Hernia Discala

8/12/2019 Hernia Discala

1/60


2/60

Sciatica radiculara prin hernie de disc afecteaza1/100.000 loc/an din populatia adulta.-95% din cazuri apare prin afectarea radacinii L5 sauS1 printr-o hernie de disc lombara.-5% afectarea radiculara este de origine non-discala:

-sciatica prin suferinta centro-medulara-sciatica de origine cordonala-sciatica datorata afectarii plexului lombo-

sacrat-sciatica tronculara

-La copii sciatica discala este rara, predominandetiologia tumorala.-Cruralgia desemneaza afectarea radacinilor L3 siL4.


3/60


4/60


5/60

DISCUL HERNIATDEVINE UNFACTORCOMPRESIVMECANIC SI INTRAIN CONTACT CURADACINAADIACENTADETERMINANDSIMPTOMELE


6/60

- Exista veritabile hernii de disc posttraumatice, dar numarullor este redus 1-1,5%.- Cel mai frecvent hernia de disc este ultima faza dedeteriorare a unui disc deshidratat, fisurat, care sedezorganizeaza si fragmenteaza.

- Imbatranirea discului debuteaza intre 25-30 de ani, fiindagravata de eforturi repetate profesionale sau sportive.- Aceste modificari sunt frecvent asociate unei deficiente amusculaturii lombo-abdominale.- La adulti si varstnici, suferinta discala este agravata destamtorarea canalului rahidian sau de aparitia unei artrozeinterapofizare posterioare.


7/60

PENSAREA SPATIULUIDISCAL L5 PE

RADIOGRAFIA DE PROFIL


8/60

Localizarea cea mai frecventa a acestui conflict disco-radicular - L4-L5 siL4-S1.- Hernia nucleului pulpos delimitata de inelul fibros = protruzie discala.- Ruperea inelului fibros produce hernia exteriorizata subligamentar.- Ruptura ligamentului vertebral comun posterior caracterizeaza hernia dedisc exclusa sau migrata.

- Hernia de disc este rar mediana.- Varianta anatomica majoritara o reprezinta hernia de disc laterala cecomprima radacina de vecinatate. - - Hernia de disc rupta poate favorizamigrarea unui fragment discal in gaura de conjugare - hernia de discintraforaminale si uneori o poate traversa - hernie de disc extraforaminala.- Uneori hernia poate migra cranial sau caudal de spatiul intervertebral deorigine.

- Herniile mari, mediane sau paramediane comprima mai multe radacini,determinand un sindrom de coada de cal (2,5% dintre herniile de discoperate).- Foarte rar, herniile voluminoase, perforeaza dura mater si se localizeaza

intradural.


9/60

-anestezie pe fata antero-internaa coapsei

-durere in acelasi teritoriu

-deficit motor al flexiei siadductiei coapsei

+/- sindrom de coada de cal


10/60


11/60

RADACINA L4-FATA ANTERIOARA AGAMBEI-CREASTA TIBIEI-FATA MEDIALA APLANTEI-FATA MEDIALA AHALUCELUI


12/60

Radacina L5:fata posterioara a fesei,-fata postero-laterala acoapsei,-fosa poplitee,-fata externa a gambei,-fata dorsala a planteicatre haluce,-durere frecventa in

bolta plantara


13/60


14/60

In cazul unui pacient cu sciatica trebuie dovedit ca aceasta este radicularasi de origine discala.

Anamneza asigura practic diagnosticul, confirmat ulterior de examenul

clinic: durere lombara veche, evoluand in crize din ce in ce mai lungi si laintervale tot mai mici.Sciatica apare ca o agravare a starii pacientului, fie fara o cauza evidenta,fie favorizata de un efort chiar modest .Se constituie faza de lombo-sciatica.

Spre finalul evolutiei, radiculalgia este cel mai adesea izolata, lombalgiadispare, confirmand ruptura ligamentului vertebral posterior de catre hernie.


15/60

Durere radiculara este impulsiva, fiind agravata de:- eforturi fizice,- contractura abdominala,- eforturile provocate de tuse,- compresiunea jugularelor (semnul Naffziger),

- flexia capului (semnul Neri),- manevrele de extensie a sciaticului (semnul Lasseque, Wasserman).

Durerea diminua in repaus.Fiind de origine mecanica, durerea este frecvent insotita, de la declansare, de

- parestezii in acelasi dermatom si- senzatie de picior rece .

Anamneza precizeaza absenta sau prezenta tulburarilor genito-sfincteriene(golirea vezicii, defecatia, potenta).Istoricul bolii confirma in 80% din cazuri etiologia discala a sciaticii radiculare.


16/60

EXAMINAREA COLOANEI VERTEBRALE:Examenul clinic al pacientului se efectueaza in ortostatism sau /siclinostatism.Se observa atitudinea de postura antalgica:

cifoza,scolioza,rectitudinea coloanei lombare.Daca durerea permite, se verifica posibilitatea de miscare in plan sagital sifrontal - blocaj vertebral ce limiteaza anteflexia.

Presiunea exercitata la doua laturi de deget lateral de linia spinoaselorcorespunzator spatiilor L4-L5 sau L5-S1 declanseaza durerea pe parteaafectata (semnul soneriei).


17/60

In absenta deficitului motor, mersul este posibil, pe varfuri sicalcaie.Musculatura antero-externa a gambei depinde de radacina L5,tricepsul sural depinde de radacina S1.Pareza extensorului propriu al halucelui =leziune radiculara L5.Sensibilitatea se examineaza in dermatoamele corespunzatoare.Verificarea sensibilitatii perineului si organelor genitale esteobligatorie.Reflexele osteotendinoase nu sunt patognomonice pentru radacinaL5;suferinta radacinii S1 produce alterarea reflexului achiliean si reflexmedio-plantar.Semnnul Lasegue se noteaza de la 0 la 90 de grade, sub 20 de gradeindicand o leziune radiculara severa.Evaluarea musculaturii abdominale, a feselor si a coapselor.Examinarea soldurilor si a articulatiiilor coxo-femurale .


18/60


19/60

RADIOGRAFIA STANDARD SI PROFILULFUNCTIONAL FLEXIE-EXTENSIEExaminarea radiologica standard esteindispensabilapermite verificarea coloanei vertebraledin punct de vedere al:

staticii,anomalii de tranzitie,calitatea osului,inaltimea discurilor,prezenta artrozelor,

RADIOGRAFIA BAZINULUIstarea articulatiilor coxo-femurale, sacro-iliace si a sacrului


20/60

EXAMINAREA COMPUTER TOMOGRAFICA permite: vizualizareaherniei, marimea herniei, suprafata utila a canalului rahidian;cupele efectuate adiacent spatiului discal verifica prezenta

unui fragment migrat si marimea lui. Examinarea mielo-CTpoate evidentia cu finete topografia discului si a fragmentuluimigrat, precum si in cazul examinarilor post-operatorii, oposibila suferinta radiculara secundara uni cheloid stenozant.EXAMINAREA PRIN IRMeste investigatia de electie.MIELOGRAFIA CU SUBSTANTA DE CONTRAST este utila siieftina, permitand realizarea unei examinari dinamice sievidentierea unei anomalii radiculare.

MIELO-CT VERTEBRALEMG nu este indispensabila diagnosticului unei hernii de disclombare


21/60


22/60


23/60


24/60

CRURALGIA:traiect al durerii care intereseaza fata anterioara a coapsei si uneoriiradiaza spre fata interna a gambei.Reflexul rotulian poate fi diminuat sau abolit.Manevra Lasseque este negativa.Durerea poate aparea la extensia coapsei pe bazin.Eventualul deficit motor intereseaza cvadricepsul.


25/60

SCIATICA PARETICA- 14% di herniile de disc lombare prezinta deficite motorii.- Necesita, in functie de dotare, examen CT, mielo-CT,

mielografie lombara sau IRM de urgenta..SCIATICA PARALIZANTA

- deficitul motor este franc, adesea instalat brutal, cudisparitia durerii radiculare.

- Prognosticul functional este rezervat, chiar dupa ointerventie chirurgicala de urgenta..SCIATICA HIPERALGICA

- durerea acuta tintuieste pacientul la pat.- Inteventia chirurgicala de urgenta este justificata, fiind

vorba de o hernie mare cu fragment intraforaminal.


26/60

SINDROMUL DE COADA DE CALeste definit prin aparitia de tulburari sfincteriene asociatecu tulburari senzitive ale perineului si deficit motor.prognosticul functional este rezervat.

SCIATICA IN BASCULA

- caracterizeaza prezenta unei hernii mari intr-un canalrahidian ingust,SCIATICA LA FEMEIA GRAVIDA

este frecventa in timpul sarciniiDispare de obicei dupa nastere.prezenta unei autentice hernii de disc lombare,invalidante si rebela, nu trebuie neglijata.Interventia chirurgicala este posibila colaborand cuobstreticianul.


27/60

1.Alte sindroame dureroase ale membrelor inferioare produsede- afectiuni articulare (coxartroza, gonartroza) si- vasculare (arterite).2. Sciatica nediscala 5% din cazuri.Cauza cea mai frecventa este cea tumorala, de regula incontextul bolii Recklinghausen (schwanoame ale nervuluisciatic si ale ramurilor sale, schwanoame ale radacinilorrahidiene) sau al tumorilor de vecinatate ce comprimasecundar traiectul nervului sciatic (lipoame, sarcoame, etc).Foarte rar - dilatatia anevrismala a arterei femurale sau aramurilor sale.


28/60

LA PRIMUL PUSEU, FARA SEMNE DE DEFICIT NEUROLOGIC, ESTEINDICAT TIMP DE MINIM 2-3 SAPTAMANI

CONSTA IN:repaus la pat,administrarea unei medicatii antiinflamatorii,

decontracturante musculare,antialgice,sedative,proceduri de fizioterapie.peridurala continua

rahianestezia.


29/60


30/60

INTRODUSA DE SMITH 1963FACE PARTE DIN TEHNICILE MINIM INVAZIVE PERCUTANEINITIAL SE PRACTICA O DISCOGRAFIEAPOI ADMINISTRAREA DE CHEMOPAPAINA IN NUCLEUL PULPOS CU SCOPULDE A REDUCE TURGESCENTA SI INALTIMEA DISCULUI

NU SE MAI FOLOSESTE IN SUA DIN 1999


31/60

PROCEDEUL SE PRACTICA SUB GHIDARE FLUOROSCOPICASE UTILIZEAZA O CANULA INTRODUSA IN SPATIUL DISCAL PRIN CAREO PROBA ROTATIVA INLATURA MICI PORTIUNI DIN NUCLEUL PULPOSATAT CAT SA SE REDUCA PRESIUNEA EXERCITATA PE STRUCTURILEDIN JUR SI COLOANA SA RAMAN STABILAPARTEA EXTERNA A DISCULUI RAMANE INTACTA


32/60

TEHNICA SE ADRESEAZA MODIFICARIICOLAGENULUI CARE SE COAGULEAZA SI SECONTRACTA SCAZAND CAPACITATEAORGANISMULUI DE A REVASCULARIZA SIREINERVA ZONACATETER PERCUTAN- 90 GRADE 13-17MINUTE


33/60

1986-HIJIKATASE ADRESEAZAFRAGMENTELOR LIBEREDIN CANALUL SPINAL SI

A CELOR MIGRATE INRECESURILE LATERALEREZULTATESATISFACATOARE IN85-92% DIN CAZURIDISCECTOMIAPERCUTANA CU LASER


34/60


35/60


36/60

DISCUL SE ABLEAZAIN

FUNCTIE DE FORMACLINICA A AFECTIUNII

PRIN:FENESTRATIE

HEMILAMINECTOMIELAMINECTOMIE


37/60


38/60


39/60


40/60

ESTE RAR UTILIZATAPENTRU TRATAMENTULHERNIEI DE DISCESTE UTILIZATA PENTRU

RECONSTRUCTIACANALULUI VERTEBRALDUPA TUMORIMEDULARE SAUMALFORMATII

VASCULARE SPINALEINTINSE PE MAI MULTESEGMENTE


41/60

INDICATA PENTRUPERSOANE ACTIVE CAREDORESC SA PASTREZEINTACTA MOBILITATEACOLOANEI LOMBARE


42/60

S.C.L. conflict anatomic intre continator(canal rahidian) si continut (sacdural+radacinile cozii de cal)


43/60

3 Varietati de S.C.L S.C.L. congenitala: cervicala + toracala + lombara S.C.L. constitutionala: tulburare de crestere osoasa S.C.L. dobindita:

Afecteaza varsta III-IV

Factori degenerativi:OsteofiteHernie discalaSpondilolistezisHipertrofia ligamentului galbenSindromul de fateta articulara


44/60

S.C.L. poate fi: Globala: regulata, simetrica, cu diminuarea ambelor

diametre Centrala: diametrul sagital este micsorat

Laterala: sindromul de fateta articulara micsorarearecesului lateral Mixta: centrala+laterala


45/60


46/60

Factori mecaniciFactor vascular: Ischemia radiculara Staza venoasa

Agravarea simptomatologiei in perioada activa Se amelioreaza sau dispar in repaus


47/60

Apare in jur de 60 aniProfesiuni: zidar,

taran, sofer, hamal, etc

1. Claudicatia intermitenta2. Radiculalgia:

Monoradiculara Pluriradiculara

Unilaterala Bilaterala


48/60

3. Sindromul cozii de cal: Intens Simetric Afectare simetrica Prognostic grav Urgenta


49/60

4. Sindromul dureros amiotrofic: Durere lombara veche Amiotrofie:

Cvadriceps sau triceps sural

Unilaterala, rar bilaterala Scaderea fortei fizice


50/60

Istoric al bolii bogat examen clinic sarac


51/60

Gradul 0 semne si simptome radiculare prezente,fara evidenta de compresiune medularaGradul I semne de afectare medulara dar cu postruranormalaGradul II -afectare minima a posturii, capabil salucrezeGradul III -modificarile posturale nu permit munca darpermit deplasarea fara ajutor

Gradul IV - capabil de deplasare fara asistentaGradul V -dependent de scaunul rulant sau imobilizatla pat


52/60

SCORUL MOTOR AL DISFUNCTIEI MEMBRELORSUPERIOARE 0 -INCAPACITATEA DE A MISCA MAINILE 1 -INCAPACITATEA DE A MANCA CU LINGURA, DAR POATE

MISCA MAINILE 2 -NU SE POATE INCHIDE LA NASTURI DAR POATE MANCA

CU LINGURA 3 -INCHIDE NASTURII DAR CU MARE DIFICULTATE 4 -INCHIDE NASTURII CU OARECARE DIFICULTATE 5 -FARA DISFUNCTII


53/60

SCORUL MOTOR AL DISFUNCTIEI MEMBRELORINFERIOARE 0 -PIERDEREA COMPLETA A FUNCTIEI MOTORII SI SENZITIVE 1 -PASTRAREA SENSIBILITATII CU CAPACITATEA DE A MISCA

PICIOARELE 2 -CAPABIL SA MISTE PICIOARELE DAR INCAPABIL SA MEARGA 3 -CAPABIL SA MEARGA PE TEREN PLAT CU CADRU SAU CARJE 4 -CAPABIL SA URCE SI SA COBOARE SCARI CU SPRIJIN 5 -FARA STABILITATE DAR CAPABIL SA URCE SI SA COBOARE SCARI

CU SPRIJIN 6 -INSTABILITATE MODERATA DAR POATE MERGE NEAJUTAT 7 -FARA DISFUNCTIE


54/60

SCORUL DEFICITULUI SENZITIV ALMEMBRELOR SUPERIOARE

0 -PIERDEREA COMPLETA A SENSIBILITATIIMAINILOR 1 -AFECTARE SENZITIVA SEVERA SI

PREZENTA DURERII 2 -DEFICIT SENZITIV MODERAT 3 -FARA TULBURARI DE SENSIBILITATE


55/60

SCORUL DISFUNCTIILOR SFINCTERIENE 0 -INCAPACITATEA MICTIUNII VOLUNTARE 1 -MICTIUNE POSIBILA DAR DIFICILA 2 -DIFICULTATE MODERATA A MICTIUNII 3 -MICTIUNE NORMALA


56/60

Arterita membrelor inferioareClaudicatia intermitenta medulara: Nu este dureroasa Semne piramidale

Neuropatiile periferice: PolinevritaPseudo-miopatii iatrogene: Tratament cu anti- colesterolemiante Dispar la sistarea medicatieiSindromul picioarelor fara odihna Disestezii si parestezii nocturne in repaus Dispar la miscari


57/60

Radiografii standard ale coloaneiTomografia coloaneiMielografiaCT vertebral deosebit de util in aprecierea pesectiune a diametrelor canalului spinal si atipului de stenoza, precum si a calitatii osuluiIRM

EMG


58/60

60% ameliorare temporaraIn criza: Repaus la pat Antialgice Antiinflamatorii nesteroidiene Infiltratii cu corticoizi retard (Diprophos)Kinetoterapie in piscina


59/60

STENOZA GLOBALA: hemilaminectomie + artrectomie laminectomie recalibrare de canalSTENOZA LATERALA: Se trateaza strict partea afectata Fenestratie Foraminotomie - foraminectomie


60/60

DISCOPATIA VERTEBRALA ARE INDICATIECHIRURGICALA IN MOMENTUL IN CARE SUNTINTRUNITE URMATOARELE CRITERII: 1) DURERE REBELA REZISTENTA LA TRATAMENT

MEDICAL SI REPAUS TIMP DE 3 SAPTAMANI 2) DEFICIT SENZITIVO-MOTOR 3) TULBURARI SFINCTERIENE SI DE DINAMICA

SEXUALA 4) ASPECT IMAGISTIC DE ASOCIERE A UNEI

STENOZE DE CANAL RAHIDIAN CU PROTRUZIEDISCALA SIMPTOMATICA

Date post:	03-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	gina-alexandru
View:	310 times
Download:	4 times

Hernia Discala

Documents