HERNII , EVENTRATII, EVISCERATII

HERNIILE

GENERALITATIHERNIE-ORICE EXTERIORIZARE A UNUI ORGAN DIN LOCUL SAU OBISNUITIN CHIRURGIA ABDOMINALA-EXTERIORIZARE SPONTANA SUBCUTANATA SAU INTRAPARIETALA , TEMPORARA SAU PERMANENTA A UNUIA SAU MAI MULTOR VISCERE CARE IMPING SI DISOCIAZA ELEMENTELE PERETELUI ABDOMINAL LA NIVELUL UNUI PUNCT SLAB PREFORMAT , DECI PREVIZIBIL. HERNIILE VERITABILE SUNT CELE DE LA NIVELUL ZONELOR HERNIARE CORESPUNZATOARE ACESTOR PUNCTE SLABESUNT SISTEMATIZABILE SI DESCRIPTIBILE CA ORIFICII SI TRAIECT PENTRU CA SE PRODUC INTOTDEAUNA PRIN ACELEASI LOCURI

GENERALITATITREBUIE DEOSEBITE DE :

EVENTRATII

EVISCERATII

HERNII DIAFRAGMATICE

HERNII INTERNE

ETIOPATOGENIEAFECTIUNE INTALNITA LA 3-5% DIN INDIVIZIBARBATI/FEMEI 3/1FRECVENTA LA COPIL , RARA LA ADOLESCENTI , FECVENTA CRESTE DE LA ADULTI LA VARSTNICIPREDISPOZITIE EREDITARADOUA VARIETATI ETIOLOGICEHERNIA CONGENITALAHERNIA DOBANDITA: a)structura slabeste prin denutritie, slabire rapida, obezitate, sarcini repetate, distrofia nervoasa, defect de colagen b)cresterea efortului fizic brusca sau cronica (tusitori, constipati, prostatici)EXISTA TIPURI CONSTITUTIONALE SAU ANATOMICE PREDISPUSE LA HERNIE: ABDOMENUL IN DESAGA AL OBEZULUI, TRIPLADISTENSIE A LUI MALGAIGNE , DUBLA DISTENSIE ABDOMINALA A LUI BERGER

ANATOMIE PATOLOGICAORICE HERNIE ARE CA ELEMENTE CONSTITUTIVE:

TRAIECT

INVELISURI

CONTINUT

TRAIECTULa)un simplu orificiu(hernia epigastrica)

b)un canal care comporta:un orificiu(inel) intern sau profund , peritonealun traiect intraparietalun orificiu (inel) extern sau superficialtraiect subcutan dupa ce a iesit prin orificiul superficial

INVELISURILESACUL:-diverticul peritoneal care trece prin traiect si in care se angajeaza viscerele prolabate-lipseste in herniile congenitale si in herniile prin alunecarea unui viscer subperitoneal-in herniile vechi prezinta ingrosari la nivelul coletului-poate avea o forma complexa cu ingustari etajate, divericuli , cloazonari longitudinaleINVELISURILE EXTERNE:-lipom preherniar-fascia transversalis-tesut celular subcutanat-piele

CONTINUTPoate fi reprezentat de aproape orice organ cu exceptia pancreasului

Continutul obisnuit este format din epiploon , intestin subtire si , mai rar , colon

PROBLEME DE DIAGNOSTICDiferite la hernia simpla fata de cea complicata

Semne functionale in raport invers cu marimea:-herniile mici, cu colet stramt , pot fidureroase cu exacerbare la mers , ortostatism prelungit si effort-herniile mari sunt adesea tolerate bine , dar pot deveni o infirmitate

EXAMENUL CLINICINSPECTIE: tumefactie herniara mai ales in ortostatismPALPARE: -se determina consistenta si pediculul-pseudotumora palpabila-se cauta reductibilitatea, reaparitia la manevrele de presa abdominala-impulsul la tuse-se exploreaza traiectul herniarESTE OBLIGATORIE CERCETAREA TUTUROR ZONELOR HERNIARE MAI ALES CELE SIMETRICE CONTROLATERALE!PERCUTIE matitate sau timpanismAUSCULTATIE zgomote hidro-aericeEXAMEN GENERAL AMANUNTIT(HERNIA POATE REPREZENTA UN EPIFENOMEN)TUSEU RECTAL

INDICATIILE OPERATORIIRISCUL OPERATOR:-starea generala-varsta-tare individualeRISCUL CONSERVARII HERNIEI:-cresterea in timp a dimensiunilor pana la pierderea dreptului la domiciliu-boli cronice asociate (ex. Hernia ombilicala asociata cu ciroza)TRATAMENT ORTOPEDIC NUNAI IN CAZURILE CU CONTRAINDICATII ABSOLUTESCOPUL INTERVENTIEI CHIRURGICALE:-reintegrarea viscerelor herniate-suprimarea sacului-refacerea solida a peretelui

VARIETATIELE HERNIEI DUPA CONTINUTINTESTIN SUBTIREEPIPLOONCOLONAPENDICEDIVERTICUL MECKELVEZICA URINARA

EPIPLOON

COLON

DIVERTICUL MECKEL

COMPLICATIILE HERNIILORSTRANGULAREAPIERDEREA DREPTULUI LA DOMICILIUIREDUCTIBILITATEACONTUZIA HERNIARATUBERCULOZA HERNIARATUMORILE HERNIARE

I.STRANGULAREA HERNIEIComplicatia cea mai frecventa si mai gravaRealizata prin constrictia brutala a viscerelor in sacul herniar cu compromiterea irigatieiAgentii anatomici ai strangularii pot fiInelul fibros al orificiului profundColetul saculuiColetul diverticulilor intrasaculariLeziunile intereseaza invelisurile herniei si organul strangulat; sacul este destins , cu lichid initial citrin , apoi rosietic , puriform si in final pio-gazos , chiar fecaloidIn stadiul final se produce si inflamarea invelisurilor externeLeziunile ansei trec prin 3 stadii evolutieve:Stadiul congestivStadiul ischemicStadiul de gangrena si perforatie

STRANGULAREA HERNIEISTADIUL CONGESTIV:-jena a circulatiei venose de intoarcere-ansa edematiata , destinsa , rosu inchis-la piciorul ansei apare inelul de strangulare-leziuni reversibileSTADIUL ISCHEMIC:-se intrerupe si circulatia arteriala-Intestinul devine violaceu-negricios cu numeroase sufuziuni hemoragice subseroase-leziunea cea mai severea e la colet-straturile cele mai atinse sunt musculara si mucoasa-lichidul din jurul ansei este intens hematic-leziuni ireversibile , necesita rezectieSTADIUL DE GANGRENA SI PERFORATIE:-placarde de sfacel la nivelul ansei-procesul de gangrena incepe din santul de strictiune-in mezenter infarct localizat-intestin in amonte destins hidro-gazos-in marea cavitate lichid de ocluzie

STRANGULAREA HERNIEIFORME ANATOMICE SPECIALE

CIUPIREA LATERALA

STRANGULAREA RETROGRADA

STRANGULAREA-ETIOLOGIEApare mai frecvent , adulti si batrani

Predispuse la strangulare herniile cu colet subtire , lung si scleros

In herniile mari strangularea se produce mai ales intrasacular, pe brida

MECANISMUL STRANGULARIIINCRIMINATI MAI MULTI FACTORI:

Distensia gazoasa brusca a intestinului sau cudura ansei eferente

Factorul vascular

CLINICASEMNE FUNCTIONALE:DurereColici repetateGreturi si varsaturiOprirea gazelorOprirea fecalelor poate lipsi(golirea intestinului din aval, ciupire laterala)SEMNE FIZICE:Bombarea hernieiHernie dura , sub tensiune, dureroasa , mai ales la palparea pedicoluluiHernie ireductibilaFara impulsiune si expansiune la tuseMatitate la percutie prin prezenta lichidului in sacAbdomen meteorizatStare generala initial buna(primele ore)

EVOLUTIEFara operatie : moarte in 3-5 zile prin ocluzie complicata cu peritonita difuzaRar flegmon piostercoralFORME PARTICULARE:Forme supraacute-in hernii mici , foarte stranse , evolutie rapida cu sindrom hiperalgic, varsaturi fecaloide, semnte toxinfectioase grave , letale in 36-48 oreForme subacute-mai ales in herniile mari cu strangulari intrasaculare; hernie dura , dureroasa, se opreste tranzitul , dar starea generala este buna , pacientul nu varsa si ,eventual, totul intra in normal dupa cateva oreForme latente-manifestari herniare minime sau inexistente , dar exista semnele ocluziei;apar mai ales la batrani , debilitati, femei obeze.

TRATAMENTOperatie de urgenta

Manevrele de taxis sunt periculoase

Viscerul herniat nu se reintegreaza decat dupa o atenta examinare

In flegmonul piostercorala abordul este dublu:abdominal si local

II.PIERDEREA DREPTULUI DE DOMICILIUApare in hernia giganta care ar putea fi reintegrata dar nu poate fi mentinuta

Reducerea se insoteste de dispnee , dureri abdominale si tulburari de ritm cardiac

Infirmitate grava care expune la complicatii: contuzia viscerelor herniate , strangulari intrasaculare

Necesita pregatire preoperatorie speciala

III.IREDUCTIBILITATEA PRIN ADERENTEPoate avea doua cauze:1.Hernia unui organ acolat(cecoascendent , colon ileopelvin in stanga)-se mai numesc si hernii prin alunecare-sacul peritoneal lipseste-voluminoase , partial reductibile-prezenta colonului poate fi obiectivata prin irigografie2.Aderente inflamatorii-apare in herniile vechi , voluminoaseRisc mare de strangulareTentativele de reducere sunt periculoaseTimpul operator specific este desfacerea aderentelor

IV.CONTUZIA HERNIARAPosibila mai ales in anumite tipuri de hernii(inghino-scrotala)

ORICE HERNIE CARE RAMANE DUREROASA CHIAR DUPA UN TRAUMATISM MINIM TREBUIE OPERATA

V.TUBERCULOZA HERNIARAExtensia intrasaculara a unei peritonite TBC

Tratament chirurgical asociat cu tratament antituberculos

IV.TUMORILE HERNIARESe dezvolta la nivelul organelor herniate

Complicatie rara

VARIETATI TOPOGRAFICE ALE HERNIILOR

HERNIILE INGHINALE

GENERALITATI80-90% din toate herniile

De 4 ori mai frecventa la barbati

Se produce prin canalul inghinal

ANATOMIECANALUL INGHINAL-interstitiu intre planurile musculo-aponevrotice ale regiunii inghinale prin care la barbat trece funiculul spermatic iar la femeie ligamentul rotund al uteruluiPERETELE ANTERIOR-aponevroza oblicului externPERETELE POSTERIOR-tendonul conjunct si fascia transversalis intarite de ligamentul Hesselbach , ligamentul Henle intern si bandeleta ileo-pubiana in josORIFICIUL PROFUND-situat la cca un lat de deget deasupra mijlocului ligamentului inghinalORIFICIUL INGHINAL SUPERFICIAL-imediat si deasupra spinei pubelui , delimitat de pilierii tendinosi intern si extern ai aponevrozei oblicului externVASELE EPIGASTRICE INFERIOARE-merg subperitoneal si impart peretele posterior al caalului inghinal in 2 zone:-foseta externa-foseta mijlocieIntre uraca si cordonul fibros al arterei ombilicale se gaseste foseta interna

EMBRIOLOGIECanalul peritoneo-vaginal-evaginare a peritoneului care insoteste testiculul in migrarea sa in abdomen

In mod normal se oblitereaza in prima luna dupa nastere

Hernia congenitala este intotdeauna o hernie oblica externa formata prin persistenta canalului peritoneo-vaginal:-testiculara cand coboara pana la testicul-funiculara cand persista numai o parte din canal-chist de cordon cand persista o zona intermediara a canalului peritoneo-vaginal

HERNIA INGHINALA DOBANDITA

HERNIA OBLICA EXTERNA-prin foseta externaHERNIA DIRECTA

-prin foseta mijlocie-sac total extrafunicularHERNIA OBLICA INTERNA

-prin foseta interna-foarte rara

HERNIA INGHINALA OBLICA EXTERNASIMPTOME-jena la efort sau mers-dureri inghinale moderateSEMNEINSPECTIE-tumefactie herniaraPALAPARE-delimitarea formatiunii , precizarea consistentei si marimii pedicolului-aprecierea dimensiunilor defectului dupa reducerePERCUTIA-mat (epiploon) , sonor(intestin)DUPA MARIME SI POZITIE POATE FI:-varf de hernie-apare in orificiul profund-interstitiala-in canalul inghinal-bubonocel-la orificiul inghinal superficial-inghino-funiculara pana la radacina bursei-inghino-scrotala coboara pana in scrot

HERNIE INGHINALA DIRECTAAspect globulos

Deasupra si lateral de spina pubelui

Frecvent bilaterala

Se stranguleaza foarte rar

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL-ectopia testiculara

-chistul de cordon

-adenopatia inghinala

-varicocelul

-hidrocelul

TRATAMENTPRINCIPIILE OPERATIEI:

REINTEGRAREA CONTINULUI

REZECTIA SACULUI

REPARAREA DEFECTULUI PARIETAL

TEHNICA OPERATORIEINCIZIE IN REGIUNEA INGHINALADESCOPERIREA APONEVROZEI OBLICULUI EXTERNDESCHIDEREA TRAIECTULUI INGHINALIZOLAREA CORDONULUIDESCHIDEREA FASCIEI SPERMATICE EXTERNEIDENTIFICAREA ELEMENTELOR FUNICULULUI SI SACULUI HERNIARDISECTIA SACULUIDESCHIDEREA SACULUIELIBERAREA CONTINUTULUILIGATURA SI REZECTIA SACULUI LA BAZA

REFACEREA PERETELUIPROCEDEE ANATOMICE

PROCEDEE RETROFUNICULARE

PROCEDEE PREFUNICULARE

PROCEDEE PLASTICE

HERNIILE FEMURALE

ETIOLOGIEMai frecvente la femeie

De doua ori mai frecvente pe dreapta

Hernie de slabiciune

Hernie mica

Strangulare frecventa si grava

ANATOMIE PATOLOGICASE PRODUCE PRIN INELUL FEMURAL CHIRURGICAL:-anterior ligamentul inghinal-lateral vena femurala-posterior muschiul pectineu si creasta pectineala acoperita de ligamentul Cooper-medial ligamentul lacunar GimbernatCOLETUL SACULUI ESTE DE OBICEI INGUST , PRINS IN INELUL FEMURAL RIGIDFORME RARE:-prevasculara inaintea vaselor femurale-Laugiet prin ligamentul Gimbernat-multiloculara-pectineala

CLINICASIMPTOMATOLOGIE:-dureri de tip nevralgic la radacina coapsei exagerate de extensie si calamte de flexieINSPECTIE:-tumefactie herniara sub linia MalgaignePALPARE:-consistenta moale-pedicul subtire care patrunde sub ligamentul inghinal-lateral se percep pulsatiile arterei femurale-frecvent ideructibila chiar in afara strangulariiDIAGNOSTIC DIFERENTIAL(HERNIA NECOMPLICATA):-adenopatia crurala-dilatatia ampulara a crosei safenei-abces rece vertebral osifluent migrat de-a lungul muschiului psoas

COMPLICATIIFoarte frecvent strangulare

Necroza ansei strangulate este de obicei rapida

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL HERNIEI STRANGULATE:-adenoflegmon femural-tromboflebita a crosei safenei

TRATAMENTCALEA INGHINALA:-nu se sectioneaza ligamentul inghinal-dupa deschiderea canalului inghinal se abdominalizeaza sacul pe sub arcada-deschiderea , ligatura si rezectia sacului-inchiderea inelului femural se face prin sutura tendonului conjunct la ligamentul CooperCALEA INGHINO-FEMURALA:-necesita sectiunea ligamentului inghinal!RAPOARTE PERICULOASE CU VENA FEMURALA!PROCEDEE PLASTICE

HERNIILE OMBILICALE

HERNIILE OMBILICALE ALE COPILULUIApare in primele luni de viataFavorizata de stare generala mediocra si rahitismSac peritoneal foarte subtireDe obicei de dimensiuni miciUneori se asociaza cu diastazisul dreptilor abdominaliNu se stranguleaza niciodataSe poate vindeca spontanAsociat se trateaza rahitismul si denutritia

HERNIA OMBILICALA LA ADULTMai frecventa la femeile obeze cu sarcini multiple si tesuturi slabeSacula re de obicei cloazonari se septuriContinut reprezentat de intestin subtire, colon transvers si epiloon, frecvent aderente intre ele si de sacHernia mica:-de obicei reductibila-prost tolerata, produce dureri colicativeHernia mare:-neregulata-piele subtiata-de obicei ireductibilaComplicatii-strangularea-complicatii cutanate-ruptura herniei-cancerul organelor herniate

DIAGNOSTIC DIFERENTIALPapilomul benign al pielii ombilicului

Metastazele ombilicale

Dilatarea inelului ombilical prin ascita

Permeabilizarea venei ombilicale

TRATAMENTHernia mica se repara la fel ca la copil

Hernia mare necesita omfalectomie

Deschiderea sacului se face la vedere

Rezectia sacului se face in bloc

HERNIILE LINIEI ALBESe produc prin orificiile vasculonervoase formate prin incrucisarea fibrelor aponevrotice ale tecilor muschilor drepti abdominali

Clinic dureri abdominale

Interventia inchiderea orificiului

HERNIILE RARE

HERNIA SPIEGELSe produce printr-un punct slab situat la locul unde teaca posterioara a muschiului drept inceteaza ( arcada Douglas)Clinic-apare la incrucisarea intre marginea laterala a muschiului drept abdominal cu o linie care uneste spina iliaca antero-superioara cu ombiliculPoate da dureri si se poate strangulaSe opereaza prin abord direct

HERNIA LOMBARAFoarte raraApare prin trigonul Petit:-oblic extern-creasta iliaca-dorsal mareSi prin parulaterul Grynfelt:-coasta a XII-a-oblic intern-micul dintat-masa musculara sacro-lombaraColet larg

HERNIA OBTURATORIESe produce prin canalul obturator subpubian

Apare aproape exclusiv la femeia varstnica

Diagnostic imposibil in afara strangularii

Semnul Romberg : durere pe fata interna a coapsei , coapsa in flexie si rotatie interna

Operatia: eliberarea si tratare a continutului

HERNIA ISCHIATICASe produce prin marea sau mica incizura sciatica

De obicei mica

Sub masa fesierilor

Greu de recunoscut in afara strangularii

Tratament pe cale abdominala sau combinata

HERNIILE PERINEALEHERNIILE MEDIANE:-de obicei congenitale datorita profunzimii anormale a fundului de sac Douglas-doua variante:Hedrocelul-bombeaza in rect si se asociaza cu prolapsul rectalElitrocelul bombeaza in vagin si se asociaza cu prolapsul genitalHERNIILE LATERALE:-foarte rare-pot ajunge anterior in reginea vulvara sau posterior in zona ischiorectalaSe opereaza de obicei prin abord combinat abdominal si perineal

EVENTRATII

DEFINITIEEXTERIORIZARI SUBCUTANATE ALE VISCERELOR ABDOMINALE LA NIVELUL UNEI ZONE SLABE , NESISTEMATIZATE A PERETELUI

SE IMPART IN :SPONTANETRAUMATICE:-ACCIDENTALE-POSTOPERATORII

EVENTRATIILE SPONTANESUNT APLAZII RARE ALE PERETELUI ABDOMINAL DE DIVERSE CAUZEa.Malformatii congenitale la nou-nascut si copilul mic(omfalocel , laparocel)b.Rahitismulc.Poliomielita

La adulti ,mai ales la femeile cu sarcini multiple si batrani obezi cu hipotonie musculara apare eventratia prin diastasisul muschilor drepti

EVENTRATIILE TRAUMATICESURVIN IN ANUMITE CIRCUMSTANTE:

TRAUMATISME ACCIDENTALE

POSTOPERATOR- CAUZE:Perete abdominal slab , obezitateDenutritie si hipoproteinemieCoexistenta unor boli care cresc presiunea intraabdominalaSutura cu material inadecvatAnumite incizi in zone mai slabe ale pereteluiAnumite incizii nesistematizateGreseli tehniceSupuratia

ANATOMIE PATOLOGICADEFECTUL , CARE POATE AVEA DIMENSIUNI VARIABILE , PREZINTA:

Pielea , de obicei subtiata, cu cicatricea vechii interventii

O lipsa de tesut gras subcutanat impins si dislocat de sac

Sacul peritoneal liber sau aderent la piele , uni sau multiloculat , alunecat pe sub tegumente

Orificiul de eventratie unic sau multiplu

CLINICAAPARE DUPA SAPTAMANI-LUNI-ANI DE LA INTERVENTIE SAU TRAUMATISM SUB FORMA UNEI TUMEFACTII SUBCUTANATE CU CARACTERE FOARTE ASEMANATOARE CU ALE HERNIEI

COMPLICATII:-CRESTEREA IN VOLUM-PIERDEREA DREPTULUI LA DOMICILIU-IREDUCTIBILITATE-STRANGULARE

TRATAMENTINTERVENTIE LA CEL PUTIN 6 LUNI DE LA PRIMA OPERATIE

INCIZIE PE LOCUL VECHII CICATRICI

IZOLAREA SACULUI

TRATAREA CONTINUTULUI

EVENTRATIILE MARI NECESITA TEHNICI SPECIALE DE PLASTIE

EVISCERATIILE

EVISCERATIILEDEFINITIE: exteriorizarea completa la suprafata tegumentelor a viscerelor prin desfacerea unei plagi operatorii recent suturate

ETIOLOGIE:

Cauze favorizante generale:denutritie , hipoprpteinemie, anemi, cancer, diabet

Cauze tehnice: incizii incorecte, afrontare defectuoasa , sutura cu fire resorbabile

Cauze locale: infectia si tensionarea suturilor

CLINICASe produce de obicei in zilele 5-10 postoperator

Se manifesta prin secretie abundenta seroasa prin plaga , care este deprimata, daca mai exista firele de sutura

Cand firele de sutura nu mai exista viscerele apar intre versantii plagii hiperemice si cu depozite fibrinoase

Semne digestive: greata , varsaturi , pareza intestinala

Semne generale: febra , stare se soc

Evolutie grava

TRATAMENTMarginile devitalizate se excizeaza pana in tesut sanatos

Sutura solida , intr-un singur plan cu fire neresorbabile

Pansament sub forma de centura

Ingrijire postoperatorie sustinuta

HERNIILE SI EVENTRATIILE DIAFRAGMATICE

GENERALITATIHERNIA DIAFRAGMATICA: patrunderea unui viscer abdominal in cavitatea toracica printr-un orificiu diafragmatic preformat sau posttraumatic

EVENTRATIA DIAFRAGMATICA: proeminenta anormala a diafragmului in torace prin atrofia fibrelor musculare dar fara sa existe o solutie de continuitate

HERNIILE DIAFRAGMATICE SE IMPART IN :TRAUMATICENETRAUMATICE:-CONGENITALE-DOBANDITE

HERNIILE DIAFRAGMATICE TRAUMATICEMECANISME:-DIRECT-INDIRECT

ANATOMIE PATOLOGICA:-caracteristic este absenta sacului-mai frecvente pe hemidiafragmul stang-cel mai frecvent ruptura apare radiar de la hiatusul esofagian-foarte rar apare ruptura ambelor cupole-foarte rar hernia dubla diafragmatica si intercostala(Moreaux)

Diaphragmatic rupture. A: CT image at the level of the heart demonstrates an aircontrast level within stomach (ST) which is herniated into the thorax. B, C: CT images more caudally demonstrate thickened, disrupted left hemidiaphragm (straight arrow) with herniated intraabdominal fat and descending colon (curved arrow) located lateral to the diaphragm.

Diaphragmatic rupture. A: A 5-mm helical CT section demonstrates herniation of a portion of the right lobe of the liver through the diaphragmatic defect (arrows). Small, incidental pulmonary nodule is noted in the right posterolateral lung base. B: Coronal reformation demonstrates herniated liver in the right lower chest.

CLINICAETAPELE EVOLUTIVE(CARTER SI GUISEFFI)

I.ETAPA ACUTA-dominata de semnele socului traumatic sau hemoragic-interventie chirurgicala de urgentaII.ETAPA CRONICA-oligosimptomatica-dureaza luni-ani-bolnavul poate prezenta disfagie , dipnee , tuse , cianoza , palpitatii, tulburari dispeptice in special dupa mese-diagnostic radiologicIII.ETAPA COMPLICATIILOR-strangularea

TRATAMENTCalea de abord de obicei toracica , rar mixta

Ruptura diafragmatica se sutureaza cu fire neresorbabile

In defectele mari e necesara protezarea

Sparturile periferice se rezolva prin reinserarea diafragmului

HERNIILE DIAFRAGMATICE NETRAUMATICEI.CONGENITALE

II.DOBANDITE

HERNIILE DIAFRAGMATICE CONGENITALEDIAFRAGMUL SE FORMEAZA IN VIATA INTRAUTERINA DIN:-septul transvers-mezenterul dorsal-pliurile pleuro-peritoneale-peretele lateral

HERNIILE EMBRIONARE: apar inaintea formarii seroaselor pleurala si peritoneala

HERNIILE FETALE: se produc prin oprirea dezvoltarii partii dorsale a diafragmului in luna a III-a

TRATAMENTUL CHIRURGICAL SE FACE INDATA CE S-A PUS DIAGNOSTICUL

HERNIILE HIATALE

HERNIILE RETROCOSTOXIFOIDIENEANATOMIE PATOLOGICA se produc intre insertiile fibritendinoase ale diafragmului pe xifoid si la nivelul insertiilor musculare ale diafragmului pe coasta a VII-a ; pot fi uni-sau bilaterale si se pot asocia cu lipsa de dezvoltare a xifoidului

CLINICA redusa si variabila

DIAGNOSTICUL -radiografie toracica-tranzit baritat-irigografie

TRATAMENTUL de obicei pe cale abdominala

STRANGULAREA HERNIILOR DIAFRAGMATICEETIOPATOGENIE:cel mai frecvent in herniile posttraumaticeCauze:-sclerozarea marginilor defectului-volvularea organelor herniate-aderenteDe obicei apare dupa un efort care creste presiunea intraabdominalaCLINICA-semne de ocluzie-dureri toraco-abdominale-hematemeza in cazul strangularii stomacului-dispnee-zgomote hidroaerice toracice-matitate in baza hemotoracelui

STRANGULAREA HERNIILOR DIAFRAGMATICEDIAGNOSTICUL-explorari radiologice

TRATAMENT-chirurgical de urgenta-interventie prin toracofrenolaparatomie

PROGNOSTIC GRAV

EVENTRATIA DIAFRAGMATICA

GENERALITATIDEFINITIE: ridicarea permanenta a unui hemidiafragm sau a unei parti din acesta fara existenta unei solutii de continuitate

Poate fi congenitala sau dobandita

Poate apare ca fenomen secundar in cazul unor boli care afecteaza nervul frenic

EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI STANGSE PRODUC PRIN RIDICAREA ANORMALA A HEMIDIAFRAGMULUI STANG

DE OBICEI VISCERELE AFECTATE SUNT STOMACUL SI COLONUL

EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI STANGSEMNELE DIGESTIVE:

Dureri epigastrice postprandiale

Varsaturi alimentare

Balonare

Daca este jenat tranzitul prin cardie apar si semne esofagiene:-durere retrosternala-disfagie-sialoree

EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI STANGSEMNELE RESPIRATORII: dispnee accentuata postprandial

EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI STANGSEMNELE CARDIACE:

Palpitatii

Dureri pseudoanginoase

EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI STANGEXAMENUL CLINIC: bombarea hemitoracelui stang cu excavarea hemiabdomenului stang

EXAMENUL RADIOLOGIC: ascensionarea hemidiafragmului cu contur pastrat

IRIGOGRAFIA SI TRANZIRUL BARITAT : diagnostic diferential cu hernia diafragmatica

EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI DREPTAscensionarea hemidiafragmului drept la persoane cu predispozitie congenitala

Favorizate de efort fizic repetat si obezitate

Intereseaza mai ales regiunea antero-mediala

Cele mai afectate ficatul si colonul transvers

EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI DREPTCLINICA: -frecvent asimptomatice-rar dureri in baza hemitoracelui drept , dispnee si tuseDIAGNOSTICUL radiologicTRATAMENT:-bine tolerate nu au indicatie chirugicala-la copii se opereaza cazurile cu insuficienta cardio-respiratorie-pe cale abdominala cand se adreseaza si organelor eventrate sau pe cale toracica daca se adreseaza doar relaxarii.