DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC nr. 98 anul 3 vineri, 12 ianuarie 2007 0,50 RON

PPUUNNCCTTUULL PPEE EEUURROOPPAA

Trei din cinci pentru euro

România, membr@ cu drepturi depline a Uniunii Europene. O confirmarea istoriei, un fapt al prezentului, un fapt cu reverbera]ii ample pentruperspectiv@. Facem parte din marele spa]iu european de democra]ie }iprogres care contest@ totalitarismul, facem parte dintr-o uniune a unorstate în libertate }i respect pentru diversitatea lor, m@rturie fundamen-tal@ a posibilit@]ilor de a se alia, de a coopera, de a se integra, de aprop@}i, decât de a se confrunta. Chiar dac@ r@nile istoriei, de}i cica-trizate, pe alocuri se mai v@d înc@. S-a deschis }i se merge pe undrum nou, care demonstreaz@ c@ ]@rile se pot în]elege admirabil, maidegrab@ decât s@ suporte rivalit@]ile unor ansambluri regionale, rivalit@]irelevând confruntarea }i distrugerea celor mai slabi, în scopul am-prent@rii energiei sau st@pânirii diferitelor pie]e de c@tre cei puternici.Europa Unit@. Ea nu este un reflex al trecutului, ci o promisiune în cursde integral@ realizare. O entitate care disipeaz@ imprevizibilitatea }ihaoticul incertitudinii pentru viitor. Privite }i examinate individual,na]iunile europene, chiar dac@ se afl@ printre acestea, nu sunt cele maimari puteri ale lumii. „Vorbind” îns@ „în aceea}i voce”, Europa are, vaavea, din nou, din ce în ce mai mult, dup@ zbaterile }i sfâ}ierile beliceatât de sângeroase }i distrug@toare, un mare rol în lume. Ea serve}tedeja ca punte între Est }i Vest, între Nord }i Sud, înf@ptuind un nobildestin. Împotriva „vânturilor” }i „mareelor”, aceast@ punte se constru-ie}te, se dezvolt@, în continuare. Ea eviden]iaz@ unificarea reu}it@, cumare poten]ial, a Europei. Cu pre]ul unor mari }i intense eforturi, alunor profunde reforme, iat@ c@, în ceva mai mult de 15 ani, statelecentral }i est-europene, eliberate de ocupa]ia sovietic@ de un fel saualtul, mai mult sau mai pu]in manifest@, au reîntâlnit ]@rile din Europade Vest, în inima Uniunii Europene. Este un succes politic }i economic,dar }i social, cultural, ambiental, nu doar pentru Est, ci }i pentru Vest.La ad@postul unor replieri exacerbat na]ionale, prompte în a redescoperi}i retrezi rivalit@]i morbide, Europa Unit@ este o promisiune a p@cii }ilibert@]ii pentru timpurile de acum, pentru timpurile care se ivesc...România, prin trecutul s@u, a f@cut, evident, parte din Europa. Marileevenimente din istoria ]@rii au avut înrâurire european@, contribuind, larândul lor, la o cert@ afirmare european@. Principatele Unite au fostbinecuvântate de Fran]a lui Napoleon al III-lea, devenind o zon@ euro-pean@ efervescent@. Reformele de mai apoi, politice, institu]ionale, eco-nomice, sociale, culturale – precum }i multe dintre cele câteva dinainte– au urmat calea }i tonul vestului, contribuind la dezvolt@ri inteligenteîn acest sens, nu pu]ine sub influen]@ german@. În Primul r@zboi mon-dial, am beneficiat de deschiderile Antantei, cu prec@dere de sprijinulFran]ei, toate acestea continuate }i amplificate în întreaga perioad@ inter-belic@.

“În convingerea noastr@ intim@, st@s@dit@ nu s@mân]a unei utopiceînfr@]iri universale, dar perspecti-va unei toleran]e reciproce, posi-bil@ ast@zi mai mult ca oricând.”

Perpessicius

c my b

c my b

Dan SUCIUDe la 1 ianuarie, Slovenia a trecut la moneda euro, dup@numai doi ani }i jum@tate de la aderarea la UE. Efectelesunt înc@ greu de evaluat, de}i renun]area la tolar, mo-neda na]ional@ sloven@, a provocat ceva regrete în fostaRepublic@ Iugoslav@, }i mai ales scumpiri. De altfel,orice modificare monetar@ este un bun prilej de specu-la]ie }i, cel pu]in pe termen scurt, se for]eaz@ cre}teride pre]uri. Sau mai bine a}ez@ri corecte.Dar, dac@ Slovenia a trecut într-un atât de scurt timp,în cât va trece România la euro? Trecerea spre monedaeuropean@ poate fi considerat@ ancora de care trebuielegat@ economia româneasc@, pentru a-}i p@stra rigoarea}i disciplina, evitarea derapajelor }i pentru o eventual@cre}tere s@n@toas@.Cât de departe este, a}adar, România de euro? Tehnicvorbind, nu foarte. Membrii uniunii monetare au stabilitcinci criterii fundamentale, macroeconomice }i monetare,care trebuie îndeplinite pentru accesul la spa]iul mo-netar comun. Ac]ionariatul la Banca Central@ European@decurge din calitatea de membru al UE }i acest lucrueste, de la 1 ianuarie, un fapt. Pentru a putea trece laeuro, cele cinci criterii aprobate la Consiliul Europei deMaastricht, acum câ]iva ani (de unde }i numele, lacriteriile de la Maastricht) trebuie îndeplinite conco-mitent. Primul dintre ele ]ine de infla]ie. Media anual@a infla]iei în ]ara care vrea s@ treac@ spre euro trebuies@ fie cu maximum 1,5& peste media celor mai per-forman]i trei membri ai uniunii. Aceast@ medie esteundeva la 2 la sut@, în timp ce media infla]iei pe cele25 de state membre 2,2. Acest lucru ar însemna oinfla]ie de maximum 3,5& în România. Anul aceasta

România va reu}i “performan]a” de a atinge, însfâr}it, o infla]ie semnificativ sc@zut@, de 4, 5&.A}adar, înc@ un procent pân@ la atingerea ]intei.Este îns@ un procent extrem de greu de câ}ti-gat. 2007 î}i propune o coborâre spre 4 la sut@,cifra care nu va fi u}or de ob]inut, în ciuda re-zultatelor din 2006. Sau, poate, tocmai de aceea.Procentul de 3,5 este un obiectiv abia pentru2009, dar important este p@strarea trenduluidescendent al infla]iei, chiar dac@ acum acesttrend are un unghi descendent foarte mic.Un al doilea criteriu pentru euro ]ine de ratelede dobând@. Dobânzile pe termen lung trebuies@ fie cu maximum 2& peste media de 3,7& aUE. Cel pu]in la aceast@ dat@, aceast@ medieeste departe de ceea ce se întâmpl@ pe pia]aromâneasc@. La cel pu]in 4 puncte procentuale.Cu dobânzi medii de 7-8&, pe termen lung, acestcriteriu va avea nevoie de o lung@ perioad@ detimp pentru a putea fi îndeplinit. Sunt multemotive care ]in de pia]a bancar@ româneasc@ }icare vor face greu de atins acest criteriu. Iaratingerea lui nu depinde prea mult de vreodecizie politic@, administrativ@, ci de jocul cererii}i ofertei de bani, precum }i de câteva condi-]ion@ri macroeconomice ca infla]ia, cursul deschimb, condi]iile de creditarea }i volumele decreditare }i depozitare. De fapt, este un indicatorcare arat@ în mod cu totul transparent s@n@tateaunei economii, bunul raport al creditului }i a eco-nomisirii, permite o corelare real@ }i nu doar no-minal@ a sistemului bancar local cu cel din zonaeuro. }i tocmai aceast@ distan]@ pân@ la îndepli-nirea lui ne face s@ în]elegem adev@rata distan]@fa]@ de euro.

continuare ^n pagina 7

Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene

pagina 5

continuare ^n pagina 5

Început de drum

Europeni cu acte în regul@, dar greul

abia începe!Dincolo de grandoarea f@r@ egal a focurilor de artificii, de spec-tacole non-stop, de discursuri, ur@ri }i binecuvânt@ri, s-a întâm-plat, la cump@na dintre ani, exact ceea ce trebuia s@ se întâmple:adic@ nimic special sau senza]ional. Suntem sau ne sim]im maieuropeni, dup@ 1 ianuarie 2007? Formal, s-ar zice c@ da, am rezol-vat o problem@ oficial@, de statut. Dar, în percep]ia noastr@ }i acelorlal]i, al@turi de care sper@m s@ ne integr@m, s-a schimbatceva fundamental? Vom fi cu atât mai aproape de un r@spunsexact, obiectiv, cu cât ne vom da mai mult osteneala s@ afl@m }is@ în]elegem cum ne v@d ei cu adev@rat. Acceptând, fire}te,condi]ia noului venit, aceea în care toat@ lumea te prive}te cu ochicritic }i te evalueaz@: }ansele, calit@]ile }i defectele, disponibilitateala efort }i adaptare, capacitatea proprie de autodep@}ire.Laconic, dur }i t@ios sun@ verdictul lui Graham Watson, liderulliberalilor din Parlamentul European: „Nu cred c@ românii se vortrezi, mâine diminea]@, }i vor vedea c@ lucrurile s-au schimbat ra-dical în România. Sunt de acord cu cei care spun c@ nu ve]iatinge standardele U.E., mai devreme de 20 de ani ...”Ce zic al]ii, ce pronosticheaz@ presa occidental@, care ne-a moni-torizat dintotdeauna cu asprime, în cele ce urmeaz@.

continuare ^n pagina 2

Sezonul rece, tot mai cald

In memoriam

Dan POPESCU

O întrebare(}i un

r@spuns)

BOBI (OCTAVIAN) RUSU(Emil David, Dan Popescu)

pag. 7 pag. 8

Muncitori rom$ni ^n UE

Ileana Ilie

Ilie Banu

pag. 4-5

Decebal N. Tod@ri]@

Evolu]ii la burs@

pag. 6

Dan Popescu

UE }i tineri

Furtul secolului XX

Imaginea s@pt@m$nii

„Evenimentele sunt uneori mai mari chiar decât le percep oamenii”Frrançois Guizot

Emil DDAAVVIIDD

Rom$nia

Bulgaria

prof. univ. dr. VIOREL ROMANconsilier academic la Universitatea din Bremen, Germania

pag. 6

continuare ^n pagina 3

Schimb@rile climatice reprezint@,dup@ cum am mai men]ionat, încâteva rânduri, în revista Euro-economia XXI, un pericol realpentru întreaga omenire, atâtpentru genera]iile prezente, câtmai ales pentru cele viitoare. Oatitudine pasiv@ în leg@tur@ cuacest subiect poate avea con-secin]e fatale. Situa]ia climei aajuns la cote alarmante. Dac@,în trecut, speciali}tii erau ceicare sesizau cre}terile de tem-peratur@, avertizând asupra peri-colelor ce pot ap@rea, acum,modificarea climatic@ poate fi se-sizat@ de c@tre oricine.

(Lia-AAlexandra Baltador)

UNIUNEA EUROPEAN~ VINERI 12 IANUARIE 20072

urmare din pagina 1S-auzim de bine !

Fie }i din supersti]ie, vom începe cu celebune, pentru c@ nimeni nu poate con-testa faptul c@ jurnali}tii occidentali nuezit@ s@ acorde destul de multe „bilealbe” României, în procesul ei de inte-grare. {i, este încurajator, s@ recunoa}-tem ... „New York Times”, de pild@, con-cluzioneaz@ c@ „România, ]ar@ supus@uneia dintre cele mai dure dictaturi co-muniste, sub conducerea lui NicolaeCeau}escu, percepe aderarea la U.E. cape o ruptur@ simbolic@ final@ de un tre-cut dificil”.În acela}i spirit, cotidianul spaniol „LaVanguardia” consider@ momentul actualca fiind unul istoric pentru români }ibulgari, subliniind c@, în timp ce mul]ieuropeni confund@ imaginea Românieicu legendele despre Dracula }i cu uniisportivi celebri, popula]ia este convins@c@, prin cultur@ }i tradi]ii, România faceparte efectiv din Europa. Dezvoltândsubiectul, cotidianul britanic „The Times”recunoa}te c@ „România }i Bulgariadovedesc o sete de democra]ie, de sta-bilitate }i prosperitate, într-o regiune carea cunoscut secole de turbulen]e, aduco diversitate cultural@, puternicele tradi]iiale Bisericii Ortodoxe }i angajamentul dea oferi }anse egale minorit@]ilor lor”.Prestigiosul cotidian german „Die Welt”crede c@ „în România }i Bulgaria s-arputea repeta povestea de succes a ulti-milor primi]i în U.E.”, f@când trimitere laevolu]iile spectaculoase din Spania,Portugalia }i Irlanda, cu precizarea c@,în pofida problemelor complexe pe carecele dou@ state le au de dep@}it, exper]iianticipeaz@ o cre}tere economic@ înregiune de pân@ la }apte procente, careconstituie un semnal de bun augur pen-tru viitorul acestora.Un reportaj publicat recent de BBCacrediteaz@ ideea c@ „românii au în-credere în munca lor”, subliniind faptulc@ pentru cona]ionalii no}tri care dorescs@ lucreze în U.E. aderarea deschide noioportunit@]i. Concluzia aceasta estesus]inut@ de prezentarea unor afaceri desucces pe care români întreprinz@tori le-au dezvoltat în Marea Britanie. De peacelea}i meleaguri îndep@rtate, cople}iteconjunctural de teama unei presupuseinvazii a imigran]ilor din Europa de Est,

ziarul „The Independent” reproduceopinia unor exper]i financiari ce se arat@convin}i c@ „românii care vor s@ vin@aici (în Marea Britanie – n.n.) doresc ovia]@ mai bun@ }i sper@ s@-}i deschid@propriile lor afaceri. Nu vor s@ ajung@s@ tr@iasc@ din ajutoarele sociale. Dac@aleg o munc@ necalificat@, cum ar fi înagricultur@, nu vin aici pentru a r@mâne.”F@când o am@nun]it@ paralel@ între}ansele României }i Bulgariei, anali}tiipublica]iei „The Economist” conclu-zioneaz@ c@ România intr@ în UniuneaEuropean@ de pe o pozi]ie mai avanta-joas@ decât Bulgaria. Între argumente semen]ioneaz@ orientarea investitorilorstr@ini c@tre pie]e de desfacere mai mari}i mai atractive, cum este cea dinRomânia, precum }i constatarea c@ po-pula]ia ]@rii noastre este mai pu]inîmb@trânit@ decât a Bulgariei, iar româniise dovedesc mai ambi]io}i }i mai plinide ini]iativ@.În fine, ar mai fi de men]ionat }i ideeadezvoltat@ într-un editorial din „LeMonde” cu privire la cre}terea impor-tan]ei pozi]iei geo-politice a României,aderarea noastr@ }i a Bulgariei trans-formând Marea Neagr@ într-o frontier@a Uniunii }i într-un spa]iu al disputelorîntre viziunea euroatlantic@ }i cea eu-roasiatic@, dispute care, speculate cudib@cie, ar crea mari avantaje poten]iale.Prestigiosul cotidian francez aminte}te,în acest context, ambi]ia pre}edinteluiTraian B@sescu de a „transforma MareaNeagr@ într-o Mediteran@ a Estului”.

Jum@tatea goal@ a paharuluiDesigur, pe de alt@ parte, nici un om cucapul pe umeri nu va putea face ab-strac]ie de tirul criticilor, uneori vehe-mente, la care este supus@ România lamomentul crucial al ader@rii. Chiar dac@ele ne întristeaz@ existen]a }i umbrescfestivismul cu care am înve}mântatgrani]a dintre ani, avem m@car datoriaminimal@ de a le trece în revist@ }i dea le interpreta pe latura lor constructiv@.Desprinzând, adic@, înv@]@mintele carese impun, pentru construirea unei strate-gii post-aderare cu sor]i reali de izbând@.Elocvent@, din aceast@ perspectiv@, anali-za critic@ pe care o întâlnim în „TheTimes”: „A }aptea mare ]ar@ din UniuneaEuropean@, dup@ num@rul locuitorilor,România are o economie ce reprezint@doar 0,7 – 0,8 la sut@ din PIB-ul blocu-

lui comunitar. Produsul Intern Brut totalal U.E. a fost anul trecut de 10.847 mi-liarde euro, în timp ce România a con-semnat un PIB de 79 miliarde euro, iarBulgaria de 21 miliarde euro. Cea maimare economie din U.E., Germania, aavut un PIB de 2.241 de miliarde euro(...) Pe de alt@ parte, una dintrediferen]ele dintre România, Bulgaria }istatele U.E. este contribu]ia agriculturiila formarea PIB. Astfel, agricultura areo pondere în PIB de 10,1 la sut@ înRomânia }i de 9,3 la sut@ în Bulgaria,în timp ce media în U.E. este de doar1,9 la sut@. Ponderea serviciilor înUniune este de 71,9 la sut@, în Româniafiind de 54,9 la sut@, iar în Bulgaria de60,7 la sut@.România este în urma U.E. }i în ceeace prive}te num@rul de absolven]i destudii superioare. Ponderea absolven]ilorcu vârste cuprinse între 25 }i 64 deani era, la jum@tatea anului trecut, de 12la sut@ din popula]ia total@, ceea cereprezint@ aproximativ jum@tate dinmedia U.E., de 23 la sut@”. Concluziaanalizei: România }i Bulgaria pornesc la

un drum lung, dintr-o pozi]ie care seafl@ departe de standardele comunitare.Dar, critici }i mai virulente afl@m în altepublica]ii britanice. „The Sun” consider@,de pild@, c@ de}i U.E. va oferi României30 de miliarde de euro, în urm@torii}apte ani, pentru a reface infrastructuradeficitar@ a ]@rii, este de a}teptat ca omare parte a acestor fonduri s@ sepiard@ „din cauza culturii române}ti amitei }i corup]iei”.Dezvoltând subiectul, ziarul de speciali-tate „Financial Times” se arat@ }i maipesimist în predic]ii: „Corup]ia, incom-peten]a }i lipsa infrastructurii vor r@mâneobstacole în calea luptei cu s@r@cia, înspecial în zonele rurale. Cet@]enii români}i bulgari nu se vor bucura nici m@carde acelea}i drepturi cu europenii, majo-ritatea statelor membre U.E. restric]io-nându-le accesul pe pia]a muncii.”Ecourile corup]iei române}ti fac, dinp@cate, valuri. De dincolo de Atlantic,„The Washington Times” avertizeaz@:„România se afl@ pe locul 88 în topulcorup]iei, sub majoritatea statelor dinOrientul Mijlociu }i chiar unele stateafricane”. Mingea este imediat preluat@de... prietenii no}tri francezi care, înpaginile publica]iei „Les Echos”, co-menteaz@ o declara]ie }oc a pre}edin-telui Camerei de Comer] Franco –Române: „România – o ]ar@ cu o co-rup]ie obsedant@, cu o cultur@ a lipseide legi }i de bani ...”Am putea continua monitorizarea arti-colelor care inspir@ viziuni sceptice,men]ionând teme române}ti predilecteprecum abandonul }i integrarea fami-lial@ a copiilor al@turi de situa]ia precar@a orfelinatelor („The Guardian”), sau con-troversele îndelungi }i profunde legatede viitorul proiectului Ro}ia Montan@(„International Herald Tribune”).

Poverile noastre, lâng@ grijile lorAm p@strat, pentru final, un alt gen dedemersuri jurnalistice, care fac o anali-z@ mai complex@ a procesului integr@riieuropene }i care nu se limiteaz@ laprezentarea doar în alb sau negru asitua]iei actuale }i a perspectivelor noilorveni]i. Am g@sit aici un punct de vedereinteresant }i inedit: problemele reale aleacestora din urm@ nu le apar]in în ex-clusivitate, ele trebuie raportate }i lavoin]a Uniunii în ansamblu de a aplicastrategii viabile pentru optimizarea cli-matului european, pentru ca marea fa-

milie U.E. s@ nu se consoleze cu ideeac@ extinderea este un proces cu maimulte viteze, cu s@raci }i boga]i, cu stan-darde de munc@ }i via]@ inexorabil dife-ren]iate. Men]ionând, de pild@, c@ românii}i bulgarii ajung la Bruxelles într-unuldin cele mai deprimante momente pen-tru U.E., marcate de impasul constitu-]ional care împiedic@ func]ionarea efi-cient@ a Uniunii, cotidianul spaniol „ElPais” nu se sfie}te s@ afirme: „Este evi-dent c@ România }i Bulgaria ader@, f@r@ca ele sau U.E. s@-}i fi f@cut complettemele”. La rândul s@u, „The Times” î}imanifest@ neîncrederea în probabilitateaca România }i Bulgaria s@ urmezeacela}i parcurs performant ca ]@ri pre-cum Spania }i Irlanda, din simplul motivc@ U.E. 2000 nu mai seam@n@ cu U.E.2007, aceasta din urm@ fiind mult maieterogen@, un conglomerat în care aproapejum@tate din membri sunt cu mult mais@raci decât ceilal]i. „Chiar dac@ U.E. î}imen]ine dorin]a de a furniza ajutoarefinanciare, acestea ar trebui s@ ajung@acum la mai mul]i beneficiari” – conchideziarul britanic.„S@ sper@m c@ Uniunii Europene nu-i va p@rear@u pentru primirea în grab@ a noilormembri!” – adaug@, mar}ând pe aceea}item@, ziarul italian „Corriere della sera”.Exist@, a}adar, probleme complicate nunumai în România }i Bulgaria, dar }iîn ansamblul Uniunii Europene, care ooblig@ în final s@-}i reconsidere resurse-le, s@ aplice tratamente mai dure sau s@pun@ frân@ extinderii. Agen]ia FrancePresse evoc@ asemenea perspective,atunci când men]ioneaz@ c@ România}i Bulgaria, de departe cele mai s@race]@ri ale U.E., nu trebuie s@ se a}teptela minuni, decisive fiind eforturile pro-prii pentru recuperarea decalajelor eco-nomice }i sociale care le despart deceilal]i membri. În consecin]@, cele dou@state vor r@mâne sub supraveghereastrict@ a Bruxelles-ului, în mai multedomenii, }i se pot a}tepta la sanc]iunide care al]ii au fost feri]i în procesul in-tegr@rii. Din Spania, cotidianul „ElMundo” confirm@ o asemenea stare despirit: „Viitoarele extinderi ale U.E. vordepinde de reforma institu]ional@ aUniunii }i de îndeplinirea strict@ a stan-dardelor comunitare”.Suntem, a}adar, de câteva zile în Uniu-nea European@ într-un debut cople}it depropriile noastre sl@biciuni, dar p@rta}iîn egal@ m@sur@ la îngrijor@rile }i tensiu-nile comunitare.

Emil DDAAVVIIDD

Ministerul de Justi]ie al Rom$niei

Europeni cu acte în regul@, dar greul abia începe!

VINERI 12 IANUARIE 2007 3DEZVOLTARE DURABIL~

“Iarna nu-i ca vara”, dar parc@ nici iarnade acum nu mai este ca }i cea dealt@dat@. Cercet@tori britanici au estimatc@, datorit@ emisiilor de gaze cu efectde ser@ }i a fenomenului meteorologicEl Niño (cu acest nume se define}tesupra-înc@lzirea apelor Oceanului Pacific)anul 2007 ar putea aduce un nou recordde temperatur@.Conform acestor estim@ri,temperatura suprafe]ei terestre va fi înacest an cu 0,54 grade Celsius mai ridi-cat@ decât valoarea medie global@, de 14grade. Opinia majoritar@ este c@ emisi-ile în atmosfer@ a gazelor cu efect deser@, în special a dioxidului de carbon,metanului }i oxizilor de azot, împreun@cu alte trei tipuri de fluoruri, contribuiela instalarea }i intensificarea efectului deser@, care are urm@ri dramatice asuprasistemului climatic al planetei. Tempe-ratura medie global@ a crescut cu 0,6grade Celsius, în perioada 1900-1990,putând s@ creasc@, pân@ în 2100, cu înc@5,8 grade, în func]ie de cantitatea dedioxid de carbon prezent@ în atmosfer@.Combaterea acestui fenomen impune lu-area unor decizii la nivel global. Acesteprobleme interna]ionale cap@t@ o impor-tan]@ din ce în ce mai mare, ]inând contde faptul c@ poluarea aerului sau dis-trugerea stratului de ozon nu ]in contde grani]ele na]ionale. Exemplele indi-cate arat@ clar c@ orice demersuri aleunui singur stat în acest sens sunt sor-tite e}ecului, dac@ celelalte state nu sunt}i ele preg@tite s@ fac@ un efort în acest

domeniu. În acela}i timp, procesul tre-buie derulat }i la nivelul fiec@rei comuni-t@]i locale din cadrul statelor respective. Semnarea unor în]elegeri interna]ionalea reprezentat un prim-pas în procesulde con}tientizare }i în]elegere a pro-blematicii, urmând ca pe baza acestoras@ se treac@ la ac]iuni convergente, cuun impact cât mai mare. Totu}i, dac@este s@ ne referim numai la unul dintreaceste acorduri interna]ionale, Protocolulde la Kyoto, care oblig@ ]@rile semnatarela reducerea emisiilor de gaze cu efectde ser@ cu cel pu]in 5& sub nivelulemisiilor din 1990, în perioada 2008-2012, se constat@ c@ un consens gen-eral asupra acestei situa]ii nu poate fiasigurat. Unele state dintre cele mai in-dustrializate, cum ar fi Statele Unite aleAmericii (responsabile pentru 36,1& dintotalul emisiilor de gaze cu efect de ser@)}i Australia au refuzat s@ semneze acestacord, apreciind c@ acest lucru arîmpov@ra prea tare economiile na]ionale. Într-o lume în care problema lipsei dealimente, a s@r@ciei în general, este înc@departe de a fi rezolvat@, se ilustreaz@necesitatea }i actualitatea cercet@riifenomenelor naturale, plecând de ladeslu}irea mecanismelor intrinseci carestau la baza fenomenelor extreme pân@la conturarea strategiilor de reducere aconsecin]elor. Comisia European@ vaprezenta, zilele acestea, un raport privindînc@lzirea global@, primul care încearc@s@ evalueze impactul pe care acestfenomen îl va avea asupra continentu-lui. Comisia European@ propune un setcomplet de m@suri în vederea instituiriiunei noi politici energetice europenemenite s@ combat@ schimb@rile clima-tice }i s@ stimuleze securitatea }i com-petitivitatea sectorului energetic al UE.Acest set de propuneri stabile}te o seriede obiective ambi]ioase privind emisiilede gaze cu efect de ser@ }i sursele deenergie regenerabile }i vizeaz@ creareaunei adev@rate pie]e interne în sectorulenergetic }i sporirea eficien]ei legisla]iei.Comisia consider@ c@ atunci când seva ajunge la un acord interna]ionalprivind cadrul post-2012, acest lucru

ar trebui s@ duc@ la o reducere de 30&a emisiilor în ]@rile dezvoltate pân@ în2020. Pentru a-}i reafirma angajamen-tul luat în acest sens, Comisia propuneca Uniunea European@ s@ se angajeze,la ora actual@, c@ va reduce cu cel pu]in20& emisiile de gaze cu efect de ser@pân@ în 2020, îndeosebi prin m@suriadoptate în sectorul energetic.Pre}edintele Comisiei, José ManuelBarroso, a declarat: „Ast@zi are loc oschimbare crucial@ pentru pentru Uniu-nea European@.” Politica energetic@ afost un domeniu cheie în momentullans@rii proiectului european. Trebuie, laora actual@, s@-i acord@m din nou un rolprincipal. Toate statele membre se con-frunt@ cu provoc@rile legate de schim-b@rile climatice, cre}terea dependen]eide importul de energie, precum }i depre]urile energetice ridicate. Un r@spunseuropean comun este necesar pentru a

putea furniza o energie durabil@, sigur@}i competitiv@. Propunerile prezentateast@zi de Comisie arat@ angajamentulnostru de a ne afla pe primul loc }i oviziune pe termen lung pentru o nou@politic@ energetic@ european@ care s@fac@ fa]@ schimb@rilor climatice. „Pentrua defini lumea de mâine, trebuie s@ac]ion@m ast@zi”.Din cauza încalzirii globale, sustine ra-portul, statele din nordul Europei voravea de câ}tigat în anumite domenii,cum ar fi agricultura sau turismul îndetrimentul statelor din sud. Raportulmai sus]ine c@ efectele înc@lzirii globalear putea costa Europa cca. 42 de miliar-de de euro pân@ în 2100, ca urmare a sece-telor, cre}terii nivelului m@rilor }i declinu-lui turismului. Comisia European@ dore}tes@ foloseasc@ raportul, pentru a impul-siona reducerea emisiilor de dioxid decarbon }i pentru a împiedica media tem-peraturilor globale s@ creasc@ cu maimult de 2 grade, în urm@torul secol. Pre}edintele Programului Na]iunilor Unitepentru Mediu (UNEP), Achim Steiner, asolicitat cancelarului german, AngelaMerkel, un angajament mai ferm în pri-vin]a combaterii înc@lzirii globale. Ger-mania, care a preluat pre}edin]ia UE }ia G8, dispune astfel de posibilitatea dea juca un rol important în acest dome-niu. Rezultatele modeste, ob]inute înurma conferin]ei privind schimb@rile cli-matice, de la Nairobi, impun luarea unordecizii politice coerente. „Anul acesta, seva decide dac@ comunitatea interna]io-nal@ va aborda în mod serios proble-matica climei, }i dac@ ]@rile industriali-zate vor emite un semnal c@tre restullumii”, mai afirma Steiner.O mai bun@ cooperare în combatereaînc@lzirii globale este ceea ce au promispre}edintele american, George W. Bush,}i cancelarul german, Angela Merkel, înurma unei întrevederi de la Casa Alb@,ce a avut loc la începutul acestui an.În cadrul unei conferin]e de pres@, li-derul de la Casa Alb@ a subliniat c@ estedeschis la noi idei pentru combatereaînc@lzirii globale, de}i nu a sprijinit uneledintre standardele propuse, în acest sens,de Germania }i de alte na]iuni europene. Cea mai eficient@ modalitate de al re-duce emisiile de gaze cu efect de ser@este, în concep]ia Uniunii Europene, im-plementarea unui sistem comercial a cer-tificatelor de emisie, mai restrictiv decât

cel aplicat în prezent. Astfel, în lunanoiembrie a anului trecut, s-au reunitpeste 50 de economi}ti din întreagaEurop@, sub egida WWF, pentru a so-licita o reducere a limitelor superioareale certificatelor de emisie a dioxiduluide carbon, alocate fiec@rui stat parte.Aceast@ solicitare este sus]inut@ decomisarul european pentru mediu,Stavros Dimas, dar este comb@tut@ deunele state, printre care Germania.Planurile Na]ionale de Alocare a statelormembre, pentru perioada 2008-2012sunt criticate de WWF, deoarececre}terea limitelor superioare ale emisi-ilor vor determina sc@derea eficien]ei în-tregului sistem al certificatelor de emisie.Reprezentan]ii WWF sus]in c@ acestecote alocate au fost supraestimate, înc@din prima faz@, fapt ce a condus la re-ducerea pre]ului acestor certificate. Sepropune limitarea pie]ei de certificate }imen]inerea cotei de 10& a certificatelorce pot fi tranzac]ionate, pentru a cre}teeficien]a sistemului comercial. StavrosDimas este hot@rât s@ sus]in@ acest sis-tem: „Faptul c@ limitele superioareprev@zute în Planurile Na]ionale deAlocare au fost, pân@ în prezent, pesteemisiile propriu-zise ale statelor, estefoarte descurajant. Voi garanta o evalu-are dur@ }i corect@ a planurilor, iar înperioada urm@toare vom decide asupraunei prime grupe de planuri na]ionale.” Este evident faptul c@ modific@rile cli-matice exist@ }i c@ trebuie f@cut ceva.Num@rul }i for]a distructiv@ a uraganelora crescut, perioadele de secet@ cresc,implicând, de asemenea, pagube impor-tante. Topirea ghe]arilor reprezint@ unproces prin care se pierd importantesuprafe]e utilizabile în procesele econo-mice. {i reducerea num@rului de speciiimplic@ anumite costuri, greu de evaluat.Însumând numai aceste pagube pe caremodific@rile climatice le induc, se poateconchide c@ argumentele economice in-vocate de anumite state sunt neînte-meiate. Primul pas, de con}tientizare a proble-maticii, a fost f@cut. Se impune acum,trecerea la o nou@ etap@, }i anume,ini]ierea unor m@suri ferme, care s@ pre-întâmpine apari]ia altor efecte. Acestem@suri implic@ încheierea unui acord in-terna]ional, la care s@ participe TOATEstatele lumii }i ale c@rui prevederi s@ fieOBLIGATORII.

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

Tribula]iile – explicabile – ale climeiSezonul rece, tot mai cald

Modific@rile climatice provoac@ sec@tuirea unor r$uri

%n apropierea v$rfului Muntelui Kilimanjaro, z@pada se tope}te

ISTORIE ECONOMIC~ VINERI 12 IANUARIE 20074

c my b

c my b

c my b

c my b

Un grup de oameni care }i-au interzisfolosirea armelor de foc, înarma]i doarcu câteva bastona}e, dar cu un plan di-abolic pentru a-}i însu}i o sum@ astro-nomic@. O „treab@” tipic englezeasc@, caperfec]iune în preg@tirea }i executareaopera]iunii, bandi]i „bine crescu]i”, în-locuind prin „elegan]@” for]a brutal@ agangsterilor continentali }i americani. Erao „tradi]ie” }i existau precedente înAnglia. De pild@, în 1857, atunci când omare înc@rc@tur@ de lingouri de aur,trimis@ de la Londra la Paris, a fost sub-tilizat@ pe traseul englez, din vagoanele„South Eastern Railway”. Lingourile aufost furate dintr-un cuf@r închis cu 2broa}te, cu chei diferite. Îns@, cei doiho]i, Agar }i Pierce, au ob]inut dublurilecheilor, „cump@rând” doi func]ionari aicompaniei. Pe unul, la Londra, iar pecel@lalt, la Folkestone. Totul ar fi r@masun veritabil mister, dac@ Agar nu ar fifost arestat sub o cu totul alt@ acuzare.Ca urmare, Pierce a dublat partea sa deprad@, ceea ce l-a f@cut pe Agar s@denun]e totul... Ce s-a întâmplat îns@ cutrenul po}tal Glasgow-Londra, unde, prinpierderea banilor, s-a dezechilibrat, într-o m@sur@, bugetul Angliei?...La prima vedere, atacul trenului po}talcare aducea în fiecare noapte la Londrafonduri, bani provenind de la b@ncile dinprovincie, p@rea o ac]iune nerealizabil@,sortit@ e}ecului. Acest „tren fantom@”,numit astfel deoarece parcursul s@u nufigura în nici un orar oficial, era echipatcu trei vagoane blindate, care nu puteaufi for]ate decât cu dinamit@. În interior,paza nu deschidea decât dac@ auzea„parola”, stabilit@ doar cu câteva clipeînaintea plec@rii garniturii. Dincolo deregulamentele c@ii ferate, trenul nu puteafi oprit decât la înalt ordin, cea mai mic@perturba]ie fiind automat comunicat@ laposturile de control care d@deau imedi-at alarma. Practic, un tren inexpugnabil.{i, totu}i, omul care a conceput ope-ra]iunea, numit }i „creierul”, va g@si mij-loacele pentru a învinge toate aceste ob-stacole... Trebuiau complici }i bani. Baniiau fost procura]i, comi]ându-se un prim„hold-up”, mai u}or decât cel preconizat

pentru trenul po}tal }i finalizat impeca-bil. Iat@: 27 noiembrie, 1962. La Londra,în aeroportul Heathrow, trei g@rziînso]eau o caset@ blindat@ con]inând60.000 lire sterline: plata salaria]ilor com-paniei aeriene BOAC. Au scos caseta dincamioneta cu care au adus-o la aero-port, au instalat-o pe un c@ru], au in-trat într-un terminal al companiei }i auchemat liftul. Când u}ile acestuia s-audeschis, patru oameni masca]i au ie}itdin cabin@, foarte rapid au anihilatg@rzile, au luat caseta }i au disp@rut înmul]imea din hol. Rapiditatea gestuluia f@cut ca nimeni s@ nu vad@ sau s@ nupriceap@ nimic. Doi suspec]i, CharlesWilson }i Douglas Gordon Goody au fostaresta]i. Au fost îns@ repede elibera]i, dinlips@ de probe. Numele lor le vom reg@siîn afacerea trenului po}tal.A}adar, bani erau. Odat@ cu debutul lui1963, se constituie }i echipa. În capulei, }i la propriu }i la figurat, BruceReynolds, b@rbat inteligent }i energic, de41 de ani. Ocupa]ia oficial@: anticar. EsteBruce oare creierul de care s-a vorbitatâta, sau doar „un fel de }ef de statmajor”? Se pare c@ nu o vom }tii, cuadev@rat, niciodat@. Adjunctul s@u,Ronald Biggs, tâmplar de mare precizie.„Locotenen]i” lui Biggs? Douglas GordonGoody, proprietar de salon de coafur@,}i Ronald Edwards, un relativ anonim al„mediului interlop”, un „mediu” englezîn care gangsterii se ascund înd@r@tulunor fa]ade anodine }i discrete, în loc s@fie „la vedere”, mai ales patroni de baruri}i cabarete, cum se obi}nuie}te în „lumealatin@” }i în Statele Unite. Mai erau }ial]i tovar@}i: Charles Wilson, bookmaker,Roger Cordrey, specialist în trenuri, RoyJames, pilot de curse, care trebuia s@transporte prada, cât se poate de rapid,de la locul atacului, pe urm@ un ingi-ner, William Boal, dar }i al]ii mai m@run]i....S@pt@mâni întregi, cu r@bdare }iaplica]ie, bandi]ii au reperat bine trenul,locurile, au frecventat cafenelele dimpre-jurul g@rilor, pentru informa]ii }i pentrua se familiariza cu atmosfera, s-austr@duit s@ afle }i s@ re]in@ tot ceea ceera de aflat }i de re]inut... {i-au asigu-rat, totodat@, complicit@]ile. La momen-tul potrivit, }efii }tiau cu precizie impor-

tan]a „înc@rc@turii”, au putut alege ast-fel ziua potrivit@ pentru atac. Mai impor-tant, înc@: cu pu]in timp înainte, com-plicii lor au „sabotat”, unul dup@ altul,cele trei vagoane blindate, în mod câtse poate de discret, f@r@ a trezi b@nuieli.Cum „înc@rc@tura” trebuia oricum s@ajung@ la destina]ie, cei de la calea ferat@au fost nevoi]i s@ pun@ în mod provi-zoriu în serviciu vagoane cu pere]ii dinlemn. Erau mult mai vulnerabile, au ce-dat apoi la prima agresiune. Inteligentjucat......Momentul atât de a}teptat }i de binepreg@tit de bandi]i: 8 august 1963. Orele3 diminea]a. Pe linia Glasgow-Londra,între localit@]ile Cheddington }i LeightonBuzzard, cu g@ri pu]in semnificative,mecanicul trenului po}tal, Jack Mills, az@rit, deodat@, semnalul portocaliu }i peurm@ pe cel ro}u. A oprit, fire}te, trenul.De fapt, nu era nimic oficial, semnali-zatoarele nu fuseser@ schimbate, ceeace ar fi alertat posturile de control, cibandi]ii s-au mul]umit s@ acopere cu untifon negru lumina verde a unuia }i apoi,cu ajutorul unor palete portative, au f@cuts@ func]ioneze, „în deplin@ autonomie”,semnalul portocaliu }i, apoi, pe cel ro}u.Potrivit regulamentului, ajutorul de con-ductor }i }eful de tren au coborât pelinie, fiind neutraliza]i de bandi]i f@r@ niciun fel de dificultate. Pe mecanicul Millesîl vor lovi în cap în cabina sa, comi-]ându-se, astfel, singura violen]@ a aces-tui furt considerat aproape perfect dec@tre speciali}ti. Cum bandi]ii erau „binecrescu]i”, i-au f@cut un pansament la caplui Jack Milles.

continuare ^n pagina 5

Dan POPESCU

Furtul secolului XX8 august 1963: jefuirea trenului po}tal Glasgow-Londra

urmare din pagina 4S-a trecut, apoi, la „faza a doua” aopera]iunii. Au fost desprinse din con-voi locomotiva }i primele dou@ vagoane– „obiectivul” bandi]ilor. În restulvagoanelor, 75 de po}ta}i, neb@nuind }ine}tiind nimic, continuau s@ trieze lini}ti]i}i calmi coresponden]a.Locomotiva }i cele 2 vagoane au fostconduse de bandi]i, câteva sute de metrimai departe. Au fost apoi oprite lâng@podul Bridego, în leg@tur@ cu un drumsecundar pu]in frecventat. Aici, doar încâteva clipe, u}ile vagoanelor au fostfor]ate, g@rzile n@ucite au fost rapid neu-tralizate, iar sacii cu bani înc@rca]i într-un camion }i câteva automobile parcatelâng@ piciorul podului. Întreaga opera-]iune a durat mai pu]in de un sfert deor@. Bine informa]i, bandi]ii puseser@mâna pe o sum@ imens@, o avere fan-tastic@: 2.631.784 lire sterline. Cel maiteribil furt al secolului XX fusese înf@p-tuit. În mai pu]in de o jum@tate de or@,pe un drum îngust }i f@r@ a se servide faruri, Roy James, pilotul de curse,la volanul unui automobil înc@p@tor, atransportat prada, în greutate de câtevatone, la o ferm@ situat@ la 20 de miledistan]@, Lautherslade Farm, cump@rat@de unul din membrii bandei, în modulcel mai legal cu putin]@....Toat@ „lumea” s-a adunat la ferm@.Bandi]ii, apuca]i de o veselie isteric@ înfa]a amplorii, a dimensiunilor reu}itei lor,au început s@ bea zdrav@n }i s@-}iaprind@ ]ig@rile cu bancnote }i bilete debanc@. În aceast@ atmosfer@ euforic@, aînceput partajul. O euforie, îns@, care leva fi fatal@ bandi]ilor. P@r@sind ferma,unul dintre gangsteri, întâlnind ajutorulde mecanic al trenului, i-a recomandatacestuia „s@ se ]in@ lini}ti]i, timp de ojum@tate de or@”. De aici, detectivii }ianchetatorii au dedus c@ oamenii pe careîi c@utau s-au ascuns într-un loc relativapropiat. Imediat, regiune a început s@

fie explorat@, cercetat@ în mod sistem-atic... La o asemenea impruden]@ s-aad@ugat o a doua, mai grav@ decât ceaanterioar@. Atunci când au p@r@sit fermaamintit@, câteva zile mai târziu, bandi]iiau omis s@ incendieze cl@direa }i chiars@ „cure]e” locul de urmele l@sate. Abiapleca]i, c@ vecinii, intriga]i de un dute-vino nebun, o bun@ perioad@, la o ferm@anterior lini}tit@, }i atra}i de publicitateaf@cut@ furtului de c@tre poli]ie, precum

}i de enormele prime promise celor cevor oferi informa]ii, au }i alertat poli]i}tii.Sosi]i la ferm@, ace}tia „au extras” deaici zeci de urme }i indicii, de amprentedigitale. Ofi]erul Gerard McArthur, careconducea ancheta, putea s@ fie satisf@cut.La o s@pt@mân@ dup@ furt, ScotlandYard-ul a reu}it s@ identifice to]i vinova]ii.„A-i captura, declara poli]istul, nu maieste decât o chestiune de timp”.

(va urma).

urmare din pagina 1Iar în al doilea r@zboi mondial, într-oEurop@ sfâ}iat@ de lupte, de}i nu ne-amputut st@pâni }i conserva voca]ia, amsperat mereu spre mai bine, nu un maibine de tip sovietic, ci de tip occiden-tal. Ulterior, negocia]i }i arunca]i înlag@rul sovietic, respectiv dincolo de„Cortina de Fier”, de c@tre Roosvelt }iChurchill, o asemenea speran]@ a fostindus@ }i, uneori, ivit@ real, de}i cu timi-ditate, în chiar anii „socialismului na]io-nal”. Binecuvântata Revolu]ie din decem-brie ne-a deschis esen]ial calea spre ceeace am dorit totdeauna: libertate, demo-cra]ie, prosperitate, progres. Un drumde tranzi]ie cu sacrificii, cu gre}eli, multedintre acestea din urm@ generate de fur-tuni }i escrocherii f@]i}e... Dar, final-mente, am izbândit: cu mari eforturi, cevamai târziu decât al]ii, cu ceva îng@duin]@temporar@, am izbândit. Iat@-ne adera]ila Uniunea European@, materializândmarile }anse pe care, mai ales, tân@ranoastr@ genera]ie le are în fa]a sa }i decare genera]iile trecute nu au beneficiat....Este cap@tul drumului? Dimpotriv@,

este începutul lui. Este începutul unuidrum serios, sever }i exigent, supus re-gulilor acceptate, un drum pe care tre-buie s@-l parcurgem cu seriozitate,con}tien]i de misiunea pe care o avemîn fa]@. S@ scoatem cât mai mult dinceea ce se poate scoate, renun]ând lalucrurile de fa]ad@, facile, renun]ând la}mecherii. Vor fi luni, vor fi ani poateîn care o serie de domenii, zone, vorreleva un semn pozitiv, chiar puternicpozitiv, altele nu. Din chiar jocul taxe-lor vamale, de exemplu, aplicat pe opia]@ care func]ioneaz@, se vor ieftini pro-duse, altele nu. Va trebui s@ fructific@mla maximum fondurile europene cuini]iativ@ na]ional@, competi]ia economic@va dobândi contururi noi, ni}ele de per-forman]@ se modific@, urbanul }i ruraluleste necesar s@ fie pozi]ionate în cu totulalte raporturi fa]@ de cele dinainte, fa]@de cele cu care, din p@cate, ne-amobi}nuit. Este imens de lucrat pe infra-structuri. Pia]a muncii va fi european@}i mondial@, cu avantajele }i dezavan-tajele ce decurg astfel, produc@torii au-tohtoni au devenit, devin, peste noapteaproape, produc@tori europeni, ceea cele incumb@ nu doar alte drepturi, ci }ialte obliga]ii. Moneda na]ional@ va avea}i ea fluctua]ii. Vom aplica alte regle-ment@ri }i legi, ne vom adresa numul-]umirile, când va fi cazul, dep@}ind struc-turile na]ionale, la forurile europene etc.Este foarte mare un astfel de pachetde modific@ri. Avem speran]e într-orapid@ adaptare }i în viitorul nostru eu-ropean. Cooperare }i în]elegere, lini}te,munc@ }i inteligen]@, inteligen]@ }imunc@, }ansa, norocul fiind, în bun@m@sur@, reglementate. Putem spera înele, dar în mai mic@ m@sur@. Succes, laînceput de drum!

VINERI 12 IANUARIE 2007 5

c my b

c my b

c my b

c my b

ISTORIE ECONOMIC~ UNIUNEA EUROPEAN~

Început de drum

A plecat recent dintre noi, foarterepede }i discret, a}a cum a }itr@it, de altfel, Bobi Rusu. Gazetar}i om de cultur@, specialist recu-noscut de talie european@ în dome-niul integr@rii, om de pres@ scris@,vorbit@ sau de TV, ani de zile ofi]erde pres@ }i reprezentare al echipeide baschet CSU-Atlasib Sibiu, Bobia fost }i va r@mâne în con}tiin]apublic@ }i în cronica frumoasei noas-tre urbe ca un om de cetate, ca unimportant creator, ca un eficient con-structor. Articolele sale de analiz@,

interviurile }i reportajele sale din „Tribuna”, ziar de excep]ie c@ruiai-a dedicat câteva decenii de via]@, reprezint@ adev@rate modele alegenului, Bobi reu}ind performan]a dificil@ de a spune multe }i într-un mod cât se poate de interesant, f@r@ s@ jigneasc@, f@r@ s@ supere,replica fiind „Are dreptate, domnule”.Cu o veritabil@ cultur@ european@, cu prec@dere în zona slav@, pentrucare avea excelente studii de specialitate, cu o capacitate de a fiautodidact remarcabil valorificat@, cu lecturi numeroase }i diversedar de calitate, împrejur@rile au f@cut ca Bobi s@ devin@ ziarist }inu diplomat. Ne spunea, adeseori, c@ nu a regretat niciodat@.Cu Emil, a fost coleg câteva decenii, iar cu Dan Popescu, Bobi af@cut, printre altele, un ciclu de interviuri „Spectacolul economic allumii” în „Tribuna” }i mai ales, în calitate, el de produc@tor }i D.P.de realizator, emisiunile pentru Antena 1 Sibiu, cu tema „Mariescrocherii }i afaceri financiare ce au agresat destinul lumii”. Cecoleg inteligent, ce spirit altruist, cât@ abnega]ie în a realiza ce erapropus, indiferent de num@rul mare de ore afectate, cât profe-sionalism, cât spirit de sacrificiu... Timp de doi ani, Bobi a fostdirectorul Direc]iei de Integrare în Consiliul Jude]ean Sibiu, l@sândacelea}i impresii deosebite }i aici.Bobi nu mai este. Ne r@mâne îns@ imaginea, amintirea de ne}tersa unui remarcabil gazetar }i specialist, a unui prieten }i colegdeosebit, a unui minunat om. Odihne}te-te în pace, drag@ Bobi!

(Emil David, Dan Popescu)

BOBI (OCTAVIAN) RUSUIn memoriam

Dan POPESCU

Bruxelles - capitala Europei

Gara metropolitan@ din Londra

ESEU UE {I TINERETUL VINERI 12 IANUARIE 20076

Doresc s@ încep acest prim articol din2007, prin a ura cititorilor s@pt@mâ-nalului Financiar-Economic, Euroeco-nomia XXI “LA MULTI ANI, S~N~TATE{I TOATE CELE BUNE PENTRU ANULÎN CARE NE-AAM REG~SIT LOCUL ÎNFAMILIA EUROPEAN~“. În al doilea rând, mul]umesc (în nu-mele studen]ilor pe care îi reprezintîn Senatul Facult@]ii) profesorilor Fa-cult@]ii de {tiin]e Economice }i spe-ciali}tilor în domeniu, care contribuiela editarea s@pt@mânalului, iar în moddeosebit domnului prorector prof.univ. dr. H. C. Dan POPESCU, redactor}ef coordonator. Le mul]umim pentrufaptul c@ doresc s@ ne împ@rt@}easc@din bogata experien]@ acumulat@ }i,astfel, realizeaz@ ni}te articole cu to-tul deosebite, care nu relateaz@ doar ces-a întâmplat azi, ci ne este explicatfenomenul în întregime (cauzele carel-au generat }i implica]iile acestuia). Calitatea de membru al Uniunii Euro-pene ne ofer@ posibilitatea de a faceschimb cu celelalte ]@ri membre, încondi]ii mai avantajoase }i mai u}or.Trebuie, îns@, s@ fim con}tien]i de faptul

c@ dac@ un produs sau serviciu aresucces într-o ]ar@, acela}i produs sauserviciu poate s@ nu fie atractiv în alt@]ar@. Întrebarea fireasc@ este “De ce?“R@spunsul este dat de faptul c@ dorin-]ele, aspira]iile, cultura, nevoile, credin-]a difer@ de la o ]ar@ la alta, chiar dela zon@ la zon@, în cadrul unei ]@ri.Astfel, cheia adopt@rii unei bune stra-tegii implic@ anticiparea comportamen-tului poten]ialului consumator, client.Aceast@ anticipare se poate realiza înmai multe feluri. Cel mai cunoscutmod este de a te transpune în loculclientului. Acest mod de abordare,de}i foarte frecvent, nu este foarte re-levant, dac@ nu se iau în calcul ele-mentele care îl diferen]iaz@ pe unclient de cel@lalt. De exemplu, o fir-m@ de succes în servicii financiaredin Marea Britanie nu a rezistat decâtfoarte pu]in timp pe pia]a din Europade Est, datorit@ mentalit@]ii diferite }idatorit@ faptului c@ nu s-a pututadapta pie]ei, angaja]ii fiind }i ei dinMarea Britanie. Dac@ nu ]inem contde aceste schimb@ri, nu facem altcevadecât o editare a r@spunsurilor noas-tre }i nu acesta este scopul studiuluiîn vederea p@trunderii pe pia]@ cu unanumit bun, serviciu. Este importants@ oferim ceea ce clientul chiar î}idore}te }i nu ceea ce credem noi c@este bine pentru client. Acest lucru este valabil }i în înv@-]@mânt }i, cu atât mai mult, în celsuperior, unde trebuie s@ se ofere stu-dentului ceea ce are nevoie angaja-torul }i nu ceea ce credem c@ i-ar fide folos angajatorului. Iar, acum, tre-buie s@ lu@m în considerare }i opi-niile angajatorilor str@ini, acum cândpia]a a devenit liber@, iar extindereaactivit@]ii în România se face multmai u}or. {tim cu to]ii c@, de exem-plu, deschiderea unei sucursale a

unei b@nci din afara grani]elor sepoate realiza, acum, mult mai simplu,f@r@ o mul]ime de aprob@ri ale BNR.Desigur, restric]iile BNR trebuie res-pectate, pentru a nu defavoriza com-petitorii autohtoni.

“Educa]ia este iscusin]a de a ascultaaproape orice fel de spuse, f@r@ a-]]ipierde st@pânirea, sau încrederea întine însu]i.” - Winston Churchill

{i de aceast@ dat@, Universitatea“ Lu-cian Blaga “ din Sibiu vine în spri-jinul studentului }i a orient@rii aces-tuia în vederea realiz@rii unei alegerioptime }i în concordan]@ cu ceea ce

î}i dore}te }i la ceea ce poate fi cuadev@rat productiv. Astfel, în cadruluniversit@]ii, s-a creat un Departame-nt de Consiliere a Studen]ilor, subatenta coordonare a prorector prof.univ. dr. Mioara BONCU[, care î}ipropune atât s@ orienteze studentuldup@ analizarea rezultatelor testelorpsihologice analizate de cadre de spe-cialitate de la Facultatea de Psiho-logie, c$t }i în vederea alegerii spe-cializ@rii de Licen]@, în vederea ale-gerii programului de Master, pentrua evita eventuale suprapuneri dematerii }i a oferii specializare exactpe domeniul dorit. Acest Depar-tament putem spune c@ mai exist@ la

noi în ]ar@, doar la Universitatea dinCluj, dar exist@ aproape la fiecareuniversitate de prestigiu din str@in@-tate. A}adar, este foarte binevenit@aceast@ ini]iativ@, mai ales prin faptulc@ activitatea departamentului nu seopre}te aici, ci acesta realizeaz@ }ileg@tura cu firmele sibiene. A}adartoate firmele sibiene se vor afla încontact cu departamentul }i, astfel,pot solicita anumite cursuri supli-mentare, sau pot solicita anumiteprograme de master, de care eleprevizioneaz@ c@ vor avea nevoie. Înacest fel, }i studen]ii vor fi informa]iasupra faptului c@ anumite firme vorangaja absolven]ii de la o anumit@specializare, în urma unui concurs,interviu în func]ie de angajator.

“Înv@]at e omul care nu termin@niciodat@ de înv@]at.” - Lucian Blaga

De asemenea, activitatea departamen-tului se va ocupa }i de îmbun@-t@]irea, cre}terea schimburilor cuuniversit@]ile înfr@]ite }i o mai bun@comunicare cu acestea. Dac@ stu-dentul aflat la studii sau practic@ înuna din universit@]ile înfr@]ite întâm-pin@ o problem@, acesta se poateadresa departamentului care are dejaspa]iul (corpul A al Facult@]ii deMedicin@, la mansard@) }i aparaturanecesar@ desf@}ur@rii activit@]ii, o se-cretar@ angajat@ permanent }i vaavea }i un site pe care studen]ii îlpot accesa }i vizualiza serviciile gra-tuite oferite. A}adar, s@ ur@m depar-tamentului o dezvoltare în for]@,pentru a putea furniza aceste serviciiatât de folositoare studentului.

PS: Promit s@ public adresa site-ului}i alte detalii importante de îndat@ ceva fi terminat@ conceperea lui.

Dac@ Google e barometrul interesuluipe Internet, atunci Adolf Hitler(1889-1945) are o cot@ de 40 demilioane. Care ar fi fost soartaGermaniei, dac@ el ar fi murit în1939? Deoarece, ceea ce a realizatHitler dup@ 1933 a dep@}it cu multceea ce a ob]inut pe plan extern, }ila vremea lui, Bismark. Pe planintern, odat@ cu o serie de ac]iunicriminale }i violente, Hitler lichideaz@}omajul }i face ziua de 1 mai s@r-b@toare. Economia, cultura, }tiin]a }itehnica se învioreaz@, dup@ ce elreface demnitatea na]ional@ „c@lcat@în picioare” prin Pacea de la Ver-sailles, în 1919. Austriac, de originemodest@, tat@l vame}, Hitler cade laexamenul de admitere la Arte Plas-tice. Dar, la Viena, î}i formeaz@, mar-ginalizat fiind, un program revo-lu]ionar contra marxi}tilor, evreilor }iburgheziei. Pleac@ la München, este

voluntar în armata german@, victim@a gazelor de lupt@, ob]ine Crucea deFier II. Dup@ r@zboi, transform@Partidul Muncitoresc German într-o„Mi}care” na]ional-socialist@ a mun-citorilor germani. Combate democra-]ia. Puciul s@u e}ueaz@ }i ajunge înpu}c@rie, unde dicteaz@ Mein Kampf,o ofert@ politic@ de o surprinz@toare– }i alarmant@, trebuie s-o spunem– sinceritate. Pe care pu]ini i-au luat-o atunci în seam@. Eliberat înainte determen, ajunge la putere, totu}i, pecale democratic@, cu ajutorul bur-gheziei, care-l folosea împotriva co-muni}tilor. Consecvent, cei de stân-ga, marxi}tii, evreii sunt persecuta]i}i interna]i în lag@re. Burghezia, nobi-limea devin na]ional-socialiste, astfelc@ Hitler era ori slab, ori corupt decei de dreapta. Exterminarea „para-zi]ilor” îi privea numai pe handi-capa]ii „arieni”. 1/3 din evrei emi-greaz@. Holocaustul poart@ ideea luiHitler. Elita na]ional-socialist@ eraantisemit@. Oricum, lag@re de exter-minare n-au prea existat în Ger-mania, ci mai ales în est. În r@zboiulcu „iudeo-bol}evicii” ru}i, pozi]ia anglo-saxonilor era hot@râtoare. Premisa c@„veri}orii” anglo-saxoni vor fi de par-tea „arienilor” germani }i nu de par-tea slavilor „inferiori” a fost fals@.Stalin se alieaz@ }i cu „rasa supe-rioar@” }i cu anglo-americanii anti-comuni}ti }i ocup@ astfel jum@tatedin Europa... În Berlinul înconjurat deArmata Ro}ie, Hitler face un bilan] înfa]a frunta}ilor Mi}c@rii sale. Pe ceide stânga, marxi}tii, evreii, i-a lichi-

dat, dar pe burghezi, pe nobili i-auitat, un p@cat de neiertat: cei dedreapta, erau oameni de ieri, f@r@elan revolu]ionar sau chiar tr@d@tori.Stalin nu s-a l@sat orbit de aparen]e}i a învins. La sfâr}itul vie]ii, Hitlerî}i exprima regretul c@ în România s-a bazat pe regele dep@}it de vreme,

pe anturajul s@u corupt }i reac]ionar,care l-au arestat pe conduc@torularmatei }i l-au predat la comuni}ti(!),în loc s@ promoveze for]ele revo-lu]ionare tinere. Este o ironie a is-toriei c@, în România, reac]ionarii }icorup]ii, cei de dreapta, liberalii, con-servatorii, ex-regele, tr@d@torii de ieri,

sunt }i ast@zi la putere sau reîmpro-priet@ri]i, în timp ce 90& din tineretvor s@ p@r@seasc@ ]ara. Succesele luiHitler s-au pulverizat în r@zboi: 50 demilioane de mor]i, Germania }i ger-manii la p@mânt. La întrebarea ce-arfi fost dac@ Hitler murea în 1939, nuexist@ – înc@ – un r@spuns...

Cheia adopt@rii unei bune strategii

O întrebare (}i un r@spuns?)

ILIE BBAANNUUstudent, Facultatea de {tiin]eEconomice, ULBS

prof. univ. dr. VIOREL ROMANconsilier academic la Universitatea din Bremen, Germania

Rectoratul Universit@]ii “Lucian Blaga” din Sibiu

BURSA EUROVINERI 12 IANUARIE 2007 7

Pe pia]a derivatelor, anul bursier 2007a beneficiat de un start lansat, anun]ân-du-se înc@ din prima zi de tranzac]ionareunul a c@rui coordonat@ de baz@ va ficre}terea nivelului de lichiditate. Primelesesiuni de tranzac]ionare din noul ans-au desf@}urat, a}adar, sub semnul uneiatitudini favorabile a participan]ilor înpia]@, volumele r@mânând ancorate înzone cu o lichiditate crescut@, mai alesîn primele dou@ sesiuni din ianuarie. „Înprima }edin]@ din 2007, atât pe pia]ala vedere, cât }i la Sibiu, s-a resim]itefectul de ianuarie, soldat cu cre}tericonsistente }i o lichiditate pe m@sur@.Apoi, ̂n cea dea doua zi, au urmat ni}tecorec]ii de pre] fire}ti, dar volumul detransfer a r@mas unul ridicat. La aceast@situa]ie a contribuit }i corelarea cu pia]aspot, dar }i evolu]ia pre]urilor ac]iunilor”,a explicat un broker din pia]@. Ziua care a marcat reluarea activit@]iibursiere în pia]a autohton@ de capital}i, implicit, în pe pia]a instrumentelorderivate de la Sibiu a fost 3 ianuarie.Investitorii au revenit cu un aplomb deo-sebit în aria futures }i options, debutulanului curent fiind unul în m@sur@ s@confirme c@ pia]a sibian@ a intrat, odat@pentru totdeauna, în con}tiin]a investi-]ional@ a “juc@torilor” autohtoni. Prima}edin]@ din noul an s-a încheiat cu unvolum de 20.099 contracte futures }ioptions din 2670 tranzac]ii, nivel delichiditate superior, raportat la prima se-siune a anului anterior, cu o cre}terenet@ de 140&. În ceea ce prive}te va-loarea transferurilor, aceasta s-a cifrat lapeste 65 milioane de lei. Startul nouluian a confirmat impactul pozitiv al seg-mentului financiar asupra investitorilor,mai ales din perspectiva contractelor ceau ca active suport ac]iunile SIF 2. SIF5 }i TLV. Dup@ cre}terile importante din

03.01, }edin]a din 4 ianuarie a fost unaa corec]iilor de pre]. Corec]iile amintitenu au influen]at negativ lichiditatea cares-a men]inut la un nivel bun de peste18.000 contracte. Ca valoare a trans-ferurilor, suma înregistrat@ a fost de circa59,9 milioane. Vineri, 5 ianuarie, s-a ob-servat o lichiditate bun@ la nivelul a16.503 contracte futures }i optionsîncheiate din 2269 tranzac]ii. Pentruacest nivel al volumului de transfer, s-aeviden]iat o valoare de peste 57 milioanede lei RON.Debutul celei dea doua s@pt@mâni dinianuarie a însemnat pentru investitorii îninstrumentele derivate un bun prilej pen-tru plasamentele investi]ionale, dovad@lichiditatea ridicat@. Luni, 08.01 au fosttransferate 29.743 contracte futures }ioptions, din 3628 tranzac]ii. Dintre aces-tea, pia]a futures a atras 29.313 contractecu o valoare de 102,77 milioane de RON.Echivalat@ în euro valoarea s-a ridicatla peste 30,3 milioane. „Pia]a futures adovedit c@ reprezint@ acela}i teritoriuatr@g@tor, posibilitatea unor câ}tiguri con-sistente, în urma unor investi]ii minime,}i bineîn]eles cu riscuri asumate fiind separe pe placul investitorilor” a declaratun broker. Pie]ele cele mai lichide aucontinuat s@ fie DESIF 2 }i DESIF 5, pefiecare dintre acestea consemnându-sevolume mari. DESIF 2 au ob]inut 49,56&din volumul futures al zilei, în timp ceDESIF 5 au generat mai mult de 39&din rulajul futures. Dintre scaden]eledisponibile, cea la trei luni este consi-derat@ de investitori }i cea mai atractiv@,volumele atrase demonstrând afirma]ia.Ca active suport, se deta}eaz@ pentruacest termen DESIF 2 martie, cu 14.473contracte. Prima scaden]@ din an s-a mairemarcat }i prin volumul contractualDESIF 5, cifrat la 11.363 perfect@ri. Ceade a doua sesiune a s@pt@mânii a p@stratnivelul ridicat de intensitate latranzac]ionare. Pentru prima dat@ înacest an, a fost dep@}it pragul de 31.000contracte. Cu exactitate au fost încheiate31.136 contracte futures }i options, din3975 tranzac]ii, valoarea echivalent@ înlei a acestora urcând la 108,56 milioaneadic@ peste 32 milioane de euro. Tran-zac]iile s-au realizat pe fondul aprecie-rilor cota]iilor SIF, sc@deri fiind consem-nate în cazul DERRC }i DETLV. Totodat@,

investitorii s-au îndreptat în premier@ peanul în curs c@tre orizontul de plasa-ment septembrie 2007, activele suportalese fiind DESIF 2 }i DESIF 3. Sectorul SIF a fost motorul pie]ei, de-rivatele pe ac]iunile societ@]ilor de in-vesti]ii Moldova, Oltenia }i Transilvanianum@rându-se printre remarcatele zilei.Cele trei si-au împ@r]it, în aceast@ or-dine, primele trei locuri în topul lichi-dit@]ii. Cu 15.820 contracte din 2127tranzac]ii DESIF 2 au atras mar]i aproape51& din rulajul întregii zile. Scaden]aapropiat@ a dominat prin cuantumulatras. Evolu]ia DESIF 5 s-a f@cut remar-cat@ tot datorit@ scaden]ei martie 2007care a atras majoritatea contractelor. Pertotal, volumul DESIF 5 s-a cifrat la12.788 contracte. Pe sectorul bancar,evolu]ia DETLV a fost una mul]umitoare,fiind transferat echivalentul a peste600.000 ac]iuniA }asea sesiune de tranzac]ionare a anu-lui s-a dovedit }i cea mai bun@ de pân@acum în 2007. Activitatea participan]ilorîn pia]@ s-a soldat cu încheierea a aproa-pe 36.300 contracte futures }i optionsdin 4205 tranzac]ii. Ca valoare, s-a atinscota de 126,32 milioane de lei sum@care transformat@ în euro se ridic@ lacirca 37 milioane. Pre]urile derivatelorintrate miercuri în aten]ia investitorilorau evoluat pe un traseu descendent,speculatorii intra-day pe pozi]ii de vân-zare fiind câ}tig@torii zilei. Sc@derile aufost receptate totodat@ }i ca posibilitatede îmbun@t@]ire a pre]urilor de achizi]ie,fapt reliefat de cre}terea num@rului depozi]ii deschise, pentru a doua zi con-secutiv. La închidere, totalul acestoraconsemnat pe pia]a futures era de150.198. Despre evolu]ia pie]ei MirabelaCoss, broker la SSIF Broker Cluj a de-clarat: „Contrar a}tept@rilor, cota]iile de-rivatelor au înregistrat ieri sc@deri sub-stan]iale, sub presiunea vânz@rilor agre-sive care au început odat@ cu des-chiderea }edin]ei. Dac@, pe o mare partedin parcursul zilei, basis-ul s-a men]inutîn jurul nivelului de 0.2000 lei, spre final,optimismul investitorilor s-a mai redus,diferen]a sc@zând pân@ la 1500, semnc@ pia]a nu d@ semnale pentru o cre}tereagresiv@”. În cea ce prive}te modul în care au fostdistribuite contractele c@tre activele su-

port, a}a cum era de a}teptat, nu s-auprodus modific@ri, societ@]ile de investi]iir@mânând cele mai lichide. De departe,derivatele SIF 2 martie au fost cele maic@utate, pentru ele totalul cifrându-sela 18.176 contracte. Conform scenariu-lui, repetat zilnic de la începutul anului,DESIF 5 s-au plasat pe locul secundcu 15.442 contracte. Podiumul zilei aapar]inut în totalitate societ@]ilor de in-vesti]ii, fiind completat cu derivatele peac]iunile SIF 3 Transilvania, care au atrasaproape 1000 contracte.

Derivatele pe SIF continu@ s@ domine pia]a

În 2006, derivatele pe ac]iunile societ@-]ilor de investi]ii financiare.au fost celemai c@utate produse de c@tre investi-torii prezen]i în pia]@. Din cele cinci so-

ciet@]i de investi]ii, trei au fost cele careau generat cote de interes semnificative.Este vorba despre DESIF 2, 3 }i 5. Cu ade-v@rat remarcabile au fost îns@ evolu]iileDESIF 2 }i DESIF 5. Spre exemplu,transferurile realizate pe DESIF 2 au repre-zentat echivalentul a peste 1,4 miliardede ac]iuni SIF 2 (iar transferurile reali-zate pe DESIF 5, echivalentul a mai multde 1,2 miliarde de ac]iuni SIF 5. La în-ceputul anului curent, evolu]ia pie]ei de-rivatelor ilustreaz@ din nou succesul SIF-urilor. în special pe acelea}i DESIF 2 }iDESIF 5. “Dup@ ce 2006 a fost cu si-guran]@, la BMFMS, anul SIF-urilor, in-teresul din acest debut de an, pentru de-rivatele pe ac]iunile societ@]ilor de in-vesti]ii Moldova }i Oltenia, este o con-tinuare a tendin]elor din 2005”, a declaratun oficial sibian. Astfel, efectele beneficeale ader@rii nu au întârziat s@ apar@, iar2007 a demarat în tromb@.

Al treilea criteriu ]ine de disciplina bugetar@. Se cere un deficitbugetar de sub 3&. România îndepline}te acest criteriu, dedoi ani, }i, pentru anul viitor, guvernul î}i propune un deficitde 2,8&. E un deficit pe care, de fapt, guvernul se va str@duidin greu s@-l ating@. Doar un exces }i o indisciplin@ major@ar putea crea probleme cu îndeplinirea, anul viitor }i în urm@torii2-3 ani, a acestui criteriu. Apoi?Datoria public@ este un alt criteriu la care România st@ nea}tep-tat de bine. 60& din PIB cere criteriul de convergen]@, iardatoria public@ actual@ se duce abia la 12& din PIB. Loc su-ficient pentru datorii, dar un exces în comportamentul finan-ciar nu poate fi tolerat pân@ la nivelul pe care îl indic@ criteriul.Economia româneasc@ nu poate înc@ rezista la o asemeneapresiune din partea datoriei publice. Nu are capacitatea de agenera fluxuri suficient de mari, pentru ca via]a pe datorie s@fie posibil@. A}a c@, pentru România, apropierea de limitaimpus@ este deja periculoas@.Un al cincilea criteriu de convergen]@ este cel legat de evolu]iacursului de schimb. Cu doi ani înainte de trecerea la euro –2014, conform program@rii BNR – România trebuie s@ intreîn mecanismul de curs de schimb fix. E o trecere, a}adar, lin@spre euro, dar intrarea în mecanismul de schimb se poate faceatunci când aprecierea monedei pe doi ani este de maximum+/- 15&. Cu toata cre}terea din ultima perioad@ pentru leu,fa]@ de media ultimilor 2 ani, varia]ia este mic@: 5,6&. A}adar,înc@ un criteriu îndeplinit. Trei din cinci criterii sunt, a}adar,îndeplinite. Cât de departe suntem, totu}i, de euro?

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

Semne bune anul are

Trei din cinci pentru euroDan SUCIU

Banca Central@ European@Banca Na]ional@ a Rom$niei

Bursa din Viena - Austria

LLaa bbuurrssaa ssiibbiiaann@@,,

Integrarea Rom$niei în UE nu a schim-bat cu nimic viziunea europenilor în ceeace ne prive}te, spun jurnali}tii de la Gar-dianul. Spania, de exemplu, men]ine obli-gativitatea vizelor de munc@, de}i m@suraîncalc@ Tratatul de aderare dintre Ro-m$nia }i UE. Autorit@]ile locale spun c@Spania a ratificat Tratatul de Aderare,f@r@ a solicita vreo completare, deci nuare cum s@ impun@ vize de munc@.Oficialii rom$ni consider@ m@sura ca fiinddiscriminatorie }i au solicitat explica]iide la ministerele de resort din Spania,dar n-au primit r@spuns. În acestecondi]ii, statul rom$n este îndrept@]it s@se adreseze Cur]ii Europene de Justi]ie.Modul în care Spania trateaz@ muncitorii

rom$ni este unic. Tratatul de Aderaredintre Rom$nia }i UE stipuleaz@ faptulc@ cet@]enilor Uniunii nu le pot fi impusevize de intrare, chiar dac@ este vorba devize de munc@. %n replic@, Ambasada Spaniei la Bucure}tia transmis c@ rom$nii nereziden]i ^nSpania, care vor s@ ob]in@ un contractde munc@ ̂n aceast@ ]ar@, pe o perioad@mai mare de }ase luni, trebuie s@ ob]in@o autoriza]ie de lucru, care, potrivit le-gisla]iei spaniole, este inclus@ ^n viz@. Potrivit comunicatului, cet@]enilor rom$ni,care nu sunt reziden]i }i doresc s@munceasc@ cu un contract de munc@^n Spania, pe o perioad@ determinat@ maimare de }ase luni, li se aplic@ m@surile

prev@zute ̂n Anexa VII a Tratatului refe-ritor la condi]iile de aderare a Rom$niei}i adapt@rilor tratatelor pe care se fun-damenteaz@ Uniunea European@.Totu}i, ^n conformitate cu prevederileAnexei VII 1.6 a Tratatului de aderare,aceast@ viz@, care autorizeaz@ munca ^nbaza unui contract ^n Spania, se va eli-bera automat, mai informeaz@ comunica-tul. Acest lucru este un avantaj pentrumuncitorii rom$ni care vor ob]ine vizagratuit, vor putea munci ̂n orice meserieindiferent dac@ ̂n Spania exist@ solicitan]ipentru acea meserie, iar dup@ un an demunc@, rom$nilor li se va aplica regimulcelorlal]i muncitori comunitari.Ambasada Spaniei mai informeaz@ c@propunerea Guvernului spaniol referitoarela cet@]enii rom$ni este mai favorabil@ fa]@de regimul aplicat statelor care au ade-rat la Uniunea European@ ^n anul 2004{i tratamentului aplicat Spaniei ̂n 1986.Ambasada Spaniei aminte}te c@ decizialuat@ de Guvernul spaniol, referitoare lacircula]ia lucr@torilor, a fost discutat@ ̂ntimpul vizitei la Bucure}ti a mini}trilorde interne }i al muncii din Spania, ^nperioada 15-16 decembrie 2006. At$tpremierul, c$t }i mini}trii rom$ni ai admi-nistra]iei }i internelor }i cel al muncii aurealizat o evaluare pozitiv@ a pozi]iei Guver-nului spaniol, }i ̂n acelasi timp au mul]u-mit pentru tratamentul acordat comu-nit@]ii de rom$ni care tr@iesc ̂ n Spania.De asemenea, Ambasada Spaniei laBucure}ti a solicitat l@muriri GuvernuluiRom$niei privitoare la forma }i con]inutuldeclara]iilor unor ^nal]i responsabili aiMinisterului Muncii al Rom$niei, citatede c@tre mediile de comunicare.Secretarul de stat ^n Ministerul Muncii,Daniela Andreescu, a declarat, miercuri,

c@ Spania ̂ncalc@ Directiva UE 38/2004,prin men]inerea obligativit@]ii vizei pen-tru rom$nii care vor s@ lucreze pe teri-toriul Spaniei mai mult de }ase luni.Potrivit Danielei Andreescu, Departamen-tul pentru Munc@ ^n Str@in@tate (DMS)a primit, prin fax, ̂ n data de 9 ianuarie,o adres@ din partea Ambasadei Spanieila Bucure}ti, conform c@reia, de la 1 ia-nuarie, rom$nii care vor s@ munceasc@^n Spania, pentru o perioad@ mai marede }ase luni, vor avea nevoie de viz@,iar ob]inerea acesteia este gratuit@."Pozi]ia mea, bazat@ }i fundamentat@ peconcluziile DMS }i ale Oficiului pentruMigra]ia For]ei de Munc@, este c@, prinaceast@ m@sur@, se ̂ncalc@ libertatea decircula]ie a lucr@torilor rom$ni, Directiva

UE nr. 38/2004 privind dreptul la liber@circula]ie }i }edere pe teritoriul statelormembre pentru cet@]enii Uniunii }i mem-brii familiilor acestora, motiv pentru caredeja am ini]iat c@tre autorit@]ile rom$ne}i spaniole o coresponden]@ pe aceast@tem@", a declarat, pentru NewsIn, DanielaAndreescu.Secretarul de stat a mai precizat c@pozi]ia oficial@ a Rom$niei va fi luat@de persoane competente s@ reprezinteRom$nia, Departamentul pentru Munc@^n Str@in@tate fiind numai o entitate despecialitate care are obliga]ia s@^n}tiin]eze pe cei ^n drept de neconcor-dan]ele sesizate }i de prejudiciile care sepot crea lucr@torilor rom$ni printr-oasemenea decizie.

FOR[A DE MUNC~ VINERI 12 IANUARIE 20078

c my b

c my b

c my b

c my b

EVENIMENT 2007

Ileana ILIE

Statul rom$n inten]ioneaz@ s@ dea în judecat@ Spania, pentru vizele de munc@, titra Gardianul, înedi]ia sa de miercuri. La zece zile de la integrarea în Uniunea European@, Rom$nia a decis s@-}icaute dreptatea la Curtea de Justi]ie European@, întruc$t Spania a hot@r$t s@ men]in@ vizele pen-tru rom$nii care pleac@ s@ munceasc@ în aceast@ ]ar@. Excep]ie de la aceasta regul@ fac doar Germania}i Austria, acestea av$nd dreptul s@ men]in@ anumite restric]ii, pe o perioad@ limitat@ de timp.

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVIDILEANA ILIEILIELIA-ALEXANDRA BALTADOR - secretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~ CONTINENTCAMERA DE COMER[, INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIUNOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care

pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

Spania discrimineaz@ muncitorii rom$ni?

Sibiu, Capital@Cultural@

European@© S

cott

Eas

tman

© S

cott

Eas

tman