GiZETĂ TRINSILYiMIEIR E D A C T 1 U X E A Ş I A D M I J i I S T R A Ţ I U N E A :

BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22.

„ G A Z E T A “ IE S E ÎN F IE C A R E D I.eanii anâ 12 fior., pe ş e s e luni 6 fior., pe t r e i l u n i 3 fior.

România şi străinătate:Pe ană 36 fr., pe ş 6 s e l uni 18 fr., pe t r e i l uni 9 franci.

A N U L Ü XLVII . A N U S O I U B 1 L E :© seriă garmondu 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare.

S c r iso r i nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retrămitu.

S E P R E N U ME R Ă :la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.

NR 5 9 . Duminecă în 2 9 Aprïle (11 Maiu) 1 8 8 4 .

Braşovu în 28 Aprile (10 Maiu).Cu viuă bucuria şi mulţumire amü cetitű

scrisórea bravului preotű şi învăţătorii din Intre- alde, în care ne anunţă, că Muntenii noştri vorü

sé serbeze cu deosebita solemnitate aniversarea memorabilei <Ş.ile de 3 (15) Maiu 1848.

Frumósá şi nobilă hotărire!Unű poporü, care nu-şi aduce aminte de

(jilele mari din trecutulii lui şi de bărbaţii, cari au luptatu pentru libertatea şi drepturile lui, nu merită sé fie respectatű de alte popóre, nu me­rită, sé fie liberű. Cine sé respecteze pe celű ce însuşi nu pune preţii pe ceea ce a fostű şi este, şi cum va puté dobéndi vreodată libertate celu ce nu aspiră la ea şi nu se gândesce la cei ce au suferitu pentru a i-o câştiga ?

Poporulü romanü a trebuitü sé îndure multe vécuri sclăvia, dér nici odată jugulu ei, de ar íi apésatű câtu de greu asupră-i, nu Tar fi pututü aduce la acea stare decăzută, ca să-şi uite de aceea ce a fostü odată în vechiulü séu páméntű şi sé nu mai aibă dorinţe şi aspiraţiunî. Viuă a fostű intotdéuna consciinţa naţională în pep- turile Româniloru, dér foculű era ascunsii sub spuză şi a trebuitü să soséscá o <}i ca cea dela 3(15 Maiű) 1848, pentru ca lumea sé afle, că Romanulü trăiesce şi că nu vrea sé renunţe la

ijegea şi limba sa.Da, Romanulü trăiesce şi viuă şi neştirbită

este consciinţa lui naţională. Muntenii nu vorü serbá singuri amintirea măreţei adunări dela 1848. Toţi Românii bine simţitori din Carpaţi până la Tisa vorü sérbátorí împreună cu ei, căci diua de3 (15) Maiű 1848 a vestitü pentru toţi renas- cerea naţională.

Pentru întâia <5ră după vécuri de suferinţă şi-au datű mâna pe cámpulü libertăţii fiii naţi- unei române din tóté unghiurile înaintea lui Dnmnedeu şi a ómenilorü, că vorü fi fraţi şi ca toţi vorü stărui şi vorü lucrá împreună cu tóté üíjlócele legiuite pentru redobândirea libertăţii şi a egalei îndreptăţiri naţionale.

ţ)iua de 3 (15) Maiű trebue sé fie sfântă pentru tóta suflarea románéscá, fiindü că in acéstá (ji fiii poporului în unire şi bună înţelegere au incheiatü între sine marele pactű alű solida­rităţii naţionale şi au proclamatű adevărata fră­ţietate cu tóté popórele conlocuitóre.

Din aeestü sacru isvorű sé se adape toţi cei ce voiescü sé védá patria şi popórele ei fe­ricite, ear nu din bâltâca infectată a umilirei naţionale!

Cronica evenemintelorü politice.In camera magnaţilora a urmatű desbaterea

asupra legii i n d u s t r i a l e . Articolulű 122, care tratézá despere corporaţiunile industriale, a provo­cată o discuţiune mai importantă. Corniţele Zi- iliy a propusü, ca meseriaşii sé fie siliţi a face pute din corporaţiuni. Acésta propunere a fostű respinsă cn 50 oontra 30 voturi şi s’a primitű tecstulü în modulü, cum a fostű redactatű de camera deputaţilora.

D. Somosich, membru alű camerei deputa­ţilor a interpelatű pe ministrulű lucrárilorü, publice în privinţa construirei liniei ferate Pesta- Strigonu. După réspunsulű d-lui Ministru Kemény, deputatulű Hermann a supusü d-lui Ministru de financie o petiţiune subscrisă de 550 locuitori din

inű, cari cerü prelungirea terminului încă

cu doi ani pentru plătirea sumelorű împrumutate delà statü.

*

Se crede, că în Reichstag’!1ü din Berlinű atâtù Polonii câtü şi Alsaţianii vorű votá în contra prelungirei l e g i i s o c i a l i ş t i l o r ű. „Norddeu- tsche Alîg. Ztg.“ combate amendamentulü d-lui Windthorot şi face nisce observaţiuni fórte sarcas­tice la adresa dênsului, care cere înlăturarea legei socialiştilom.

Numita fóie atacă afară de acésta pe leade- rulü centrului, d. Windthorst, şi pentru că a pri­mitű din partea dómnelorű polonese o adresă de recunoscinţă din causă, că a susţinutti cu multă căldură propunerea relativă la admiterea limbei polonese în afacerile publice ale statului. Pentru acestű motivü, (Jiarulű citatű <Jice : „înregistrămü acéstá faptă ca dovadă în favórea susţînerei tesei nóstre. Cine a sciutü sé câştige favórea dómne- lorü polonese ín acelű gradü ca d. Windthorst, acela de bună séma e ínstráinatű de inimile băr- baţilom germani.“

Scirile cele mai noué telegrafice, ce ne so- sescű din Berlinű, confirmă, că principele de Bis­marck este hotárítű de a disolva Reichstagulü, décá maioritatea nu va primi proiectulű privitorű la prelungirea legei socialiştilom. Bismarck a adusü spre susţinerea proiectului séu nisce argumente, cărora nu li se póte denega importanţa faţă cu împrejurările reale ale lucrátorilorű germani.

Sciri telegrafice.(Serv. part. alQ »Gaz. Trans.«)

Berlin, 10 Mai. — Impăratulu Grermaniei a acordatu moştenitorului tronului Rusiei ordinulu „Vulturulu negru.“

In Reichstag urmăză desbaterea în privinţa prelungirii legii socialiştiloru. Cancelarulu im­periului, principele de Bismarck, a declarată în modii categoricii, că legile escepţionale în contra socialiştiloru, numai atunci voru pute fi înlătu­rate, dăcă lucrătoriloru li se va oferi ocasiunea de-a pută munci; dăcă în caşuri de b61ă voru fi îngrijiţi; decă ajungândii în neputinţă de-a pută munci voru fi întreţinuţi.

Pentru aducerea câtu mai curendu a acestoru legi şi pentru luarea acestoru măsuri, pledăză principele de Bismarck cu multă stăruinţă în discursulu său.

„Obstrucţiunile parlamentare, a <Jisu prin­cip ele-cancelar i i , împiedecă guvernulii în aceste ale săle stăruinţe. Decă parlamentulii va res­pinge proiectulu, atunci unu nou parlamentă va fi convocaţii pentru discutarea lui.“

Reichstagulu a amănatu pe mâne continua­rea desbateriloru. Mâne sără va fi la princi­pele de Bismarck o serată, la care sunt invitaţi mai mulţi bărbaţi politici.

Roma, 10 Mai. —- Distinsulii poeţii, Prati a încetată eri din viaţă.

Bucuresci, 10 Mai. — In şedinţa de eri a Ca merii deputaţiloră, d. deputatii Epurescu, a interpelată dăca guvernulă voesce a denunciâ convenţiunea comercială cu Austro-Ungaria.

Felicitări la adresa nóstrá.N e g r i l e s c î 23 Aprile.

Marile sacrificii precum şi abnegaţiunea, cu cari conduceţi neobositü stindardulü intereselorü nóstre naţio­nale, pre lângă tóté dificultăţile, ba chiar şi loviturile din partea adversarilorü noştri, precum şi a unorü Români deşertaţi în castrele străine, naţiunea nostră lovită de sórte nu vi le póte recompensă. Resplătăscă-vi-le bunulă Dumne^éu. Vé felicitámü din inimă cu toţii dorindú-vé succesü strălucită şi viăţă îndelungată. Ve vomü urma totdéuna. Constantină Inga, preotű.

C a r a n s e b e ş ă 8 Aprile.Vé rogü sé primiţi în numele mai multorü Români

de aici felicitările şi mulţămirile nôstre pentru noulü pasü ce l’a fâcutü >Gazeta.« Dr. Ioană Paulii.

L u g o ş ă 2 Maiu.»Gândă tôtâ lumea română vë aplaudézâ pentru

îmbucurătorulă pasü făcută înainte pe calea (liaristicei năstre ciscarpatine, concedeţi-mî, ca së vină, deşi pote celă din urmă, şi de pe malurile Timişului së vë aducă felicitări din multe inimi românesci.

înainte cu Dumnedëu şi cu credinţa neînfrântă în sânţenia causei, pentru care luptaţi şi fiţi siguri de bine­cuvântările unui întregă poporă!« Ună june română.

Mulţămindă din totü sufletulü pentru aceste încuragiăt6re dovedi de simpatia, dorimü ca urările, ce ni se facü să fiă făcute într’unü césü bunü! -------------

Cronica çLilei.Astă sérà nu se va representa la teatru »Trovatore,«

din causa îmormentării împëràtesii M a r i a Anna . Piesa se va da Duminecă séra.

*

Din B l a ş i ă ni se scrie, că teologii de acolo ar fi fostă pedepsiţi, pentru că şi-aă manifestată simţămintele de aderinţă la (plnica apariţiune a »Gazetei Transilva­niei. «

Lucrulă se pare de necrezută şi amă regretă din inimă, décà acéstâ scire s’ar confirma.

*

,Srbski Narod« vorbesce despre o circulară a epis­copului din Verşeţă, K e n g y e l a c z , adresată preoţimei diecesei sale, în care o provăcă, ca împreună cu credin­cioşii sëi së s p r i j i n é s c à pe c a n d i d a ţ i i g u v e r n a m e n t a l i .

*

Aflămă că d. C a 1 e n d e r u, preşedintele de admi- nistraţiune a căiloră ferate române, a trecută cu trenulă de eri spre Viena. Ca delegaţi la conferinţa, ce se va ţină acolo, guvernulă română a trimisă pe d~nii Mânescu, şefulă serviciului comercială din direcţia căiloră ferate, şi Kalmară, şefă de birou din acelaşă serviciu. Sperămă că delegaţi voră stărui în interesulă comerciului interioră română së egaliseze tarifele locale cu cele directe.

*

D. Sturza, ministrulă de esterne ală României, s’a întorsă din misiunea ce a avută în streinătate.

*

Legea încontra comerciului ambulantă, cjice > Româ­nia,« s’a pusă în aplicare dela 17 Aprile. Cu tôte acestea, Jidovii nu încetăză a umbla pe furişă cu mărunţişuri.

*

»Naţiunea« scrie: se (Jice că d i r e c ţ i a g e n e r a l ă a drumuriloră de feră române a comandată uniformele iuncţionariloră ei la o c a s ă j i d o v ă s c ă din Viena.*

Noi scimă positivă, că mai bine de doi ani aceea casă furnisăză funcţionariloră uniformele, întroducêndu-le în ţără fără vamă.

*

In Spania s’a serbată, dice »Românulă,« a n i v e r ­s a r e a i n s u r e c ţ i u n e i din Madridă contra armatei fran- cese, comandată de Murată în 1808. Intr’o proclamaţiune, ce a fostă afişată pe zidurile capitalei, primarulă Madri­dului amintesce acăstă dată naţională şi sferşesce cu cu­vintele următore :

»Së înveţămă pe copiii noştri, vitejia strămoşiloră loră ; săîacem ă înse acésta pentru a-le inspira iubirea de patriă, ér nu pentru a întreţine o ură ce n’are cuventă d’a esista între naţiuni, cari se stimă şi se respectă.«

*

D. K. Nyropă, profesoră de limbile romanice la Uni­versitatea din Copenhaga, actualmente se află în Bucu- resci, unde va rëmâné mai multă timpă pentru a învăţa limba şi obiceiurile poporului româuă.

*

»Telegrafulă« află că’n Odessa c o m e r c i u l ă de g r â n e este într’o mare decadenţă. Comercianţii sunt îngrijaţi. Preţulă grâneloră a căzută până la 3 şi 2 ruble pe c e t v e r t ă (1 cetvertă are 209.902 litri.)

*

Guvernulă turcescă a întocmită ună n o ă r e g u l a - m e n t ă p e n t r u pa ş a p d r t e , care (|ice, că supuşii sta-

telorti streine, amice şi. aliate Turciei, sunt. datori să aibă la intrarea lorii în Turcia unii paşaport ii în regulă. Acestă pasaportă trebue se fie visaţii de cătră unii re- presentantii diplomaticii seu consularii alii Porţii în strei- nătate. In casii cândă acesta misiune diplomatică ori consulară arii lipsi în ţera, de unde vine purtătorulii paşa­portului, visa autorităţii, de care depinde elă, va fi con­siderată ca îndestulătore. Decă însă purtătorulii întelnesce unu representantii diplomaticii seu consularii turcescii în cursulii călătoriei sale, elu e ţinuţii de a-şî visa pasa- portulă de cătră densulă. Taxa visei e de 20 piaştri (4 lei 44 bani.)

*Emigraţiunea din Germania, ^ice »România liberă,«

a luaţii în luna Aprile mare întindere; în decursulii ei au părăsiţii Germania 30.000 de omeni, cu deosebire plugari. *

Seminariştii din Francia sunt supuşi serviciului militarii de trei ani. Papa a declaraţii, că va eşi din atitudinea sa neutră de până acum faţă cu republica francesă.

*V e n i t u r i l e F r a n c i e i din vinderea tutunului

în anulii 1882 au ajunsii suma de 371 milione franci.*

Domnele aristocrate francese s’au săturatii de pre­umblări cu trăsura. Preumblarea pe josă e o modă acumii. Gomitesa P o t c k a a făcuţii drumulii dela Parisii la Versailles şi îndărătă, fără trăsură. Ducesa d ’ U z e s s’a hotărâtii să căletorescă pe joşii până la Monaco.

Sinodulu Archidiecesanu.(Coresp. part. a »Gaz. Trans.«)

S i b i i ă , 21 Aprile.

V’amă promisă că voiu raporta câte ceva din des- baterile sinodului archidiecesanii. Credă că corespon­denţa mea e bine-venită; şi decă amii întârdiată, causa a foştii că nu putemă fi unii simplu raportorii, fără a’mî da şi eu părerile mele proprii asupra unoră cestiuni care nu puteu fi numai simplu înregistrate cum s’au pe­trecută.

Se înţelege că trebue se începu cu deschiderea, care vă este cunoscută că s’au făcută cu ceremonia obicinu­ită.

Escelenţa Sa, P. SS. Archiepiscopă şi Mitropolită, Mironă Romanulă, a deschisă Sinodulă prin o cuventare care ve este cunoscută. In acea cuventare a arătată în modă sublimă ună mare adevără cândă, apelendă la o conlucrare solidară pentru prosperarea sântei biserici, a disă că »asupririle din partea străiniloră ne adună şi ne întărescă; er certele şi împărecherile din sînulă nostru ne risipescă şi ne consumă puterile.

Cele mai »grele fatalităţi ale bisericii au provenită totdeuna din discordia nutrită între aceia, cari erau che­maţi a propaga pacea şi buna înţelegere. D-deu să fe- rescă sfânta nostră biserică de fatalităţile, în cari o-ar pute împinge lipsa de tactă seu chiar impietatea fiiloră săi.*

Sublime învăţături şi poveţe! Numai câtă celă ce le pronunţă ex c a t h e d r a în faţa bisericii nu le prac­tica în viaţa publică. Poporală română dice: să f a c i c e d i c e p o p a , d a r se nu f a c i c e f a c e popa. Prea S. Sa, cu părere de rău trebue să-o spună, s’a pusă pe arena politică în fruntea aceloră fii păcătoşi ai naţiunei române, cari voră să spargă solidaritatea, să strice pacea şi să turbure buna înţelegere dintre Românii ardeleni şi bănăţeni. Altă morală în biserică, altă mo­

rală în politică! Adta uu mintea mea cea simplă nu o pricepă. Ce e dreptă, unii susţină, că în politică nu e- sistă moralitate, ci numai calcule şi interese. De ar fi numai cu politica a şa ! Dar din nenorocire sunt mulţi şi de aceia cari au scosă morala şi din practica bisericii, înlocuind’o cu mârşava poftă de câştigă, vendendă cele mai sfinte interese ale bisericii.

Fapte românescî şi activitate neobosită cere naţi­unea română dela capii ei bisericesci, atâtă pe tărâmulă bisericescă, câtă şi pe celă publică-politică. Cu cuvinte frumóse şi cu frase bombastice nu se póte scăpa nici na­ţiunea nici biserica din fatalităţile cu care are să lupte; căci asemenea cuvinte sunt numai ca arama cea răsună­tor e.

După aceste reflecţiuni, permiteţi-mi a vă schiţa aci unele cestiuni mai însemnate din cele petrecute în şe­dinţele sinodului. Constituindu-se biroulă definitivă şi a- legéndu-se diferitele comisiuni, presidiulu depune şi îna- intézá respectiveloră comisiuni urmátórele raporturi; 1) Raportulă consistoriului, despre lucrările sale în cursulă anului trecută. 2) Raportulă consistoriulni privitoră la admiterea teologiloră în seminară. 3) Ună proiectă de regulamentă relativă la afacerile interne ale consistoriu­lui. 4) Actulă despre fundaţiunea reposatului Dimitrie Andronică. 5) Propunerea consistoriului de a se acorda binemeritatului protopopă S. P. Moldovană ună ajutoră anuală de 200 fl.

După aceia se presentară mai multe cereri de aju­tore dela diverse parochii precum şi alte petiţiunî care s’au înaintată tóté la comisiuni ca să le studieze şi să raporteze. Ar fi de dorită ca suplicanţii se afle mai multă mângăere în viitoră şi consistoriulă, care, în cele mai multe caşuri, este însărcinată cu resolvarea loră, să nu le pue la dosară-

Sinodulă archidiecesană ar trebui să procédá cu cea mai mare rigurositate, energie şi imparţialitate atâtă faţă cu membrii singuratici ai bisericii, câtă şi faţă cu con- sistoriulă şi cu celelalte organe inferióre bisericesc!. Nu­mai astfelă putemă avé o administraţiune regulată şi fo­losi tőre.

Despre şedinţele viitóre vă voiu raporta. S.

Adunarea alegătoriloru români în Şomcuta-mare.

ProtocoluLuată în Şomcuta-mare la 22 Aprile 1884 st. n.

în conferinţa alegătoriloră români din cerculă electorală ală Şomcutei-mari, aderenţi la programa sibiană din a- nulii 1881, fiindă de faţă următorii: Teodoră Indre pro- topopulă Mireşului-mare, Andreiu Medanu, Nicolau Nil- vană, Vasiliu Indre, Vasiliu Dragoşă, Alesandru Popă — advocaţi şi proprietari, — Vasiliu Popă şi Ioană Indre preoţi, — Ioană Balintă, Vasiliu Popă, proprietari, — Ioană Chircu, Teodoră Blagă, Elia Popă, Ioană Merlaşă, Ioană Marcuşă, Ştefană Buie învăţători, — Ioană Mtculă senatoră opidană, Paulă Denuţă, Gavrişă Dragoşă, Va­siliu Bothu, Ioană Bozo, Vasiliu Meciu, Ioană Meciu a Samsonă, Ioană Fotula, Vasiliu Buteană, Vasiliu Urme- nişană, Ioană Buteană, George Popă, Costană Balintă, Balintă Onuţiă, Marieşă Vasilică, Merciu Grigoră, Ioană Denuţă, Michaiu Buda, Coteţă Grigorie, — proprietari, Ioană Selagiană, Simeonă Popă cantori, Rusu Petre, Rusu Petre a Costană, Derebană Simionă, Borna Simi- onă, Teodoră Albu, Ioană Selagiană a Diacului, Bozo Mitra, Popă Nuţiu, Avramă Teodoră — toţi economi, Paulă Dragoşiă suprefectulă cercului, din diregetorie Ge- orgie Miculă primarulă opidului, şi alţii.

1. D-nulă advocată Nicolau Nilvană, arătândă scopulă acestei conferinţe şi esprimându-şi bucuria că, deşi espedarea convocăriloră a fostă cam întârziată din mai multe pedecî, totuşi onoraţii alegători s’au presen- tatu în aşa frumosă numără — propune ca conferinţa

Isă se eonstitue alegendu-şî ună preşedinte şi ună notarii De preşedinte recomandă pe M. On. D-nă Teodorii Indc 6r de notară pe St. D-nă advocată Alesandru Popii <ie Mireşulă-mare.

Adunarea cu unanimitate a primită propunerea alegendă ca preşedinte pe M. On. D-nă T e o d o r i i In- d r e şi de notară pe D-nulă A l e s a n d r u Popă .

2. D-nulă preşedinte mulţămendă adunărei pentru încrederea faţă cu persona sa, salută căldurosă conferinţa şi învitândă alegătorii la o consultare seri6să şi armo-; ni6să, dechiară conferinţa de deschisă.

Domnulă A n d r e i u M e d a n u face propunerea, ca alegătorii întruniţi în conferinţă să-şi pronunţe alipirea ca şi în totdeuna cătră Inaltulă Tronă, iubirea cătră pa- triă, şi deodată să se declare resoluţî spre apărarea drep- turiloră sale, spre care scopă să se declare de solidari cu alegătorii românî din întrega ţeră aderinţi ai programei’ naţionale sibiene din anulă 1881 şi pentru de a susţine' legătura cu alegătorii din întregulă comitată şi cu alega­torii din întrega ţeră:

1. Să se alegă ună subcomitetă de 3 membri pentru supraveghiarea mersului alegeriloră;

2. Să se alegă 2 delegaţi pentru representareal partidei naţionale la adunarea generală, ce se va ţine înl Sibiu. Aceste propuneri s’au predată prin D-nulă pro- punătoră şi în scrisă. (Strigări entusiastice din tote păr­ţ ile : »Se primesce! Să trăiescă!«)

In contra acestei propuneri, D-nulă advocaţii Va-| s i l iu I n d r e face propunerea, ca conferinţa se primfe programa dela Budapesta, desfăşurată prin Dr. Gali consortes în organulă de publicitate »Viitorul« care in demnă la activitate şi împăciuire, fiindă că numai acesta cale potă ajunge plângerile şi năcazurile poporul»; nostru la Inaltulă Tronă şi înaintea adunărei ţărei, und potă să se asculte şi vindece.

Acesta propunere din urmă r e s p i n g â n d u - s e , s primesce cu u n a n i m i t a t e propunerea dintâia a Dom nului A n d r e i u M e d a n ă de cuprinsulă următorii:

»Alegătorii români din cerculă de alegere ală Şom cutei-mari, adunaţi astădi la conferinţă, esprimându-j credinţa neclălită cătră Inaltulă Tronă şi iubirea sa iei binte cătră patriă, de care conduşi îşi dau totă silinji de-a satisface datorinţelorO sale cetăţenesc!, cari petjicî merge devină totă mai îngreunăt6re, aşa încâtu unt murmură de neîndestuli re, ba o văerătură durer6să re- sună în t6tă ţera, între toţi locuitorii, fără diferinţă dt naţionalitate, şi cari pentru locuitorii români sunt cu a atâtă mai grele, că pe dănşii îi apasă şi lupta pentru e sistenţă, ca în statulă acesta să p6tă trăi ca Români, se declară deodată, că sunt resoluţî a-şî apărâ drepturi sale cu o firmitate neobosită între marginile legiloră triei.

Spre scopulă acesta se declară de solidari cu gătorii românî din întrăga ţeră aderinţi la programa nală sibiană din anulă 1881.

Pentru de a susţine legătura între noi şi de-o parte între alegătorii români din întregulă comitată ală nostru, de altă parte între alegătorii din întrega ţeră :

1. Se alege ună subcomitetă de 3 membri în per- ^ sonele domniloră Andreiu M e d a n ă , Nicolau Ni 1 vani' şi Alesandru P o p ă de M ireşulă-mare, ca să suprave-i ghieze mersulă alegeriloră şi să facă relaţiunl fidele co­mitetului comitatensă, eventualmente comitetului centrali sibiiană permanentă.

2. Se alegă doi delegaţi în persanele Domnilor! Andreiu M e d a n ă şi Alesandru P o p ă de Mireşulă-mare cu însărcinare de a representâ partida naţională din a- cestă cercă la adunarea generală, ce se va ţine în în causa alegeriloră.

3. Notarulă propune, ca să se alegă o corni» din 3 membrii pentru autenticarea protocolului.

Spre acestă scopă s’au alesă Domnii Teodorii protopopă, Nicolau Nilvană şi Vasiliu Dragoşă

Cu acestea protocolulă se încheiă şi subscrie:Teodoru Indre m. p. Alesandrn Popii m, p,

preş. not.

S ’a cetită şi autenticată în Şomcuta-mare la îl Aprile 1884.

Teodoră Indre m. p. Nicolau Nilvană m. p,Vasiliu Dragoşu m. p.

F O I L E T O N U.

Sătulii eu comorile.Novelă poporală.

(Urmare.)

Despre Bogăţenii noştri se vorbiau multe şi mă­runte. Se dicea, că au ună preotă harnicii şi ună învă- ţătoră cu minte. Totuşi pentru mulţi era o gâcitore, adecă ună lucru greu de înţelesă, căci ună preotă şi ună învăţătoră încă nu suntă în stare să facă tóté, şi apoi fie-care preotă de la sate şi fie-care dăscălaşă se credea totă aşa. de cu minte, dăcă nu şi mai cu minte ca cei doi din Bogata. Lucrulă acesta dete multă bă- taiă de capă. Ţăranii dimprejură ţineau una, că nu e lucru curată. Ceva despre Alexandra se audise . . . Se audise, că sapă comori şi că învăţă şi pe alţii din sată să sape. Din pricina asta omenii necăjau adesea pe cei din Bogata, că ei sapă comori.

Şi apoi, deu, era şi minune. Bogăţenii aduceau la tergă felă de felă de lucruri şi nu sciâ de unde. Brânza loră, pómele, inulă, cânepa şi bucatele, tóté erau bune. Băeţii vindeau prin cetate florile cele mai frumóse. Fa­guri de miere, miere şi cără aveau mai cu prisosinţă de câtă tóté satele dimprejură. Se sciâ bine, că nu aveau cine scie ce ciredî însemnate de vite. Unele familii aveau cam câte două vaci şi două capre. Cu tóté astea, omenii săraci, cu o vacă aduceau la târgă câte o majă de brânză şi boţuri mari de untă de celă mai bună. Era lucru neînţelesu, cum se póte face dela o vacă atâta brânză

şi atâta untă. Totă aşa tómna. Cine avé soiurile cele mai bune de póme, merele şi perele cele mai gustóse? Cei din Bogata. De unde a resărită deodată schimbarea asta, numai în câţi-va ani?

Bogăţenii, de multe ori, trebuiau să rîdă singuri cândă sătulă loră se numiâ în glumă s ă t u l ă cu c o ­mo r i l e .

Fiindă că Alexandra se pricepea la pomărită ori unde scia în cetate ună soiă bună de póme, se ducea şi cerea crenguţe pentru altoiu, carea avé Ia îndemână tinerimea, care învăţă dela elă altoirea, inocularea, şi âmbla cu pomii întocmai ca nisce grădinari iscusiţi. Unelte aveau de totă felulă şi acum în drépta şi în stânga, în grădină şi la câmpă, sătenii voiau să aibă totă póme bune. Se altoiâ de-a dragulă. Unii îşi aduceau pomi sălbatici ca să-i altoéscá, nnii semănau sămenţe şi în­tocmeau şcole de pomi. Fie-care voia să facă mai bine ca celălaltă, şi fie-care vrea să aibă lucruri mai bune ca celălalaltă.

Acum vedeau orăşenii, de unde vine, că cei din Bogata aveau totă de-auna póme mai frumóse şi mai mai bune, din cari scoteau frumoşii bani în ani roditori. Prin urmare lucru nu era nici ele cum făcătură. Dér a nu avé ciredî mari de vaci şi totuşi a produce atâta brânză şi untă . . . totă nu e lucru de tóté filele.

Măiestria acésta o văqfuse şi o învăţase Alexandru într’ună sată óre unde, pe cândă fusese în răsboiu. Era bucuriă de minune. La începută nu voiau sătenii să priméscá sfaturile lui Alexandru; mai târejiu însă i-se arătară forte recunoscători. Alexandru introduse lucrulă acesta în modulă urmâtoră.

Se duse la cei din societate, cari aveau vaci şi k dise: »Vedeţi, voi aveţi slabă câştigă dela vacile vóstrel Dela o singură vacă ar trebui să scótetl pe anü ci puţină 50 până la 100 fiorini. De voiţi a face prinsdi (a vă rămăşi) cu mine eu sunt gata. Mai câştigaţi pe câţi-va, care au vaci. Cândă voră fi vre-o patruijs séu cinci-deci de vaci, atunci o să vă arătă ce este făcută.«

Găsindu-se numărulă trebuitoră de vaci, (Şise Alexát dru: E i, acum ţineţi-vă, lucrulă nostru va merge se cade. Elă cuuoscea ună baciă de trébá şi harnici care erâ meşteră la făcută de brânză şi untă. Aceste îi făgădui o simbriă de două sute de fiorini pe ană.]

Din aceşti bani ciobanulă erâ datoră să-şi ct pere şi pânzăturile şi trenţele de spălată de care aii lipsă la facerea brânzei şi la ţinerea curată a şi a mărfei. Vasele de fiertă şi sarea le cumpără Alexát dru pe socotéla tovarăşi lo ră , dintre cari se aleseră fi anulă ântâiă trei inşi, ca să supravegheze.

In cârciuma de odinioră ,1a vulture« era loci celă mai potrivită psntru a face brânză. Aici se i pivniţă bună şi rece pentru lapte. Proprietarulü setei a dă casa de óre-ce dănsulă avea cinci vaci şi voi însuşi să vécjá, ce câştigă póte se ésá. Mai trebuia s: se cumpere lemne pe cheltuéla tuturoră. După aceste Alexandru hotărî o di, cândă toţi cari se ţineau de ni brânzăriă, trebuiră să-şi aducă laptele în vase póte mai curate. Décá vasulă nu erâ curată, nu primia laptele. Asta era lege care mai târziu s făcu şi mai aspră.

Ciobanulă măsură laptele şi însemna câtă a

ti5

D’ale scôlei.Punemü în vederea cetitoriloră circulara d-lui pro-

topopü Simeonă Popescu. în privinţa scólelorü poporale | !u-°"din protopopiatulă sëu. Arü fi de totü folositorü, cândă

D i v e r s e . Ipe învăţătorii noştri în conferinţe*), spre a desbate ună

Unii mecenată rusii. Corespondintele din Chişineu | cru care nu ^ cunoscă.Preste totă putemti (Jice, că noi stămii rău în pri-

tasoff-Bachmetoff, unulă din aristocraţii ruşi din Basarabia, vinţa economică şi deci să nu ne mai măgulimă lău- ne scrie corespondentulă nostru, e o pers6nâ forte ori- dându-ne reciprocă, nici se nu ne descriemă unii pre

s’ar publică câte ceva şi despre resultatele, ce le-a avută ginaiă. Corniţele se îmbracă ţărănesce şi ocupă loculă alţii cu frumose frase, ci din contră să ne spunemă ade-r l I m I n t l A T A 'O A f l n l l l l « n r » n l i i rl 1 n f i n t n f v i l i w » r v t r t A t r / in I ^profesorului rurală din sătulă Ţimoteevca

Din averea s’a corniţele a creată 32 burse în uni vărulă unulă altuia, së fimă reali, căci numai aşa putemăversităţile ruse, tote aceste burse însă sunt pentru st.u- vec^ răulă, şi-lă putemă îndreptă. Nu-i vorbă, statulădenţi în medicină şi sciinţele naturale.

Testamentulű unui inisantropű.ar trebui să dea mână de ajutoră acolo, unde poporulă

Secţia II a tri-lse află înapoi, statulă ar trebui să conducă şi să deatonalului Civila de Sena va fi chemată peste putina timpii direcţiune in acesta privinţă, căci ajutândii poporala pe se statueze asupra validităţii unui testamentă ciudată 1 ’

silinţele d-lui protopopă.Écá circularulă de care vorbimă :

Nr. 421/1884.

Onoratelortt direcţiuni ale scólelorft gr. or. din pro- topresbiteratulü Sibiiului.

, , • , I Docmruhí ViTcpntrt I X a r p " 1 si ne S6 ajutâ’ căcî décâ unü statű este compusă din in-Voindă subsemnatulă de o parte a participa la tóté L . ,. , f v. v f o j dividi economici si bogaţi «tatnlA în^n«î P«tP hnaatrt

esamenile, ce se voră ţine în acestă tractă la sfărşitulă fe“ f t i anulă 1870 Ş! traia retrasu la Saint-Mande \ J ' eC0^ MC1 ^ b° f st£f lù nsu^ ^ te bogată.anului scol. curent, de alta a face, ca aceste esamene să a ¥mu" ‘? Ia+2 Martie 1883 in iv^ stă de şese-4eci şi op ă Unde acestea nu se indeplinescă, este greu a ajunge laînfluinţeze în modă instructivă asupra învëtâtorilorû trac- am> E u ef te — se pare acela> care a inventatu ineleJe la ună resultată rea lă , cu atâtă mai greu este acestatualî şi prin acésta së contribue la înaintarea învăţămăn- L\lse e ,e„c l i c e conţi a^migrenei şi a reumatismeloru. mtr’ună stată, unde în locă së fii ajutată, esti din contră

telorü % ^ u ^ l e “ â S ‘rO<Z ? ' * « “ û“ 0 * d o u T o r i V l u n T " Ê t t d'upt !mP“ şi prigonita. Trcbue noi înşine së ne pu-ătortorâ tractuaiî urm ătlrele■ D é b a t s terminii testamentului, operă de înaltă misan- nemu ume™ la umërü Ş1 s« cautăma a ajută atâta, căta

1. Esamenele anuale se vora face fără privire la Kr0PiaA: *ln °P ltt Ianuarie. ° mii* <>P‘ü sute o p t z e c i şi suntemü în stare. Së dàmü idei economice poporuluidoi. Acesta este testamentum meu. In momentulă cândă prin crescere să-lă învaţămă së muncéscá mai raţională,

së se aplice la meserii, së se asocieze, cu ună cuventădilele de dumineci şi sërbàtorï, după ună programă, ce ~ “luuie use va statori ultorioră. I llu redacteîîU> credu ca Pofu se afirmă, că sanetosă la

2. Fie-care invë(âtora este îndatorata a participa| “ c é s ^ f l i c o ï ^ p1?ten^uneSänAm caPp Ä Isë ridicâmû starea “ ° “ a lui'la esamenele din cela puţină douë scôle învecinate.

fie-care esamenă voră participă câte doi în-1 j 1*' ca e m ncj)un* Ş* trădări n aş

Boită, Guşteriţă, Rîu-Sadului, CornăţălO, Roşia; ,. .„ , . . -’ b ) Ambrosie T ă t a r i i şi Teodora Ne c ş a la scólele tona de recunoscmţă së mdeplmescţ faţa cu scumpa

I IVI /TIO f» At în a AI r\r«T 11”\ o 1\/1 r\ 1 n n io nn n a I v» ti

Spre încheere repeteză aceea ce am accentuată de mai multe-ori în acestă studiu, că adecă de cruţare pote fi numai atunci vorba, cându premerge munca, şi prin urmare totă năsuinţa celoră ce voescă a introduce ideea de cruţare la ună poporă, trebue se se îndrepteze asupra

din Sadu, Tălmăceia, Bungarda Poplaca, IMrnişorâ; lllef “ a Melania, care locuesce nu sein — lui, căcî prin acfeta se desvoltă adevărata cru-c) Comană H a m b a ş a n ă si Ionă Me r a la scolele un ' ’ ' - mi_a acu u cea mai mare plăceie ce-aş fi Laie, cai ea pioduce capitală. Intru câtă ne privesce pe

_ - - .. ___ . ___ 1 . I m i t n t n CD Q c f D A t n H a l o n o • a n a a n H ’ o m r\ f i i n f n ’ A ___ * _______* . • • < i ^din Mohu, Şelimbără, Sibiiu, Slimnică;

d ) Nicolae T o d o r a n ă şi Simionă S e că r e a la sco lele din Cristiană, Şura-mare, Ocna, Rusciorî

e) Ionă M a r i a n ă şi Isaiia H e n t e ş ă la scolele din Ruşi, Vurperă, VesSudă, L6mneşă;

putută^ să aşteptă dela ea, aceea d a me fi părăsită intr o | noi românii, trebue ca generaţia de acum se caute prinorice mijloce a deprinde poporulă la o adeverată muncă, şi cu deosebire întru ceea ce privesce instrucţia, earea

mărite erăşî după trecerea terminului legală. Cu chipulă Iare sa sdrobescă multe din prejudiciile esistente, se fie

bună diminetă fără a mai da semne de viaţă. In amin tirea acestei fapte bune, o instituescă legatara mea uni­versală. Ori şi cum, pună o condiţiune expresă: se se

/) Greeoriu S u c i u şi Ionă M e r a la scóla din acesta> sunt sigură, că celă puţină ună omă îmi va re- băgători de samă, ca së i-o predea întrună astfelă de/ • o î I rrr*o 1 q m n r tû Q o _________. t\„ t u î • w • * , i, . _ ,

Reşinari.La sferşitulă fie-cărui esameuă învăţătorii partici­

panţi, sub conducerea subsemnatului se voră întruni în conferenţă didactică, în care îşi voră face observările a- supra resultatului obţinută, constatândă defectele şi indi- cândă modulă de îndreptare. £r după încheerea tutu- rorâ esameneloră învăţătorii delegaţi voră face rap6rte în scrisă, în cari voră espune în detailă cele esperiate, împreună cu eventualele propuneri pentru emendarea de- fecteloră. Aceste raporte se voră face în duplu: ună esemplară se va înainta subsemnatului, altulă la presi- diulu despărţământului.

greta m6rtea. SemnatQ: Dr. Vincet L ..“Moştenitorii direcţi ai doctorului au atacată acestă

testamentă, basându-se pe motivulă acesta, că d. Vincet L . . . era nebună.

chipă şi într’o aşa măsură ca să-i fie de folosă*

Studiu economicil-pedagogicude Ioanu C. Panţu.

IV. Trebue să ne rupemă odată de trecută, trebue j pretulă de 1 fi. 50 cr. v. a, să ne învăţămă odată pe poporulă nostru a fi economică, căci numai aşa se va îmbogăţi, căci numai aşa va pute

Bibliografiă.A ieşită de sub tipar: „Istoria bisericei române

miite eu Roma“ dela începutulă creştinismului pănă în dilele nostre, deDr. A l e s a n d r u V. G r a m a , profesoră.

Cartea se află de vencjare la autorulă în Blaşiă cu

Aus allen Welttheilen, foiă lunară ilustrată pentru4. Fie*care învăţătoră este îndatorată a notifica în viitoră să plătăscă instructori harnici şi înţelepţi. Să cunoscerea ţăriloră şi poporeloră, Lipsea, depositulă F u c s

subsemnatului pănă la finea lunei cele 2 scoleînvecinate nu ma- juămâ lucrurile, cum nu trebuescă luate, să nu iR- Reisland), conţine ună articolă: „Românii în Mace- la a căroră esamene voiesce a participa. . . . J

5 învăţătorii participanţi nu voră primi nici diurne ne mai Plângemi> de saraciâ, să nu ne mai scusamu, ca doma, Ihracia, Ihessalia, Kpiru şi Grecia“ de P. Bro-şi nici pauşale de călătoria. Comunele bisericesc! voră cu 100 fi. pe ană nu putemă ţine unu învăţătoră bună, şteanu. Lă recomandămă Româniloră. Preţulă unuifi însă moralicesce îndatorate a se îngriji, ca cu ocasiu- ci din contra să luămă lucrurile de unde trebuescă luate, | numără 40 cr.nea esamenului învăţătorii participanţi să fie proveduţi şi generaţia de astăzi să jertfescă totă, ca să resară oeu viptă. Spre acestă scopă comitetele parochiale PotCi I generaţia, carea să-şi potă ţine instructori harnici pentru I *) In România sunt deja introduse cassele de păstrare şivota O mică sumă din lada bisericei, pe care se-o asig- if-- npopainrlată trphnp tnminiimrt banii adunatI se depunâ în cassieria judeţului. S’ar pute publicaneze epitropiiloră parochiale. Decă însă în vre-o paro- a Pute. cresce Pe aH1L Deocamdată trebue să lummămă|H.n ^ ^ ni,rfon nilfni.ifăHinr,i **chiă averea bisericescă-scolară n’ar fi în stare să suporte pe acei indivizi ai naţiei nostre, cari vină mai uşoră înaceste mici spese şi nici s’ar afla vre-ună particulară, atingere cu maioritatea poporului nostru, trebue dică să

din cândd în când ii din partea autorităţilor ii de acolo date statistice şi observaţiunl asupra progresării acestei instituţiunî.

paga astfelă de idei. Decă ne uitămă în comune unde o enîv aur<l uj!wară 6° 0 qo'/a I n°nUjf ?ato‘sla °.ne ■ •100-25 r ° 1 Rentă de aurii 4% . . . 92.40 | Despăgubire p. dijma de

carele se spendese cele trebuinciôse pentru viptulă în- luminămă pe învăţătorii şi pe preoţii noştri cu idei eco-vătătoriloră : directinnea şcolară respectivă are să încu- ,v . , j .. v . , t w ~ nomice şi numai dupe aceea să asteptămu dela ei a pro-noscinţeze de timpuriu pe subsemnatulă spre a îngriji1 v r ^însuşi

6. Pănă la sfărşitulă acestei luni fie-care direcţi-1 sunt popi şi învăţători harnici, cari şi-au câştigată cu-1 Rentă de hârtiă 5°/0 une şcolară va notifica subsemnatului a) (Jiua în care noscinţe pe cale privată, atunci nu mai stămă de iocuiü ImP ™ ^tulû cailorû ferate 7&s'au începută prelecţiunile anului şcolară curentă, b ) tim- |ocuiui ja îndoială, că naţia nostră ar progresă forte re- Amortisarea datoriei căi-pulü aproximativă cândă ar fi să se tină esamenulă. , __ • ________* _ io ‘ 'F .* x . . . , , 1 , , - ... v pede. Numai aşa vomu pute transplanta la poporă ideea t:După sosirea acestoru date se va restabili defimtivu r Y r r r r (i

Cursnlu la bursa de Vienadin 9 Maiu st. n. 1884.

89.15

lorű ferate de ostű ung.ma emisiune) . . . 96.40

rirogramulă esameneloră, carele se va comunica on. Di- cruţare, carea este puntea de trecere dela muncă la Amortisarea datoriei căi-u l . , I Învii ÎapqIa Ha Aofn imrriticţiuni şcolare spre orientare.

Oliciulă protopresbiterală gr. or. ală tractului Sibiiu ca inspectorată districtuală de scóle.

Sibiiu, 22 Aprile 1884.Simeonü Popescu

____________ protopresbiterü.

capitală. lorű ferate de ostű ung.

vinii ung...........................98.—Imprumutulfl cu premiu

ung.....................................117.60Losurile pentru regularea

Tisei şi Segedinului . 116.25 Renta de hărtiă austriacă 81.10 Renta de arg. austr. . . 81.70 Renta de aurii austr. . . 101.80

(2-a emisiune)In pedagogiile nóstre pre lângă alte studii să se Amortisarea datoriei căi-

. 118.50 Í Losurile din 1860 . 1 3 7 .-

predea şi economia naţională, ca astfelă elevii şi elevele, lorű ferate de ostű ung.(3-a emisiune) . . . . 102.

Acţiunile bănceî austro-u n g a r e .......................... 856.—

Act. bănceî de ereditü ung. 320.25cari au mântuită pedagogia să se potă singuri pregăti Bonuri rurale ungare . . 101.50 ! Act. bănceî de credita austr. 310.

mai departe, şi s6 potă practici aceea ce an înviaţii. | ^Cu deosebire cultura pomiloră şi a legumeloră să se iea m i s ű .............................. 101. -

Bonuri cu cl. de sortarelOO.

îm p ă ră te s c !................. 5.72Napoleon-d’o r l ................. 9.64V2Mărci 100 împ. germ. . . 59.45în modü practicü, astfeki, tncâtü mergêndü învëtâtornlü ^ ^ t ” \ S r a ïô S e S i i n g e Æ 50

fie-care. De adusă aducea de obiceiă dimineţa şi sera. vre_0 comună, să premărgă cu esemplulă, căci fap-A aduce lapte dela vaci streine era oprită cu totului totă. tele sunt mai iute urmate decâtă vorbele.

Totă laptele dintr’o (}i ciobanulă îlă mestecă la Aci este loculă să vorbimă ceva despre cassele de l Rolaltă şi pregătia din elă brânză şi untă. Zărulă îlă economii, întru câtă ne privesce pe noi Românii. Decă Argint folosiau pentru îngrăşatulă rîmătoriloră. u , • . • i i .• • . . . 1 8

Acum venia întrebarea, altt cui e untulü şi brânza ne ultămu la ™ 'a Ş1 la ocuPai ‘™ 'le naţie* nustre. >n din fie-care di ? I dată vomă vedé, că mai tóté împrejurările sunt împo-

dulü celü eu lapte mai multă. Acestă luă totă ce s e , , . , x - . ■. . „pregătia într’o di, séu în mai multe <Jile după olaltă. din 0 0 n ta m m0.dü pnmltlvu de toW Pa«ubltOTtt. seijupă élű urmă ală doilea, ală treilea şi aşa mai departe. ace un^ schimbă şi adecă venejătorulă dă marfă şi pri-Astü modü fie-care trebuia să aştepte până atunci, până|mesce dela ţărani totă marfă, fie bucate, fie ouă, fie cându

Cursulű pieţei BraşovOdin 10 Maiu st. n. 1884.

Bancnote românesc! . . . Cump. 9.27 Vênd. 9.28Argint românesc . . . . 9.20 » 9.23Napoleon-d’o r î ................... 9.60 » 9.63Lire turcescî ........................ 10.84 » 10.89Im p e r ia l i ............................. 9.83 » 9.87G albeni................................. 5.60 » 5.63Scrisurile fonc. »Albina« . . . > 101.— » 101.50Discontulă » . 7— 10 % pe ană.

B u r s a d e B u e u r e s c î ,

Cota oficială dela 9 Maiă st. n. 1884.iu aducea aiâta lapte în câtă să p6tă avă dreptulă găini etc. Prin urmare cum putemă admite, că copiii Renta română (5% ).

a luâ singurii ce pregătia ciobanulă într’o (p-Untulu îlă pute luâ fie-care în (Jiua în care se pre-

lijj-care cji, ace'a cui îi venia rendulă să primescă untulă o clasă de meseriaşi, ci de simpli muncitori seu erăşi şi brânza, eră du!oră a dă ajutoră ciobanului, a-i aduce de plugari şi în fine o clasă aşa numită de învăţaţi.ştergare cum ie, . ânzături şi alte, ce erau de lipsă. (Escepţiune facă oraşele României.) învăţaţii sunt putini

La începută nu le prea venia sătemloră la soco-1 tălă. Fie-care gâdia că pierde. Cândă însă primia de odată o mulţime de untă şi de brânză, eră nespusă de veselă. Cam pe la sfărşitulă anului să calcuia venitulă — Cu tote acestea cassele de economii în scolâ s’ar

tuturorü cheltueliloră. Frumosă dobăndă, nu e aş a? . .(Va urma).

Renta română (5°/0). . . . Cump. 941/* vend. 95Renta rom. amort. (5°/0) . . » 04*/. » 95%

» convert. (6% ) . . » 99 Va » 100%împr. oraş. Buc. (20 1.) . . » 32 » 34Credit fonc. rural (7 °/0) . . » 104»/« » 105

„ (5°/o) • • 92 V, 93» » urban (7% ) . . » 1031/a » 104

, (6% ) • • » 99 V2 » 100» » » (5°/0) • • » 90. V, » 90%

Banca naţională a României » 1426. » 1435Ac. de asig. Dacia-Rom. . . » 368. V, » 370

« > » Naţională . . » 232 .Va » —• » 3.50% » 3.40

Bancnote austriace contra aură » 2.09. » 2.10

acăstă cestiă de atâta importanţă, căci fără a ave la mână resultate dobândite prin praxă, în zădară vomă aduna

Editoră: Iacobtt Mnreşianu.Redactoră responsabilă: Dr. Aiirel Mureşianu.

„GAZETA TRANSILVANIEI“1)1 A R V CUOTIDIANÜ.

Ca mâne se ’mplinescü 50 de ani, de cándű „Gazeta Transilvaniei,“ sub cea mai cumplită prigonire a némului románescü, a arboratű în mijloculű valoroşilora şi patrioticilorü comercianţi din Brasovű, acestü emporiű alű Transilvaniei, drapelulű redeşteptării naţionale.

T0tă suflarea românescă cu bucuria şi cu căldură a îmbrăţişată acestü diarü-apostolü alü poporului románü şi grupatu-s’au cu toţii sub dra- pelulü arboratű de élű şi lucrat’au cu însufleţire şi bărbătescă statorniciă pentru înălţarea româ­nismului.

Grea şi amară era lupta. Tendinţele de a desnaţionalisâ pe Români îşi ajunsese culmea. Le­gea dela 1832 adusă de dieta maghiară glăsuiâ ca în seminariulű románescü din Aradü se se înveţe şi unguresce şi ca: „de aici încolo la tóté confesiunile sé se admită şi sé func­ţioneze numai astfelü de preoţi, predicători şi vicari, cari sciu unguresce.“

Apératu-s’aű cu bărbăţia Românii dintre Tisa şi Carpaţi în contra acestora uneltiri duşmane şi sosit’a după nópte şi vijeliă şi o qli cu sóre, dar numai o di, căci în cealaltă dimincţă se iviră erăşi nuori furtunoşi pe ceriű. Róta soiţii aduse din nou prigonirile de odinioră asupra ca­pului nostru. Par’ că sórtea a voitü sé încerce până unde merge tăria şi perseveranţa Românului.

Cu tóté uneltirile şi prigonirile înse „Gazeta Transilvaniei“ Îşi ridică fruntea şi unindü su- fletesce pe toţi Românii luptă necurmatű şi fără pregetű pentru drepturile şi libertăţile opincii românesci.

Adversarii noştri neperdênd din vedere acesta luptă şi preţuind ű resultatele dobêndite de până acum după adevărata lorü valóre şi-au î n d o i t ű p u t e r i l e , şi, acum după 50 de ani, sï-aû p e r- f e c ţ i o n a t u şi r a f i n a t ű mijlócele pentru su­grumarea şi stingerea nostră. Prin urmare, şi noi cei de astădi, credincioşi şcolari ai românis­mului, asemenea se ne strîngemu rândurile, şi së ne í n d o i m ű p u t e r i l e de a p ë rare.

Adversarilora noştri, avéndű ei puterea ţării în mână, le-a fostű pré usorű de a ne loví ín tóté interesele politice, comerciale şi economice, şi acum atăcându-ne în scóla ca şi în biserică, în limbă ca şi în avere, noué nu ne-a mai re- masű altű mijlocű de apërare de cátű condeiulű, cu care toţi Romanii datori sunt de a striga în lumea largă şi de a cere dreptate şi libertate pentru poporulű românü dintre Tisa şi Carpaţi.

Ast-felű împinşi de dorulű de a ne folosi d i 1 n i c u şi cu energiă de acestű pacinicű mij­locű apelămu la publiculű celű mare románű pentru a ne susţinâ ín (jilnica nóstra luptă na­ţională şi în firma nóstrá speranţă de a fi încu-

ragiaţi, deschidemu abonamentii la diarulft uos- tru euotidianil

GAZETA TRANSILVANIEIcare precum acum 50 de ani a fostű primulü organű de publicitate romaiul, tot asemenea şi astăzi e primulü organü cuotidianü ro­mânu, ce apare dincóce de Carpaţi.

Suntemű siguri, că publiculű românu e pe deplinii convinsă de principiile, ce le profeséza acestű c íarű şi de modulű cum acestü organü alű Románilorü dintre Tisa şi Carpaţi a sciutü chiar şi în cele mai grele împrejurări sé ţ ie susu s t i n d a r d u l ű n a ţ i o n a l i t ă ţ i i r omâne .

Privindü dér cu încredere la viitorű, Gazeta Transilvaniei dela 1 Aprile aínceputű a eşi în tóté (filele, afară de Duminici, şi serbători, şi pentru a puté cu înlesnire străbate până chiar şi în seraca colibă a ţăranului románü, va fi celű mai eftinű (Jiarü din monarchia Austro-Ungară:

A B O N A M E N T E :Pentru A u s t r o - U n g a r i a pe anii 1 2 ii.,

pe 6 luni G fft.9 pe 3 luni «ţ f l . Pentru R o ­m â n ia pe anü 3 0 l e i , pe 6 luni 1 8 le i , pe 3 luni Ö l e i . Domnii abonaţi, cari au plă- titü abonamentulü cu stimă sunt rugaţi a ne trămite diferenţa. Celű mai uşorii mijlocű de abonare este prin mandatü postalü.

B E D A C T I U M l .

Spre sciinţa publicului!1— 3

In urma marei desfaceri şi cumperărî, ce s’a foştii anunţată în foile publice, s’a împuţinată cu mai multă ca a/3 părţi marele deposită de mărfuri ală casei comer­ciale Ioană Carolă Kunz & Sclimidt, care existase 121 de anî, şi aşa au decisă moştenitorii în şedinţa lord din urmă: ca s6 se ven4ă restulă de mărfuri numai 4 sep- t e m a n i de aici înainte. Aşa dară cine ar voi ca se aibă o marfă elegantă şi alesă m a i pe n i m i c a se se grăbescă în interesă propriu cu comanda. Marfa care nu va plăce se iea înderetă şi se schimbă cu altă marfă, comanda este astfelu fără nici ună risico.

Preţulii şi catalogul ii mâriurilorft.Cămăşi de dame din celă mai bnnă Chifîon engleză

şi cu broderii veritabilă helveţiane, o adeverată broderiă de artă, bucata cu 1 fl. 50 cr. Totă acele din celă mai fină veritabilă Chifîon shawl, elegantă adjustată 1 fl. 70 cr.

Corsete de nopte peutru dame de aceeaşi calitate,forte lungi şi în totă lungimea cu broderiă helveţiane,forte elegante, o podobă pentru fi&-care damă 1 îl. 50 cr. duzina 16 fl. 50 cr.

Fuste din cea mai fină penză, gătite cu borduri fine de colore veritabilă şi cu volants, f<5rte fină, cuali- tatea ântâiu, bucata 1 fl. 55 cr,, duzina 17 fl. 50 cr., cualitatea a doua 1 fl. 45 cr., duzina 16 fl., cualitatea a treia 1 fl. 25 cr., duzina 14 fl.

Fuste de cretonă celü mai fină, cu dantele brodate şi 2 volants bucata 1 fl. 55 cr., duzina 17 fl. 50 cr. Acele în colore brună, vînetă, bordeaux, brodate cu aură şi cu veritabile foi de catifea, bucata 1 fl. 75 cr.

Fuste albe din celă mai fină Chiffon engleze cu veritabile borduri helveţiane, volants brodate cu plisséI cualitate 2 fl. 75 cr., II cualitate 2 fl. 10 cr., III cua- itate 1 fl. 55 cr.

Pantaloni pentru dame dtn celă mai bună Chiffon engleză cu veritabile borduri helveţiane şi colţiure I cua-

litate 1 fl. 50 cr., duzina 16 fl. 50 cr., II cualitate 1 fl. 30 cr., duzina 14 fl.

Cămăşi pentru domni, din celă mai fină Chifîon engleză cu peptă înpătrată, netedă seu brodată, largi la gâtă după trebuinţă 1 fl. 50 cr., duzina 16 fl. 50 cr. Totă acele din celă mai fină Chifton Schroll fină adjustatu ă la France 1 fi. 70 cr.. duzina 18 fl. 80 cr., bucata2 fl., duzina 22 fl. 50 cr.

Garniture pentru masa de damastă cu desină în flori, constându din o faţă de masă şi 12 şervete numai2 fl. 85 cr. Totă acele lucrate în maniere francesă, forte fină cu ciucuri, pentru 12 persone, garnitura 3 îl. 45 cr. Acele din damastă fină, cu desină de flori, con- stândă din o faţă de masă pentru 12 persone şi 12 şer­vete fine, gărnitura 5 fl. 60 cr.

Ştergare turcescî tivite şi împachetate cu bucata, borduri roşii şi ciucuri lungi, cu puişori lucraţi fină şi luxosă, duzina 3 fl. 75 cr,, în cualitate mai fine 4 fl. 70 cr.

Marăme (tulpane) mari pentru dame din lâna cea mai fină de Berlin ü, cu ciucuri lungi, in colorile cele mai

alese şi frumóse moderne ca : scoţiana, turcésca, sură, venătă, alba, négra, roşia, brună, pestriţa etc. etc, 1 11. 20 cr., duzina 12 fl. 50 cr.

Plaids de căletorie fdrte mari şi gr6se, făcute de pănura cea mai grea şi cea mai bună după mustre ele­gante angleze c a : sură, negriu, amestecatG, cu ciucuri grei şi groşi; aceste Plaidurî se potă întrebuinţa în lun­gimea şi lăţimea loră că îmbrăcăminte, ca plapomă de călStoriă, plapomă de pată şi Shawl de dame, dar şi după o întrebuinţare de 20 de ani se mai potă face din acele doue îmbrăcăminte elegante; se potă cruţa de totă prin aceste pardesiuri, mantele de ploe şi paletonuri, cua­litatea 1 numai 5 fl. 50 ct., cualitatea II numai 4 fl, 50 cr. bucata.

Pânză de casă 30 coţi întregi, celă mai bună şi celă mai greă fabricată pentru folosulă casei 6/* largă

7 fl. 50 cr., 4/4 largă 5 fl. 50 cr., bucata 7 fl. 50 cr. Preţurile bumbacului se urcă repede, pânza va costa în timpă scurtă preţu duplu; o comandă grabnica se reco­mandă adecă la fie-cine.

Batiste din cea mai grea matasă din Lyon, fî6-care cusută în alte colori, duzina 3 fl. 50 cr.

Garnituri Gobelin, coslândă din doue fine acope- reminte de pată şi unulă pentru masă, cu ciucuri de ca­tifea în colori, lucrate forte frumosă, costă o garnitură, adecă tote trei bucăţile la olaltă. cualitatea I numai 8 fl. 40 cr., cualitatea a doua 7 fl. 50 cr.

Garnituri Gobelin-Austria din cea mai fină lână forte frumose şi fine celă mai nou lucru de covoră, tdte3 bucăţi la ollaltă 16 fl.

Lepedee (cearşafuri) fără cusătură de o pânză bună şi grea, acomodate pentru celă mai mare pată 9/4 largü 1 fl. 60 cr. duzina 19 fl., 8/* largă 1 fl. 35 cr., duzina 15 fl.

Cortine de Iute celă mai fină şi celă mai bunü fabricată, cualitatea grea, închisă séu deschisă in mustre persice, turcesci, şi indiene cu frunze multe şi lungi, lun­gimea 3 metri şi 30 centimetri, o feréstrá, adecă parechea, I cualitate 4 fl. 50. cr., II cualitate 3 fl. 85 cr.

Ori-cine cumpără din aceste mărfuri in valóre de celü mai puţină 15 fl capétá ca remuneraţiune, adecă gr a t i s ă , ună orologiu helveţiană din bronz-auriu fran­ceză, lucrată plastică cu Ianţă lungă; pentru umblarea lui regulată să garantâză 2 ani.

Comande cu bani gata (prin mandată postalü saü rembursă) suntă a se adresa cătră

Administraţiunea moştenitorilor

Z E S a T o i n o v i c i

Viena, Leopoldstadt, Schifîamtsgasse 20.>

Celn mai bonn Cascavaln de Azugaşi( B r â n z ă b u n ă

se găsesce de vêncfare la D-nu M atera Mocanu la AZUGA (România)

cu preţuri forte moderate. Coma/udele së se facă directü.

Tipografia Alexi Brasovű.