paralele ce semnifică stabilitatea.

131 Statele membre care au adoptat moneda unică sunt: Austria, Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania. Ulterior au aderat la zona euro: Malta, Cipru, Slovenia, Slovacia, Estonia. Statele nemembre în care euro se află în circulaţie: Andorra, San Marino, Monaco, Liechtenstein, Insulele Canare şi Kosovo.[4] http ://ec. e u ropa. e u/econ o my „finance.DREPT INSTITUŢIONAL AL UNIUNII EUROPENE20X2SFERA200Drept instituţional al Uniunii Europenehotărăşte în unanimitate după aprobarea Parlamentului European, care se pronunţă cu majoritatea membrilor care îl compun.

Consiliul European poate adopta, în unanimitate, o decizie care autorizează Consiliul să hotărască cu majoritate calificată în cazul în care adoptă regulamentul menţionat la primul paragraf.

§6. Curtea de Conturi184. Potrivit definiţiei din dreptul primar unional, „Curtea

de Conturi asigură controlul conturilor”111. Curtea de Conturi asistă Parlamentul European şi Consiliul în exercitarea funcţiei lor de control privind executarea bugetului unional, urmărind cheltuirea legală, regulamentară şi economicoasă a surselor bugetare. Acest organ, denumit şi „conştiinţa financiară a UE”, şi-a început activitatea abia în 1977|2), după ce Comunităţile au dobândit surse bugetare proprii şi a fost nevoie de un organ de control financiar extern pentru organele comunitare, având în vedere că cel intern se execută de fiecare organ în parte. Tratatul de la Maastricht a ridicat Curtea de Conturi la nivel de instituţie şi i-a acordat o capacitate procesuală restrânsă, pe

baza căreia poate exercita acţiuni în constatarea abţinerii nejustificate, respectiv acţiuni în anulare pentru protejarea propriilor prerogative. După 1993, pe baza Tratatului de la Maastricht, Curtea de Conturi elaborează anual Declaraţia de asigurare (DAS - Déclaration d’assurance) privind fiabilitatea conturilor şi decontărilor.

Din 1999, după Tratatul de la Amsterdam, Curtea de Conturi a primit posibilitatea de a formula acţiuni în faţa CJUE în vederea protejării propriilor prerogative, prerogative care s-au extins şi în domeniul luptei împotriva fraudelor. Tratatul de la Nisa a deschis posibilitatea organizării de camere la nivelul acestei Curţi, care funcţiona până atunci doar în plen ca organ colegial.

Are sediul la Luxembourg şi este formată din 27 de membri, fiecare stat membru trimiţând un singur reprezentant. Aceştia sunt persoane care fac sau au făcut parte din instituţiile de control financiar extern din ţările lor sau care au o calificare specială pentru această funcţie şi oferă toate garanţiile de independenţă. Sunt numiţi pentru o perioadă de 6 ani de Consiliu, care hotărăşte în unanimitate, după consultarea Parlamentului European, iar după expirarea mandatului pot fi numiţi din nou. Membrii Curţii desemnează dintre ei preşedintele Curţii de Conturi pe o perioadă de 3 ani[3]. Mandatul acestuia poate fi reînnoit.

m Art. 285 TFUE (ex-art. 246 TCE).|2] Hotărârea Consiliului nr. 656/1977 din 18 octombrie 1977

(JOCE L 268 din 20 octombrie 1977).131 Din ianuarie 2008, această funcţie este îndeplinită de

portughezul Vitor Manuel da Silva Caldeira.IV. Instituţiile UE201

Membrii Curţii de Conturi au obligaţii asemănătoare cu cele ale comisarilor europeni şi acţionează în deplină independenţă, în interesul general al Uniunii. Modurile de încetare a funcţiei sunt similare cu cele de la comisari, cu excepţia încetării funcţiei prin votul de neîncredere al Parlamentului, specific doar Comisiei. Membrii Curţii de Conturi beneficiază însă de privilegiile şi imunităţile de care beneficiază judecătorii sau comisarii europeni.

Curtea de Conturi poate institui în cadrul său camere pentru adoptarea anumitor rapoarte sau avize şi este sprijinită în activitatea ei de un Secretariat general, format din 800 de persoane. în prezent, sunt în total 5 camere, 4 verticale şi una orizontală, după cum urmează:

-Camera I (6 membri): Conservarea şi administrarea resurselor naturale;

-Camera II (6 membri): Politică structurală, transport şi energie;

-Camera III (5 membri): Activităţi desfăşurate în afara UE;-Camera IV (6 membri): Venituri, cercetare, politici interne,

organizaţii şi instituţii ale UE;-Camera orizontală CEAD (7 membri): Coordonare, evaluare,

asigurarea calităţii şi dezvoltare.Preşedintele Curţii, împreună cu cei 5 preşedinţi de cameră

(numiţi pe câte 2 ani), formează Comitetul director.185. Pentru îndeplinirea în bune condiţii a misiunii sale,

Curtea de Conturi acţionează pe baza unui regulament intern111, având următoarele atribuţii:

a) examinează conturile tuturor veniturilor şi cheltuielilor

Uniunii şi ale oricărui organism creat de UE, în măsura în care actul constitutiv nu exclude acest control;

b) prezintă Parlamentului şi Consiliului o declaraţie care atestă fiabilitatea conturilor, precum şi legalitatea şi regularitatea operaţiilor subiacente, care este publicată în JOUE;

c) examinează legalitatea şi regularitatea veniturilor şi cheltuielilor şi asigură buna gestiune financiară, semnalând orice iregularitate;

d) întocmeşte un raport anual după încheierea fiecărui exerciţiu financiar. Acest raport este transmis celorlalte instituţii ale UE şi este publicat în JOUE, alături de răspunsurile formulate de aceste instituţii la observaţiile Curţii. Rapoartele pot fi: Raportul anual în care este inclus şi DAS-ul şi se referă la un an bugetar concret; Raportul anual special privind rezultatele controalelor efectuate la agenţiile şi oficiile UE cu sediul în diferite state membre; Rapoarte speciale;

e) poate prezenta în orice moment observaţiile, mai ales sub forma rapoartelor speciale, asupra unor chestiuni specifice şi poate emite avize la cererea uneia dintre celelalte instituţii ale UE;111 Regulamentul intern actual a fost publicat în JOUE L 18 din 20 ianuarie 2005.202Drept instituţional al Uniunii Europene

f) avizează regulamentele financiare legate de executarea bugetului unional, care sunt adoptate de Consiliul UE.

Rapoartele anuale, speciale sau avizele se adoptă cu majoritatea membrilor Curţii.

în activitatea sa de control, Curtea de Conturi lucrează pe bază de documente, Iar dacă este necesar, se poate deplasa la faţa locului la sediul oricărui organ sau la sediul persoanelor fizice sau juridice din UE care beneficiază de vărsăminte de la buget. în cazul în care se deplasează la faţa locului, membrii Curţii se bucură de sprijinul instituţiilor de control naţionale.

186. Controlul veniturilor se efectuează atât pe baza sumelor stabilite ca datorate, cât şi pe baza vărsămintelor către Uniune. Controlul cheltuielilor se efectuează pe baza angajamentelor asumate, precum şi pe baza plăţilor efectuate. Controalele pot fi efectuate înainte de închiderea conturilor exerciţiului financiar în cauză. Actul normativ de bază la care se raportează toate acţiunile controlate de Curtea de Conturi este Regulamentul Financiar111, care reglementează în detaliu modul de administrare a bugetului unional.

Bugetul UE, potrivit Deciziei Consiliului privind sistemul surselor proprii de finanţare121, reprezintă între 1,24-1,31% din venitul naţional brut al statelor membre. De exemplu, bugetul unional din 2009, în sumă de 130 miliarde euro (reprezentând 1% din venitul naţional brut al celor 27 de state membre), a fost cheltuit în proporţie de 80% pentru agricultură, dezvoltare rurală şi politica de coeziune, doar 6-7% fiind alocaţi finanţării administraţiei UE. în 2010, bugetul de 123 miliarde euro a fost cheltuit în proporţie de 47% pentru agricultură, 38,8% pentru coeziune, 6,3 UE ca partener global, 1,1% cetăţeni, justiţie, libertatea securitate şi 6,4% pentru cheltuieli administrative.

Fazele bugetare sunt: adoptarea, executarea, controlul şi

descărcarea. Curtea de Conturi participă la a treia fază, verificând politicile de specialitate ale UE, şi nu activitatea statelor membre, însă, având în vedere că de cele mai multe ori iniţiatorii unor cheltuieli pe bază de proiecte sunt chiar persoanele fizice şi persoanele juridice din statele membre, pornind de la nivelul UE, ajunge la nivelul beneficiarilor concreţi131.

Controalele întreprinse de Curtea de Conturi sunt: financiare, de legalitate şi de eficacitate (randament).

111 Regulamentul Consiliului nr. 1605/2002/CE, EURATOM din 25 iunie 2002 (JOCE L 248 din 16 septembrie 2002), care înlocuieşte Regulamentul Financiar din 21 decembrie 1977 aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene (JOCE L 356 din 32 decembrie 1977), modificat prin Regulamentul Consiliului nr. 610/1990 (JOCE L 70 din 16 martie 1990).

[2i Decizia Consiliului nr. 436/2007/CE, EURATOM din 7 iunie 2007 (JOUE L 163 din 23 iunie 2007).

131 V. Caldeira, AZ Europai Szâmvevoszek egyuttmukddese a legfdbb unios ellenorzo intezmenyekkel, în Penzugyi Szemle nr. 1/2009, p. 505-506.IV. Instituţiile UE203

Curtea de Conturi cooperează cu organele similare din statele membre, având în vedere că plăţile, de cele mai multe ori, se efectuează prin organele de stat centrale, regionale şi locale în spirit de încredere reciprocă şi cu respectarea independenţei în mod reciproc. în concret, cooperarea internaţională a Curţii se manifestă pe trei planuri:

a) Curtea de Conturi face schimb de informaţii cu organele similare naţionale privind rapoartele, programele de activitate şi rezultatele unor acţiuni;

b) Preşedintele Curţii de Conturi şi preşedinţii curţilor de conturi naţionale îşi desfăşoară activitatea şi într-un Comitet de Contact, care facilitează atât cooperarea multinaţională, cât şi pe aceea bilaterală;

c) Curtea de Conturi participă la lucrările INTOSAI şi EUROSAI.§7. Banca Centrală Europeană'11

187. Din 1 ianuarie 1994 până în 1 iunie 1998, a existat Institutul Monetar European, care avea ca misiune coordonarea politicilor monetar-valutare ale statelor membre, supravegherea funcţionării sistemului monetar european şi pregătirea terenului pentru înfiinţarea Băncii Centrale Europene.

Din 1998, BCE, cu sediul la Frankfurt am Main, şi-a început activitatea ca bancă de emisie pentru moneda unică europeană euro[2]. Emisia monetară propriu-zisă, adică punerea în circulaţie a bancnotelor, a început la 1 ianuarie 2002. Din 1 iulie 2002, în 12 state europene131 euro a devenit singura monedă aflată în circulaţie, existând posibilitatea preschimbării bancnotelor vechi până în 2010. în decembrie 2006, masa monetară aflată în circulaţie a depăşit volumul de dolari SUA aflat în circulaţie pe plan mondial în cash1^1. România a preconizat introducerea monedei unice în 2012, dar din cauza crizei financiare şi economice această dată a fost amânată pentru 2017. Ţările care doresc să introducă euro trebuie să îndeplinească următoarele criterii de convergenţă:

a) stabilitate preţurilor - creşterea preţurilor nu poate fi mai mare de 1,5% raportat la media celor 3 state cu cea mai mică rată a inflaţiei;

111 Pentru mai multe informaţii, a se vedea C. ZILIOLI, M. SELMAYR, The ECB: An Independent Specialized Organization of Community Law, în Common Market Law Review nr. 37/2000, p. 591-644.

[2] Subunitatea euro este centul, iar semnul euro provine de la grecescul Epsilon, ca simbol al leagănului civilizaţiei europene, care este tăiată de două linii paralele ce semnifică stabilitatea.

131 Statele membre care au adoptat moneda unică sunt: Austria, Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania. Ulterior au aderat la zona euro: Malta, Cipru, Slovenia, Slovacia, Estonia. Statele nemembre în care euro se află în circulaţie: Andorra, San Marino, Monaco, Liechtenstein, Insulele Canare şi Kosovo.[4] http ://ec. e u ropa. e u/econ o my „finance.CRISTINA ONEŢDREPTULFINANŢELORPUBLICEPARTEA GENERALĂ

BUCUREŞTI2005Controlul financiar325

111.2.7. Curtea de Conturi a Uniunii Europene111.2.7.1. Istoric asupra instituţieiEfectele destabilizatoare a două războaie sângeroase şi

slăbirea poziţiei Europei în lume au dus la conştientizarea, pe scară tot mai largă, a faptului că numai pacea şi acţiunea concertată pot transpune în realitate visul unei Europe puternice şi unite.

încă din 1620, ducele de Sully concepe “un corp politic format din toate statele Europei, care să poată asigura pacea veşnică şi schimburi comerciale neîntrerupte între membrii săi”.

In secolul al XlX-lea, Victor Hugo scria că “va veni o vreme când cele două mari grupări, Statele Unite ale Americii şi Statele Unite ale Europei, vor fi strâns legate prin comerţ şi industrie”. Cu toate aceasta, ideea de Europă Unită s-a concretizat abia după cel de al doilea război mondial.

Primii paşi s-au făcut în 1946-1957 prin constituirea OECE, CECO, EURATOM şi CEE. Apoi până în 1973 “Europa celor şase” (Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda) devine “Europa celor nouă” prin aderarea în acel an a Marii Britanii, Irlandei şi Danemarcei. Un nou impuls se resimte în anii 1974-1985. Aderă în aceasta perioadă Grecia, Spania şi Portugalia, iar în februarie se semnează Actul Unic European, care adaugă cooperarea politică celei economice şi fixează data de 1 ianuarie 1993 pentsu realizarea Pieţei Unice. In perioada 1986-1995 uniunea se extinde ajungând de la “Europa celor doisprezece” la “Europa celor cincisprezece“ prin aderarea Austriei, Finlandei şi Suediei şi prin semnarea Tratatului de la Maastricht. în perioada imediat se semnează Tratatul de la Amsterdam, se lansează moneda unică europeană, se proclamă Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene şi intră în vigoare Tratatul de la Nisa.

Uniunea europeană se distinge faţă de alte organizaţii internaţionale prin modelul său de integrare care se situează dincolo de cooperarea tradiţională între state: statele membre ale Uniunii au transferat o parte din competentele lor la nivel comunitar.

Pe lângă puterile naţionale, regionale şi locale, există şi o putere europeană, având la bază instituţii democratice şi independente, mandatate să intervină în domeniile în care acţiunea comună este326Dreptul finanţelor publiceconsiderată mai eficientă decât acţiunea separată a statelor membre conform principiului subsidiarităţii ce are menirea de a asigura luarea deciziilor cât mai aproape de cetăţean.

Uniunea Europeană are propriile instituţii şi instanţe comunitare: Parlamentul European, Consiliul European, Comisia Europeană, Curtea de Justiţie, Tribunalul de prima instanţă, Curtea Europeană de Conturi, Comitetul Economic şi Social, Comitetul Regiunilor, Banca de investiţii, Banca Central Europeană, Fondul European de Investiţii, Mediatorul European.

Instituţia ce se ocupă cu verificarea şi regularitatea veniturilor şi cheltuielilor şi care certifică o bună gestiune financiară este Curtea Europeană de Conturi.

Sistemul finanţărilor Comunităţii prin resursele propriii a necesitat organizarea unui control financiar extern mai stabil decât era organizat în CEC A şi în CEE şi EURATOM şi menţinut cu modificările prin tratatul de fuziune din 1965.

Crearea Curţii Europene de Conturi s-a înscris în logica consolidării finanţării Comunităţii prin resurse proprii şi în aceea a responsabilităţii Parlamentului European de a acorda descărcare Comisiei pentru execuţia bugetului.

Comunitatea Europeană nu dispunea de o Curte de Conturi înainte de 1977. Acest organ creat prin tratatul de la Bruxelles din 22 iulie 1975 şi intrat în vigoare în iulie 1977, a urmat vechilor organe de control extern a Comunităţii şi în particular Comisiei de control a Comunităţii Economice care a fost instituită prin Tratatul de la Roma.

Noua secţiune V relativă la Curtea de Conturi a fost inserată în tratatul Comunităţii Europene (secţiunea V Euratom, Capitolul V CECA) pentru a ţine cont de transformarea Curţii în instituţie ca o parte întreagă prin Tratatul Uniunii Europene (articolele 4 din Tratatul Comunităţii Europene, 3 Euratom, 7 CECA), fapt care s-a realizat la cererea Curţii.

In Actul Final se facea o continuare a tratatului Uniunii Europene, iar printr-o declaraţie făcută în cadrul unei conferinţe Curtea Europeană de Conturi cerea celorlalte instituţii comunitare să examineze cu ea toate mijloacele pentru a întări eficacitatea muncii sale.Controlul financiar327Prin noul text din articolele 188A la 188C, Curtea Europeană de Conturi se substituie articolelor 206 şi 206bis care fuseseră inserate prin Tratatul din 1975, reprezentând esenţialul în conţinutul lor.23

Importanţa atribuită Curţii Europene de Conturi se reflectă în decizia intervenită chiar la Maastricht, de a ridica Curtea Europeană de Conturi la rang de instituţie. Cerută cu insistenţă chiar de Curtea însăşi, încă din noiembrie 1990 această decizie

dă mai multă greutate luărilor de poziţie, permiţând astfel ameliorarea gestiunii financiare a comunităţii Europene.

Dotată cu personalitate morală şi autonomie financiară, Curtea Europeană de Conturi a Comunităţii Europene, cu sediul la Luxemburg, nu este un organ de jurisdicţie în ciuda numelui său: statutul său este comparabil din acest punct de vedere cu cel al Curţii de Conturi germane, care nu are nici o putere de sancţiune.

Această misiune formulată în termeni generali nu conferă Curţii Europene de Conturi putere de jurisdicţie asupra conturilor. Rolul său este de a informa instituţiile europene asupra legalităţii şi regularităţii operaţiilor realizate pentru o bună gestiune financiară a Comunităţii.24 Curtea Europeană de Conturi controlează execuţia bugetului şi asistă Parlamentul şi Consiliul.

Din punct de vedere istoric, crearea Curţii Europene de Conturi coincide cu modelarea puterilor Parlamentului European. Relaţiile Curţii Europene de Conturi cu Parlamentul au fost întotdeauna stricte, rigide şi mult mai flexibile şi mai întărite cu Comisia de la Bruxelles. Totuşi, Curtea Europeană de Conturi nu este un organ legat de Parlament, diferenţa resimţindu-se în raport cu instituţiile naţionale de control financiar belgiene, spaniole sau britanice, ea veghind la ocrotirea independenţei sale, mai ales în programarea controalelor sale.

Tratatul de la Maastricht din 7 februarie 1992, intrat în vigoare la1 noiembrie 1993, recunoaşte deplin această independenţă crescândă a Curţii Europene de Conturi ridicând-o la rangul de instituţie a23 Joël Rideau - Droit institutionnel de l’Union et de communites Europennes 2e edition, Ed. L.G.D.J., Paris 1996, p. 363.24 V. Constantinesco, Robert Kovar, Denys Simon — Truite sur L’UE - Comentaire article par article, Ed. Economico, Paris, 1995, p. 639.328Dreptul finanţelor publiceComunităţii, la acelaşi titlu ca şi Parlamentul European, Consiliul de Miniştrii şi Curtea de Justiţie.

Crearea Curţii Europene de Conturi a coincis cu două evenimente particulare importante: lărgirea puterilor Parlamentului European în materie de control bugetar şi finanţarea integrală a bugetului Uniunii Europene din resurse proprii.

Existenţa unui buget propriu al Uniunii Europene, distinct de cel al statelor membre, şi faptul că autonomia financiară fusese acordată instituţiilor europene sunt două elemente care pledează, prin esenţa lor, în favoarea creării unui organ de control extern specific pentru veniturile şi cheltuielile comunitare.

Examenul finanţelor publice dă controlului extern o viziune de ansamblu care îi permite punerea într-un context global a lacunelor şi insuficienţelor constatate şi de a pune în evidenţă, în sistemul de gestiune, slăbiciunile şi cauza acestora.

Rolul controlului extern nu este totuşi de a da un aviz cu caracter politic asupra orientărilor pe care autoritatea responsabilă de gestiune înţelege să le realizeze. Pronunţându-se asupra aplicării lor şi asupra traducerii lor în măsuri concrete, controlul extern are mai curând misiunea de a întreba, punând în operă schimbările considerate ca necesare, indicând unde şi de ce

trebuie intervenit. Respectarea principiului separaţiei puterilor constrânge controlul extern la a lăsa responsabililor cu gestiunea fondurilor publice dreptul de a decide cu privire la calea de urmat.

In concluzie, activitatea de control luată în sens larg nu are un obiectiv unic de a dezvălui deficienţele sau de a da naştere sancţiunilor. Ea constituie înainte de toate o manieră eficace de ameliorare a gestiunii şi, pe cale de consecinţă, rezultatele spre care ea trebuie să tindă.

Legiuitorul a dorit ca această instituţie, Curtea Europeană de Conturi, să examineze toate conturile relevante ale comunităţii Europene, să întocmească, în acest sens un raport şi să dea avizul ei în mod public.

Legiuitorul a stabilit şi un mod specific de desemnare a membrilor Curţii şi i-a dat o autonomie completă de gestiune pe planControlul financiar329administrativ şi bugetar prin reglementarea financiară din 21 decembrie 1977.

Curtea Europeană de Conturi este denumită de către unii „conştiinţa financiară” a Uniunii, iar de către alţii „gardiana finanţelor sale”, aceasta deoarece ea veghează ia respectarea anumitor principii morale, administrative şi contabile. Rapoartele Curţii Europene de Conturi reprezintă o bogată sursă de informaţii asupra gestiunii financiare a Uniunii, cât şi un mijloc de presiune asupra instituţiilor şi a altor organe administrative în vederea asigurării unei bune gestiuni asupra fondurilor.

Misiunea Curţii Europene de Conturi, pe care o îndeplineşte într-o totală independenţă, contribuie de o manieră fundamentală la transparenţa actelor din cadrul Uniunii Europene.

Controlul obiectiv al Curţii Europene de Conturi asigură pe contribuabili în privinţa bunei gestiuni financiare a Uniunii Europene, fapt care este cu atât mai necesar cu cât, de-a lungul anilor, cheltuielile Uniunii au cunoscut o importantă creştere pe măsură ce s-a lărgit câmpul de acţiune al acesteia.

III. 2.7.2. Organizarea activităţii Curţii Europene de ConturiAtunci când Curtea Europeană de Conturi fusese creată în 1977

existau în toate statele membre ale Comunităţii Europene instituţii însărcinate cu controlul conturilor pentru fiecare din aceste state.

Originalitatea Curţii Europene de Conturi, ţine în primul rând de modul de compunere şi delimitarea competenţelor sale.

Conform articolului 247 al tratatului, Curtea Europeană de Conturi, este compusă din 15 membrii. Tratatul în textul său actual în vigoare, nu rezervă fiecărui stat membru numirea unui membru al Curţii, dar regula nu a fost fidel observată până în prezent. Curtea Europeană de Conturi este o instituţie ce funcţionează colegial. Tratatul de la Maastricht a constituit o instituţie în plin exerciţiu.

Compunerea Curţii Europene de Conturi nu urmează regulile de recrutare identice pentru toate ţările. Decizia de numire fiind până în prezent luată în unanimitate prin Consiliu este de natură politică.

Experienţele profesionale, de tehnicitate de control sunt extrem de diferite, în funcţie de statele din care provin candidaţii şi de profilul

330Dreptul finanţelor publicemoral şi profesional al fiecăruia. Caracterul politic al numirilor a fost evocat în mod deschis şi nu pare să pună probleme particulare în funcţionarea internă a Curţii.25

Fiecare membru al Curţii dispune de un cabinet. Activităţile de audit sunt sub responsabilitatea unuia sau mai multor membrii ai Curţii, şi sunt structurate în grupuri.

In virtutea Tratatului ce instituia Comunitatea Europeană, Curtea de Conturi asista Parlamentul şi Consiliul în misiunea de control a execuţiei bugetului. Ea poate să formuleze, în acest sens, informaţii şi să exprime avize la cererea unei instituţii europene. Tratatul recunoaşte Curţii Europene de Conturi deplină autonomie în organizarea programului său de muncă şi în activităţile sale de control, ca şi în determinarea modalităţilor de publicare a rapoartelor sale.

Curtea Europeană de Conturi emite, după bugetul din 1994, o declaraţie de asigurare sau de siguranţă care se inserează în procedura descărcării bugetare.

Controalele specifice Curţii Europene de Conturi generează anchete şi conduc la emiterea unor scrisorilor de sector în cadrul unei proceduri contradictorii ce permite instituţiilor controlate să verifice observaţiile lor înaintea publicării unui raport definitiv. Rapoartele Curţii Europene de Conturi sunt transmise instituţiilor europene competente şi cuprind recomandări adresate acestora. Aşadar, interlocutorii Curţii Europene de Conturi, în exerciţiul acestor misiuni diverse de control, sunt instituţiile europene şi nu instituţiile statelor membre. Dar Curtea Europeană de Conturi dispune pentru controlul de gestiune de fonduri comunitare prin Comisie, de dreptul de a verifica modul de întrebuinţare al acestor fonduri până la utilizatorii finali, înţelegând prin aceasta colectivităţile locale şi persoanele private, beneficiarii fondurilor structurale.

Competenţele rationae materiae ale Curţii Europene de Conturi s-au extins la a evalua noile domenii politice care fac obiectul observaţiilor comunitare. Totuşi, prin natura lor, aceste competenţe nu s-au extins şi asupra zonelor de intervenţie ale statelor.25www.infoeuropa.comControlul financiar331

Dacă se priveşte situaţia diferitelor state membre, se constată imediat o distincţie fundamentală între statele unde instituţia competentă în materie de conturi publice are forma unui colegiu şi cele unde ea este constituită ca o entitate autonomă având în fruntea sa un responsabil unic.

Forma colegială apare cu precădere în Franţa, în ţările general desemnate ca ţările din sud ( Spania, Grecia, Italia, Portugalia) sau ţările de tradiţie germanică (Germania, Austria şi Benelux).

Construcţia unui oficiu de formă administrativă având în fruntea sa un responsabil unic caracterizează în schimb Marea-Britanie şi Irlanda ca şi trei ţări scandinave membre ale Uniunii Europene.

Eventualitatea unei armonizări a situaţiilor naţionale prin alinierea statelor membre la una sau la alta din cele două formule nu a fost evocată, dar tradiţiile naţionale determină,

fără îndoială, diferenţe şi apropieri în abordarea acestor aspecte în legislaţiile statelor membre.

Cu toate acestea, există două situaţii care trebuie menţionate pentru că ele au o anumită influenţă asupra Curţii Europene de Conturi, şi anume: relaţia cu Parlamentul European, pe de o parte, şi incidenţa organizării federale sau regionale, pe de altă parte.

Relaţia cu Parlamentul naţional este o relaţie de drept între instituţia financiară naţională şi Parlamentul fiecărui stat membru şi este mai mult sau mai puţin manifestată conform tradiţiilor constituţionale naţionale.

In Franţa, se statuează prin Constituţie că, Curtea de Conturi asistă Parlamentul în controlul execuţiei legilor financiare. Se autorizează, astfel, principiul colaborării între aceste două autorităţi, sens în care, Curtea de Conturi a Franţei desfăşoară împreună cu Comisia de finanţe a Parlamentului misiuni de evaluare şi control şi o practică de lucru comună.

în alte ţări ale Europei, funcţia de control a conturilor este plasată în mod explicit sub ocrotirea Parlamentului. De exemplu, Oficiul Auditului Naţional din Marea Britanie este dirijat printr-un „controlor şi auditor general” care are statutul de „ofiţer al Camerei Comunelor”.

Printre statele membre, Germania se distinge, desigur, prin aplicarea principiului organizării federale a instituţiilor publice de control ale conturilor publice.332Dreptul finanţelor publice

Faţă de Curtea de Conturi care are competenţa pentru verificarea conturilor federale, fiecare land dispune de propria sa Curte de Conturi, care este independentă faţă de Curtea de Conturi federală. Această independenţă implică în mod deosebit că, înafara coordonării materiale, Curtea de Conturi a Germaniei nu se interferează în relaţiile ce se stabilesc între Curtea Europeană de Conturi şi curţile de conturi ale landurilor.

Competenţele materiale ale fiecărei instituţii financiare naţionale sunt definite prin legea naţională în manieră autonomă şi purtând marca istoriei juridice a fiecărui stat.

Chiar dacă Curtea Europeană de Conturi are putere de a verifica întrebuinţarea fondurilor comunitare până la utilizatorul final, această putere nu este conferită la toate instituţiile financiare naţionale de control.

III. 2.7.3. Membrii Curţii Europene de ConturiCurtea Europeană de Conturi se compune, aşa cum am mai arătat,

din 15 membrii care sunt numiţi de Consiliu, apoi urmează consultarea Parlamentului. Ei sunt aleşi dintre personalităţile care fac parte sau au făcut parte, în ţările lor, din instituţii de control extern sau posedă o calificare specială pentru această funcţie. Deşi această condiţie este exprimată opţional, calificarea persoanelor în cauză trebuie să fie remarcabilă, având în vedere că este folosit termenul „personalităţi” pentru ambele situaţii. în plus, ei trebuie să ofere toate garanţiile de independenţă.26

La primele numiri, 4 membrii ai Curţii, desemnaţi prin tragere la sorţi, primesc un mandat limitat la 4 ani, pentru a asigura o anumită continuitate a funcţiilor. Există şi posibilitatea reînnoirii mandatului.

Membrii Curţii desemnează din rândul lor preşedintele instituţiei pentru o perioadă de trei ani, reînnoibilă. Fără să

fie magistraţi, membrii Curţii dispun de garanţiile destinate să asigure independenţa lor, măcar că această noţiune nu are aceeaşi semnificaţie într-o instituţie a căror membrii îşi păstrează funcţiile în ţările lor. Membrii Curţii exercită funcţiile lor în interesul general al Uniunii, care26 Roxana Munteanu Drept european “Evoluţie - Instituţii - Ordine Juridica ”, Ed. Oscar Prinţ, Bucureşti, 1996, pp. 256-257.Controlul financiar333înseamnă o continuare a garanţiei de independenţă pe care ei trebuie săo furnizeze la numirea lor (în sensul că ei au obligaţia de a nu solicita şi de a nu accepta instrucţiuni din partea vreunui guvern sau organism).27

Dispoziţiile privind interdicţia exercitării altor activităţi profesionale, datoria de probitate şi discreţie, acceptarea de funcţii sau avantaje, după încetarea funcţiilor, cazurile de încetare a funcţiilor, privilegiile şi imunităţile sunt, în general, identice cu cele prevăzute pentru judecătorii Curţii Europene de justiţie.

Pentru a satisface condiţia de eficacitate şi credibilitate, membrii Curţii au obţinut să fie asistaţi de colaboratori în număr suficient şi cu un înalt nivel de formare profesională.28

Sistemul de numire al membrilor Curţii de Conturi se distinge de ce! al Comisiei sau al Curţii de Justiţie (al căror membrii sunt numiţi printr-un acord comun de guvernele din statele membre), prin faptul că membrii Curţii de Conturi sunt numiţi de Consiliu.

Membrii Curţii de Conturi nu pot, în timpul funcţiilor lor, să exercite vreo activitate profesională remunerată sau nu. Ei nu pot să fie promovaţi în funcţiile lor, nici declaraţi decăzuţi din dreptul la pensie sau alte avantaje, dacă Curtea de Justiţie constată la cererea Curţii de Conturi însăşi, că au încetat să răspundă condiţiilor cerute sau satisfacerea obligaţiilor rezultate din funcţia lor.29

Funcţiile lor iau sfârşit prin demisie voluntară sau demisie oficială. La cererea Curţii de Conturi, Curtea Europeană de Justiţie poate să constate că ei nu mai răspund condiţiilor cerute sau nu mai satisfac obligaţiilor rezultate din funcţia lor, împrejurare în care persoana vizată va fi înlocuită pentru restul mandatului, dar rămâne în discuţie pentru un alt mandat.3

Condiţiile de muncă, şi în special tratamentele, indemnizaţiile şi pensiile membrilor Curţii de Conturi (indemnizaţiile ţin loc remuneraţiei) sunt fixate de Consiliu cu hotărârea majorităţii calificate.27 Octavian Manolache - Drept comunitar Instituţii comunitare, ed. a Il-a , Ed. AII Beck, Bucureşti, 1999, pp. 115-116.28 Guy Isaac - Droit communautaire generale, ediţia a VH-a, Ed. Armand Colin, 1999, Paris, p. 72.29Daniel Strausser - Le finances de l’Europe, Ed. L.G.D.J., Paris, 1990, p. 248.30J. Rideau, op. cit., p. 364.334Dreptul finanţelor publice

Membrii Curţii de Conturi beneficiază de dispoziţiile protocolului privind privilegiile şi imunităţile aplicabile membrilor Curţii de Justiţie.

Membrii Curţii de Conturi, cu excepţia preşedintelui, sunt

repartizaţi în două grupe de audit regrupând, astfel, sectoarele în care sunt responsabili fiecare dintre ei.

Curtea adoptă avizele sale sau raporturile anuale cu majoritatea de membrii care o compun. ^

Membrii Curţii de Conturi sunt în timpul mandatului lor inamo-vibili. Sarcinile funcţionale şi sectoarele de control sunt repartizate între cei 15 membrii, iar deciziile sunt colegiale şi se iau cu majoritate simplă.

III.2.7.4. Activitatea de control a Curţii Europene de ConturiCurtea Europeană de Conturi are misiunea de control în manieră

independentă cu privire la perceperea (încasarea) şi utilizarea fondurilor Uniunii Europene, precum şi rolul de a aprecia modul în care instituţiile europene se achită de sarcinile lor în materie financiară.

Curtea Europeană de Conturi examinează dacă operaţiunile financiare au fost corect înregistrate, executate în mod legal şi regulat şi administrate în condiţii de economie, eficacitate şi eficienţă. Prin această activitate, Curtea înţelege să contribuie la a ameliora gestiunea financiară de fonduri ale Uniunii Europene la toate nivelurile pentru a asigura cetăţenilor Uniunii cea mai bună utilizare posibilă a banului lor.

Curtea difuzează rezultatele activităţilor sale publicând în timp oportun raporturi pertinente şi obiective.

Tratatul instituind Comunitatea Europeana dă Curţii de Conturi sarcina principală de a controla buna executare a bugetului Uniunii Europene în scopul realizării a două obiective: de a ameliora, sub aspectul eficienţei şi economicităţii, rezultatele şi de a da seama cetăţeanului european cu privire la utilizarea banilor publici prin autorităţile responsabile de gestiune.

Curtea de Conturi poate să controleze tot organismul sau persoana care administrează sau primeşte fonduri comunitare. Ea controlează, în special, instituţii şi organisme comunitare, administraţii naţionale, regionale, locale, ca beneficiari finali ai ajutoarelor comunitare.Controlul financiar335

Ţinând cont de amploarea bugetului, Curtea de Conturi nu poate controla, în cursul unui exerciţiu bugetar, totalitatea operaţiunilor financiare comunitare. Ea verifică, aşadar, fiabilitatea sistemelor punând în valoare reglementările europene la nivelurile comunitar şi naţional procedând la controale prin sondaj.

Auditorii sunt însărcinaţi să efectueze numeroase misiuni de control, atât la sediul altor instituţii, în special la Bruxelles, cât şi în statele membre ale Uniunii, dar chiar şi în toate ţările lumii beneficiare de un ajutor financiar comunitar.

Curtea de Conturi are acces la toată informaţia necesară pentru îndeplinirea misiunii sale de control. Controlul în statele membre se efectuează în colaborare cu instituţiile de control financiar naţionale sau serviciile naţionale competente.

Curtea de Conturi informează cetăţeanul european despre activitatea pe care o desfaşoară şi rezultatele obţinute, într-o manieră obiectivă şi cu toată transparenţa.

Curtea de Conturi publică: un raport anual cu privire la executarea bugetului Uniunii din anul precedent; o declaraţie de siguranţă referitoare la fiabilitatea conturilor ca şi la legalitatea şi regularitatea operaţiunilor corespunzătoare exerciţiului bugetar precedent. Ea mai publică rapoartele anuale

specifice referitoare la organismele comunitare şi rapoarte specifice pe teme de interes particular.

Ea trebuie să fie consultată, pentru aviz, înaintea adoptării proiectelor de reglementare comunitară în ceea ce priveşte caracterul financiar al acestora. Aceste rapoarte şi avize sunt, de o manieră generală, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în toate limbile comunitare şi accesibile pe site-ul de internet al Curţii Europene de Conturi.

Rapoartele de control ale Curţii de Conturi Europene constituie un element important al procedurii de descărcare. Ele sunt transmise autorităţii bugetare (Parlamentului şi Consiliului) care ţin cont de acesta pentru a decide dacă descărcarea poate fi dată Comisiei cu drept de gestiune bugetară.

Curtea de Conturi Europene nu are putere jurisdicţională proprie, iar atunci când autorii Curţii descoperă indicii de fraude, fraude şi336Dreptul finanţelor publiceneregularităţi, informaţiile culese sunt transmise cât mai repede posibil organelor comunitare competente pentru a da o rezolvare corectă şi legală problemei semnalate.

Revine în sarcina Uniunii Europene şi a statelor membre să combată fraudele şi activităţile ilegale care pot atinge interesele financiare ale Uniunii. în acest context Curtea de Conturi Europeană, prin controalele sale performante, prin întinderea şi natura lor, contribuie la planul de prevenire şi de luptă împotriva fraudei şi neregularităţilor.

In sarcina de „bună gestiune financiară” se regăsesc trei aspecte ale controlului conturilor şi gestiunii organismelor. Controlul bunei gestiuni financiare reuneşte evaluarea politicilor publice sau controlul bunei întrebuinţări a fondurilor publice, cu referinţă la criteriile de cost şi de randament, economie, eficientă şi eficacitate.

Alături de rapoartele anuale se adaugă şi rapoartele speciale care vizează aspecte particulare ale gestiunii comunitare la iniţiativa Curţii, urmând ca aceasta să decidă sau nu publicarea lor. Curtea adresează, de asemenea, scrisori preşedintelui care au un caracter confidenţial.

Adresată la sfârşitul unui control, o “scrisoare de sector” nu face obiectul unei deliberări colegiale. Ea poate să fie adresată unei instituţii comunitare sau unui serviciu administrativ al statului membru. La primirea răspunsurilor care îi vor fi transmise, procedura de control poate fi închisă sau ea va continua şi va face obiectul unui raport, chestiune care va fi decisă colegial.

Controlul prin analiza sistemelor se fondează pe ideea că fiecare organizaţie trebuie să genereze propriul control intern, o structură şi anumite proceduri capabile de a garanta o bună funcţionare sistemului. Dacă sistemele şi procedurile ce formează obiectul controlul intern par valide, auditorul identifică elementele cheie, testele şi poate astfel să limiteze numărul de sondaje efectuate înainte de a-şi formula opinia sa.

Controalele Curţii de Conturi Europene trebuie să ţină cont de starea de progres a operaţiunilor de gestiune şi nu pot fi duse la îndeplinire pe parcursul mai multor exerciţii bugetare.

In concluzie, controalele Curţii de Conturi Europene reprezintă adeseori un punct de plecare, mai degrabă decât o realizare: controa

Controlul financiar337lele sale justifică şi atrag verificări ulterioare şi mai aprofundate la mai multe sectoare, ori la nivelul administraţiilor naţionale.

Competenţa de gestiune comunitară a fost delegată adminis-traţiilor naţionale în numeroase domenii, fapt ce determină deplasarea progresivă a centrului de gravitate a controalelor spre statele membre. Prin urmare colaborarea între Curtea de Conturi Europeană şi instituţiile de control naţionale se impune nu doar în virtutea unei simple obligaţii juridice, ci din cauza suprapunerii competenţelor în materie de gestiune între administraţia europeană şi administraţiile naţionale.

Trebuie adăugat despre Curtea de Conturi Europeană că întreţine numeroase raporturi şi contacte cu alte instituţii şi organisme de control din afara Uniunii Europene. Ea participă în special la întrunirile INTOSAI (Organizaţia Internaţională a Instituţiilor Superioare de Control) şi EUROSAI (instituţia europeană) la care Curtea de Conturi Europeană este unul din membrii fondatori.

Autonomia faţă de celelalte organe a Uniunii Europene şi de statele membre îi oferă garantarea îndeplinirii în cele mai sigure condiţii a funcţiei de control pe care o exercită. Unul din mijloacele utilizate în acest sens poate fi constituirea, de către preşedintele Curţii de Conturi a Uniunii Europene, a unui comitet de legătură cu conducătorii ai instituţiilor naţionale corespunzătoare.31

In concluzie, Curtea încearcă, în mod constant, să determine o mai bună utilizare a banilor contribuabililor, participând astfel la ameliorarea sistemelor de gestiune.

Observaţiile Curţii cu privire la gestiunea financiară a Comunităţii în cadrul raportului său anual sunt însoţite de răspunsurile instituţiilor în cauză. Adoptat în luna noiembrie a fiecărui an, raportul este examinat de Parlamentul European la recomandarea Consiliului Europei pentru descărcarea de responsabilitate a Comisiei Europene cu privire la execuţia bugetară.

Prin rapoartele speciale sunt vizate domenii particulare ale gestiunii, care sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.,! Ion Filipescu, Augustin Fuerea — Drept instituţional şi comunitar european, Ed. Actami 2000, ed. a Va, Bucureşti, p. 202.338 Dreptul finanţelor publiceîn anumite situaţii instituţiile au nevoie de conciliere, în ceea ce priveşte anumite aspecte ale gestiunii fondurilor. Ele au posibilitatea de a cere avizul Curţii de Conturi, dar obligatoriu înaintea adoptării textelor referitoare la reglementările financiare şi la resursele proprii.

Nu trebuie uitat că, Curtea de Conturi Europeană furnizează, în egală măsură, Parlamentului şi Consiliului o declaraţie de asigurare privind acurateţea conturilor, legalitatea şi regularitatea operaţiunilor adiacente, declaraţia formală adresată contribuabililor prin care aceasta îi asigură că banii lor au fost utilizaţi şi că acest lucru s-a făcut în conformitate cu destinaţiile prevăzute1.

Dincolo de competenţele sale de control Curtea de Conturi Europeană are competenţe consultative în elaborarea bugetului uniunii. Ea este consultată frecvent şi în ceea ce priveşte

textele legale cu vocaţie financiară şi bugetară.1 V. Constantinesco, Robert fCovar, Denys Simon, op. cit., p. 640. * ★ ★

Drept european ** *★Dan VătămanOrganizaţii europene şi euroatlanticeEditura C.H. Beck292Uniunea Europeană

Tribunalul soluţionează de asemenea litigiile privind anumite categorii de personal, îndeosebi personalul din cadrul Eurojust, Europol, al Băncii Centrale Europene şi al Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieţei Interne (OAPI). Tribunalul nu poate, în schimb, soluţiona litigiile dintre administraţiile naţionale şi agenţii lor.

Hotărârile adoptate de Tribunal pot face obiectul unui recurs limitat la probleme de drept. Acest recurs poate fi introdus în termen de două luni în faţa Tribunalului de Primă Instanţă.1

5.7. Curtea de Conturi5.7.1. Constituirea Curţii de ConturiCurtea de Conturi Europeană a fost instituită prin Tratatul de

revizuire a dispoziţiilor bugetare (Bruxelles, 22 iulie 1975) şi şi-a început activitatea în 1977. Are sediul propriu în Luxemburg din anul 1988.

Curtea de Conturi a înlocuit Comisia de Control a Planului de Buget al Comunităţii europene (prevăzută de TCEE şi TCEEA/EURATOM) şi Comisarii pentru conturi prevăzuţi de TCECO/CECA.

Prin Tratatul de la Maastricht, Curţii de Conturi i s-a conferit calitatea de instituţie a Comunităţilor Europene, consolidând astfel independenţa şi autoritatea acesteia. De la acea dată, Curtea are misiunea de a publica în fiecare an o Declaraţie de asigurare (DAS) cu privire la corectitudinea conturilor comunitare şi la legalitatea şi regularitatea operaţiunilor care stau la baza acestora.

Tratatul de la Amsterdam a ridicat Curtea de Conturi la rangul de instituţie a Uniunii Europene şi a extins astfel, din punct de vedere formal, sfera auditului Curţii la cel de-al doilea şi al treilea pilon ai Uniunii (politica externă şi de securitate comună, justiţia şi afacerile interne). Acest lucru a consolidat rolul Curţii în ceea ce priveşte detectarea neregularităţilor şi lupta împotriva fraudei. Tratatul a confirmat dreptul Curţii de a intenta acţiuni la Curtea de Justiţie pentru a-şi proteja prerogativele în raport cu celelalte instituţii ale UE.

Prin Tratatul de la Nisa s-a decis ca fiecare stat membru să fie reprezentat de câte un membru la Curtea de Conturi. Conform prevederilor Tratatului, Curtea poate adopta anumite categorii de rapoarte sau opinii1 Ibidem.Sistemul instituţional comunitar293în reuniunile din camere şi nu în colegiu. Acest tratat a instituit practica ce constă în publicarea unor evaluări specifice în cadrul Declaraţiei de asigurare, pentru fiecare din principalele domenii de activitate ale Uniunii Europene. Tratatul insistă şi pe importanţa cooperării dintre Curte şi Instituţiile

Supreme de Audit din statele membre.Tratatul de la Lisabona a venit să completeze aceste

prevederi, stabilind ca pe viitor Curtea de Conturi să fie formată din câte un resortisant din fiecare stat membru, iar membrii săi să îşi exercite funcţiile în deplină independenţă, în interesul general al Uniunii.

5.7.2. Componenţa Curţii de ConturiPotrivit prevederilor stipulate în Tratate, Curtea de Conturi

trebuie să aibă câte un reprezentant din flecare stat membru. Membrii sunt numiţi de Consiliul Uniunii Europene, după o consultare prealabilă a Parlamentului European, pe baza propunerilor făcute de fiecare stat membru. Conform Tratatului, membrii Curţii de Conturi sunt aleşi dintre personalităţi care fac parte sau au făcut parte în ţările lor, din cadrul unor instituţii de audit extern sau care deţin o calificare specială pentru această funcţie. Ei sunt aleşi pentru un mandat de şase ani care poate fi reînnoit.

Membrii îşi exercită funcţiile în deplină independenţă, în interesul general al Uniunii Europene.

Membrii Curţii de Conturi se reunesc în colegiu, care reprezintă principalul organ decizional al instituţiei. Fiecare membru este responsabil pentru executarea unui anumit număr de misiuni de audit stabilite în programul de lucru anual al Curţii. în misiunile lor, ei sunt asistaţi de personal specializat în audit.

A. PreşedinteleCurtea de Conturi este condusă de un Preşedinte ales de către

membrii colegiului şi dintre aceştia, pentru un mandat de trei ani care poate fi reînnoit.

Preşedintele prezidează reuniunile Curţii şi urmăreşte aplicarea deciziilor Curţii, precum şi buna administrare a instituţiei şi a activităţilor acesteia.

Preşedintele este cel care reprezintă Curtea în toate relaţiile externe, în special în relaţia cu autoritatea care acordă descărcarea de gestiune, cu celelalte instituţii ale UE şi cu instituţiile supreme de audit din statele membre şi din ţările beneficiare.294Uniunea Europeană

Preşedintele este responsabil şi de departamentul de relaţii externe şi de serviciul juridic al Curţii.

B. Secretarul generalSecretarul general este membrul cu cele mai înalte funcţii din

instituţie şi este numit de Curtea de Conturi. El este responsabil de gestionarea resurselor umane şi de administraţia Curţii, adică de formarea profesională precum şi de un departament de traduceri care este format dintr-un număr de unităţi egal cu numărul de limbi oficiale ale Uniunii Europene. Secretarul general este responsabil şi de secretariatul general al Curţii.

C. Resursele umaneCurtea de Conturi dispune de un personal format din

aproximativ 760 angajaţi, incluzând auditori, traducători şi personal administrativ. Pregătirea şi experienţa profesională a auditorilor, dobândită atât în sectorul public, cât şi în cel privat, este foarte variată (contabilitate, audit intern şi extern, drept şi economie). Curtea de Conturi recrutează membri din toate statele membre, pentru a asigura o diversitate

lingvistică şi profesională în cadrul personalului său.Politica de recrutare a Curţii urmăreşte principiile generale

şi condiţiile de angajare din instituţiile europene. Personalul Curţii este format atât din funcţionari permanenţi, cât şi din angajaţi pe o perioadă limitată, Concursurile generale în vederea obţinerii unui post la Curtea de Conturi sunt organizate prin intermediul Oficiului European de Selectare a Personalului (OESP/EPSO). Uneori, Curtea oferă stagii unui număr limitat de persoane care deţin diplome universitare pe o durată de la trei la cinci luni.1

5.7.3. Organizarea internă a Curţii de ConturiCurtea de Conturi este organizată şi funcţionează în colegiu,

iar Membrii săi adoptă rapoartele de audit şi opiniile prin vot majoritar. Şedinţele Curţii de Conturi nu sunt publice. Curtea îşi stabileşte propriul regulament de ordine interioară care este supus spre aprobare Consiliului UE.

Curtea de Conturi este organizată în grupuri de audit care sunt formate din mai multe divizii specializate în anumite domenii bugetare. Grupul

1Pentru detalii, a se vedea www.eca.europa.eu - site-ul oficial al Curţii de Conturi Europene.Sistemul instituţional comunitar295de audit CEAD (Coordonare, Evaluare, Asigurare şi Dezvoltare) are drept misiune coordonarea Declaraţiei de asigurare, precum şi asigurarea calităţii şi dezvoltării metodologiei de audit a Curţii.

Fiecare membru este repartizat de către Curte într-un grup de audit. Fiecare grup este condus de un „decan” ales prin vot de către şi dintre membrii Curţii, pentru un mandat de doi ani care poate fi reînnoit. Decanul, în colaborare cu ceilalţi membri ai grupului, se ocupă de buna funcţionare a acestuia şi a diviziilor care îi sunt subordonate., Un Comitet administrativ, alcătuit din membri care reprezintă fiecare grup de audit, are drept misiune rezolvarea problemelor administrative care necesită o decizie oficială din partea Curţii.

începând din anul 2004, unele documente pot fi adoptate fară a fi dezbătute de către Curte, dacă două treimi dintre membrii unui grup de audit sau a comitetului administrativ sunt de acord cu decizia respectivă. “Curtea desemnează şi un auditor intern, care răspunde în faţa unui comitet de audit format din trei membri ai Curţii şi un expert extern.

Curtea de Conturi este finanţată de la bugetul general al Uniunii Europene adoptat de către Parlamentul European, după consultarea prealabilă a Con- EîiuÎui. în annj 2004.Jingenil Curţii se ridica la circa 113 milioane Euro, ceea ce reprezintă aproximativ 0,1 % din totalul cheltuielilor Uniunii 'iropene şi-1,8 %din totalul cheltuielilor administrative ale instituţiilor ‘ organismelor UE.

La iniţiativa proprie a Curţii de Conturi, situaţiile financiare ale instituţiei fac obiectul unui audit efectuat de o firmă de audit privată. Rezultatele acestui audit sunt comunicate Parlamentului European şi Consiliului. Situaţiile financiare însoţite de un raport de audit sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, precum şi pe site-ul web al Curţii deConturi.

Ca şi în cazul celorlalte instituţii ale Uniunii Europene,

execuţia bugetului Curţii este supusă dezbaterii în Parlamentul European care decide descărcarea de gestiune bugetară ce urmează a fi acordată instituţiei pentru fiecare exerciţiu financiar.1

5.7.4. Atribuţiile Curţii de ConturiComisia Europeană este responsabilă de execuţia bugetului

Uniunii Europene şi de asigurarea faptului că fondurile UE sunt utilizate în modIbidem.296 UniuneaEuropeanăraţional şi în conformitate cu regulile şi reglementările în vigoare. în ceea ce priveşte majoritatea cheltuielilor UE, reprezentate de agricultură şi operaţiuni structurale, gestiunea şi controlul fondurilor Uniunii Europene sunt efectuate în cooperare cu statele membre. Cheltuielile Uniunii Europene fac subiectul unor controale multiple la mai multe nivele, atât în cadrul Comisiei, cât şi din partea administraţiilor din statele membre şi din cele beneficiare. în plus, Comisia exercită şi o funcţie de audit intern care contribuie la garantarea faptului că sunt stabilite sisteme de control adecvate şi că acestea funcţionează într-un mod cât mai eficace. Rolul Curţii de Conturi în calitate de auditor extern al finanţelor Uniunii Europene este de a evalua gestiunea financiară a bugetului în ansamblu.

Articolele 246-248 ale Tratatului CE1 stabilesc mandatul Curţii de Conturi care poate fi rezumat astfel:

- Curtea de Conturi Europeană examinează conturile tuturor veniturilor şi cheltuielilor Uniunii Europene şi ale oricărui organism creat de aceasta, în măsura în care nu există alte dispoziţii speciale;

- verifică legalitatea şi regularitatea tuturor veniturilor şi cheltuielilor UE şi dacă gestiunea financiară este sănătoasă, adică dacă fondurile au fost utilizate în mod economic, eficient şi eficace;

- întocmeşte un raport anual care conţine observaţii cu privire la execuţia bugetului Uniunii Europene pentru fiecare exerciţiu financiar şi o Declaraţie de asigurare (DAS) asupra fiabilităţii conturilor Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar auditat, precum şi asupra legalităţii şi regularităţii operaţiunilor financiare înregistrate în aceste conturi;

- poate prezenta în orice moment al anului observaţii referitoare la probleme specifice, sub forma unor rapoarte speciale;

- raportează cazurile de neregularitate sau suspiciune de fraudă detectate în cadrul activităţii de audit;

- formulează opinii oficiale cu privire la proiectele de reglementări comunitare cu caracter financiar;

- este consultată în legătură cu orice propunere referitoare la măsurilede combatere a fraudei; I

- oferă asistenţă autorităţii care acordă descărcarea de gestiune (Parlamentul European) în activitatea sa de control asupra execuţiei bugetului Uniunii Europene, prin publicarea rapoartelor de audit şi a opiniilor.1 în urma renumerotării adoptate prin TAm.Sistemul instituţional comunitar297Curtea de Conturi nu are putere juridică; rapoartele şi opiniile sale nu au, aşadar, un caracter obligatoriu din punct de vedere juridic. Cu toate acestea, ivităţile Curţii permit organelor

legislative şi instituţiilor responsabile de gestionarea programelor şi finanţelor UE să îmbunătăţească gestiunea ' ciară.1

5.8. Banca Centrală Europeană (BCE)f Tratatul CE consideră Banca Centrală Europeană o instituţie care, fară să fie caracterizată drept comunitară, se aseamănă cu instituţiile comunitare, .ceasta concluzie are la bază faptul că BCE nu este enumerată la art. 4 TCE2 (care stabileşte instituţiile care asigură sarcinile încredinţate Comunităţii), dar apare menţionată la art. 4ATCE3, care instituie un Sistem European de Bănci Centrale (SEBC) şi o Bancă Centrală Europeană (BCE), însărcinată cu implementarea acordurilor SEBC.4

L Datorită faptului că Tratatul de la Lisabona (art. 9) include Banca Centrală Europeană în cadrul instituţiilor Uniunii Europene, această instituţie trebuie analizată mai pe larg, la fel ca şi cele descrise până acum.I 5.8.1. Compoziţia şi organizarea BCEI Conform art. 109A TCE (art. 112 în urma TAm), membrii BCE sunt Imiţi de comun acord de către guvernele statelor membre, iar Consiliul [Guvernatorilor BCE este compus din membrii Directoratului BCE (sau IComitetul director) şi din guvernatorii băncilor centrale naţionale.I A. Consiliul GuvernatorilorI Este principalul organ de decizie al BCE. Este compus din şase membri ■¡Comitetului executiv şi din guvernatorii tuturor băncilor centrale naţio- [îile. Consiliul guvernatorilor are următoarele responsabilităţi;--------;--------I 1 Pentru detalii, a se vedea www.eca.europa.eu.|1 Devenit art. 7 în urma TAm.! Devenit art. 8 în urma TAm.4 Conform art. 105 TCE, SBCE are atribuţii în definirea şi punerea în practică Miticii monetare a Comunităţii. în art. 106 se arată că SBCE este format din îşi toate băncile centrale naţionale. De asemenea, este prevăzut că SBCE nu ¡personalitate juridică, acesta fiind condus de organele de decizie ale BCE.