---

Nu este primul semn al acestei crize în devenire,pentru c@, dac@ privim obiectivele guvernului din ulti-ma perioad@, ele ]in de sectorul public-salariile, spo-rurile etc - }i ignor@ sectorul privat, atunci când nuse comport@ preferen]ial cu una sau alta dinentit@]ile acestui sector. Din nou, pre}edinteleB@sescu a avut o mare contribu]ie. În mesajul adre-sat parlamentului, pre}edintele a declarat, clar }ir@spicat, c@ datoria public@ e mic@, în schimb dato-ria sectorului privat, ridicat@, }i, din acest motiv, tre-buie ca România s@ se împurmute de pe planextern, de fapt de la FMI.

Odat@ cu anun]areaacordului cu FMI, saumai degrab@ a modu -lui cum a fost adus@la cuno}tin]a lumiiacest acord, o falieadânc@ între mediulprivat }i cel publicîncepe s@ se a}eze.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Drumul lung începede când ai obosit”

c my b

c my b

continuare ^n pagina 7

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

Exact în aceste zile, când privirile }i speran]ele guvernan]ilor no}trise îndreapt@ mai dramatic }i mai rug@tor ca niciodat@ însprevistieriile institu]iilor finan]atoare mondiale, exper]ii uneia dintre eles-au pronun]at extrem de negativ cu privire la situa]ia economic@a României }i la capacitatea noastr@ de a dep@}i cu bine maras-mul crizei interna]ionale. Concluziile B@ncii Mondiale nu las@ loc deîntors, iar avertismentele sunt de o gravitate f@r@ precedent.

Primul semnal de alarm@ este dat de raportul nesatisf@c@tordintre cheltuielile cu personalul angajat }i dinamica avu]iei na]ionale.Banca Mondial@ se declar@ nemul]umit@ de faptul c@, în intervalul2005–2007, salariile românilor au crescut, pe ansamblu, cu 73 lasut@, în timp ce PIB-ul a avansat doar cu 40 la sut@.

Avem ce merit@m: o centur@ de siguran]@

cu rol de solu]ie anti–criz@

PUNCTUL PE EUROPA

Dan SUCIU

Emil DAVID Continu@m }irul unor astfel de biografii. Ne-am referit, cu alte prile-juri, la Cornelius Vanderbilt, la Andrew Carnegie, la Liga Hanseatic@,la Jacques le Coeur, la W.F. Raiffeisen, la Rotchild, la tinere]ea luiJohn Maynard Keynes, la Fr. List, la Ion Ghica la Nicolas GoergescuRoegen etc. Este, cred, bine s@ înv@]@m din astfel de vie]i. Cariera,afirmarea, averea nu se fac nici furând de la stat, nici speculândpân@ „se înro}e}te fierul”, nici cu }mecherii ]ig@ne}ti, niciescrocând pe al]ii, nici furând – mai mult sau mai pu]in rafinat –de la oameni, nici cu }mecherii }i tertipuri politice, cum adesea s-a v@dit }i se v@de}te la noi cu efecte c$t se poate de nenorocite.{i cariera, }i afirmarea, }i averea au avut la baz@ cel pu]in treicomponente esen]iale: a) munca, un efort pân@ la sacrificiu, dura-bil; b) inteligen]a, în spe]@ capacitatea de a sesiza ni}ele de per-forman]@ de pe pia]@ }i de a le p@trunde, cu un bun profitindividual }i social; c) perse veren]a, hot@rârea, în sensul ac]iuniiinsistente pentru a ob]ine ceea ce ]i-ai dorit.

nr. 206 anul 5 vineri, 13 martie 2009 1 RON

Public }i privat

Dan POPESCUGeorge Mortimer Pullman

dr. Lucian BELA{CU dr. Oana STANCIU

Franciza – o posibil@cale spre succesîn activit@]ile decomer] }i servicii

pag. 5

Biografia economic@ a unor mari întreprinz@tori

Milano, marele centru economic al Italiei

continuare ^n pag. 4

student Nicoleta Sonia H~U{IU

Globalizarea }i criza economic@ finaciar@

pag. 6continuare ^n pag. 3

Nicolae Iorga

Paul Bairoch este un cercet@tor economistamerican ale c@rui lucr@ri sunt traduse ^nfoarte multe state ale lumii. Lucrarea defa]@, “Miturile }i paradoxurile istorieieconomice” (La Decouverte\ Poche, reedi -tare)”, r@spunde prin analizele asupra tre-cutului marilor noastre probleme deast@zi.” Lectura ei este }i pl@cut@, dar }iutil@, extrem de util@...

Palatul Parlamentului

Palatul Cotroceni

Cronica unei (noi) crize economice anun]ate!

dr. Lia Alexandra BALTADOR pag. 8

Publicitate pag. 2

TURISM VINERI 13 MARTIE 20092

VINERI 13 MARTIE 2009 3CRIZA

urmare din pag.1 În contextul mondial actual, marcatde pr@bu}irea exporturilor, lipsacronic@ a lichidit@]ilor, contractareacererii de for]@ de munc@, precum }i(în cazul special al României) dereducere a remiterilor trimise deromânii care muncesc în str@in@tate,este de a}teptat – dup@ cumdecreteaz@ exper]ii B.M. – ca în ]aranoastr@ s@ se adânceasc@, înc@ dinacest an, s@r@cia absolut@. Spectrulpauperiz@rii grave ar putea lovi circa12 la sut@ din familiile din România.Grav este c@ persoanele afectate vortr@i sub pragul s@r@ciei, pentru c@ lanoi cheltuielile pe cap de locuitordestinate protec]iei sociale suntreduse (circa 11 la sut@ din PIB) }inu exist@ premise pentru cre}tereaacestora, având în vedere constrân-gerile bugetare din acest an.Consecin]ele cele mai dureroase vorfi suportate în primul rând de pen-sionari, cu atât mai mult cu câtRomânia nu dispune de schemeclare de indexare a pensiilor înfunc]ie de evolu]ia pre]urilor.

În final, raportul B@ncii Mondi -ale conchide c@, pe fondul croni-ciz@rii crizei financiare mondiale, Ro -mânia s-ar putea confrunta cu impo -sibilitatea continu@rii programelor deintegrare european@ }i a convergen]eiveniturilor la nivelurile din UE.

Ce sugereaz@ în fond aceast@evaluare critic@ a }anselor de salvarea economiei României? Este, înaintede toate, un semnal clar c@ banii }iajutoarele financiare, de care ]aranoastr@ are azi atâta nevoie, nu vorveni atât de u}or }i, în nici un caz,f@r@ condi]ii extrem de dure sau uncontrol sever din partea institu]iilorfinanciare creditoare.

De altfel, exper]ii B@nciiMondiale nu ezit@ s@ sugereze unelem@suri de austeritate la care guver-nul României pare s@ mai meditezeînc@, având în vedere c@ 2009 estela noi un an electoral. Iar într-un anelectoral pomenile conteaz@ mai multdecât îndemnurile la chibzuin]@ }istrângerea curelei.

Care ar fi, prin urmare, pache -tul de condi]ii, previzibil, impus de

BM }i FMI?1. Reducerea salariilor sau, în celmai bun caz, înghe]area acestora lanivelul infla]iei, precum }i eliminareatuturor sporurilor. Cu alte cuvinte,românii vor fi condamna]i s@încremeneasc@ la un venit mediu netlunar de 320 euro, atât cât înre -gistreaz@ statisticile în România. E oglum@ sinistr@. Pentru c@, una ar fis@-i ceri neam]ului sau francezului,sau italianului s@ nu mai ia nici uncent peste cei 1.500 - 2.000 – 3.000de euro pe care îi încaseaz@ lunar, }icu totul alta s@-i ceri românului s@fie mul]umit cu 320 de euro. {i doareuropeni suntem cu to]ii, }i membriai familiei UE. Cât prive}te sporurile,s@ recunoa}tem aici c@ s-a cam s@ritcalul, dar excesele au }i ele o expli-ca]ie: dac@ salariile sunt de mizerie,era normal ca românii s@-}i com-pleteze }i ei cumva veniturile lunare.Mai greu este c@ }i în aceast@ pri -vin]@ se ac]ioneaz@ cu un hei-rupismtipic românesc. Dovad@ c@ nici nu se

mai }tie câte sporuri vor fi t@iate.Exper]ii B@ncii Mondiale au identificat15 categorii de sporuri, dar pre-mierul Boc vorbe}te de 18. Iar presapomene}te vreo 100. Cine le vanum@ra o dat@? Timp ar mai fi,m@car pân@ la elaborarea Legiisalariz@rii unice, o alt@ condi]ieimperativ@ impus@ de FMI.2. M@rirea fiscalit@]ii pentru com-pletarea veniturilor bugetare. M@sura]ine, evident, de logica absurdului,atâta vreme cât se recunoa}te c@ fis-calitatea sugrum@ oricum companiileromâne}ti, obligate s@ fac@ fa]@ unuinum@r de taxe }i impozite aproapedublu fa]@ de alte state din Europa.Nimeni nu vede reversul medaliei:m@rirea diverselor contribu]ii socialeva obliga firmele s@-}i reconsiderecosturile cu for]a de munc@, optândpentru m@suri precum stopareaangaj@rilor, anularea programelorinterne de stimulare }i, în final, con-cedieri masive de personal. 3. Cre}terea vârstei de pensionare a

femeilor }i egalizarea acesteia cu ceaa b@rba]ilor.Exper]ii BM ne repro}eaz@, de fapt,procesul de îmb@trânire a popula]iei}i îngreunarea fiscal@ a sistemului depensii. E ca }i cum i-am g@si acumvinova]i pe vârstnici c@ tr@iesc preamult }i consum@ excesiv din bugetulde pensii la care tot ei au contribuito via]@ întreag@.4. Restructur@ri profunde în sis-temele de s@n@tate }i educa]ie. Ni secere, printre altele, s@ realiz@mfuzionarea celor dou@ fonduri des@n@tate, pentru a cre}te eficien]aacestora }i a îmbun@t@]ii fondul derisc. Adev@rul este c@ atâtea restruc-tur@ri s-au produs de-a lungul vremiiîn cele dou@ sisteme, c@ nici nu semai }tie când le-am început pe unele}i le-am terminat pe altele. {i cât deviabile sunt. Cele mai recenterestructuri din domeniul Educa]iei audus, de pild@, la ni}te m@suri hilare:desfin]area orelor de sport }i limbistr@ine!

În concluzie: Banca Mondial@ }iFondul Monetar interna]ional ne cer,la modul imperativ, reforme }i aus-teritate bugetar@ plus în@sprireapoliticii fiscale. Mesajul acesta estemai nou }i pe placul pre}edinteluiTraian B@sescu, care l-a preluat dinzbor, prezentându-l Parlamentului }iNa]iunii ca pe o infailibil@ solu]ie anti–criz@ }i absolut necesar@ „centur@de siguran]@”.Atâta doar c@ românilor li sevorbe}te de 20 de ani desprereforme, bugete de austeritate }ipolitici fiscale. Nimic nou sub soareleRomâniei! Reform@ }i contrareform@,model }i antimodel în tranzi]ie –toate se succed degeaba }i seinflameaz@ subit din 4 în 4 ani, înmijlocul acelora}i decoruri revopsitede discursuri politicianiste ieftine }imincinoase.Pân@ la urm@, o ]ar@ care nu }tie s@-}i gestioneze singur@ problemele dineconomie este sortit@ s@-}i aib@ guver-nul pe care îl merit@: guvernul F.M.I.

Avem ce merit@m: o centur@ de siguran]@ cu rol de solu]ie anti-criz@

Emil DAVID

OAMENI CELEBRI VINERI 13 MARTIE 20094

c my bc my b

c my bc my b

urmare din pagina 1Mai ales în timp de criz@, dar nunumai, conteaz@ esen]ial. Ne-audemonstrat-o, practic, to]i ceiaminti]i. Ne-o demonstreaz@, înpaginile de fa]@, }i via]a profesional@a lui George Mortimer Pullman (1831– 1897), omul care „a f@cut bani” din„punerea unor veritabile unit@]i hote-liere pe calea ferat@” (vezi }iGuillaume de Bertier). Era vorba deun singur produs – „vagoanelePullman” -, din acest produs a f@cutbani omul nostru. Era îns@ un produscare r@spundea, la momentul potrivit,la o nevoie esen]ial@ a cre}terii eco-nomice, nu doar a unei ]@ri. Un pro-dus a c@rui concep]ie nu avea, prac-tic, nimic de geniu, de mare ori -ginalitate, dar care s-a impusmul]umit@ mai multor perfec]ion@riad@ugate f@r@ încetare. {i mul]umit@unei promov@ri, a sa, neobosit@ }iabil@, reu}indu-se impunerea uneiimagini de marc@ în Statele Unite, dar}i în foarte multe ]@ri europene, asi-atice, africane, în Australia etc. Ce af@cut - }i cum a f@cut – dar, GeorgeMortimer Pullman?1.Pullman se na}te în 3 martie 1831la Brocton, o mic@ localitate situat@ înextremitatea oriental@ a statului NewYork, aproape de lacul Erie. P@rinteles@u era muncitor mecanic. Al treileasosit pe lume, dintr-o familie de 10copii, George va primi doar oeduca]ie sumar@, iar de la vârsta de14 ani va începe s@ lucreze pentru unsalariu anual de 40 de dolari, într-unmagazin de furnituri agricole laWestfield, nu departe de localitatea sanatal@. Trei ani mai târziu, se va aso-cia cu fratele s@u mai mare care sestabilise ca tâmplar }i prelucrator ^nfier ,în micul ora} Albion, din aceea}iregiune. „În vreme ce se ini]ia înatelier în ce prive}te prelucrarea lem-nului }i fierului, scrie cercet@torulcitat, Guillaume de Bertier, contactulcu clientela i-a sugerat o idee simpl@,care va constitui busola tuturor între-prinderilor sale de mai târziu: <<clien-tul este întotdeauna gata s@ pl@teasc@pentru cel mai bun produs>>”. Înconsecin]@, trebuie, desigur, s@ tepreocupe costul produsului, dar }i-chiar mai mult - excelen]a acestuia...... Cât de capabil ai fi, pentru reu}it@,în cele mai multe situa]ii trebuie s@

existe }i un dram de noroc. În cazullui George Mortimer Pullman, norocul– deloc orb – s-a v@dit sub formaunei împrejur@ri anume de caret$n@rul ambi]ios }i inteligent a }tiuts@ profite, s@ dobândeasc@ o mareîncredere în capacit@]ile sale de antre-prenor. Iat@, statul New York deci -sese s@ l@rgeasc@ „canalul Erie”, celcare f@cea s@ se întâlneasc@ apele flu-viului Hudson cu lacul Erie. Era uncanal foarte utilizat, dar destul devechi, l@rgimea lui de atunci nemaifi-ind coincident@ cu gabaritul binesporit deja al }alupelor }i }lepurilorcare se deplasau prin canal. Trebuial@rgit }i renun]at, deci, la numeroasecase care împrejmuiau malurile sale.În fa]a acestor obiective, a c@rorrealizare nu era deloc u}oar@,autorit@]ile responsabile au solicitatun voluntar ca antreprenor . Tân@rulPullman î}i va depune candidatura,va fi acceptat }i va conduce realizareaproiectului. Unele case au fostd@râmate, dar altele, cele mai multe,au fost deplasate pe distan]e, de lacele mai mari, la cele mai importante.Era o bun@ experien]@ pe carePullman a dobândit-o – ne afl@m prin1855 - }i care l-a f@cut s@urm@reasc@ c$}tigarea }i a altorlucr@ri de acest gen, foarte, foartedificil }i spectaculos...Iar aceasta o va afla la Chicago,ora}ul în dezvoltare }i unde str@zivechi de la marginea ora}ului seaflau pe terenuri ml@}tinoase, aproapede malurile lui „Chicago River”, }isufereau de o umiditate foartenes@n@toas@ }i de dese inunda]ii.Pentru a elimina o astfel de situa]ie,trebuia ridicat nivelul drumurilor, cupietri}, nisip }i alte materiale potri -vite. Trebuiau „ridicate”, fire}te, }icasele, la nivelul nou al }oselelor.Ceea ce Pullman a realizat în celemai bune condi]iuni, trezind admira]iatuturor }i dobândind, chiar, o bun@faim@. Circula, în timp, istoriaadev@rat@ privind un hotel de 5 etajecare, prin „tehnicile lui Pullman”, fu -sese în@l]at, f@r@ chiar ca oaspe]ii s@is@ fie nevoi]i s@-}i p@r@seasc@camerele...... George Mortimer Pullman }i-a dat,îns@, seama c@ genul respectiv delucr@ri va putea fi, în timp, f@cut deal]ii, mai bine, practic, de c@tre ceimai bine preg@ti]i tehnic decât el. Vaorienta deci banii câ}tiga]i spre undomeniu în mare vog@ atunci înStatele Unite }i, dealtfel, în întreagalume: c@ile ferate....Între 1850 – 1860, drumurile defier din Statele Unite au cunoscut oextraordinar@ dezvoltare, triplându-}ilungimea total@, pentru a ajunge, lacap@tul intervalului de timp men]io -nat, la circa 55.500 km. Duratadiferitelor rute în aceast@ imens@ }ibinecuvântat@ ]ar@ obliga pe mul]ic@l@tori s@-}i petreac@ nop]ile în tren.

De la New York la Chicago, de exem-plu, c@l@toria dura cam trei zilejum@tate, plus diferitele transferurigenerate de faptul c@ mai toate com-paniile î}i divizau itinerarele, potrivitconcesiunilor acordate de c@trestatele americane pe care acestea letraversau cu drumul de fier.Oboseal@, epuizare chiar, nop]i pier-dute, igien@ precar@, confort aproapeinexistent chiar, pentru pasagerii careaveau mul]i bani, aveau treab@ }i tra-versau Statele Unite dintr-un cap@t laaltul. Este drept, înc@ din 1836, ocompanie ce opera între Virginia }iKentucky pusese în serviciu vagoanedestul de primitive, de tip cu}et@. De-a lungul unui perete erau montate 12cu}ete, puse câte 6, una deasupraceleilalte. Pe urm@, nimic altcevadecât o saltea foarte sub]ire. C@l@toriiî}i p@strau înc@l]@mintea }i se aco -pereau cum puteau cu mantalele lor.Toaleta, la cap@tul vagonului, un „micbazin”, o can@ cu ap@, un prosop deo cur@]enie îndoielnic@. Ca lumin@,lumân@ri cu flac@ra tremurând@ carese stingeau adeseori }i trebuiaureaprinse. Ca înc@lzire, iarna, pentruîntreg vagonul, o mic@ sobi]@ culemne. Chiar dac@ sistemul s-aextins, clien]ii cu bani f@ceau astfelca s@ poat@ dormi în hoteluri – niciele teribile – atunci când c@l@toria seîntrerupea }i urma s@ fie reluat@,dup@ cum am spus...2....George Pullman, care încercase }iel, deseori, „deliciile”, practic suplici-ile, dormitului, în astfel de vagoane,}i-a dat seama c@ „aici era o pâinede mâncat”. Era tot mai convins c@se puteau aduce îmbun@t@]iriesen]iale sistemului, c@ se putea facedin acesta o întreprindere rentabil@,c@ era foarte valabil, în acest sens,principiul dup@ care existau nu pu]inioameni dispu}i s@ pl@teasc@ sumeimportante pentru un confort multamplificat la astfel de voiajuri. A luat,dar, leg@tura cu conduc@toriiCompaniei „Chicago and AltonRailroad”, a c@rei prim@ linie stabilisecontactul dintre Chicago }i portul flu-vial Alton de pe Missisippi.Localit@]ile din numele firmei erauapropiate, îns@ în acea vreme com-paniile de cale ferat@ î}i luau numelede la primele 2 localit@]i pe care lelegaser@ între ele, numele r@mânândchiar dac@ ulterior liniile companieirespective se extinseser@ pe distan]aa sute }i chiar mii de km. Le-a pro-pus, dar, patronilor s@ le livreze 2vagoane care s@ fie ata}ate la trenuri}i care s@ fie transformate potrivitideilor sale. Compania a acceptat,astfel c@, în vara }i toamna lui 1858,Pullman a întreprins un lung travaliuîn atelierul de repara]ii al companieide la Bloomington, cu ajutorul unuiexcelent „ebenist” aflat la fa]a locului.Ca rezultat, noile vagoane de dormitnu erau mult mai comode decât

vagoanele cu}et@ dinainte.Principalele atuuri erau, ^ns@, c@ dis-puneau de 2 toalete în loc de unasingur@, de lenjerie proprie }i reînoit@la fiecare voiaj, de pere]i }i debanchete din lemn de cire}, cared@deau impresia - p$n@ la urm@ nudoar impresia – unui decor de salon.Cum conduc@torii Companiei„Chicago and Alton Railroad” sev@deau destul de sceptici cu privire larentabilitatea vagoanelor respective –un pre] destul de ridicat al c@l@torieitrebuia s@ amortizeze cheltuieliledeloc mici f@cute cu îmbun@t@]irileamintite }i s@ asigure, totodat@, un

anume profit – George Pullman var@mâne proprietarul vagoaneloramintite, pe care le va ata}a în cadruldiferitelor rute ale companiei. În fapt,c@l@torii ce doreau s@ utilizeze acestevagoane de dormit pl@teau companieipre]ul unui bilet normal, bani încasa]ide firm@, dar }i un supliment de 50de cen]i, în beneficiul lui Pullman,care veghea pe parcursul voiajuluiconfortul stabilit al c@l@torilor. Sespune c@ Pullman trebuia s@ fiefoarte conving@tor cu ace}ti pasageri,mai ales în încercarea de a-i face s@-}i scoat@ înc@l]@mintea, înainte de ase pune pe pat... (va urma)

George Mortimer Pullman

Dan POPESCU

Biografia economic@ a unor mari întreprinz@tori

George Mortimer Pullman

VINERI 13 MARTIE 2009 5

c my bc my b

c my b

COMER[ SERVICII

c my b

Franciza este o posibilitate de afaceriatractiv@ atât pentru de]in@torul uneiafaceri care dore}te s@ se extind@, cât}i pentru cei care urm@resc s@-}idemareze propria afacere. Pentru celcare are o afacere, franciza reprezint@oportunitatea de dezvoltare }i o calede a evita deschiderea de noi unit@]iexclusiv pe cheltuiala proprie. Pentrucei ce doresc s@-}i deschid@ o aface-re, franciza constituie un bun mod dea p@trunde pe pia]@, cu riscuri maipu]ine }i cu }anse mai mari de suc-ces.Prin intermediul francizei, de]in@torulunei afaceri de notorietate (franci -zorul) cedeaz@ unei alte persoane(francizatului) dreptul de a realiza ocopie a afacerii sale, în anumitecondi]ii, cu prec@dere financiare. Eiîncheie un contract de franciz@, înbaza c@ruia francizatul vinde bunuri,presteaz@ servicii sau produce bunurisub brandul francizorului, dup@ regulistabilite de acesta.Franciza aduce beneficii ambelorp@r]i. Francizorul poate s@-}i extind@conceptul de afacere pe pie]e noi,prin intermediul capitalului franciza -]ilor, ob]ine profit din taxele de fran -ciz@ }i cele periodice, î}i face recla -m@ afacerii prin intermediul fran -ciza]ilor etc. Francizatul are posibi -litatea s@ demareze o afacere propriesub un brand cu notorietate, bene -ficiaz@ de un grad de autonomie,prime}te asisten]a tehnic@ }i comer -cial@ din partea francizorului }i sebucur@ de ac]iunile de publicitate inter -mediate de francizor. [inând cont deorizonturile favorabile pe termen lung,de sporirea num@rului de astfel defirme, franciza deschide noi drumuriîn distribu]ia bunurilor }i serviciilor.Reac]ia firmelor mici este rapid@ lanoile condi]ii de pia]@, ele îndrep -tându-se spre noi solu]ii care s@creasc@ interesul }i s@ atrag@ clien]ii.

Prin franciz@, în]elegem toate drep -turile de proprietate intelectual@ }iindustrial@ referitoare la m@rci,embleme, nume comerciale, know-how, brevete de inven]ie, desene }imodele industriale, drepturi de autor,cedate francizatului de c@tre francizor,pentru a fi exploatate în scopul pro-ducerii }i vânz@rii de bunuri }iprest@rii de servicii c@tre consu -matori. {i în cazul francizei, reg@simmai multe modalit@]i de definire, fur-nizate de literatura de specialitate. În]ara noastr@, franciza se define}te ca„un sistem de comercializare bazat peo colaborare continu@ între persoanefizice sau juridice, inde pendente dinpunct de vedere finan ciar, prin careo persoan@, denumit@ francizor,acord@ unei alte persoane, denumitebeneficiar, dreptul de a exploata saude a dezvolta o afacere, un produs,o tehnologie sau un serviciu.” (conf.art. 1, lit. A, din O.G. nr. 52/1997 din28/08/1997, repu blicat@ în MonitorulOficial, Partea I, nr. 180 din14/05/1998, privind re gimul juridic alfrancizei).Rezumând, franciza constituie oform@ de cooperare contractual@ întreun francizor }i un francizat (persoa-ne fizice sau persoane juridice, inde-pendente din punct de vedere finan-ciar) prin care primul, contra uneitaxe de intrare în franciz@ (drept deintare) }i a unei taxe anuale raportat@la cifra de afaceri (redeven]@), acord@celui de-al doilea dreptul de comer-cializare a bunurilor }i serviciilor folo-sind marca, numele, magazineleputernic personalizate, sistemelepublicitare proprii, savoir-faire-ul fran-cizorului. Sistemul de franciz@ a ap@rut înStatele Unite ale Americii }i a cunos-cut dou@ etape în traiectoria sa: pede o parte, începutul secolului al XX-lea: franciza vânz@rilor de automobile}i sta]iile pentru distribuirea benzinei}i a lubrifian]ilor; respectiv, perioadaanilor 50-60: expansiunea fulminant@a francizei produselor alimentare.Cele mai cunoscute tipuri de franciz@,atât în economia american@ cât }i încelelalte state occidentale, sunt: 1). franciza de produc]ie sau am@rcilor de fabric@ – Product andTrade Name Franchising (în cadrulc@reia produsele sunt fabricate de

c@tre francizor }i distribuite prinintermediul franciza]ilor); este cazulvânz@rilor de automobile, dar }i al fir-melor profilate pe îmbutelierea }i dis-tribu]ia b@uturilor nealcoolice. 2). franciza de distribu]ie - BusinessFormat Franchising (rela]ia dintrefrancizor }i francizat se continu@ }i înceea ce prive}te gestiunea punctelorde vânzare, managementul afacerii,strategiile de marketing etc.); acesttip de franciz@ cuprinde restaurantele,comer]ul cu am@nun tul, presta]iile deservicii etc. Trebuie men]ionat }i fap-tul c@ acest tip de franciz@ tinde s@se dezvolte mult mai repede decâtprimul, gra]ie încas@rilor sensibil spo-rite pe care le induce. Particularizând,sistemul francizei de distribu]ie seîmparte în trei categorii de francize:A. Franciza de comer] cu am@nuntulcare cuprinde:1.magazinele alimentare de proximita-te (convenience store);2.restaurantele;3.unit@]ile de distribu]ie a m@rfurilornealimentare (magazine specializatepe electrice, electronice, electro-casni-ce, bricolaj, echipament de cas@, arti-cole sportive etc.;4.unit@]ile de distribu]ie a echipamen-telor }i service-ul pentru autovehicu-le.B. Franciza de agrement }i voiaj(Leisure and Travel Business) C. Franciza presta]iilor de serviciic@tre întreprinderi }i popula]ie(Business and Personal Services)este un segment în plina expansiuneca urmare a poten]@rii cererilor pen-tru astfel de servicii din partea con-sumatorilor individuali }i a firmelor,dar }i datorit@ diversific@rii din ce înce mai accentuate a acestora. Potrivitspeciali}tilor americani, exist@ }asetipuri de presta]ii:1.servicii c@tre întreprinderi;2.servicii privind locuin]ele;3.servicii de închiriere a diferitelortipuri de echipament;4.serviciile privind închirierile deautoturisme }i camioane;5.servicii de sp@l@torie }i cur@]@toriipublice;6.servicii de educa]ie.În ceea ce prive}te avantajele }i deza-vantajele pe care le ofer@ sistemul defranciz@, ele trebuie analizate, punân-du-i în prim plan pe cei doi parte-

neri: francizorul }i francizatul. Dac@ne raport@m la francizor, în categoriaavantajelor, distingem: este o modali-tate simpl@ de ini]iere }i extindere aunei afaceri investind costuri minime;se pot ob]ine câ}tiguri ridicate;cre}terea notoriet@]ii brandului }iameliorarea imaginii firmei pe pia]@;informarea permanent@ cu privire lapia]@ prin intermediul franciza]ilor;cre}terea cotei de pia]@. În leg@tur@cu dezavantajele, trebuie semnalate:inducerea unei imagini nefavorabilepe pia]@ (datorit@ lipsei de experien]@sau a unui personal mai pu]inpreg@tit); acordarea de asisten]@ teh-nic@ }i comercial@.Raportat la francizat, în categoriaavantajelor, remarc@m: beneficiaz@ de

un nume de marc@ recunoscut; folo-se}te programe de preg@tire manage-rial@, dar }i de asisten]@ a persona-lului comercial; beneficiaz@ de progra-me de publicitate desf@}urate pe pia]alocal@ sau na]ional@; ob]ine avantajeîn procesul de aprovizionare (produ-se }i servicii de calitate la pre]uricompetitive); de principiu, costurilede intrare într-o franciz@ sunt maimici decât în cazul unei afaceri pro-prii; poate ob]ine câ}tiguri semnifica-tive; riscurile de faliment sunt maimici (francizele garanteaz@ succesuldac@ nu exist@ devia]ii de la contrac-tul de franciz@); rata e}ecurilor înacest tip de afacere este de doar 4&,respectiv mult mai sc@zut@ decât încazul demar@rii unei afaceri pe contpropriu. În leg@tur@ cu dezavantajele,constat@m: costul francizei; taxa deintrare într-o franciz@ variaz@ înfunc]ie de serviciile oferite de la10.000-20.000 de dolari pân@ lamilioane de dolari în SUA; În egal@m@sur@, redeven]a pl@tit@ lunar dec@tre francizor poate s@ ia valori între1 }i 20& din cifra de afaceri (încomer] redeven]ele sunt de 2-5&, întimp ce în domeniul prest@rilor deservicii se ridic@ la 10-20&;îngr@direa independen]ei francizatului;restric]ii cu privire la furnizorii dematerii prime, materiale, echipamenteetc; oferirea de programe manageria-le }i de preg@tire necorespunz@toare;limitarea gamei de produse comercia-lizate.

Printre brandurile multina]ionalece au francize în România, amintimMcDonald’s, Fornetti, KFC, Coca-Cola,Pepsi-Cola, Carrefour, Pizza Hut,Germanos, Mark&Spencer, Volks -bank, Ikea, Neoset.

Franciza – o posibil@ cale spre succes în activit@]ile de comer] }i servicii

dr. Lucian BELA{CUdr. Oana STANCIU

GLOBALIZARE CRIZ~ VINERI 13 MARTIE 20096

În urm@ cu 150 de ani, sc@derea cos-turilor comunica]iilor }i transpor turilora determinat ceea ce ar putea fi con-siderat un precursor timpuriu al glo-baliz@rii. Pân@ atunci, cea mai mareparte a comer]ului avea caracter local;modific@rile din secolul al XIX- leasunt cele care au contribuit la forma-rea economiilor na]ionale }i au deter-minat consolidarea statelor-na]iune.Guvernele s-au confruntat cu solicit@rinoi: pie]ele generau o dezvoltare, îns@aceasta era înso]it@ de noi problemesociale, iar în unele cazuri - economi-ce. Guvernele }i-au asumat roluri noiîn vederea com baterii monopolurilor, afundament@rii unor sisteme modernede asigur@ri sociale, a reglement@riib@ncilor }i altor institu]ii financiare. Aexistat o rela]ie de sus]inere reciproc@:succesul acestor ini]iative a contribuitla modelarea }i consolidarea procesu-lui de formare a na]iunilor, iar capa-cit@]ile sporite ale statelor - na]iuni audeterminat succese tot mai mari înceea ce prive}te dezvoltarea economiei}i promovarea bun@st@rii individuale.

Concep]ia conven]ional@ conformc@reia dezvoltarea Statelor Unite s-adatorat capitalismului lipsit de oriceîngr@diri este gre}it@. De exemplu,chiar }i în prezent guvernul SUA joac@un rol esen]ial în domeniul finan]elor.Acesta ofer@ sau garanteaz@ pentru unprocent semnificativ din totalul credi-telor, având programe speciale pentruipoteci, împrumuturi acordatesociet@]ilor }i chiar studen]ilor, expor -turi }i importuri, asocia]ii }i între -prinderile mici. Guvernul nu doarreglementeaz@ activitatea bancar@ }i leofer@ garan]ii proprietarilor depozitelorbancare, ci încearc@ totodat@ s@ garan-teze acordarea de credite unor catego-rii defavorizate }i, cel pu]in pân@ nudemult, tuturor regiunilor din ]ar@- nudoar marilor centre monetare.

Din punct de vedere istoric,guvernul SUA a jucat un rol chiar }imai important în economie, promo-

vând dezvoltarea, inclusiv a tehnologiei}i infrastructurii. În secolul al XIX- lea,când agricultura reprezenta centruleconomiei, guvernul a înfiin]at întregulsistem de universit@]i agricole }i ser-vicii “ auxiliare”. Împropriet@ririle deamploare au stimulat dezvoltarea c@ilorferate din vest. În secolul al XIX- lea,guvernul american a pus bazele primeilinii de telegraf; în secolul XX afinan]at cercet@rile care au condus laapari]ia Internetului.

Într-o oarecare m@sur@, succesulStatelor Unite se datoreaz@ roluluijucat de guvernul s@u în sus]inereadezvolt@rii, în reglementarea pie]ei }iîn garantarea unor servicii sociale debaz@. Întrebarea cu care se confrunt@în prezent ]@rile în curs de dezvoltareeste dac@ guvernele lor vor reu}i s@îndeplineasc@ un rol asem@n@tor. De}iprin procesul globaliz@rii statele-na]iuni se confrunt@ cu solicit@ri noi,cum ar fi luarea de m@suri împotrivainegalit@]ilor }i nesiguran]ei tot maiaccentuate pe care le-ar putea induceaceasta }i necesitatea unor reac]ii laprovoc@rile sub aspect competitiv pecare le presupune, globalizarea a limi-tat, în multiple moduri, capacitatea dereac]ie a statelor-na]iuni. De exemplu,a eliberat for]e ale pie]ei atât de inten-se încât guvernele, în special cele din]@rile în curs de dezvoltare, rareori lepot controla. Guvernele care încearc@s@ controleze fluxul de capital reali-zeaz@ c@ sunt neputincioase, spredeosebire de persoanele particularecare g@sesc modalit@]i de a ocoliregulile. O ]ar@ î}i poate dori s@m@reasc@ salariul minim pe economie,îns@ descoper@ c@ acest lucru nu esteposibil, deoarece companiile str@inecare opereaz@ pe teritoriul s@u vordecide s@ se mute într-o alt@ ]ar@ cusalarii mai mici.

Din ce în ce mai frecvent, inca -pacitatea unui guvern de a controlaac]iunile persoanelor particulare sau acompaniilor este sporit@ }i de acor -durile interna]ionale care afecteaz@drepturile statelor suverane de a luadecizii. Un guvern care vrea s@ se asi-gure c@ b@ncile direc]ioneaz@ un anu-mit procent din portofoliul lor c@tresectoarele defavorizate sau c@ evi-den]ele contabile reflect@ în mod juststatutul real al unei companii poatedescoperi c@ nu este în m@sur@ s@adopte legisla]ia necesar@. Semna reaunor acorduri comerciale inter na]ionalepoate împiedica guvernele s@ regle-menteze intrarea }i ie}irea din ]ar@ afondurilor speculative, dinamice, chiar

dac@ liberalizarea pie]ei de capitalpoate determina crize economice.

Statul- na]iune, care a fost cen-trul puterii politice }i al puterii econo-mice în ultimii o sut@ cincizeci de anise vede constrâns în prezent- pe de oparte, de for]ele economiei globale, iarpe de alta parte, de imperativele poli-tice ale transferului de putere de lanivel global la nivel local. Exist@ preamulte probleme- comer], capital,mediu- care pot fi abordate doar lanivel global. De}i statul- na]iune a fostsl@bit, mai trebuie create la nivel inter-na]ional acele tipuri de institu]ii globa-le democratice care s@ rezolve în modeficient problemele aduse de globaliza-re.

Prin urmare, globalizarea econo-mic@ a surmontat globalizarea politic@.Dispunem de un sistem de guvernarehaotic, necoordonat, de o varietate deinstitu]ii }i acorduri care se ocup@ deo serie de probleme, de la înc@lzireaglobal@ la comer]ul interna]ional }iafluxurile de capital. Mini}trii deFinan]e discut@ probleme legate definan]area global@ în cadrul FMI, f@r@a acorda aten]ie modului în care deci-ziile lor afecteaz@ mediul sau s@n@tateaglobal@. Mini}trii Mediului pot solicitaunele ac]iuni împotriva înc@lzirii globa-le, îns@ nu de]in resursele necesaresus]inerii acestor solicit@ri.

În mod clar, este nevoie deinstitu]ii interna]ionale puternice, care

s@ se ocupe de provoc@rile asociatecu globalizarea economic@; totu}i, înprezent, institu]iile existente nu sebucur@ de mult@ încredere. Faptul c@institu]iile care iau decizii au de sufe-rit, dup@ cum am observat, din cauzaunui deficit de democra]ie este o pro-blem@ evident@, ducând la decizii careadesea nu sunt în interesul celor din]@rile în curs de dezvoltare. Situa]iaeste înr@ut@]it@ din cauz@ c@ ]@rileindustrializate avansate, ale c@rorguverne dicteaz@ direc]ia globaliz@riieconomice, nu }i-au dezvoltat înc@ ocapacitate fundamental@ de în]elegere,necesar@ în vederea func]ion@rii comu-nit@]ii globale. Desigur, atunci cândvedem c@ au loc cutremure în Turcia,c@ în Etiopia este foamete sau c@Indonezia a fost lovit@ de tsunami-imagini c@rora globalizarea le-a facili-tat p@trunderea în livingul fiec@reifamilii-, sim]im o compasiune pro-fund@ pentru victime, iar ajutoareleapar de pretutindeni. Totu}i, estenevoie de mai mult decât atât.

Odat@ cu dezvoltarea statului-na]iune, indivizii au început s@ sesimt@ lega]i de ceilal]i membri aina]iunii- o leg@tur@ nu atât de puter-nic@ precum cea din cadrul comu-nit@]ii locale, îns@ mult mai strâns@decât cea din afara statului- na]iune;de exemplu, americanii deplâng pier-derea locurilor de munc@ din propria]ar@ }i nu se bucur@ c@ alte na]iunimult mai s@race ajung s@ aib@ maimulte locuri de munc@.

Cei mai mul]i dintre noi se vorraporta mereu la perspectiva local@ -în cadrul comunit@]ilor, statelor }ina]iunilor noastre. Îns@, globalizareasemnific@ apartenen]a noastr@ conco-mitent@ la o comunitate global@.Integrarea economic@ este mult maiintens@ }i a contribuit la acest fapt.Aceea}i observa]ie se impune }i lanivel global: tr@im la nivel local, darse impune din ce în ce mai mult s@gândim dintr-o perspectiv@ global@, s@ne consider@m membri ai unei comu-nit@]i globale. Acest fapt implic@ maimult decât respectul fa]@ de ceilal]i, }ianume identificarea a ceea ce este just(s@ încerc@m s@ ne punem în loculcelorlal]i, înseamn@ con}tientizareasitua]iilor în care ar trebui s@ res-pect@m suveranitatea na]ional@,permi]ând fiec@rei ]@ri s@ ia deciziileadecvate în ceea ce o prive}te).

În opinia unora, globalizarea esteinevitabil@ }i ar trebui acceptat@, cutoate neajunsurile ei. Având în vederefaptul c@ cea mai mare parte a lumii

tr@ie}te în regimuri democratice, dac@globalizarea nu va avea urm@ri poziti-ve pentru majoritatea oamenilor,ace}tia vor reac]iona în cele din urm@.Pentru o vreme, pot fi p@c@li]i, potcrede un timp pove}ti, de}i ast@zi aude suferit, mai ales c$nd avantajele^nt$rzie s@ apar@. Globalizarea va con-tribui la intensificarea inegalit@]ii în]@rile industrializate avansate, odat@ cudiminuarea salariilor se pot întâmpinarezisten]e, îns@ acest fapt va duce lacre}terea }omajului. Chiar }i cei maiabili politicieni nu se pot opune aces-tor legi ale economiei, indiferent câtde mult ar încerca, îns@ pot ajutasociet@]ile noastre s@ se adapteze la oasemenea transformare major@ asociet@]ii globale.

Vestea cea bun@ este c@ econo-mia nu presupune egalitatea dintreprofituri }i pierderi. Putem restructuraglobalizarea, astfel încât indivizii din]@rile dezvoltate, cât }i cei din ]@rile încurs de dezvoltare, atât genera]iile pre-zente, cât }i cele viitoare s@ poat@beneficia împreun@ de pe urma ei -de}i exist@ unele interese specialecare vor avea de pierdut, iar reprezen-tan]ii lor se vor opune acestorschimb@ri. Putem avea economii maiputernice }i societ@]i care apreciaz@mai mult valori precum cultura,mediul înconjur@tor }i via]a îns@}i.

La nivel local, îndoieli apar înceea ce prive}te injec]iile de capitalpublic, pentru acele firme private care}i-au gestionat total necorespunz@torevolu]ia fiind acum în pragul falimen-tului. Numai pe c@i care s@ stimulezecre}terea productivit@]ii, a activit@]ilor,a produc]iei, corelate cu politicamonetar@ în]eleapt@ a B@ncii Na]ionale,printr-o filozofie, }i în consecin]@, opolitic@ bugetar@ bine echilibrate,printr-o protec]ie social@ manifest@, ceimai slabi, în spe]@ salaria]ii de un tipsau altul, nu vor achita doar ei “ notade plat@” a unei crize economico-fina-ciare care se v@de}te cât se poate deamenin ]@toare. {i, pentru noi, se parec@ este înc@ la început….

Bibliografie:

1. 2006-Editura Polirom “Mecanis meleGlobaliz@rii”- Joseph. Stiglitz (cap 1;pag 32-36)2. 13 Februarie 2009 - Euro economiaXXI nr 201. Art. “Un “New-Deal”autohton? (II)”- Dan Popescu.

Globalizarea }i criza economic@ finaciar@

Nicoleta Sonia H~U{IUstudent@ ULBS, Facultatea de{tiin]e Economice - EconomieGeneral@

Vedere din Bei Jing

Sediul F.M.I.

DEZVOLTARE CRIZ~VINERI 13 MARTIE 2009 7

urmare din pag. 1Datele sunt corecte }i, în ultima

perioad@ de timp, au fost subliniate latoate nivelurile }i în toate ocaziile.Concluzia îns@ e gre}it@. Sau gre}it@este intrepretarea îngust@ pe care arpermite-o aceast@ afirma]ie. A punevina, sau a l@sa s@ se în]eleag@ c@sectorul privat este responsabil dedezechilibrul care a creat premiselepentru fond, e fals }i tenden]ios.Sectorul privat are vina lui. A crescutpe datorie, s-a umflat cu servicii }i nucu produc]ie, a creat bule speculativeca în imobiliare. Dar, atât a putut eco-nomia româneasc@. Pe acest model s-a dezvoltat, în ace}ti nou@ ani decre}tere. Mediul privat trebuie s@ sedescurce în func]ie de ce obstacolesau stimulente întâlne}te pe pia]@.Evocarea acestor obstacole istorice nuî}i are locul aici. Dar, cu certitudine,nu am avut cel mai favorabil mediude afaceri, iar stimulentele au fost,atunci când au existat, prost plasate.A}a c@ economia româneasc@ a ajunsacum s@ fie dependent@ de un sistemde credite, prea pu]in inovativ@ }iaxat@ pe mult@ munc@ manual@ }i deservicii. De aceea, a acuza aceast@structur@, precum }i dependen]a decredit, e tardiv }i inutil. Dac@ nu sun-tem aten]i, o pierdem }i pe asta. Aar@ta cu degetul spre sectorul privat egre}it, inutil }i imoral. De aici vinimpozitele }i sursele de finan]are alesectorului public. Un sector care deja consum@ prea

mult din resursele bugetare, f@r@ efi-cien]a necesar@. Salariile din sectorulpublic bat mediile din sectorul privat}i nu se poate spune c@ ultimii ani nuau adus locuri de munc@ în acest sec-tor. Ba, mai mult, sectorul public afost marele beneficiar al ultimilor aniîn ceea ce prive}te expansiunea locu-rilor de munc@. Cu toatea aceastea,apar voci care consider@ c@ cota unic@las@ prea mult din profit companiilorprivate, în dauna statului. Cei caresus]in acest lucru ar trebui s@ pri-veasc@ eficien]a serviciilor publice dela administra]ie, la educa]ie }i justi]ie.Chiar cu cre}teri salariale spectaculoa-se, justi]ia }i administra]ia sunt subun standard decent de eficien]@, ceeace înseamn@ c@ au crescut altfel, decâtîntr-un raport direct propor]ional cueficien]a. Nu acela}i lucru se poatespune }i de sectorul privat. Întrebareace au f@cut cu profiturile impozitatepu]in, de acum tr@iesc pe datorie,poate fi u}or expediat@, punând lasocoteal@ impozitarea pe munc@ }icosturile indirecte cauzate de inefi-cien]a sectorul public, poate cele mairidicate din Europa. A învinov@]i sec-torul privat de faptul c@ economianoastr@ nu e performant@ e ca }i cumai certa elevul prezent la ore, pentruc@ sunt mul]i chiulangii în clas@. Dinp@cate, de}i premierul Boc a anun]ato reform@ salarial@ }i de personal însectorul public, pa}ii înainte sunturma]i de pa}i pe loc, dac@ nu chiarîn spate. În aceste condi]ii, aten]iaguvernului pare prea mult dedicat@

sectorului public. Pentru privat, vestitastrategie anticriz@ nu prea a adusnimic. E drept, se constituie câtevasisteme de garantare a creditelor darfunc]ionalitatea acestora e înc@ neclar@.Mai mult, contram@surile de genulmajor@rii CAS numai stimulatoare nupot fi }i pun din nou accentul în acestbinom public privat pe sectorul primar.Marele risc al guvernului este c@trecând peste aceste }ov@ieli con -ceptuale, indiferent de provenien]a lor,s@ intre în excesul de zel al acord@rii

garan]iilor de stat. Deja, dou@ compa-nii mari au primit asemenea garan]ii.Este vorba de Ford }i Oltchim. Suntdou@ companii mari, }i cu toate c@vorbim de o diminuare a restric]iilor pecare UE le a}ezase acestei practici,ambele situa]ii sunt dac@ nu contesta-bile cel pu]in discutabile, având învedere distorsiunile pe care le creeaz@.{i, dincolo de cazurile în sine, r@mânechestiunea precedentului creat. Chiardac@ suntem în epoca finan]@rilor destat }i a na]ionaliz@tii sistemelor ban-

care, pentru guvernul român acestepractici nu au nimic de-a face cu bunaguvenare din condi]ii specifice locale.Oficialii român pun accentele corecteînc@ cu greutate, dac@ nu chiar com-plet gre}it, în binomul public privat.Statul român nu tr@ie}te dihotmic doarprin sectorul public în timp ce secto-rul privat este l@sat pe cont propriu.Diferen]ierea public-privat ajunge nudoar un de accent, ci chiar decon]inut.

Public }i privatDan SUCIU

Imagini din Detroit, SUA, ora} declarat cu mari }i dureroase probleme economice

MEDIU VINERI 13 MARTIE 20098

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul de redac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A

JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

Vedere din Paris

Principala tem@ de dezbatere, public@sau particular@, a momentului, oreprezint@ criza economic@ }i mai alesefectele sociale ale acesteia. Dup@ sal-varea unor importante institu]iifinanciare, pentru a garanta lichi -ditatea pe pia]@, astfel încât „sângele”s@ poat@ iriga sistemul economic, s-atrecut la acordarea unor subven]iialtor industrii, cum ar fi celei de pro-duc]ie a automobilelor. Proiecte pri-vind acordarea unor prime la schim -barea vechiului automobil, simi lareprogramului „rabla” de la noi, suntcriticate de c@tre majoritateaactivi}tilor ecologici. Ace}tia consider@c@ reducerea cererii de automobilepoate aduce o contribu]ie important@în combaterea modific@rilor climatice,mai precis în reducerea emisiilor degaze cu efect de ser@, în special dio-xidul de carbon. Republica Federal@Germania a decis acordarea uneiprime de 2500 EUR, pentru schimba-rea autovehiculelor mai vechi de nou@ani. {i Marea Britanie a ini]iat demer-suri în acest sens. George Mombayo,renumit activist verde, a evaluat c@tona de dioxid de carbon astfel eco-nomisit@ ar costa 500 de lire sterline.Un pre] foarte ridicat, în compara]iecu valoarea investi]iilor în producereaenergiei nucleare sau eoliene, care aravea un efect echivalent. Mombayoconchide c@ aceast@ m@sur@ este ine-fectiv@ }i implic@ o utilizare ineficient@a banilor publici. Chiar mai mult,acest cost ar fi subestimat, deoareceo astfel de ac]iune ar putea determi-na chiar cre}terea emisiilor de dioxidde carbon, cauzate în cadrul procesu-lui de produc]ie. O posibil@ solu]ie arfi taxarea în func]ie de gradul deemisii poluante a autovehicolului.Aceast@ m@sur@ ar aduce venituribugetului de stat, nu cheltuieli.La scara mondial@, subiectul modi -

fic@rilor climatice a fost readus îndiscu]ie, în cadrul unei reuniuni orga-nizat@ la Copenhaga, zilele acestea.Discu]iile speciali}tilor au condus laconcluzii alarmante. În anii preceden]i,exper]ii IPCC au conchis c@ tempera-tura medie de pe glob va cre}te cu 1grad Celsius. Conform ultimelor ana-lize, s-ar p@rea c@ situa]ia climei estemai grav@ decât s-a crezut.Temperatura medie va cre}te pân@ lasfâr}itul secolului XXI, cu dou@ gradeCelsius. Aceast@ mic@ diferen]@ areconsecin]e dezastroase. Speciali}tii sea}teapt@ ca aceast@ cre}tere a tempe-raturii s@ fie un proces neliniar, deter-minat prin interac]iunea mai multorfactori, care s@ accelereze efectelenocive pro vocate. Una dintre cele maiimpor tante urm@ri ale cre}terii tempe-raturii este topirea }i reducerea maseide z@pad@ }i ghea]@ la nivelul întregiiplanete. Cercet@torii au stabilit c@ ocre}tere a temperaturii de doar 1°Csau 2°C, în zonele muntoase, poateduce la o cre}tere dramatic@ a pro-por]iei precipita]ilor sub form@ deploaie, cu sc@derea corespunz@toare ap@r]ii ce cade sub form@ de z@pad@.

Rezultatele sunt multiple }i par]ialopuse. Pe de o parte, va conduce laun num@r mai ridicat de inunda]ii, însezonul ploios. Furia apelor sedezl@n]uie tot mai des }i tot mai agre-siv, pe tot cuprinsul globului.Uraganul Katrina a dus la apari]ia uneinoi categorii sociale, într-o zon@ încare o asemenea situa]ie era nea} -teptat@. Americanii vorbesc de „cli -mate refugees”, de refugia]ii climatici,estimându-se c@ peste 250.000 delocuitori afecta]i de aceast@ dezl@n]uirenatural@ nu se vor mai întoarce lacasele lor din New-Orleans }i împre -jurimi. Pe de alt@ parte, reducereacantit@]ii de z@pad@, unde naturadepoziteaz@ apa proas p@t@, utilizabil@vara când se tope}te z@pada”, în con-cep]ia lui Lester Brown, „va afectaaprovizionarea cu ap@ a ora}elor }iiriga]iile din zonele unde debitul râu-rilor depinde de topirea z@pezii”. Înplus, pe m@sur@ ce ghea]a de peuscat se tope}te }i ajunge în apam@rilor, nivelul acestora cre}te. Dac@în secolul trecut, cre}terea a fost de20-30 cm, în secolul acesta, modele-le climatice existente arat@ c@ nivelul

m@rii ar putea cre}te cu aproape unmetru, iar aceast@ cre}tere va inundapeste jum@tate din orez@riileBangladesh-ului, sus]ine un raport alBancii Mondiale. De urm@rile cre}teriinivelului m@rii nu vor fi afectate îns@doar comunit@]ile de pe coast@.Comunit@]ile din interior vor fi inva datede refugia]ii de pe zonele de coast@ iarasigurarea hranei va deveni mai difi-cil@. La toate acestea, se adaug@ }i unalt element alarmant: atunci când raze-le soarelui cad pe ghea]@ sau z@pad@,majoritatea lor sunt reflectate în spa]iu,dar când acestea cad pe p@mânt sauap@, atunci cea mai mare parte a ener-giei luminii este absorbit@. RichardKerr, într-un studiu publicat în revistaScience scrie c@ vara „va transformaOceanul Arctic dintr-un reflector albstr@lucitor, care trimite înapoi în spa]iu80& din energia solar@, într-un colec-tor de c@ldur@, care absoarbe 80&.”De asemenea, s-a constat c@ acidita-tea oceanelor este cea mai ridicat@din ultima jum@tate de milion de ani.Procesul de acidizare a cunoscut ocre}terea accentuat@, înce pând cuperioada sfîr}itului de secol XVIII,

adic@ în perioada revolu]iei industria-le. Aceast@ stare ar putea cauzaextinc]ia unor viet@]i oceanice, deoare-ce acestea nu au capacitatea de a seadapta, în acest scurt timp, la modi-fic@rile produse.Acestea sunt doar cîteva dintre con-cluzii acestei reuniuni, menit@ s@scoat@ din conul de umbr@ situa]iamediului înconjur@tor, în aceast@perioad@ de criz@ economic@. Reuniu -nea se înscrie în rândul mai multorsemnale de alarm@, dintre care amin -tim raportul economistului Sir NicholasStern, care prevede un impact socio-economic al schimb@rilor climatice,echivalent celor dou@ r@zboaie mondia-le sau crizei din 1929. Raportul Sternconcluzioneaz@ c@, dac@ nu se vor luam@suri de combatere a modific@rilorclimatice, costurile }i riscurile totalevor fi echivalente cu pierderea a celpu]in 5& din Produsul Intern BrutGlobal anual, de acum înainte, aceast@pierdere putând ajunge chiar la 20&din PIB-ul global.

Cronica unei (noi) crize economice anun]ate!

dr.Lia Alexandra BALTADOR

Urm@rile dezastruoase ale uraganului Katrina