Despre Libertate b. Constant

8/13/2019 Despre Libertate b. Constant

1/12

DESPRE LIBERT TE NTICILORCOMP R T CD CE MODERNILOR

Discurs rostit la teneul regal de la Paris in 8 9


2/12

DOMNILOR,

Imi propun sa su ate umneavoastra cueva distinctii, destulde noi mca, mil' GOUaeluri de libertate ale caror deosebiri au ramas, pinaacum, neobservate, sau, m orice caz, foarte u' cate. Una este liber-tatea al carei exercitiu era aut de drag opoarelor antice' cealalta, cea a I)

carei tolosinta este atit de pretioasa pentru atiunile modeme. Nu cred ca '2... ma in~el daca spun ca studierea lor va prezenta un dublu interes.

In primul rind, confuziaintre acestedoua tipuri de libertatea constituit,la noi, in vremurile aut de celebre ale revolutiei, cauza mai multor rele.Franta s-a trezit epuizatam urma unor tentativeinutile ai caror autori, iritatide insucces, au mcercat sa 0 constringa sa se bucure de binele pe carenu-l dorea, interzicindu-i-lpe cel dorit cu adevarat.

In al doilearind,chematide fericitanoastrarevolutie(0 numescfericita,in ciuda exceselorei, pentruca ma oprescasuprarezultatelorpe careIe-aavut)

sa ne bucuram de binefacerile unei guvemari reprezentative, este interesant ~~i util sa cercetam de ce aceasta guvemare, singura la adapostul careia putematla, astazi, libertate ~i lini~te, a fost aproape total necunoscuta pentru natiu-nile Iibere ale Antichitatii. /

tiu ca s-a pretins a i se fi descoperit urmele la dteva popoare antice'lde exemplu m Republica lacedemoniana ~i Ia stramo~iino~tri, galii. Segre~~te insa. Guvemarealacedemonianaera 0 aristocratiemonahala, nu eradeloc 0 guvemare reprezentativa.Puterea regilor era limitata, dar cei care0 limitau erau etorii ~i nu ni~teoameni investiti cu 0 misiune asemanatoarecu cea pe care alegerile0 conferaastazi aparatorilorlibertatilornoastre.Faraindoiala ca eforii, dupa ce au tost instituiti de catre regi, au fost numitide catre pOpOLEi nu erau insa decit In numar de cinci. Autoritatea lorera in aceea~imasura religioasa~ipolitica.Participauchiar la adrninistrareaguvemarii,adica la putereaexecutiva~i,prin aceasta,prerogativalor, aidomacelei a aproape tuturor magistratilorpopulari In vechile republici, departe


3/12

4 BENJAMIN CONSTANT DESPRE LIBERTATEA ANTICILOR COMPARATA5

pe care autoritateaeste, mai mult sau mai pu~in,obligatasa Ie ia in consi-derare. Compara~iacum cu aceasta libertate pe aceea a anticilor.

.Libertateala antici constain exercitareacolectiva,insa directa, a mai-- -multorpfu1idinintreagasuveranitate,ea consta in a delibera,in piatapublica,asupra razboiului ~i a pacii, in a incheia tratate de alianta cu strainii, ina vota 1egi,in a enunta hotariri, in a examina conturi1e,actele, gestiuneamagistra~ilor,n a-i obliga sa compara in fata intreguluipopor, in a-i pune \Vsub acuzare, in a-i condamna sau achita. Dar, intelegind in felul acestalibertatea, anticii nu considerau, totu~i, incompatibila cu aceasta libertateco1ectivasubordonareacompletaa individuluifa~ade autoritateaansambluluisocial. Nu yeti atla la ei.aproapenici una dintre binefacerilepe care, dupacum am vazut, Ie con~inelibertateala moderni.Toate actiunileparticularesintsupuseunei supravegherisevere.Independen~eindividuluinu i se acordanirnic, nici sub raportul opiniilor, nici sub eel al activitatii practice, nici,mai ales, sub raportulreligiei.Dreptulde a-ti alege propriulcult,unul dintrecele mai pretioase drepturi, dupa parerea noastra, ar fi fost considerat deantici drept 0 crima ~i un sacrilegiu. Autoritatea corpului social intervine~i zadamice~tevoin~aindivizilorpina ~i in chestiunilecele mai lipsite deimportanta,dupa parerea noastra.Terpandru nu poate, la spartani,sa-~imaiadauge0 coardala liratara a stimi indignareaeforilor.Autoritateaintervinechiar ~i in relatii1ecasnice. TInarul lacedemoniannu-~i poate vizita cindpofte~tesotia. La Roma, cenzorii cerceteaza cu 0 privire scrutiitoareviatade familie. Legi1eregleaza moravurile ~i cum moravuri sint pretutindeni,legile regleaza totul.

A~a se face ca la a~ivid~~onstant suveran~l2 .ice, este ~clav A tn~t .. . particnl::1Tcn calitatede cetatean, el are drept de decizie in problema pacii sau a razboiului; capersoana privata, mi~carilesale sint urmarite,limitate,reprirnate;in calitatede parte a corpului co1ectiv - interoghcaz~l,destituic, condarnna, deposc-deaza,exileaza,i~icondamnala moarte magistratiisau superiorii;in calitate,insa, de supus al corpuluicolectiv poate ti, la rindul sau, privat de stareala care a ajuns,deposedatde dernnitati,alungat,omoritprin vointadiscretio-nara a ansamblului din care face parte. La moderni, dimpotriva, individul,independent in viata privata, nu e, nici macar in statele ce1emai libere,

de a ti 0 simpla bariera in calea tiraniei, se transforma, uneori, ea insa~i,intr-o tiranie insuportabila.

Regimul din Galia, care se asemana destul de mult cu cel pe careun anume partid ar dori sa ni-l impuna, era, in acela~itimp, teocratic ~irazboinic.Preotiidispuneaude puterinelimitate.Clasa militaras< .unobilimeaavea privilegii deosebit de stidatoare ~i de asupritoare.Poporului nu i seacorda nici un drept ~i nici 0 garantie.

La Roma,tribunii aveau,pina la un anume punct, 0 misiunereprezen-tativa. Ei ii reprezentaupe plebeii pc care oligarhia,acee~i in toate vremu-rile, ii adusesela 0 sclavie atitde dura,prin r~lsturnareaegilor.Totu~ipopo-

rul i~i exercitain mod direct 0 mare parte din drepturilepolitice.Se adunapentru a vota 1egile,pentru a-i judeca pe patricienii pu~i sub acuzare: laRoma nu mai ramasesera,~adar, decitvagiunne ale sistemuluireprezentativ.

Sistemulacestaeste 0 descoperirea modernilor~iyeti vedea,domnilor,ca situatia umanitatii in antichitatenu-i permitea unei astfel de institutii saapara sau sa se tixeze. Popoare1eantice nu-i puteau nici simti nevoia, niciapreda avant~ele. Organizarea lor sociala Ie tacea sa doreasca 0 libertatecu totul diferita de cea asiguratade un asttel de sistem.

Discursul din seara aceasta va incerca sa demonstreze tocmai acestadevar.

Intrebati-va,inainte de toate, domnilor,ce inte1ege,in zilele noastre,prin cuvintullibertate,un englez,un francezsau un locuitor al StatelorUniteale Americii? Pentru fiecare dintre ei,..J bertateinseamna dreptul de a nue supunedecitin fata 1egii,de a nu putea fi arestat,nici inchis, nid omorit,

nid maltratatin vreunfel dinvoia arbitraraa unuiasau a maimultor indivizi.~searnna dreptul de a-~i exprima parerea, de a-~i alege ocupatia ~i de a

0 practica, de a dispune de a sa proprietate,abuzind chiar de ea, de a seduce ~ide a veni tara sa ceara voie ~ifarasa dea socotealadespremotivele~i caile alese. ~e a se aduna cu alti indivizi, fie pentrua discuta despre propriiIe interese, fie pentru a practica un cult pe care el~iasociatii lui il prefera, fie, pur ~i simplu, pentru a-~i umple ceasurilentr-un mod adecvatinclinatiilor~ifantezieisale. Inseamna,in sfir~it,dreptul---

de a interveniin administrareaguvemarii,fie prin nurnireafunctionarilor,a tuturorsau numaia unoradintreei, fie prin reprezentari, petitii,cereri,


4/12


suveran, decit In aparenta. Suveranitatea sa e restrinsa, suspendata, aproapemtotdeauna; ~idaca la anumite intervale, destul de rare, ~idin care nu lipsescriscurile ~i obstacolele, el exercita totu~i aceasta suveranitate, nu obtinealtceva decit subminarea ei.

~lor, e momentul sa ma opresc pentru 0 clipa ca sa previn 0biectiune e mi s-arputea face. Rxista In anti


5/12

8BENJAMIN CONSTANT

DESPRE LIBERTATEA ANTICILOR COMPARATA 9

In plus, daca a~putea face 0 digresiunecare, din nefericire,ar fi prealunga, v-a~demonstrape baza detaliilorcare privesc moravurile,obiceiurile,modul de a face negot al popoarelorantichitatii,ca insu~icomertullor era,ca sa spunem a~a,impregnat de spiritul epocii, de atmosfera de razboi ~ide ostilitatecare le i'nconjura.Pe vremea aceea comertul era 0 inumplarefericita; astazi el constituie 0 stare de fapt, unieul scop, tendinta universala,adevarataviata a natiunilor.Ele doresclini~te;odatacu lini~tea,indestularea;ca sursa de indestulare,munca. Razboiul e, pe zi ee trece, un mijloc totmai putin eticient de a Ie indeplini dorintele.Rezultatele sale nu mai potoferi, nici indivizilor, nici natiunilor,beneficii care sa fie pe masura celor

obtinute prin munca lini~tita~i prin schimburi comerciale echilibrate. Laantici, un razboi victoriosfacea sa creasca numarul sclavilor,al tributurilor,al paminturilorcl$tigate,el facea sa sporeascaavutia publica~i privata. Lamodemi, un razboi victorioscosta i'nmod inevitabilmai mult deci'tmerita.

In sf'lf~it,datorita comertului,religiei, progresului intelectual ~i moralal speciei umane, la natiunileeuropenenu mai existasclavi.Toate protesiu-nile si'ntpracticate de oameni liberi, care trebuie sa se ingrijeascade toatenevoile societatii.

ezultatul obligatoriual acestor diferentepoate ti, domnilor,irnaginatu u~urinta.

fu primulrInd, cu ci't0 taraestemai i'ntinsa,cu ati'tse reduceimportantaolitica ce-i revine tiecarui individ. Cel mai obscur republican din Romaau din Sparta era 0 torta. Nu Ja tel se inumpla cu cetateanulobi~nuitdin

Marea Britanie sau din Statele Unite.Int1uentasa personalaeste un elementmperceptibili'n contextulvointeisocialecare imprima orientareaguvemarii.

)n.. .al...l;loileafhd, abolirea sdaviei a rapit populatieilibere acel nlgaze care dispunea prin i'mpovarareasclavilorcu majoritateamuncilor. Faraasa de sclaviai Ateneinu ar fi tostposibilca douazecide mii de atenienidelibereze i'n fiecare zi i'n piata publica.

In al treilea rInd, comertul nu lasa, a~acum 0 tace razboiul, intervaleinactivitate in viata omului. Exercitiul permanent al drepturilor politice,

cutiile zilnice privitoare la treburiJe de stat, dezbaterile, i'ntrunirile, totiul ~i toate mi~carile tactiunilor, zbucium necesar, umplutura inevitabila,

ca i'mi este i'ngaduit sa toJosesc aceasta expresie, i'n viata popoarelor libere

ale antichitatii, care, tara aceste resurse, ar ti unjit sub apasarea unei trindaviinesanatoase, ei bine, toate acestea nu ar fi deci't 0 sursa de tulburare ~ide oboseala pentru natiunile modeme, i'n care fiecare individ, ocupat cuspeculatiile ~i cu i 'ntreprinderile sale, cu satisfactiile pe care Ie obtine saupe care spera sa Ie obtina, nu accepta sa fie abatut de la ele deci't temporar~i ci' t mai putin posibil.

In sf'lf~it,lomertt l inspir. oamenilor 0 dragoste putemica pentru inde-pendenta individuala. Comertulle satisface nevoile ~ile i'mpline~te dorinteletara interventia autoritatii. Interventia aceasta este, aproape i'ntotdeauna-, ~i

nu ~tiu de~ce ~p~n ap~o~pe:' -, interve~tia ace.astae~tei'n~otdeaunaun pr~e

~

'

de lllcurcatura ~Ide stll ljenlfe a trebunlor. On de cIte on puterea colectIvavrea sa se amestece i'n speculatiile particulare, ea i'i i 'ncurca pe cei ce specu-leaza. Ori de ci'te or i guvemele pretind sa ne rezolve atacerile, 0 fac maiprost ~i mai costisitor deci't am tace-o noi.

V-am spus, domnilor, ca va voi vorbi despre Atena, al carei exempluar putea fi un argument i'mpotriva unora dintre asertiunile mele, dar al careiexemplu va sluji, dimpotriva, Ja contirmarea tuturor acestor asertiuni.

A~a cum am recunoscut deja, Atena era, dintre toate republicilegrece~ti, cea mai comerciala, ~i de aceea aeorda cetatenilor sai intinit maimuM libertate deci't Roma ori Sparta. Daca a~putea intra i'n detalii istorice,v-~ arata cum comertul ~tersese, la atenieni, muIte dintre diferentele caredeosebesc popoarele antice de cele modeme. Spiritul negustorilor din Atenasemana cu cel al negustorilor din zilele noastre. Xenoton ne arata ca, intimpul razboiului din Peloponez, ei i '~iscoteau capitalurile din Atica ~i Ietrimiteau i'ninsuleIe Arhipelagului. Comertul tacuse posibila, la ei, circulatia.Aflam la Isocrate date despre tolosirea scrisorilor comerciale. Observatia~adar ci't de asemanatoare erau obiceiurile lor cu ale noastre. In ceea ce

prive~te relatiile cu femeiJe, i 'i veti vedea pe soti (II citez tot pe Xenofon)satisfacuti de pacea ~i prietenia decenlli care domnesc ill casa, protejindu-~isotia fragila, victima a tiraniei naturii, inchizi'nd ochii asupra irezistibilei fortea pasiunii, iertind cea dinti'i slabiciune ~i uitind-o pc a doua. In raporturilecu strainii , pot fi vazuti acordlnd drept de eetatenie oricarui individ care,instali'ndu-se aici cu familie cu tot, i'ncepe sa practice 0 meserie ~isa producaceva. Vom ti, in sfir~it, impresionati de diagostea Jor excesiva pentru


6/12

BENJAMIN CONSTANT DESPRE LIBERTATEA ANTIC/LOR COMPARATA 11

ependenta individualii. In Lacedemonia, spune un filosof, cetatenii alearganci dnd un magistrat Ii cheama; un atenian, illsa, ar fi disperat daca

crede ca el depinde de un magistrat.Cu toate aces tea, cum multe dintre circumstantele care hotarau

acteristici le natiunilor antice se aflau ~i la Atena, cum existau ~i acolovi, iar teri toriul era foarte restrlns, descoperim, desigur, ~i vestigii alertatii a~a cum era ea la antici. Poporul face legile, cerceteaza comportarea

gistratilor, II someaza pe Pericle sa dea socoteala, Ii condarnna la moartetoti generali i care comandasera in batalia din Arginuse. In acela~i timp,acismul, care ni se pare, ~ie normal sa ni se para, 0 nedreptate revolta-

e, dovede~te ca individul era In Atena Inca mai putemic subordonatpului social decIt e, in zilele noastre, In vreunul din statele sociale libereEuropei.

Din ceea ce am prezentat rezulta ca noi nu mai putem dispune dea~a cum era ea la antici, ~a participarea activa ~i

stanta la puterea colectiva. Libertatea noastra, a celor modemi, Insearnnatul de a te bucura ill lin~ta personaM. Participarea pe, ill antichitate, 0 avea fiecare la suveranitatea nationala nu era, ca in

mea noastra, 0 supozitie abstracta. Vointa fiecaruia avea 0 influenta reala;citarea acestei vointe echivala cu 0 placere vie ~irepetam. In consecinta,cii erau dispu~i sa faca multe sacrificii pentru a~~i pastra drepturiJeice ~i participarea la administrarea statului. Fiecare, simtind cu orgoliuarea sutragiului sau, afla In aceasm con~tiinta a irnportantei sale per-

ale, 0 compensatie atotcuprinzatoare.

Compensatia aceasta nu mai exista astazi pentru noi. Pierdut Inime, individul nu percepe aproape niciodata influenta pe care 0 exercita.ta sa nu-~i pune niciodata amprenta asupra ansamblului, nimic nu-l facevada cu proprii ochi cooperarea. A~adar, exercitarea drepturilor politice

e mai ofera declt 0 parte din satisfacti ile pe care Ie gaseau ill ele anticiil acela~i tirnp, progreSele civilizatiei, tendinta comerciala a epocii, comu-rea popoarelor Intre ele, au inmulti t ~i variat la nesfir~it caile fericiriionale.

Rezulta de aici ca noi trebuie sa tinem mult mai mult dedt anticiidependenta noastra personala. Pentru ca anticii, atunci cilld sacrificau

aceasm independentain favoarea drepturilorpolitice, sacrificau mai putinpentru a obtine mai mult, In vreme ce noi, fadnd acela~ilucru, dam maimult pentru a obtine mai putin.

Scopul anticilor era lmpartireaputerii sociale Intre toti cemteniiunei~aceleia~ipatrii. Asta numeau ei libertate. Scopul modemilor este sigurantain ceea ce prive~teviata privata; ~iei numesc libertategarantiileacordatede catre institutii pentru a 0 proteja. '.. r

Am spus, la Inceput,ca, tocmaipentru ca nu au observat aceste dife-rente, anumite persoane, de altfel, bine intentionate, au facut mult rau Intimpul lungii~i. furtunoasei noastre revolutii. Fereasca Dumnezeu sa secreada ca vreau sa le adresez repro~urisevere - chiar ~i gre~ealalor erascuzabila. Nu poti citi frumoaselepagini ale antichitatii,nu-ti poti imaginafaptele acelor oamenimari, fara sa nu simti 0 emotie de un fel aparte, pecare nirnic din ceea ce e modem nu 0 provoaca. Par sa se trezeasca innoi, la astfel de evocari, sentimenteuitate, tinlnd de 0 natura anterioara,s-ar spune, naturii noastre. E greu sa nu regrcti vremurile acelea in carecapacitatile omului se dezvoltauintr-o directic dinainte trasata, dar pe unfag~ atit de affinc,cu auta IncredereIn propriile forte ~icu un asemeneasentimentde energie~ide demnitate.lar atuncidnd te la~icuprins de acesteregrete, e irnposibilsa nu dore~ti sa irniti ceea ce regreti.

Impresia aceasta era adinca, mai cu seama atunci cilld traiam subguvemari abuzive care, fara a fi putemice, ~tiau sa loveasca, absurde inprincipii,mizerabileIn actiune.Guvemaricare aveau drept resort arbitrariuliar drept scop injosirea speciei umane ~ipe care, chiar ~iasmzi, unii mtliindraznesc sa Ie laude,ca ~icum am putea uita vreodataca am fost martorii~ivictimeleincapatinarii,neputintei~irastumarilorlor. Scopulreformatorilorno~tria fost nobil ~igeneros.Care dintre noi nu a simtit cum ii bate inimade speranta dnd a pa~itpe drumul pe care pareau sa-l deschida? ~i vaide cel tare, nici macar ill clipa de fata, nu sirnte nevoia sa declare ca asemnala dteva gre~elicomise de primele noastre calauze nu insearnna saIe murdare~ti~i nici sa dezavuezi opinii pe care prietenii umanimtiiIe-auprofesat din veac in veac

Oamenii ace~tia i~i sprijinisera insa mai multe din teoriile lor pclucrarile a doi filosoti care nici macar nu banuisera modificarile operate


7/12


un interval de doua mii de ani asupra predispozitiilor speciei umane.oi examina poate dndva sistemul celui mai ilustru dintre ace~ti f ilosofi,

Rousseau, ~i voi arata ca, deplasind ill vremurile noastre modeme 0t indere a puterii sociale, a suveranitati i colective, care apart inea altorcole, geniul acesta sublim care era animat de cea mai curata dragostelibertate a oferit, totu~i, pretexte funeste pentru mai multe tipuri de tiranie.sigur ca, relevilld 0 gr~ala pe care eu consider ca e foarte important0 cunoa~tem, voi fi circumspect In respingerea mea ~irespectuos In felula blama. Voi evita, cu siguranta, sa ma alatur detractorilor marelui om.

nd Intlmplarea face sa ma apropii de ei, In aparenta, Intr-o anume

oblema, devin imediat banuitor fata de mine Insumi. ~i pentru a ma consolaam parut, chiar ~i pentru 0 clipa, de aceea~i parere cu ei, In privinta

ei chestiuni izolate ~ipaqiale, simt nevoia sa retractez ~i sa critic atit

poct.

d v I b . v' A j: .d

u toate acestea, a evaru tre me sa pnmeze III l ata unor const eratncare straIucirea unui talent prodigios ~i autoritatea unui imens renume

fac aUI de putemice. De altfel, a~a cum se va vedea, nu lui Rousseaubuie sa i se atribuie eroarea pc care 0 voi combate: ea apaqine In mult

ai mare masura unuia dintre succesorii sai, mai putin elocvent, dar nuai putin auster ~ide 0 suta de ori mai exagerat. Acesta din urma, Abatele

Mably, poate fi privit ca reprezentantul sistemului care, conform maxi-lor libertatii antice, vrea ca cetatenii sa fie supu~i cu totul, pentru caiunea sa poata fi suverana, iar individul sa fie scIav pentru ca poporulfie liber.

Abatele de Mably, la fel ca Rousseau ~i ca multi altii, luase dreptertate, dupa modelul antichitatii, autoritatea corpului social ~iaprecia toateasurile care ar fi condus la extinderea acestei autoritati asupra acelei partialcitrante a existentei umane, a carei independenta 0 deplingea. Regretulcare ~i-lexprima pretutindeni ill lucrari vizeaza faptul ca legea nu poate

nge decit actiunile. Ar fi vrut ca ea sa poata opera Impotriva gindurilor,celor mai fugare impresii, sa-l urmareasca pc om fara illcetare ~i farai lase vreun colti~or In care sa se poata pune la adapost de actiunea ei.ediat ce observa, la vreun popor, 0 masura represiva, socotea ca a facutdescoperire ~i 0 propunea drept model. Detesta libertatea individuala a~a

cum dete~ti un du~man personal ~ide Indata ce Intllnea In istorie vreo natiune

complet lipsita de a~a ceva, chiar daca lipsea ~i libertatea politica, nu seputea Impiedica sa nu 0 admire. Se extazia In fata egiptenilor pentru ca,spunea el, la ei totul era reglat de lege, pina ~i nevoile ori clipele dedestindere. Totul se supunea autoritatii legislatorului. Toate momentele zilei

erau ocupate de dte 0 Indatorire. Chiar ~i dragostea facea obiectul acesteiinterventi i respectate, legea fiind cea care, rInd pe rind, facea ~i desfacea

patul nuptial.Sparta, care combina formele republicane cu aceea~i aservire a

indivizilor Ii stlmea acestui ti losof un entuziasm ~i mai mare. Minastirea

aceasta imensa Ii aparea ca modelul ideal al unci republici perfecte. PentruAtena resimtea un profund dispret ~i ar fi spus cu placcre despre aceasta

natiune, prima din Grecia, ceca ce a spus despre Academia franceza, unmare senior, academician: Ce despotism Inspaimintator Toata lumea facece vrea. Trebuie sa adaug ca acest mare senior vorbea despre Academie

a~a cum era ea acum treizeci de ani.

K Montesquieu,Inzestrat cu mai mult spirit de observatiepentru ca nuse Inflacara aut de u~or, nu a cazut cu totul In aceea~i gre~eala. A fost

sl,lrprinsde diferentele despre care am vorbit, dar nu le-a deslu~it adevaratacauza. Politicienii greci, spune el, care traiau sub 0 guvemare populara,nu recuno~teau alta foqa dedt pe aceea a virtuti i. Cei de astazi nu ne vorbescdedt desprc manufacturi, comert , f inantc, bogati i ~i lux .1

EI atribuie aceasta diferenta republicii ~imonarhici: ca trebuie atribuita

spiritului opus al timpurilor antice ~ial celor modeme. Cetateni ai republicilor

sau supu~i ai monarhiilor, cu totii doresc drepturi ~i, In starea actuala asocietat ilor, nimeni nu poate sa nu Ie doreasca. Poporul care tinea cel maimult, i ll zilele noastre, la libertatea sa, Inainte de eliberarea Frantei , era ~icel care tinea eel mai mult la placerile vietii. lar la libertatea sa tinea mai

ales pentru ca vedea In ea garantarea placerilor pe care ~iIe dorea. Altadata,acolo unde era libertate, puteau fi suportate privatiunile; acum, pretutindeniunde este privatiune e necesara Inrobirea pentru a se ajunge la resemnare.

I Spiritul legilor III, 3.


8/12


Ar fi mai u~or astazi sa faci dintr-un popor de sc1avi un popor de spartanidecit sa formezi ni~te spartani in spiritul l ibertati i.

Cei care au fost impin~i de valul evenimentelor in fruntea revolutieinoastre erau ca urmare logica a educatiei primite dominati de teze1e anticedevenite eronate teze readuse la loc de cinste de catre filosofii despre caream vorbit. Metatizica lui Rousseau in care apareau dintr-odata ca ni~teulgere adevaruri sublime ~i pasaje de 0 elocventa captivanta. Austeritateaui MabIy intoleranta sa ura impotriva tuturor pasiunilor omene~ti dorinta

apriga de a Ie controla pe toate principii1e sale exagerate in ceea ce prive~te

ompetenta 1egii deosebirea intre ceca ce recomanda el ~iceea ce existaseu adevarat declamatii le sale impotriva bogati ilor ~i chiar impotriva

proprietatii toate aceste lucruri trebuiau sa-i vrajeasca pe cei infierbintatide 0 victorie recenta ~i care cucerind puterea legala erau foarte dispu~ia 0 extinda asupra a orice.

Pentru ei era deosebit de pretioasa autoritatea a doi scriitori carebsolut dezinteresati in problema respectiva ~i aruneind anatema asupra

despotismului dadusera textului legii forma de axioma. Au dorit a~adar saxercite focta publica ~a cum mentorii lor Iearatasera ca fusese ea exercitata

n statele libere. Au mai crezut ~i ca totul trebuia sa cedeze in fata vointeiolective iar restrictiile privitoare la drepturile individuale vor fi ampluompensate de participarea Ia puterea sociala.

~titi bine domnilor care a fost rezultatul. Ni~te institutii libere spriji-ite pe cuno~terea spiritului vremii ar ti putut supravietui. Edificiul reinnoit

l anticilor insa s-a prabu~it in ciuda muItor eforturi ~i acte eroice caremerita desigur toata admiratia. Fapt este ca puterea sociala lovea din toate

artile independenta individuala fara sa-i anuleze necesitatea. Natiunea nuonsidera ca 0 participare ideala la 0 suveranitate abstracta ar merita sacrifi-iile ce i se impuneau. In zadar i se repetau vorbele lui Rousseau: austeritateaegilor l ibertati i nu se poate compara cu duritatea juguIui t iranilor. Ea nuvea nevoie de aceste 1egiaustere ~i in starea ei de oboseala ~i de dezgustasea uneori preferabil jugul t iranilor. Numai ca experienta a trezit-o. A

utut v~ea in felul~acesta ca arbitrariul oamenilor era mai cumplit decitele mal re1e legi. Insa ~i legile trebuie sa cunoasca anumite limite.

Daca am reu~it domnilor sa va fac sa imparta~iti opinia pe care dupa

mine aceste fapte trebuie sa 0 produca yeti recuno~te odata cu mine ade-

varnI principiilor urmatoare:Independenta individuala este prima dintre necesitat ile modeme. In -

consecinta nu trebuie sa se pretinda niciodata sacrificarea ei pentru instituirea 0libertatii politice.

Rezulta ca nici una dintre numeroase1e institutii aut de laudate care

in republicile antice limitau libertatea individuala nu e admisibila in vremu-rile modeme.

Enuntarea acestui adevar pare la prima vedere de prisos. Multe dintreguvemarile din zilele noastre nu par deloc sa doreasca sa imite republici1eantice. Cu toate acestea orieit de redusa le-ar ti preferinta pentru institutiile

republicane anumite uzante republicane par totu~i sa Ie inspire oarecaresimpatie. Din pacate e vorba exact de cele care permit proscrierea exilarea

spolierea. Imi amintesc ca in 1802 fu strecurat intr-o lege ce privea tribuna-lele speciale un articol care introducea in Franta ostracismuI grec ~i 0multime de oratori plini de elocinta ne vorbira in sprijinul introducerii acestuiarticol care a tost totu~i retras despre libertatea ateniana ~i despre toatesacriticiile pe care indivizii trebuiau sa Ie faca pentru a pastra aceastalibertate La fel mult mai incoace eind autoritati tematoare incercau cutirniditate sa indrepte alegerile in sensul dorit de ele un ziar neatins totu~i

de republicanism propune sa se revina la cenzura romana pentru indepclrtareacandidatilor periculo~i.

De aceea socotesc ca nu m-~ angaja intr-o digresiune inutila daca

pentru a-mi sprijini asertiunile voi spune eiteva cuvinte despre aceste douainstitutii atit de laudate.

Ostracismul in Atena se baza pe ipoteza ca societatea dispune de

autoritate totala asupra membrilor sai. In aceasta ipoteza el deveneajustificat.Jar intr-un stat mic in care influenta unui individ putemic prin credibilitatea

sa prin adepti prin glorie contrabalansa adesea puterea ansamblului socialostracismuI putea capata 0 aparent;l de utilitate. Printre noi insa indiviziiau drepturi pe care societatea t rebuie sa Ie respecte iar inf luenta individual aeste a~a cum am remarcat deja aut de farimitata intr-o muItime de int1uente


9/12

6 BENJAMIN CONSTANT DESPRE LlBERTATEA ANTICILOR COMPARATA17

gale sau superioare Incitoricemasurade reprimare motivatade necesitateae a mic~oraaceastaint1uenta esteinutila~iIn consecintanedreapta.Nimeniu are dreptul de a exila un cetatean daca nu e condarnnatde un tribunalrdinar Innumele unei Iegiprecisecare anexeazapedeapsa cu exilul actiuniie care se face vinovat respectivul cetatean. Nimeni nu are dreptul sa-lmulga pe cetatean din patria sa pe proprietar de pe pamlnturile sale peegustor din comertul sau pe sot de llnga sotie pe tata de llnga copiie scriitor din cugetarile sale studioase pe batrlndin obiceiurilesale. Oricexil politiceste un atentat politic. Orice exilare hotanta de 0 adunarepentruretinse motive de salvarepublica este 0 crima a acestei adunari Impotrivaalvariipublice care nu se poateatla dedt In respectarealegilor~ia formelori In mentinerea garantiilor.

Cenzura rom~a presupunea ca ~iostracismul 0 putere discretionara.ntr-o-republica ai carei cetateni rama~i datorita saraciei Intr-o stare demplitate extrema a moravurilor locuiau In acela~iora~ nu practicau niciprofesie care sa Ie abata atentia de la treburiIe statului ~ierau astfel illod constant spectatori ~i judecatori ai puterii publice cenzura putea pe

e 0 parte sa aiM mai muM intl uenta iar pe de aIta parte arbitrariulenzorilor era limitat de un fel de supraveghere morala care se exercitampotriva lor. Dar de Indata ce extinderea republicii complicarearelatiilorociale ~i rafinamentele civilizatiei lipsira aceasta institutie de ceea ce Iiervea totodata de baza ~i de limita cenzura degenera chiar ~i la Roma.~adarnu cenzura era cea care Imbunatateamoravurile:simplitateamora-

urilor constituia forta ~i eticacitatea cenzurii.In Franta 0 institutieatit de arbitraraprecum cenzura ti ill acel~imp ineticace ~i intolerabila.In situatia actuala a ocietatii moravurile seompun din nuante tine schimbatoare insesizabile care s-ar deforma illmie de feluri daca s-ar Incercaprecizarealor. Doar opiniapublicaIe poateinge doar ea Ie poatejudeca pentru ca e de aceea~inatura cu cle. Aceastaar razvrati Impotrivaoricarei autoritati pozitive care ar Incerca sa Ie dea

n plus de precizie.Daca guvernareaunui popor ar dori aidoma cenzorilorn Roma sa dezonorezeun cetateanprintr-ohotanre discretionara Intreagatiune ar striga Impotrivaacestei sentinte neratitidnd hotarlrileautoritatii.

Ceea ce tocmai am spus despre transplantareacenzurii In vremurilemoderne se aplica ~ila muIte alte sectoare ale organizariisociale privitorla care ne este citata antichitatea~i mai des Inca ~icu mai multa emfaza.De exemplu educatia. Cite nu ni se spun despre necesitatea de a permiteguvernului sApreia generatiiletinere pentru a Ie modela dupa voia sa ~icite citateerudite nu vin sa sprijineaceastateorie?Sint adu~iIn fata noastrarilldpe rind egiptenii ~iGalia ~iGrecia ~iItalia Domnilor noi nu slntemnici per~i supu~iunui despot nici egipteni subjugatide catre prcoti nicigali care sa poata ti sacriticati de druizi nici In SI1f~it greci sau romanipe care participareala autoritateasociala Ii ~onsolade aservirea personala.Slntem oameni moderni care vrem sa ne bucuram fiecare de drepturilenoastre; sa ne cultivam tiecare facultatiledupa cum ni se pare mai binefara a face rau altuia; sa veghemasupradezvoltArii acesteifacultatiIn copiiipe care natura Ii Incredinteazaafectiunii noastre cu aut mai luminata cudt este mai vie ~ineavlndnevoie de autoritatededt pentru a prelua mijlo-acele generalede instructiepe care aceastaIe poatereuni- asemeneacalato-rilor care primesc de la autoritatedirectiiIe principale fara Insa a acceptaca ea sa Ie impuna una dintre aceste directii .

~i religg este expusala aceste rememorariale secolelortrecute. Braviaparatorl ai unitatii doctrinei ne citeaza legile antice Indreptate Impotrivazeilor straini ~i sprijina drepturilebisericii catolicepe exemplul atenienilorcare I-aucondarnnatla moartepc Socratepentruca zdruncinasepoliteismulsau pe exemplul lui Augustus care impumnd tidelitatea fata de cultulstramo~ilor facu posibil ca nu muIta vreme dupa aceea primii cr~tini safie dati prada fiarelor.

Sa nu ne illcredem domnilor ill aceasta admiratie pentru anumitereminiscenteantice.De vreme ce traimIn vremuri moderne doresc oliber-tate ill acord cu vremurile moderne; ~i de vreme ce traim sub monarhiiimplorcu umilintaacestemonarhii sa nu Imprumutede la republicileanticemijloace de a ne oprima.

~rtatea imJ~a repet ~ceastaeste adevaratalibertate modernJl...Garantia ei e libertatea politica In consecinta ea este indispensabila.Dara Ie cere popoarelordin zllelenoastresa sacrifice precum ceIe din vechime


10/12

8 BENJAMIN CONSTANT

talitatealiberUitiior individualepentrulibertateapolitica - acestae mijlo-uI eel mai sigur de a Ie priva de una dintre ele; ~i odata ajun~i aici nu

intlrzia sa 0 piarda ~i pe cealalta.Vedeti domnilor ca observatiilemele nu incearca nici pe departe sa

ic~orezepretul libertatii publice. Nu trag din faptele pe care vi Ie-amxpus consecinteletrase de anumitepersoane. Din faptul ea anticii au fostberi iar noi nu mai putem fi liberi a~a cum au fost ei aceste persoaneag concluzia ca sintem destinati sa fim sclavi. Ele ar dori sa constituieoua stare sociala dintr-un mic numar de elemente pe care Ie consideraept singurele ce se potrivesccu situatia lumii de azi. E1ementeleacesteantprejudecatipentru a speriaoamenii egoismpentru a-i corupe frivolitatentru a-i zapaci placeri grosolane pentru a-i face sa decada despotismntru a-i conduce; ~i in mod necesar cuno~tintepozitive ~i ~tiinteexactentrua slujicu mai muM abilitatedespotismul.Ar fi ciudatdaca in aceastaconsta rezultatul a patruzeei de seeole de-a lungul earora spiritul umancucerit atitea mijloace morale ~i fizice. Nu pot sa cred a~a ceva.

Din deosebirile care ne disting de antiehitate eu trag eonsecinte cutul opuse. Nu trebuieslabitagarantia ei trebuieextinsexercitiul.Nu vreaurenunt la libertatea politica; ceea ce cer este libertate civila impreunaalte forme de libertate politica. Guvernarile nu au dreptul mai mult ca

adata de a-~iaroga0 putere nelegitima.Dar celecareprovindintr-o sursagitimaau mai putin ca altadatadreptulde a excrcita0 suprematiearbitraraupra indivizilor.Mai dispuneminca~iasffizide drepturilepc careIe-amavut

ntotdeauna acestedrepturieterne de a aproba legile de a delibera asupraereselor noastre de a face parte integranta clin corpul social ai caruiembri sintem. Dar guvernarile au obligatii noi. Progresele civilizatieihimbarileproduse de trecereavremii impun autoritatiimai mult respectntru obiceiurile sentimentele independenta indivizilor. Ea trebuie sationeze in toate aceste privinte cu mai muM prudenta ~i delicatete.

Acest caracterrezervatal autoritatii care tine de obligatiilesalestrictee ~i de interesele sale bine intelese deoarece clacalibertatea care Ii setrive~temodernilor e diferita de cea care li se potrivea anticilor despo-mul care era posibil la antici nu mai e posibil la moclerni.Din cauza

DESPRE LIBERTATEA ANTICILOR COMPARATA19

..

ca adesea noi sintem in raport cu ei mai incliferenti ~i in mod obi~nuitmai putin pasionati de libertatea polit ica ajungem sa neglijam prea multciteodata ~i desigur pe nedrept garantiile pe care ea ni Ie ofera. Dar inacel~i t imp cum noi tinem mult mai mult decit anticii la l ibertatea indivi-duala 0 aparam daca e ataeata cu mult mai muM pricepere ~i tenacitate.1ar pentru ea ei clispunem de mijloace cle care nu dispuneau anticii.

Comertul ace ca actiunea arbitrariului asupra existentei noastre sa fie

~i mai suparato e ca altadata deoarece clata tiincl varietatea speculatiilornoastre arbitrariul trebuie sa se extinda pentru a Ie putea atinge. Insa comer-tu1u~ureaza in acela~i timp eludarea aetiunii arbitrariului fiindca schimba

natura propriemtii care prin aecasta schimbare devine aproape de neatins.Comertul confera proprietatii 0 noua calitatc: circulatia. Para cireulatie

proprietatea nu e decit un uzufruct. Autoritatea poate oricind sa intervinaasupra uzufructului pentru ca poate suspencladreptul de folosinta. Circulatiainsa pune 0 piedica invizibila ~i de neinvins in ealea acestei interventii aputerii sociale.

Efectele comertului se intind ~imai departe: el nu numai ca elibereaza

- indivizii dar creind creditul pune autoritatea in stare de dependenta.Un autor franeez spune ca banii sint arma cea mai periculoasa a despo-

tismului. Ei sint insa in acela~i timp mna sa eea mai puternica. Creditul

este supus opiniei; forta e inutila banii se ascuncl sau dispar; toate operatiu-nile statului sint suspenclate. La antici creclitul nu avea aceea~i intluenta.Guvernarile lor erau mai putemice clecitputerile polit ice. Bogatia e 0 forta

mai clisponibila in orice clipa mai u~or aplicabila tuturor intereselor ~i in

consecinta mult mai reala ~imai aseultam. Puterea ameninta bogatia recom-penseaza. De putere scapi in~elincl-o pentru a obtine favorurile bogatieitrebuie sa 0 sluje~ti. Ea trebuie sa invinga.

Printr-o in~iruire a unor cauze identiee existenta indivicluala e mai

putin inglobata in existenta politica. 1ndivizii i~i clue departe averile; ei i~ipastreaza asupra lor toate avantajele vietii pr ivate. Comertul a apropiatnatiunile ~i le-a creat moravuri ~i obieeiuri aproape iclentice. Conducatoriipot fi du~mani; popoarele sint compatriote.

Puterea trebuie a~aclarsa se resemneze: ne trebuie libertatea ~i0 v9mavea. Dar cum libertatea care ne trebuie e cliferirn de cea a anticilor ea

~


11/12


12/12

22 BENJAMIN CONSTANT

noblete in fata amagirilor.Priviti cum patriotismulcurat profund ~i sincertriumfain or~ele noastre~ine invioreazapina ~icatunele strabateateliere1einsuflete~teprovinciile patrundeodatacu sentimentuldrepturilor~ial necesitatii garantiHorin minteainteleapta~icumpanitaa cultivatoruluibinecuvmtat~ia negustoruluineostenitcare atot~tiutoriin ale necazurilor cunoscutedinplin ~i nu mai putin luminati in privinta mijloace1orde a Ie pune capatcuprind cu privirea intreaga Franta ~i impartind recuno~tintanationalarecompenseaza prin sutragiul lor dupa treizeci de ani fidelitatea fata deprincipii in persoanacelui mai ilustruaparatoral libertatii .

Departe domnilor de a renunta la vreuna din cele doua specii delibertatedesprecare v am vorbit trebuie a~acum am demonstrat sa invatfunsa Ie combinamintre ele. Institutiiletrebuie dupa cum spune celebrulautoral istorieirepublicilordin Evul Mediu sa duca la indepliniredestinelespecieiumane. Ele i~i ating scopul cu aut mai bine cu Cllridica un numar cit rnaimare de cetateni pe cea mai inaM treapta de demnitate morala.

/ Opera legislatoruluinu e mcheiata daca nu a adus decit lini~tepoporului. Chiar ~i atunci cind acest popor e muJtumit mai sint multe de facut.~ca institutiilesa desavlr~eascAducatiamoralAa cetatenilor.Respectindu le drepturile personale menajindu Ie independenta netulbunndu Ieocupatiile ele trebuie to~i sa ~i consacre influenta atacerilor publice sa i cherne

sa contribuie prin hotarIri1e~i sufragiile lor la exercitiul puterii sa Ie

garanteze ~ ~i de supraveghere :in m~estare~i ~iformindu i astfel in mod practic pentru aceste inalte functii sa Ie creeze

totodata ~i dorinta ~i putinta de a se achita de ele.

I Domnul de La Fayette nllmit dcplItat de Sarthe.

Date post:	03-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	claudia-trusca
View:	251 times
Download:	0 times

Despre Libertate b. Constant

Documents