Home > Documents > GffiW# Fantasmele &ffiffiffi via[a - cdn4.libris.ro in viata cotidiana... · ratate" descoperite de...

GffiW# Fantasmele &ffiffiffi via[a - cdn4.libris.ro in viata cotidiana... · ratate" descoperite de...

Date post: 05-Sep-2019
Category:
Author: others
View: 12 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Embed Size (px)
of 13 /13
3S***&***#S*tSfi* G**S**S**fi*#SSffi& &{&&#4m&&&eeffi&sffiffiffi effiffiffi cotidiani mffiffiffi ? ffi ffi ffi o abordare psihanatiticE ffi ffi ffi W effiffi ffi pentruintelegerea ffi ffiffi ffi Sffiffiffi proprieipersoane Mffiffiffi Gffiffi&wwwq#wwww#ffiffiffi Gffi&ffiffiffiffiffiffiffi&ffi&ffiffiffi Gffiffi*ffiffiffi4ffiffi&ffiffiffiffiffiffi G{ffiffiffiffiffi#ffiffiffiffiffiffiffiffiffi Gffiffiffiffiffi{mffiffiffiffiffiffi&ffiffi Gffiffiffiffiffiffiffiffiffiffiffiffiffiffiffi Gffiffiffiffiffiffiffiffiffiffiffiffiffiffiffi Gffiffiffiffiffiffiffiffiffiffiffiffiffiffiffi G4ffiffiffiffiffiffiffi&ffiffiffiffiffiffiffi Gffi#ffiffi#ffiffiffiffiffiffiffiffiffiffi c s & # ffi ffi ffi # {m E:',il*8u'o e#s*#sm#s'ot' (.) c t< ,urrA $HGf,r Fantasmele sffi#{ tffiffi# 3ffiffiffi GffiW# sffiffi# 8ffiffiffi Gffiffi$ Gffi#ffi Traducere din engtezi de Vlad Vedeanu pffiffiffi $ffiffiffi ffiffiffiffi &ffiffiffi ffiffiffiffi mffiffiffi in via[a ffiffi ffi ffi
Transcript
  • 3S***&***#S*tSfi*G**S**S**fi*#SSffi&&{&m&&&eeffi&sffiffiffi

    effiffiffi cotidiani mffiffiffi? ffi ffi ffi o abordare psihanatiticE ffi ffi ffi Weffiffi ffi pentruintelegerea ffi ffiffi ffiSffiffiffi proprieipersoane Mffiffiffi

    Gffiffi&wwwq#wwww#ffiffiffiGffi&ffiffiffiffiffiffiffi&ffi&ffiffiffiGffiffi*ffiffiffi4ffiffi&ffiffiffiffiffiffiG{ffiffiffiffiffi#ffiffiffiffiffiffiffiffiffiGffiffiffiffiffi{mffiffiffiffiffiffi&ffiffiGffiffiffiffiffiffiffiffiffiffiffiffiffiffiffiGffiffiffiffiffiffiffiffiffiffiffiffiffiffiffiGffiffiffiffiffiffiffiffiffiffiffiffiffiffiffiG4ffiffiffiffiffiffiffi&ffiffiffiffiffiffiffiGffi#ffiffi#ffiffiffiffiffiffiffiffiffiffic s & # ffi ffi ffi # {m E:',il*8u'oe#s*#sm#s'ot'

    (.)ct<

    ,urrA $HGf,r

    Fantasmele

    sffi#{tffiffi#3ffiffiffiGffiW#sffiffi#8ffiffiffi

    Gffiffi$Gffi#ffi

    Traducere din engtezi de

    Vlad Vedeanu

    pffiffiffi$ffiffiffiffiffiffiffi&ffiffiffi

    ffiffiffiffimffiffiffi

    in via[a ffiffi ffi ffi

  • CU!'IIINS

    Mulfumiri. I1.. Introducere . 11

    3. Fantasmele gi sentimentele 5/.4. Fantasmeleinrelalii(1)........: 7L5. Fantasmele In relalii (2) . . . 1136. invinovilire, intenlie qiresponsabilitate . . . . . . . 1507. Fantasme despre viala de familie . . 1958. Fantasme despre munci . . . 236g.Dovezi(1):incabinet .....291lO.Dovezi (2): in lumea din afari 331

    Bibliografle gi recomandiri de lecturi. . . . 355

  • ,ffi

    NTt?0tl UCEIIE

    Psihanaliza existi deja de ceva weme. Ceea ce a ince-put in Viena secolului al XIX-Iea s-a rispAndit in jurullumii gi, in acest proces, s-a dezvoltat gi s-a schimbat.Multe insight-uipsihanalitice s-au inflltrat in cunoag-terea comuni, originea lor fiind adesea uitati. ,,Acteleratate" descoperite de lui Freud gi ,,complexele" descrisede Jung qi Adler au devenit parte a limbajului nostru, lafel ca,,identificarea" gi poate chiar,proiecfia' qi ,,nega-rea'. Importanfa jocului copiilor, necesitatea doliuluigi valoarea ingrijirii deopotrivi emoponale gi fizice inboali, toate au ajuns si fie recunoscute in cultura noastricel pugin in parte datoriti muncii oamenilor care folosescinsight-un p sihanalitice.

    Pe misuri ce psihanaliza a devenit mai cunoscuti,psihanaliqtii au fost acuzafrdetotfelul de influenle relegi practici suspecte, uneori pe buni dreptate. O perioaditndelungati, migcarea feministi gi alte grupuri de stAngas-au opus puternic psihanalizei pentru faptul ci, prin-tre altele, ar avea scopul de a face oamenii si se adaptezeunei societifl bolnave, patriarhale, capitaliste. Recent, adevenit mai acceptabili ciutarea insight-tnlor psihanali-tice care pot fi utilizate in alte moduri, pentru a evita ca

    '!'!

  • bebelugul si fie aruncat odati cu apa din albie. probabilci au existat gi aga-numitii analigti care credeau sau pre-tindeau ci ar crede ci ,,ea nu are nevoie decAt de o partidibuni de sex" gi care erau pregitif si recomande asta sauchiar si o ofere, suspnAnd ci ar urma invilitura lui Freud.in 1910, Freud scria cu amiriciune impotriva unor asffelde oameni intr-un articol pe care l-a numit,,Despre psiha-naliza

  • ci ar funcliona numai prin ,,sugestie", ca 9i cum ar fi omare ingeietorie. A fost denunlati ca ,,nedemonstrati"'ca gi cum medicamentele sau terapia cu electrogocuri' de

    exemplu, ar fl mai ,,demonstrate" - o idee pe care mullimedici o gisesc rizibila. A fost invinuiti ci ar fi prea pre-

    ocupati d1 copilaria timpurie sau de sex, ln detrimentul

    retagitor din prezent, sau preocupati ,,doar" de relalia cu

    anaiistul; este frecvent gregit inleles modul in care aceste

    probleme sunt interconectate gi in care sunt gestionate

    in contextul viefii cotidiene. Psihan aliza a fost invino-

    vilita gi pentru deciderea standardelor morale 9i pen-

    tru existenla ,,societifii permisive"; pentru a-i fl ficut pe

    oameni prea blAnzi fali de criminali, prea slabi fali denebuni sau de copii, prea interesagi de sex sau prea dis-

    pugi si vorbeasci despre lucruri care ar fi mai bine si nu

    h. tprrt". Unele aatza\licontin o urmi de adevir; altelesunt foarte exagerate sau doar false.

    in ciuda tuturor dificultililor implicate, existi, cred'o revenire a interesului pentru psihanalizi gi o realidorinli de a gti ce poate gi ce nu poate si ofere, ce afirmiqi ce nu afirmi. Aceasti revenire a interesului poate fiobsewati in mai multe forme.

    ln primul rind, existi o conqtientizare din ce in cemai mare din partea persoanei obignuite care lucreazi

    ,cu oameni" ci existi idei folositoare care pot si facisarcina mai ugoari. Mulli asistenli sociali, consilieri de

    cuplu gi asistinli medicali, ca gi unii gardieni de inchi-

    soare, profesori, medici qi preoli, pentru a numi doar

    cipva, au inceput si giseasci in unele surse psihanali-

    tice informalii care au o valoare foarte practici in munca

    pe care o depun. in timp ce psihologia teoretici, a$a cum

    este predate itt M"t"u Britanie, Ie apare multora dintre

    "..gti oameni ca inutili 9i irelevanti, ideile lui Freud 9i

    I(ein qi a1e altor analigti - adesea interpretate prin Cli-nica Tavistock qi Institutul pentru Relatii Umane - au

    '!3

  • reu$it si faci lumini in adeviratele problemele de zi cuzi in lucrul cu clienfii gi in sentimentele angajalilor inlegiturd cu paciengii sau clienpi lor. in timp ce atitudi-nea anterioari fap de sentimente era una de respingeregi de vinovitie daci acestea nu dispireau pur gi simplu,existi o recunoa$tere din ce in ce mai mare a faptuluici sentimentele fafi de propria munci gi fafi de oame-nii implicafl sunt inevitabile gi pot de fapt si fie folosite.Totugi, aceasta este pentru multi oameni o idee noui giinfricogitoare. Cei crescufi dupi moda veche ar putea sise teami ci emotiile sunt atAt de puternice, incAt nu potdecAt si fie triite imediat, pe deplin, sau si fie complitdate deoparte gi inibugite. Ideea ci este mai bine ca emo-tiile dureroase si fie mentinute conqtiente gi pur gi sim-plu indurate pdni cind dispar singure e posibit si nu le fitrecut prin cap. Insight-wt7e psihanalitice legate de astfelde emolii gi de procesele care le guverneazi sunt in con-tradicfie cu multe convingeri obignuite. Aceste insight-unlncep si pitrundi in congtiinfa comuni, dar sunt multmai pufin rispdndite in publicul general decAt in profesiile de asistenfi sociali.

    in universititi, ideile psihanalitice devin din nousubiecte serioase de disculie gi incepe si fie mai pulinprobabil ca studenfii si fie invilali numai ci ,,psihana-Iiza este gregiti". PAna gi psihologii de orientare com-portamentalisti devin din ce in ce mai interesati de ceeace se intAmpli in minte gi de influenla acesteia asupraacliunilor gi stirilor emofionale. Catedrele de filosofiegi de englezi au fost intotdeauna intru cAtva interesatede psihanalizi;in ultimii cAfiva ani, o gcoali francezd. d,eanalizi a cigtigat popularitate gi a dus indirect la o creg-tere a interesului pentru autohtona ,,gcoali englezeasci,,,inclusiv pentru oameni asemenea lui Klein, care de faptl-a influenfat pe francezul Lacan. La fel cum existi multemoduri de a citi Biblia, la fel existi multe moduri de a-I

    FANTASMELEiN vrrrll crrtnnxAx&

  • citi pe Freud; s-ar putea ca teoreticienii si aibi tendingasi preia aspectele mai abstracte gi filosofice ale munciilui, mai pulin interesante pentru cei care, ca mine, pre-feri mai umanele ,istorii de caz". insi interesul pentruunul dintre aspecte se poate lega de gi poate duce la uninteres fali de ce1ilalt.

    O alti sursi a creqterii interesului pentru ideile psih-analizei este pur gi simplu rispdndirea psihoterapiei.Cind suni un prieten gi spune: ,,Am inceput terapia",sunt stirnite valuri de curiozitate. La cursurile pe care lepredau la Departamentul de studii extra-muros de la Uni-versitatea din Manchester sunt adesea oameni care vinsi infeleagi ce se intAmpli cu sora din Londra, de exem-plu, sau si vadi daci analiza ar putea si-l ajute pe fratelesau pe tatil care se comporti intr-un mod foarte ciudat.Odati cu cre$terea con$tientizirii apare o mai mare dis-ponibilitate pentru a sta gi a vorbi cu - gi despre - fra-tele care se comporti intr-un mod bizar qi de a simlici ascultarea ideilor lui ,,nebunegti" are oarecare sens.Aceasta nuva mai insemna simpla sa internare intr-unspital de boli mintale pentm tot restul vielii lui daci sedescoperi ci este cu adevirat,,nebun".

    Ar trebui poate menlionate inci doui surse. Cred cimigcarea feministi s-ar putea si fie responsabili pentrufaptul ci unii oameni au inceput si se indrepte spre ide-ile sau terapia psihanalitici, pentru a vedea daci pot con-ribui cu ceva la discupa despre modul in care copiii suntcrescuf si fle sexigti sau nesexigti, despre efectele de aavea sau de a nu avea tati gi despre modul in care potapirea gi in care pot fi gestionate conflicte in relaliile din-tre lesbiene, pentru a nu vorbi decit despre cAteva zonede interes.

    in sfirgit, biserica a adus la rAndul ei unele idei psih-analitice acolo unde inainte nu fusese niciuna. tn Coven-ry, unde am crescut, Catedrala s-a ocupat de aducerea

    '!5

  • unui analist care si conduci discutiile dintre asistenfiisociali qi voluntari atunci c6nd, in privinla psihanalizeiin Coventry, nu se intAmpla mai nimic.

    Dupi ce am vorbit despre motivele care ar putea stirniinteresul altor oameni, poate ar trebui si spun ceva des-pre atracpa pe carepsihanalizao are pentru mine. lncazul meu, psihanaliza pare si ofere un mijloc de inle-legere deopotrivi a propriei persoane qi a altor oameniintr-un mod care mi face si flu mai modesti, gi totugimai folositoare celorlalfi decAt eram inainte. Combiniplicerea de a face unpuzzle,potrivind aspecte diferiteale persoanei sau relaf,ei din fafa mea,gi intelegAnd cumse imbini piesele, cu satisfactia de a vedea schimbirilepe care le poate aduce acest proces in privinla capacititiimai bune a oamenilor de a recunoa$te gi de a supraviefuiconflictelor din viafa lor. pentru mine, cheia este cuvAn-trltngelegere in sensul siu intelectual gi emolional deo-potrivi. Bunicul meu de 93 de ani mi-a spus cu lacrimi inochi ci lucrul cel mai riu in privinfa degradirii conditieisale flzice era incapacitatea lui de a-i mai face pe ceiljgisi infeleagi; singuritatea pe care o poate aduce lipsainfelegerii nu este de naturi fizici, dar este extrem dedureroasi.

    Ceea ce ofer ln aceasti carte este o incercare de adescrie ideile pe care le-am gisit a fl cele mai utile in tnge-legerea deopotrivi a propriei perso,rne gi a lumii incon-juritoare. Nu este o expunere rece, obiectivi; nu estedoar o descriere a cunoaqterii psihanalitice aplicate vie-lii cotidiene, degi, tntr-o anumiti misuri, este gi asta.Multe dintre ideile pe care incerc si le explic vin de la alSoameni, la unele pare ci am ajuns eu insimi, altele nuprea se potrivesc in nicio categorie. Nu discut perspectiveopuse gi nici numeroasele rezultate experimentale reie_gite din psihologia clinici gi teoretici, rezultate care potpirea si confirme unele dintre aceste idei. Intenfa mea

    ",ft FANTASMELEg 1, lN vnpcorrunr,rl

  • este de a elrplica ce am gisit a fi util, atAt pentru mine,cAt gi pentru alpi; a, ce este util Ei daci se potriveqte saucontravine cu alte perspective asupra lumii - perspectiveale diferitelor gcoli de gindire psihiatrici, psihologicisau psihanalitici - las cititorul gi a{i autori si investi-gheze daci doresc. Mi raportez la cititori care nu s-aumai intAlnit pAni acum cu psihanaliza sau c.rre au ajunsla ea in alte contexte sau din alte direclii gi doresc si gtiemai multe. Toate ideile psihanalitice sunt controversate:aceasti carte nu poate si nu duci la acord sau dezacorddin partea celor care au deja unele cunogtinge, ca gi dinpartea celor care nu gtiu decAt foarte pulin despre ana-UzA. O astfel de controversi poate fl benefici pentru cla-rificarea gi modificarea ideilor. Totodati, nu trebuie siimpiedice ca unele dintre ele si fie utile in procesul des-coperirii a ceva mai bun sau ca mijloc de a-!i organizapropriile opinii.

    PredAnd deja de ceva timp aceste idei, gtiu ci pot fiutile in diverse moduri. Emoliile profund conflictuale,confuzia gi lipsa inlelegerii pot duce adesea Ia panici:reducerea confuziei gi a lipsei de inlelegere pare frecventsi-i faci pe oameni si se simti mai liberi si ia deciziiragionale sau, pur gi simplu, si nu faci nimic. ExplicAndcomportamente aparent iraf,onale, aceste idei par ade-sea si ajute oamenii si inceapi si inleleagi cum de sepot purta in moduri intru totul contradictorii dorinfelorlor conqtiente gi bunului sim!. Drept unnare, poate siscadi in intensitate sentimentul de a fi complet lipsit decontrol asupra propriei persoane sau de a fi intru totul Iamila oamenilor din jur. Acest tip de carte nu va oferi aju-tor direct in privinla problemelor foarte profunde, dar arputea ajuta in privinla problemelor cotidiene legate deinteracf,unea cu colegii de serviciu, cu membrii familieisau cu alfl oameni dinviafa de zi cu zi. Mulfi dintre parti-cipanlii la cursurile mele au descoperit ci s-a imbunitilit

    17

  • considerabil capacitatea lor de a observa gi de a gisiintru cAtva explicafii pentru ce se intAmpli. Profesoriimi-au spus ci s-au surprins cornportindu-se fafi de copiiintr-un mod mai relaxat gi, in consecinfi, au intimpi-nat mai puline probleme comportamentale; asistengiisociali au descoperit ci atmosfera de la senriciu gi dinlucrul cu clienqii s-a schimbat pe misuri ce inlelegerealorprofundi a cipitat noi dimensiuni. In munca mea deconsilier am vizut muryi oameni descoperind la ei ingigicapacitatea de a-qi schimba viala in bine intr-o misurisemnfficativi ca urmare a faptului ci au invifat si se vadidiferit pe ei inqigi gi pe alpi. inlelegerea modului in carepoate apirea o situafe urAti pare si o faci mai tolerabili,degi inlelegerea trebuie si fie de un anumit tip. Voi revenimai tirziu la acest asprect.

    Ce intenfionez si fac in aceasti carte este si expliccititorului obiqnuit unele dintre ideile qi descoperirilereiegite din munca analigtilor, mai ales a celor din MareaBritanie din ultimii aproximativ 50 de ani. Pornind de laopera lui Freud, au gisit dovezi care nu fuseseri dispo-nibile pentru el gi, in consecinli, au dezvoltat anumiteidei diferite gi ln dezacord cu ideile lui. Iniflal, ideile aufost dezvoltate punind laolalti indicii in cabinet, insi aufost adesea confirmate gi descoperite iar gi iar in muncade toate felurile, deopotrivi cu oameni,,obignui$" gi cu,,nebuni". Analizaeste o chestiune foarte practici, ideiteoretice interacliondnd cu observalii detaliate. Drepturnare, multe dintre ideile pe care le voi oferi sunt deun tip foarte practic: reguli generale simple care pot fiprobate. Modurile complicate in care aceste idei alcitu-iesc un intreg coerent - inci aflat, desigur, intr-un pro-ces de dezvoltare qi schimbare - sunt atinse in treacit lnaceasti carte, dar, ca in orice operi de introducere, nupot fi pe deplin dezvoltate aici. Nu este un substitut pen-tru ci$le scrise de gi pentru analigti; in unele locuri nu

    tl (t FANTASMELE! (, lN vnn coironNA

  • pot decat si ajut cititorul obignuit oferindu-i regulile debazi gi limbajul fundamental care fac aceste ci$ qi arti-cole si pari cu desivirgire obscure. Dar multi cititori nuvor avea nici timpul, nici inclinafia de a citi mai mult, iareu scriu gi pentru acegti oameni.

    Unele dintre ideile pe care le voi prezenta consti inprimul rAnd in moduri noi de a vorbi despre observafii,moduri noi de a descrie gdndurile qi sentimentele pe careoamenii le au despre ei ingiqi qi despre lumea inconjuri-toare gi despre care au deja unele cunogtinte. Dar, exactla fel cum numerele arabe pe care le folosim astiziau ofe-rit matematicii posibilitifi mult mai extinse decAt celeromane, la fel gi noile denumiri pentru modurile in caresimfim qi gAndim gi presupunem lucruri despre lume potlirgi semnificativ orizontul inlelegerii qi discutirii des-pre ce se intAmpli. Ca urmare a noului limbaj, se pot facenoi observafli gi se poate stabili un intreg set de noi cone-xiuni gi relagii intre aceste observatii.

    Unele dintre idei reprezinti intru citva concepte cuadevirat noi. S-ar putea ca infelegerea acestora si nufie simpli gi si aibi nevoie de timp.Ideile de fantasmiinconqtienti, de proiectie in toate manifestirile ei, deintroiecgie, de idealizare gi clivaj, toate au aspecte noigi aplicalii noi care la lnceput par ciudate. Si intelegemunele dintre ideile din spatele acestor concepte inseamnisi avem la dispozilie noi instrumente puternice de gAn-dire qi acfiune.

    Un aspect extrem de important a ceea ce voi prezentasunt lnsemnitatea gi semnificajia cuvintelor, deopo-trivi pentru comunicarea intre oameni $i pentru comu-nicarea din interiorul sinelui. Cred ci, ln mare misuri,psihiatria gi psihologia din universititi au neglijat utilizarea cuvintelor; studiile pe animale, atAt de populare,le dau deoparte in mod clar. Dar cuvintele pot fi folo-site pentru a face fali anxietilii, de exemplu, qi pentru

    '[9

  • a oferi anumite tipuri de control asupra lumii care nusunt pur Ei simplu obstacole pentru sentimente pro-funde sau care ,,stau in calea" .instinctelor" noastre.Nici o perspectivi exclusiv,,rationalisti" asupra lumii,nici una pur emolionali nu pun pe deplin in valoareputerea cuvintelor de a conecta gi separa, de a line lao-lalti, de a afecta sentimentul timpului gi limitele dure-rii, de exemplu, gi de a ne oferi posibilitatea de a pistraceva ce altfel am pierde sau la care ar trebui si facemfali in alte feluri. Privind modurile in care ne raportimla noi ingine, deopotrivi in cuvinte gi in stiri din carecuvintele sunt excluse sau in care nu sunt disponibile,putem face descoperiri destul de uimitoare.

    Analiza este neobiqnuiti printre preocupirile intelec-tuale prin insistenla ei asupra importantei deopotrivia intelectului qi emoliei gi a interrelalionirii dintre celedoui. Ideea ci ne putem folosi emotiile pentru a detectastirile emof,onale ale celorlalqi intr-un mod care nupoate fi respins ca ,,doar subiectiv" gi periculos pentru,,obiectivitatea gtiinfifi ci" este, pentru mulfi, surprin-zitoare. Chiar existi adevirate probleme cu utilizareaemo,tiilor in acest mod, dar la fel se intAmpli qi in cazulfolosirii, si spunem, a unui microscop electronic. Estenecesari micar o oarecare pregitire, dar chiar gi atuncirezultatele suferi totugi un anumit tip de distorsionare.insi avantaj ele gi insighf-ul suplimentar pe care le putemdobindi prin utilizarea unor instrumente atAt de imper-fecte gi distorsionante par uneori si compens eze fdriindoiali lipsa certitudinii rezultatului. $tiind ci rezulta-tul este incert, il putem verffica ln alte moduri.

    Ideile pe care le prezint in aceasti carte nu sunt regulisau teorii stricte; nu oferi rispunsuri infailibile. Oameniide la cursurile mele se plAng adesea ci nu le-am spus cum,artrebui" si se comporte. Si observi firi si judeci com-portamentul propriei persoane gi al altora este o abilitate

    20 [il'uI{}',r.',1,i,^,r

  • care, se pare, trebuie invifati. Eu ofer sugestii pentru noimoduri de a privi, idei despre modurile anume in carede vini ar putea fi percepfiile noastre gi idei noi despreincrederea pe care o putem avea in propriile percepgii qisentimente complexe. Dar nu pot si privesc in locul tiu.Pot si-f arit un microscop gi sa-!i spun ce vid; tu trebuiesi-l reglezi singur gi si alegi ce vei pune sub el. Propri-ile tale emofli sunt ceva ce poli sau nu si detectezi; detine depinde misura in care inveli si le detectezi sau sile folosegti in modurile pe care eu le sugerez. Odati ceai vizut ceva nu mai vizusegi inainte, depinde de tine cefaci in legituri cu asta. Eu pot si sper ci va contribui lasporirea inlelegerii tale, a iubirii tale, a compasiunii qi acapacititii tale de iertare gi la dezvoltarea capacitilii talede a-!i susline cauza lntr-un mod care va face ca viala sifie mai buni pentru tine gi pentru cei din jurul tiu; darnu pot si garantez acest rezultat.

    Dat fiind ci aceasti carte are scopul de a f, o introdu-cere Ia ideile psihanalitice pentru publicul general, tre-buie si vorbesc despre metodele psihanalizei. incerc simi folosesc de propria descriere despre cum e si f,i inanalizf, intr-un mod care prezinti interacliunea dintreaspectele teoretice qi cele practice ale analizei. Aceastisecltiune ar putea fi de ajutor qi pentru cei care au prie-reni sau rude care se afli in analizi qi doresc si afle cese intimpla. Poate fi foarte greu ca o persoani pe care orubegti si apeleze la altcineva pentru ajutor; s-ar putea*i te simli respins, vinovat, inutil gi extrem de gelos, darLr fel de bine s-ar putea si te simli u$urat gi plin de spe-:anr-2- Ori s-ar putea si nu simti nimic din toate astea -Jarpur gi simplu si te porfi ca gi cum ai simgi.

    Inspht-ur:le psihanalitice ilumineazi gi sunt ilumi-:':te ds literaturi, de observafla sociali in alte contexte,i-'-it cel analitic, precum gi de observarea nou-nisculilorp a copiilor. Mi refer qi Ia aceste aspecte, multe dintre

    21


Recommended