ANUL al LXXXVI-lean-1 54 NUMĂRUL 1 Leu Braşov, Miercuri 14 Martie 1923' .... - ' .. — ■ ■■■-' ■ ■ ■

f c - . a i i i i s i r s ţ i a- l ’-'Ji; i^ o iiR T A "^ BRAŞOV

Telefon 226A bonam ent anual 200 lei ţPotttra sfreinătate 500 le! U lunţurî, reclam e, după tarif

rondată la 1838 de George BariţiuApare în fie-care zi de lucru;

Fiindcă opozifla nn lasă poporal pe care-1 reprezintă, să!fle jefnit de drepturile şi libertăţile sale ptin Constituţia liberală, gu­vernul urlă şi tună Împotriva atitudine! parlamentarilor opoziţlonişti.

Când boţii urnelor sunt la putere, păgubaşul nu mai are nitf dreptul să se plângă.

Presa şi opinia publicăGuvernul liberal lovind presa, atentează la libertatea publică.

D-l prim*ministru, Ion BrStlenu, a sp u s c ă e dato r sS m oralizeze generaţiile viitoare, trim iţând în ju d eca ta tribuna­lelor, — nu la Juraţi —,pe acei z iarişti ca ri calom niază.

D*1 prim-ramistru, p rin acea s ta afir­m are, a sr«tal, că in te rp re tează şi p re sa ca mijloc, — findcâ prin p resă s*ar p ro d u ce calom nia, — şi m orala ca scop , într un chîp, ce re nu m ai e a d a p ­tabil în ţelegerilor de ozl. întâi, fiindcă m orala nu e un sco p stabil, la c a re să s e ajungă prin anum e artico le din c o ­duri şi texte de legi. O m orală p o e te s ă fie rea , sau bună, după cum c o re s ­punde in te rese lo r unei m ari mulţimi, c ă re ia să-! determ ine un su rp lus d e s a ­tis fac ţii sufleteşti. O ri, pen tru aceasta , e s te p re sa un m ijloc, co n strân s san c ­ţiunilor unor tex te de legi, c a re nu pot fi, în n ici un caz, p rec ise ?

P re sa e g ân d irea în acţiune. E a nu p o a te s ă ţin tească a face m ai buni ori m ai răi, p e cititori. P re sa inform ează, In terp retează, şi îndrutnează, dacă vreji. Ş i d e aici, în cep e p resa sfi ap a ră pri­m ejd ioasă , şi ziariştii constrânşi să fie ju d eca ţi după texte d e legi, ia r nu d e ce i cari îl c itesc şi s e aso c iază lor, ori îi detestă.

___JDar, prim ejdia acea s ta e num ai ap a ­ren tă. C ăci p resa ca şi gân d irea e m ai p e rso n a lă , ori m ai obiectivă, m ai lim pede, o ri m ai confuză, m ai dreaptă, o ri m ai n ed reap tă , — aşa cum poate fi in te rp re ta tă şi ap licată orice sen tin ţă ju d ecă to rească , dată după coduri, ju ris- p ruden ţe , doctrine şi înclinări sentim en­tale. P resa ca şi g ând irea poate fi vio­lentă, după cum violente sun t m ăsurile în ţe lep te e le în ţelepţilor cârm uitori; d u p ă cum violentă e s te a scen s iu n ea tu turor incom pe inţllor, ş i d upă cum, violente şi ca lom niatoare p en tru bunul simf, sun t îm bogăţirile din avutul pu­blic, ori to lerările de neleg iu iri p e b ază de p rieten ie politică.

Nu se p o a te defini d e un d e în cep calom nia şi violenţa şi nu s e po t lua m ăsuri de co n strângere ju d ecă to rească , fiindcă nu se p o a te p rec iza şi hotărnici

sentim entul d e ind ignare a l celu i,’ ^care s*ar sim{! vinovat, n e re lev ân d publicului v io len tele adm inistrative şi de guver­nare , a junse deprinderi com une, pentru ce i cari s ’a r simţi calom niaţi. -■ t

Rusia ţarista a ţintit şi e a s ă m o ra­lizeze so c ie ta tea ru sească , p rin res- fricţiuni a p rese i. Şi R usia farlstă fu doborîtă tocm ai, prin im oralitatea celor din jurul farului, ca şi prin e ro rile ca re circulau verbal, p e dedesup tu l adevărului, stingherit de restric ţiun ile ţariste . In Rusia t e i s tă ziaristul ca re e r fi sc ris d esp re Rasputin, a r fi fost judecat,' de tribunale le tarului s i o sând it la p e re ­grinări s ib e rien e . Ş i d e sigur, ace l ju ­d ecă to r ş lla că ju d e c a îm potriva sen ­tim entelor lui, şdar nu pu tea ieşi afară din leg ea restric tivă.

C â n d calom nia ziaristului e făcută p rin p resă , p resa ia con tac t cu publi­cul, publicul reacţionează. Tot publicul e chem at, treb u e să fie chem at să ju ­d ece şi s ă condam ne, în fata faptelor, s igur doveditoare, a le calom niei sau p resupuse i calom nii.

Numai ju d eca ta publicului, căru ia i s ’a îm părtăşit calom nia, e în m ăsu ră să d ea sa tisfacere calom niatu lu i.

T ribunalele lucrând num ai în cadru l artico le lo r din texte, în chestiun i d a violente de stil, de in terpelări de nti- ante, ca re p o t fi ca lom nioase, de a se r­ţiuni cu se n s de ridiculizare, a r ju d eca şl incom plect, a r com ite şi erori, fiindcă nu se p o a te co n cep e textul de lege, c a re să fixeze tem ein ic ce e s te şi ce nu e s te calom nios. Şi erorile tribuna­lelo r ar fi cu atât m ai d ăunătoare p res­tigiului justiţiei, cu cât ce le m ai m ulte p ro cese de calom nie ar fi in ten tate de oam enii politici.

C a instrum ent al gândirii, p re sa nu poate trăi d ecât în funcţie de opinia publică. P en tru op in ia pub lică e făcută, din frăm ântările ei d ibu itoare trăeşte . P rin urm are, num ai opinia publică o p o e te osând i a tunci cân d e vinovată, sau cân d profesioniştii ei, s e p o artă incorect.

B Cecropide.

Un document ai vremii

După „alegerea“dela Ighiu

Prinim următoarea sorleoare:Domnule Director,

Cu prilep î - aiege^|!or,, dela Ighiu, im unitatea noastră parlam entară a fost violată în modul cel mai neruşinat. De» putatui Dumitru M ânu a fost arestat în com una Met eş de către preşedintele I. David, domiciliat în Abrud şi de către căpitanul de jandarm i I. Andrieşan.

D eputatul Adrian Popescu şi senato ru l Aurel Biiţ, au fost arestaţi şi escortaţi în com una Geoagiu de sus, îu seara zilei de 24 Februarie. T ot acoio deputaţii Gr. Fiiipescu, Sever Dan ţi Adrian Popescu au fost arestaţi după ce jandarm ii i-au oprit îa Ioc, punându-fe fa p iept baio­netele şt puştile încărcate. A restarea în cazarmă a ţinu t două ore. Ordinele de arestare au fost date de preşedinte şl laş şl ticăiosj D. Crişan arhivar in Aiud

,ş i executate de căpitanul de jandarm i U rsa.

Deputatul Victor Moldovan şi senato ­ru l loan Vescan au fost ţinuţi sub pază în com una Cricâu, din ordinul p reşed in ­telui Aurel loniţă din Z latna.

Deputaţii Victor M untean, Aurel Socol şi Victor Moldovan au fo it escortaţi îm ­p reu n ă cu d-l dr. Ai. V aidt-V oevod în c o m a n d e Mihaii şi Ighiu.

N eavând psrlam eot şi Suveranul fiind com plect despărţit de naţiune şi de re ­prezentanţii ei, denunţăm presei, câtă vrem e mm e liberă şi ea, violarea 1 rau- nităţei noastre.

Primiţi, dom nule director etc.Grtgore lî. Fiiipescu, Adrian Popescu,

Victor Muntean, Sever Dan, Ien Yescan, Victor Moldovan, Aurel Socol.

0 catastrofă In PironDin A tena se an u n ţă o m are ca­

tastro fă pe care ar fi suferit-o marina de războiu greacă. A m ănunte nu se cunosc asupra nenorocire!, decât că ea s ’a petrecu t în tre Salam ina şi Pireu. Num ărul victimelor om eneşti e de 150 de oam eni, în tre cari 10 ofiţeri de m arină.

Strigătul de durere şi de ajutoral Basarabiei H

In numărul de alaltăeri al ziarului nostru am publieat partea introductivă şi stărşitnl declaraţiei celor 40 deputaţi şi senatori basara- beni, cetită în şedin|a de Vineri seara a Ca­merei de către d l Pan RaMppa.P ubiicăm as. tăzi miezul deolaraţief, care nu este numai o protestare împotriva încercării de-a impune ţârii o Constituţie, asupra căreia n-a fost oon- snltată Bas? rabla ca şi celelalte provincii unite de bună voie, ci este un sti ident strig&t de des­perare §i de ajutor împotriva unui regim,pentru care — după cum se spune îu declaraţie — „nu se poate găsi analogie decât în trecutul cel mai întunecat al administraţiilor coloniale din Africa“.

lata, această parte a declaraţiei:»In m om entele c e le mai trag ice a le

isto rie i n o astre naţionale, B asarab ia , în ­dem nată num ai d e conştiin ţa ei n a ţio ­n a lă şi c e tă ţen ească de tradiţiile isto ­rice şi d e legăturile sufleteşti, p e ca re nici veacul de dom inaţie nu le a putut înăbuşi, şi-a îndreptat în ceasu l ace la d e cum pănă b raţe le frăţeşti c ă tre p o ­porul rom ân de p es te P rut şi .că tre R egele lui, în c a re e ra sim bolul unităţii naţionale.

M oldovenii din B asarab ia ş i au afir­m at astfel, prin g lasul Sfatului Ţârii din C hişinău, voinţa nestrăm utată d e a-şi uni p e veci so arta cu destine le în tre­gului neam rom ânesc şi şi-au vestit solem n hotărîrea , în n u m ele dreptului de iibera determ inare a tuturor p o p o a­relor, de a-şî zidi viaţa de sta t în unire şi co lab o rare s trân să cu toţi fraţii de neam , p e tem elia d e drept, de liberta te ce tă ţen easca , de d rep ta te so c ia lă şi de cultură neţională.

Au trecut cinci ani d e atunci şi cu M tă durere ne amintim a c ea clipă de c red in ţă şi nădejde .

In aceşti cinci ani B asarab ia a trăit şi trăeş te şi astăzi sub un regim , p en ­tru ca re nu putem g ăsi analogie d ecât în trecutul ce l m ai în tunecat al admi- nistraţiunilor co loniale din Africa — în afară de drep t şi d e lege, fără nici un scut pen tru ce le m ai elem entare drep- tori ce tă ţeneşti şi om eneşti; — averea, c instea şi ch iar viaţa ce tă ţen ilo r fiind lăsa te la d iscreţia celui m ai nevrednic agent al unei adm inistraţii ire sp o n sa ­bile şi a to tputernice. Toate îm pilările, toate siiniciiie, şi chiar execuţiunile su ­m are în afară d e o rice p ro ced u ră le­gate , — ca re s e rep e ta m ereu sub p re ­textul siguranţei publice şi a l o ricărui o rd in de stat, răm ân fără nici o san c ­ţiune, — şi ch iar d o sa re le anchete i parlam entare o rânduite sub guvernul trecu t au răm as înm orm ântate în tainele arhivelor m inisterului de in terne.

In aces t cimitir nici un g las de p ro ­te s ta re nu m ai poate răsu n a : p resa lo ­ca lă e s te în că tuşată şi ch iar z iarele din R egat nu pot trece p es te ho taru l din nou b lestem at ai Prutului; nici o întru­n ire publică nu e s te îngăduită; ch iar parlam entarii nu pot veni în .co n ta c t cu alegătorii lor; to a te focare le vieţii c e ­tăţeneşti sunt stinse , chiar instituţiile

Turburări studenţeşti la Cluj.Cluj. — Sâm bătă sea ra au avut lo c la Cluj grave turburări în localurile pu­

b lice. A c es tea eu fost o u rm are a bătăilo r de V ineri sea ra , cân d m ai mulţi b ă ­tăuşi evrei au bătut p e studenţi. *

Un num ăr foarte m are de studenţi s’a adunat Sâm bătă se a ra sp re a se răzbuna. P arcu rg ân d drum ul d e la g a ră sp re o raş, studenţii s ’au o p n t la ca feneaua „M etropol“, unde mai mulţi evrei au fost grav bătuţi şi răniţi.

Po liţia a so sit la faţa locului în m are num ăr, în frunte m prefectul. A u fost arestaţi 25 de studenţi, cari au fost duşi la politie.

D upă bă ta ie , autorită ţile s ’au p rezen ta t la sa lvare şi la spitale, unde s e afla un m are num ăr de răniţi.

S tudenţilor aresta ţi li-s’a dat drumul D um inecă dim ineaţa, după-ce li-s’a luat in terogatoriu l. Un singur student a fost m enţinut în arest.

de autonom ie locală în form ele lor em ­brionare în cari au funcţionat în vrem ea tarilor, sunt suprim ate şi în locuite p e s te tot de com isiuni num ite, n ecunoscu te de lege şi puse în a fară de o rice co n ­trol ce tă ţen esc .

D repturile şi aspiraţiunile legitim e a le b isericei b asa rab en e şi a slujitorilor e l sunt nesocotite .

V iaţa in telectuală e s te strivită sub călcâiu l bru tal a l despotism ului po liţie­n e sc ; tineretu l nostru universitar ^pte hulit, în josit şi p rigonit, — în su ş i tipa­rul deosebit, p u s p e m intea ş i p e su ­fletul basarabeanu lu i d e traged ia se c u ­lară a înstrăinare!, servind de pretext pen tru justificarea o ricăre i ocări ş i sil­nicii; ch iar noi parlam entari, sem na­tari a c şs te i declaraţiun i, ,deşi îm potriva tuturor urgiilor s tă re i d e ased iu ş l d in ca re mulţi am făcut parte din Sfatul Ţării, ca re a d ecre ta t Unirea, a d e se a n u n e putem face dato ria c a rep rep rezen - tanţi ai Natiunei, fă ră a p e expune la insulte, calom nii şi violenţă, defăim aţi c a duşm ani ai neam ului.

B asarabenil nu sunt priciţi câ m em ­brii familiei rom âneşti egal îndreptăţiţi, cl num ai toleraţi ca cetăţeni d e clasa a doua.

Această stare d e lacrurl, această viaţă d e infern, care se frăm ântă în bezna desnâdejdiî peste m ilioane de suflete, nu mai poate dăinui.

Basarabenii nu sunt în Rom ânia sub un jug străin, în ţară străină. Noi sun» tem âcj ca şi toţi Românii în ţa ra n o as- tră, ca la noi acasă — şi ca şi toţi R o­mânii vrem să fim liberi şl stăpâni în casa n o istră . Noi n ’am scăpat din tem ­niţa ţarilor tuturor ruşilor pentru a In­tra în tem niţa păzită d e mărunţlt oh- garhi ai României.

Am răb d a t până acum în tăcere şi în nădejdea vrem ilor m ai senine. Ştiam că glasul poporului rom ân, din ai cărui trup şi suflet facem parte şi noi, na a fost încă auzit.

Ştim că avem în faţa noastră num ai guverne nznrpâtoare, pe cari le socotim trecătoare, socotite num ai de urgia vre­milor şi care lipsit fîmd de baza lega li şi constituţională, vor trebui să se în­chine o d a tă în fa ţa neam ului, în fa ţa voinţei Suveranului, a neamului chem at în tr 'o M are A dunare C onstituant! liberă aleasă sub un guvern fără steag d e par­tid; să ridice edificiul politic a l R om â­niei întregite pe temelia ordine! de d rep t şl iibertâţei cetăţeneşti.

In aş tep tarea acelei zile m ari m enite să pună capăt suferinţelor şf înjosirilor noastre , am avu t tăria să îndurăm toate Împilările, to a te silniciile şi toate cruzi­mile regimului fără num e, sub care ne sbatem , ne sbucium ăm d e a tâ t am ar d e vrem e.

D ar faţă d e încercarea d e a eterniza acest regim prin aparen ţa de sancţiune constituţională, tăcerea noastră d e azi înainte a r însem na o dezerţiune d e la d a ­toria noastră d e reprezentanţi ai po p o ­rului b asarab ean , şi i-ar răpi acestuia ultima licărire de nădejde şî d e încre­dere în viitor.

Nimeni d intre noi n 'a putut crede că în Rom ânia N ouă Constituţia v a av ea alt izvor decât voinţa suverană a N a- ţitmei însăşi reprezentată prirttr’o Adu­nare Constituantă liberă a leasă în cola­bo rare cu Regele tuturor rom ânilor su b un guvern care a r înfăţişa toate garan­ţiile de d rep ta te şi nepărtinire pen­tru toţi.

fa jim 2

Această credinţă nu era întem eiată num ai pe principiul abstract d e «uvera- n jtate naţională, care singur poate d a tărie însăşi unire! naţionale, D*r şl de- claraţia d e unire a Sfatului Ţării din Chişinăa prevedea expres convocarea Constituantei pentru a da ţă rd a şez ă ­mântul ei politic definitiv.

Ni se poate spune, că prin renunţarea ulterioară ia condfiţiuniie unire) a căzut1 şl această cerinţă a D eclaratiunel din 27 M artie 1918.

Insă, chiar dacă o asem en ea re ­nu n ţare ar fi putut avea tă rie legală c e e a c e nu este , fiindcă; Sfatul Ţârei, du p ă c e D eclaraţia lui a fost primită de R eg ele ş i guvernul Rom âniei şi con* tractul încheiat astfel desăvârşit, — s ’a d esb răca t ex p res chiar prin acea D e­c lara ţie de o rice alte atributiuni de leg iferare ş i d e reprezentare; rezervându- ş i nu m ai dreptul de a întocm i L egea A grară (ca re d e altfel în m are parte a fo st nesocp tită de guvernul actual) şi e evident că m andatul de reprezentaţi* a n e a oricărei Adunări, oda tă încetat, e l num ai poate reînvia prin o sim plă co nvocare a m em brilor ei d e guvern ; — chiar dacă votul, Statului Ţării d in 27 N oem brie 1918 dat în aces te condijiuni a r avea pu tere lega iă num ai p u |in chiar ren u n ţa rea ia condifiuni a fo s t în fapt motivată şi atunci, anum e d e asigu rarea dată de guvernul d e pe vrem uri şi în tărită de cuvântul M. S. R egelui ca, pentru e lab o rarea şi vo tarea Constituţiei» va fi convocată A dunarea N aţională C onstituantă.

A şa-der subsem naţii, ca singurii re ­prezentan ţi autorizaţi ai B asarab iei, nu recunoaştem , actuale lo r adunări, convo­

c a t e şi a le se in conditiunile cunoscu te su b un guvern d e partid , — ca re a u- zurpet cârm a tare i îm potriva tuturor norm elor şi principiilor constitu ţionale, drep tu l d e a im pune tăre i şi B asarab iei o Constituţie, trecân d astfel şi p es te principiul d e suveran itate naţională şi p e s te stipulatiunile D eclarafiunei de unire, cuprinse chiar în actul din 27 N oem brie 1918» că lcând în ace la ş timp p â n ă şi cuvântul M. S. R egelui dat B asarab iei.

P roectu l im pus astăzi deliberărilo r C orpurilo r Legiuitoare im pune prin sine în să ş i a ces t ac t de vioientă, în trucât învederează în prim ul rân d in tentiunea d e a d a o co n sac ra re quazi lega iă re ­gimului de arb itrar şi op resiune ca re n e sugrum a.

C u bună seam ă în aces t p ro ec t toate garan ţiile libertăţilor ş i drepturilor c e ­tă ţen eşti răm ân de fapt fără nici o s a n c ţiu n e ; nu num ai că cetăţen ii sunt răp iţi d e o rice m ijloc legal îm potriva arbitrarului adm inistrativ şi guvernam en­tal, dar şi dispoziţiuniie relative la p u ­te rea ju d ecă to rea scă sunt astfel în ce­tăţenite , încâ t jusiitia p o a te fi o ricând transform ată într’un instrum ent slugar­n ic al o ricărui guvern lipsit de scrupule.

Nu e câtuşi d e puţin asigu ra tă au- onom ia adm inistrativă ju d e ţe an ă şi c o ­m unală, iar cea* provincială este cu d esăv ârşire desfiin ţa tă . La noi, nu e prevăzută n ici o dispozitsune pentru g a ran ta rea libertăţi! a legerilo r ; d rep tu ­rile m inorităţilor e tn ice sunt lăsa te , îm­potriva principiilor dreptului public m o­d ern în afară d e o rice în g răd ire c o n ­stitu ţională ; ş i în sfârşit, în treg corpul constitu ţional ş i parlam entar p o a te fi o ricân d înlăturat, sub pretextul vag de perico l de stat, printr’o sim plă dec la­ra ţie a s tă re i de ased iu nelim itată, în timp, In privinţa m arginilor constitu­ţionale.

E xperienţa tristă a ultimilor an i n e lă ­m ureşte în d e a ju n s c e ne p o a te aş tep ta sub o astfel d e C o n s titu ie .

P en tru n o i m al cu seam ă e s te in to le­rab il gândul c a prin regim ul, ca re ar fi astfel inaugurat. B asarab ia rom â­n e a sc ă va fi lipsită în m ulte privinţi ch iar de drepturile d e cari s 'a r li putut bucu ra p ân ă şi sub regim ul ţarist.

In cel m ai mic sa t din B asarab ia, de p ild a adm inistraţia e ra încred in ţa tă adu- n ă re i p lenare a tuturor sătenilor, cari îşi a legeau p e agenţii lor executivi (şi ch iar p e percep to rii) responsab ili faţă d e o b ştea să tească . A ceastă organizaţie dem ocratică, ca re singură a dat p o p o ­rului nostru toată p u terea d e a rezista p resiunei despotism ului timp de p este un veac, e sacrificată prin însăşi te r­m enii textelor respective.

C onsec in ţe le aceste i neom enii fată d e obiceiurile ad ân c în rădăcina te în v iata o b ş tească a ţăranului nostru, pot fi fatale pentru viitorul nostru d e Stat ş i d e Neam.

P e de altă parte autonom ia adm in is­trativă asigu ră consiliilor elective, în ju d e ţe şi o raşe , (zem stvele şi u p rare ie

GAZETA TRANSILVAN» Nr 54-18*»

|r ju d e ţen e şi o răşeneşti), c a re n iciodată nu putea fi în locuite prin com isiuni in­terim are, vaste atributiuni şi m ari mij­lo ace financiare.

P ro iectu l nu da nici o garan ţie p en ­tru p ăstra rea m ăcar a aces to r dob ân ­diri d e sub vechiul regim .

Ţarism ul, în sfârşit, a resp ec ta t în o a reca re m ăsură p ân ă şi individualita­tea provinciei noastre , p rin o rgan izarea C onsiliului provincial cu o rg an e le lui executive, elective (zem stva gubernială), şl cu m ijloacele financiare proprii. A ceste sunt cu d esăvârşire ignora te de p ro iec t ..

Proiectul dv. e în ioate a c es te prf- vinţi ch iar m ai p re jo s d e C onstitu ­ţia din 1866, cu toate scăd erile vieţei n o astre publice datorite aceste ia cu ja ln ice le ei consilii com unale şi ju deţene, cu vestitele e i satrapii, cu n eo rându iala şi ilegalita tea în to ate adm inistraţiile publice îm potriva arbitrarului guverna­m ental şi po liţienesc.

O asem enea Constituţie va pu tea înăbuşi o rice viaţă ce tă ţen ească , otrăvi conştiinţa naţională şi prim ejdui un irea sufletească.

D eci acea s ta nu le p o a te fi iertat.

Confiscare şi suspendarede ziare.

Z iaru l „Scbnibisclie Yolkspresse“, carea p a re la T im işoara , a fost confiscat eri d e la tipografie şi ch ioşcuri, d in c a u z ă c ă ziarul a pub licat o scrisoare a ep iscopului G latifeider, prin ca re a c es ta îşi ia răm as bun dela c red in ­cioşii să i. C enzura n u a ad m is tipări-

î rea scrisorii. A perm is în să m ultipli­ca rea ei prin m aşin a de scris, pen tru a fi trim easă num ai preofimii.

*

Z iaru l m aghiar »SZfllKOS", care a p a re la S a tu m are . a fost su sp en d a t d in or­d in u l M inisterului d e in terne pe tim p d e o lună, p â n ă Ia 11 Aprilie-

M inisterul d e in terne printr’un ordin circular a oprit intrarea în ia r ă a re ­vistelor ungureşti »Vampir* şi »Színész E let“-

A ceste reviste vor fi confiscate pe u n d e vor fi găsite.

*Din Cluj ni se com un ică prin telefon l

D-nul dr. Pop, fostul prim ar a l C lujului, a fost reab ilita t d e M inisterul d e in­terne. Cu toate a ces tea , d -sa n u v a m ai răm ân e , d eo a rece cam p an ia d e intrigi p u să ia ca le d e profesorul Bă- nescu , con tra d-saie, nu-i m ai perm ite să stea în frun tea oraşului.

Ş tiri d in B anatTimişoara, lO Martie.

Piocesnl jefuitorilor fabrice! de chibrituriLa tribunalul din localitate s ’a înce­

put procesul inculpaţilor Io a Kotsuba, Iosif Schad şi Ion Birliag, amploiaţi ai fabrice! de chibrituri, âpof ai inculpa ţUor Iosif Fram ba^h, S t. fan. Schreinch Iacob Z w im er, T ranfelner Iustin, Anton U nterw eger, Petre Soha, Ion W alter şi Iosif W aw roch, aceştia din urm ă co­m ercianţi din Ciacova. Acuza ce li se adace ce lo r 3 dintâi e câ au furat anul trecut, dela fabrica de chb ritu ri 26 de lăzi de chibrituri şi o iadă de crem ă de ghete, p radă pe care au vândut-o apoi celor doi com ercianţi din Ciacova.

S’a făcut o lângă serie de noul ci­taţii pentru m artori.

SpargereFăptuitori necunoscuţi s ’au Introdus

în atelierul de croitorie al d lui Liubo- mir Besuly din Cetate, ducând de acolo trei balot« de stofă fină şi un pardesiu bărbătesc. P aguba com erciantu­lui %e evaluează ia 20 000 de lei. Circ. I. de poliţie cercetează.

Hoţii de bazunare se ivesc din nonP o îiţa noastră prim eşte zilnic plângeri

făcute îm potriva »făptuitorilor necu­noscuţi" cari bazunăresc cu muită îndrăzneală dela o vrem e încoace. Aceşti »făptuitori necunoscuţi" o pe­rează de obicei prin tram vaie, ori di­m ineaţa la piaţă, când e m are afluenţă de cum părători. Poliţia noastră ar fi b ine să fie mai... cu ochii în patra .

Reuniunea de înmormântare din Braşov-Scheiu adu ce la cunoştinţa m em brilor săi că a plătit pentru al 26-lea caz ca tegoria a ll-a sum a d e Lei 565.— pentru răposatu l N icolae Mo- roian. Comitetul.

In dangătul lugubru al clopotelor b i­sericei »Sfinte! A dorm iri" din Braşovul- vechlu şi în tre lacrim ile mulţimel de p iro h ien i şi intelectuali aî Braşovului, a fost prohodit şi coborît în m orm ânt Du­m inecă după amiazi trupul neînsufleţit ai unuia din cei mai vrednici preoţi al Ţării Bârsii, al venerabilului preabiter t Iosif Maxlmilian.

Era şi firească această m anifestaţie de pioasă recunoştinţă, fiindcă cel ce a tre ­cut a tâ t de neaştep tat din mijlocul nos­tru, n-a fost numai un slujitor distins al altarului Dom nului, ci a fost un slujitor credincios şi neclintit până în uitima clipă a vieţii sale păm ânteşti al neam u­lui pe toate tereneie vieţii publice.

Vechea biserică a »Sf. Adormiri", îa mijlocul căreia era ridicat catafalcul, ia al cărui căpătâi vegheau neconsolaţii m em brii ai familiei îndoliate, deabia a putut să cuprindă m ulţimea celor ce v e ­niseră să dea defunctului ultimul onor păm ântesc. De faţă erau membrii Parti­dului naţional din Braşov, în frunte cu m em brul comitetului executiv dr. Voica Niţescu, membrii casîoef rom âne cu p re­şedintele ei dr. Iosif Blaga, corpul pro­fesoral ai liceului »Andrei Ş ^gana", de­legaţiile reuniunilor femeilor rom âne din Braşov, delegaţii societăţilor meseriaşilor, delegaţia bisericei gr.-cat. rom âne, con­dusă de d l protopop Hodârnău, rep re­zentanţii bisericei evangeiice-luterane, de­legaţia prim ăriei, condusă de d-1 locţiitor de prim ar Emil Socaciu, precum ş! nu­meroşi aiţi intelectuali rom âni şi streini. M ajoritatea parohienilor din Braşovul vechiu precum şi elevii cursului superior al liceului »Andrei Ş ig u a* " , nemai încă­pând îa biserică, ocupaseră ioc în jarul bisericei.

Serviciul funebra! a fost oficiat de d i adm inistrator protopopesc /. Hamzea, asistat de preoţii: I. Prişcu, I. Broşu, V. M ereţ, Slmtion, G receanu, I. Ludu, Leucă, Furnică şi Cornan. Cânteciie fanebrale le-a esecutat un grup mai m are de is­cusiţi cântăreţ) bisericeşti.

Discursurile fanebrale.C ătră sfârşitul serviciului funebral a

luat cuvântai părintele protopop Hamzea, făcând biografia defunctului şi relevând calităţile sate alese ca p ăsto r sufletesc şi luptător pentru binele şi p ropăşirea neamului. In cuvinte em oţionante a luat apoi iertăciunile obicinuite.

In uum eie »instituţiilor culturale şl so ­ciale din Braşov a rostit o frum oasă cu­vântare d-l director dr. /. blaga, pe care o vom publica în întregim e în n-rai viitor.

T erm inând d-l dr. Blaga, sicriul a fost ridicat de 6 preoţi şi purta t în jurai al­tarului, la care defunctul a servit cu cre­dinţă timp de-an sfert de veac. S’a for­m at apoi cortegiul funebral, care ieşind din biserică a înconjurat biserica, în frunte cu studenţii liceului »Andrei Şa~ guua", cari c»ecutau cântece fuuebrale, până m orm ânt. Un grup de parohieni- muzicanţi om Bium âna au esecutat in cartea bisericii şi in cimitir mai multe piese tunebrâie.

la faţa m orm ântului proaspăt, d-I dr* Voica Niţescn a rostit urm ătorul panegiric:

Onorată şi prea întristată familie!. întristată asistentă l

In vechile catacom be a unet biserici, clădite acum o mie de ani, d e un m are prinţ — Sfântul V iadlslav — sunt în­m orm ântaţi martirii, cari an lup tat şi au murit pentru încreştinarea unui m are po­por. La căpătâiu l sicrielor, cari ad ăp o s­tesc m oaştele acestor m artiri stau ficsaţi ca to t atâţia strâjerl eterni nişte bătrâni cu bărb i lungi şi a lbe şi îm brăcaţi în rase curate de preoţi. In m ânde lor a lbe ei strâng făclii uriaşe de ceară, ale căror lumini se proectează pe bărbile lor de argint şi pe feţele lor palide. C ând i-arn văzut, am av u t im presia, în prim ul m om ent, că în ochii lor vieţuesc înşişi martirii din sicrie.

De când ham cunoscut, părintele los f Maximilian m î-a ream intit pe aceşti neadorm iţi străjer) ai unei credinţe eterne. C a şi ei, el a purtat o viaţă în­treagă cu statornicie, cu abnegaţie şi cu devo tam ent făclia învăţăturii, având grijă ca în razele ei să strălucească vecinie vie conştiinţa poporului, pe^care-1 păs­toria.

Puţintel la trup, el îmi făcea impresia că n'a avut grije decât de sufletul său.Ei ostenise num ai pentru h rana acestuia, pentru m ărirea şi intensificarea iui. in el

fi-a concentrat to t rostui său d e a fl ş* în eî şi-a acum ulat to t ce în această lume se chlam ă nobleţe şi virtute.

Şl ori d e câte-orl Pam văzut în mijlo­cul 'frăm ântărilor şl năzuinţelor înspre mal bine ale acestui neam, av eam im ­presia, câ în ochii iei vii vieţuesc şl s tră ­lucesc privirile m artirilor, cari au lup tat ş! au murit pentru m ântuirea şi fericirea neam ului nostru.

P e unul din în tinsele câm puri de b ă ­ta ie a le războiului, ce s ’a încheiat, un in telectual rom ân, grav rănii, îi încred in ţa pşietinului său cu lim bă de m oarte a-

j c e s t testam ent:»In ceasu l cân d vor ap ărea ostaşii

libertăţii în zarea m unţilor şt cân d va su n a goarna învierii, s ă ştii şi să spui părinţilor, fraţilor şi cunoscuţilo r m ei câ m ă voiu rid ica şl eu de aci şi voiu a . lerga în ain tea lor. m ă voia în şira în rândurile lo r şi îm preună cu e i voiu merge la b iruinţa desăvârşită" .

In toam na anului 1916, părin tele Iosif Maximilian s ’a re tras odaiă cu arm ata rom ână. A urm at-o pe drum ul calvaru­lui său până la sfârşit. Şi de p e c ru cea — p acea dela B ucu reşti—p e ca re a fost ţintuită, el continua să predice învierea. A ceasta a venit ş i s tră je r ui neadorm it ai credinţii, propoveduitorul biruinţii dreptăţii, preotul şi învăţătorul Maxi­m ilian s’a în lors în A rdealul lui, drag , o d a tă cu o a s tea învierii şi a biruinţii.

*In viaţa lui în treagă, părin telu i M axi­

m ilian i*a plăcut să s lu jea scă cu râvnă şi devotam ent, subt s teag cu ra t şi n e ­întinat, oecintc subi acelaş steag. A- ce s ta e ra steagul dreptăţii şi a l c inste i.

Acum câteva zi ie, în clipele când ochit lui se luptau cu întunericul, care încerca să-i înf.ângă, ei spunea, încet,d a r fericit: Dreptatea este înălţătoare..,, mă sfârşesc la cinste..*

Această sublim ă spovedanie ne poartă m intea sp re acel o s ta ş din »Drapelul* lui Jules C laretie, care în clipa când în­chidea ochii, încredinţa steagul cam ara­dului său, sp u n ân d u -i:. sări păstrezi cu­rat, iar când va fi îa prim ejdie, să-mSi j chemi, căci voiu ven i s ă - l ap ărăm îm - • preună!*

*

Părintele Iosif M aximilian ca p reo t, a purtat în drum ul vieţii sale o cruce. Şi el ştia câ această cruce trebue purtată to td eau n a în fruntea poporului. Ei a fost a ş a cum i-au cerut-o înaintaşii m ari ai neamului: Preot cu crucea ’n frunte Şi astăzi cade cu ea în frun tea p o p o ru ­lui său. Priv.ţi pe parohjenîi lui. Sunt toţi d e faţă sub straja crucii, purta tă fără şovăire d e păstorul lor, până la m ar­ginea mormântului.

P e trupul celor ce d ispar se v a rsă lacrimi. Plângem şi noi pe păr ntele M a­ximilian, care şi d oarm e som nul d e veci şi se odihneşte d e lunga lui trudă su b ochii noştri.

D ar sun t morţi, cari nu d ispar pen­tru to td eau n a. Ei continuă să trăiască printre noi cu pUda for, cu faptele lor, cari răm ân şi cu suLetul lor. P reo tu l Iosif M aximilian irâeşie şi v a trăi încă

| prin p ilda lui, prin fap tele sale, prin nă­dejdile şi prin sufletul Iui întreg.

Steagul căzut din m anile Iul e ridicat şi v a fi purtat cu aceeaş credinţă sta ­tornică d e colaboratorul şî b ravu l iui urm aş, preotul Petru Debu, în strânsa unire cu poporui iui.

Pentru că a fost un om — şi o a m e ­nii ca el sunt rari — preşedintele P ar­tidului naţional, care a cunoscut şi a iubit pe luptătorul căzut şi Comitetul Central al acelui partid se asociază din to t sufietul prin glasul celui ce vo rbeşte de-aici la durerea familiei, care-l plânge şi fâgădueşte câ v a păstra bravului to ­v arăş d e luptă şi credinţă, am intirea cea mai scum pă.

Fie-î ţă rân ă uşoară 1T erm inând d î dr. N iţescu, a luat cu ­

vântul un vechin colaborator ai defunc­tului, d 1 Dumitru JâllU, funcţionar la prim ărie, exprim ând fu cuvinte adânc sim ţite defunctului recunoştin ţa Corului bisericesc şi a »Reuniunii fem eilor ro­m âne pentru îm fru m se ţirea bisericei »Sft. Adormiri* d ia Braşovul-vechiu", pentru tot ce a lucrat iu interesul acesto r două iusriiuţi bisericeşti, ia a căror înfiin­ţare a présidât. In cuvântarea d-iul Jaiiu at fost cuprinsă toată durerea, care o sim - ţiau toţi cei cari au coiaborat cu pasto-

Nr. 54-19*3 O A Z E Ţ A T R A N S a V A llim P a f f * * T

l ^ C o n g r e s o l f u n c ţ i o n a r i l o r s 'a ţ i n u t i Marea întrunire din sala Ovfdfu.contra voinţei guvernului Bucureşti. — Sub presidenţia d-lni amiral Graţoschi, s’a ţinut

Bucureşti, — Cu toate că ţinerea congresului a fost oprit de către guvern, congresul totuşi s’a ţinut In contra voinţei guvernu­lui, Duminecă, în mijlocul unui mare entuziasm, sub prezidenţia d-lui Schina.

In cele două şedinţe ţinute Duminecă s’a ratificat proiectul de statu t unic şi s’a hotărît să se prezinte M. Sale Regelui, Corpurilor legiuitoare şi primului ministru un memoriu, care cuprinde revendică­rile funcţionarilor şi pensionarilor publici.

S’a mai decis de-a se convoca un nou congres al funcţionari­lor şi pensionarilor pe ziua de 25 Martie a. e. S’au trimis două telegrame: una M. Sale Regelui şi alta primului ministru. In această din urmă se protestează în contra faptului că nu s’a respectat anga­jamentul luat de ministrul de finanţe.

Duminecă o importantă întrunire a opoziţiei unite în sala „Ovidiu** Dându-se cetire listei deputaţilor excluşi, asistenţa imensă isbucneşts în strigăte: * Trăiască m artirii noştri*.

La întrunire au luat cuvântul fruntaşii ardeleni: dr. Victor Ds- leu, dr. Aurel Dobrescu, Sever Dan, deputaţii basarabeni: Pan Ha- lippa, D. Mâţa, poi d-nii V. Madgearu, I. Mihalache, Vasilescu-No- tara, Niculescu, N. Costachescu, Gr. Iunian, V. Haneş, General Cocea, I. St. Dumitrescu şi dr. Lupu.

0 a doua întrunire s’a ţinut paralel şi în curtea sălii.După ascultarea oratorilor, mulţimea a aprobat întru toate lupta

opoziţiei unite asigurând pe fruntaşi că îi va urma cu toată însufle­ţirea pentru a contribui la răsturnarea cât mai grabnică a guvernului.

rol lor s u f l e c e neuitat pentru înălţarea «fiarei Bisai 1.

T ern rn âad a-se d iăcu rsn rie , sicriul a fost coborît îa m orm ânt, în tre lacrimile iatregei asistenţe.

In veci pom enirea Iul!Condoleanţe ol cornul

Dintre num «roasele telegrame de condo­leanţe sosit«? la ad?esa familiei ladoliatepubii- căm arm&toarele:

| BUCUREŞTI. - îndureraţi a- dânc de pierderea vrednicului şi

a credinciosului luptător al Partidu- m lui naţional român şi a venerabi­

lului slujitor al bisericii, vă trans­mitem condoleanţele noastre. Dum­nezeu să-l odihnească.

luliu Maniu,preşedintele P artija in ! N. R.

BUCUREŞTI. — Mult adânc afectai de dureroasă Pierdere a venerabilului nostru prietin şi credmctos luptător al Fart dalul naţional rog pe Dumnezeu sa r a dea puterea, de-a suporta marea durere, gisiud alinare în aminti­rea distinselor însuşiri ale mult regretatului d-voastră soţ.

Mihai Pop ovid.j r - ^ e sicriu au fo&t depus« cununi de

către Familia îndoliată, Com itetul p a ró ­kia!, Partidul naţional român, Reuniunea fem eilor, C orel b isericesc, Societatea Ju n ilo r Braşovechenl şi Familia Saba- deana. D-l dr. Tiberîn Brediceano, în loc de cunună, a dăruit sum a de lei 500 la fondai B iseri:ei din Braşo^ul-vechiu.

ULTIMA ORA TELEFONICA— Serviciul nostru special. —

Scenele de eri dela Cameră Majoritatea stă oub influenţa opoziţiei — Surprize.

0 victim ă: deputatul Cineutai dr. Stefas BogdanEfectele grandioaselor adnnări de Duminecă

dela Ploeşti şi Bucureşti.Bucureşti 15. — Scandalul de

Sâm bătă din Cam eră provocat de m a­joritate a făcut cea mai rea Im presie în opinia publică. Ei a apăru t ca o răzbunare pen tru loviturile straşnice pe cari le-a prim it guvernul d e li B asa ra ­beni ş! mai ales prin demisia v ice­preşedintelui Camerii, Cingisreanu.

Majorităţile la îndem nul m iniştrilor Duca şi lncuieţ au fo it asm uţite contra opoziţiei şt ele s ’au lăsat duse de furie atacând opoziţia care Sâm bătă n 'a putut decât să se apere. D-l Btătianu a lipsit Sâm bătă dela şedinţă. Când a aflat cele petrecate, a făcut aspre im putări miniştrilor că au agitat m a­jorităţile.

Violenţele majorităţii fac în opinia publică impresia neputinţei de a rezista campaniei opoziţiei.

Prin excluderea deputaţilor s’a

d*sa a dat ordin m ajorităţilor să nu provoace şi să nu atace opoziţia prin în c ie ra re aşa cum a’a întâm plat Sâm bătă.

Pentru opoziţie preocupările d-lui Rrătianu nu contează şl o lasă indi­ferentă. Opoziţia urm ează calea hotărâtă înainte.

0 manifestaţie de bătaie de JocPe ziua de eri obstrucţia opoziţiei

s ’a transfo rm at îc tr’o manifestaţie de bătaie de joc din cele mai usturătoare pentru oratorul liberal, care a fost lăsat să vorbească tocmai ca să poată fi mai com plect ironizat. IM deputat Ştefan Bogdan a căzut victimă acestei ironii, în ilaritatea generală a opoziţiei cât şi a publicului de pe tribnue şi galerie. M ajoritatea s ’a lăsat surprinsă de noua tactică a opoziţiei şi a dove­dit că nu ştie să se reculeagă repede.

D ar să vă ripostez decursul şedinţei de eri seara a Camerei:

P e banca m inisterială: miniştrii Anglie

Aflăm cu p lăcere că d . ir. A. Man­dra a depus cu succes exam enul de li­b e ră pratică advocapalâ în faţa com i­siei d e exam inare d ;n Cluj. D om nla-sa a re biroul în asociaţie cu d-l dr. Volcu Niţescu In Braşov, Târgal Cailor Nr. 12

Azi, Marţi 13 Martie, la orele 6 p. m. a re loc in Aula Liceului A. Şaguna pri­m a conferenţă din seria organizată de „ Asociaţi unea profesorilor secundari din B raşov*.

D om nul profesor IVe Cristea va vorbi despre: „Cultura ca factor de asimilare*.

T ax a d e intrare i lelj pentru elevi .2 iei.

Reuniunea femeilor române pentru | a ju to ra re a văduvelor să ra c e din Braşov- S ă c e le , ad u ce şi p e ca lea a c ea s ta sin ­c e re mulţumiri doam nei M aria M edian, peu iru bunăvoinţă ce a avut de a d ona ia fondul M aria M edian sum a d e Lei 200,— în m em oria iubiţilor părinţi C ris- tea şi Paraschiva. E lena Sabadeanu sn. p„ p rez denia. •

Laborator Roentgen modern, cu a p a ­ra te le ce le m ai noui, uzină electrică proprie, su b m an ipu larea Dr. Papp Ludovic, Str. O rfanilor 25. M edic con* d u c ă to r Dr. luliu Fischer, specialist Fotografii, şi translum inări precum gi v in d ecări cu raze le Roentgen şi cu raze u ltraviolete (cvarţ), zilnic şi în ori-"« oră d in zî.

fontinoarea textului pe padina 4-a

creiat în opinia publică o şi mai * lescu. Duca, Mo$oiu, lncuieţ şi ceilalţi vădită simpatie pentru opoziţie, iar răspunsul Ia violenţele din Cameră s’a dat în cele două mari întruniri dela Ploeşti şi Bu­cureşti.

Guvernul a avut informaţii exacte de numărul extraordinar de mare al asistenţei la aceste întruniri. S’a raportat enerva­rea din opinia publică„ care ce­rea să se răspundă la violenţe cu cea mai mare violenţă.

S’a strigat la ateste întru­niri că dacă Regele n’aude, mi­niştrii sa fie goniţi cu bâtele.

Dela întrunirea ţărăniştilor din sala Ovidiu pentru prima oară după războiu s’a răspuns provo- caţiunilor guvernului cu o hotă­râre de nesdruncinat a cetăţeni­lor cari cereau o imediată acţiune de strada.

D-l I. Brătianu informat bine de întrunirea din Ploeşti cât şi despre cea din Bucureşti, cum câ au fost grandioase manifesta- ţiuni pentru opoziţie, crede că acest succes se datoreşte în mare parte celor două şedinţe furtunoase dela Cameră, cari au avut un puternic ecou în opinia publică.

De fapt guvernul d-iui Brătianu este o lio s pentru fo ită lumea. Ia consecinţă

ob cinuiţi şi comandaţi să asiste ia şedinţă.

După deschiderea şedinţei, eep. La seu (naţionalist) arată câ excluderea depu­tatului Adrian Popescu a fost nemoti vată, deoarece d sa a avut o atitudine foarte pacinică şi liniştită. Se pare însă câ form a atletică a d iai A. Popescu, a im presionat m ajoritatea şi comisia dis­ciplinară, crezând că este periculos în încăerările pe cari ie pune la cale in­tenţionat m ajoritatea liberală. S’au te» mut de muşchii d-iai A drian Popescu, m ajoritatea judecând după m entalitatea ej, anum e că num ai prin forţă se pot vota şl aduce legi. (Ilaritate şi strigăte ironice la ad resa majorităţii de pe băn­cile opoziţiei şi de pe tr bunele ocupate de public )

După deputatul Lascu ia cuvântul d e ­putatul ţărăn ist ) un ian, care spune că, cu toate e x p lic a ţie date în şed ia ţa de Sâm bătă de ministrul Vintiiâ Brătianu şi de d-l Chirculescu, a răm as neclarifi- cată chestiunea fonduri or muncitoreşti de sub adm inistraţia societăţ i „Tişiţa*, ( i l Chirculescu raportorul Constituţiei, deşi spunea câ este sărac şi n ’are avere, posedă la Focşani un palat şi câteva zeci de jugâre de vie. Nota Red)

D um neavoastră — spune d*l Iunian — cari declaraii câ aveţi să vă scăpaţi de acuzaţiile grave cari privesc cinstea p e r­sonală şl activitatea ce aţi dus-o, în ce r­caţi să vă ocupaţi cu fraze patriotice, i*r d-l Vintilă Brătianu a da t dovadă Sâm bătă inc’odotă că totdeauna e g ă ti fă I iu je pe partizanul care i se apleacă, dupăce eri din acte oficiale a adus cele mai grave acuza puni asupra cinstei per­sonale şi activităţii publice a acelui partizan.

Ce fel de criteriu m oral este acesta?D l Chirculescu a încercat d ia uoa

să dea expiicaţiuni, fără să precizeze însă nimic cu privire la în trebări e d ia Iunian.

U rc i tribuna d-l Pristiner, socialist d in Bucovina, care rosteşte un discurs m ai lung, com bătând atât principiile co siţi« iufiei liberale cât şi m etoda prin care. vor să o im pună ţări!.

Opoziţia aplaudă dea şl susţine ca m anifestaţiile ei discursul d-lui pristiner«

M ajoritatea stă, Ia ordin, nem işcaţi« Şedinţa de eri pâra* câ este a par­

lamentului opoziţiei nu a parlamentului liberal.

Urm ează la tr bună d-l dr. Ştefan Bogdan, care este lăsat să vorbească neprezentând nici cea m ai neînsem nată Im portanţă şi in teres.

D-l Bogdan vorbeşte cu cuvinte um ­flate şi fraze sunătoare patriotice, cart sun t prim ite de opeziţie ca aplaaze şi ironii astarătoare .

Din rândurile opoziţiei ee ridică câte un deputat, care solem n cere afişarea discursului d-lui Bogdan, fiindcă este o capo-de operă naţională.

Ia hohotele nesfârşite de râs ale Opo­ziţiei şi publicniul din tribune, an a lt de­putat din opoziţie, luând cuvânta!, sp â n » că este foarte em oţionat de frazele e tr i« lucite ale antevorbitorului.

Sub ploaia de ironii, m ajoritatea e s te neputincioasă, nu se poate apăra şl aplaudă şi ei.

Era un tablou comic şl distractiv. M ajoritatea n 'a ştiut aft susţină pe o ra ­

tor, care a fost lăsat astfel la disposlţi» opoziţiei şi a Ironiilor ei a s ta ră to are şi crude.

In general şedinţa a fost calm ă. O po­ziţia a făcut surprize m ajorităţilor, cari se aşteptau num ai la violenţe. Tocm ai de aceea ea a fost com plect deaorientată şi la sosirea d-lui Brătianu n 'a mai în ­cercat să m anifesteze ostil prin ap iaazo şi ovaţiani cum au făcut în prim a şedinţă.

Dealtfel d-l Brătianu fnseae inform at că la Cam eră e linişte.

Vrabia m ila! vlseazft.In legătură cu situaţia politică ere-

iată pe urma acţiunei hotărtte a opozi­ţiei se face mare haz tn cercurile poli­tice şi cu deosebire ale opoziţiei p e tema pretenţiunilor Aoerescanilor, cart cred că ei oor oenl la putere. De sine înţeles că guvernul şobolanilor lasă să se acrediteze acest soon pentru a i m ­presiona" opoziţia.

Se ştie, dealtfel, că Regele nu a dat nici o indicaţie • tn ce priveşte viitorul guvern. .So lidarită ţi"!

Nu mai e nici un secret, oă situaţia guvernului *este adânc, zdruncinată. Loviturile se preci­pită. In urma demisiei vicepreşe­dintelui Ciugureanu şi a prietioi- lor săi, au mai rămas in tabăra guvernului din 51 deputaţi ba­sarabeni numai p. Restul de 42 deputaţi basarabeni fac part* din opoziţ a unită.

Guvernul Brătianu caută acam să se reculeagă, ca să nu cadă în greşeli, cari nu se mai pot re­para şi cari pot să provoace în fiecare moment agonia. In conse­cinţă nu trece zi şi oră, în care d-l Brătianu să nu apeleze la „solidaritatea“ îu sânul partidului său decimat prin propriile păcate.

Pentru a face posibil şi celor cu «tare materială mai puţină să se

^Ttabrae© cu toată scumpetea, în mod ^ corespunzător situaţia pe care o

ocupă, an» d e sch is fn depozitu l meu o secţiune pentru oei ou

ST9HE MIJLOCIE*55 u n d e se p o t confecţiona în m od .solid 1 28—0

cosine de Damp om stoia da M veritaD. cu Lei I b i m pioase deiarsa É stofó de M veritabilă eo Lei 1800-2998

M A G A Z I N U L D E H A IN EM . M E U M A I M ,

V1ENA. B R U S O V .

•AZETA TRANSILVANIEI Nf. 54-1933

J D t a B n W a

Un calomniator

publică din ţară să O u e şî să judece.

— 6 M artie 1923.

v a d ă situaţia din

Ou distingă stimă C. Romanescu,

tgroEom, M-Ciuc.

fvatom rugaţi a da loc următoarelor:In N o. 144 a l ziarului „Carpaţlt* din

11 Februarie 1923, Al. Dum itrescu, ag ro­n o m delegat cu conducerea Consiliera» tulul Agricol al iud. Ciuc, în articolul scris pe pagina IlI-a sub m arca „Bunu­rile P rivate din O u e ” pe lângă un ne- n u m ira t şir d e neadevăruri, m ă calom ­n iază afirm ând că am furat păm ântul şl l -a m d a t unei firme strălhe, din Ghimeş.

Pentru aceste calomnii o rd inare, mă* vo ia ad resa Justiţiei.

Pentru clarificarea opiniei publice re­m arc urm ătoarele d a te :

1. Firm a d e exp loa tare forestieră •S tan k o " d in Ghim eş foloseşte golul unul m unte pe b aza hotărârii N o. 126 d in 21 Februarie 1921 dată, d e Corni- slunea ju d e ţean ă , conform decretului lege N o. 3911/1919 şl m enţionez că eu m -am prezentat Ia post tn judeţul Ciuc la 17 Mai 1921, adică du p ă ce C om istunea term inase lucrările şl ca a ta re nu num ai că la darea acelor ho» tărfr! nu am fost m em bru în comtsîune, d a r nici nu eram în lud. Ciuc, d upă cum afirm ă autorul articolului, fntr’un m o d inconştient.

In anul 1922 legea ag ra ră fiind v o ­ta tă , u rm a a se începe lucrările d e expro­p rie re şi conform art. 110 din reguîa- snentalegil Agrare, revizuirile hotărîrilor n u mai e rau adm ise şi eu am executat hotărîrlle conform Decizlunei N o. 38013.

Deci în aceasta constă furtul de pă­m ânt înscenat în m od ord inar de acest Al. Dumitrescu.

2. Că a su p ra m ea există o procedură p en a lă în curs, aceasta nu este decât o înscenare, la care O n o ra ta Justiţie Îşi v a d a cuvântul.

3. A supra educaţiei mele, pe care au ­torul articolului zice că nu este com ­plectă, d au opiniei publice urm ătoarele d a t e :

Eu pe lângă educaţia d e acasă şi din şcoală am m al putut ob ţine o «educa­ţie d e pension“ ia Pensionul d e băieţi „Z ah arlad e - din str. Roşiori N o. 12 PioeştI, unde am sta t de!a anul 1907 şî până la anul 1911, iar du p ă term inarea şcoale! de Agricultură am fost la D o­m eniul Coroanei Cocioc-Perfş* Ilfov, de 4in$e p o sed certificate cu cele mal fru­m o ase referinţe, — în care tim p însft acest Al. Dumitrescu fiind elev la şcoala inferioară d e Agricultură din Râmnîcu» S ărat, a fost d a t afară pentru „incorec­titud in i g ra v e * şi d e aci m utându-se la şcoala inferioară^dela Nucet, unde, fiind leneşul clasei, ş i-a petrecut timpul pe m alul apei „Ilfov**, unde păzea porcii şcoalel, şi acîşî»a desăvârşit „acest au to r d e articole* educaţia.

4. Autorul articolelor „minte cu neru* şîn are" când afirm ă că am fost suspen­d a t pe b aza raportului său.

Eu am fost suspendat pe b aza inter­venţiei fratelui său, d r. Ştefan Dumi- trescu-Spătar, prefect d e Ciuc, care pen­tru a m ă în iătura de la desbaferile ce a u avu t loc la comisia judeţeană pentru exproprierea Bunurilor Private, m ai întâi a cerut m utarea m ea la T u’cea şt ne- reuş!ndu-i, a intervenit să mă suspende 5 (intervenţia s ’a făcut cu câteva zile înainte d e ziua desbaterilo r judecării exproprierii „Bunurilor P rivate- ).

A supra acestui punct voiu expune situa­ţia pe larg în tr‘un num ăr viitor.

5 . Autorul articolului întrecând ori* ce lim ită închipuită d e bun sim ţ, d e alt-fel „Bun sim ţ“ nu se p o a te cere de la acest om „cu o educaţie a leasă”, — bârrrr...?, sem nează atâtea neadevăruri cu un titlu ce nu-1 are.

P en tru a fi „Consilier Agricol- şe cere:1. Să fl „Diplomat* a l unei şcoale

superioare d e Agricultură d in ţară sau străinătate.

2. Să fi depus şi să fi reuşit la exa­m enul d e „C onsilier A g rico l* şî cu o vechim e d e 5 ani Ia sfat.

S ă răspundă, care din v re -m a din a» ceste condlţiunî ie îndeplineşte ?

Să ne indice num ărul şi d a ta „M onito­rul Oficial”, în care i-s*a publicat înaltul Decret Regal, prin care se dovedeşte, c ă a re titlul cu care sem nează.

O pin ia pubijeă din jud. Ciuc, acum n e cunoaşte pe foţi, răm âne ca opinia

m | u i

C u in im a zd rob ită d e d u rere , ad u cem la cunoştin ţă rudeniilor, prietinilor şi cunoscuţilor, c ă m ult iubita n o as tră soţie, m am ă, fiică, so ră , n o ră etc.

SABINA N. FURNICAnăsc. Baiişu

d u p ă scurte şi grele suferinţe, îm părtăşită fiind cu Sf. T aine, şi-a d a t nobilul să u suflet în m anile Creatorului la 11 M artie a . c., în e ta te d e 34 an i şi d u p ă o fericită căsă to rie d e 15 ani.

înm o rm ân tarea v a a v e a Ioc M iercuri în 14 M artie a . c. orele 2Vj d. a ., în cim iterul bisericei Sf. N icolae din P ru n d .

B raşov, la 13 M artie 1923.Nicolae N. Fnrnică,

ea ioţ.Marina N. Furnică,

ca eoacră.

Harioara, Elena, Sabina, Nicu, Gheorghe,

Ionel şt Antica,ca fii şi fiice.

N um eroşi nepo ţi şi n ep o a te .

Const.şi Varia Hoarcăs,ca părinţi

Harla şi Frosina,ca surori.

loan Avram,ca eumnat.

Fie-i ţărîna uşoară şi memoria binecuvântată IA ceasta serveşte în loc d e ori-ce a ltă an u n ţa re .

FREDERIC CZELL 8 FUGrupa CAROL CZELL

Biroul Central: Str. Principele Carol, 17. Depozit General: Braşov-vechiu, str. Lungă, 97.

Comenzile pentru bere, vin şl iicheruri v se primesc sau prin poştă sau prin

6184 «1 - 5 2 telefon Nr*. 72 şt 38. ~o~Bere c o m an d a tă peste 25 sticle se transportă la do rrr ciliu,to ta ş a vinurile d e m asă şi desert* precum şi toate licherunit

La dorinţă trîmetem preţ-curent.me.

Biroul de informaţiuni şi Expertize de păduri.

F ace v ân zări d e case , păduri cum şi evaluări, a tâ t pentru cum părăto ri cât şi pen tru vânzăto ri. V ânzări d e m a ­teriale lem n o ase d e orice e sen ţă , a tâ t pen tru c ine v rea să v ân d ă , cât şi p e n ­tru cine v rea s ă cum pere — face e x ­pertize d e păduri, con tra p la ta depla- sărei s a u com ission, ne transportăm la dom iciliu.

Biroul d e inform aţiuni IOAN BULIGĂ, A zuga.

8B1Ö 14—0 Telefon (casă).

Nu c u m p ă r a ţ i ciorapiinn Dîtâ n rtji Tiüti urnim nostru *|f|in Saraiéi Tatab 8 Comp.

U U B r a ş o v , s tr a iB raşov, stra d a P o rţii

De vânzare, butoaie de Vili,de aproximativ 17000 litri, dim­preună cu amenajament com­plect de pivniţă.

Informaţiuni la K e p tâ sz E r n 5 , sus* Sft. Gheorghe. 2 - 8

V a la b il d e là 1 N oem vrie 1922. —

mmi

Domnii Abonaţi dai ziarului care sunt tn D restanţă cu plata abo- J

I namentului, sunt rugaţi [ I ca de urgenţă să trimită 1 • costul abonamentului J I prin mandat poştal, con-1

Itrar vom ii siliţi a sista D trimiterea ziarului. ţ

Administraţia.

S o s i r e a P l e o i i r e odin Bucureşti : spre Bucureşti :

Trenul : N.-ruI O ra : T renul : N r.-ui: Ora:A ccelerat • 11 12.33 P ersonal 128 23.18P ersonal 129 14.47 O rient-Express 14 2.31A ccelerat 15 19.14 A ccelerat 10 3.35P erso n a l 177 22.47 Personal 178 5,45A ccelerat • 9 2.01 A ccelerat 16 10.20O rient-Express 13 3.00 A ccelerat 12 16.57P erso n a l 127 6.12 P ersonal 130 15.55

din Oradea-mare: spre Oradea-mare:Personal 128 22.50 A ccelerat 11 12.53A ccelerat 10 320 P ersonal 129 15.26P ersonal 178 521 P ersonal . 177 2307A ccelerat 12 16.43 A ccelerai 9 2.15P erso n a l 130 15.25 P ersonal 127 6 .3 0

din Arad: spre Arad:O rient-E xpress 14 2.14 A ccelerat 15 19.35A ccelerat 16 10 .0 0 O rient-Express 13 3.21

din Făpăraş şi Sibiu : spre Făgăraş şi Sibiu:Mixt 690 (nmai din Făgăraş) 7.14 P ersonal 233 (pSnalaSibii) 7.15Personal 243 (Oii Sibiu) 1230 Mixt 689 Omaai pani la Fag.) 16.30din Sf* Gheorebe (Brelcii, M iercurea Ciu- Spro Sf. Gheorgbe (B reţcu, M iercurea Ciu-

cului şi T ârgu-M urăş): cului şi T ârgu-M urăş) :P ersonal 222 1003 P ersonal 223 7.25Personal 226 14 35 P ersonal 221 1400P erso n a l 224 22.35 P ersonal 225 16.50

din Eerneştl • '• spre Zeraeşti :Mixt 686 6.56 Mixt 685 7.35Mixt 688 13.40 Mixt 687 17.00

ï i p O ' i M F i à z i. u m m à M i j , S î tâ S lS C K * C O M P , S R â Ş C W .

S t o f ă d e l â n ănn m ai ieftin ca ori u n d e rtljIn Marele Magazin tio Transyiîania in

M U B ra şo v , s t r a d a P o rţii. ^

Din Cercurile M r,i=r, ;̂'p.iior R om âni.

ConvocareA d u n a re a g en e ra lă a A sociaţiunei

pen tru sprijinirea învăţăceilo r şi m ese­riaşilor români» se va ţine D um ineca, \ 25 M artie st. n. 1923, la orele 3 p. m j în localul A sociaţiunti, s trad a Orfanilor Nr. 3 cu urm ătorul

P R O G R A M :1« D esch iderea adunării generale prin !

p reşed in te .2. A legerea unei com isiuni pen tru !

verificarea protocolului ad u n ării ge- j nera le . j

3. Raportul com itetului pe timpul de 1gestiune. \

4* R aportul casei. :5. Raportul com isiunii externe d e s ­

p re cen zu ra rea socotelilor.6. V otarea bugetului.7. E ven tuale propuneri, cari a u să

se facă cum prescrie art. XIX din s ta ­tute.

8. în ch id e rea ad u n ării. !B raşov, din şed in ţa Com itetului A so-

ciatiunii, tinută la 9 Martie 1923.i-George Curcät

secretar.1 -1

V astîe M erçf preşedinte.

3#eo

La închisoarea Braşov sunt;10 locuri v acan te d e gardieni plă-; tite cu 1000 Lei lu n ar p lus echi­pam entu l. Reflectanţii să se pre-> zinte cu ac te în regulă dimineaţa} de la orele 9 p â n ă la 12 la can-f ce la tia Inspectoratului. 3601 1—2;

AVIZICercetaţi localul d e croitoriedin Târgal cailor Nr. 1, — şi Văveţi convinge d e Croială mo­

dernă şi garantată.m m ROGOZEA

Croitorie m odernă 8612 9 40 ' BRAŞOV.

t>

T i n ă r f u n c ţ i o n a rde birou, perfect dactilograf, even tual stenograf, să a n g a ­jează cu sa lariu bun d e c ă ­tre firm ă d e primul rang. — Se p referă tineri cu cu n o ­ştin ţa lirnbei rom âne.Oferte su b „SERIOS* ia Ad*

2^-3 m in istraţia acestu i ziar. 3680

î î„SAXOMIA ,în treprindere d e reclam e şi anunciu ri,

Braşov, str. Principele Carol Nr. 11.Tetafon Nr. 29. (Kronstădter Zeitung).

A g e n ţ i e de publicitate.C ontracte specia le de publicitate cu

ţo ale ziarele din ţară .Organizaţie de r e c l a m ă sistematică,

P ro e d e şi oferte gratuit.3272 29—0