| Date post: | 15-Jul-2015 |
| Category: |
Documents |
| Upload: | filip-ciprian |
| View: | 166 times |
| Download: | 0 times |
of 69
CUVNT NAINTE
Prezentul Ghid pentru aplicarea Legii nr. 34 / 1998, este un instrument de lucru, pus la dispozitia organizatiilor neguvernamentale si a functionarilor publici care activeaza n domeniul social. Elaborarea acestui ghid a cuprins mai multe etape, respectiv o analiza documentara a principalelor dificultatilor aparute n aplicarea actului normativ si o analiza comparativa a modului de solutionare a acestora, realizate cu participarea unor reprezentanti ai serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, consiliilor locale si ai organizatiilor neguvernamentale. Identificarea, pe parcursul acestor etape, a anumitor disfunctionalitati, a condus la modificarea Hotarrii Guvernului nr. 539 / 1998 si a Normelor metodologice, astfel nct sa se faciliteze procesul de alocare a subventiei, precum si de utilizare a fondurilor primite. Ghidul pentru aplicarea Legii nr. 34 / 1998 urmareste: Sa ofere informatii despre conditiile de aplicare a actului normativ; Sa ofere clarificari si detalii practice privind procesul de subventionare; Sa asigure transparenta aplicarii legislatiei, astfel nct sa creasca gradul de colaborare dintre sectorul public si sectorul nonprofit, n vederea asigurarii unor servicii de asistenta sociala adecvate nevoilor comunitatii. Dorim sa multumim pe aceasta cale Fundatiei pentru o Societate Deschisa Romnia, care a finantat acest proiect, precum si reprezentantilor serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, ai consiliilor locale si ai organizatiilor neguvernamentale care au contribuit la realizarea ghidului.
AUTORII
1
INTRODUCERE
Rolul statuluin mod traditional, se considera ca statul bunastarii are responsabilitatea ndeplinirii acestor obiective: - producerea unor bunuri publice ca: aparare, securitate, infrastructura, sanatate, educatie, cultura, stiinta; - protectia sau securitatea sociala a populatiei, care dintr-un motiv sau altul se afla n dificultate; aici exista doua componente distincte: asigurarile sociale si sistemul asistentei sociale; - dezvoltarea sociala: asigurarea unor conditii sociale considerate importante.
1. Serviciile sociale si teoria statului bunastarii Programele politice de guvernare au urmarit, n conceptii si viziuni proprii, dezvoltarea economica generala, pentru a asigura astfel baza bunastarii sociale. n civilizatia moderna, industrializata, bunastarea este un deziderat universal care implica o multitudine de actori. Doua sunt optiunile principale n abordarea politicilor sociale, n functie de care se construiesc tot attea tipuri majore de state numite ale bunastarii: optiunile universalista si minimalista. Tipologia marcheaza e altfel stabilirea unui raport de colaborare si contiguitate a institutiilor statului cu institutiile societatii civile. Statul nu mai este o providenta rationala, un instrument exclusiv de dominare si detinatorul absolut al instrumentelor represive, asa cum a fost el edificat n secolul al XIX-lea. El nu-i mai protejeaza doar pe cei puternici, pe cei din clasele superpuse, ci a nceput sa aiba grija de cei slabi, pentru a da astfel sansa ntregii societati sa progreseze. Programul New Deal, inaugurat de Franklin D. Roosevelt n Statele Unite ale Americii, a consacrat epoca statului-paternalist, a statului care face dovada interesului de a asigura o viata demna pentru toti cetatenii. Cu exceptia statelor comuniste, care au aplatizat structura sociala pentru a genera o masa amorfa majoritara, unitara n saracie, si cu un univers ngust de aspiratii, avnd nsa pretentia elaborarii unor programe sociale cu caracter universalist, toate statele occidentale s-au orientat catre transpunerea principiului unitatii n diversitate n politicile lor de guvernare. Experienta marilor crize economice dintre cele doua razboaie mondiale si din perioada imediat urmatoare a facut necesara adoptarea modelelor universaliste de bunastare. Guvernele, prin intermediul unor programe convergente, si-au asumat responsabilitatea n atenuarea si combaterea efectelor generate de problemele sociale, indentificnd tinte precise precum somerii, copiii, batrnii, bolnavii, delincventii s.a., pentru a caror sustinere au actionat. O buna bucata de vreme din istoria sa moderna, statul si-a asumat sarcinile grele ale unui adevarat parinte, care are grija de toti. Principalul obstacol de care s-a lovit statul-parinte a provenit din limitele resurselor si din impreviziunile disfunctionale ale aparatului birocratic. Peste tot unde principiile statului maximalist au fost aplicate s-a constatat un consum urias de resurse, transformate, prin ricoseu, n ntretinatoare ale unei mari parti a problemelor sociale, de obicei exact a acelora spre a caror rezolvare au fost dirijate. Dezvoltarea serviciilor sociale (sanatate, generalizarea asigurarilor, asistenta sociala, cultura, educatie) a fost o necesitate absoluta n satisfacerea exigentelor egalitariste, reclamate de emanciparea sociala, si a presupus un efort considerabil din partea statului pentru asigurarea si gestionarea resurselor publice. Presiunile exercitate asupra nivelului fiscalitatii sunt n aceste conditii imense, astfel
2
nct tari precum cele scandinave, Olanda, Austria, si ntr-o anumita masura Franta si Germania au rate ridicate de impozitare, ceea ce genereaza nemultumire sociala si demotivare a muncii. Pentru a-si derula programele sociale, guvernele statelor tipic universaliste au oscilat ntre autoritarism si centralism. Dezvoltarea unui aparat administrativ greoi si dezvoltat ierarhic, n paralel cu cresterea rolului institutiilor de control social, nseamna performanta deficitara pe ansamblu si un raport disproportionat ntre costuri si beneficii. Apare ca evident faptul ca pentru promovarea politicilor sociale universaliste e nevoie de o economie solida, cu un produs intern brut suficient de mare astfel nct sa alimenteze un buget capabil a sustine masurile guvernamentale de asigurare a bunastarii tuturor membrilor colectivitatii. Destinul statelor universaliste este nsa unul ingrat: n ciuda fondurilor uriase nghitite de programele sociale saracia relativa s-a mentinut, desi a fost eliminata saracia absoluta. Aceste state au devenit destinatia marilor fluxuri migrationiste internationale dinspre zonele sarace ale globului, ceea ce a presupus un consum suplimentar de resurse pentru integrarea societala a strainilor. n majoritatea statelor occidentale adepte ale universalismului, imigrantii adncesc contrastul social saraci-bogati. Acest contrast social e facut raspunzator de fenomene indezirabile precum criminalitatea, consumul drogurilor, somaj, deteriorarea relatiilor de familie etc. Solutia la care oficialitatile apeleaza este cea a unei presupuse proportionalitati liniare, de incrementare a resurselor n scopul potentarii efectelor. Elasticitatea unei astfel de solutii este nsa redusa: unei cresteri a input-urilor ntr-un sistem nu i corespunde n mod necesar si suficient o crestere proportionala a output-urilor. Tintele politicilor sociale sunt percepute n statul universalist drept clienti. Legea de baza a comportamentului clientelar se respecta cu prisosinta: n achizitionarea unui produs clientul se obisnuieste, orientndu-se instictiv spre cel mai ieftin. Cu ct este mai ieftin, cu att este mai atragator pentru client. Serviciile si bunurile publice, prin definitia lor, prevad neexcluziunea de la consum a nici unui individ odata ce au fost produse. Ele nu au pret de achizitie, fiind practic gratuite. Povara clientelismului asupra programelor sociale universaliste a condus la acumularea de deficite uriase si a exercitat presiuni pentru adoptarea unor amendamente reformiste. Solutiile au fost de inspiratie rezidualista, specifice celuilalt tip major de stat al bunastarii - statul minimal. Teoria statului minimalist se fundamenteaza pe considerentul ca interventia institutiilor publice trebuie orientata si directionata n functie de intensitatea si diversitatea nevoilor. Saracii sunt primii ndreptatiti n primirea ajutorului de stat. Interventia sociala se conduce dupa principiul general al subsidiaritatii. Conform acestuia, responsabilitatea revine cu prioritate celor dispusi n primul cerc din jurul celor aflati n situatie critica, adica familiei; n faza secundara a interventiei se plaseaza comunitatea, iar n cea de-a treia - statul. A fost cooptat n strategia minimalista si conceptul de mputernicire locala, care ncredinteaza responsabilitati sporite colectivitatii locale, delegndu-se autoritatea si slabind centralismul administrativ. Avantajul principal al acestui tip de stat al bunastarii, numit si rezidual, consta n reducerea substantiala a consumului de resurse publice, ceea ce a stimulat aplicarea modelului si de catre tari cu un nivel al dezvoltarii mai modest. Rezidualismul se sprijina pe tehnica testarii mijloacelor. Tehnica se refera la prealabila evaluare a veniturilor si a tuturor mijloacelor de subzistenta de care dispune o unitate analitica prestabilita (aleasa n cadrul unei categorii sociale: individul sau familia). n functie de nivelul evaluat se stabileste tipul si volumul transferurilor. Nu se vizeaza nivelarea inegalitatilor n ansamblul lor, ci doar
3
atenuarea saraciei pna la un prag care sa faca posibila desprinderea definitiva de capcana acesteia prin forte proprii, asociate cu ale celor din imediata apropiere. Retragerea statului din viata sociala duce la eliberarea unui teren pe care se pot instala institutiile societatii civile. Nu este ntmplator faptul ca n tarile care se conduc dupa ideile rezidualismului rationalist n elaborarea politicilor sociale, precum SUA, Marea Britanie, Canada, Noua Zeelanda sau Australia, sectorul nonprofit cunoaste expansiunea cea mai intensa, fiind apreciat ca un real partener al institutiilor guvernamentale. 2. O noua strategie: furnizarea de servicii sociale publice prin organizatiile neguvernamentale Conceptia despre rolul statului n furnizarea de servicii sociale a evoluat n timp, astfel au intervenit mutatii importante n strategia generala. Principiile dupa care se ghideaza statul n furnizarea de servicii sociale au ramas nsa aceleasi: echitatea, egalitatea, democratia. Prin alocarea echitabila a serviciilor sociale se ntelege ca toti membrii unei colectivitati au acelasi drept de a beneficia de serviciul respectiv. Egalitatea se manifesta prin oferirea unui serviciu de o calitate, frecventa, egale pentru totii membrii colectivitatii. Furnizarea democratica a serviciilor sociale se refera la procesul furnizarii serviciului; statul ca furnizor de servicii publice este responsabil fata de alegatorii sai, si trebuie sa ofere un anumit grad de transparenta al procesului. O consecinta importanta a respectarii acestor principii de catre stat este aceea ca serviciile furnizate astfel satisfac alegatorul median, anume acele persoane medii, fara cerinte sau nevoi speciale; ceea ce poate fi un lucru pozitiv n conditiile uniformitatii nevoilor, pentru ca satisface un numar ct mai mare de persoane. n schimb, acei membri ai colectivitatii ale caror nevoi sau necesitati nu se ncadreaza n parametrii obisnuiti sunt lasati pe dinafara. n acelasi timp, statul nsusi nu poate sa preia si povara furnizarii de servicii pentru aceste categorii, deoarece aceasta ar depasi capacitatea sa de furnizare si de sustinere financiara. Societatea moderna a evoluat n sensul eterogenitatii, ceea ce a determinat diversificarea nevoilor, iar guvernantii au trebuit sa faca fata unor noi presiuni. Nu numai ca nevoile si necesitatile la care trebuie sa raspunda statul s-au diverisificat, dar ele au crescut si ca volum. ntr-o anume etapa a sistemului, caracterizata de o mai mare vulnerabilitate a statului (criza economica, stagnare economica), s-a instalat criza. Se vorbeste asadar de o adevarata criza a statului bunastarii, care a aparut n statele dezvoltate din Europa Occidentala la sfrsitul anilor 70. Iesirea din aceasta criza s-a facut pe mai multe cai. n unele din statele cu economie de piata, solutia gasita a fost aceea a restrngerii responsabilitatii statului, de la furnizarea si finantarea serviciilor sociale publice, la exclusiv finantarea acestor servicii. Ca furnizori s-au ales organizatii private, din sectorul privat, fie el de afaceri sau nonprofit. n domeniul asistentei sociale, organizatiile din sectorul nonprofit au gasit n mod special o nisa de dezvoltare, din doua motive. Mai nti, n unele cazuri cerintele exprese ale statului au fost ca aceste servicii sa fie furnizate de organizatii nonprofit. Pe de alta parte, n mod traditional, aceste servicii au fost asigurate de organizatii nonprofit nainte de a fi devenit responsabilitatea statului, astfel nct ele s-au rentors la sursa initiala.
4
Aceasta strategie s-a ncadrat ntr-o tendinta mai larga de degrevare a statului de responsabilitati si este legata de tendinta privatizarii n serviciile publice n general. Privatizarea a reprezentat o tendinta majora a anilor 80 si efectele sale pe termen lung sunt nca insuficient explorate si explicate. Legata de tendinta externalizarii functiilor statului este si tendinta descentralizarii. Descentralizarea a fost vazuta la un moment dat ca o solutie la aceeasi problema a incapacitatii statului de a sustine serviciile sociale. Descentralizarea se poate produce pe trei dimensiuni diferite: deplasarea unora din functiile statului de la administratia centrala catre administratiile locale, descentralizarea fiscala (transferul influentei asupra bugetului si a deciziilor financiare ntre nivelele administrative) si transferul de resurse si autoritate de la nivelul central la regional si local. Descentralizarea nu este n mod absolut si automat un factor pozitiv; cresterea performantelor institutionale se poate produce ntr-adevar, dar numai n conditiile n care se face si un transfer de capacitate (pe mai multe dimensiuni) si nu numai de responsabilitate. Ca urmare a acestor noi tendinte n furnizarea serviciilor sociale, un numar de organizatii neguvernamentale au ajuns sa fie implicate activ n oferta de servicii publice. Nici aici, nu se contureaza o imagine n alb-negru. Intrarea n domeniul serviciilor publice a organizatiilor nonprofit suporta argumente pro si contra. Dintre argumentele pro, unul din ele este ca organizatiile sunt mai receptive la nevoile clientilor lor; astfel organizatiile pot deveni vocea celor fara de voce, acei membri ai societatii care nu detin alte mijloace de a influenta factorii care le afecteaza viata, sau ale caror cerinte sunt considerate marginale de societate n general. O asemenea sansa o pot avea membrii minoritatilor de diverse tipuri. Unul din argumentele des utilizate de administratia publica n favoarea implicarii organizatiilor neguvernamentale n furnizarea de servicii sociale este acela ca astfel se reduc costurile furnizarii serviciilor sociale. Chiar daca acest lucru este adevarat, presiunea de a face totul mai bine si mai ieftin se poate constitui n timp ntr-un factor contrngator pentru organizatiile nonprofit supuse acestei presiuni. Pentru societatile n care capacitatea institutionala a statului a fost depasita de necesitatile sociale, participarea organizatiilor private la furnizarea de servicii sociale finantate din resurse publice poate oferi o solutie salvatoare, n conditiile n care nici administratia centrala nici cea locala nu au capacitatea de a furniza aceste servicii. Aici, rolul statului se rezuma la a stabili care sunt prioritatile si la a finanta aceste prioritati. Pentru organizatiile din Romnia, care dispun de putine surse de finantare, furnizarea de servicii sociale cu finantare publica este o sansa care trebuie explorata. 3. ONG ca furnizori de servicii sociale n context international Faptul ca organizatiile nonprofit ofera servicii sociale publice nu mai este de mult o noutate. Ceea ce este interesant nsa este ca aceasta implicare are ponderi diferite ntre tari si chiar zone geografice. Cercetarea realizata n 1997 n cadrul proiectului Universitatii Johns Hopkins de Studiere Comparativa a Sectorului Nonprofit asupra dimensiunilor sectorului nonprofit ntr-un numar de 22 de tari, a pus n evidenta gruparea tarilor n functie de predominanta unui anumit sector de activitate la nivelul fiecarei tari studiate. Aceasta
5
predominanta a fost stabilita n functie de forta de munca angajata n fiecare domeniu de activitate. Rezultatul a constat n evidentierea a 5 profiluri diferite ale structurii sectorului nonprofit. Tarile care detin un profil orientat predominant pe servicii sociale (cu alte cuvinte, cea mai mare parte a fortei de munca din sectorul nonprofit din tara respectiva este angajata n domeniul furnizarii serviciilor sociale) sunt patru tari vest-europene: Franta, Spania, Austria si Germania. Explicatia poate fi gasita n rolul traditional pe care l-au jucat organizatiile caritabile afiliate bisericii catolice n domeniul serviciilor sociale, mai exact n cel al serviciilor de asistenta sociala. Tarile central si est-europene, printre care si Romnia, genereaza un profil aparte, orientat pe domeniul cultura-recreere. Acest profil reflecta mostenirea din timpul regimului comunist, care a ncurajat organizatiile de acest gen, ele fiind organizatiile cu cel mai solid patrimoniu n momentul ruperii de vechiul regim . Desi Romnia se nscrie n profilul de dominanta a domeniului cultura si recreere propriu Europei Centrale si de Est, ea face o figura aparte prin ponderea semnificativa pe care o au serviciile sociale, care cuprind aproximativ o cincime (20,7%) din totalul angajatilor cu norma ntreaga din sectorul nonprofit. Acest procent plaseaza Romnia deasupra mediei celor 22 de tari studiate si depaseste valorile corespunzatoare celorlalte tari din Europa Centrala incluse n proiect (Cehia, Ungaria si Slovacia). n 1995, venitul global n numerar al organizatiilor neguvernamentale din Romnia era estimat la 130 milioane de dolari, ponderea cea mai mare avnd-o veniturile provenite din sectorul public (45%), urmate de veniturile din cotizatii si taxe (28,5%) si cele din contributii private (26,%). Daca includem n veniturile sectorului nonprofit activitatea voluntara cuantificata n bani, veniturile sectorului nonprofit ar fi devenit de aproximativ 285 milioane de dolari, iar ponderea surselor de venit devenea: 66,5% din contributii private, n care a fost inclusa activitatea voluntara, 20,5% din sectorul public si 13% din cotizatii si taxe (Globalizarea sectorului nonprofit: o revizuire. Salamon, Lester M., Anheier, Helmut K, 1999). La nivelul anului 1997, conform datelor colectate n sondajul realizat de ACCES (centrul de informare si documentare al FDSC), veniturile provenite din sectorul public acopera numai 7% din veniturile organizatiilor neguvernamentale, veniturile din sectorul privat reprezinta 66%, restul de 27% fiind realizat din cotizatii si taxe. Credem ca aceste procente reflecta optiunea organizatiilor neguvernamentale de a se orienta mai curnd catre surse de finantare private si cresterea preocuparii pentru autofinantare, dect o scadere reala a sprijinului oferit de catre stat. 4. ONG si serviciile sociale n Romnia 4.1 Mostenirea comunista
n aproape toate tarile central si est-europene, asistenta sociala prezenta, dupa prabusirea regimurilor comuniste, o stare de subdezvoltare cronica. Desi cea mai mare parte a populatiei a beneficiat de asigurarea resurselor necesare traiului, se poate spune ca, n anul 1989, Romnia nu dispunea de un sistem de servicii sociale. Relativa securitate pe care majoritatea populatiei o regasea n salarii, pensii de batrnete sau de boala, alocatii pentru copii, ngrijire sanitara si educatie gratuite, bunuri de baza, inclusiv locuinte subventionate a ncurajat
6
crearea unui sistem de dependenta accentuata a individului fata de stat. Asistenta sociala propriu-zisa viza doar ajutorul institutionalizat pentru batrni, handicapati, bolnavi cronic, copii aflati n situatii speciale. Ceea ce caracteriza nsa institutiile de asistenta sociala era incapacitatea de a oferi standarde minime de existenta decenta pentru aceste categorii. (Zamfir, E., 1998: pg) Sistemul de organizare, functionare si administrare a asistentei sociale n regimul comunist era puternic centralizat si birocratic, lasnd foarte putin loc initiativei autoritatilor locale. Organizatiile neguvernamentale, subordonate prioritatilor politice ale partidului unic, erau considerate mai curnd instrumente de nregimentare si control sau modalitati de organizare a activitatilor culturale sau de petrecere a timpului liber. Exceptie de la regula faceau asociatiile relativ puternice ale persoanelor cu nevoi speciale, cum ar fi Asociatia Nevazatorilor din Romnia, care se numarau printre putinele organizatii neguvernamentale care dezvoltau activitati proprii de asistenta sociala Ministerul Muncii si Prevederilor Sociale coordona ntreaga activitate de asistenta sociala si gestiona fondurile alocate acesteia. Pe lnga mostenirea unui sistem rigid si centralizat, regimul comunist a mai lasat n urma sa un aparat n care specialistii erau n mare masura nlocuiti de functionari lipsiti de o formare profesionala adecvata. 2.2 Potentialul organizatiilor neguvernamentale din Romnia ca furnizori de servicii (Baza de date FDSC, 1996, 1998)
Se remarca o mai mare prezenta a organizatiilor neguvernamentale n judetele dezvoltate, respectiv n regiuni ca Transilvania, Crisana, Bucuresti. De altfel, Transilvania, a ocupat o pondere tot mai mare ca numar de organizatii n ultimii ani (27% n 1996, respectiv 33% n 1998). Ponderea detinuta de Bucuresti sau Crisana a scazut dar, n acelasi timp, a scazut si cea corespunzatoare Moldovei, care era oricum o regiune mai putin reprezentativa din punctul de vedere al numarului de organizatii neguvernamentale.
Repartitia ONG pe regiuni istorice si municipiul Bucuresti
Moldova 15% Dobrogea 3% Transilvania 33%
Bucuresti 19%
Muntenia 7%
Oltenia 5%
Banat 7%
Crisana 11%
7
Tipuri de activitati desfasurate n cadrul sectorului neguvernamental romnesc in anul 1997
Educatie Cultura si Arta Servicii sociale Cooperare internationala Sanatate Apararea drepturilor si promovarea intereselor cetatenesti Dezvoltare economica si sociala Ecologie Filantropie Religie Reprezentarea intereselor de afaceri si profesionale Altul 0,0 2,3 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0 40,0 8,6 8,1 15,0 13,8 12,1 17,1 20,8 25,5 34,9
40,3 39,7
45,0
%
La nivel national, n perioada 1996-1998, se constata o crestere a ponderii detinute de domeniul Cultura si arta si o mentinere a celei detinute de domeniul Servicii Sociale (18%). Distributia organizatiilor neguvernamentale n functie de domeniul de activitate difera, nsa, n teritoriu. Activitatile legate de cultura si arta au o pondere ridicata, dar se nregistreaza diferente n domeniile serviciilor sociale, educatiei, dezvoltarii sociale si economice.
8
Tipuri de activitati desfasurate de ONG in domeniul "Servicii Sociale"
A30 A38
1327 1170 1136 1027 957 928 299 175 75 870 200 400 600 800 1000 1200 1400
A32 A31
A33
A34 A36
A30=Pentru copii A31=Pentru tineri A32=Pentru batrani A33=Pentru handicapati A34=Pentru familii A35=Asociatii de ajutor reciproc A36=Servicii in caz de catastrofe naturale A37=Servicii sociale pentru refugiati A38=Ajutor material/financiar pentru saraci A39=Altul
A35
A37 A39
C lasificarea internationala a organizatiilor nonprofit (ICNPO)
Numar de organizatii
La nivel local, de asemenea, parteneriatele ntre organizatiile neguvernamentale si administratia locala au fost orientate n mai mica masura spre servicii sociale, ct spre domenii cum ar fi cultura, democratie-drepturile omului, desi cele mai multe probleme semnalate att sectorului nonprofit, ct si sectorului administratiei publice erau legate de situatia unor persoane defavorizate. (Dezvoltarea capacitatii manageriale si de actiune a birourilor pentru relatia Guvern-ONG, 1999 studiu realizat de Fundatia pentru DezvoltareaEvolutia comparativa a parteneriatelor 1996-199870,00%59,23%
60,00% 50,00% 40,00% 30,00% 20,00%
58,09%
54,09%
35,66% 29,52% 31,07%
10,25%
11,25%
10,84%
10,00% 0,00%
Societatii Civile).
1996
1997
1998
9
Din 1998, initiativa legislativa a Ministerului Muncii si Protectiei Sociale ncurajeaza colaborarea ntre sectorul nonprofit si administratia locala si, n acelasi timp, stimuleaza preocuparea organizatiilor neguvernamentale pentru oferirea de servicii sociale.
Analiza com arativa pe tipurile de parteneriate ale organizatiilor p neguvernam entale 1996-1998Procent70,00% 60,00% 50,00% 40,00% 30,00% 20,00% 10,25% 10,00% 0,00% 11,25% 10,84% 35,66% 29,52% 31,07% 59,23% 54,09% 58,09%
1996
1997
1998
Year
ONG
Administratie locala
Administratie centrala
10
Principalii beneficiari ai ONGTineri Copii Elevi Familii Studenti Batrani Saraci Handicapati Grupuri profesionale Cercetatori Someri Sportivi Intreprinzatori Pensionari Minoritati etnice Boli ... Artisti Jurnalisti Victime ale ... Functionari SDF Locatari Animale Veterani Dependenti alcool Refugiati Minoritati sexuale Altele
2223 1922 1372 1215 1179 1145 1030 810 659 493 491 480 469 414 393 364 339 230 180 152 149 137 126 107 63 32 27 405 0 500 1000 1500 2000 2500
Numar de organizatii
11
4.3 Situatia ONG prestatoare de servicii n judetul Cluj O cercetare realizata n 1997 n judetul Cluj la initiativa Observatorului Social n parteneriat cu Universitatea Babes Bolyai (Cluj Napoca), Directia Generala de Munca si Protectie Sociala (Cluj Napoca) si Centrul pentru Dezvoltarea Organizatiilor Neguvernamentale (Bucuresti) a relevat aspecte legate de relatia organizatiilor neguvernamentale prestatoare de servicii sociale cu administratia locala si cu alte organizatii neguvernamentale, masura n care serviciile oferite de organizatiile neguvernamentale reflecta opiniile clientilor, utilizarea si obtinerea resurselor si transparenta fata de public privind resursele financiare. Am considerat oportun sa oferim acest exemplu pentru a ilustra preocuparea pentru cunoasterea situatiei la nivel local, dar si pentru a sugera un model de analiza a acestei situatii. (Observatorul Social, 1998: 46-65). Reamintim ca judetul Cluj este un judet important (al doilea la nivel national) din punctul de vedere al numarului de organizatii neguvernamentale care activeaza n domeniul serviciilor sociale. n ceea ce priveste nivelul relatiilor cu autoritatile locale (primarii, consiliile locale si judetene), aproape jumatate (49,20%) dintre organizatiile neguvernamentale din domeniul serviciilor sociale nu aveau, n momentul realizarii sondajului, nici o relatie cu primariile, consiliile locale si Consiliul Judetean, ceea ce i-a determinat pe cercetatori sa se refere la neimplicarea reala a organizatiilor neguvernamentale la nivelul comunitatilor din care fac parte, lipsa actiunilor n sprijinul grupurilor pe care le reprezinta. Este remarcabil insa faptul ca 27% dintre organizatiile studiate au declarat ca relatiile lor cu autoritatile locale sunt bune si foarte bune.Evaluarea relatiilor cu primarii, consiliile locale si judetene
49.20%
19.80% 12.40% 6.20% 5.10% 7.30%
Nici o relatie
Foarte proaste
Proaste
Nici bune, nici rele
Bune
Foarte bune
n privinta relatiilor cu administratia centrala, situatia dominanta o reprezinta absenta oricarei relatii (63,3%), n timp ce 20% declara ca au relatii bune si foarte bune cu acest tip de institutii.
12
Evaluarea relatiilor cu institutiile guvernamentale centrale (ministere si alte organisme centrale) 63.30%
16.90% 2.80% Nici o relatie Foarte proaste 4.00% Bune Foarte bune
2.30% Proaste
2.30% Nici bune, nici rele
n cadrul relatiilor din interiorul sectorului neguvernamental din judetul Cluj, lipsa de relatii cu organizatiile neguvernamentale romnesti caracterizeaza 42,6% dintre organizatiile incluse in cercetare. O abordare calitativa a acestui aspect a relevat ca un factor care influenteaza lipsa relatiilor ntre organizatiile neguvernamentale este competitia pentru obtinerea finantarilor. Acest aspect este considerat ca fiind n detrimentul clientilor. Cercetatorii clujeni s-au referit si la probabilitatea ca, n timp, o parte din organizatii sa si nceteze activitatea , iar o parte sa fie nevoite sa colaboreze pentru anumite proiecte. n acelasi timp, aproape 45% dintre organizatii au relatii bune si foarte bune cu alte organizatii neguvernamentale.
Evaluarea relatiilor cu organizatiile neguvernamentale romnesti
45% 40% 35% 30% 25% 20% 15% 10% 5% 0%
42.60%
27.70% 17.00% 10.60% 0.50% Nici o relatie Foarte proaste 1.60% Proaste Nici bune, nici rele Bune Foarte bune
Cercetarea a abordat si aspectul responsabilitatii organizatiilor neguvernamentale din domeniul serviciilor sociale, n sensul luarii n considerare a opiniilor clientilor atunci cnd se iau decizii, pe
13
de o parte si, pe de alta parte, n sensul deschiderii catre exterior prin informarea publicului asupra serviciilor oferite precum si asupra situatiei financiare, a surselor de venit. Astfel, n luarea deciziilor, aproape o treime dintre organizatii (31,2%) iau ntotdeauna n considerare opiniile clientilor pe care i deservesc, iar 44,5% tin frecvent seama de acestea. Procentele mentionate mai sus sustin perceptia asupra serviciilor sociale ca apartinnd n primul rnd comunitatii, beneficiarilor lor.n luarea deciziilor majore, se iau n considerare opiniile clientilor pe care i deservim 44.50%
31.20%
17.30%
4.00%
2.90% niciodata
ntotdeauna
frecvent
uneori
rareori
Pe de alta parte, reprezentarea grafica arata ca doar 40% dintre organizatiile studiate asigura ntotdeauna sau frecvent accesul publicului la provenienta, destinatia si volumul resurselor financiare, alte 40% declarnd rareori sau niciodata. Opinia cercetatorilor este ca aceasta situatie este puternic influentata de competitia pentru resurse, care nu este n concordanta cu atributele de voluntariat si de spirit comunitar caracteristice organizatiilor neguvernamentale. n ceea ce priveste resursele, numai 23,11% dintre organizatiile studiate estimeaza ca resursele lor sunt suficiente pentru a-si realiza misiunea. Organizatiile neguvernamentale nu realizeaza nca importanta strngerii de fonduri, aproape 60% dintre organizatiile neguvernamentale prestatoare de servicii sociale din judetul Cluj apreciind ca n 1997 au desfasurat actiuni de strngere de fonduri foarte rar sau niciodata. Lipsa resurselor este frecvent asociata cu lipsa de eficacitate a organizatiilor n realizarea activitatilor lor. Legea nr. 34 / 1998 este un pas important n directia ameliorarii acestei situatii, care poate stimula activitatea organizatiilor ce ofera servicii sociale de calitate.
14
Resursele de care dispunem sunt suficiente pentru realizarea misiunii organizatiei noastre
29.30% 22.40% 25.30%
16.21%
6.90%
ntotdeauna
frecvent
uneori
rareori
niciodata
Frecventa desfasurarii de actiuni de strngere de fonduri n 199750.30%
17% 9.40%
15.80% 7.60%
niciodata
foarte rar
rar
des
foarte des
15
APLICAREA LEGII NR. 34 / 1998 1. Fundamentarea actului normativ n momentul de fata a fost promovat un cadru legislativ care sa permita dezvoltarea sectorului nonprofit si administratia publica colaboreaza att la nivel central ct si la nivel local cu acele organizatii care au capacitatea sa contribuie la solutionarea problemelor comunitatii. Programele derulate n Romnia si finantate din fonduri Phare, precum si din fondurile altor finantatori internationali, n domeniul serviciilor sociale si al protectiei copilului, au contribuit la dezvoltarea organizatiilor neguvernamentale, la cresterea gradului de ncredere si de cooperare dintre sectorul public si sectorul nonprofit. Totodata, puterea legislativa a adoptat o serie de acte normative care reglementeaza finantarea organizatiilor neguvernamentale din domeniul social, precum si cooperarea administratiei cu acestea (vezi Anexa nr. I, pg. ). Legea nr. 34 / 1998, privind acordarea unor subventii asociatiilor si fundatiilor romne cu personalitate juridica, care nfiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala, a fost initiata de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si a urmarit punerea n practica a obiectivelor generale ale Guvernului Romniei prevazute n Programul de Guvernare 1998-2000, precum si a obiectivelor specifice n domeniul asistentei sociale, respectiv: Se va asigura unui cadru legal, institutional si financiar, n vederea eficientizarii de servicii de asistenta sociala prin participarea organizatiilor societatii civile si de cult la punerea n aplicare a masurilor de asistenta sociala. Actul legislativ urmareste dezvoltarea serviciilor de asistenta sociala, n vederea protejarii mai eficiente a segmentelor de populatie vulnerabila si evitarii excluderii sociale a acestora, oferind un suport financiar, n baza unei conventii, acelor asociatii si fundatii care ofera servicii de calitate. Noua legislatie afirma cresterea sprijinului guvernamental n domeniul serviciilor sociale, ca o recunoastere a rolului pe care organizatiile neguvernamentale l pot ocupa n acest sens. De altfel, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale este prima institutie publica centrala care defineste si dezvolta un program de finantare coerent, pe termen lung, pentru dezvoltarea serviciilor sociale furnizate de organizatiile neguvernamentale. Legea nr. 34 / 1998 a devenit functionala nca din toamna anului 1998, odata cu aprobarea Normelor Metodologice privind stabilirea criteriilor de acordare a subventiilor, prin Hotarrea de Guvern nr. 539 / 1998. Pentru a se asigura ca normele metodologice de aplicare a Legii nr. 34 / 1998 raspund nevoilor si conditiilor specifice n care lucreaza organizatiile neguvernamentale si nu sunt un factor descurajant pentru solicitarea subventiilor, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, mpreuna cu Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile au realizat un studiu n rndul organizatiilor neguvernamentale, al consiliilor locale si al directiilor de asistenta sociala. Acest studiu si-a propus, pe de o parte, sa investigheze masura n care este cunoscuta Legea nr. 34 /1998 si obstacolele n calea obtinerii subventiilor si, pe de alta parte, sa formuleze recomandari pentru mbunatatirea normelor metodologice de aplicare a legii.
16
2. Rezultatele aplicarii Legii nr. 34 / 1998 - n anul 1998, n lunile noiembrie si decembrie, au beneficiat de subventii de la bugetul de stat un numar de 32 de asociatii si fundatii, din 12 judete, respectiv municipiul Bucuresti, oferind servicii unui numar de 2087 de persoane (vezi lista publicata n Monitorul Oficial al Romniei, nr 233/ 25. 05. 1999 - vezi Anexa nr. IIA, pg. ) n anul 1999, n lunile aprilie-decembrie, beneficiaza de subventii de la bugetul de stat un numar de 36 de asociatii si fundatii, din 14 judete, respectiv municipiul Bucuresti, pentru servicii acordate unui numar de 3107 persoane (vezi Anexa nr. IIB, pg. ). Organizatiile care au primit subventii si-au marit ntre timp numarul de beneficiari si au diversificat gama serviciilor oferite; Monitorizarea procesului de acordare a subventiilor si dialogul constant dintre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, serviciile descentralizate ale acestuia si organizatiile neguvernamentale au condus la modificari ale normelor metodologice de aplicare a legii, menite sa faciliteze procesul de solicitare si alocare a subventiei precum si de utilizare a fondurilor primite. Aceste modificari au fost incluse n Hotarrea de Guvern nr. 800 / 30 septembrie 1999, publicata n Monitorul Oficial al Romniei din 11 octombrie 1999.
-
-
3. Lista actelor normative care reglementeaza subventionarea Legea nr. 34 din 20 ianuarie 1998 privind acordarea unor subventii asociatiilor si fundatiilor romne cu personalitate juridica, care nfiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala publicata n Monitorul Oficial al Romniei nr. 29 din 27 ianuarie 1998; Hotarrea de Guvern nr. 539 din 28 august 1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea criteriilor de acordare a unor subventii asociatiilor si fundatiilor romne cu personalitate juridica care nfiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala publicata n Monitorul Oficial al Romniei nr. 345 din 11 septembrie 1998; Hotarrea de Guvern nr. 800 din 30 septembrie 1999 privind modificarea si completarea Hotarrii Guvernului nr 538 / 1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea criteriilor de acordare a unor subventii asociatiilor si fundatiilor romne cu personalitate juridica care nfiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala publicata n Monitorul Oficial al Romniei nr. 488 din 11 octombrie 1999. Acest act normativ contine n anexa Norme metodologice privind stabilirea criteriilor de acordare a unor subventii asociatiilor si fundatiilor romne cu personalitate juridica care nfiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala, precum si Anexa nr.1 la Normele metodologice (Formular de solicitare a subventiilor n temeiul Legii nr.34/1998), Anexa nr. 2 la Normele metodologice (Bugetul de venituri si cheltuieli al unitatii de asistenta sociala), Anexa nr. 3 la Normele metodologice ( model de Conventie pentru prestarea de servicii de asistenta sociala) si Anexa nr. 4 la Norme metodologice (Formular pentru raportari intermediare si finale).
-
-
Toate comentariile care se fac n aceasta sectiune a ghidului se refera la cele trei acte normative. Anexele cuprinse n H.G. nr.800 / 1999 nlocuiesc pe cele cuprinse n H.G. nr. 539 / 1998. Pentru o informare completa a utilizatorului acestui Ghid, actele normative sunt cuprinse la Anxa IIIA, B, C.
17
4. Definirea termenilor n contextul Legii nr. 34 / 1998 Subventiile sunt acele sume alocate de la bugetul de stat sau, dupa caz, de la bugetele locale, asociatiilor si fundatiilor cu personalitate juridica, care nfiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala si care sunt utilizate n exclusivitate pentru acordarea de servicii de asistenta sociala. Subventiile primite sunt folosite n completarea veniturilor proprii si a celor primite (donatii, sponsorizari), deoarece nivelul acestora acopera numai o parte a cheltuielilor privind serviciile oferite. Subventiile se acorda potrivit unor criterii, n urma unui proces de evaluare si selectionare a documentatiei depuse. Legea prevede doua categorii de bugete publice din care se acorda subventiile. n functie de aria de acoperire a beneficiarilor, asociatiile si fundatiile urmeaza sa solicite subventia de la bugetul de stat, adresndu-se Ministerului Muncii si Protectiei Sociale sau de la bugetul local, adresndu-se consiliilor locale. Bugetul Buget de stat Aria geografica de acoperire a Observatii beneficiarilor Activitatile se adreseaza unor Daca organizatia are unitati de asistenta beneficiari din mai multe judete sociala n mai multe judete Daca ntr-o unitate de asistenta sociala sunt beneficiari din mai multe judete Activitatile se adreseaza unor beneficiari din acelasi judet si, respectiv, din municipiul Bucuresti
Bugete locale
Subventiile se aloca lunar, potrivit Conventiei pentru prestarea de servicii de asistenta sociala, ncheiata ntre serviciul public descentralizat al Ministerului Muncii si Protectiei Sociale din raza teritoriala n care asociatia / fundatia si are sediul sau, dupa caz, cu consiliul local reprezentat de primar. Nivelul subventiilor nu poate depasi costul mediu lunar de ntretinere, pe persoana asistata, din unitatile de asistenta sociala de stat. Acest cost se stabileste n conformitate cu prevederile art. 2, alin. (2) din Hotarrea Guvernului nr. 372 / 1997 pentru aprobarea Metodologiei de stabilire a contributiei de ntretinere n institutiile de asistenta sociala, datorata de persoanele asistate sau de sustinatorii legali ai acestora. Nivelul mediu lunar al subventiilor care se acorda de la bugetul de stat pe o persoana asistata a fost stabilit la 450 000 lei, prin H.G. nr. 800 / 1999. Nivelul subventiilor ce se aloca de la bugetele locale se aproba de catre consiliul local. Subventiile se acorda pe durata unui an calendaristic. Unitatea de asistenta sociala este forma organizata prin care se ofera servicii de asistenta sociala, n conformitate cu statutul asociatiei / fundatiei n subordinea careia functioneaza, pentru beneficiarii asistati la sediul unitatii sau la domiciliul acestora. Unitatea de asistenta sociala dispune de resurse materiale, financiare si umane adecvate serviciilor pe care le ofera. Serviciile de asistenta sociala sunt acele activitati menite sa corecteze, dezvolte si consolideze capacitatile personale si sociale de functionare normala si eficienta a unei persoane sau grup de persoane ntr-un mediu social dat. Serviciile de asistenta sociala utilizeaza metode si tehnici18
specifice profesiei de asistenta sociala si sunt prestate cu respectul demnitatii, drepturilor si libertatilor persoanelor si grupurilor care beneficiaza de aceste servicii. Este important sa accentuam faptul ca ajutoarele banesti sau materiale nu constituie un serviciu de asistenta sociala dect n cazul n care sunt completate cu alte activitati specializate. n contextul Legii nr. 34 / 1998 si a H.G. nr. 539 / 1998 modificata si completata prin H.G. nr. 800 / 1999 serviciile de asistenta sociala sunt oferite n doua modalitati distincte: 1) La sediul unitatii de asistenta sociala: - Centre care ofera cazare: camine / azile de noapte, respectiv un complex de servicii n cadrul unui loc special protejat oferit acelor beneficiari care nu au posibilitatea sa traiasca temporar sau permanent n mediul social natural; - centre de zi / centre sociale / centre de resocializare, respectiv un complex de servicii, fara cazare pe timpul noptii, n conformitate cu programul unitatii, oferit acelor beneficiar care se deplaseaza / sunt deplasati la sediul centrului. 2) La domiciliul beneficiarului, respectiv un complex de servicii oferit beneficiarilor n vederea prevenirii institutionalizarii, de tipul: - servicii de menaj; - servicii pentru igiena beneficiarului; - servicii de nsotire; - servicii de petrecere a timpului liber; - servicii care ofera hrana la domiciliu; - servicii de consiliere; - etc. (gama serviciilor variaza n functie de profilul beneficiarilor si de nevoile acestora). Prin Legea nr. 34 / 1998 nu se ofera subventii asociatiilor sau fundatiilor pentru cantine de ajutor social. Consiliile locale pot acorda subventii de la bugetele proprii asociatiilor sau fundatiilor care au ca obiect de activitate organizarea de cantine de ajutor social, n conformitate cu art. 12 din Legea nr. 208 / 1997 privind cantinele de ajutor social. n cadrul complexului de servicii de asistenta sociala oferit la sediul unitatii de asistenta sociala, sau la domiciliul beneficiarilor, se ofera si hrana persoanelor asistate (vezi pct. 2, Nota din Bugetul de venituri si cheltuieli al unitatii de asistenta sociala). Standardul de calitate este definit ca fiind acoperirea si solutionarea nevoilor identificate ale beneficiarului prin resurse materiale si financiare adecvate, precum si cu personal specializat. Se apreciaza ca o unitate de asistenta sociala si propune anumite standarde de calitate n situatia n care: - are o strategie de planificare a serviciilor; - are indicatori pentru evaluarea serviciilor ; - are o strategie de monitorizare a serviciilor; - utilizeaza instrumente profesionale pentru identificarea beneficiarului si planificarea de caz; - monitorizeaza evolutia situatiei beneficiarilor si dupa ncetarea prestarii serviciilor; - are criterii de selectare a personalului si modalitati de responsabilizare a acestuia; - organizeaza programe de perfectionare a personalului; - etc. Materialul de la Anexa nr. IV, pg. prezinta modul n care programul Phare SESAM, program destinat dezvoltarii si diversificarii serviciilor de asistenta sociala, initiat de Comisia Europeana si coordonat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, a contribuit la cresterea calitatii serviciilor sociale prestate de organizatii.
19
Beneficiarul (persoana asistata) este o persoana, aflata in evidenta curenta a unei unitati de asistenta sociala. Beneficiarul nu este orice persoana care are, potential, nevoie de ajutor ci o persoana ale carei nevoi au fost deja identificate. Identificarea beneficiarilor presupune existenta unei strategii de selectionare, a unui set de criterii dupa care sunt evaluate nevoile acestora. Ancheta sociala si planificarea de caz reprezinta instrumentele cu ajutorul carora asistentul social realizeaza solutionarea nevoilor beneficiarului. Ancheta sociala cuprinde urmatoarele elemente: date personale; numele, adresele si calitatea (familie, ruda, prieten, coleg, medic, profesor, educator etc.) persoanelor care pot fi contactate n legatura cu anumite probleme; evaluarea sociala: locuinta (tipul locuintei, facilitati, riscuri), starea economicosociala (surse de venit, nivelul venitului, ponderea cheltuielilor, alte facilitati / gratuitati de care dispune), nivelul de educatie (institutiile absolvite), relatiile cu familia / vecinii / prietenii, probleme speciale cu care se confrunta, opinii ale familiei / vecinilor / prietenilor / colegilor; starea de sanatate /gradul de handicap; evaluarea riscurilor; prioritatile; propunerea de masuri n functie de nevoi; numele persoanei care a realizat ancheta.
-
Planificarea de caz stabileste: problemele specifice ale beneficiarului; serviciul / serviciile care vor fi acordate; persoana / persoanele care ofera serviciul / serviciile; planificarea n timp a serviciului / serviciilor, intervalul de timp la care se ofera; perioadele si intervalul de timp la care au loc evaluarile si datele propuse; costul serviciului / serviciilor, precum si resursele financiare din care se acopera costul acestuia; alte institutii cu care se va colabora. numele persoanei care coordoneaza cazul.
Evidenta beneficiarilor este asigurata de dosarul personal al fiecarui beneficiar. O parte din datele privind beneficiarul sunt confidentiale, conform deontologiei asistentei sociale. Serviciile publice descentralizate la nivel teritorial ale Ministerului Muncii si Protectiei Sociale sunt reprezentate de Directiile generale de munca si protectie sociala (D.G.M.P.S.), unitati cu personalitate juridica, finantate din bugetul de stat. Principalele atributii, sarcini si raspunderi ale Directiilor generale de munca si protectie sociala se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare a acestora, aprobat prin ordin al ministrului muncii si protectiei sociale. Astfel, n cadrul Directiilor de munca si protectie sociala functioneaza o directie de asistenta sociala avnd doua compartimente: Asistenta sociala a familiei, cu atributii privind: aplicarea actelor normative si metodologice, stabilirea drepturilor de asistenta sociala, programe si servicii de asistenta sociala, sustinerea familiei si egalitate de sanse ntre barbati si femei; Finantarea asistentei sociale, cu atributii privind: plata drepturilor de asistenta sociala, evidenta contabila a executiei cheltuielilor din bugetul de stat, fundamentarea solicitarilor de credite bugetare, relatiile cu publicul, anchetele sociale.
20
Lista cu adresele si telefoanele directiilor generale de munca si protectie sociala judetene, respectiv a Municipiului Bucuresti se gaseste la Anexa nr. V, pg. Consiliile locale, n temeiul art. 5 din Legea nr. 69 / 1991, Legea administratiei publice locale (publicata n Monitorul Oficial al Romniei nr. 238 din 28 noiembrie 1991) reprezinta organele deliberative ale administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala n orase si comune, primarii reprezentnd autoritatea executiva. Potrivit art. 20 din legea mentionata enumeram unele atributii ale consiliului local: Aproba bugetul local; Hotaraste asupra concesionarii sau nchirierii de bunuri sau de servicii publice de interes local; Contribuie la realizarea masurilor de protectie si asistenta sociala; nfiinteaza si asigura functionarea unor institutii de binefacere de interes local.
n cadrul consiliilor locale au fost organizate birouri specializate. Pentru informatii privind subventionarea n temeiul Legii nr. 34 / 1998 de la bugetele locale, organizatiile neguvernamentale se pot adresa biroului de asistenta sociala sau biroului pentru relatia cu organizatiile neguvernamentale. Bugetul de stat cuprinde resursele financiare mobilizate la dispozitia statului si repartizarea acestora n vederea realizarii obiectivelor de dezvoltare sociala si economica a tarii, precum si pentru functionarea autoritatilor publice (Legea nr. 34 / 1999). Bugetele locale sunt bugetele de venituri si cheltuieli ale unitatilor teritoriale si administrative. Bugetele sunt aprobate de catre consiliile locale si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz; si executate de primari, presedintii consiliilor judetene si primarul general al municipiului Bucuresti (cf. Legii nr. 189 / 1998). Asociatia este definita ca fiind conventia civila prin care mai multe persoane pun n comun, n mod permanent, contributia lor materiala, cunostintele si activitatea lor, pentru realizarea unui scop care nu urmareste foloase pecuniare sau patrimoniale (cf. Art. 31, Legea nr. 21 / 1924). Asociatia dobndeste personalitate juridica n temeiul Legii nr. 21 / 1924, Lege pentru persoane juridice (Asociatiuni si Fondatiuni). Fundatia este actul prin care o persoana fizica sau juridica constituie un patrimoniu distinct si autonom de patrimoniul sau propriu, care este destinat unui scop ideal, de interes obstesc. Fundatia dobndeste personalitate juridica n temeiul Legii nr. 21 / 1924. Sponsorizarea este actul juridic prin care doua persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare pentru sustinerea de activitati fara scop lucrativ desfasurate de una din parti, numita beneficiarul sponsorizarii. Sponsorizarea se realizeaza prin intermediul unui contract prin care partile consimt asupra obligatiilor fiecareia. Sponsorizarea este reglementata prin Legea nr. 32 / 1994 privind sponsorizarea, publicata n Monitorul Oficial al Romniei nr. 129 / 1994, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 36 / 1998, publicata n Monitorul Oficial al Romniei nr. 43 / 1998. Donatia este un contract solemn, unilateral si cu titlu gratuit prin care una dintre parti, numita donator, cu intentie liberala, si micsoreaza irevocabil patrimoniul sau cu un drept (real sau de creanta), marind patrimoniul celeilalte parti, numita donatar, cu acelasi drept, fara a urmari sa primeasca ceva n schimb. (Prof. Dr. Francisc Deak, Contracte civile si asigurari, Volumul II, Bucuresti, editura Actami, 1995)
21
Toate donatiile se fac prin act autentic (act nscris la biroul notarial). Deci, contractul produce efecte juridice numai daca consimtamntul ambelor parti este manifestat n forma autentica. Donatiile (ajutoarele) din strainatate se primesc n conformitate cu prevederile H.G. nr. 97/1991 privitoare la sprijinirea activitatii persoanelor fizice, persoanelor juridice si organizatiilor neguvernamentale din strainatate, care desfasoara n Romnia activitati cu caracter umanitar, medical si social (Monitorul Oficial nr. 38/1991) cu conditia sa fie transmise gratuit (fara obligatie de plati). Nerespectarea formei autentice se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a contractului, indiferent de persoana donatorului sau donatarului.
5. Cine poate beneficia de prevederile legii Asociatiile si fundatiile care intentioneaza sa solicite subventii trebuie sa cunoasca n prealabil conditiile preliminare care trebuie ndeplinite pentru a beneficia de prevederile legii. Este foarte important ca reprezentantii asociatiilor sau fundatiilor, mpreuna cu persoanele care administreaza unitatea de asistenta sociala sa citeasca cu atentie legea, normele metodologice si anexele, n scopul de a determina: -daca unitatea de asistenta sociala, pentru care se intentioneaza solicitarea subventiilor, se ncadreaza n conditiile impuse prin actele normative; -daca serviciile prestate sunt incluse n categoria serviciilor de asistenta sociala; -daca au capacitatea de a-si asuma responsabilitatea gestionarii unor surse bugetare. Conventia, care urmeaza sa se ncheie pentru acordarea subventiei, trebuie studiata cu atentie n sensul identificarii eventualelor oportunitati si constrngeri pe care le presupune, precum si n vederea aprecierii capacitatii si disponibilitatii organizatiei de a face fata acestor cerinte. Normele Metodologice, anexa la H.G. nr. 800 / 1999 stabilesc ca nu pot fi selectionate asociatiile si fundatiile care se afla n urmatoarele situatii: a) nu se ncadreaza n prevederile Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subventii asociatiilor si fundatiilor romne cu personalitate juridica, care nfiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala; b) nu prezinta documentatia completa si ntocmita potrivit prevederilor art. 3 din Norme metodologice; c) platile / conturile le sunt blocate ca urmare a unei hotarri judecatoresti; d) se fac vinovate de declaratii inexacte cu privire la informatiile solicitate; e) au ncalcat o conventie pentru prestarea de servicii de asistenta sociala ncheiata anterior.
6. Principalele etape n aplicarea Legii nr.34/1998 Pentru a facilita identificarea rolurilor actorilor implicati n aplicarea legii, precum si a responsabilitatilor acestora, este util sa fie parcurs materialul de la Anexa nr. VI, pg.
7. Cum se solicita subventia 7.1 Continutul documentatiei Dosarul de solicitare trebuie sa contina formularele standard de solicitare a subventiei precum si alte documente.22
Atentie! Pentru a pregati dosarul complet e nevoie munca n echipa si de timp: ncepeti strngerea documentelor cu mult nainte de data limita de depunere a dosarului. Majoritatea acestor documente sunt documentele ale organizatiei (statut, acte constitutive, acte contabile). La acestea se adauga acte care sunt ntocmite de alte institutii, pentru obtinerea carora e nevoie de timp si de o relatie de comunicare eficienta. Daca aveti nelamuriri n completarea formularelor, va sugeram sa va adresati Directiilor generale de munca si protectie sociala judetene, dupa caz, a municipiului Bucuresti sau birourilor de asistenta sociala sau de relatii cu organizatiile neguvernamentale din cadrul consiliilor locale. 7.2 Lista cu documentatia de solicitare a subventiei: a) Formularul standard de solicitare a subventiei este solicitat n original, n 3 exemplare Se completeaza obligatoriu prin dactilografiere conform modelul cuprins n Anexa nr.1 si Anexa nr. 2 la Normele metodologice, anexa la H.G. nr. 800/1999. Anexa nr 1 si 2 reprezinta modelul formularului standard. Nu se recomanda simpla multiplicare a acestora si completarea spatiilor libere. Anexa nr. 1 reprezinta formularul de solicitare a subventiei si contine trei sectiuni: Date despre asociatie / fundatie; Experienta anterioara a asociatiei / fundatiei n domeniul serviciilor sociale; Date tehnice privind unitatea de asistenta sociala pentru care se solicita subventia. n situatia n care se solicita subventii pentru mai multe unitati de asistenta sociala, aceasta sectiune se completeaza pentru fiecare unitate n parte.
Anexa nr. 2 reprezinta bugetul de venituri si cheltuieli al unitatii de asistenta sociala prevazut pentru anul n care se solicita subventia. n situatia n care organizatia solicita subventii pentru mai multe unitati de asistenta sociala, Anexa nr.2 se completeaza pentru fiecare unitate n parte si centralizat pentru toate unitatile. Se prezinta n 3 exemplare, deoarece n situatia n care organizatia urmeaza sa ncheie Conventia pentru prestarea de servicii de asistenta sociala, fiecare din partile semnatare primeste un exemplar din aceste anexe. Al treilea exemplar ramne n arhiva comisiei de evaluare si selectionare; b) Raport privind activitatea asociatiei sau a fundatiei n ultimii doi ani calendaristici, ntocmit de reprezentantul serviciului descentralizat al Ministerului Muncii si Protectiei Sociale din raza teritoriala n care asociatia sau fundatia si are sediul sau, dupa caz, de reprezentantul consiliului local de la bugetul caruia se solicita subventia. Se va prezenta originalul, ntr-un exemplar. Recomandam solicitarea acestui document din timp, astfel nct reprezentantii institutiilor sa aiba posibilitatea sa realizeze acest raport la termenul prevazut. n sprijinul realizarii raportului, se recomanda sa prezentati si alte documente care sa reflecte experienta asociatiei sau fundatiei, de exemplu rapoartele anuale de activitate ale organizatiei, acorduri de colaborare ncheiate etc. Raportul trebuie sa sublinieze capacitatea asociatiei / fundatiei de a oferi servicii sociale, experienta n acest domeniu, continuitatea activitatii si credibilitatea organizatiei, resursele (materiale, umane, financiare, informationale) pe care le detine organizatia; c) Nota privind oportunitatea unitatii de asistenta sociala n raport cu prioritatile de asistenta sociala din localitate, ntocmita de reprezentantul serviciului descentralizat al Ministerului Muncii si Protectiei Sociale din raza teritoriala n care unitatea de asistenta sociala si are sediul23
sau, dupa caz, de reprezentantul consiliului local din bugetul caruia se solicita subventia. Va fi prezentat originalul, ntr-un exemplar. Nota de oportunitate cuprinde urmatoarele aspecte: Necesitatile si prioritatile comunitatii (sustinute cu date, statistici): - care sunt nevoile acute ale comunitatii n ceea ce priveste serviciile de asistenta sociala; - ce servicii de asistenta sociala exista n comunitate; - cte persoane beneficiaza de aceste servicii; - cte persoane nu au acces la serviciile existente; - cte persoane ar avea nevoie de serviciile propuse de organizatie. Analiza ofertei organizatiei privind: - calitatea serviciilor; - selectia beneficiarilor; - capacitatea resurselor unitatii; - rezultatele obtinute pna n prezent; - alte constatari n urma vizitei efectuate la unitatea respectiva; d) Declaratie pe propria raspundere a presedintelui asociatiei sau fundatiei, din care sa reiasa ca organizatia nu are sume neachitate la scadenta catre persoane fizice sau juridice, sume sau bunuri urmarite n vederea executarii silite. Declaratia trebuie semnata de catre presedintele asociatiei / fundatiei, datata si stampilata. Acest document este diferit de declaratia cuprinsa n Formularul de solicitare al subventiilor n temeiul Legii nr. 34/1998. Se prezinta originalul, ntr-un exemplar; e) Statutul, actele constitutive ale asociatiei sau fundatiei si actele aditionale care autorizeaza modificarea statutului, dupa caz; se prezinta un exemplar n copie; f) Sentinta civila de dobndire a personalitatii juridice si sentintele civile care autorizeaza modificarile statutului, dupa caz. Aceste documente atesta dobndirea personalitatii juridice, n conformitate cu legislatia n vigoare, si aprobarea puterii judecatoresti n cazul modificarilor statutului; se prezinta un exemplar n copie; g) Ultima dare de seama contabila a asociatiei sau fundatiei, respectiv copie dupa ultima dare de seama contabila anuala, depusa la Directia generala a finantelor publice si controlului financiar de stat judeteana sau n Municipiul Bucuresti la Administratia financiara pe raza careia si are sediul organizatia; se prezinta un exemplar n copie; h) Ultimul extras de cont bancar; se prezinta un exemplar n copie; i) Dovada privind codul fiscal copie, respectiv o copie dupa certificatul de nregistrare fiscal; j) Dovada privind patrimoniul social, la data solicitarii subventiei, respectiv inventarierea generala a patrimoniului, asa cum este reflectata n ultimul bilant contabil; se prezinta un exemplar n copie; k) Dovada de sediu pentru unitatea de asistenta sociala (situatia juridica, planul cladirii, contracte cu prestatorii de servicii pentru cheltuieli curente); se prezinta un exemplar n copie; Se solicita actul juridic civil prin care se face dovada sediului pentru unitatea de asistenta sociala. Acesta poate fi, dupa caz: contract de vnzare cumparare, contract de locatiune / nchiriere, contract de comodat, testament, act de proprietate. n conformitate cu prevederile lit. B din Anexa nr. 1 din24
Norme metodologice, anexa la H.G. nr. 800/1999, se mai solicita anumite documente pentru a evalua capacitatea spatiului de a raspunde serviciilor de asistenta sociala propuse precum si pentru a face dovada bunei functionari si gestionari a acestuia. n situatia n care unitatea de asistenta Se solicita si alte documente n copie: sociala ofera : Servicii la sediul unitatii - Autorizatia sanitara de functionare pe anul curent; - Planul unitatii de asistenta sociala; - Contracte cu prestatorii de servicii (apa, electricitate, ncalzire, etc.) Servicii la domiciliul beneficiarului - Planul sediului de unde sunt coordonate serviciile la domiciliu (Exista posibilitatea ca n cazul ofertei de servicii la domiciliul beneficiarului sediul unitatii de asistenta sociala sa coincida cu sediul asociatiei / fundatiei. n acest caz configuratia sediului trebuie sa permita organizarea acestor servicii); - Contracte cu prestatorii de servicii (apa, electricitate, ncalzire etc.) Documentele solicitate fac parte din actele pe care asociatia / fundatia le-a obtinut n prealabil n scopul functionarii n conformitate cu legislatia n vigoare. Depunerea actelor n documentatie presupune din partea solicitantului doar multiplicarea acestora. l) documente privind colaborarea, parteneriatul cu consiliile locale, cu organizatiile guvernamentale si neguvernamentale, daca este cazul; se prezinta cte un exemplar n copie; m) alte documente relevante privind activitatea asociatiei sau a fundatiei: pliante de prezentare, articole din presa, rapoarte anuale etc.; se prezinta cte un exemplar n copie. 7.3 Prezentarea documentatiei Se recomanda ca documentele sa fie prezentate ntr-un dosar, n ordinea solicitata n Normele metodologice anexa la H.G. nr. 800/1999. Pe eticheta dosarului se mentioneaza denumirea asociatiei / fundatiei, localitatea, judetul, anul pentru care se solicita subventia. nainte de depunerea dosarului se verifica daca sunt respectate toate cerintele formale: sunt incluse toate documentele ( pentru verificare consultati tabelul de la Anexa nr. VII); cererea de solicitare a subventiilor contine toate informatiile necesare.
7.4 Depunerea documentatiei Documentatia se depune n pachet nchis la registratura Ministerul Muncii si Protectiei Sociale sau, dupa caz, a consiliului local. Data limita de depunere a solicitarilor pentru subventia din anul urmator este 30 septembrie. Legea mentioneaza posibilitatea stabilirii unui termen pentru nca o runda de selectie: n limita fondurilor disponibile se poate organiza selectia solicitarilor de subventie si n anul curent prin ordin al ministrului muncii si protectiei sociale sau, dupa caz, prin hotarre a consiliului local. Termenul privind depunerea documentatiei de solicitare a subventiei se anunta ntr-un ziar de larga circulatie. Documentatia se poate depune personal sau se poate transmite prin posta. n ambele situatii documentatia primeste un numar de nregistrare.25
8. Evaluarea asociatiilor si fundatiilor Evaluarea asociatiilor si fundatiilor se realizeaza n baza urmatoarelor criterii: a) justificarea unitatii de asistenta sociala n raport cu necesitatile si prioritatile de asistenta sociala ale comunitatii; b) capacitatea organizatorica si de functionare a unitatii de asistenta sociala: - experienta asociatiei sau a fundatiei n domeniul serviciilor sociale propuse; - caile si modalitatile de identificare a beneficiarilor; - functionarea unitatii de asistenta sociala ntr-un sediu adecvat; - organizarea activitatilor din unitatea de asistenta sociala; - calitatea standardelor propuse de asociatie sau de fundatie pentru serviciile acordate de unitatea de asistenta sociala; - capacitatea bugetului de venituri si cheltuieli al unitatii de asistenta sociala de a asigura functionarea acesteia, pe perioada subventionarii, la standardele propuse; - capacitatea resurselor umane de a asigura functionarea unitatii de asistenta sociala la standardele propuse; - experienta de colaborare, parteneriat cu autoritatile locale, cu alte organizatii guvernamentale si neguvernamentale. Selectionarea si evaluarea dosarelor se face, potrivit legii, de catre o comisie. Pentru solicitarile de subventie care includ beneficiari din mai multe judete, comisia de selectie si evaluare este organizata n cadrul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, fiind numita anual prin ordinul ministrului. Pentru subventiile solicitate catre consiliile locale, comisiile se organizeaza anual printr-o hotarre a consiliului local. Membrii comisiilor de selectionare si evaluare semneaza, la nceputul mandatului lor, o declaratie de impartialitate. Fiecare comisie evalueaza solicitarile de subventie dupa o grila stabilita de membrii acesteia, n functie de criteriile prevazute n actul normativ. Celelalte atributii ale comisiei sunt: De a ntocmi un raport de oportunitate pentru fiecare solicitare de subventie; De a stabili care asociatii si fundatii vor beneficia de subventie, ca si nivelul total al acesteia; De a nainta directiilor / departamentelor competente documentele organizatiilor propuse pentru subventie; De a anunta, n scris, rezultatul selectiei organizatiilor solicitante, n termen maxim de 60 de zile de la depunerea documentatiei. 9. Conventia pentru prestarea de servicii de asistenta sociala Conventia se ncheie ntre asociatia sau fundatia selectionata si serviciul public descentralizat al Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, din raza teritoriala n care acestea si au sediul sau, dupa caz, cu consiliul local reprezentat prin primar. Conventia pentru acordarea subventiei se ncheie cu fiecare asociatie si fundatie n luna ianuarie a anului curent, astfel: - n cazul n care bugetul pe anul curent este aprobat, conventia se ncheie cu ncadrare n suma prevazuta cu aceasta destinatie; - n cazul n care bugetul pentru anul curent nu este aprobat, n luna ianuarie se ncheie conventia provizorie cu ncadrare n suma aprobata cu aceasta destinatie n bugetul din anul anterior, urmnd26
ca dupa aprobarea bugetului pe anul curent sa se ncheie conventia definitiva, cu ncadrare n suma aprobata n bugetul din anul curent. n aceste conditii, organizatia poate beneficia de subventie chiar si n conditiile ntrzierii aprobarii bugetului pe anul curent, ceea ce reprezinta un avantaj fata de conditiile anterioare. ncheierea conventiei presupune asumarea de obligatii att din partea asociatiei / fundatiei ct si din partea institutiei care aloca subventia (Ministerul Muncii si Protectiei Sociale prin Directiile generale de munca si protectie sociala sau, dupa caz, consiliul local). Obligatiile asociatiei si fundatiei prevazute n conventie sunt urmatoarele: Sa foloseasca subventia n mod exclusiv pentru serviciile de asistenta sociala acordate persoanelor asistate; Sa prezinte un raport intermediar de activitate; Sa prezinte la ncheierea conventiei un raport final de activitate; Sa accepte controlul si verificarile organului de control, n legatura cu utilizarea fondurilor din subventie; n cazul nerespectarii prevederilor legale n vigoare, sa ramburseze, n termen de 15 zile de la transmiterea somatiei de plata din partea organului de control, sumele primite, precum si penalitatile aferente acestora. Este esential ca organizatiile sa stie ca obligatiile asumate trebuie respectate, altfel sunt suportate rigorile legii. Acestea impun, n conditiile nerespectarii conditiilor conventiei, n ordine, ncetarea aplicarii conventiei, anularea platilor si solicitarea restituirii sumelor deja alocate. n cazul n care organizatia nu se conformeaza, se poate ajunge n instanta de judecata. Obligatiile Ministerul Muncii si Protectiei Sociale reprezentat prin Directiile generale de munca si protectie sociala. sau, dupa caz, ale consiliul local sunt: de a aloca fondurile reprezentnd subventia; de a acorda asistenta de specialitate n desfasurarea si realizarea programelor de servicii sociale .
Conventia prevede de asemenea procedurile de ncetare a conventiei, respectiv, revocarea conventiei, ncetarea aplicarii conventiei, precum si clauze speciale. Clauzele speciale fac referire la: dreptul finantatorului de a dispune suspendarea platii lunare a fondurilor, n cazul nerespectarii obligatiilor asumate de asociatie sau fundatie; punerea la dispozitia finantatorului a unor bunuri dobndite prin subventie, n situatia n care activitatea unitatii de asistenta sociala nceteaza; obligatia de a evidentia si raporta separat veniturile si cheltuielile primite ca subventie si de a pastra originalele documentelor financiar contabile, potrivit Legii contabilitatii nr.82/1991, cu modificarile ulterioare; data ncheierii conventiei.
-
Este bine de stiut ca respectarea conditiilor conventiei si a legilor n vigoare sunt suficiente pentru buna desfasurare a contractului. Prevederile din lege cu caracter punitiv au menirea de a preveni si mpiedica posibilele abuzuri din fondurile publice, pe care administratia le gestioneaza cu respect fata de contribuabil.
27
10. Alocarea subventiilor Din momentul semnarii conventiei, asociatiile si fundatiile vor interactiona cu institutiile cu care au semnat contractul. Responsabilitatile acestora sunt nu numai de a aloca lunar fondurile, ci si de a verifica lunar utilizarea subventiei, de a controla activitatea si de a acorda asistenta de specialitate asociatiilor si fundatiilor. Alocarea subventiei se face lunar, pe baza naintarii unui cont de executie si a unui necesar de credite catre Directia generala de munca si protectie sociala teritoriala sau, dupa caz, consiliului local. 10.1 Alocarea subventiilor de la bugetul de stat Procesul de alocare se desfasoara astfel: Asociatia / fundatia solicita lunar Directiei generale de munca si protectie sociala, pna la 5 ale lunii curente, necesarul de credite (de fonduri) dupa modelul anexat precum si contul de executie. NECESARUL DE CREDITE Nr. de beneficiari Nr. de beneficiari n luna Suma alocata n luna precedenta pentru care se solicita lunar/beneficiar subventia CONTUL DE EXECUTIE Credite cumulate nceputul anului de la Plati cumulate de la nceputul anului pentru total beneficiari Necesar
Se anexeaza n vederea verificarii sumei alocate lunar pentru beneficiar un tabel care sa reflecte veniturile si cheltuielile pe luna precedenta privind: hrana pentru asistati, echipamentul pentru asistati, obiectele de inventar pentru asistati, cazarmamentul pentru asistati, transportul pentru asistati, materialele igienico-sanitare pentru asistati, ntretinerea si gospodaria. Numar beneficiari: Suma alocata lunar/beneficiar: Denumirea indicatorului Luna: Mii lei Venituri totale, din care: Venituri din donatii; Venituri din sponsorizari; Alte venituri proprii; Subventia acordata n temeiul Legii nr. 34/1998. Cheltuieli totale, din care: - Cheltuieli cu hrana pentru asistati; - Cheltuieli cu echipamentul pentru asistati; - Cheltuieli cu obiectele de inventar pentru asistati; - Cheltuieli cu cazarmamentul pentru asistati; - Cheltuieli cu transportul pentru asistati; - Cheltuieli cu materiale igienico-sanitare pentru asistati; - Cheltuieli de ntretinere si gospodarie.28
Total
Directia generala de munca si protectie sociala transmite, pna la 15 ale lunii, Directiei finantare protectie sociala din cadrul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale: CONTUL DE EXECUTIE Credite cumulate de la nceputul Plati cumulate de la nceputul Disponibil anului anului precum si FUNDAMENTAREA NECESARULUI DE CREDITE Numarul de beneficiari Subventie/beneficiar Credite necesare solicitate
Circuitul lunar al platii subventiei acordate de la bugetul de stat este reprezentat n graficul de mai jos si are o durata de aproximativ 3 saptamni. Banii ajung efectiv n contul organizatiei la sfrsitul lunii. Durata acestui proces nu afecteaza organizatia dect n prima luna de acordare a subventiei, deoarece n lunile urmatoare chetuielile se acopera din subventia lunara acordata n luna precedenta. DIRECTIA GENERALA DE MUNCA SI PROTECTIE SOCIALA
Virarea subventiei ASOCIATIE/ FUNDATIE Cont de executie (necesar de credite)
MINISTERUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE Directia finantare protectie sociala Deschidere de credite MINISTERUL FINANTELOR Trezoreria Centrala Alimentare cont Trezoreria Judeteana (sau banca)29
Cont de executie
Alimentare cont
10.2 Alocarea subventiilor de la bugetul local Pentru asociatiile / fundatiile care beneficiaza de subventii acordate de la bugetul local, etapele de alocare sunt stabilite de catre consiliul local, n conformitate cu dispozitiile acestuia. 10.3 Circuitul lunar al platii subventiei acordate de la bugetul local
Virarea subventiei n cont ASOCIATIE/ FUNDATIE Cont de executie (necesar de credite) CONSILIUL LOCAL
Deschidere credite
TREZORERIE JUDETEANA 11. Folosirea sumelor primite ca subventie Folosirea sumelor primite ca subventie se face n conformitate cu bugetul de venituri si cheltuieli al unitatii de asistenta sociala prevazut n Anexa nr. 2 la Normele metodologice, anexa la H.G. nr. 800 / 1999. n Nota cuprinsa n Anexa nr. 2 se specifica urmatoarele: 1. La veniturile provenite din donatii, sponsorizari si alte venituri proprii se vor evidentia si bunurile n natura la pretul pietii; 2. Cheltuielile cu hrana pentru asistati, echipamentul pentru asistati, obiectele de inventar pentru asistati, cazarmamentul pentru asistati, materialele igienico-sanitare pentru asistati si de ntretinere si gospodarie nu pot fi sub suma alocata n medie pe asistat de la bugetul de stat sau, dupa caz, de la bugetele locale. n conformitate cu prevederile H.G. nr. 800 / 1999, obligatia asociatiei / fundatiei este de a aloca lunar, pentru capitolele de cheltuieli mentionate la pct. 2 din Nota, cel putin suma alocata n medie pe asistat reprezentnd subventia primita. n cadrul activitatii de control, vezi art. 6 din Conventia pentru prestarea de servicii sociale, care poate fi efectuata de catre organele abilitate, respectiv, directia de control a ministerului / Directia generala de munca si protectie sociala /consiliului local / Curtea de Conturi, se vor cerceta documentele financiar contabile care reflecta suma alocata n medie pe asistat pentru capitolele de cheltuieli mentionate la pct.2 din Nota cuprinsa n Anexa nr. 2. Prezentam cteva recomandari privind ncadrarea indicatorilor.
30
Alimentare cont
DENUMIREA CHELTUIELILOR Care nu pot fi sub suma alocata n medie pe asistat de la bugetul de stat sau, dupa caz, de la bugetul local Cheltuieli cu hrana pentru asistati
EXPLICATII
Cheltuieli cu echipamentul pentru asistati Cheltuieli cu obiectele de inventar pentru asistati
Cheltuieli cu cazarmamentul pentru asistati Cheltuieli de transport pentru asistati
Se exclud: bauturi alcoolice, cafea, tutun, precum si cheltuieli care contravin regimului alimentar al beneficiarilor (de exemplu, zahar n cazul persoanelor care sufera de diabet). Cheltuieli privind lenjeria, mbracamintea, ncaltamintea pentru beneficiarii unitatii de asistenta sociala. Obiecte de inventar de mica valoare sau scurta durata. Prin obiecte de inventar se nteleg acele bunuri cu caracter functional sau de uz gospodaresc cu o valoare individuala sub 1 000 000 lei, indiferent de valoarea lor de serviciu sau cu o durata mai mica de un an, indiferent de valoarea lor. (Administrarea si gestionarea patrimoniului la asociatii si fundatii, autor Virginia Greceanu-Cucos). Altele dect cele prevazute la capitolele de cheltuieli cu echipamentul si cazarmamentul pentru asistati. Cheltuieli privind lenjeria si accesoriile de pat. Cheltuieli de transport cu mijloace proprii si din afara, privind transportul beneficiarilor la sediul unitatii de asistenta sociala, la unitati spitalicesti, la alte unitati de asistenta sociala, la activitati dedicate acestora n afara unitatii. Cheltuieli privind: sapun, pasta de dinti, perie de dinti, perie de unghii, pieptene, perie, deodorant, sampon, antiparaziti, hrtie igienica, vata hidrofila, manusi de unica folosinta, scutece de unica folosinta, materiale de prim ajutor (leucoplast, fase, comprese, alcool sanitar), detergenti, insecticide si altele asemenea. Medicamentele nu se ncadreaza n acest capitol de cheltuieli. Cheltuieli pentru unitatea de asistenta sociala: 1*. pentru ncalzit si prepararea hranei; 2*. cu iluminatul (inclusiv costul becurilor si tuburilor fluorescente); 3*. pentru plata serviciilor de apa, canal si salubritate; 4*. cu materiale de curatenie (detergent, dezinfectant, insecticid, perii, maturi, bureti etc.); 5. alte materiale si prestari servicii: - carburanti si lubrifianti pentru mijloacele de transport ale unitatii de asistenta sociala care asigura deplasarea personalului la domiciliul beneficiarului. *Acest tip de cheltuiala se utilizeaza numai n cazul unitatilor de asistenta sociala care ofera servicii la sediul acesteia.
Cheltuieli cu materialele igienicosanitare pentru asistati
Cheltuieli de ntretinere si gospodarie
Caseta ponderea tipurilor de cheltuieli31
11. Raportari Asociatiile si fundatiile care beneficiaza de prevederile Legii nr. 34 / 1998 au obligatia de a prezenta serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Muncii si Protectiei Sociale sau, dupa caz, organelor abilitate de primarii, un raport intermediar si un raport final privind utilizarea subventiei. Raportul intermediar si cel final se ntocmesc si se prezinta n conformitate cu formularul prevazut n Anexa nr. 4 la Norme metodologice. Data limita pentru depunerea raportarii intermediare se stabileste prin conventia pentru prestarea de servicii de asistenta sociala (Anexa nr. 3 la Norme metodologice) care se ncheie ntre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, prin Directia generala de munca si protectie sociala sau, dupa caz, Consiliul local si asociatia / fundatia care a solicitat subventia. Este important de stiut ca prezentarea de catre asociatii / fundatii a unor situatii lunare privind verificarea lunara a utilizarii subventiei nu constituie raportare intermediara. Raportul final se depune pna la data de 15 ianuarie pentru exercitiul bugetar ncheiat, avnd n vedere ca durata conventiei nu poate depasi exercitiul bugetar, ntruct alocatiile bugetare se aproba pentru fiecare an prin lege pentru exercitiul bugetar care ncepe la 1 ianuarie si se sfrseste la 31 decembrie. Ambele raportari cuprind doua sectiuni principale, respectiv: raportul de activitate si raportul financiar. Raportul de activitate contine enumerarea activitatilor si a rezultatelor asteptate si obtinute, pe baza unor indicatori de eficienta, accentuam necesitatea monitorizarii si evaluarii activitatii n cadrul proiectului care beneficiaza de subventie. Stabilirea indicatorilor trebuie sa preceada desfasurarea activitatii. Monitorizarea si evaluarea activitatilor din cadrul programelor si proiectelor n curs de derulare fac dovada unui management performant. Raportul financiar Prezentam detaliat anumite aspecte privind raportarile financiare. Documentele justificative aferente cheltuielilor efectuate se anexeaza n copie o singura data, astfel: - pentru raportul intermediar, cele aferente perioadei de la nceputul conventiei pna la data la care se refera raportarea; - pentru raportul final, cele aferente perioadei ramase neacoperita de la ntocmirea raportului intermediar. Pentru admiterea cheltuielilor efectuate n contul subventiei, documentele justificative trebuie sa ndeplineasca cerintele legale n vigoare. Potrivit H.G. 831 / 1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiara si contabila si a normelor metodologice privind ntocmirea si utilizarea acestora, documentele justificative care stau la baza nregistrarilor n evidenta financiar-contabila a asociatiilor si fundatiilor sunt: - chitanta fiscala (cod 14-4-2) nsotita de chitanta (cod 14-4-1), bonul eliberat de casa de marcat sau bonul de vnzare (cod 11-1-12); - factura fiscala (cod 14-4-10/A) si factura (cod 14-4-10/aA) nsotite de chitanta (cod 14-4-1), n cazul achitarii n numerar a contravalorii bunurilor achizitionate sau de ordin de plata n cazul efectuarii platii prin virament.32
Elementele obligatorii pe care trebuie sa le contina documentele justificative sunt: - denumirea documentului; - denumirea si sediul unitatii patrimoniale care ntocmeste documentul (cnd este cazul); - numarul documentului si data ntocmirii acestuia; - mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiei economice si financiare (cnd este cazul); - descrierea operatiei consemnate n document, iar atunci cnd este necesar si temeiul legal al efectuarii ei; - datele cantitative si valorice aferente operatiei economice efectuate; - numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care raspund de efectuarea operatiei patrimoniale, ale persoanelor cu atributii de control financiar preventiv si ale persoanelor n drept sa aprobe operatiile respective, dupa caz; - alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiilor n documentele justificative. Persoanele care angajeaza cheltuielile trebuie sa solicite completarea n formularele enumerate a tuturor datelor necesare pentru ncadrarea acestora n categoria de documente justificative, asa cum este prevazut n legea contabilitatii 82 / 1991, cu modificarile ulterioare. Fotocopierea documentelor mentionate, n vederea anexarii acestora la raportul financiar, trebuie sa dea posibilitatea organelor de control sa constate ndeplinirea cerintelor privind documentele justificative, respectiv n cazul chitantei fiscale sau facturii achitate n numerar sa se evidentieze si chitanta sau bonul de casa de marcat etc. Pentru a usura munca n ntocmirea raportului financiar, se recomanda urmatorul model de prezentare a categoriilor de cheltuieli pe perioada pentru care se ntocmeste raportul: METODOLOGIE DE PREZENTARE A COMPONENTEI DE CHELTUIELI Denumire asociatie / fundatie: Numar conventie / data ncheierii: Numarul efectiv al beneficiarilor unitatii de asistenta sociala din perioada pentru care se ntocmeste raportul financiar: SITUATIA CENTRALIZATOARE PENTRU PERIOADA ANUL . Nr. CATEGORIA DE CHELTUIELI SUMA OBSERVATII (n conformitate tabel cu tabelul corespunzator categoriei de cheltuieli de ex: vezi Tabelul nr. I) I Cheltuieli cu hrana pentru asistati II Cheltuieli cu echipamentul pt. asistati III Cheltuieli cu obiectele de inventar pentru asistati IV Cheltuieli cu cazarmamentul pentru asistati V Cheltuieli de transport pentru asistati VI Cheltuieli cu materialele igienico sanitare pentru asistati VII Cheltuieli de ntretinere si gospodarie TOTAL GENERAL
TABELUL NR. I (II, III, IV, V, VI, VII)33
CHELTUIELI CU HRANA PENTRU ASISTATI Prezentul tabel este nsotit de un numar de . pagini care reprezinta copii dupa documentele justificative. Nr. crt. Ce reprezinta cheltuiala Felul documentului justificativ Numarul si data la care a fost emis Unitatea care a Suma lei emis documentul justificativ
1 2..x TOTAL EXPLICATIE: 1. Se vor completa tabele distincte pentru fiecare capitol de cheltuieli (I - VII) 2. Documentele justificative utilizate n conformitate cu legislatia, se vor multiplica n ordinea n care se gasesc n tabel, fiind marcate si cu numarul crt. (vezi exemplul de mai jos). EXEMPLU: Copie CHITANTA FISCALA NR. 20111 /
Bugetul de venituri si cheltuieli al unitatii de asistenta sociala prevazut la punctul 6 din Anexa nr. 4 se va prezenta n felul urmator: Denumirea indicatorului Venituri totale, din care: Venituri din donatii Venituri din sponsorizari Alte venituri proprii Subventia acordata n temeiul Legii nr. 34/1998 Cheltuieli totale, din care: Cheltuieli de personal Cheltuieli cu ntretinerea si repararea mijloacelor fixe Cheltuieli cu hrana pentru asistati Cheltuieli cu echipamentul pentru asistati Cheltuieli cu obiectele de inventar pentru asistati Cheltuieli cu cazarmamentul pentru asistati Cheltuieli cu transportul pentru asistati Cheltuieli cu materialele igienico-sanitare pentru asistati Cheltuieli de ntretinere si gospodarie Alte cheltuieli Perioada Program* Realizari
34
*Pentru raportul final datele nscrise n aceasta coloana trebuie sa corespunda cu datele nscrise n coloana "total" din bugetul de venituri si cheltuieli prevazut n Anexa nr. 2 la Normele metodologice. 12. Reflectarea n contabilitatea asociatiilor si fundatiilor a operatiunilor economicofinanciare legate de utilizarea subventiei ncepnd de la 1 ianuarie 1999 asociatiile si fundatiile utilizeaza pentru reflectarea n contabilitate a operatiilor economicofinanciare Planul de conturi pentru persoane juridice fara scop lucrativ si normele metodologice de utilizare a acestora, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor nr. 1591 / 3.08.1998. Conturile prevazute n planul de conturi sunt obligatorii, iar dezvoltarea pe analitic intra n competenta fiecarei unitati patrimoniale, n functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii de informare, cu respectarea principiilor mentionate n instructiunile de aplicare a planului de conturi. Avnd n vedere natura activitatii asociatiilor si fundatiilor care nfiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala, n ceea ce priveste nregistrarea n contabilitate a operatiunilor legate de utilizarea subventiilor, se recomanda utilizarea conturilor redate mai jos: - Cheltuielile de natura alimentelor, cele privind materialele igienico-sanitare, materialele pentru curatenie (mai putin perii, maturi, bureti, etc. care constituie obiecte de inventar), alte consumabile (becuri, tuburi fluorescente etc.) pentru asistati: a) n cazul n care se consuma imediat: 604. analitic distinct Cheltuieli privind materialele nestocate = 401 Furnizori
b) n cazul n care cantitatea achizitionata nu se consuma imediat: - achizitionarea materialelor consumabile de la furnizori: 3018 Alte materiale consumabile = 401 Furnizori
darea n consum a materialelor achizitionate: = 3018 Alte materiale consumabile
6018 Cheltuieli privind alte materiale consumabile
- Cheltuielile cu obiectele de inventar pentru asistati: achizitionarea obiectelor de inventar de la furnizori : 321 Obiecte de inventar = 401 Furnizori
darea n folosinta a obiectelor de inventar achzitionate: = 322 Uzura obiectelor de inventar35
602 Cheltuieli privind obiectele de inventar
Cheltuielile cu echipamentul si cazarmamentul pentru asistati constituie conform definitiilor prevazute de Legea nr. 15 / 1994 cheltuieli privind obiectele de inventar si se nregistreaza potrivit articolelor enumerate mai sus. - Cheltuielile de transport pentru asistati: 624 Cheltuieli cu transportul de bunuri si de personal = 401 Furnizori
- Cheltuielile privind energia (energia electrica, energia termica, combustibili pentru producerea energiei termice, gaze) si apa: 605 Cheltuieli privind energia si apa = 401 Furnizori
- Cheltuieli privind serviciile de canal si salubritate: 628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti = 401 Furnizori
- Cheltuielile cu carburantii si lubrifiantii pentru mijloacele de transport ale unitatii de asistenta sociala care asigura deplasarea personalului la domiciliul beneficiarului: 6012 Cheltuieli privind combustibilii = 401 Furnizori
Pentru toate operatiunile enumerate mai sus achitarea datoriei catre furnizori se poate efectua cu numerar (pe baza bonului eliberat de la casa de marcat, bonului de vnzare sau chitantei) sau prin virament (pe baza ordinului de plata): efectuarea platii catre furnizor pentru aprovizionari de bunuri, lucrari executate si servicii prestate : 401 Furnizori = % 5311 Casa n lei 5121 Conturi la banci n lei Evidentierea sumelor primite de la bugetul de stat sau bugetele locale, dupa caz, reprezentnd subventii pentru activitatile fara scop lucrativ, potrivit legii : 5121 Conturi la banci n lei = 738 Subventii primite de la buget
Nota: Acest capitol are un caracter orientativ, nefiind avizat de Ministerul Finantelor.36
ANEXA NR. IActe normative care reglementeaza finantarea organizatiilor neguvernamentale care ofera servicii de asistenta sociala si cooperarea cu acesteaNr. Crt. 1 Actul normativ Publicatia Institutia care a initiat actul normativ Ministerul Muncii si Protectiei Sociale Observatii
2
Hotarrea Guvernului nr. 125 / 1996 cu privire la stabilirea unor masuri n legatura cu acordarea ajutorului social, precum si pentru modificarea si completarea Normelor metodologice pentru aplicarea dispozitiilor Legii nr. 67 / 1995 Legea nr. 208 / 1997 privind cantinele de ajutor social
Monitorul Oficial al Romniei nr. 55 / 15.03.1996
Organizatiile neguvernamentale pot participa la organizarea anchetelor sociale pentru stabilirea dreptului la ajutorul social acordat de catre consiliile locale (art. 5)
Monitorul Oficial al Romniei nr.363 / 17.12.1997 Monitorul Oficial al Romniei nr.29 / 27.01.1998 Monitorul Oficial al Romniei nr.345 / 11.09.1998
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale Ministerul Muncii si Protectiei Sociale
Consiliile locale pot acorda subventii de la bugetele proprii asociatiilor si fundatiilor avizate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si care au ca obiect de activitate organizarea de cantine de ajutor
