ÍN U L *1 LXXXVMea n-1 24 SUMARUL 1 Leu Braşov, Sâmbătă 3 Febrnarie 1m23

Isâ&î t a şi AdministraţiafUTA UBERTaŢEI b r a ş o v

Telefon 226Abonament anual 200 îeî featni sîremătate 500 lei Asantori, reclame, după tarifTTiff I im íhmmt'i ■snuj’*Eg2iag«aggsj £*&**■****•._

Fondată la 1838 de George BariţiuA p a r e în S ie - c a r s z i d e fu c r u

„Visteria goală, dezastrul financiar şi economic, înfometarea ţăres sunt toate fructele unui-regim de oameni nechibzuiţi şi necinstit“.

Din „Viitorul*' ds Joi,’16 Ftbr. 1921.

Gura păcătosului adevăr grăeşte!

DECORAŢIILE9Cu decernerea decoraţiilor s’a fă ut

o adevărată risipă. Este constatarea „Te­legrafului Român", organul Ivlitropoliei ortodoxe din Sibiu, aşa-dară un ziar care nu este animat de un spirit opozi- ţionîsf. Să împărţi de-odată dO 0C0 de distincţii, Întî’o vreme când e unanimă

t plângerea că moravurile s’au stricat, în­seamnă să produci iu însu tG deţină­tor al puterii în stat, anarhia morală,

| răsturnări d cu vârful în jos scara valo* * riio>’- Că i bunul auri dictează doar, să

fie distinşi numai acei membri ai coîec tivnăţvi, cari, pentru binele public, au făcut mai mult de^ât ie impunea dato­ria. Şi b’au puiuţ gssî în vremea noas­tră, caracterizată prinţi‘o psîchologi« postbeîbcă, atâţia eroi ai muncei şi al sacrificiului? Ce bine ar fi!

Dar, nu, alta este explicaţia. De multă vreme, poate chiar dela începutul consti­tuire!, partidul care ne guvernează as- tăz', in toate actele sale se confundă ca însă şi ţara. Cine face servicii partidului lib erai, îşi slujeşte patria — este o ideîc care re desprinde din fiece articol pu­blicat î i ziarele oficioase aie partidului. Ş în această categorie intră un mare număr de bravi cetăţeni. Intră mai ales cei car; s’au angajat sâ insaite pe ad­versari, cu graiul viu san în scris, ce!

->cen au schlngupt ţăranii în alegeri, cei cari au patronat Turcul de urne, şi mai presus de toate cei cari au operai acest furt.

Nu întrebaţi prin urmare: ce-a putut face cutare băiat de prăvălie, pentru binele Dub i '?î in noaptea misterioasă de 6 spre 7 Martie, a putui face mult! Sunt merite cari se cunosc numai U duba! partidului, iar nouă ele ne rămân ascunse, Ş; partidul răsplăteşte. Ui li­berai bătrân spunea odată că ai săi sunt tari nu prin Instituţiile bancare, cl

pentru că ştiu s l răplătească serviciile partizanilor.

Până aci lucrurile ar ii clare. Ştiind ce se socoteşte astăzi ca virtute, em şti şi ce preţ să pune m peo decoraţie. Am şti aşadar că trăim sub un regim, care a declarat războia ordinei morale de până acum. Un fei de conjuraţie catiiinară pentru înăbuşirea căreia s’ar uni toate forţele sănătoase din această ţară.

Dar liberalii n’au curajul să tragă ultimele concluzii d’ntAm ar urnit fel de a gândi. Se lârguese, fiind ei oâmctiî de afaceri şi nu aristocraţi ca temera- rul Calilina. Intre atâţia ofiţeri, cavtleri şi comandori ai diferitelor ordine, se găseşte şi câte un om de ire*bă, care r/a săvâr­şii nici o faptă urâtă, penfni ca să fie distins de către liberali. Numele lui are destinaţia să împrumute un reflex de lumină şi noroiului din jurul său. j Situaţia acestor victime este nu se ţ poate mai penibilă. Alegându-i dinfre funcţionarii publici, guvernul a căutat sâ se asigure împotriva refuzului.

Infamia însă nu se opreşte aci. Toate aceste decoraţii se dau însoţite de un brevet, care poartă semnătura Regelui, Aşadar persoana Domnitoru­lui, prin cinismul fără pereche o celor din fruntea guvernului, este solidarizată cu acte de o profundă imoralitate, de cari această persoană nu e deloc vi­novată.

Am iîjuns, astfel, ca o distincţie, aeor- dotă în numele Regelui să nu mai fie considerată, tocmai de către oamenii cei mai cumsecade. Dintre toatei fap­tele neobişnuite din ultimul timp, acesta se pere a fi cel mai caracteristic pen­tru regimul de faţă.

P o l i t i c a e x t e r n ă a C e h o s l o v a c i eU a discurs ai srin>stfuitu Bmss

Ministrul de externe al Cehoslovaciei i făcut alaltâeri în comislunea pgrlameu» tară a afacerilor externe un exooseu mai lung âsupra situaţiei internaţions'e, din care reţinem următoarele constatări:

Vorbind de intervenţiei recentă a alid‘ iilor la Budapesta, ministrul Beneş a spus între altele:

»Fără a exagera acţiunea maghiară, si­tuaţia generali încordară ne impune pru-

^Senţâ- Guvernul ungar actual ne asigură de intenţiile ssie pacifice, dar nu poate impUdica activitatea violentă a organi­zaţiilor publice şi secrete din Ungaria.„Totuş toate svonurile tendenţioase pri­

vitoare la pregătirile noastre militare, sunt lipsite de temelu. De acord cu amicii noştri din Mica ?i Marea Antantă v*- ghiem la împiedicarea incidentelor, ca acelea dcia frontiera română. Voinţa noîstrâ de a îmbunătăţi reiaţiunde cu Uogaria, este dovedită prin negociaţia* niie noastre în vederea îneheerii unui tratat de comerţ, începute ia tinete anu­lai trecut; şi vom persist*, cu toate con-

s’a sporit activitatea organizaţiilor comuniste şi a Internaţionalei III de acord cu toţi nemulţumiţii mi­relui războiu.

Cu privire la conflictul din Rahr, mi­nistrul arac! că această problemă tre­buia în mod fata! să ajungă ia aceste conseciaţe. Franţa are depln drept să ceară ca regiunile ei devastate să fie re­construite. Bencş declară că a constatat ei singur cu ce iei de scrupul şi grlje oamenii de Stat cât şi cei din partidele responsabile din Franţa, s’au hotărîî să ia aceste deriziuni extreme, insă incv!- tabiîe.-

Frania, Italia şi Brigia au aprobat a- tunci ca Anglia să păstreze o neutrali­tate binevoitoare.

Politica urmată de Cehoslovacia e cunoscută. Beoeş a explicat in mai multe rânduri legăturile ce Je are Ce­hoslovacia cu Franţa şi Germania. Ce­hoslovacia menţine tradiţia politicei ci

fllclele inemionste. Un oarecare progres | extern?. Ea a precizat reiaţlunile el cua intervenit cie pe acum \a reiaţiunîie dintre aii-beta ?.ta'e*.

Vorbind de conferinţa diu Lausaunc,ministrul Bene} constată că turcii repur­tează su;cese incontestabile. Ei spera eâ, conflictul din Balcani să f e evitat, deşi toate cauzele nu sunt înlăturate încă.

Ultimele evenimente europene întărit tendinţa în Rusia de a

relua o politică care escompteazâ

precum şi cuvecinii Micei Antante Franţa, Italia şi Angli.?.

Cehoslovacia v< persista calea urmată până acum şb înainte, Cehoslovacia este legată de aliaţi prlo simpatie, prietenie şi alianţă, j

deci în ca şi

Alianţa fca România ş î Iugoslav ia.O alianţă specială există cu Jugosla- a şi Romámé, pe când convenţiuni

î precise au fost încheiate cu ceilalţirevoluţia în întreaga Europă; astfel ! veciui ai Cehoslovaciei. Cehoslovacia

chesiitisei unei exproprieridin jiideini Clnc-Transüvaciia

In zierul „Universul“ No. 16—1923,în articolul sub rubrica „Chestiunea expro­prierii din jud. Ciuc“, autorul acestui articol, cu toata bunăvoinţă, ce o are de a ajuta în rezolvirea unei cauze „ex- iretn de importantă“, dar desigur în lipsa unor date precise, la punctul Ii, ex­pune opiniei publice, că rezolvarea ex- proprierei averilor grănicereşti nu se poşte face cu una cu doua, întrucât aceste averi ar fi fost date grănicerilor de îm­păratul Austriei, pentru uzul lor perso ne), dr^pt recompensă pentru ajutorul Ct-i dădeau Ja apărarea graniţelor.

Ca cunoscător al cauze», rog pe au­torul acelui articol a nu-mi lua anume de rău, că-mi permit, în limitele posi­bile a buneivoinţe ce mi o acordă Onor. Direcţiune a acestui ziar, să expun opiniei publice, că există o deo­sebire juridică incomparabilă, între ave­rile grănicereşti din Bistrifa-Năsăud şi cele din judeful Ciuc, din care cauză aplicarea legii agrare nu se poate face la ambele proprietăţi în aceleaşi con- diţiuni.

Istericul proprietăţilor grănicereşti.Cu ocezlunea terminării rambulării

hotarului dintre Austria şi Turcia, Ia anul 1769, pe linia de frontieră a jude­ţelor Ciuc, Trei-Sceune si Bistriţa Nă- săud, s'au 1 dela Moldovd-Românieî, mai multe suie de mii de hectare de proprietate muntoasă. Aceşti munţi re- j veniţi Ungariei, pe cale paşnică (alpes revendicatae) la început au fos obiectul de proprietate fără stăpân şi posesie | liberă nelimitată, până ce oarecare pro- j prietari mai puternici au început să şi-i ' însuşească ca avere personală.

In acel timp graniţeie Austriei erau 1

va rămâne fidelă politicei sata, ea insistă în mod speciai asupra ceior ce de­curg din tratâtiil de pace. Ia timpul din armă s’a discutat rnuli asupra po­sibilităţi unor grave conflicte şi asupra combinaţiilor posibile în caz de războiu, implicând OcciientiF, nord-estui şi su- dul Cehoslovacei. Se prezicea o con­flagraţie generală.

Beneş nu crede îotr’ua confi ct un’versa». Ei crede mai cu rar, d că acei ce caută sâ răstoarne sistemul punte după războiu în vigoare în momentul de faţă, sau care se bizue pe o revo- ţie generală, vor fi crud pedepsiţi.

Guvernul Cehoslovacie*, care face tot posibilul pentru a menţine pace?, crede că datoria lui supremă îi obligă ] în situaţia actuală să asigure linişte a şl i pacea îâ imediata sa vecinătate. !

Asth , ea rste dispusă să ia, împre- I u^â cii aliaţii d n Mica Antantă, toate j masuiui espabiie să asigure liniştea j în ansamblui zonei din centrul euro- i pean. In feiul acesta Cehoslovacia va î face un mare serviciu el însăşi, aliaţi­lor şi Europei.

In faţa tuturor dificultăţilor Interna­ţionale Cehoslovacia va rămâne caimâ şi fermă. Ea speră să răaşesscă, fără grave sdrun Jaăr!, a continua re­construcţia ni politica ei pacifică. Ea speră sâ reJizeze astfel linişîea în Europa Centrală.

păzite de nişte regimente de grăniceri,| cere se formau pe judeţe.

Parte dintre ofiţerii acestor regimente începuse şi ei să-şi însuşească din aceste proprietăţi.

In anul 1783, împăratul Iosif II prin* tr’o supremă deciziune, dală pe baza puterii absolute, prevăzută în Constituţia austriaco, la capitolul drepturilor rega- liene, a ordonat ca aceste proprietăţi să se dea regimentelor de graniţă, în scop de a se întreţine, întrucât Stalul cheltuia foarte mult cu îmbrăcămintea şi hrana grănicerilor, iar din prisos se dădea un ajutor de 7 crăiţari anual ia familiile fiecărui grănicer.

Aceasta a durat până la anul 1851* când în urma revoluţiei sâcuilor, din judeţul Ciuc, cari eu refuzat depunerea jurământului de credinţă ţării şi tronului, la 1848, pentru sperjurul şi ingratitu­dinea săvârşită de sâcu», prin aceasta revoluţi*7, care a fost potolită în urma intervenţiei armate a grănicerilor români din Nâsăud şi a armatei regulate, gu­vernul austriac a pedepsit pe săcui din judeţul Ciuc prin aceea că, desfiinţând regimentele de graniţă şi înloeuindu-ie cu armată regulata, a confiscat şi ave­rile ce se foioseuu de aceste regimente, cu escepţie că ia Bistriţa-Nâiăud eu fost donate foştilor grăniceri, ceri eu servit cu credinţă patria şi au ejuiat ia potolirea revoiuţiei d*n 1848.

Deci pana la 1851 toate averile gră­nicereşti aveau aeeisş situaţie juridică, iar de la această dată situaţia juridică a proprietăţilor se schimbă, deosebindu- se dela un judeţ ta altul.

In anul 1851, împăratul Iosif al Il-iea, prin suprema ! deciziune dă drepturi de proprietar absolut, la averile din jud. Bistriţa Nasăud, tuturor grănicerilor ro­mâni din regimentul II Bistriţa-Năsăud şi fol în anul 1851 ordonă ca averile c<*. fusese foiosite de regimentelesăcneşti şî care făcuse revoluţia din 1848, sâ tfeacă la tezaurul staiului, întru­cât săcuii nemsi fiind militari, sfatul s’a găsit îndreptăţit să nu le mei dea nici un ajutor şi totdeodată să se despăgubească tezaurul de cheltuelile făcute în timpul revoluţii.

In Ardeal au luat fiinţă registrele de proprietăţi numite cerţi funduare, in a- nul 1860—1869, cu care ocaziune pro­prietăţile din Bistriţa-Năsăud au fost înscrise cu drepturi de proprietate ab­solut pe numele „grănicerilor din regi­mentul II românesc din Bistriţa-Năsăud“, iar proprietăţile din judeţul Ciuc s'au înscris pe nu.nete tezaurului public regai-lmperlal austro-ungar.

La B striţ.i-Năâăud a rămas ne­schimbat pâaâ astăzi înscrierea dreptu­lui de proprietate, pe când la proprie­tăţile din jud. Cuc şi Treî-Scaune Ia anul 1869, în urma Intervenţiei făcute de Consiliul de miaiştrl ungar, intervenţie motivată pe chestiuni de ordin po­litic şi naţional, cu scop dea atrage de partea ior pe săcu!, care aduşi aci ca coîooî, începuse sâ emigreze în Ro­mânia. (Posed copia autentică a ra­portului din chestiune).

împăratul Franciss iosif printr'p de» clz.une ia lo Februarie lc69 (posed co­pia autentică) ordonă a se da din graţie pentru folos pubde, conform propu -

C o n fe r in ţa d e la L a u s a n n eIn şedinţa plenară a conferinţa4, ţinută eri, Ismed-paşa a cerut un termen

ds 8 zile pentru ca delegaţia otomana sa alba timp sa Studieze punctele trata­tului. Lordul Curzon şi-a exprimat nădejdea că deleg iţii turci vor semna tratatul. ,

t

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nn 2 4 -1 9 * 3

cerilor făcute de consiliul de miniştri, şi anume: proprietatea să se folosească tn stare indiviză şi din venituri să se sprijine şcolile de meserii şi de agri­cultură, manofactiţră şi 'săraci din jad. Ciuc, indiferent de religie şi naţionali- tite. *

Conform actului de donaţie al folo­sinţei, dreptul de proprietate absolut s’a divizat şi s’a înscris astfel:

1) Proprietar de drept, răm ânând Statul s ’a înscris în registrele pub 'lce pe num ele ocoalelor adm inistrative astfel: „Scaunul Ciuc-Qlurgeu şl Cason* scris pe ungureşte: „Cslk-Gyergyó és K ászon-szék*.

2) P roprietar util (uzufructuar) con­form propunerei Consiliului de mi­niştri, s’a înscris »publicul judeţului Ciuc* fără deosebire de naţionalitate şi religie, scris pe ungureşte: „Csikmegye közönsége*.

Adm inistrarea acestor averi s’a făcut dela anul 1869 şi până Ia 1918 de un consiliu de adm inistraţie, care era unul şi aceîaş cu consiliul judeţean fconregaţia judeţeană), care avea capreşedinte pe subprefect, care era şi şeful adm inistrativ în judeţ

Dela 1918 consiliul judeţean de sub éra m aghiară s’a desfiinţat dela condu­cerea judeţului, Insă din cauza tole­ran ţe i a unor organe de Stat, acest consiliu s’a m enţinut şi se m enţine fa conducerea acestor averi, luând c a ­racterul unei instituţii confesionale independente şi num ai bugetul şl alte acte de valoare le prezintă spre ap ro ­bare prefectului de judeţ.

In bugetul din 1921 se prevăd chel- tueli anuale 3.800.000 lei. Bugetul anu­lui acesta încă nu l-am văzut, insă deo­camdată ştim precis că are cheltuell fă­cute cu ocazia exproprierii în suma de 9.720.009 Iei» din care 3 milioane numai cheltueiile consiliului de administraţie, iar restul de 6.720.000 a fost onorariu avo­caţial. Singura populaţie interesată la ex­proprierea acestor întinse moşii este nu­mai populaţia românească, întru cât cea mai apropiată comună ungurească este la 80 km, şi dacă Românii au cerut ex­proprierea în întregime, au cerut-o din motive absolut legale şi dacă legea a- grară se aplică aşa cum este scrisă şi aşa cum legiuitorul a făcut-o, face ca a- cest pământ pur românesc să se dea românilor, care deşi ar fi avut drept de folosinţă la veniturile proprietăţii, totuş nu au căpătat nimic sub éra maghiară, iar acum această instituţie nu acordă burse decât studenţilor, cari merg sâ studieze îu Ungaria.

Din greşeala ce a făcut-o com islunea judeţeană la Ju d ecarea exproprierii, atri­buind d rep ta r de proprietate ai proprie- tanilui de drept, care este Statul, Statul pierde valoarea solului de la 70 mii ju- gâre şi valoarea a 18 corpuri de case, care dacă acum se clarifica o chestiune ce trebuia clarificată de organele admi nistrative încă din anul 1918, toate loca­lurile de şcoli, care au luat acum carac­terul de şcoli şUocaluri confesionale, re­veneau Statului.

Este de prisos a mai insista asupra foloaselor ce le-ara avea sub toate pune tele de vedere, prin aplicarea legii a - grare în spiritul în care este făcută, căci fiecare ban român o presim ţeşte. De aceea nu ne îido im că o lege nu se va putea călca, spre a se evita consolida­rea idealului, naţional pe care evoluţ a dreptăţii şi jertfa a 800 mii de ostaş« ne-a adus o.

Deci populaţia cere exproprierea pe baza legii, care trebu e aplicată faţă de situaţia juridică reală, iar nu aplicarea legii agrare faţă de o situaţie juridică obţinută p in concluzii aşa cum s ’a p ro ­cedat.

„ Delatitu*.

Congresul avocaţilor.C om isiunea perm anen tă a le a să d e

co n g res a hotărî! convocarea co n g re ­sului avocaţilor la O radea-M are pentru zilele d e 10, 11, 12 şi 13 Aprilie 1923.

La 10 şi 11 Aprilie a. c. s e vor ţine şed in ţe le com isiunei perm anente, la 12 şi 13 Aprilie a. c., s e vor ţine şed in ţe le p len are a le congresului.

La o rd inea zilei va fi d iscu tarea re ­gulam entului pen tru o rgan izarea C ase i d e p u to a re şi pensiuni, funcţionarea Uniunei C orpurilo r de avocaţi şi p ro ­p u n erea In ap licare a legel.

C om isiunea perm anen tă a a le s o co- m isiune, c a re s â red ac teze an teproeciu i com pusă din d nii: D. D obrescu , Via- dimir A lhanasovici, G . B. N aum escu, C . Ţunescu, Al. V elescu, C hirilâ Vasi- lescu, D em . D. S toenescu , V. Ton- cescu , Isaia Ionescu, C . A ngelescu, G . Petrovici, N. P ârcu lescu , I. M arşeu (Arad), Vicior D eleu (C luj), G ropşan /T im işoara).

C om isiunea aceas ta se va în trun i Sâm bătă, 3 F ebruarie a. c. la o re le 9 sea ra in sălile C ercu lu i avocaţilor.

Un nou succes sZiarul „Washington Harald“ s«rie, tn nu­

mărul aău din 13 Ianuarie, următoral articol :„Serviciul Aerian al Armatei a en u n ­

ţa t eri că un helicopter, uit aeroplan ce se ridică în m od vertical, a fost în sbo r o m inută şi 42 d e secunde d easupra Câmpului M cCook, ia Dayron, Ohio. lată ce spune declaraţia Serviciului:

Helicopteral s ‘a ridicat dela păm ânt direct în sus; a f pst m anevrat după voinţa operatorului, şi, apoi, s’a c o b o ­rât, aterizând în m od sigur şi uşor. In sbor a avut aceeaşi viteză, iar a te riza­rea 1>a fo^t uşoară. Helicopterul a a r ă ’ ta t un înalt grad de stabilitate inerentă

Sborul s’a făcut în faţa m ultor ofic^ri de a rm ită , am ploiaţi al Câmpului McCook şi unui m are num ăr d e alte persoane. Cu toate că sborui a d u rat mai puţin de două minute, totuşi, se v a no ta că primul sbo r cu un aerop lan provăzut cu un m otor „mai greu decât aeru l“, făcut de fraţii Wrighr, în 17 Decembrie 1903, a durat a b a 59 de secunde.

Acest helicopter, fab îcat de Serviciul Aerian al Armatei, a fost desem nat de doctorul G. de Botezat, on savan t ingi-. ner de aeroplane, şi const uit sub sa« prav gherea sa personală. — Helicopte­rul Botezat a re o greutate totală de 3 ,60) fanţi — în care este indus şi pi« lotul şi combustibilul. Are patru elice orizontale, pase în acţiune d e un m otor de 170 putere de cai“ .

Noi, româaii, ne mâairim că d-1 Botezat este un fiu al neamu­lui nostru şi că a îmbogăţit, cu mai multe invenţii, armata ame­ricană.

• •Iată. o« găsim în „Románál dia Atnsrica“

de Ş. Dralza, — despre acest savant român:„Dom nul Botezat, născu t în B asarab ia,

descen d en t al unei vechi familii m ol­doveneşti, a făcut studii stră lucite d e inginerie la şco lile m ari din Europa, trecândU 'Şi teza de doctorat la Paris. La izbucnirea revoluţiei ruse, a ces t Ro m ân b asarab ean e ra profesor Ia Şcoala Politehnică din P e tro g rad şi, când Am basadoru l A m erican a părăsit Rusia, fiind luat sub ocro tirea acestu ia , d-1 Botezat a accep ta t să treacă Atlanticul pentru a*şi continua aco 'o lucrările sa le . D e fapt, p ropunerea nu era o favoare pentru d l Botezat, ci pentru Americani, ca re u rm ăriseră invenţiile şi teoriile a- cestu i savant în dom eniul aviaţiei şi

1 geniului românp rin sese ră momentul d e a aduce în că un om d e seam ă în fara lor.

D e îndată ce a d eb arca t d-l B otezat, a fost num it Şef-Expert A erodinam ic la A erodrom ul din Dayton, ce l mai m are şi m ai perfecţionat aerodrom din lum e, aparţinând M inistrului de Razboiu al Statelor-Unite. O rice tip nou de ae ro ­plan e supus calcu le lor şi in spec ţie i acestu i Rom ân, ca re a re ultimul cuvânt în privinţa accep tăre i acelui ap ara t pentru serviciul militar al aviaţiei. D e s ­coperirile savantului nostru sunt u rm ă­rite cu in te res şi în p resa ştiinţifică e u ­ro p ean ă* . „Am erica*.

Ştiri din BanatTimişoara, 30 Ian.

T re c e r e a M. S. R eg in a M a ria a S e r ­b ie i p r in g a ra T im iş o a ra . — L ip sa

z a h ă ru lu i.

Azi de dim ineaţa, la ora 10'30 a tre ­cut prin g ara locală M. Sa Regina Ma­ria a Serbiei. T renul specia l ai M. S a le a fost întâm pinat în gară de către d-1

■ gen. G ăvânescu i, d-1 prefect C oste , d-1 prim ar G eorgevici, d 1 prefect al poli­ţiei dr. V Liuba, d l d irector al fabri- cei de tutun . D ion M ardan şi alte n o ­tabilităţi civile şi m ilitare.

M. Sa ftind obosită, nu s’a putut a ră ta ; în s himb adiutantul M. S a le s ’a între­ţinut foarte a m a b l cu cei d e faţă, tim p de un sfert de ceas , câ t a răm as trenul în gară.

*Lipsa zahărului p e p iaţa T im işoarei

s e resim te de săptăm âni de ziie. P u ­blicul a fost încredinţat de nenum ărate ori, c ă a cea s tă s ta re de lucruri e s te num ai m om entană şi că în cu rân d vor sosi la Tim işoara 30 de vagoane d e zahăr, ca re s c vor pune în vânzare to t pe p reta i de p ân ă acum a. V agoanele aces tea nu au sosit nici până astăzi, iar consum atorii se vad lipsiţi com plect de aces t articol alim entar d e prim a n e ­cesitate.

S e vorbeşte că zahăr a r fi destu l în o raş, dar că negustorii I a u ascu n s, cu intenţia d e a-1 specula . D acă a c ea s tă versiune co respunde adevărului, au tori­tăţile n o astre sunt d a to a re să intervie cât mai în g rab ă şi câ t mai energ ic.

Note dinHalle, 29 Ianuarie 1923.

Am văzut la Halle un frum os oraş al Saxoniei — al 3-lea ia ordinea mă rimei (D resda, Lipsea, H âde) cu 200 000 locuitori, panct de întâlnire a 10 Huli ferate, cu universitate şi şcoli celebre, cari form ează gloria Germ aniei trecute şi on obiect de m ândrire al Germ aniei de azi— am văzut,aici, reprezentându-se la teatru piesa „R osenkavaiier“ de Ri chard S trauss. N a vreau să vorbesc de reprezentaţiune, care nu conţine nimic deosebit, afară doar de faptnl, că ,cu 600 mărci =» 10 lei, cu un loc de prim ul rang şi costum ele fşi scena de-o bogăţie, care nu te lasă de loc să În tre­vezi g reu ta tea vieţii de azi, ci vreau nu­mai să reproduc ceva din program , mai bine zis, de pe dosul program ului. A- num e e bunul obiceiu ia multe teatre germ ane, de*a face educaţinnea publicu­lui şi aşa destui de disciplinat — tipă­rind pe program porunci scurte pentru publicul vizitator. Reproduc câteva din aceste 10 porunci, com puse de dr. Karl Zeiss, directorul general al teatrelor ba­vareze, ca să Învăţăm şi noi ceva din ele:

1. Vino punctual la reprezentaţie. Cel ce vine prea târziu, este o cauză publică de mânie, fie că îşi ocupă locul în d e ­cursul reprezentaţiei, fie că se plimbă îm preună cu alţi tovarăşi întârziaţi (N achzugler) pe dinaintea uşilor în ­chise.

2. Părăseşte sala numai când a sunat ultimul ton sau ultimul cuvânt. Gândul la um brelă şi palton om oară, ceeace de regulă trebuie să fie culmea deliciului teatral: finalul.

3. Nu turbura vecinul în decursul tea­trului prin sgom ote de hârtie, scârţăire d e scaun şi comentarii relativ la piesă sau actori. Vecinul ar avea dreptul să ceară despăgubire pentru pierderea savurării estetice.

4. Una trebuie să-ţi notezi necondi­ţionat, că dacă ai un catar bronchia!,

Germaniasă răm âi acasă. Nn num ai câteva „po­inte* au fost distruse, dar chiar acte în ­tregi se pot distruge prin concertele su. părătoare de tuse,

5. Ai curajul opiniei proprii ia ap re­cierea unei piese şl nu te lăsa influen­ţat de câteva cuvinte lapidare ale v e ­cinului.

6. Fereşte .te de a deprecia imediat o operă, căci nu uita că im periul artei dram atice cuprinde dela cele mai sgu* duitoare m om ente, pâaă la cel mai se-nin um or toată scala afectelor sufleteşti.

•

Cât farm ac neobişnuit îm prum ută unui oraş şi câtă pietate îţi inspiră amintirile Istorice. Nici un oraş din lume nu se poate, bine înţeles, com para cu Parisul, când e vorba de cele mai însem nate ca*

1 pltale din istoria omenirii. Cu câtă umi­lită pietate cobori ia Paris treptele din Domul invalizilor, spre a vedea m orm ân­tul m arelui Îm părat cu cuvintele ce ţi se sapă pentru to tdeauna în inimă: „Je désire, que mes cendres reposent sur les bords de ia Sem e au miilea du peuple français que j’ai tan t aimé*. Dar nu eram pregătit ca şi la Lipsea să re­găseşti atâtea amintiri de m arele N apo­leon. Pe aici a trecut e! îa Rusia în fruntea arm atei franceze la anul 1812. Jurul oraşului a fost teatru l m areior lupte fatale pentru N apoleon, între el şi aliaţii de-atunci (Ruşi-Austraci Prusiacl) dela 1 6 —19 Oct. 1813. N apoleon îşi concentrase trupele sale (mat mult de Y* milion) soldaţi în jurul Lipscei — el urcându*se pe o colină — azi eternizată cu un simplu m onum ent cu inscripţia „Hier weilte Napoleon am 18. Okt. 1813 die Kämpfe der Völkerschlacht beo­bachtend“. Sunt conştienţios însem nate p e acest câm p de luptă şi colina num ită „M onarchenhügel*, unde după învingere s’ar fi întâlnit cei 3 raonarchi aliaţi cu generalul învingător Blücher, — locul unde căzu prlucipele polon Pom atow sky,

aparând fisneul drept al arm atei fran ­ceze — poziţia pe care o ocupase cava­leria eroică a generalului M urat, 'la mij­locul acestui câmp de luptă ia o jum. de oră de L psca se ridică m oau nentul lup­tei popoarelor ,V d kerdenkm al*, care formează m ândria şi gloria poporulu germ aa îa grandiosltatea lui, care ţi amin­teşte prin dimensiunile lui colosale ar chitectura im posantâ clasică.

Ap o! o s e re întreagă de num e cele» bre ^ e ln e ra ru re germ ane, Iu N :um<rkRr. No. 3 a io cu t Qoeihe c t student 1765— 768) în G irnrnaischesir. No. 15 ' Ces- sing (1746—748), îa H irn strasie 5 Schit» Ier când venise la Lipsea pentru a-şi vedea prem era piesei sale „Ole Jung- frâu von Orieans*. Atunci şi-a scris şi celebrul său cântec nAn die Ereude". C asa unde a avut loc renum ita d isp u u - ţlune între Luther, Karlstadt şi Eck, unde s ’a născut Richard W agaer, b ,se­rica în csre Bach a servit în calitate de cantor, frum oasa pivniţă Auerbach, unde şi azi poţi vedea butoiul pe care a că lârit Doctorul Faust, eroul legendar al celui mai m are poet germ an.

C ât de mult se aseam ăn ă viata şi ca rie ra popoarelo r cu a singuraticului individ, o vezi atunci cân d călă toreşti mult şi faci studii şi com paraţii. Întoc­mai cam individul — oricare i-ar fi c a ­riera — îşi poare câştiga în m od du­rabil în cred erea oam enilor şi-şi poa te asigura o viaţă multa mita (d e fericire nu m ai vorbim în zilele n o astre ) dacă a re ca bază a tuturor acţiunilor sa le două cuvinte: munca şi cinstea, sau dacă vrem să zicem munca cinstită, ace iaş lucru se rep e tă în m are în viaţa p o ­poarelor. Acuma în ţeleg de ce ştiinţa, com erţul, industria, arta germ ană am e­ninţa înainte de războiu să cu cerească lum ea în treagă. P e nici un teren n ’au simţit a şa de dureros d ep ă rta rea între noi şi popru l germ an, ca tocm ai pe aces t teren al mancei cinstite. C e m uncă ex traord inară cinstită, disciplinată, sis* tem izată, punctuală,vezi în spitale, clinici, universităţi, jjţbăncl, prăvălii, inşii-

tuţiuni de tot felul, private sau d e S ta t câ tă în c red ere în rap o a rte le d in tre oam eni, căci cuvântul dat e sfânt şi sim |ui de ono ire cu toate e fec te le anti- m orale ale războiului — face parte in­tegrală din ca rac te r — după cum du» re re face m inciuna Ia noi.

Mai am observat încă un lucru g ran ­dios aci pe care ia noi nu se pune destulă im portanţă. In nici o ţa ră din iu ne «u se cultivă aşa voinţa şi nu s ’au scris a tâ tea cărţi d esp re ed u carea voinţei ca in Germ ania. O nouă m ică broşură a iui Theralw Mana „Auf den W iilen kommt es an* ap ă ru tă num ai, acum 3 sâp t în 100,000 exem plare — e deja epuizată. G erm ania de azi c a re suferă o cum pătă umilire ş i fierbe de ură şi dor de răzbunare, d e m entalitate (exceptând, bine înţeles eamanhth) a b ­solut m onarchisticâ — în sen su l filoso- fiei iui Nietsche — cred e c ă num ai în individualităţile puternice(»U itram ensch*) zice: soartea popoarelor, în timp ce in mod regretab il se pune în so co tea la Franţei toate suferinţele de azi, uitân* du-se cu totul, aici, în G erm ania, că şl în ţările învingătoare asp ec tu l viefei e cu totul a la i decât cei din 1914.

Dr. Sacia-Sibianu.

J0000000030003000300030C030000000000000000000

Invitare K .§ Clubul sportiv „COLŢEA* cran- § § jeazâ îa ziua de 4 Februarie 1923, | § în sălile „Redouf&i* un |

I B7U m nscnT. %| începutul la ora 9 seara. ş | Masca nu e obligatoare. J

OOOO 30000000 3000 3000 30CC 3000 000000003303300030000000OCK

Clubul sportiv „Coltea* a ran jează în ziua de 4 F ebruarie 1923, o ra 9 seara, în sălile Redoutei un m are bal mascaîy-. M asca nu este ob ligatoare. Comitetul aranjator.

Nr. 24 —1823 0A2ETA*TRANSlLVANIBl Pagina 3

' i f

<

Bursa: 1 Februarie 1 9 2 3 .

Leul la Zürich: 2 centime— Leul la Paris 7.15, —- Dolarul scade — Ura sterlină câştiga naui puncte ia Zürich şi scade la Paris. —

Deschiderea de eri, la Zürich, arătase leul la 1.90, ceeaee în­semna tendinţa de scădere nonă.

La închiderea bursei, însă, am avut următoarele cursuri :Leul centime 2.— Făcând paritatea obţinem:Francul 15,77, Lira st-rlină în creştere la 1244, faţă de 1243

eri; Dolarul 267 faţă de 268 î i scădere faţă de eri; lira italiană 12.65 staţionar: dinarul jugoslav: 2.37 în creştere faţă de eri 2.30; coroana cehoslovacă: 7.25 faţă de 7.17.

Leul pierde din nou câteva puncte numai faţă de lira sterlină, dinar şi coroana cehoslovacă,—după închiderea bursei din Zürich, ceea- >8 indică deschiderea de azi cu o îmbunătăţire a leului faţă de do­

lar şi de francul francez.Cursul nostru la Paris se îmbunătăţeşte din cauza câderei fran­

cului, dar faţă de francul elveţias, el rămâne în starea mizerabilă de <mai înainte.

Cursul ar ii de franci 6 35, suta de lei, după cursul Zürich.La Paris, însă, leul a atins eri cursul 7.15, ceeace vădeşte o

îmbunătăţire reală faţă de francul francez.Lira sterlină la Paris are faţă de leu o cădere însemnată: se

putea cumpăra eri cu 1090—1100, pe când la Zürich ea cota 1244 lei.

Fluctuaţiile acestea nu pot însă să ne dea vre-o asigurare. Numai când faţă de francul elveţian va înregistra urcări simţitoare, putem spune că vom începe a avea o reală îmbunătăţire a valutei noastre.

fieprimarea mişcărilor antisemiteBucureşti. — Pentra reprim area m işcărilor antisem ite a intervenit însuşi M.

.Sa Regele. Ca o urm are a acestei intervenţii, a avu t loc o consfătuire a capilor ^autorităţilor, M care s’a decis luarea de măsuri energice pentru restabilirea ordine*.

Parchetul a şi deschis acţiune publică îm potriva urm ătorilor 6 studenţi im=* plicaţi în tulburări: Ion Costea, Vasile Vasilescu, I. M arian, Cristache Mihăiîescu, Nlcolae Roşu şi V. A tanasiu, cari au fost deţinuţi.

Evreii, cari hotărâseră închiderea prăvăliilor, au revenit, deschizând prăvăliile.

>

fi ’Gafei4'deia Cmc decoraţi

Nl-se scrie :Este cunoscut opiniei publice isp rava

onor membrii dela Comisia judeţeană din judeţul Cfuc, prin scoaterea dela ex­propriere a întinselor averi ce a p ir ţin »Bunurilor P rivate“ în p agnba Statului şi în detrimentul sătenilor din com unele rom âneşti: Bilhor, Corbu, Tulgheş, Blcaz

i şi Sărm aş, şi de sigur este cunoscută această mGafâ* ş* guvernului, care s -a grăbit să răsplătească isprava acestor oameni printr’o decorare.

In »Monitorul Oficial8 Nr. 215 d in 31 Dec. 1922 la pagina 10191 se poate ve­dea că este decorat cu ordinul Coroana României în gradul de ofiţer d-1 Alex. Dumitrescu, agronom ul-şef dela judeţul Cioc, actual Consilier agricol delegat,

4rate cu d-1 Ştefan D um itrescu-Spătar, defect d e Ciuc şl care, după cum se ştie, a contat la judeţul Ciuc dela 15

Noembrie 1922 ca agronom -şef, însă nu s-a prezentat la post decât în ziua de .23 Noem brie 1922, când s-a judecat ex ­proprierea „Bunurilor Private“, adică şi după ce pe ziua d e 20 N oem brie 1922 a fost avansa t dela gradul d e agronom* şef la gradai de Consilier agricol d e ­legat.

Aşa avansare , după cinci zile d e ve­chime într un g rad şi a şa decorare... mai rar!1. Dar... m ai ra r şi a şa isprave.,. la expropriere.

In aceiaş „M onitor Oficial“ la pagina 10198 printre alţi decoraţi vedem şl pe vărul d-Jui Ştefan D um jtrescj-Spâtar, Prefectul judeţului Ciuc, d-1 Virgll Po-

pescu, m em bru la Comisia judeţeană de expropriere, care în «neputinţa de a se distinge pe o activitate: culturală, 1 te* rală, artistică, sau în v re-o m eserie, s-a putut distinge prin felul cum s-a scos dela expropriere „Bunurile P riva te“ din judeţul Ciuc, şi d rep t răsplată, vedem că a căpătat o decora(ie cu Ordinul Co­roana României în gradul de ofiţer,

in timp ce sunt magistraţi, procurori, directori de minister, inspectori, ofiţeri *1 alţi mulţi funcţionari cu o vechime de 12—20 ani într’un grad, şi deşi au o distinsă activitate în folosul Statului, nu au primit nici o dfsţtncţfune cu ocazia lncoronăreî, d a r în schimb s-a aco rd a t la oamenii, d*lui D um itrescu-Spătaru, avansări şi decoraţii pe care guvernul nu le°a aco rd a t nici la m agistraţi, p ro ­curori, directori de Minister, ofiţeri şi alţi funcţionari, care au contribuit cu o muncă istovitoare pentru consolidarea unui ideal naţional.

La cerere putem da pubilcităţel o în ­treagă listă d e distinşi funcţionar!, cari nu au primit asem enea distincţiuni, însă trebuie înţeles aci, că avem listă de funcţionarii, cari au servit interesele S a ­tului şi nu pe ale..,, part culare în p > guba Statului şi a sătenilor.

__ — **Ca prilejul conferinţei anuale a co­

mitetului ceDtral am erican evreesc ra ­portorul Louîs M arschall a făcut co* m uuicare, că conform ultimei statistice num ărul evreilor din lum ea în treagă se urcă la 15.293 815 suflete. D intre aceştia 3.330.000 trăiesc în Am erica, 3 .716000 în Polonia, 2 375.000 în Ucraine,950.000, în Rom ânia,iar restu l se repartizează asupra celorlalte ţări.

Marele Bal al Crucei Boşii Braşovsub Iaalta Prezidenţie de onoare a Majestăţii Sale Regina Maria, ce se va ţinea Miercuri, în j Februarie, în toate sălile Redoutei oră­şeneşti»

Comitetul Crucei Roşii are oaoare a în vita pe calea aceasta, în­treaga societate a cetăţenilor din Braşov, rugându-i să ia parte la această serbare de binefacere.

Doamnele cu toalete de bal sau costum naţional. începutul U ora 9 seara. Bilete se pot cum păra ia m agazinul Bologa, Zink

şi Verzar şi seara Ia cassă.

D n Tvcbbc

0 lămurireCetitorii îşi aduc aminte că, înainte

cu o lună, s 'a scris, io coloanele acestui ziar, despre un învăţător, care, îa Rus a a avut o purtare nerom ânească care continuă să facă parte o i i tabăra iui A^senie Viaicu. D l Radu Prişcu, simfin- dc-se Uzat, s’a p rez id a t ia redacţie, cerând „«â se retracteze calomniile*. Avâad informaţiile dela un om, în a că­rui bună cred nţă nu mă puteam îndoi, am refuzat. Aşteptam ca ci l Prişcu să mă dea î j judecată. N 'a fă .u t o — om motive cari se pot gh i;i uşor. in schim b, în tr’un ziar a cărui onorabilitate se a r­m onizează perfect cu „onoare** d lui Prişcu, a apăru t o scrisoare publică, în care sunt num it calom niator aş.

Eram dator să mă expl c în faţa opi* nici publice.

D*i senator Vescan a binevoit a-m i pune la dispoziţie urm ătoarele date, cari se găseasc în „C artea Neagră a priso- nieri or rom âni din Rusia*. iatâ*le:

Copii din Curtea Neagră nr ii.„76. Inoâ fă torul Rada PrlŞGQ, sub1, la

reg, 2 , tot timpul cât a ţinut perioada luptelor în Ardealt ducea o groază că trupele române îi oor strica grăd na şi casa. Făcea parte încă din timp de pace din tabăra trădătorului Salică et Comp. Braşov Pe Jront, din laşitate, nu s'a înştiinţat.

s. s. subi. Romal Cosaia".Cred că opinia publică este pe depila

edificată.Am întârziat puţin cu achitarea dato­

riei — d-i Prişcu, de s gur, n ’are sâ*mi ierte această întârziere, fiind d*sa foarte exigent în chestiuni de onoare! — dar publicul, sper, mă va scuza, căci nu s ’a întâm plat a ia vina m ea.

Braşov, ia 2 Febr. 1923.Iile Cristea,

profesor.

i®

Guvernul a hotârîi convocarea m are ­lui colegiu şi c o m p le ta re a ep iscopiilo r vacante din Vechiul regat, p recum şiînfiinţarea ep iscop iei o rtodoxe din Bălţi.

*Săptăm âna viitoare va fi hirotonit în

arhiereu, în ca ted ra la din C raiova a se ­sorul consistorial din Sibiu Triteanu, cutitlul de C raioveanul.

*D ela 3 p ân ă la 17 F ebruarie a. c .

vor ţine serviciu de noap te , de am iază şi dum inical Farm aciile „La Urs* str. O rfanilor Nr. 1 şi F arm acia „Tuliiu“ str. Vămii 36.

*Escrocherie. Ion G arcea din com una

Aguştin a reclam at poliţiei că ion Fu- naru din aceeaşi com ună i’a escrocat de sum a de 400 lei, dispărând fără urm ă. Din Auguştin până in Braşov Ion Fa nara l a purtat cu vorba despre nişte afaceri comerciale. In Braşov i*a luat banii şl s 'a făcut nevăzut, poliţia cerce tează.

După ştiri din Belgrad, desbaterile privitoare la m oştenirea după rege le Petru al Serbiei s 'au term inat. Actualul rege ai J igod ia viei, regele A lexandru, m oşteneşte în treaga proprietate Imobilă, care e valorată la 10 milioane dinari. Averea răm asă în bani şi hârtii de v a ­loare se îm parte în părţi e g ile în ţre copiii regelui Petru: regele A lexandru, prinţul G eorge şi prineesa lieaa.

•

La magazii e Băucei Generale a ţării Româneşti Sucursala Braşov, str. fiarei 45 (Antrepozitele Generale pentru Ardeal): se găseşte In permanentă. In depozit, făină de grâu de ambsie calităţi, pro~ ducţia „Morii Teleorman" Alexandria, cu preţurile maximale stabilite; precum şi g âii şi porumb (acaraz) ca preţ de con­curenţă In ori ce cantităţi dela an hecta In sus.

Peatra cantităţi mai nnri (se vinde şl cu vagonnl), comenzile s s vor adresa FEDERALEI COOPERATIVELOR SlTEŞTI BRA- ŞOV (str. Porţii 47), care are reprezen­tanţa Morii pentra I dreg Ardealul, precnnr şi ta Banca Generală a ţârii Româneşti; Sacarsaia Braş v; — iar pentra cantltăp mai mici, direct la magazie (Antrepozite; Antrepozitele fost .Albina* magazia Sr, 3 etaj), unde se va face şi plata.

Se primesc comenzi şi se efectuează prompt şi pentru alte localităţi, prezen- tândiise Insă odată cu comand« şi Certf- ficatul Prefectnrei sau Primăriei comunei unde se transpo tâ grâal sau făina (con~ form formularelor stabilite de Oficial dp control al Pâinel)

La comenzi de minimum 1080 kgr. In raza oraşului, marfa se tiansportâ la do­miciliu contra laxei de camionaj.

Cooperativele Săteşti înscrise Ia „FI- DERALA* pot cumpăra Iacă ia aceleaşi magazii — conform circularilor date — bumbac AngoSiryan ca preţ malt mal redus decât al pieţei

3547 3 --4

£8163 3 - 0

Peatru a face posibil şi celor cu «tare materială mai puţină să se îmbrace cu toată acumpetea, în mod $orăspunzător situaţiei pe care o ocupă, am d esch is In depozitu l m eu o secţiun e pentra c e i cu

STORE MU88'3 unde se pot confecţiona în mod .solid*:

costume ie bărbaţi din stofă ie lână veritab. ci Lei 1600-2800 paltoane deiarnâ din stofa ie M veritabilă cu Lei 1808-2908

MAGAZINUL D E HAINE

N I . H E U M A N N ,16 o ViENA. BRAROV.

?-** 4 «AZBTA TRANSILVANIEI 24 -4923

M in is te ru l L u c ră r ilo r P u b lice , D irec ţiu n e a d e P o d u r i ş i Ş o se le , Cluj.

No. 64/923

Publicaţiune.In baza o rd inulu i Nr. 220 din 12 Ianuarie 1923 a M inisterului L u c re rlo r

P ub lice , D irecţinnea de Poduri şi Ş o se le d in C luj, se publică licitajie cu oferte In ch se pentru* aprovizionarea pietrişului n ecesa r p e şo se le le n a ţio n a le din judeţu l Braşov, şi an u m e:

P ro d u cerea pietrişului s s u p ietrei sp a rte 'trans­portul cu ce ru ţa ş i prizm oirea

m 3 Lei P roducerea pietrişului sau a pietrei sparte, trans­portul cu căru ţa şi prizm uirea

m89 450

Lei1,182.745

Transportul cu căru ţa şi prlzm uirea piarrei sparte sa u a piet işu lai de?a gările indicets în Idbloul

repartizărei pietrişului3120 497.6CO

T ransportu l cu că ru ţa şi prizm uirea pietrei sparte sau a pietrişului de la gările ind icate în tabloul re ­

partizărei pietrişului5.190 400 000

total cu sum a devizului de Lei una su tă nouăzeci si şeap te mii şe ase sute.D citatia se . va tine în ziua de 23 F ebruarie 1923, la ora 11 î i localul D i­

recţiune! de Poduri şi Ş ose le din C luj {strada B rrd e No. 2) şi la Serviciul de P o d u ri şi Ş ose le din Braşov s trad a Fân tânei No. 41.

LU iteţia se publică pentru can tita tea arătată , în să D irecţiunea îşi rezervă d rep tu l cu coeziunea îo ch eere i contractului, să red u că car titatea cu maximum 50% .

A ntreprenorul este obligat pentru preturile un itare oferite să tran sp o rte cu că ru ţa p ia 'ra speria dela gările indicate în t IFoul reparfizerei piefrişulu , în res- tim pul dela în ch ee rea contractului şi p ân ă la 31 Maiu 1924.

Inviiem pe toţi aceia , ca re d o resc a lua parte la licitaţia aceas ta , să-şi înain feze ia num ita D irecţiune seu Serviciu ofertele întocm ite conform p rev ed e­rilo r lege i ccn tebiiităţei publice art. 7 2 - 85 şi condijiunilor mai jo s arătate p ână la o ra 11 a zi'ei fix-te.

D easu p ra ad rese i — pe plicul înch is şi sigilat — a ofertei se va sc rie : „O fcrla peniru aprovizionarea pietrişurilor pe şosfeleie naţionale din jud. B raşov“ .

O ferte s e po t înain ta atât pen ru can tita tea întreagă, câ t şi pentru cantităţi m ai mici. O ferte p an a la Lei 100.000 se pot înainta şi Serviciului, iar peste Lei 1C0.000 num ai D irecjiunei.

O ferte în târziate seu date prin telegram e, cet şi oferte ce re vor cup iinde eonditiuni, nu se vor lua în consid rare.

In oferte se va ară ta rabatul clin preţurile unitare şi nu sum a globală.G aran t a provizorică de 4% a sum ei o fe r te se va depune la careva Admi-

n is freţie F inanciară şi rec ip isa prim ită se va anexa ofertei. A ceastă geran tă — Ia în ch ee rea io n trac iu iu i,— se va com plecta la 6% a sum ei contractate şi dîn fie-care s tuafie se va deirage 4 >/o. D e treg erea aceas ta de 4% se va elibera — d acă lucrările vor fi aflate de bune — după recep ţia provizorică, iar garanţia de 67o num ai după recep ţia definitiva.

P /o e d u l lucră ilor, condiţiuniie sp ecia le pentru aprovizionarea m aterialelor d e î r t e ţinere a şosele lor, şi m odelul de ofe tă se pot vedea zilnic înlre o re le 1 0 —12 )a D irecţiunea de Poduri şi Ş ose le Cluj, şi la Serviciul de Poduri şi Ş o se le din Braşov. O fertele se vor red ac ta num ai după m odelul si tebloul re ­partizare i p ietrişului dat de D irecţiune sau de Serviciu şi exlusiv în limba ro* m ân ească şi răm ân valabile 60 (şeesezec i) de zile.

O ferte le ind ii taie obiigă ofei Untul num ai de cât, ier stalul numai după a- p r o b r n a M inisterului.

Braşov, la 18 Ianuarie 1923,p. Şeful Serviciului d© Poduri şi Şosele Braşov,

3521 2—2 In g in er O rend t.

M iniste ru l L u c ră r ilo r P u b lice , D i r e c ţ iu n e a d** P o d u ri si Ş o se le , Cluj»

Nr. 6 4 -9 2 3 .

Publicaţiune.In b a z a ordinului Nr. 220 din 12 Ianuarie a M inisterului Lucrărilor Publice.

D irecţiunea de Poduri şi Şosele din Cluj, se pub lică licitaţie cu oferte închise pen tru ap ro v iz io n area pietrişului n e c esa r pe şosele le na ţio n a le din judeţu l B raşov, şi a n u m e :

total cu sum a devizului de Lei 1,582.775.Licitaţia se v a tine în z iu a d e 23 F ebruarie 1923, la o ra 11 în localu l Di­

recţiune! de Poduri şi Şosele din Cluj (sfr. B erde 2) şt la Serviciul d e P o d u ri şi Şosele din Braşov, s trad a F ân tânei Nr. 41.

Licitaţia se pub lică pentru can tita tea a ră ta tă . în să D irecţiunea îşi reze rv ă dreptul c u o c a z iu n e a încheerei contractului, să red u că can tita tea cu m axim um 507,,.

A ntreprenoru l este obligat pentru preturile un ita re oferite să transporte eu că ru ţa piatra sp a rtă d e la gările ind icate în tab loul repartizărei pietrişului, în res- tim pul de la în ch ee rea contractului şi p â n â la 31 M aiu 1924-

Invităm pe toti ace ia , ca ii do resc a lua parte Ia licitaţia a c ea s ta , să*şi înain teze la num ita D irecţiune sa u Serviciu ofertele întocm ite conform p revede­rilor legei contabilităţei publice a it. 72— 85 şi conditiunilor m ai jo s a ră ta te p â n ă la o ra 11 a zilei fixate.

D easupra ad rese i — pe plicul închis şi sigilat — a ofertei se va r scrie : „Oferta pentru aprov iz ionarea pietrişurilor pe şoselele na ţio n a le din jud . B raşov*.

O fertele se pot înain ta a tâ t pentru can tita tea în treagă, câ t şi pentru c a n ­tităţi m ai mici. Oferte p â n ă la Lei 100000 se pot înain ta şi Serviciului, iar peste Lei 100-000 num ai Direcţiune?.

Oferte în târziate sau d e te prin telegram e, cât şi oferte care vor cuprinde condiţiuni, nu se vor lua în considerare»

In oferte se va a ra ta raba tu l din preţurile un itare şi nu su m a globală.G aranţia provizorică de 4% a sum ei oferite se va d ep u n e la ca rev a A d­

m inistraţie F inanciară şi recip isa prim ită se v a a n ex a ofeitei. A ceastă g a ran tă la în cheerea contractului — se v a com plecta la 67° a sum H con tracta te şi d in fiecare situaţie se v a detrage 4 7 0. D etregerea a c ea s ta de 4% sa v a e l ib e ra —- d a c ă lucrările vor fi aflate de b u n e — d u p ă recepţia provizorică, iar garan ţia d e 6 7 0 num ai d u p ă recepţia definitivă.

Proectul lucrărilor, condiţiuniie speciale p en tru ap ro v iz io n area m aterialelor de întreţinere a şoselelor, şi m odelul de oferte se pot v ed ea zilnic între orele 10 — 12 la D irecţiunea de Poduri şi Şosele Cluj, şi la Se*viciul de Poduri şi Şosele din Braşov. Ofertele se vor red ac ta num ai d u p ă m odelul şi tabloul re ­partizărei pietrişului d a t de D irecţiune sau de Serviciu şi exclusiv în lim ba ro ­m ân ească şi răm ân valab ile CO (şeesezeci) zile»

ofertantul num ai d e cât, iar S tatu l num ai d u p ă ,

pt. Ş 4fal Serviciului de Poduri şi Şosele, Braşov Inginer Orendt.

Ofertele înfiinţate ap ro b a rea M inisterului.

Braşov, la 18 Ianuarie 1923.

352 J 2 - 0«w» estéin* -4

Nf M ag. 1663/923.

P«b Jscaf liane.Cu privire la pub licaţiunea ap ăru ră

a cu m câ teva zile sub Nr. Mag. 21487 — 922 se p u b lc ă în b a z a inform aţiunii prim ite de ’Cercul de recru tare din lo­calita te, că se p ro ec tează în a rm a ta ro m ân ă o com plectă reorganizare a serviciului sanitar şi astfel toii m edicii, m edicii veterinari, farm aciştii, medicii- den tişn , apoi studenţii în m edicină, farm acie, m :• clici.na veterinară şi d en ­tiştii ă , cari au dreptul liberei practice şi în sfârşit droghiştii, a g e n ţii• sanitari iţi . veterinari, chirurgii auxiliari şi lab o ­ranţii instituţiilor publice, sunt obligaţi să înainteze ia termen ta secţia milim tară o raş. cererile lor de primire în serviciul sanitar al armatei române p â n ă la 3 F ebruarie 1923, în caz că în că nu au trecut d e v â rs ta de 65 ani.

Cererile, pen tru cari se obţin form u­lare ia secţia m ilitară o raş. trebuie să fie pro văzu le cu docum entele înşirate în pub lica ţiunea în tâiu ( 1 - 5), p recum şi cu fnnb .u de l Leu şi 25 b. ajutor.

T reb u ie să se prezinte fiecare fără considerare, că este sau nu neapt pen­tru serviciu, sau că este Băii nu încă* drfít în sânul urmatei române.

B ioşov, ia 30 Ianuarie 1923*3549 2—2 Consiliul orăşenesc.

É ^ Ü fitY S lÉ ST â i* T J l 8I l ld P i y p H ft II»* iP tfl Snm mLui

a

LMIÜFA CU PE TR O L $1 P R E SIU N Epen tru ilum inatul oraşelor, fabriceioi» m agazinelor, 7—10 şantierelor ele. 3501

E co n o m ică , s im p lă şi u ş o r d e m a ­n ip u la t d e v â n z a re la M ag az in e le

i r

J.C E N TR A LA : C a lea V ic to rie i 61, SU C U R SA LA : L Jo scan i No. 73.

B U C U IR E Ş ÎT I. - T e le fo a n e : 3 3 * -1 3 * 1 3 7 - 3 6 .

„Ssxonia“ 5r. 426.

I île vdnz&yB Un imobil SVUmAU&t* V « :,J co m una  S atu lung (jud < Braşov) com pus jţ

V din un sa lon d e p răvălie , cinci VV cam ere de locuit, m agazii, grajd, 0§ g răd ină cu pom i roditori, consiruc- § â ţie din că răm id a . Proprietar RADU A Q 0 .A L D E A . |fi A se ad re sa CoiiStailţl, Strada fiX Mercur Nr 5. 3535 6 - 1 5 J

,Ţ e a t r u l N a t io n a l)Vineri 2 ş? S âm b ătă 3 Februarie,

Filmul DorianTelefonul misterios,

av en tu ra defectiva a lui Heily Brow n în 5 a d e .

Sciisă şi a ra n ja tă d e H a n y Piei.

G o s p o i l il ie !! !Aprovizionaţi-vă : din timp cu :

Conserve

1

s> I i n s « i. w r . .* tâ A n

PILOŢI DE ST EJA Rp en h u construcţie d e poduri, se p o t

furniza în orice d im ensiuni.ANDREI KOCSIS,

Fabrio& ds lemnărie ţi Ferestraî® cu «buri, Braşov, 3539 3—10

I m r PROPRIUL SĂU D U ŞM A Nm e ste a ce la , dare în a lm e de-a s e p rev ed ea cii h a in ele n e c e sa r e , nu cerce ­

tează , fără obligaţia d e-a cum păra, M agazinul b o g a t asortat

lo s if 'K le in ş i fiu lB r a ş o v , s t r a d a lf*n««N Ho, 2 4 (vis-5-vis cu biserica catolică).

fi 1 v3 e x ,v i c I " U . s o l i d .

le l i n i si i idin cele mai renumite : fabrici din ţară :

i J E t tS a o f l a C o lo n ia l®

26. Şirul Inului 26.

Preliirile cele ii emule.- 3550 1-3

C a u t v i r g h i i (bile) d8 b r a dd«la 10 . f 'I cm. os ta

vârf, de.ia 4 metri înbază şi 6 cm. sus iungimea*

Z F x e ţ'u .r l i e f t i n e .'23—100

| cojite, u sca te . Să se a ra te preţul pe m d ru cub şi staţia d e încărcare*

2 - 0 I. Baligă, Â zuga.

í t ó M f c O - & C O M P ,