pag. 20

NR. 1307FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

14 - 20 august 201920 pagini 1,5 lei

Directorul Oracle România acuzat de luare de mită, născut şi crescut la Piteşti

pag. 7

Eliton Trans este o companie de elită în transportul rutier ce angajează șoferi autocamion, cu sau fără experiență, pentru transport de marfă, internaţional şi intern pag. 18

De Sfânta Maria, S.C Vinalcool Argeșurează tuturor salariaților, colaboratorilor și clienților multă sănătate și fericire alături de cei dragi!LA MULȚI ANI!

Director, dr. Marian Drăgușin

Fie ca Sf. Fecioară Maria să vă ocrotească, să vă călăuzească pașii și să vă lumineze calea! LA MULȚI ANI!

Nicolae Ivănescu

Fie ca toate întâmplările frumoase și spiritul acestei zile să vă însoțească pretutindeni. Vă doresc o zi de Sf. Maria cât mai frumoasă!

Deputat A.L.D.E. Andrei Dominic Gerea

De Sfânta Maria, zi sfântă, să se răsfrângă asupra dumneavoastră toată bunătatea și dragostea izvorâte dintr-o inimă mare. LA MULȚI ANI!

Emilian Dragnea, prefect de Argeș

Vor fi , cu siguranță, unii ci-titori, în special din rândul

administrației publice din județ, care vor spune că sunt un fel de cârcotaș negativist după ce vor citi acest titlu. Îi voi contrazice și o voi face argu-mentat.

Da, Argeșul e în secolul XXI doar la suprafață. În profunzi-

me și în prea multe locuri și localități, Argeșul e în comuna primitivă. Cum să nu fi e în comuna primitivă când sub nasul autorităților mai multe familii din comuna Leordeni și-au folosit copiii ca să fi lmeze secvențe pornografi ce înfi orătoare trimi-se apoi pe bani grei clienților din Germania? Cum să nu fi e Argeșul în comuna primitivă când la Pitești rețelele de cerșetorie acționează ne-stingherite din nou - după oripilan-tul caz de la Berevoești (alt exemplu de situație de comună primitivă) - și

strâng în fi ecare după-amiază de luni bune bani de la cei pe care îi pun să cerșească, în special în zona Casa Cărții și pe Calea București?

Cum să nu fi e Argeșul în comu-na primitivă când mii de gos-

podării din mediul rural au WC-uri în fundul curții, drumuri neasfaltate și utilități... lipsă?

În ultimele săptămâni, mai mulți cetățeni din diferite comune din

județ au venit la redacția Jurnalul de Argeș să ne sesizeze că în respectivele localități, în plină vară, apa este opri-tă zile sau săptămâni în șir. E normal așa ceva? Nu, e aberant, revoltător.

Și în timp ce multe sate din Argeș sunt înapoiate din punct

de vedere al civilizației, mai-marii județului merg la zile de comune, dau pe bandă rulantă diplome și tro-

fee stupide, autoritățile aplaudă din-tr-un spirit gregar, iar localnicii se mulțumesc cu un spectacol și niște bere sau mititei gratis, uitând că dez-voltarea unei comune nu înseamnă să ai burta plină o dată pe an.

Iar dezvoltarea unui județ nu în-seamnă să ai încă zeci de școli

fără grup sanitar propriu, minore abuzate sexual și oameni ținuți ca sclavi în curțile romilor timp de mai mulți ani. Dezvoltarea unui județ precum Argeșul nu înseamnă să ai funcționari publici plătiți cu salarii nesimțite și care nu fac mai nimic pentru comunitate. Dezvoltarea unui județ precum Argeșul nu în-seamnă să ai parlamentari pentru care sinecura și pensia ulterioară sunt singurele obiective.

Denis Grigorescu

Punctul pe Y Argeşul, mai aproape de comuna primitivă decât de secolul XXI

De la Alexandra de la Caracal, la Alexandra de la Răteşti

O minoră de 15 ani, ademenită şi şantajată să se culce cu trei bărbaţi. Unul are dosar de proxenetism

Deși părinții (foto stânga), care ne-au vizitat la redacție și ne-au povestit totul, au sesizat poliția, aceasta n-a chemat pe niciunul dintre ei la audieri Purtătorul de cuvânt al IPJ Argeș: ”Suspecții nu au fost găsiți acasă”

pag. 4

Un ONG din Bucureşti cere caterisirea preotului Brînzea

Călătorul şi corul. De la Topoloveni la Goteborg şi înapoi...Şeful Inspecţiei Muncii a împlinit 40 de aniCa s-o spunem mai pe şleau, Oprescu s-a sărbătorit la cabana lui LeauConsilierii din Ştefăneşti s-au opus ca primăria să cumpere stadionul Dacia

Corpul de Control al premierului Viorica Dăncilă confi rmă: nereguli la Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pag. 18-19

pag. 10-11

pag. 2

pag. 3

Nr. 1307 (14 - 20 august 2019)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Primarul Ionică, tot mai îngrijorat că, de la o vreme, Gabriela Zoană dă târcoale Primăriei Pitești. Nu se știe dacă în scop electoral sau sexual.

Din Din

Culise...Culise...

Ducele de Albota și vicele Ion Mînzînă, invidioși că Boteniul a devenit comună de interes

turistic național de când primarul Vasile Leau a organizat, la cabana sa, ziua de naștere pentru șeful

Inspecției Muncii pe țara noastră, măi-măăăi!

Sunt supărat fl eașcă, șefule! Hai că nu ne-a invitat Mihai Oprescu la ziua lui, pe mine și nici pe dumnea-ta! Dar nici măcar pe doctorul Manu pentru autopsie,

dacă tot vor să-i facă felul lui Valeca?

Mihai Oprescu, modest cum nu îl știe nimeni, își face singur portretul-robot în noua funcție

de șef al Inspecției Muncii pe țară.

Ăsta e dezavantajul unei funcții mari la București. Obligat să privești numai în sus, dai cu

capul de pragul de jos...

Traian Băsescu se miră că Justiția își revine: „Dosarul Caracal este testul care va arăta dacă justiţia din România este capabilă să aplice legea”. Dorin Mărășoiu, PSD, începe să-i

fi e rușine de noile culmi atinse de partid: „Unii se încălzesc să fi e șefi peste cenușa partidului”. Bebe Ivan, primar Băbana, salută

deșertifi carea zonei dintre Pitești și Bă-bana: „Până se declară Pădurea Trivale arie protejată, rămâne stepă!”. Sorin Ovidiu Vântu (SOV), fost șef

de securiști și ziariști, îl invidiază pe Io-hannis pentru capacitatea de a vorbi fără să spună nimic: „D-le președinte, am fost un bou”. Cornel Ionică, primar Pitești, îl feli-

cită pe președintele Valeca pentru viteza

cu care pierde funcțiile argeșenilor din Guvern: „Suntem la guvernare, dar cu oamenii altora”. Bobi Marinescu, patron fi rmă de

construcții, recunoaște că a greșit când a dat garanție la reparația podului: „Noi am respectat proiectul care ne-a fost impus spre execuție”. Cătălin Rădulescu, deputat PSD,

și-a pus mitraliera la tâmplă: „Fetele sunt trafi cate într-o rețea de crimă organizată, protejată de judecători, procurori, polițiști și poate chiar politicieni din zona de sud a țării: Olt - Dolj - Mehedinți - Argeș”. Răzvan Cuc, ministrul Transportu-

rilor, a înnebunit, nu vrea să dea șpagă: „Compania spaniolă care se ocupă de Lu-goj-Deva șantajează”.

Pentru că pe 10 august a schimbat prefi xul, împlinind 40 de... (primă)veri, șeful Inspecției Muncii pe țară, Mi-hai Oprescu, a sărbătorit la cabană. Iar locația aleasă, ca-bana Păducel a primarului Va-sile Leau din Boteni, precum și prezența unora dintre PSD-iști, în oglindă cu absența altora, a constituit un lung prilej de bârfe și ipoteze. Cert e că bus-tul lui Petre Țuțea din centrul comunei Boteni a fost plăcut surprins de faptul că pe lista invitaților s-au afl at politicieni cu multă dragoste pentru cultu-ră, ca primarii Cornel Ionică de la Pitești și Ion Georgescu de la Mioveni. Dar și mulți polițiști și oameni de afaceri, prieteni ai sărbătoritului, altfel persoane cu multă aplecare spre carte în general și fi losofi e în mod spe-cial. Nimeni n-a simțit absența de la petrecere a unor PSD-iști argeșeni afl ați în declin, precum Șerban Valeca, Dan Manu, Ion Mânzână sau ducele de Albota, Ion Dumitru. Des-pre aceștia din urmă am afl at că au fost șterși cu creionul chimic de pe lista invitaților, conside-rându-se că sunt la apus de ca-rieră și oricum au un defi cit de

popularitate care ar afecta foaia de parcurs profesional a soților Simona și Mihai Bucura Opre-scu. La petrecere era așteptată și Viorica Dăncilă, numai că premierul, puternic afectată de faptul că a trebuit să-l demită pe argeșeanul Marius Pârvu de la președinția ANPC, intrând astfel în dizgrația șefului PSD Pitești, Cristian Gentea, a ui-tat pur și simplu locația unde trebuia să ajungă. Și în loc să ajungă la Boteni, la ziua lui Mi-hai Oprescu, a ajuns în apar-

tamentul Gabrielei Zoană din București. Și încă ceva! Deși existaseră indicații ca la Boteni să fi e invitată și Maria Dinu, administratorul public al Con-siliului Județean, ea a fost omi-să. Motivul? Că pe așa-numita ”Lista Mariei”, apărută în presă și care conținea numele câtorva tineri de perspectivă din PSD Argeș, numele soților Oprescu n-a apărut nici măcar ca o glu-mă bună. La mulți ani, Mihai Oprescu! Să-ți trăiască funcția! Și calculatorul...

Ca s-o spunem mai pe şleau, Oprescu s-a sărbătorit la cabana lui Leau

Aoleu, ce cotoroanță! N-o să scap doar cu o clanță...

He, he, he! Chiar dacă m-au curățat, CV-ul mă recomandă ca viitor deputat...

Demis de la șefi a ANPC, Marius Pârvu, ca și Gabriela Zoană, vrea ceva în compensație după

funcția de top deținută la nivel național.

ELECTRO-CUTARE

Jucătorii și galeria FC Argeș vor afi șa bannere în memoria lui Halagian, la derby-ul cu ”U” Cluj

Sâmbătă, 17 august, înainte de începerea partidei cu Universitatea Cluj, jucătorii FC Argeș vor afi șa un banner special în memoria re-gretatului Florin Halagian și vor burta banderole negre, inițiativa fi -ind a conducerii clubului alb-violet și a președintelui Cristian Gentea. Un banner în memoria antreno-rului care a adus cele două titluri naționale la Pitești va fi afi șat și de galeria alb-violetă. Mai trebuie spus că marți, 13 august, vicepreședintele Ion Mânzână a depus, din partea CJ Argeș, o coroană la București, la catafalcul lui Florin Halagian.

Amenajarea centrului Câmpulungului durează cât cincinalul lui Ceauşescu

În urmă cu ceva timp, făcând referire la situaţia proiectului de reabilitare a centrului istoric și a Complexului ”Kretzulescu” din Câmpulung, primarul Liviu Ţâro-iu spunea că, pentru a avea situaţia lucrărilor publice sub control, va

încerca să colaboreze doar cu fi rme locale. Asta fi indcă cei de la Grup Corint Alba au blocat megaproiec-tul cu fi nanţare europeană pe vre-mea lui Călin Andrei și au lăsat un parc distrus și Băile ”Kretzulescu” în ruine.

Și așa s-a întâmplat deseori, însă degeaba a putut Ţâroiu să aibă localnici la execuţie, fi indcă acum e afectat și el de comportamentul indolent al constructorilor. Amena-jarea Pieţei Primăriei Câmpulung a fost contractată de către asocie-rea de familie a fi rmelor Ratelen și Group Concif cu patronii, Răuţoiu, de pe Valea Dâmboviţei. Lucrările au început pe 28 iulie 2018, costă peste șase milioane de lei și trebu-ia să fi e încheiate în ianuarie 2019. Numai că fi nalizarea investiţiei este departe! Constructorul benefi ciază lunar de indulgenţa Primăriei, pri-mind noi și noi termene de lucru, iar amenajarea pieţei continuă să fi e un șantier care va fi închis, în cel mai bun caz, peste câteva luni. Asta și pentru că cele două fi rme execu-tante sunt prinse și în alte lucrări mari în zona Muscel, iar la Câmpu-lung trebuia să înceapă reabilitarea Bulevardului Pardon încă de la în-ceputul verii.

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1307 (14 - 20 august 2019)

Angela Merkel și Emanuel Macron de Mioveni bat șaua să priceapă Șerban

cum ar fi un Valeca-exit fără acord. ÎPS Calinic, dezlegând de farmecele politice

mitraliera deputatului Rădulescu.Senatorul Șerban Valeca a afl at că singura scofală pentru

care merită să fi i șef la PSD Argeș e că tu faci lista și te pui primul la Parlament.

PSD Argeș e pe val! Încă puțin și se îneacă în aval...

Îți fac hatârul, Cătăline, deschid cartea pentru tine! Uite, se arată limpede, de la anul rămâi

doar revoluționar, nu și parlamentar...

Știu, Simona, ca vrei să-mi iei locul! Însă ai grijă ce-ți dorești, că vine Zoană pe locul tău la

Camera Deputaților...

Irinel BădulescuAfl at în concediu săptămâna trecută la

mare, caporalul Irinel Bădulescu, care face parte din Batalionul 30 Vânători de Munte „Dragoslavele” din Câmpulung Muscel, a salvat de la înec un băiețel de 10 ani chiar în momentul în care acesta era tras în larg de curenții puternici. Multiplu campion mondial la kickboxing, Irinel Bădulescu are un sufl et mare, având grijă de un om al străzii și de mai mulți copii de la un centru din Câmpulung Muscel. Pentru că a salvat viața unui copil și pentru numeroasele sale fapte caritabile, Jurnalul de Argeș îl declară pe Irinel Bădulescu Omul Săptămânii.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

„Motivul pentru care Ecaterina Andronescu a fost schimbată, hilar şi absurd” Este de părere Adrian Voica, liderul SIPA Muntenia

Chiar dacă șefa Educaţiei, Ecaterina Andro-nescu, a fost recent debarcată, liderul sindical din învățământul argeșean, Adrian Voica, nu se bucură: „Pretextul pentru care a fost schimbată a fost hilar și absurd. A dat o lecţie civică pe care și eu o aprob: că nu trebuie ca elevii să se suie în mașini cu străini - cum nici ca șofer nu trebuie să iei străini în mașină. Trebuie să ne mai și ferim. Nu s-a referit la fata moartă, ori-ce moment e bun pentru a atrage atenţia. Dacă nu există navetă, oamenii să meargă la aleșii lo-cali să spună. Numai că dna Andronescu era oricum propusă pentru schimbare din motive politice. Pentru noi, toţi miniștrii au fost o apă și un pământ. Fiecare vine cu reforma și noi culegem roadele. Aplică directive UE, directive politice, de partid etc., iar nenorocirea e poli-tizarea învăţământului: chiar un director cu bune intenţii, nu poate duce nimic la îndeplini-re din planul managerial. Dacă partidul are alte idei, toţi execută. Cheltuirea banilor, dotarea școlii, ţin de consiliile locale. Iar la noi nici na-veta profesorilor nu se plătește - vezi la Popești, Slobozia, partea de sud a judeţului - și trebuie să ne judecăm de ani de zile”, mai spune Adrian Voica. Călin Popescu

Președintele PNL Argeș, Adrian Miuțescu, a abordat, la conferința de presă de marți a organizației județene, problema UAT-urilor din Argeș care au început să aibă probleme în suportarea unor cheltu-ieli devenite prea mari, făcând o analiză a cauzelor care au dus la această stare de lucruri.

„Sunt primării care nu mai au bani să plă-tească pentru utilități, iluminat public, gu-noi... La ora actuală s-a ajuns ca facturile la utilități în județul Argeș să ajungă atât de mari încât primăriile să nu mai poată achi-ta aceste servicii. Vă dau un exemplu din zona de nord a județului, unde este barajul Vidraru. Cade apa pe noi, avem cea mai bună apă din România, îi alimentăm și pe cei din București. Cu toate astea, prețurile în partea de nord a județului, în Curtea de Argeș, sunt foarte mari, deși ar trebui să fi e printre cele mai mici prețuri din țară,

pentru că avem o sursă inepuizabilă de apă bună; cu toate astea, din cauza inefi cienței instituțiilor care se ocupă de administrarea și de furnizarea acestor utilități. Corupția din sistem, banii cheltuiți aiurea, adminis-trarea inefi cientă, oameni care sunt plătiți cu sume nejustifi cate, toate astea măresc prețurile la utilități în județul Argeș. V-am dat un exemplu clar și elementar, apa, dar sunt multe alte servicii care generează mari probleme care afectează buzunarul nos-tru, al tuturor, al cetățenilor: apa, gazele, gunoiul… Combustibilul solid - lemne-le adică - a ajuns la ora actuală să creas-că prețul la lemne în județul Argeș și în România extraordinar de mult. Cade pă-durea pe noi, cade barajul pe noi, cu toate astea în Argeș prețul este foarte mare. Asta înseamnă un nivel de trai scăzut, asta în-seamnă cheltuieli mari și cei care benefi ci-ază și trăiesc bine sunt această brumă de

acoliți ai PSD-ului și ai puterii județene. Iată, după cum am afl at, 180 de salariați ai Consiliului Județean sunt duși în conce-diu la mare pe banii Consiliului Județean. Și atunci, cum să fi u impasibil la așa ceva? Iar pe noi, Partidul Național Liberal, ne interesează foarte mult, de asta nu am vo-tat acest buget găunos, mincinos, la nivel județean, pentru că nu era realist, nu făcea altceva decât să satisfacă clientela, lăsând deoparte reparația drumurilor. În timp ce drumurile județene au ajuns printre cele mai proaste din țară, se face numai plata salariilor și a benefi ciilor către o anumită structură, care îi slujește și îi susține pe cei din conducerea județului”.

Liderul liberal a mai precizat că se lucrează în continuare la întocmirea documentației pentru demiterea președintelui CJ Argeș, Dan Manu, în această toamnă.

A.C.

Preşedintele PNL Argeş, Adrian Miuţescu:

„Cade pădurea pe noi, cade barajul pe noi şi în Argeş avem cele mai mari preţuri din ţară la apă şi lemne”

Primărița Jenica Dumitru: „Este rea-voință sau sunt interese murdare”

„Voi repune proiectul pe ordi-nea de zi la ședința următoare. Consilierii locali nu au votat proiectul, deși creșa o prinsesem la rectifi care să o plătim integral, însă ei nu au votat nici rectifi ca-rea. În ceea ce privește stadionul din Ștefănești, am negociat să îl plătim în tranșe. Sunt resurse fi nanciare pentru achiziționarea stadionului. Consilierii locali nu au citit expunerea mea și nici nota de fundamentare, unde ar fi regăsit sursa de fi nanțare. Fie este rea-voință, fi e sunt intere-se murdare, ca la Ștefănești. De un an duc negocieri cu Dacia Renault, ca în fi nal să nu voteze Consiliul Local... Consiliul Lo-cal Ștefănești lucrează, ca de obi-cei, împotriva orașului”, spune primărița Jenica Dumitru.

Dorin Bărbuceanu: „Doamna primar a fost la o negociere fără să aibă lângă dumneaei nici măcar un consilier local”

Am discutat și cu consilierul local Dorin Băr-buceanu legat de motivele respingerii proiec-tului de hotărâre inițiat de către primărița de la Ștefănești. ”Sunt mai multe motive pentru care a fost respins proiectul. Unul ar fi sursa de fi nanțare, faptul că doamna primar a fost la o negociere fără să aibă lângă dumneaei nici măcar un consilier local. Nu se face o negoci-ere de unul singur. Nu există la documentația depusă nimic care să ne arate cât este necesar fi -nanciar pentru ca această bază sportivă și creșa să poată fi readuse pe linia de plutire, să poată deveni funcționale, ele sunt lăsate de cinci ani în paragină. E posibil să fi e vorba de câteva mi-liarde lei vechi sau milioane de euro, nu știu. Și nu știu de unde ar putea fi luați acești bani, în condițiile în care bugetul pe 2019 a asigurat doar partea de funcționare.

Dacă se vor găsi soluții să achiziționăm sta-dionul, nu se specifi că nicăieri cât va cos-ta reabilitarea. Doamna primar a depus doar o documentație subțire. Fiind vorba de achiziționarea unui bun ce depășește cu mult posibilitățile bugetului local, eu consider că ar fi fost indicată și o consultare a populației. La ora actuală, la Ștefănești mai sunt surse fi nan-ciare doar pentru subzistență. Și aș vrea să vă mai spun ceva: Consiliul Local Ștefănești este

unul responsabil și cu oameni cărora le pasă de comunitate”, ne-a declarat Dorin Bărbuceanu.

În expunerea de motive privind viitoarea achiziție, primărița de la Ștefănești a scris, prin-tre altele, că „cetățenii localității și-au manifes-tat în repetate rânduri dorința de a «recupera» stadionul, pe care ei îl percep ca aparținând de drept localității. Consider că, dacă nu din sen-timent de mândrie civică, măcar pentru sănă-tatea generației viitoare, efortul fi nanciar de a achiziționa și moderniza baza sportivă trebuie făcut”.

Inițial, la începutul lunii iunie, Primăria Ștefănești a cerut Daciei ca plata sumei de 1,36 milioane de euro pentru stadion să fi e făcută în cinci tranșe. Numai că reprezentanții uzinei s-au opus, plata urmând a fi făcută în trei rate egale. Prima rată va fi plătită în termen de 30 de zile de la data semnării contractului, a doua – în ianuarie 2020 și a treia – cel mai târziu în ianuarie 2021.

În ceea ce privește creșa, suma de 128.000 euro va fi plătită într-o singură tranșă.

Denis Grigorescu

Consilierii din Ştefăneşti s-au opus în masă cumpărării stadionului de la uzina Dacia

După aproape un an de negocieri și blocaje, Primăria Ștefănești vrea să cumpere de la Dacia baza sportivă din oraș și fosta creșă. Numai că viitoarea achiziție este blocată, asta după ce toți consilierii locali din Ștefănești au

respins proiectul de hotărâre înaintat de către primărița Jenica Dumitru. Proiectul va fi repus pe ordinea de zi la ședința Consiliului Local Ștefănești din 22 august.

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1307 (14 - 20 august 2019)

Cu ocazia zilei Adormirii Maicii Domnului urez

tuturor argeșenilor multă sănătate și fericire alături de

cei dragi.LA MULȚI ANI!

Deputat PNL, Dănuț Bica

Cu ocazia Adormirii Maicii

Domnului, Primăria Ciofrângeni urează tuturor locuitorilor comunei sănătate

și realizări pe toate planurile.

LA MULȚI ANI!Primar,

Dorin Panțeru

Primăria Bogați vă urează de Sfânta Maria

multă sănătate, fericire și un

căldurosLA MULȚI ANI!

Primar, Ion Gârleanu

În această zi specială vă transmit cele

mai sincere urări. Să aveţi o viaţă

plină de bucurii, iar Sfânta Maria să vă ocrotească mereu.

La mulţi ani de ziua numelui tău! Moloiu Ionel,

Primaria Hârsești

Fie ca lumina Sfi ntei Marii

să vă lumineze vieţile și

mintea mereu! La mulţi ani!

Boncea Dragoș Nicolae, Primăria Poienarii de Argeș

Primăria și Consiliul Local Popești vă

doresc ca de Sfânta Maria, zi sfântă, să se răsfrângă asupra voastră

toată bunătatea și dragostea ce izvorăsc dintr-o

inimă mare. La mulţi ani!

Primar Mihai Ion

Cu ocazia sărbătoririi

numelui, primiţi un călduros “La

mulţi ani”, multă sănătate, multe realizări și tot ce

vă doriţi lângă cei dragi. La mulţi ani!

Dumitrescu George, Amfora

Plus Trans

Fie ca toate împlinirile

frumoase, sănătatea și spiritul acestei

zile să vă însoţească pretutindeni. Vă

doresc o zi de Sf. Maria cât mai

frumoasă! Popa Gabriel,

primar Albeștii de Argeș

După o tragedie devenită națională, ba chiar internațională, pentru că subiectul a ajuns și în presa din Europa, drama de la Ca-racal ar fi putut măcar să schimbe ceva în so-cietatea asta condamnată parcă la indiferență din partea instituțiilor statului. Sau cel puțin așa speram noi. Noi, cei de rând, care plătim taxe și impozite din ce în ce mai mari și, în schimb, primim din ce în ce mai puțin. Nici măcar siguranța că fi ii și fi icele noastre pot ajunge liniștiți la școală fără a pica în plasa rețelelor de trafi canți, în aceste vremuri în care, în loc să ne apere, oamenii legii pac-tizează în chip criminal cu interlopii. Așa cum se profi lează a fi în dosarul ororilor de la Caracal. Și câte asemenea fărădelegi, încă în fașă sau petrecute deja, dar încă nespuse de nimeni, n-or mai fi ?! Nu știe nimeni, pen-tru că nimeni nu spune nimic, într-o pro-fund nedreaptă, condamnabilă și criminală inerție. Părinții Alexandrei de la Rătești,

Argeș, au venit la redacția noastră ca la o ul-timă soluție că strigătul lor de ajutor le va fi auzit. Că nu va avea și Alexandra lor soar-ta Alexandrei de la Caracal. Ne-au povestit cum fetița lor a fost batjocorită, în primăvara acestui an, de trei consăteni, dintre care unul face parte dintr-o rețea de prostituție care trimite fete la produs în Irlanda, Marea Bri-tanie și Germania.

„Am o fetiță de 15 ani și, în urmă cu ceva vreme, și-au bătut joc de ea trei nenorociți de la noi din sat; doi sunt oameni însurați. Am venit la ziar pentru că noi am sesizat Poliția încă de pe 22 iulie a.c și nu s-a luat nicio măsură. Nici măcar nu i-au chemat la declarații. Am fost, ne-am interesat, ni s-a spus să așteptăm. Ce să așteptăm nu știu… Cu ea s-a întâmplat în martie și noi am afl at după două luni. Primul este Florin Ogaru, zis Bilă, care este și însurat și are o fetiță. Alexandra ne-a zis că a sunat-o el. I-a trimis

mesaje pe messenger, a corupt-o. A luat-o de la școală, s-au dus la hotel. Ea are 15 ani, el - 22. I-o fi dat vreo țigară, că se ocupă și cu asta, are femei la prostituție... Ăsta a corupt-o prima dată. A dat-o și la altul, Marian Ră-ducu Ciufl ea. Ăsta a șantajat-o pe mesaje că, dacă nu vrea, o spune lui taică-său. Ea, de frică, s-a dus și cu ăsta. Tot prin șantaj. Deci, au șantajat-o. Al treilea era prietenul ei, Ma-rian Ogaru. La început, ea ne-a zis că a vio-lat-o, dar apoi nu a mai spus așa. «O fi având ea 15 ani și jumătate și a fost cu acordul ei, dar este totuși minoră! Asta nu înseamnă să așteptați ca să mai ia și alte fete...», le-am spus polițiștilor. Repet, unul din ei are dosar penal pentru trafi c de persoane”, ne-a decla-rat Adina Anghel, mama fetei.

„Putea să o ia, o ducea afară din țară, cum fac ei. În ziua de azi îți face buletin, te face de 20 de ani!”, spune și tatăl, Gheorghe Anghel, care ne-a mai declarat: “Unul dintre ei m-a sunat chiar pe mine și mi-a zis direct: «Poți să te duci oriunde, că eu am apele făcute». Cu alte cuvinte, că are aranjate lucrurile. Nu s-a luat nicio măsură, nu i-a chemat la declarații, nu i-a deranjat nimeni. Am fost eu la Poliție pe 8 august. Mi-au spus că nu o să am câștig de cauză”.

Alexandra este elevă în clasa a X-a la Co-legiul Tehnic ”Dimitrie Dima” din Pitești, însă părinții se gândesc cu groază că, în cu-rând începe școala, și va trebui să ia maxi-taxi pentru a ajunge la ore. Sau o mașină de ocazie, ca Alexandra de la Caracal...

Ne-am documentat și am afl at că, într-ade-

văr, unul dintre cei acuzați, Răducu Marian Ciufl ea, are un dosar de proxenetism deschis în 2017 pentru apartenență la o rețea care acționa prin metoda lover boy, trimițând fete în Irlanda, Marea Britanie și Germania. Bărbatul a fost ridicat chiar de mascați și arestat ulterior la domiciliu. Ciufl ea Răducu Marian făcea parte dintr-o rețea națională cu ramifi cații în București, Dâmbovița, Timiș și Ilfov, însă acum este liber ca pasărea ce-rului, și acasă. „Asta e justiția la noi, în Ro-mânia”, spune cu năduf Gheorghe Anghel, tatăl fetei.

Purtătorul de cuvânt al IPJ Argeș: ”Suspecții nu au fost găsiți acasă”

„Dosarul este pe viol, așa cum s-a făcut sesizarea, iar noi trebuie să verifi căm aceste aspecte. Au fost făcute citații la domiciliu, vor fi audiați toți trei. Problema este că nu au fost găsiți până acum, doi dintre ei au fost plecați din țară. Deși noi am fost sesizați la două luni de la faptă, cercetările nu stau pe loc. Mai mult, a fost sesizată Direcția pentru Protecția Copilului pentru anchetă socială”, ne-a spus Mădălina Epure, purtător de cu-vânt al IPJ Argeș. Nu-i de râs și de plâns în același timp? Și dacă n-a fost viol, nu e totuși act sexual cu o minoră, atâta timp cât fata avea 15 ani, iar asta e o infracțiune gravă?

Alina Crângeanu

De la Alexandra de la Caracal, la Alexandra de la Răteşti

O minoră de 15 ani, ademenită şi şantajată să se culce cu trei bărbaţi. Unul are dosar de proxenetism

Părinţii fetei, Adina și Ghe-orghe Anghel, îl indică pe Marian Răducu Ciufl ea drept unul dintre cei trei care au șantajat-o sexual pe fata lor

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1307 (14 - 20 august 2019)

La mulţi ani și mult noroc în această

zi specială! Vă doresc să vi se îndeplinească

toate dorinţele!Preda Vasile,

primar Valea Danului

Fie ca din această zi sfântă, în drumul

lin al vieţii voastre să răsară mereu câte-o rază de soare care să

vă aducă fericire și bucurie. La mulţi ani

de Sfânta Maria!Miriţă Vasile Tudorel,

primar Schitu Golești

De Sfânta Maria, zi de mare

sărbătoare, primiţi din partea mea cele mai sincere urări de bine, sănătate, mult noroc și împlinirea tuturor dorințelor!

Benonie Ștefan, primar Aninoasa

Cu ocazia sărbătoririi numelui, primiţi un călduros

“La mulţi ani”, multă sănătate, multe

realizări și tot ce vă doriţi lângă cei dragi!

LA MULŢI ANI! Consiliul Local și

Primăria Mălureni, Primar Bucălie Florian

De Sfânta Maria, zi sfântă, să se

răsfrângă asupra dumneavoastră

toată bunătatea și dragostea izvorâte dintr-o inimă mare.

LA MULȚI ANI! Consiliul Local și Primăria Izvoru,

primar Neguţ Claudiu Ionuţ

Cu ocazia Adormirii Maicii

Domnului, Internațional

Lazăr Company are plăcerea să vă

ureze tot binele din lume.

LA MULȚI ANI!Manager,

Benone Lazăr

Direcția pentru Sport Argeș vă

urează de Sfânta Maria multă

sănătate, fericire și un călduros

LA MULȚI ANI!Director,

Liviu Popescu

Fie ca Sf. Fecioară

Maria să vă  ocrotească, să vă  călăuzească pașii și să vă lumineze

calea. LA MULȚI ANI! Primăria Recea,

primar Pană Marin

Fie ca toate întâmplările

frumoase și spiritul acestei zile să vă  însoțească pretutindeni.

Vă doresc o zi de Sf. Maria cât mai

frumoasă!Primăria Teiu, Dumitru Florin

Primăria Călinești vă urează de Sfânta Maria

multă sănătate, fericire și un

căldurosLA MULȚI ANI!

Primar, Gheorghe Ionescu

Cu ocazia Adormirii Maicii Domnului,

SC Salubris Pitești urează tuturor sărbătoriților

sănătate și realizări pe toate planurile.

LA MULȚI ANI!Director,

Gabriel Sabie

Fie ca toate întâmplările

frumoase și spiritul acestei zile să vă însoțească pretutindeni. La mulţi ani!

Deaconu Georgel Cristinel,

Primăria Cuca

„Dracula Bike” pe 17 augustSâmbătă, 17 august, Serviciul Public Județean

Salvamont Argeș (instituție fi nanțată integral de Consiliul Județean Argeș) organizează, în cadrul ”Sărbătorilor Argeșului și Muscelului”, concursul de ciclism montan ”Dracula Bike”.

Startul se va da din punctul Călugărița. Acesta se afl a la 3 km distanță de barajul Vidraru, pe fi rul catre Cumpăna (drumul neasfaltat).

De aici se vor parcurge 9 km până la baza urcă-rii în Curmătura Runcurelei, unde va fi un post de control la care se vor valida foile de concurs, după care concurenții vor veni înapoi, spre sosire, urmând același parcurs. Distanța totală: 18 km. Altitudine totală cumulată: 390 metri. Nivel mediu.

Înscrierea se va face pe baza unei fi șe prin care concurentul se angajează să participe pe proprie răs-pundere. Înscrierile se pot face la tel. 0248/224488 sau e-mail salvamontarges@yahoo.com ori la start, în ziua concursului, până la ora 11:30.

Clasamentul va fi unul general, iar fi ecare parti-cipant care ia startul va primi un tricou de ciclism inscripționat cu logo-ul Dracula Bike. Portul căștii va fi obligatoriu, minorii vor avea acordul părinţilor în scris ori părinții vor fi prezenți la start pentru a semna cererea de participare la concurs.

Concursul se adresează familiilor, copiilor, amato-rilor de sport în natură.

Nu se va percepe taxă de participare. Startul se va da la ora 12:00, iar festivitatea de premiere va avea loc după sosirea ultimului concurent.

Coordonatele locului de start: N 45 22.395’, E 24 37.011’. Marian Staicu

Săptămâna trecută, Ocolul Silvic Carpathia a capturat un urs agresiv și l-a relocat într-o zonă izolată, departe de așezările umane. Prioritatea Conservation Carpathia în ges-tionarea fondurilor cinegetice este evitarea confl ictelor. În cazul în care toate măsurile de prevenție nu dau rezultate, în funcție de gravitatea situației, se iau măsuri legale suplimentare.

Încă din această primăvară, locuitorii din zo-nele Valea lui Andreiaș, Valea lui Maldăr și Iaz, comuna Rucăr, județul Argeș, au fost deranjați în permanență de un urs care le-a atacat frecvent gospodăriile și care a omorât mai multe anima-le domestice. Ursul a fost atent monitorizat, iar echipa de intervenție CARPATHIA a luat diferite măsuri pentru a-l îndepărta, dar fără a avea succes pe termen lung.

În cadrul acțiunilor de gestionare a interacțiunilor dintre oameni și animalele sălbatice, Ocolul Sil-vic Carpathia, în calitate de gestionar al fondu-lui cinegetic 22 Rucăr, a solicitat în luna aprilie Ministerului Mediului o derogare pentru captu-

rarea și relocarea acestui urs. La fi nalul lunii iu-lie s-au obținut toate aprobările legale din partea autorităților de mediu și, la mai puțin de două săptămâni, ursul a fost capturat. Acțiunea s-a desfășurat în noaptea de 8/9 august, în prezența unui medic veterinar, fi ind coordonată de perso-nalul specializat din echipa de intervenție a Oco-lului Silvic Carpathia. După capturare, ursul a fost sedat și relocat într-o zonă izolată, gestionată de aceeași structură, departe de așezările umane. În cazul în care această măsură nu va avea succes, vor fi luate măsuri suplimentare.

„În calitate de gestionari ai faunei cinegetice din zonă, am depus și vom depune în continuare toate eforturile necesare pentru a preîntâmpina și minimiza nivelul pagubelor produse de animalele sălbatice. Acționăm în toate punctele în care ni se semnalează prezența animalelor sălbatice în in-travilan și luăm măsuri de îndepărtare a acestora. Pe lângă problematica urșilor, pentru a menține mistreții departe de grădini, am organizat diverse activități pentru îndepărtarea lor de sate și, unde măsurile nu au avut succes, din sezonul trecut până în prezent, au fost extrași 23 de mistreți din livezile private, grădinile și pășunile din imediata vecinătate a localităților. Conservation Carpathia a acordat fermierilor în anii 2018 și 2019 mai mult de 60 de compensații, fonduri suplimentare în plus față de plățile ofi ciale de compensare date de către Ministerul Mediului, iar proprietarii au con-venit să îmbunătățească îngrădirea proprietăților lor, pentru a opri mistreții. În zone atacate des am instalat garduri electrice (avem 6 în acest mo-ment) și încercăm să obținem fi nanțare să avem mai multe la dispoziție pentru instalarea tempora-ră în intravilan sau la stânele din zona de proiect CARPATHIA”, declară Adrian Aldea, biolog ma-nagement faună, și Bogdan Sulică, șef echipă de intervenție rapidă FCC.

Denis Grigorescu

Urs agresiv relocat de pe Valea lui Andreiaş, Argeş

Cel mai mare târg al sudului, joi, la Izvoru

Afl at la cea de-a doua ediție, târgul de Sf. Marie de la Izvoru este așteptat, joi, 15 august, cu nerăb-dare de localnici și nu numai. Cu muzică, lău-tari, tonete cu bunătăți, cu înghețată, vată pe băț, mici și bere îi așteaptă, și în acest an, organizatorii, pe cei care vor lua calea sudului în această zi de mare sărbătoare. „La Izvoru, să-mi iau ie din târg, de Sfântă Marie!” este motto-ul devenit ge-neric al evenimentului.

A.C.

România Unită

Unită Românie,Sub Sfi ntele Marii,Lumină și mândrieDe-a pururea ne fi i! Unită Românie,Eternă și iubită,Izvor de apă vie,Coloană infi nită! Unită Românie,Albastru legământ,Marie din Marie,Icoană și Cuvânt!

Prof. dr. Constantin Vărăşcanu

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1307 (14 - 20 august 2019)

Narcis Sofi anu: „Dacă pică negocierile, voi propune expropriere pentru cauză de utilitate publică”

Am stat de vorbă legat de acest subiect cu primarul Cornel Io-nică și cu consilierul local Nar-cis Sofi anu, membru al comisiei de negociere.

„Legat de negocierile pentru terenul de la «Aripi», proprieta-rii nu se mai grăbesc. Așteaptă

emiterea titlului de proprietate, iar până atunci nu se pot fi na-liza demersurile. Respectivul titlu trebuie eliberat de către Comisia Județeană de Fond Funciar, lucru ce până acum nu s-a întâmplat”, ne-a declarat primarul Cornel Ionică.

Iată ce spune și consilierul local Narcis Sofi anu: „Din 18 iulie nu s-a mai întâmplat ni-mic. Cei care dețin terenul au spus că nu vor să mai discute nimic până nu primesc titlul de proprietate. Au spus că atunci

când vor primi titlul vor să facă și cerere să obțină acces la teren. Proprietarilor nu le-a convenit suma propusă de Primărie, au fost supărați. A rămas că ne vor căuta după ce vor obține titlul de proprietate. Sper ca terenul să rămână comunității. Ori-cum, în cazul în care pică ne-gocierile cu proprietarii, eu o să propun expropriere pentru cau-ză de utilitate publică”.

La cât a fost evaluat terenul

Expertul angajat de Primăria Pitești pentru a evalua preţul terenului de la „Aripi” Pitești, retrocedat către trei persoane pe 14 mai, a terminat raportul de evaluare în luna iunie. Terenul pe care s-au format zeci de mari fotbaliști ai Argeșului a fost evaluat la 95 euro/mp, adică

aproape 236.000 euro pentru 2.438 mp. Iniţial, proprieta-rii au cerut municipalităţii nu mai puţin de 700.000 de euro, preţul scăzând ulterior până la 300.000 de euro.

Reamintim că pe 14 mai a.c., după mai bine de opt ani de procese, trei moștenitori care au venit cu un titlu de propri-etate din 1936 au fost puși în posesie. Printre marii fotbaliști ai Argeșului care s-au format la baza sportivă a fostului Club „Aripi” Pitești, în prezent Lice-ul cu Program Sportiv „Viito-rul” Pitești, se numără Costel Gâlcă, Jean Barbu, Jean Vlădo-iu, Dani Coman, Gabriel Amă-răzeanu sau Vali Năstase.

Noii proprietari îi lasă deo-camdată pe fotbaliști să se pre-gătească pe terenul retrocedat.

Denis Grigorescu

Negocierile dintre Primăria Piteşti şi proprietari pentru răscumpărarea terenului de la „Aripi” s-au blocat. Care e motivul

Premierul Viorica Dăncilă a precizat că o parte din tăie-re (30%) se explică prin unele „cheltuieli de personal supraes-timate” - aparent, referindu-se la plăți supraestimate pentru hotă-râri judecătorești (deși există și sporuri și indemnizații incorect acordate, care ar fi putut fi aco-perite din acea sumă). În discuție a mai fost și o ordonanță, amâ-nată, deocamdată, privind sus-pendarea ocupării posturilor vacante din instituțiile publice, cu puține excepții - în cazul învățământului exceptată fi ind doar categoria personal didac-tic de predare. În rest, totuși, se oferea posibilitatea ocupării posturilor conform principiu-lui ”unu la trei” (la trei posturi devenite vacante, un post ocu-pat), în condițiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget. O astfel de măsură ar lovi unitățile de învățământ cu posturi vacante de perso-nal didactic auxiliar (laborant, secretar, informatician, biblio-tecar) sau personal nedidactic (spălătorese, bucătărese, femei de serviciu, portari, șoferi).

Adrian Voica, liderul SIPA Muntenia, cel mai mare sindicat din învățământul preuniversitar argeșean și vicepreședinte FSLI (Federația Sindicatelor Libere din Învățământ), spune că blo-

carea acestor posturi ar perturba activitatea în „peste 30% din școlile județului. Problema ar fi în primul rând la îngrijitori, fe-mei de serviciu. Sunt grădinițe, de exemplu la Mioveni, care au nevoie de 5-10 persoane pentru igienizarea unității. Dacă nu se mai poate, ar trebui să ne spună, să ne gospodărim singuri: che-măm asociația de părinți sau, altfel, DSP-ul”. „Ne taie 1 miliard - o sumă cu care se puteau face atâtea WC-uri de școli de țară”

Multe posturi unice, cum sunt cele de informatician, nu ar mai putea fi deloc ocupate, dacă s-ar aplica principiul „unul din trei” - probabil s-a gândit că ele dublează munca de secreta-riat. „Nici la personalul auxili-ar schema nu e deloc supraîn-cărcată, ci mai avem nevoie de oameni. Sunt povești că e vorba doar de a doua, a treia secre-tară. De fapt și secretara, din cauza informatizării excesive, lucrează cu o mulțime de pro-grame care au mari probleme de funcționalitate. Astfel de pos-turi nici nu mai pot fi normate cu opt ore, fi indcă acești oameni trebuie să lucreze chiar noaptea, de la ora zero la șase, când pro-

gramul merge mai bine. Și la ei e o muncă foarte complexă, dar nu au acel spor de 10% (supra-solicitare neuropsihică, n.n.), deși la Ministerul Educației toți au acest spor (de condiții vătă-mătoare, n.n.), de la portari și șoferi, până la ministru”, mai spune Adrian Voica.

De asemenea, s-a pro-pus și eliminarea, în cazul învățământului preșcolar, spo-rul de 7-20% acordat de Legea 153/2017 pentru predarea la mai multe clase simultan. „Rezul-tatul nu ar fi decât o problemă la ocuparea anumitor grupe cu educatoare, astfel că se va lucra cu necalifi cați”, mai avertizează liderul sindical, care crede că s-a încercat acoperirea tăierilor bugetare prin alte discuții cola-terale: „Ca să pară că s-au trans-format din lupul rău în scufi ța bună, au lansat și acea discuție cu începerea anului școlar pe 16 septembrie, în loc de 9. A fost doar pentru distragerea atenției, că oricum exista o structură a anului școlar, dar ei au vrut să spună că țin cont de Comisia de Dialog Social, tocmai acum, când ne taie 1 miliard - o sumă cu care se puteau face atâtea WC-uri de școli de țară, de pil-dă”.

Călin Popescu

Adrian Voica, liderul celui mai mare sindicat din învăţământul preuniversitar din Argeş:

„Blocarea posturilor din învăţământ ar perturba activitatea în peste 30% din şcolile judeţului”

Huliganii care au omorât în bătaie un om de afaceri la Merişani au cerut arest la domiciliu. Ce a decis instanţa

Afl aţi în arest de mai bine de o lună și ju-mătate, Mihai și Leonard Tudoreci, fraţii care l-au ucis în bătaie pe Cătălin Plăiașu, un om de afaceri de 48 de ani din Curtea de Argeș, decedat la spital pe 1 iulie, după ce a stat o săptămână în comă, au cerut mă-sura înlocuirii arestului preventiv cu arest la domiciliu. Numai că Tribunalul Argeș le-a respins solicitarea, dispunând ca cei doi să rămână în arest până pe 23 august. Nemulțumiți de verdict, frații Tudoreci au făcut contestație la Curtea de Apel Pitești. Numai că și această instanță le-a respins defi nitiv apelul la sfârșitul lunii iulie, iar cei doi rămân în arestul IPJ Argeș cel puțin până pe 23 august, având de plătit și câte 400 lei drept cheltuieli judiciare. D.G.

Praznic de Sfânta Maria la patru parohii din Bascov

Patru biserici din Bascov organizează praznic joi, 15 august, cu ocazia Sărbătorii de Sfânta Maria; este vorba despre paro-hiile Glâmboc, Rotărești, Valea Ursului și Prislop. Primăria Bascov fi ind una dintre primele administrații care ajută bisericile (chiar în urmă cu două săptămâni alocând 500 de milioane de lei la un sfânt locaș), preoții și enoriașii l-au invitat pe primarul Gheorghe Stancu să li se alăture. A.C.

O nouă platformă de gunoi va fi monitorizată video în Piteşti

O nouă platformă de gunoi va fi amena-jată în cartierul Trivale, la capătul liniei de transport public local 8, mai exact pe strada Libertății. Aceasta va înlocui vechea platformă afl ată în zonă și care este, ade-sea, folosită de locuitorii comunei limitrofe, Moșoaia. După realizarea noii rampe de gunoi, va fi montată și o cameră de supra-veghere video pentru a monitoriza zona, astfel încât să fi e respectate normele legale în vigoare, iar cei care încalcă legea să fi e sancționați. D.G.

Doctorul erou Gheorghe Costea, omagiat la Spitalul Municipal Câmpulung la împlinirea unui secol de la moartea sa

Recent, la biserica Spitalulului Munici-pal Câmpulung a avut loc un parastas de pomenire a doctorului Gheorghe Costea chiar la mormântul acestuia din curtea spi-talului. Doctorul Gheorghe Costea, medic al orașului Câmpulung și medic militar în Primul Război Mondial, a fost răpus de boala contagioasă pe care a contactat-o de la pacienţii pe care îi trata, pe data de 28 aprilie 1919. Pentru devotamentul și sacrifi -ciul cu care i-a îngrijit pe musceleni, a fost înhumat, în mod simbolic, chiar în curtea spitalului, unde i s-a amplasat și bustul, lu-crare realizată prin subscripţie publică. De asemenea, strada pe care este situat spitalul în poartă de atunci numele. C.I.B.

Guvernul a discutat în ședința de luni, 12 august, o ordonanță privind rectifi carea bugetară, incluzând mai multe tăieri, din care cea mai mare (1,03 miliar-de lei - 3% din întregul buget al ministerului) de la Educație. Faptul că economiile, în viziunea guvernanților, încep cu Învățământul a creat deja reacții de contestare din partea sindicatelor din domeniu, inclusiv din Argeș.

Până acum, comisia de negociere din Consiliul Local Pitești a avut două întâlniri cu proprietarii terenului de la „Aripi” Pitești (retrocedat pe 14 mai către trei persoane), în vederea răscumpărării terenului. Niciuna dintre întâlniri nu s-a sol-dat cu vreun rezultat. Mai nou, negocierile au fost blocate deoarece proprietarii așteaptă emiterea titlului de proprie-tate pentru respectivul teren de către Comisia Județeană de Fond Funciar Argeș. O emitere ce întârzie deocamdată.

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1307 (14 - 20 august 2019)

ANUNȚ DE PRESĂ Pitești, 14.08.2019

Privind finalizarea proiectului ,,Cresterea competitivitatii economice a ALPHA PARTENER SISTEM SRL’’

S.C. ALPHA PARTENER SISTEM S.R.L., în calitate de beneficiar, anunţă finalizarea proiectului cu titlul ”Cresterea competitivitatii economice a ALPHA PARTENER SISTEM SRL”, cod SMIS 111092, proiect co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, Prioritatea de investiții 2.1 – Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri. Contractul de finanţare nr. 2401 a fost semnat în data de 19.06.2018 cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în calitate de Autoritate de Management, prin Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operațional Regional 2014-2020. Obiectivul general al proiectului a fost consolidarea pozitiei societatii ALPHA PARTENER SISTEM S.R.L., pe piata specifica productiei de recipiente din mase plastice. In acest sens, firma a achizitionat echipamente, de ultima generatie, ceea ce va conduce implicit la dezvoltarea durabila a companiei, la respectarea normelor de mediu si la cresterea competitivitatii pe piata specifica. Prin atingerea acestui obiectiv, proiectul contribuie la realizarea obiectivului general al priorității de investiție, respectiv consolidarea poziției pe piață a microîntreprinderilor în domenii competitive identificate în Strategia Națională de Competitivitate și Planurile de Dezvoltare Regională. Obiectivele specifice 1. Cresterea cifrei de afaceri a S.C. ALPHA PARTENER SISTEM S.R.L. , ca urmare a investitiei propuse spre finantare 2. Crearea a 3 locuri de munca, cu norma intreaga si pe perioada nedeterminata, unul fiind ocupat de o persoana din cadrul categoriilor defavorizate 3. Largirea portofoliului de clienti Rezultatele proiectului Dotarea societatii cu sistem de productie recipiente mase plastice complet nou, de ultima generatie, cu productivitate ridicata; Prin utilizarea tehnologiei de co-extrudare multistrat, gradul de recuperare a deseurilor este de 100%, neexistand pierderi in procesul de productie Asigurarea egalitatii de sanse (pentru angajati, viitori angajati sau clienti), fara a se face vreo deosebire bazata pe criterii de origine etnica sau rasiala, de religie, de sex, dizabilitaþi, vârsta sau orientarea sexuala. Proiectul a avut un impact pozitiv în dezvoltarea societății, prin inovarea procesului tehnologic, respectiv alinierea acesteia la normele de mediu și la creșterea competitivității în piața specifică. Valoarea totală a contractului de finanţare a fost de 787.710,98 lei, din care valoarea totală eligibilă 661.942,00 lei. Valoarea eligibilă nerambursabilă 562.650,70 lei, din care valoarea eligibilă nerambursabilă din F.E.D.R. 478.253,10 lei, valoarea eligibilă nerambursabilă din Bugetul Naţional 84.397,61 lei, iar co-finanţarea eligibilă a beneficiarului 99.291,30 lei. Valoarea neeligibilă inclusiv TVA a proiectului a fost de 125.768,98 lei. Durata de implementare a proiectului este de 29 luni (03.04.2017-31.08.2019). Locul de implementare a proiectului este inregistrat ca punct de lucru la adresa din: Regiunea Sud-Muntenia, judetul Arges, Municipiul Pitesti,Drumul DN65B, Autostrada Bucuresti-Pitesti, KM105, corp C1 Detalii suplimentare puteți obține de la: Adrian Costin POPA - Administrator, tel: 0735 153 889, email: adrian.popa@alphapartener.ro

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția ofi cială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Primăria Oarja vă urează de Sfânta Maria multă sănătate,

fericire și un căldurosLA MULȚI ANI!

Primar, Constantin Bîlea

Foarte respectat în mediul de afaceri, Sorin Mîndruțescu deținea și funcții im-portante în Comitetul Reprezentanţilor și în Comitetele Consultative ale Fondului Proprietatea (FP), funcții din care s-a retras după ce a fost pus sub acuzare de către pro-curorii anticorupție.

Sorin Mîndruţescu este acuzat că a luat mită de la parteneri de afaceri pentru a-i aju-ta să câștige licitaţii organizate de instituţii ale statului. Faptele s-au petrecut pe vremea când șef al Fiscului era Sorin Blejnar, trimis în judecată în decembrie 2016 pentru mai multe fapte de corupţie, inclusiv implica-rea sa în discounturile de 75% acordate de Oracle în schimbul unor șpăgi.

Sorin Mîndruţescu este acuzat de opt fap-te de luare de mită. Suma totală pe care ar fi primit-o de la fi rme din domeniul IT este de peste 869.000 de euro.

”Suma totală de 869.413 euro a fost pre-tinsă și primită de inculpat, cu titlu de mită, în opt situaţii, în perioada septembrie 2009-noiembrie 2013. Banii au fost primiţi fi e în conturi personale ale inculpatului, fi e în conturi ale unor societăţi controlate de inculpat”, spun procurorii DNA.

„N-am fost un elev excepțional. Dar învățam la cel mai bun liceu din Argeș”

Într-un interviu acordat pentru „Adevă-rul” în acest an, Sorin Mîndruțescu a fă-cut mai multe referiri la perioada petrecută la Pitești: „N-am fost un elev excepţional. Dar învăţam la cel mai bun liceu din Argeș

(n.red. – a absolvit Colegiul Naţional «I.C. Brătianu», fostul «Nicolae Bălcescu»), pro-fi lul mate-fi zică. Era un sistem educaţional foarte selectiv, cu examene dure și trebuia să învăţ”.

Și tot Sorin Mîndruțescu a spus că la Revoluția din decembrie 1989 a fost un fel de lider local la Pitești. ”Într-un fel, am prins Revoluţia între București și Pitești – eu fi ind piteștean. Am ajuns, în zilele alea, un fel de lider local pe acolo, alături de alţii. Am plecat spre Pitești cu câteva zile înainte de Revoluţie, fără să am buletinul la mine. Asta e important, pentru că, în contextul în care toată lumea era suspectă de terorism și eram legitimaţi, eu păream o ţintă cla-ră. După ce a trecut tot scandalul din acele zile, am început să ne organizăm: după toa-tă perioada aia de privaţiuni, primul lucru pe care l-am făcut a fost să verifi căm cum

stăm cu stocurile de alimente. Voiam să le asigurăm mâncare oamenilor. Și ne-am mai dorit foarte mult să facem, în piaţa publică, primul brad de Crăciun pentru copiii din Pitești”, își amintea Sorin Mîndruțescu.

Propus ca premierDirectorul general al Oracle România și-a

început cariera profesională în radio, iar în perioada 1999-2000 a lucrat la Pitești ca director al sucursalei Argeș a Băncii Turco-Române.

Sorin Mîndruțescu a fost propus și ca pre-mier. În 2011, presa a scris că acesta a fost în calcule pentru postul de premier în cazul demisiei lui Emil Boc. Născut pe 28 iulie 1969 la Pitești, Sorin Mîndruțescu este di-rector general Oracle din 2008.

Denis Grigorescu

Directorul Oracle România acuzat de luare de mită, născut şi crescut la Piteşti

A făcut vălvă săptămâna trecută cazul lui Sorin Mîndruțescu, direc-torul general al Oracle România, acuzat de DNA că a luat mită peste 869.000 de euro de la parteneri de afaceri pentru a-i ajuta să câștige licitaţii organizate de instituţii ale statului. Puțini știu că Sorin Mîndruțescu este născut și crescut la Pitești și că unul dintre primele sale joburi a fost chiar la Pitești.

În 2010, Mîndruţescu s-a pozat cu Gorbaciov la București

Era o persoană infl uentă, dovadă că s-a insinuat și în anturajul regelui Mihai

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1307 (14 - 20 august 2019)

CALEIDOSCOPDiscovery

Arges

Gheorghe Golescu participă la deschiderea Adunării Obşteşti pentru revizuirea Regulamentului Organic

Pe 10 martie 1831, Gheorghe Go-lescu participă la deschiderea Adu-nării Obștești pentru revizuirea Re-gulamentului Organic. În calitate de membru al Divanului Judecăto-resc a prezentat Mesajul generalului rus Pavel. D. Kiseleff .

Cazinoul revoluţionarilorÎn 1844 a luat fi inţă la Pitești un

cazinou. Aici erau dezbătute, prin-tre altele, ideile viitoarei Revoluţii de la 1848. Din primăvara și până în toamna anului 1848, la Pitești au activat mai mulţi comisari re-voluţionari de propagandă, printre ei numărându-se Andrei Pretorian, Mihai Marghiloman, Toma Furdu-iescu și Ilie Trifonescu.

Învăţătorul lui Caragiale a predat şi la Piteşti

În perioada 1853-1858 a funcţio-nat la Școala Naţională din Pitești institutorul transilvănean Basil Drăgoșescu. Ulterior, el a fost transferat la Ploiești, unde l-a avut elev pe Ion Luca Caragiale.

Reşedinţa unui cartier general militar la Pitești

1877. Militarii piteșteni, partici-panţi la Războiul de Independen-ţă, au făcut parte din Regimentul 4 Dorobanţi Argeș, Escadronul 2 Călărași, Batalionul 4 Vânători, iar 15 pompieri militari, conduși de căpitanul Nicolae Puică, s-au inte-grat în Bateria Independenţa. La 10 mai 1877 a fost anunţată public, la Pitești, Independenţa de Stat a Ro-mâniei. De asemenea, a fost stabili-tă, la Pitești, reședinţa unui cartier general militar.

În 1908 este pusă în aplicare Legea drepturilor de autor

1908. În anul 1908, în Pitești este pusă în aplicare Legea drepturilor de autor. Astfel, la 7 aprilie 1908, directorul general al teatrelor a tri-mis o notă către primar în care pre-ciza că “nicio piesă românească să nu se mai poată juca fără învoierea scrisă a autorului respectiv”.

Isac Abramovici a înfi ințat la Pitești un cinematograf pentru copii

1912. În anul 1912, Isac Abramo-vici a înfi inţat la Pitești un „cine-matograf pentru copii”, vizavi de Grădina Publică, pe proprietatea lui N. Sachelaride. De asemenea, pe 15 august, cu ocazia sărbătorii de Sf. Maria, în Grădina Publică avea loc o „splendidă serată veneţiană”, cu artifi cii asigurate de fabrica de artifi cii ”Vulcanul” din București, ”furnizoarea familiei regale”. Pen-tru această serată, Primăria a oferit Grădinii Publice muzica și ilumi-natul.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

Mihail Ilovici i-a fost profesor de limba română

Încă din anul 1967 Nicolae Eremia este în-drumat de către fostul său profesor de limba română din Școala Profesională, Mihail Ilo-vici, să urmeze calea literară, descoperindu-i talentul pentru poezie. Astfel, în 1967, este cofondatorul Cercului literar ”Ion Pillat” din Ștefănești, județul Argeș, din aceeași pe-rioadă frecventând și Cenaclul literar ”Liviu Rebreanu” din Pitești. Fondează Cercul lite-rar ”Ion Ștefănoiu”, în timpul stagiului mi-litar, iar împreună cu poeții Virgil Diaconu și Aurel Sibiceanu, fondează Cercul literar ”Metamorfoze” din cadrul Combinatului Petrochimic Pitești (ARPECHIM). Publică poezie în revista ”Argeș”, ”Societatea litera-ră”, ”Săgetătorul”, ”Cafeneaua literară” din Pitești. Este prezent în culegerile de versuri: ”Atelier de creație literară - pseudoantologie” editat de Tehnic Club Pitești, ”Anii devenirii noastre”, volum omagial al Cenaclului ”Li-viu Rebreanu”, ”Arc peste timp”, editat de UGSR. Eremia este inclus în Enciclopedia valorilor argeșene ”Cine e cineva în Argeș”. Din anul 2009 este redactor la revista ”Ca-feneaua literară” din cadrul Centrului Cul-tural Pitești, unde scrie cronică literară. În anul 1980 a obținut Premiul revistei Argeș la Festivalul Național de Poezie ”Traian De-metrescu” de la Craiova, iar în anul 1983 a obținut premiul I la Festivalul Național de Poezie ”Argeșule, plai de dor”. În anul 2007 a publicat volumul de versuri ”Roțile de osândă”.

În anul 2013 a primit titlul de „Fiu al Argeşului” ca apreciere pentru activitatea culturală

Poetul, prozatorul, cronicarul… scriitorul, sufl etul șlefuitor al diamantelor cuvintelor, realizând din ele bijuterii pentru cultura lite-rară, te poartă în lumea gândurilor lui, des-coperindu-i talentul, dar mai ales frământă-rile ori bucuriile interioare. Scriitorul, prin creaţia lui, ”vorbește” subtil, însă metaforic,

fi lozofi c, atât de plăcut cu el însuși, creaţia lui devenind oglinda sufl etului în care citito-rii îl descoperă. Nicolae Eremia a debutat ca poet în anul 1967, prima poezie fi ind publi-cată în ziarul ”Avântul”, aparţinând Uzinei Colibași. Membru al Ligii Scriitorilor din România, Filiala Argeș, Eremia a avut și o rubrică specială în cadrul Revistei ”Carpati-ca”, rubrică denumită ”Accente Critice”, ac-tivând și în cadrul Fundaţiei Literare ”Liviu Rebreanu” din Pitești. A obţinut numeroase premii, iar în anul 2013 a primit titlul de ”Fiu al Argeșului” ca apreciere pentru acti-vitatea culturală a dânsului, care contribuie la cultura argeșeană. La Centrul Cultural al Municipiului Pitești, în sala ”Ars Nova”, joi, 3 aprilie 2014, a avut loc lectura publi-că, organizată de instituţia mai sus menţi-onată și de Inspectoratul de Învăţământ al Judeţului Argeș, lectură a poeziilor poetu-lui Nicolae Eremia, din volumul ”Roţile de

osândă”, apărut în anul 2007. Liceene de la Colegiul Economic ”Maria Teiuleanu”, Colegiul Tehnic ”Dimitrie Dima”, Colegiul Naţional ”Ion C. Brătianu”, Liceul Teoretic ”Ion Barbu”, dar și o studentă a Universită-ţii din Pitești au fost cele care au dat glas poeziilor poetului Nicolae Eremia. Printre invitaţi de renume s-au afl at: Nicolae Cos-mescu, redactor-șef al revistei ”Carpatica”, prozatorul Ionel Dincă, Mihail Ghiţescu, seniorul culturii argeșene, și Vasile Ghiţescu.Emoţiile liceenelor, dar și curiozitatea de a înţelege angoasa, tristeţea ori ataraxia, bu-curia poetului, dorinţele, împlinirile ori neîmplinirile dumnealui au creat o atmosfe-ră palpitantă, făcând ca fi ecare dintre par-ticipanţi să fi e un mic cercetaș al spiritului creator. Publicul a descoperit o destăinuire lăuntrică a poetului Nicolae Eremia, aceea că: ”La nașterea mea, ursitorile s-au îmbă-tat,[…] Cu albastru de cer voind să mă udeȘi să mă arunce în izvor de păcat[…]”. Pă-trunzând tot mai profund în miezul poezii-lor, nostalgia, regretul închis în dânsul a ieșit la suprafaţă în forma ”Roţilor de osândă”, constatând publicul că poeziile nu sunt doar poezii, ele sunt lumea interioară a poetului, căutător de comori spirituale, o lume pe care ne-a lăsat să o afl ăm puţin câte puţin prin vers, lăsând în ea și enigma. Publicul a ră-mas uimit de sensibilitatea atât de plăpândă, de lacrimile încă necurse din ochii sufl etului poetului, prinse între roţile de osândă, reali-zând fi ecare cât de importantă este existenţa, viaţa sufl etului și cât de vulnerabil este aces-ta în faţa neîmplinirilor ori a eșecurilor. În-săși poetul accentuează în poezia ”Am ajuns iarăși acasă…” prin versul ”Am călătorit ca un bumerang în propria viaţă-muzeu și am eșuat stelele numărând”.

PoemeDacă buzele tale nu sunt obișnuite cu aspri-

mea viscolului,Ea degeaba se irosește pentru tine;mirosul ei degeaba te adulmecă.Este ca o umbră în care pasul nu-și mai lasă

urma.Ea stă și gândește la trandafi rii privirilor

însetate,iar tu orbești, de luminaneîncăpătoare în pleoapă, ce este.Câtă iubire, sufl etul său, dezleagă de taină,atâta prietenie vând alţii pe arginţi,iar dacă ar obișnui să tacă,în lăuntrul propriului ecou, tăcerea ar ex-

ploda.

Cuvintele mele ies din ascunzișuricând asupră-mi se lasă liniștea;le ademenesc cu câte un vers,cu câte un poem…ce-mi scapă printre rânduri,sălbăticite, le arunc în lupta de zi cu zi.În panoplia mea de vânător,trofeele sunt fl uturi de noapteși vulturi striviţi de creste.

Poetul şi inginerul Nicolae Eremia de la Teiu

Nicolae Eremia s-a născut la data de 3 august 1948 în comuna Teiu, județul Argeș. Este fi ul lui Constantin și Maria Irimia. Între anii 1962 și 1965 urmează cursurile Școlii Pro-fesionale a Uzinelor ”Vasile Tudose” Colibași, actuala Uzină de Autoturisme ”Dacia”. Urmează cursurile liceului seral și apoi Institutul de Învățământ Superior Pitești, Faculta-tea de Învățământ Tehnic, promoția 1980. Parcurge drumul profesional de la muncitor, tehnician și inginer, cea mai mare parte (32 ani) la Arpechim Pitești, fostul Combinat Petrochimic Pitești.

M.I.

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1307 (14 - 20 august 2019)

„Oricât de ocupat ai fi , trebuie să găsești timp să citești. Altfel vei capitu-la în fața ignoranței” (Confucius).

În acest sens, Biblioteca Judeţeană „Di-nicu Golescu” Argeș vine în întâmpinarea dumneavoastră cu o largă ofertă editorială, din care am realizat următoarea selecție.

Din domeniul psihologiei am selectat pentru dumneavoastră: Anca Mihaela Antonie, „Agresivitatea pasivă la vârsta adolescenţei” (Craiova, Scrisul Românesc Fundaţia-Editura, 2018); Michael Th om-pson, Catherine O`Neill Grace, Lawrence

J. Cohen, „Prieteni buni, dușmani aprigi” (București, Editura Herald, 2017); Joseph O`Connor, „Manual de NLP” (București, Editura Curtea Veche Publishing, 2019); Glenn R. Schiraldi, „Manualul stimei de sine” (București, Editura Curtea Veche Pu-blishing, 2019).

Pentru cititorii pasionați de istorie reco-mandăm lucrările: Cristian Moșneanu, Ștefan Dumitrache, „Mircea cel Bătrân” (București, Editura Librex Publishing, 2018); Adrian Cioroianu, „Aproape un secol de dinastie” (Craiova, Scrisul Româ-

nesc Fundaţia-Editura, 2018); Ion Bulei, „Un Hohenzollern în România” (Bucu-rești, Editura Meteor Press, 2018); Alexan-dru Muraru, „Mihai I al României, regele nostru: martori, experiențe, amintiri rega-le” (București, Editura Curtea Veche Pu-blishing, 2018).

Cititorii interesaţi de latura spirituală se pot delecta cu următoarele titluri: Serafi m Alexiev, „Viaţa de după moarte: Judecata de apoi” (București, Editura Sophia, 2012); Adrian Sorin Mihalache, „Ești ceea ce tră-iești: câteva date recente din neuroștiinţe și experienţele duhovnicești ale Filocaliei” (București, Editura Trinitas, 2017); Dumi-tru Stăniloae (trad.), „Cartea fi localiilor” (București, Editura Humanitas, 2018).

Iubitorii genului beletristic se pot de-conecta citind lucrările: Dinah Jeff eries, „Înainte de ploi” (București, Editura Ne-mira, 2018); Markus Zusak, „Podul de lut” (București, Editura Rao, 2019); Eric-Emmanuel Schmitt, „Răzbunarea iertării” (București, Editura Humanitas, 2019); Ca-therine Isaac, „Aici, acum, mereu” (Bucu-rești, Editura Rao, 2018).

Cu speranţa că titlurile prezentate ante-rior v-au incitat, vă așteptăm la Biblioteca Judeţeană Argeș. Și nu uitaţi că: „O carte bună nu are niciodată sfârșit” (R.D. Cum-ming).

Zina Ionescu, bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

CĂRŢILE SĂPTĂMÂNII

Despre viitorul Europei, la Vlădeşti

Centrul „Europe Direct”, din ca-drul Bibliotecii Județene „Dinicu Golescu” Argeș, continuă seria de dezbateri cu cetățenii argeșeni despre viitorul Europei. După prima dezba-tere, organizată în luna iunie la Ru-căr, a doua a avut loc la sfârșitul lunii iulie în comuna Vlădești, județul Argeș.

În cadrul evenimentului s-a vorbit despre modalitățile în care Euro-pa își poate modela viitorul, cu noi orientări de politică și noi priorități: o Europă care protejează, o Europă competitivă, o Europă echitabilă, o Europă durabilă, o Europă infl uentă.

Participanții, consilieri și personalități locale, printre care și domnul Stroe Ion, autor și cunos-cut promotor al tradițiilor locale românești, alături de membrii activi ai Asociației Clubul Pensionarilor din comuna Vlădești, și-au exprimat părerile cu privire la diferite norme europene, dar au vorbit și despre ne-cesitatea măririi subvențiilor în agri-cultură, despre relocarea, prin dife-rite inițiative locale, a pământului nemuncit de unii proprietari, despre consolidarea siguranței localnicilor și despre îmbunătățirea turismului prin directive clare. Ionela Panait

Spectacol special la Centrul Cultural Piteşti cu trupa Robertto

Zilele trecute, sala Ars Nova a Cen-trului Cultural Pitești a fost arhipli-nă cu ocazia un eveniment special. Este vorba de spectacolul muzical-li-terar-artistic Imperfecțiuni, susținut de Trupa de Teatru Robertto. Co-ordonată de către artistul Robert Chelmuș, trupa de teatru Robertto a împlinit în 2019 10 ani de existență plini de reușite și cu sute de spectaco-le de neuitat. M.S.

În perioada 8-11 august, Mioveniul a găzduit prima ediție a Festivalului-Concurs Național de Folclor „MIOVENI” 2019, unde au participat ansambluri din toate zonele țării, respectiv din: Suceava, Brașov, Arad, Cluj-Napoca, Sălaj, Bacău, Călărași și Argeș, precum și două ansambluri de peste hotare, din Rusia și China.

Amintim că juriul a fost format din specialiști în domeniu, oameni de cultură, artiști populari și profesioniști în arta coregrafi că precum Elise Stan, Ileana Vieru, Constantin Enceanu, Doina Isfano-ni și Cătălin Oancea, iar festivalul a fost prezentat de către Iuliana Tudor de la Televiziunea Română.

Iată câştigătorii:Trofeul Festivalului – Ansamblul Mugurelul al

Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca

Premiul I - Ansamblul Someșul, județul SălajPremiul II - Ansamblul Bărăganul, județul

CălărașiPremiul III - Ansamblul Balada Humorului,

județul SuceavaMențiune - Ansamblul Junii Podgoriei, județul

AradAnsamblul Doina Bascovului, județul ArgeșAnsamblul Junii Brașovului, județul BrașovPremiul special - Ansamblul Bărăganul, județul

CălărașiPremiul presei - Ansamblul Zestrea, județul Ba-

cău.Evenimentul a fost organizat de către Consiliul

Local, Primăria și Centrul Cultural Mioveni.Marian Staicu

Un ansamblu din Cluj, câştigătorul Festivalului-Concurs Naţional de Folclor ”Mioveni”

Veneţia, unul dintre cele mai romantice orașe din lume, a atras întotdeauna, prin farmecul ei aparte, numeroși turiști și a inspirat, deopotri-vă, artiști de pretutindeni. Poate mai mult de-cât pe oricine, acest oraș suspendat între cer și mare i-a impresionat și i-a inspirat pe pictori, care i-au redat, cu fi delitate și sensibilitate, fru-museţea și grandoarea, palatele somptuoase, cele 455 de poduri, canalele și gondolierii, stră-lucirea jucăușă a valurilor sau irizaţiile de sidef ale norilor. Astfel a apărut, în Europa secolului al XVI-lea, „veduta“ sau „stampa“, un nou gen artistic, a cărui geneză trebuie căutată în sinteza mai multor curente ale epocii. Provenind din cuvântul italian „vedutismo“, „veduta“ înseam-nă vedere, perspectivă.

Serenissima şi arta vedutelor Arta vedutelor (sau a stampelor) este un gen

de pictură foarte detaliată, de cele mai multe ori în format mare, în care sunt reprezentate, în perspectivă largă, peisaje sau vederi panoramice citadine. Acest stil s-a dezvoltat, în special, în pictura venețiană, atingând apogeul la mijlocul secolului al XVIII-lea, prin operele celebrilor pictori Canaletto și Guardi. Exista în epocă și o cerere din ce în ce mai mare pentru aceste stam-pe din Veneţia din partea englezilor, pentru care „Serenissima“ (numele atribuit Republicii Veneţiene în perioada renascentistă) era o etapă obligatorie în „Marele Tour” pe care trebuia să-l facă orice persoană cultivată.

Colecție de 45 de vedute, realizate de M. Moro și G. Regellato

Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu“ Argeș se poate mândri cu o colecție de 45 de vedute (stampe) originale, realizate și semnate de M. Moro și G. Regellato. Acestea au fost realizate de cei doi artiști, urmașii lui Canaletto, în peri-oada 1856- 1867. Lucrările au văzut lumina zilei la Litografi a Brizeghel din Veneția.

Afl ate într-o expoziţie cu caracter permanent, la Secţia Colecţii Speciale, intitulată „Prin Ve-neţia secolului al XIX-lea“, vedutele din colecția noastră prezintă, cu lux de amănunte, piețele, podurile, canalele, bisericile și palatele somptu-oase ale Veneţiei. Gabriela Tomescu

Veneţia secolului al XIX-lea, expoziţie permanentă de stampe, la Biblioteca Judeţeană Argeş

„Zbor deasupra unui cuib de cuci” şi „La drum cu tata”, fi lmele acestui weekend la Cinematograful „Bucureşti”

Sâmbătă, 17 august 2019, de la ora 18.00, la Cinematograful de artă „București” va fi proiectat fi lmul american „Zbor deasu-pra unui cuib de cuci”. Regia îi aparține lui Milos Forman, în ro-lul principal fi ind Jack Nicholson. Filmul, o adaptare după romanul cu același nume al lui Ken Kesey, a câștigat Premiul „Oscar” la cele mai importante cinci categorii. Prețul unui bilet este de 8 lei, cu reduceri de 50% pentru studenți și pensionari și de 75% pentru elevi.

Duminică, 18 august 2019, de la ora 18.00, la Cinematograful „București” va fi proiectat fi lmul românesc „La drum cu tata”. Re-gia este semnată de Anca Miruna Lăzărescu, în rolurile principale fi ind Răzvan Enciu, Ovidiu Schu-macher și Alexandru Mărgineanu.

Prețul unui bilet este de 6 lei, cu reduceri de 50% pentru studenți și pensionari și de 75% pentru elevi. Biletele pot fi achizionate și on-line, de pe platforma www.bi-lete.ro. M.S.

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1307 (14 - 20 august 2019)

Bunul-simț de Cârcinov - răsplătit cu diplomă de „cor foarte bun”

La Göteborg a fost Oscarul, Liga Cam-pionilor, Roland Garos-ul lumii corale, spuneţi-i cum vreți! Însă un singur lucru rețineți: aici și-a dat întâlnire spuma aces-tei comunități artistice de pe întreaga pla-netă. Iar partener al evenimentului a fost Eurovisionul, ceremonia de deschidere fi ind transmisă în direct în câteva zeci de țări. Cu bun-simț de Valea Cârcinovului, dacă tot a fost invitat la acest colos de festival, corul din Topoloveni a optat să evolueze la secțiunea necompetițională. S-a mers pe ide-ea că nu e frumos, dacă tot ți-a deschis ușa la castel nobilimea corală a lumii și te-a mai și invitat la masă, să te arunci din prima la medalii. Mai cuminte e să stai și să observi, că oricum prezența ta aici e ceva ce n-a vă-zut și visat picior de cor de pe meleagurile Argeșului și Muscelului. Deși, părerea mea, dar e doar una de novice, dacă se înscriau la secțiunea competițională - muzică sacră sau folclorică - artiștii din Topoloveni aveau șansă la o medalie. Însă, subliniez, bunul-

simț de Cârcinov i-a împins către secțiunea necompetițională. Și n-au greșit, fi indcă și aici au fost răsplătiți pe măsura talentului lor. Au avut șansa să concerteze, cu reperto-riul pentru care s-au pregătit, pe scena Aca-demiei de Muzică din Göteborg. Iar cele șase piese corale au fost: Tărășelul, Săracă inima mea, În poieniță lângă plop, Sârbă pe loc, Doină și Horă cu strigături.

Concert la Academia de Muzică din Goteborg

La Academia de Muzică din Goteborg, unde au primit certifi catul de “cor foarte bun”, artiștii din Topoloveni au fost evaluați de un juriu format din trei titani ai muzicii corale internaționale. Este vorba de Johan Roose din Olanda, care este director muzi-cal al Corului simfonic al Universității din Utrecht și profesor de jazz și dirijor al coru-lui Conservatorului din Rotterdam. Al doi-lea membru al juriului a fost sud-africanul Christo Burger, câștigător a nu mai puțin de 6 medalii de aur la Jocurile Corale, dar și deținător al “PAVAROTTI Trophy”, îm-

preună cu Corul Acustika, pe care îl con-duce și al cărui tenor este. În fi ne, al treilea membru al exigentului juriu ce a evaluat corul “Preot Ion Ionescu” din Topoloveni a fost o slovenă - Karmina Silec. Este dirijor, director de scenă și a fost project manager la multe și diverse competiții cu profi l coral din întreaga lume. Este director artistic al “Carmina Slovenia Choregie”, absolventă de studii muzicale aprofundate la Harvard Uni-versty și deținătoare a “Robert Edler Prize” pentru contribuția la promovarea muzicii corale în plan mondial. Acum v-ați lămurit din mâinile cui au primit certifi catul de “cor foarte bun” artiștii din Topoloveni? Și cum le tremurau vocile de emoție, la comentari-ile de după, profesorului preot Ion Isăroiu, dirijorul Corului “Preot Ionescu”, primaru-lui Gheorghiță Boțârcă și lui Emil Antohi, directorul Casei de Cultură din Topoloveni. Exact în această cheie, de performanță mo-derat-încurajatoare, trebuie privită prezența corului din Topoloveni la evenimentul de la Göteborg. Practic, după cum le-a spus edi-lul din Topoloveni membrilor corului, abia acum au avut termen de comparație cu ce

se întâmplă la cel mai înalt nivel în plan internațional. “Degeaba ne întrecem noi cu Buzăul și cu alte coruri de pe la noi, dacă nu ieșim pe piața liberă corală internațională, care e una fascinantă, dar și hipercompetiti-vă”, a mai spus edilul. Care și-a promis sieși și deopotrivă membrilor corului că acesta e doar începutul. Nu vă mai spun ce planuri și proiecte au pus la cale seara, la hotel, și cum le luceau ochii vorbind despre ele.

Întoarcerea acasă, prin Hamburg, Praga și Budapesta

La întoarcerea către casă am înnoptat în trei locuri, la Hamburg, Praga și într-un orășel de lângă Budapesta- Szazhalombat-ta. La Hamburg, al treilea oraș al Germa-niei, am mâncat o friptură nemțească “die grosse” și un ștrudel cu frișcă de la mama lui. Ștrudelul delicios mi-a amintit de cel pe care îl servește infatuatul căpitan nazist Hans Landa în fi lmul „Ticăloși fără glorie” al lui Quentin Tarantino. Joi seara am pus cornul în pernă la Praga. Nu înainte, însă, de a vizita centrul istoric, incredibil de animat cu turiști până spre miezul nopții. Apoi am mâncat un cârnat stropit cu bere pe malul Vltavei, la o terasă din vecinătatea statuii martirului ceh Jan Hus. Iar vineri, în timp ce scriam în autocar, de pe telefon, ne îndrep-tam către Budapesta. În autocar răsuna du-ios „ Mai ții minte, măi, dragă Mărie/Când erau strugurii copți în vie?”, apoi “Foaie ver-de magheran, Pupa-ți-aș coama bălan”, iar eu tot scriam, tot scriam… Am călătorit cu oameni „open mind”, asta vreau să vă asigur. Au fost preoți în cor (nu mai puțin de șase), dar și preotese (multe dintre ele profesoare și învățătoare), plus doamne și domni de alte profesii. Spun niște bancuri coriștii de înlemnește cucul în ceas! Și îl nominalizez aici, ca și campion al acestui tip de narațiune spumoasă până la lacrimi, pe învățătorul Vali Ilie. Însă nici primarul Boțârcă, doc-torul Dragoș Stanciu sau preotul Marius Georgescu n-au evoluat în Liga a II-a la capitolul bancuri. Coriștii au dovedit mult umor, iar doamnele au ținut aproape chiar și la caterincă. E imposibil să te plictisești, dacă te înhami la drum cu echipa primaru-lui Gigel Boțârcă. Plus că un vin alb și negru de Boțârcani, din recolta edilului, dezleagă binișor limbile. Iar conservele cu „Bunătăți de Topoloveni“, depozitate strategic în cala autocarului, ca să fi e de trebuință stomacului la drum lung, au mers la casa sufl etului.

Călătorul şi corul. De la Topoloveni la Goteborg şi înapoi...

Să fi i reporter de cor nu-i lucru ușor. Îți trebuie răbdare, tact și nu în ultimul rând emoție ca să înțelegi o lume despre care până mai ieri nu știai mare lucru. Îți trebuie deschidere, pe principiul buretelui. Adică să ai vocație să absorbi într-un timp relativ scurt multă informație cu care până atunci erai paralel. Dar oare nu tocmai în asta constă farmecul meseriei de ziarist? Bref, a fost o provocare să mă alătur, pentru 11 zile, artiștilor din corul “Preot Ion Iones-

cu” din Topoloveni, care au onorat invitația municipalității din Göteborg, al doilea oraș al Suediei, de a participa la Jocurile Corale Europene. N-am mai însoțit o comunitate artistică așa de gureșă, iar asta e o premieră. Oameni noi, situații noi, fi x apa ideală în care înoată confortabil un reporter. Și ce fi or profesional îmi trezește cuvântul acesta “reporter”, într-o vreme în care destui din breasla noastră au devenit guriști, nu mai sunt demult ziariști.

Repetiţie în autocar Ilustrată cu „fl ori” de cor Primarul Boţârcă și coriștii, la deschiderea de la Partille Arena

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1307 (14 - 20 august 2019)

Nu vă spun cu ce emoție am ajuns în Copenha-ga, orașul unei povești triste ce mi-a marcat copi-lăria - “Fetița cu chibrituri”. Dar și al “Micii Sire-ne”, transformate de nemuritorul Hans Christian Andersen în brand al Danemarcei, ținutul unor basme naționale care au devenit cu timpul globa-le. Mare om și mare spirit acest danez Andersen! Magia poveștilor sale surclasează genul fantasy de astăzi reprezentat de seria “Games of trones”, care pare pistol cu apă la capitolul emoție, creativita-te și empatie, prin comparație cu nesofi sticatele și totuși genialele “Mica Sirenă”, “Fetița cu chi-brituri” sau “ Hainele cele noi ale împăratului”. Primul nostru popas de cum am pus piciorul în Copenhaga, al celor 38 de persoane din grupul de la Topoloveni, a fost la statuia “Micii Sirene”. Fotografi i de grup, individuale sau de familie, fi -ecare cum a dorit și așa cum se face când ajungi la o atracție turistică derivată dintr-un personaj iconic al literaturii universale. Apoi am dat fuga, singur și pe jos, preț de două ore, în centrul vechi al Copenhagei. Ce vineri seară și parțial solitară am trăit! Țineam neapărat să văd Canalul Nyha-vn, cel cu trafi c turistic comparabil în zilele lui bune cu cel din Veneția sau Cartierul Roșu din Amsterdam. Aici, totul avea un aer vintage. De la bărcile pescărești cu pânze roase de vânt și alu-ră vikingă, la apa verde de culoarea spirtului din canal și până la bufeturile de hering de pe margi-ne. În lumina apusului și raportat la animația din restaurante, bărcile pescărești ce tăiau geometric canalul, precum lama diamantului un geam as-pru, zona părea un Babylon vesel. Imaginați-vă un spațiu în aer liber în care mii de oameni beau, mânâncă, vorbesc și se distrează în toate limbile pământului. Și totul pe un fundal arhitectonic cu clădiri de epocă, pictate în patru culori tari - roșu, verde, albastru și galben muștar - parcă înadins vopsite așa de maestrul Hans Christi-an, cu pensula lui de cuvinte. Am văzut și casa roșie de la numarul 20, de pe marginea canalului

Nyhavn, în care a trăit și a scris marele povestitor vreme de 16 ani. A doua zi dimineață am plecat din nou în Copenhaga, unde ne programasem să mai zăbovim o jumătate de zi, înainte să trecem granița spre Suedia. Odată ajunși în Old City, primarul Gheorghiță Boțârcă a propus un tur cu “vaporetto” în interiorul, dar și pe coastele Co-penhagei, astfel încât să putem bifa, din barcă, atracțiile turistice ale capitalei daneze, inclusiv câteva reședințe ale familiei regale. Excursia de circa o oră a fost una cu adevărat memorabilă, iar primarul le-a făcut o surpriză membrilor delegației achitând-o cu cardul său. Asta în con-textul în care în urmă cu doar câteva zile împlini-se o frumoasă vârstă.

La ducere, de la Bratislava spre Dresda, pe Au-toband, drumul s-a dovedit un coșmar. Am în-târziat ore bune din cauza unui ambuteiaj gene-rat de un accident urât, care s-a lăsat cu victime și sânge. Ne-am umplut timpul cu bancuri, cu stop-uri de hidratare pe autostradă și prin benzi-nării și bineînțeles cu multă, foarte multă muzi-că. Autocarul a răsunat din toate încheieturile și șuruburile de vocile doamnelor și domnilor din corul “Preot dr. Ion Ionescu” din Topoloveni. Un regal pentru urechi să asculte cântece bio ca “Radu mamii”, “Zarzarică, zărzărea…” sau “Bulgăraș de gheată rece”. Iar eu am fost obser-vator și cronicar al unei mici comunități profesi-onale în a cărei rutină zilnică muzica e ca o gim-nastică a sufl etului. Am ajuns la Dresda undeva spre opt seara, cu patru ore întârziere față de pro-gramul obișnuit. Ne-am parcat repede bagajele în cameră, apoi am mers pe jos, circa un kilometru, până în Centrul Vechi. O plimbare liniștitoare ce a echivalat cu o siestă de seară. Dincolo de is-toria telurică o orașului vechi, marcată tragic de raidurile punitive ale aviației aliate în timpul ce-lui de-Al Doilea Război Mondial, centrul istoric al Dresdei e copleșitor prin infl ația de catedrale,

palate și muzee construite din blocuri uriașe de granit, în stil baroc sau rococo. Iar pe marginea acestor piațete, braseriile saxone stau frumos rânduite ca un guler de bere pe un uriaș pahar.Momentul magic al serii a fost repetiția cu pu-blic făcută de corul din Topoloveni pe scările din Schlossplatz. Câteva zeci de turiști de toate națiile și toate confesiunile, întâmplați la ceas târziu de seară în piața catedralei din Dresda, au ascultat vrăjiți și într-o acustică aproape perfectă cinci cântece populare românești. Seara am încheiat-o cu o invitație la masă și la o bere neagră saxonă venită din partea primarului Gheorghiță Boțârcă. Apropo, pe tot parcursul reprezentației muzicale de pe scările Schlossplatz, vizibil emoționat de cât de frumos a reprezentat corul imaginea Topolo-veniului, primarul a asistat la spectacol împreună cu soția, amestecându-se discret în public. La bra-serie, am constatat că Gheorghiță Boțârcă vorbea binișor nemțește și astfel am afl at că avea multe amintiri din Dresda, pe care a vizitat-o încă din vremea Germaniei Democrate (a DDR-ului, cum îl știm o parte din noi), dar și după reunifi carea cu Germania Federală.

Repetiţie cu public la catedrala din Dresda

În Göteborg există și români. Peste 8000. Majoritatea covârșitoare își vede de treabă, are un rost, muncește. În construcții, servicii, IT și alte domenii. Aici l-am cunoscut pe Sorin, oltean de origine. Era o cunoștință a stomato-logului Dragoș Stanciu din delegația noastră și a venit să ne ia la pescuit de macrou în Marea Nordului. Sorin era plecat de 11 ani, acum intra în al 12-lea, e deja cetățean suedez și are de cinci ani o mică fi rmă, împreună cu un asociat din Göteborg, tot român. Mi-a spus că suedezii sunt destul de reci, nu te resping, dar nici nu te invită la ei la grătar. Însă sunt foarte serioși la bani, indiferent că lucrezi pentru ei sau faci afaceri cu ei. N-au birocrație, nu te hărțuiesc cu controale. Ei, de exem-plu, pe fi rma lor n-a avut niciun con-trol de la Fisc în cinci ani de existență. Platesc toate taxele la zi, au o contabilă care se ocupă de asta, respectă regulile, trăiesc liniștit. De la orice butic cum-peri o bere sau o banană, dublura bo-nului fi scal se descarcă direct în serve-rul de la Finanțele suedeze. Nu te duci tu cu sacoșa plină de facturi și chitanțe la fi nal de lună la fi sc să-ți calculeze taxele. Nu se îmbogățesc, dar nici nu trag targa pe uscat. La fi nalul parti-dei de pescuit, Sorin ne-a invitat, pe mine și pe doctorul Stanciu, la un pui la rotisor în “Mica Somalie”, așa cum se numește cartierul imigranților din

Göteborg. Și el locuise în primul an în care a venit în Suedia aici. Și cum cei mai mulți dintre imigranți sunt soma-lezi, au dat și numele neofi cial al aces-tui cartier, care pe numele lui suedez se cheamă “Hjällbo”. Are blocuri fru-mos zugrăvite, nu coșcovite cum mai găsești destule prin Pitești, școală și alte instituții de utilitate socială, exact ca într-un cartier civilizat. Lasă că mai fac ei murdărie, asta e în cultura lor, că doar n-au fost la școala elementară de igienă suedeză. Însă peste noapte vin mașinile de la salubritate și readuc to-tul la normal.

Viață de sanatoriu. Problema cu so-malezii e că se enclavizează. Nu mun-cesc și toarnă la copii, cam cum fac romii la noi. Însă pe bani mult mai mulți, frate! Pentru un somalez până în 14 ani, statul suedez îi plătește pă-rintelui cu fustă și cearșaf negru sau alb pe cap 600 euro. Iar unui copil în-tre 14-18 ani, nu mai puțin de 800. Pe cele mai multe dintre somalezele din piațeta cartierului “Hjällbo” le-am vă-zut cu burta la gură. Să tot trăiești la banii ăștia, gândiți-că o familie cu pa-tru copii adună între 2500-3000 euro/lună numai din ajutoare sociale! Iar chiria la un apartament cu trei camere în “Mica Somalie” e de 500 euro. Prac-tic și faptic, cu ajutorul pe care ți-l dă statul suedez pentru un singur copil, plătești chiria apartamentului social pentru toată familia. Ca să vă faceți o idee despre cât de mulți sunt azilanții somalezi în Göteborg, vă mai dau un amănunt: la mall-ul din centrul aces-tui al doilea oraș al Suediei am văzut la Western Union angajate de aceeași naționalitate cu ei. Negre tăciune și cu cearșaf negru în cap, se ocupau numai de somalezi. În rest, prin cartierul lor, somalezii tineri se adună tot în câr-duri, sunt zgomotoși, poartă adidași și blugi și vorbesc tot timpul la IPhone. Perfect globalizați, numai că pe banii suedezilor. Asta ne spunea și Sorin, mie și doctorului Stanciu, că statul su-edez n-are niciun benefi ciu pe termen lung de pe pe urma lor: somalezii doar consumă, nu și muncesc.

Reportaj de Gabriel Grigore

Românii din Suedia şi Mica Somalie din Goteborg-ul eco

Deschiderea ediției cu nr 11 a Jocurilor Corale Europene s-a făcut la Partille Arena, o sală polivalentă din Goteborg. Show-ul a fost fabulos și Eurovisonul, care a fost co-partener cu Primăria din Göteborg, a trans-mis în direct. Imaginați-vă peste 3000 de oameni care au umplut sala și care au savurat prin toți porii nu doar muzică de cor, ci și muzică pop sau melodii ale formației ABBA, un brand național suedez. Aproximativ

400 de voci din corul Eurovision (reunind membri din aproape toate țările de pe conti-nent) au ridicat publicul în picioare pe hit-ul“Mama Mia” al celor de la ABBA. Fabulos! Deschiderea jocurilor corale a fost făcută de primărița din Göteborg, prima seară fi ind rezervată competiției profesioniștilor.

Pe lângă melodiile clasicilor de la ABBA, un alt moment ce a ridicat sala în picioare (în special generația tânără) a fost cel în care o

foarte cunoscută interpretă pop din Suedia a cântat o melodie în memoria marelui dispă-rut, la vârsta de doar 28 de ani, Avicii. Pen-tru cine nu știe, Avicii a fost un DJ, remixer și producător muzical suedez a cărui notorie-tate era una mondială în aprilie 2018, când a murit. În date statistice, la secțiunea pentru amatori a Jocurilor Corale Europene de la Göteborg au participat 47 de țări din toată lumea și 153 de coruri. În seara de deschi-

dere, delegația din Topoloveni a stat în sală lângă cea chineză. Cum m-am așezat lângă el și a văzut tricourile albe inscripționate cu România în care erau îmbrăcați coriștii din Topoloveni, iar pe mine ținând în mână un steguleț tricolor, un tânăr chinez m-a salutat și mi-a zâmbit complice cu formula “Roma-nia, our brother”. N-am rămas dator și i-am răspuns și eu: “Yes, bro!”.

Cu „fraţii chinezi”, în direct la Eurovision

ț p p g ț ) ș

La Göteborg am fost cazați într-o pădure de la marginea orașului, în complexul Liseberg, situ-at la 1,5 km de Marea Nordului. Un mix între hostel și căsuțe rustice în stil scandinav, cu fl ori în glastre și măsuțe din lemn în față. În același complex-parc, întins pe câteva hectare, există și o zonă de camping pe care am găsit-o ticsită de rulote, având în vedere că eram în plin week-end. Costă 15 euro pe zi chiria în parc pentru o rulo-tă și benefi ciezi de toate utilitățile: apă, lumină, gaz, dușuri. Totul e bio, suedezii sunt obsedați de verde, pădure, apă și aer curat. Asta nu e, desigur, o noutate. Nou a fost doar să văd și să experimen-tez toate astea în habitatul lor. Un singur exem-plu: la recepție ne-au dat niște bidoane de plastic albe din material ECO pe care să le folosim când

bem apă. Ne-au rugat să renunțăm la sticlele/pet-urile din plastic cu care venisem și pe care scria Dorna, Borsec sau rău famata Cola și ne-au sub-liniat că apa lor de robinet e foarte bună și foarte curată. Nu că ne-ar fi interzis cineva să cumpă-răm apă minerală sau plată din magazinele lor, însă, sincer, nu merită. Faci hernie de la prețurile lor. Te cocoșează.

Noi am stat patru în cameră, v-am zis deja că regimul e de hostel, iar prețul pe zi pentru o ca-meră a fost de 250 euro. Asta înseamnă cam 60 euro de persoană/zi. Mult. O bere la doză la re-staurant sare de 8 euro. Au compensat din plin pădurea și o liniște la limita depresiei pozitive. Ne afl am doar în proximitatea Mării Nordului, de unde se simțea mirosul de hering sau cod.

CAMPUSUL DIN PĂDURE

Întâlnire, la Copenhaga, cu Mica Sirenă

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1307 (14 - 20 august 2019)

Biblioteca Județeană ”Dinicu Golescu” Argeș vă urează de Sfânta

Maria multă sănătate, fericire și

un căldurosLA MULȚI ANI!

Director, Octavian Mihail Sachelarie

Cu ocazia Adormirii Maicii Domnului, Primăria Stolnici

are plăcerea să vă ureze tot binele din

lume.LA MULȚI ANI!

Primar, Sevastian Pupăză Roșu

Cu ocazia Adormirii Maicii Domnului,

CS Mioveni urează tuturor

sărbătoriților sănătate și realizări pe toate

planurile.LA MULȚI ANI!Președinte CD,

Dumitru Olteanu

Primăria Pietroșani vă

urează de Sfânta Maria multă

sănătate, fericire și un căldurosLA MULȚI ANI!

Primar, Eugeniu Pătru

Cu ocazia Adormirii Maicii Domnului, PSD

Pitești vă urează multă sănătate și

fericire.LA MULȚI ANI!

Președinte, Cristian Gentea

PNL Ștefănești vă urează

de Sfânta Maria multă sănătate,

fericire și un căldurosLA MULȚI ANI!

Președinte, Dorin Mihail Bărbuceanu

Fie ca Sfânta Fecioară Maria să

vă ocrotească și să vă lumineze calea.

La Mulți Ani! PSD Arges,

președinte, senator Șerban Valeca

Fie ca lumina Sfi ntei Marii să ne lumineze vieţile și mintea mereu! La

mulţi ani! Gabriel Stoian,

director adjunct Casa de Pensii

Argeș

La mulți ani și mult noroc în această

zi specială. Vă doresc să vi se

îndeplinească toate dorințele. Sănătate

și numai bucurii! Alecu Evlampie, primar Brăduleţ

Cei trei ieșeni care au pornit în martie în aventura “Americ4ro” au ajuns în Brazilia la începutul acestei luni și vor continua drumul prin Paraguay pentru a trece, apoi, în emisfera nordică. Expediţia nu a fost deloc lipsită de surprize, automobilul ARO 328 “Transport

școlari” având nevoie de mai multe ori de in-tervenţii, ultima dată în jungla Amazonului, acolo unde au fost probleme cu puntea faţă și cu o roată, reparaţiile fi ind făcute având drept companie “câţiva vulturi pleșuvi, care parcă așteptau să capitulăm, maimuţe, papagali și, bineînțeles, miliardele de insecte, toate fi ind enorme și toate având aripi numai bune cât să te bântuie constant în căutarea de sânge”, după cum povestesc aventurierii.

Înainte de a urca „Zimbrul Carpaţilor” pe o barjă, pe fl uviu, pentru a ajunge la Atlan-tic și a porni, pe roţi, spre Paraguay, un ul-tim popas amazonian a fost făcut la Manaus, cel mai mare oraș din junglă. Acolo, în 2013, imediat după privatizarea uzinei ARO, John Perez, patronul fi rmei Cross Lander USA, se pregătea să deschidă o linie de montaj pentru automobilele românești care trebuia să fi e co-mercializate pe continentul american. Ce s-a întâmplat apoi este de notorietate, totul pier-zându-se în jungla amazoniană și cea româ-nească.

Cătălin Ion Butoiu

Expediţia ARO a ajuns în oraşul brazilian unde se monta „Zimbrul Carpaţilor” în urmă cu 15 ani

Asociaţia “My Transylvania”, în parte-neriat cu Fundaţia “Conservation Car-pathia”, a continuat seria evenimentelor prin care promovează satul românesc, produsele locale și frumuseţea naturii prin organizarea unei manifestări la Dâmbo-vicioara - Electric camping. Circa 50 de participanţi din Brașov, Pitești, Zărnești, București, Iași și Spania, iubitori de natu-ră, s-au bucurat de o escapadă la “poarta” Făgărașului, Pietrei Craiului, Bucegilor și Leaotei, mergând în drumeţie pe Valea Cheii, în vizită la meșterul șiţar și bucu-rându-se apoi de un brunch cu brânzeturi de oaie și de vacă, plăcintă cu urdă sărată și mărar, slănină, jumări, câteva legume aduse de peste deal, pâine de la Rucăr, ur-daș cu mămăligă și sloi de porc și cocoș, gogoși, nuci umplute și plăcintă dulce cu urdă și afi ne. Seara a fost animată de cei doi tineri din trupa „Hoinarii”, care au cântat la fl uier și chitară. Noaptea a conti-nuat cu muzică electronică mixată de DJ

DEX și DJ MEET MTD. Vremea bună, aerul curat, priveliștea frumoasă, prezen-tările echipei „CARPATHIA” și legendele locului au fost apreciate de invitaţii de la Electric camping.

„Dorim să promovăm comunităţile din vecinătatea Munţilor Făgăraș și ne dorim să creăm modele de venituri alternative pentru oameni. Bunăstarea noastră de-pinde de natură, de alegerile pe care le facem în fi ecare zi. Ecoturismul este seg-mentul cu cea mai mare creștere anuală, între 20-24%, iar România are toate in-gredientele necesare pentru a fi un lider european în acest domeniu. Noi, prin or-ganizarea acestor evenimente, încercăm să creăm un lanţ de servicii sătești, din care să aibă de câștigat, într-un mod prietenos cu mediul, mai mulţi localnici care se im-plică: cei care pun la dispoziţie produsele, cei care gătesc, gazdele etc.”, ne-a declarat Georgiana Andrei (foto), specialist comu-nicare FCC și coordonator eveniment.

După această acţiune, care a benefi ciat de sprijinul Primăriei Dâmbovicioara, a Centrului de Informare Turistică Dâm-bovicioara și a Taberei Oratia, alte eve-nimente vor fi organizate în ale comune unde proiectul „CARPATHIA” este pre-zent.

Cătălin Ion Butoiu

Electric camping în „poarta” munţilor din Muscel

Doar şase fi rme din Argeş admise pentru fi nanţare nerambursabilă prin programul Start-Up Nation

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat a făcut publi-că săptămâna trecută lista celor 10.000 de benefi ciari care au fost admiși pentru fi nanțare nerambursabilă în cadrul celei de-a doua sesiuni a programului Start-Up Nation. Doar șase fi rme din Argeș se re-găsesc pe listă. Fiecare dintre ele va primi câte 44.000 de euro.

Start-Up Nation 2018/2019 a avut 33.514 planuri de afaceri înscrise în aplicația on-line, 32.000 dintre acestea planuri având punctajul maxim – 100 de puncte.

A doua ediție a programului prin care statul român a oferit fi nanțare în valoare de 200.000 de lei fi rmelor nou înfi ințate a atras un număr mai mare cu peste 10.000 de antreprenori care au sperat să benefi ci-eze de acești bani. Pentru fi ecare plan de afaceri înscris în aplicație, a fost nevoie de înfi ințarea unei noi fi rme.

Start-Up Nation e un program guver-namental care oferă câte 44.000 de euro către 10.000 de afaceri. M.S.

Firme din şapte ţări vor să retehnologizeze barajul Vidraru

În această perioadă s-a reluat a treia oară procedura de selectare a fi rmei ce va reali-za lucrările de retehnologizare a barajului de la Vidraru, după ce procedurile anteri-oare au fost anulate din cauza prezentării unor oferte neconforme tehnic.

Firme din Austria, China, Germania, România, Slovenia, Spania și Turcia sunt interesate de acest contract, a cărui valoare se ridică la peste 82 de milioane de euro.

Din numele fi rmelor făcute publice de către Hidroelectrica, Romelectro este sin-gura companie cunoscută pe piața locală, celelalte fi ind companii străine, unele care nu au mai derulat niciun proiect în țara noastră.

Marian Staicu

Electric camping şi cină în sălbăticie pe Valea Cheii şi la Sătic

Asociaţia „My Transylvania”, în parteneriat cu Fundaţia „Conservation Carpathia”, a deschis seria evenimentelor ce promovează satul românesc, produsele locale și crearea de benefi cii ce pot aduce schim-bări în bine la nivel local, prin folosirea serviciilor locale, or-ganizând două acţiuni inedite, promovate la nivel naţional.

În seara de 9 august a fost Electric camping, picnic la lună plină, pe Valea Cheii, Dâmbo-vicioara. O cină pregătită de localnici, proiecţie de scurtme-traje legate de natură și petre-cere cu muzică electronică. A doua zi, la Sătic s-a organizat o activitate în pepiniera Funda-ţiei „Conservation Carpathia”, urmată de o cină la o pensiune din sat. C.I.B.

ARO lângă o școa-lă la care se ajunge doar cu barca

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1307 (14 - 20 august 2019)

Piteşteanului Ionuţ Biceanu de la Astra i-a fost diminuat salariul de la 6.000 la 4.000 euro pe lună

Mijlocașul piteștean Ionuț Biceanu este un ju-cător important în Liga I, fi ind în momentul de față un fotbalist de bază la Astra Giurgiu. Biceanu a fost descoperit de antre-norul Ionuț Badea și adus la FC Argeș, provenind de la Școala de Fotbal ”Dani Coman”. După falimen-tul FC Argeș, fotbalistul a fost înregimentat de CS Mioveni și, după mai mul-te evoluții bune, a intrat în

vizorul mai multor echipe de Liga I. Însă, așa cum era normal, mijlocașul a ales Astra, acolo unde președinte executiv este chiar Dani Coman. De reținut că Ionuț este încă remunerat regește la As-tra. Acesta a câștigat până mai ieri nu mai puțin de 6.000 de euro pe lună, însă din acest sezon sala-riul i-a fost diminuat la 4.000 de euro.

M.I.

Nicolae Dică și Cornel Ionică, într-o partidă imaginară de fotbal.

Dă-te, Dică, dă-te, Dică, nu știi că vine sultanul Ionică, mai-marele Imperiului Piteștean?

După ce în urmă cu ceva timp conducerea AJF Argeș l-a înlăturat pe unul dintre cei mai vechi angajați, și anume pe Mihai Ghiberdel, în prezent, aceeași condu-cere l-a exclus pe acesta și de pe lista de observatori de Liga a III-a. Deși conducerea pare acoperită de regula-ment, Ghiberdel ar fi fost exclus pentru a-i face loc unui apropiat al președintelui Sorescu, și anume Ion Ionescu.

Zvonul săptămânii!

UNGHIURI DE VEDERE

VALOARE! FC Argeș a obţinut duminică după-amiază prima victorie din acest tur de campionat. Echipa alb-violetă s-a impus la scor de neprezentare în deplasarea de la Sportul Snagov, prin tripla reușită de Andrei Blejdea. Mijlocașul adus în această vară de la Pandurii Târgu Jiu a fost omul meciului, realizând un hat-trick de senzaţie.

„E dureros! Nu putem să ne opunem lucrurilor care sunt neplăcute”

Gheorghe Cristian: „După ce omul dispare... E dureros! Eu i-am trimis fetei mici a profesorului Halagian me-saj de condoleanțe pentru familie... E dureros! Să fi u corect, trebuie să spun că este antrenorul cu care eu am făcut ochi în fotbalul mare la 16 ani, când dânsul era antrenor la echipa mare. El m-a promovat și cred că, vreo 6 ani de zile, numai pe el l-am avut antrenor. E dureros și nu îți găsești cuvintele... Îmi amintesc că a fost ziua lui prin martie, când a făcut 80 de ani, apoi a fost pe undeva plecat... Nu prea dădea sem-ne de boală, dar nu parcă poți să știi... Asta-i viața! Nu putem să ne opunem lucrurilor care sunt neplăcute”.

„Florin Halagian a fost ca un tată pentru noi”

Ilie Bărbulescu: „Florin Halagi-an a fost ca un tată pentru noi, care ne-a promovat de mici copii la echipa mare. A avut încredere în noi și a avut ochi de antrenor. Dumnezeu să-l ierte și condoleanțe familiei!”.

„Mare om, mare om de fotbal... E trist!”

Marin Radu II: „Ce să vă pot spu-ne? Este o zi tristă. Am pierdut unul dintre marii antrenori ai fotbalului ro-mânesc, dar noi, cei de la Pitești, ni-l amintim mult mai bine și va rămâne veșnic în sufl etul nostru. Mare om, mare om de fotbal... E trist! Am fost sunat de mai multe persoane și vreau să vă spun că vestea asta m-a dat pes-te cap. Eu am lucrat foarte mult cu dânsul și a avut un rol important în activitatea mea fotbalistică. Am rămas surprins când am auzit asta. M-am în-tristat pe loc!”.

„Este o mare pierdere pentru fotbalul piteștean, ca și moar-tea lui Dobrin”

Nicolae Radu III: „Îmi pare rău din sufl et! Mare antrenor, este antrenorul cu care FC Argeș a ajuns pe culmi și Dobrin a strălucit. Îmi pare rău! Condoleanțe familiei! Este o mare pierdere pentru fotbalul piteștean, ca și moartea lui Dobrin”.

„Dumnezeu să-l ierte! Acolo să facă încă o echipă care să câștige Liga Campionilor”

Andrei Speriatu: „Dumnezeu să-l ierte! Acolo unde merge să antreneze din nou, găsește acolo mulți jucători de-ai lui și poate mai face o echipă care să câștige și Liga Campionilor. Îmi pare nespus de rău, dar asta-i viața pe pământ. Am o mare stimă, un mare respect pentru tot ce a făcut pen-tru fotbalul argeșean, pentru fotbal în general și nu în ultimul rând pentru mine. Am deschis ochii în fotbal, fot-balul de mare performanță, promo-varea mea în prima divizie, primele jocuri în Divizia A, toate le-am făcut la FC Argeș și chiar cel mai mare suc-ces al carierei se leagă tot de profesorul Halagian, prin câștigarea campiona-tului acum peste 40 de ani. Îmi pare rău! Dumnezeu să-l ierte!

„Vestea a picat ca un trăsnet”Viorel Moiceanu: „A picat ca un

trăsnet pentru mine. Dimineață, Do-rel Zanfi r, care este nașul fetelor lui, mi-a transmis prin messenger că a murit dl. profesor Florin Halagian la spital. Chiar acum vreo săptămâ-nă am mai discutat cu Dorel Zanfi r, care mi-a spus că domnul Halagian se simte rău și că este la spital. Ceva pro-bleme de sânge... Nu cunosc alte de-talii. Încă o lovitură pentru FC Argeș, pentru Pitești... Din ce în ce rămânem mai săraci cu oamenii care au scris is-torie în acest oraș, la acest club. Joi am înțelesc că o să se facă înmormântarea, la cimitirul armenesc din București, iar cei care vor să vină, pentru că eu voi participa fără doar și poate, ar fi un moment de despărțire extraordinar de un om care într-adevăr a scris istorie în orașul Pitești”.

Finala va fi transmisă duminică, în direct, la DigiSport

În perioada 12-18 august, la Pitești, la baza sportivă Co-mesad are loc turneul de tenis de câmp Comesad BCR Open, ediția a VII-a. Suprafața de joc este zgura, iar pre-miile totale sunt de 25.000 de dolari. ”În urmă cu 6 ani, promiteam să ajungem la cât mai multe ediții și iată că am ajuns acum la a VII-a ediție și la al patrulea an, alături de BCR. Pentru o săptămână, centrul tenisului din România se mută la Pitești. Suntem singurul turneu privat 100% care se desfășoară în România”, a declarat în conferința de pre-să omul de afaceri piteștean Sorin Dumitru, organizatorul acestui turneu. Turneul a început luni cu meciurile de pe tabloul de califi care, iar de marți au intrat în scenă tenis-menii califi cați pe tabloul de simplu. Din cei 32 de sportivi, 20 sunt acceptați direct, datorită clasamentului ITF, 8 au venit din califi cări și 4 au primit Wild Carduri. Norocoșii

care au benefi ciat de invitațiile speciale ale organizatorilor sunt Valentin Vanță, Vlad Dumitru, Bogdan Borza și Se-bastian Gima, dublu campion național de juniori. Finala de simplu este programată duminică, 18 august, la o oră ce va fi anunțată ulterior, deoarece meciul va fi transmis în direct pe DigiSport 4. M.I.

Premii de 25.000 euro la turneul de tenis de câmp Comesad BCR Open

Marii fotbalişti ai FC Argeş deplâng moartea lui Halagian

„Este o mare pierdere pentru fotbalul românesc, dar mai ales pentru cel argeşean”

Sevastian Tudor (autorul mai multor cărți despre fotbalul argeșean): „Este o mare pierdere pentru fotbalul românesc, dar mai ales pentru cel argeșean. Este singurul antrenor care ne-a adus de două ori campionatul, ceea ce este mare lucru și este unic în istoria fotbalului argeșean. Nu știu cine ar mai veni și ar lua un campionat peste mulți ani de zile! Piteștenii, argeșenii păstrează un loc în sufl etele lor, un loc de seamă... Este un moment trist! Știu că l-am invitat săptămâna trecută la aniversarea clubului, dar ni s-a spus că este bolnav și că nu poate să se deplaseze”.

Luni, 12 august, a trecut la cele veșnice antrenorul de fotbal Florin Halagian. La vârsta de 80 de ani, Hala a plecat să-i antreneze și în ceruri pe foștii săi elevi Gicu Dobrin, Bebe Barbu sau Constantin Cârstea. Deși nu dădea semne de boală, în ultimele două săptămâni profesorul nu s-a simțit foarte bine și s-a internat la un spital din București. Din acest motiv, nu a putut fi prezent la aniversarea a 40 de ani de la câștigarea ultimului titlu al FC Argeș. Maestrul Florin Halagian va fi înmormântat joi, la cimitirul armenesc din Capitală. Flo-rin Halagian a adus singurele titluri de campioană a României din palmaresul FC Argeș, echipă cu care s-a impus în Divizia A în sezoanele 1971-72 și 1978-79. Pe 25 martie 2008 a fost decorat de președintele României, Traian Băses-cu, pentru toată activitatea și pentru formarea tinerelor generații de campi-oni cu „Meritul sportiv Clasa a III-a”. Iată ce ne-au spus, la auzul tragicei vești, foștii săi elevi, campioni cu FC Argeș.

Marius Ionel

Halagian și elevii săi din lotul cu care FC Argeș a câștigat al doilea titlu de campioană

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1307 (14 - 20 august 2019)

Curs de canto popular. Coordonator: prof. de canto popular Valentin Grigorescu, corepetitor Victor Buștean, orele 15.00 - 17.00 (Sala Simpozion II/ Mezanin II); (marți, miercuri, joi, vineri) Curs de chitară, orele 10.00 - 16.00. Coordonator: cantautorul Tiberiu Hărăguș, coordonatorul Grupului Folk „P620” (Sala Folk) (luni-vineri) Curs de dans sportiv și de societate, orele 16.30 - 20.00. Coordonator: coregraf Alfred Schieb (Sala Coregrafi e I) (luni-vineri) Curs de balet și gimnastică aerobică, orele 16.00 - 18.00. Antrenor: instructor Nicoleta Andrei (Sala Coregrafi e II) (marți și joi) Curs de limba engleză și pian „Engleza pe portativ”, orele 12.00 - 16.00. Coordonator: prof. Ilzi Sora (Sala Ars Nova) (joi) Curs de inițiere în pictură, orele: 17.00 - 19.00. Coordonator: prof. Elena Zavulovici (Sala Pictură) (luni)

Curs de actorie, orele 17.00 - 20.00. Coordonator: artistul Robert Chelmuș. (Casa Cărții, Mezanin II ) (marți, miercuri și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: dr. Ovidiu Stancu (Sala Pictură); (marți și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: instructor Mihail Șerban (Sala Pictură); (joi) Curs de dans popular - Ansamblul Folcloric de Copii Zavaidoc, orele 18.00 – 20.00. Coordonatoare: instructor Violeta Dincă și instructor Rodica Oprican (Sala Coregrafi e I); (joi) Curs de arte marțiale, orele 9.00-17.00. Coordonator: antre-nor Tiberiu Tănase (Sala Coregra-fi e I); (sâmbătă și duminică) Curs de go, orele 18.00-19.00. Coordonator: Bogdan Fiștoiu (Sala Simpozion); (miercuri)

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI ORGANIZEAZĂ

URMĂTOARELE CURSURI

Informaţii și înscrieri la sediul Centrului Cultural Pitești, Str. Craiovei nr.2, Bl,G1,

Casa Cărţii, tel. 0248/219976

ÎNCHIRIERI LIVRĂRI

LECŢIA DE DREPT

Vechimea în muncă reprezintă principala condiție care trebuie îndeplinită de o persoană pentru a putea benefi cia de pensie, fi e din sistemul public, fi e în alte sis-teme speciale.

Aceasta se probează cu carnetele de muncă (îndeosebi când vor-bim de perioada anterioară anu-lui 2001), iar persoanele care nu le mai dețin (le-au fost distruse ori le-au pierdut) sunt nevoite să reconstituie vechimea în muncă realizată de-a lungul timpului la cerere, la instanţa judecătorească competentă să soluţioneze con-fl ictele de muncă, pe baza înscri-surilor sau a altor probe din care să rezulte existenţa raporturilor de muncă.

În judecată poate fi chemată, în calitate de pârâtă, fosta uni-tate angajatoare unde petentul a desfășurat activitate, dacă aceas-ta mai există, iar dacă a fost desfi ințată din varii motive pre-văzute de lege și nu există docu-mente primare care să permită reconstituirea vechimii în mun-că, răspund casele teritoriale de pensii.

Prin acțiune, cei interesaţi soli-cită fi e reconstituirea vechimii în muncă, fi e constatarea încadrării activităţii desfășurate anterior anului 2001 în grupele I și/sau a II-a de muncă, atunci când soci-etatea angajatoare nu mai exis-tă, fi ind dizolvată și radiată, iar funcţia lichidatorului a încetat.

Dacă există documente prima-re, persoana interesată care nu posedă dovezi privind vechimea în muncă sau activitatea desfășu-rată în anumite grupe de muncă are deschisă calea unei acţiuni în realizare – obligaţie de a face – având ca obiect obligarea deţină-torului de arhivă de a elibera ade-verinţa constatatoare a vechimii în muncă/încadrării în grupele superioare de muncă.

În această situație va fi chemat în judecată și va avea calitate pro-cesuală pasivă deținătorul arhivei, unității desfi inţate, iar acțiunea are ca obiect obligarea acestuia să elibereze adeverinţa constatatoare a vechimii în muncă/încadrării în grupele superioare de muncă.

Acțiunea formulată la instanță (tribunalul în a cărui circumscripție își are domiciliul petentul) pentru reconstituirea vechimii în muncă este scutită de plata taxei judiciare de timbru.

Odată obținută o hotărâre ju-decătorească defi nitivă, persoana interesată o va depune la Casa de Pensii în a cărei circumscripție își are domiciliul pentru a fi valorifi -cată vechimea în muncă realizată și pentru a se emite o decizie de pensionare în acest sens.

Facem precizarea că angajatorii sau orice alţi deţinători de arhi-ve sunt direct răspunzători de corectitudinea conţinutului ade-verinţelor pe care le eliberează în vederea stabilirii drepturilor de pensie.

Avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept

Reconstituirea vechimii în muncă

Primăria Dârmănești vă urează de Sf. Maria multă

sănătate și vise împlinite.

LA MULȚI ANI!Primar,

Emilian Ciolan

Primăria Corbi vă urează de Sfânta Maria multă

sănătate și fericire și vă invită sâmbătă, 17 august 2019,

în satul Poienărei cu prilejul manifestărilor folclorice

prilejuite de cea de-a XVI-a ediție a ”Întâlnirii fi ilor satului

Poienărei”. LA MULȚI ANI!

Primar, Virgil Baciu

Cu ocazia Adormirii Maicii Domnului, Primăria Moșoaia

urează tuturor locuitorilor

comunei multă sănătate și fericire.LA MULȚI ANI!

Primar, Ion Necula

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1307 (14 - 20 august 2019)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

LECŢIA DE ISTORIE

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: ambramedical@yahoo.com

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

Vând 1 ha pădure, Valea Ursului, în spatele Stadionului

„Nicolae Dobrin”. Tel. 0744383634

Casă de vacanţă la Muşăteşti, 4500 mp teren, complet mobilată, centrală

pe lemne, gazifi care, preţ 68.000 euro. Tel. +40744.930.711.

Momentul august 1968

SUPER OFERTĂ!Vând spaţiu de birouri

în PITEŞTIzona Gară Sud.

MOBILAT, UTILAT COMPLET - LA CHEIE!

Suprafaţă totală 405,8 mp (388,77 mp utili)

Cel mai bun preţ: 599 €/mp util (nu se percepe TVA)

Relatii la tel. 0722.362171

Împlinirea, anul trecut, a cincizeci de ani de la in-vazia Cehoslovaciei de către trupele Tratatului de la Varșovia (mai puțin România și Germania demo-crată) a oferit prilejul unor luări de poziție care au evidențiat în cele mai multe rânduri anumite opinii și poziții pronunțat partizane. Foarte multe dintre acestea s-au situat în așa-zisul ”noul val” care și-a propus de mai bine de un sfert de secol să demole-ze din temelii comunismul românesc cu arme foarte asemănătoare folosite la începutul anilor 50 de către cei care urmăreau aceleași scopuri împotriva Româ-niei interbelice și nu numai.

Opiniile exprimate în acest caz s-au situat între aprecieri moderate și unele de virulență extremă, pre-cum aceea a cunoscutului politolog Vladimir Tismă-neanu, care în cartea ”Stalinismul pentru eternitate. O istorie politică a comunismului românesc” caracte-rizează mitingul din 21 august 1968, drept ”o legendă națională a comunismului național” și care nu a fost altceva ”decât o mascaradă”. Prin metode precum as-cunderea adevărului, scoaterea din context, minima-lizarea evenimentelor, prezentarea evenimentelor în ”bășcălie” se continuă acțiunile de denigrare a o ju-mătate de secol de istorie. Se afi rmă exact contrariul celor petrecute: că rușii nu intenționau să invadeze România, că tot ceea ce s-a întâmplat în acele zile nu a fost decât teatru de proastă calitate pus în scenă abil de Ceaușescu pentru a-i crește popularitatea, că s-a mers prea departe cu discursul din 21 august și că teama de o reacție sovietică i-a paralizat pe Ceaușescu și pe cei din conducerea partidului. Inepțiile au mers până acolo afi rmându-se că, de fapt, toată mascarada făcută de Ceaușescu a fost la înțelegere cu rușii, care urmăreau să arate Ocidentului că nu impun o dicta-tură în blocul comunist. Mă opresc aici cu inepțiile noului Mihail Roller și ale ciracilor săi pentru că vă respect și nu vreau să vă enervez.

Spațiul nu-mi permite o tratare exhaustivă a pro-blemei. Nici nu-mi voi pierde vremea să demontez idioțeniile lor. Se impun însă niște precizări.

În primul rând, a existat o intenție sigură de invazie a României despre care s-a știut încă din luna martie, în urma unei informații primite de serviciile noas-tre secrete de la un înalt ofi țer polonez cu o funcție importantă în Comandamentul Tratatului de la Varșovia. Acesta a afi rmat că răspunde astfel la spriji-nul acordat de România Poloniei în cel de-Al Doilea Război Mondial. Informația s-a confi rmat rapid din mai multe surse, îndeosebi ale serviciilor secrete fran-ceze și americane. În acest context vizita lui Charles de Gaulle în aprilie nu este întâmplătoare.

România era înconjurată de peste 40 de divizii (mai mult de o jumătate de milion de militari) comasate la granițele cu Bulgaria, Ungaria și Moldova.

Cu câteva zile înainte de invazie Ceaușescu merge la Praga și semnează un Tratat de asistență mutuală. La avertismentul său, președintele Dubcek îi spune: ”O să-i primim cu fl ori...”. Fără comentarii. Pe 24 august se întâlnește cu Tito și stabilește un plan de acțiune, în condițiile în care se știa că va fi invadată și Iugoslavia.

În țară se declarase tacit stare excepțională. Totul trece pe picior de război. La parada militară de la 23 august participă pentru prima dată gărzile patrioti-ce. În scurt timp au fost înarmați peste o jumătate de milion de oameni. S-au scos și puștile Z.B. din depozite. Fuseseră folosite în cel de-Al Doilea Război Mondial.

Se știa de intențiile rușilor. Alfel președintele ame-rican Lyndon Johnson nu ar fi rostit avertismentul devenit ulterior celebru ”...Să nu dezlege câinii războ-iului”, iar secretarul de stat Dean Rusk n-ar fi decla-rat oarecum patetic: ”În numele întregii umanități, vă rugăm să nu faceți asta, urmările vor fi imprevi-zibile”.

Tot în acele zile, la recepția organizată de Amba-sada României în capitala Chinei cu prilejul zilei de 23 August a participat în mod excepțional premie-rul Zhon Eulai însărcinat de către Mao Tze-dun să transmită lui Ceaușescu să nu cedeze și să-și apere cu arma în mână independența și suveranitatea și, ce era mai important, să conteze pe sprijinul implicit al Chinei.

Un profesor de la Academia Militară atașat militar în acele zile la Washington ne povestea că în seara zilei de 20 august a primit un telefon de la un amic american, general, în care îl avertiza că în acea noapte România va fi invadată de ruși. I-a răspuns că știe. A doua zi, același general l-a sunat din nou: „Vasile, sunteți dați naibii!”.

Prof. dr. Cornel Carp

Subansamble Auto S.A., producator de repere auto din plastic și spume poliuretanice, cu sediul în Pitesti, str. G. Cosbuc nr. 59 (lângă fosta Textila)

ANGAJEAZĂ:

MECANIC DE INTRETINERE ELECTRICIAN

ELECTROMECANICSCULERI MATRITERI

Oferta (bonusuri, benefi cii):Salariul de baza + spor vechime;Tichete de masa pentru fi ecare zi lucrata de 15 lei;Prime de vacanta, Craciun si Paste;Plata orelor de noapte cu un spor de 25% la salariu;Plata dubla a orelor suplimentare + bonus;Program de 8 ore /zi pe 3 schimburi de lucru;Instruire la locul de munca;Oportunitati de dezvoltare profesionala.

Persoanele interesate sunt rugate sa depuna un CV la sediul nostru sau sa il trimita pe email la adresa resurse.umane@gic.ro.

Relatii suplimentare la telefon 0248/ 282200.Vor fi contactate numai persoanele care corespund ce-

rintelor postului!

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX

Nr. 1307 (14 - 20 august 2019)

PROGRAM: Luni - marţi – joi: 12.00 – 19.00; Miercuri și vineri: 9.00 - 16.00

ADRESA: strada Maior Șonţu, parter (lângă farmacia Catena din Târgul din Vale).Programări la telefon 0248/210.930

SERVICII MEDICALE-ACORDATE GRATUIT, în baza biletului de trimitere de la medicul de familie.

CMI DR. NECULA MARINELA-PARASCHIVAMEDIC PRIMAR GERIATRIE-GERONTOLOGIE

Singurul cabinet care încearcă prin serviciile oferite să redea încrederea

persoanelor vârsnice, să crească speranţa lor de viaţă și calitatea vieţii.

CONSULTAȚII

TRATAMENTETRAECOGRAFIE GENERALĂ

PROGRAM:parter

ELECTROCARDIOGRAMĂ

C ȚE

ELECTEVALUARE GERIATRICĂ

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă.

Preţ: 3 euro/mp. Tel. 0722651895

Intermediere consultanţă şi traduceri emigrare temporară şi permanentă

Canada. Tel: 0721.949.376

FIRMĂ AUTORIZATĂ MONTEAZĂ ȘI EXECUTĂ ORICE INSTALAŢIE

DE GAZ METAN. REVIZII INSTALAŢII GAZE, VERIFICĂRI CENTRALE TERMICE.

Tel: 0720.792.895 și 0745.045.339.

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești.

Preț: 2,5 euro/mp., negocia-bil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4 cu toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti. Preţ 65.000

euro. Tel. 0729.103.390, 0744.380.731

MICA PUBLICITATE Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei, Telefon: 0770 923 113 Vând ieftin cabină duş şi şifonier cu trei uşi demontat (şi alte accesorii). Tel: 0729/033987 Vând vin natural, ţuică, bijuterii. Relaţii la telefon 0741/621.858, Pregătesc prăjituri de casă, tradiţionale si vegan, pâine de casă,toate din produse de bună calitate sau la cerere din produse Bio. Îngrijesc copii. Relaţii la telefon 0787/554.995 Vând 9.200 mp teren+anexe în sat Goleşti, oraş Stefăneşti, strada Râului nr. 91. Relaţii, la telefon 0768/101.320. Persoana fi zica serioasa, doresc sa ingrijesc o familie de batrini, sau batrana singura, pentru ramanere in spatiu, in mediu urban, cu precadere Bucuresti. Telefon 0741/660.412 Vând şifonier cu două uşi şi alte obiecte de uz casnic. telefon 0729/033.987.

Băbana. Caut femeie sau familie pentru ajutor în gospodărie. Ofer 1500 de lei şi cazare. Tel. 0740.004.653 Vand mese de biliard si snooker. Relatii la telefon 0724/020.329 Inchiriez pe termen lung 700 mp pe platou - manastire Tivale-langa parcul nou. Relatii la telefon 0724/020.329 Vând apartament 3 camere - confort I, zona Sfânta Vineri, preţul zonei-telefon 0754/046740 Vând apartament 3 camere, decomandat, super înbunătăţit în Mioveni. Preţ 53.000 Euro, negociabil. Relaţii al telefon 0799/980.110.

Vând proprietate compusă din casă cu 4 camere + anexe, teren 9.300 m.p., deschidere 44m şi toate uilităţile la poartă, zonă

asfaltată. Relaţii la telefon 0768/101.320, preţ negociabil

Vând casă şi alte construcţii, teren 9.300 mp, 1/2 intravilan, la Goleşti, Strada Râului nr. 91.

Deschidere 44 metri, asfalt, apă curentă. Preţ cu totul: 5 euro/

mp. Telefon: 0768101320.

Vând 2.800 mp teren intravilan, cu toate uilităţile, situat în

comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, preţ negociabil.

relaţii la telefon 0741/010.421.

Vând teren intravilan 4.800 mp, Călineşti - Argeş, acces apă, curent electric,

stradal, zonă între case. Preţ negociabil. Tel: 0724605599

Vând apartament confort 2 redus, cartier Trivale, complex II, 35.000 euro, negociabil.

Relaţii la telefon 0744/437.866.

Vând casă deosebită, ultracentral, strada Crinului,

teren 1300 mp.Telefon: 0723/322007

Vând teren 1900 mp în Ștefănești,

în zona Primăriei, cu utilitățile la poartă.

Tel: 0766/636790

Vând 5.037 mp teren inta-vilan, utilități incluse, preț 2 euro/mp, situat în comuna Suseni, sat Stâmbeni. Rela-ții la telefon 0720/421107,

0749/853857, 0729/415192.

Caut asistentă cu specialitate în medicină dentară, cu experienţă, cunoscătoare de limba engleză, nivel

mediu, pentru post în Anglia. Relatii la doc.info.uk@gmail.com. Rog seriozitate.

De vânzare apartament 2 camere, Negru Vodă/Sp.Militar, parter (pretabil birou/

cabinet medical), centrală termică

proprie, proprietar. Preţ 52.000 euro. Tel.

0721776511

Purcăreni-Miceşti, VÂND casă 251 mp cu teren 3100 mp, 2 bucătării, 4 camere, salon sufragerie, bibliotecă, 2 băi, 2 terase, anexe 150 mp birou, camere, garaj. Relaţii la

telefon: 0770 630 824, 0723 410 612

Primăria Comunei Rociu, organizează con-curs pentru ocuparea următoarelor funcţii pu-blice de execuţie vacante de: Consilier, clasa I, grad profesional superior – Compartiment cadastru, registru agricol, urbanism și arhivă- un post; Consilier, clasa I, grad profesional principal – Compartiment achiziții publice - un post; Consilier, clasa I, grad profesional principal – Compartiment buget, fi nanciar- contabil, impozite și taxe- un post; Referent, clasa III, grad profesional superior - Compartiment buget, fi nanciar – contabil, impozite și taxe- un post;

Concursul va avea loc în data de 19 august 2019, ora 10:00 - proba scrisă și 21 august 2019, ora 10:00 - proba interviu la sediul Primăriei comunei Rociu, judeţul Argeș.

CONDIŢIILE DE PARTICIPARE:- condiţiile generale, prevăzute de art. 54 din Le-

gea nr. 188/1999 (r2);

- studii universitare de licenţă absolvite cu diplo-mă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă în domeniile fundamentale: știinţe inginerești, știinţe agricole și silvice, știinţe juridice, știinţe economice sau în specializările administraţie publică și știinţe politice.

- vechimea în specialitatea studiilor necesare ocu-pării postului – minim 7 ani pentru funcţia de consilier, clasa I, grad profesional superior și func-ţia de referent, clasa III, grad profesional superior, iar minim 5 ani pentru funcţia de Consilier, clasa I, grad profesional principal și funţia de consilier, clasa I, grad profesional principal

Bibliografi a se afi șează la sediul Primăriei Comu-nei Rociu, judeţul Argeș.

Dosarele de înscriere la concurs se depun la Pri-măria Comunei Rociu - Secretar comisie concurs, în termen de 20 zile de la data publicării anunţului în Monitorul Ofi cial al României, Partea a III-a.

Relaţii suplimentare la Primăria comunei Rociu- telefon 0248688115.

PRIMĂRIA COMUNEI ROCIU, JUDEŢUL ARGEŞ ANUNŢĂ:

CENTRUL CULTURAL

PITEȘTI ÎNCHIRIAZĂ TEMPORAR

SPAȚII ÎN COMPLEXUL EXPOZIȚIONAL

CASA CĂRȚII. Relaţii, la tel. 0248/219976

sau la sediul Centrului Cultural Pitești,

din Municipiul Pitești, Strada Craiovei nr. 2,

Bl. G1, Jud. Argeș.

Primaria comunei Micesti, judetul Arges, organizeaza concurs de recrutare pentru

ocuparea functiei publice de: • Inspector, clasa I, grad profesional debutant, la comparti-

mentul Impozite si taxe din cadrul Primariei comunei Micesti in data de 17 septembrie 2019, ora 10:00, proba scrisa, si 19 sep-tembrie 2019, ora 10:00, interviul, in cadrul Primariei comunei Micesti , sala de consiliu, etaj 1;

• Consilier, clasa I, grad profesional debutant, la comparti-mentul Achizitii publice , din cadrul Primariei comunei Mices-ti in data de 18 septembrie 2019, ora 10:00, proba scrisa, si 20 septembrie, ora 10:00, interviul, in cadrul Primariei comunei Micesti, sala de consiliu, etaj 1.

CONDITII SPECIFICE OCUPARII FUNCTIEI:• Studii universitare de licenta absolvite cu diploma, respec-

tiv studii superioare de lunga durata, absolvite cu diplomă de licenta ;

• Vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţi-ei publice: nu se solicita.

Primaria comunei Micesti, judetul Arges, organizeaza concurs de recrutare pentru

ocuparea functiei publice de: • Sef serviciu, clasa I, grad profesional I la compartimentul

Serviciul Financiar-Contabilitate, Impozite si Taxe din cadrul Primăriei comunei Micești in data de 16 septembrie 2019, ora 10:00, proba scrisă, si 18 septembrie 2019, ora 13:00, interviul, in cadrul Primariei comunei Micesti, sala de consiliu, etaj 1.

CONDITII DE PARTICIPARE LA CONCURS: • 5 ani vechime in specialitatea studiilor;• Studii universitare de licenta absolvite cu diploma, respec-

tiv studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta.

Primaria comunei Micesti, judetul Arges, organizeaza

concurs de recrutare pentru ocuparea functiei

publice de: • Referent, clasa III, grad profesional

superior la compartimentul Registrul Agricol din cadrul Primăriei comu-nei Micești in data de 09 septembrie 2019, ora 10:00, proba scrisă, si 11 septembrie 2019, ora 10:00, interviul, in cadrul Primariei comunei Micesti, sala de consiliu, etaj 1. CONDITII DE PARTICIPARE LA CONCURS:

• Studii medii absolvite cu diploma de bacalaureat;

• Vechimea minima in specialitatea studiilor, necesara ocuparii functiei - 7 ani.

Jurnal de Argeş - pag 17

Nr. 1307 (14 - 20 august 2019)

Cu ocazia Adormirii Maicii Domnului,

Primăria Albota urează tuturor sărbătoriților

sănătate și realizări pe toate planurile.LA MULȚI ANI!

Primar, Ion Dumitru

În pragul Sfi ntei Sărbători de Sfânta Maria, le doresc tuturor

celor care poartă numele sfânt să se bucure de ocrotirea

Fecioarei, să aibă parte de liniște sufl etească, bucurii, sănătate și

împlinirea tuturor dorințelor. LA MULȚI ANI!

Av. Luminița Ioana, decan Baroul Argeș

Cu ocazia zilei Sfi ntei Maria, urez tuturor salariaților,

colaboratorilor și clienților ce poartă acest nume multă sănătate și succese în viață!

LA MULȚI ANI!Manager Hotel Argeș,

Gheorghe Popescu

Anul trecut pe vremea asta îmi ve-neau în minte sute de epitete când mă gândeam cât de magic a fost la prima ediție a Festivalului rock Stonebird de la Corbi. În același timp, de abia așteptam să merg la a doua ediție. Și am mers. Iar epitetele și amintirile speciale s-au înmulțit. Și cred că sunt în asentimentul meu și cei peste 8.000 de fani din toată țara care au venit la Stonebird în zona ”La chilii” de la Corbi între 9 și 11 august pentru a vedea con-certe cu trupe de primă clasă și pentru a se bucura de o atmosferă unică. Iar ce am văzut mi-a confi rmat încă o dată faptul că Festivalul Stonebird a devenit deja, după doar două ediții, un brand național.

Încă de când am ajuns pe dealul ce găzduiește Stonebird m-am încărcat cu o stare pozitivă, văzând zona plină ochi. Sute de corturi și tot atâtea mașini, mii de fani de toate vârstele, oameni de calitate uniți în cuget și simțire de pasiunea pentru mu-zica rock. Practic, numărul spectatorilor s-a dublat față de ediția din 2018. Privind toată animația de pe deal, aveai senzația că de fapt ai ajuns într-un oraș născut peste noapte în mijlocul comunei Corbi. Un oraș-rock. ”Orașul” Stonebird.

Și toată atmosfera asta tonifi antă te ”con-tamina” imediat și te încărca cu o stare de spirit specială. O stare de spirit numită Stonebird. O stare de spirit ce i-a cuprins inclusiv pe Maria Dinu - administratorul județului, și pe Florin Frătică, fostul pri-mar de la Bradu.

S-a dansat și s-a cântat ore în șir. Și pe parcursul a două zile de festival Stonebird am văzut cu mult mai multe zâmbete și chipuri fericite decât văd într-un an pe străzile din Pitești.

Iar primarul Virgil Baciu a fost din nou un exemplu de implicare în organizarea festivalului. Și același primar a fost pe par-cursul festivalului și un rocker autentic, nu puține fi ind momentele când a cântat și dansat alături de miile de fani.

Trupele și numele de top au fost din nou o constantă fericită la Stonebird, de la Cristi Minculescu, Valter& Boro, Tim-puri Noi sau Bucovina până la ZOB, Alex Calancea Band și Th e Rock. O mențiune

specială se cuvine și pentru formaţia New Jersey din Italia, considerată cea mai bună trupă-tribut Bon Jovi din lume, care a fă-cut un show special.

Secvențe de la festival vor apărea în videoclipul unui star american

Dacă anul trecut invitatul special la Sto-nebird a fost Dave Evans - primul solist al trupei AC/DC, în acest an fanii au avut parte de o altă surpriză plăcută. Pe scena de la Stonebird a urcat sâmbătă, 10 au-gust, rockerul american David Reece, fos-tul solist al trupei heavy metal Accept. O coincidență fericită a făcut ca David Reece să își serbeze ziua de naștere exact în acea

zi. Iar o parte dintre fi lmările făcute la Sto-nebird vor fi gura pe următorul videoclip al lui David Reece.

Ce prețuri au fost la festivalCa și anul trecut, prețurile practicate la

Stonebird au fost unele accesibile, mult mai mici față de alte festivaluri. O bere sau un suc a costat 6 lei, în timp ce o porţie de mâncare a fost în medie 12 lei. Fanii - și au fost destui - și-au cumpărat și tricouri cu însemnele Stonebird cu 60 lei bucata, în timp ce un hanorac inscripționat Stone-bird era 120 lei.

Una peste alta, trebuie să recunosc totuși că am avut o mare nemulțumire legată de Festivalul Stonebird: a durat prea puțin la cât de frumos a fost.

Iar dacă Stonebird a fost și în acest an o reușită, ”vinovați” sunt din nou cei patru coorganizatori ai festivalului, cu multe ore nedormite și luni de pregătiri pentru ca to-tul să iasă ca la carte: Daniel Ignat (care este și solistul trupei Th e Rock), Mihai Capet, Traian Mitroi și Bogdan Năstase. Patru tineri care au demonstrat că, atunci când pui pasiune în ceea ce faci și găsești și deschidere totală (așa cum a fost la pri-marul Virgil Baciu), rezultatul nu poate fi decât unul minunat. Adică un festival rock - Stonebird - de care deja știe toată România.

Nu știu alții cum sunt, dar eu unul de abia aștept ediția din 2020 a Stonebird. Let there be rock!

Denis Grigorescu

Un festival frumos ca o stare de spirit

„Oraşul” Stonebird de la Corbi Rockerul american David Reece și-a serbat ziua pe scenă

Trupa ZOB a avut un concert

memorabil

Formaţia Bucovina, în premieră la Stonebird

Jurnal de Argeş - pag 18

Nr. 1307 (14 - 20 august 2019)

Această informare este efectuată de COMUNA MOZACENI, tel. 0248/697116,

cod fiscal: 5010170 ce intenţionează să solicite de la ADMINISTRATIA

NATIONALA „APELE ROMANE”, Adminis-tratia Bazinala de Apa ARGES- VEDEA aviz de

gospodărire a apelor pentru „Canalizarea și epurarea apelor uzate menajere în comuna Mozăceni, judeţul Argeș – Rest de executat”

Prin lucrarile de realizare a retelei de canalizare ape menajere nu se vor aduce modifi cari calitative asupra apelor subterane si de suprafata. In procesul de executie nu vor rezulta ape uzate.

Această solicitare de aviz este conformă cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modifi cările și completările ulterioare.

Persoanele care doresc să obţină informaţii suplimentare cu privire la solicitarea avizului de gospodărire a apelor pot contacta solicitantul de aviz la adresa menţionată.

Persoanele care doresc să transmită observaţii, sugestii și recoman-dări se pot adresa solicitantului la adresa:

- Primaria Comunei MOZACENI, jud Arges, tel. 0248/697282, re-prezentata de doamna Liana Corina Duna – primar ;

- Administratiei Bazinale de Apa ARGES-VEDEA Pitesti, str. Cam-pulung nr. 6-8, cod postal 0300, tel.0248/223449.

OFERIM- Pachet salarial până la 2300 euro- Contract de muncă pe perioadă nedeterminată- Sporuri de vechime și performanță- Plata garantată și fără întârzieri a tuturor drep-

turilor salariale- Dispecerat și asistență tehnică 24/7- Flotă modernă 100% Euro 6, 2018-2019- Transport asigurat la/de la locul de muncă

SOLICITĂM- Permis de conducere categoriile C+E- Atestat transport marfă- Card tahograf- Seriozitate maximă

Reprezintă un avantaj:- Certifi cat ADR- Experiență în transportul internațional

Pentru întrebări și informații suplimentare, vă rugăm să ne contactați direct la numărul de telefon: 0725583313 sau la adresa de mail: offi ce@eliton.ro

ELITON TRANS ESTE O COMPANIE DE ELITĂ ÎN TRANSPORTUL RUTIER CE

angajează șoferi autocamion, cu sau fără experiență, pentru transport de marfă, internațional și intern:

Curse în Comunitatea Europeană Curse rute naționale Curse pe ruta România-Turcia

Dacă vrei să îți construiești o carieră într-un domeniu dinamic și stabil, atunci vino să faci parte dintr-o echipă de profesioniști cu o activitate de 25 de ani în domeniul transporturilor.

Am primit la redacție următorul document, prin care Organizația neguvernamentală Dominocost cere caterisirea preotului Nicolae Brânzea. Cererea a fost trimisă Patriarhiei Române, Patriarhului Dani-el, Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și, spre știință, Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului. Urmează ca forurile clericale să se pronunțe. Vom urmări ceea ce se va întâmpla în continuare, având în vedere faptul că subiectul este unul de maxim interes public.

Marian Staicu

„CERERE DE CATERISIRE A UNOR PREOȚI CARE PROPOVĂDUIESC PRIN COMPORTAMENTUL CO-TIDIAN ÎNVĂȚĂTURI GREȘITE ȘI CARE SUNT STĂPÂNIȚI DE PATIMI

Asociația Dominocost, cu sediul în str. Sergent Iriceanu Ion, nr. 19, camera 1, sect. 4, București, mail: dominocost@ yahoo.com, cu componență integral creștin ortodoxă, solici-tă cu smerenie, dar și cu adâncă tristețe următoarele:

I. CATERISIREA NUMIȚILOR BRÎNZEA NICOLAE, „preot” la Sfânta Biserică „Sfântul Ilie” din Pitești, și MIREA DAN MARIAN, „preot” la Sfânta Biserică „Sfântul Stelian” din Pitești

Solicităm aceasta din următoarele considerente:În fapt, sus-numitul Mirea Dan Marian și Brînzea Nico-

lae, nașul acestuia, conf. univ. dr. la Universitatea Pitești, re-ferent în comisia de doctorat a lui Mirea Dan Marian, sunt angajați, cu normă întreagă, la Institutul „Eudoxiu Hurmu-zachi” pentru românii de pretutindeni (IEH), instituție bu-getară. În perioada anterioară și ulterioară datei de 25 iunie, când a susținut teza de doctorat la Constanța, Mirea Dan Marian a prezentat 120 de zile de concediu medical la IEH, iar Brînzea Nicolae a prezentat la IEH concedii medicale

însumând 90 zile, drept care au încasat lunar salarii din ba-nii statului român. Potrivit diagnosticului pus sub parafa aceluiași medic din Pitești, ambii sufereau de hepatită cro-nică, având în concediile medicale menționat codul 580. În fapt, deși este vorba despre o boală care necesită repaus, cei doi au avut activitate pe 25 iunie 2019 la Universitatea „Ovi-dius” din Constanța, în contextul susținerii tezei de doctorat a lui Mirea Dan Marian, „Înțelepciune și sfi nțenie – direcții în desăvârșirea omului după Noul Testament și gândirea fi losofi că”, sub conducerea științifi că a Înaltpreasfi nțitului Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. Sus-numiții nu au solicitat concediu de la Arhiepiscopia Argeșului și Mus-celului, în cadrul căreia ambii sunt preoți, ceea ce înseamnă că au fost la serviciu și au luat salariul integral. În fapt, în perioada în care cei doi se afl au în concedii medicale de la IEH, plătite din banii publici, sus-numiții se deplasau între Pitești, București și Constanța, unde ofi ciau slujbe (Mirea Dan Marian și Brînzea Nicolae), predau (Brînzea Nicolae) și susțineau sau supervizau teza de doctorat (Mirea Dan Mari-an, respectiv, Brînzea Nicolae).

În drept, sus-numiții comiteau infracţiunea de înșelăciune în dauna banului public, fals, uz de fals și abuz în servi-ciu, întrucât nu erau în realitate bolnavi și încasau salariul de la Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, precum și celelalte salarii aferente celorlalte ocupații ale dumnealor.

Prezența în același timp în concediul medical de la IEH, plătit de stat, în activitățile din cadrul bisericilor în care ac-tivează ca preoți, plătită și din bani publici, precum și la susținerea unei teze de doctorat care va aduce măriri salaria-le plătite la IEH și la biserică tot din bani publici, arată cum sus-numiții păgubesc și cheltuiesc banii publici nemeritați folosindu-se de prestigiul Bisericii Ortodoxe Române.

În urma analizei comportamentului care se abate de la normele legale al sus-numiților, suntem îndreptățiți să concluzionăm că unul dintre scopurile susținerii tezei de doctorat de către Mirea Dan Marian vizează obținerea de venituri sporite de la bugetul Bisericii Ortodoxe Române prin ocupația de preot a lui Mirea Dan Marian, în cadrul Bisericii „Sfântul Stelian” din Pitești, județul Argeș.

Permiterea exercitării puterii bisericești și menținerea în Trupul Bisericii a sus-numiților „preoți” Brînzea Nicolae și Mirea Dan Marian, care prin trufi e, lăcomie, minciună și încălcări ale legii devenite publice, vizibile chiar și la o simplă tastare a numelor lor pe Internet, întinează imaginea Bisericii Ortodoxe Române.

Slujitorii bisericești trebuie să reprezinte un exemplu mo-ral, etic, creștin pentru societate, aspect pe care sus-numiții nu îl îndeplinesc, comportamentul lacom și trufaș al celor doi, devoalat public de enoriași, colegi de serviciu ai acesto-ra și de anumite organe mass-media, fi ind relevat și de vă-duvirea bugetului Bisericii prin titluri mincinoase sau prin obținerea pe cale manipulatorie de proprietăți care erau des-tinate Bisericii.

Pe această cale, vă aducem la cunoștință că împotriva sus-numiților există o plângere penală afl ată în lucru la Direcția Națională Anticoruptie, la București, referitoare la nume-roase fapte penale, incluzând și susținerea în mod ilegal a tezei de doctorat de către Mirea Dan Marian, în prezența lui Brînzea Nicolae, în calitate de referent, în Comisia doc-torală, la Universitatea„Ovidius” din Constanța, în data de 25 iunie 2019.

Sus-numiții folosesc fondurile publice destinate Republicii Moldova și comunităților românești din Ucraina, Serbia, Bulgaria și Balcani pentru excursiile lor în Italia, Spania sau

Israel. Brînzea Nicolae cheltuie banii publici pentru proto-col (ilegal în instituția publică Institutul „Eudoxiu Hurmu-zachi” pentru românii de pretutindeni) și pentru a se de-plasa zilnic între Bucuresti și Pitești cu mașina Institutului, condusă de sus-numitul Mirea Dan Marian.

Toate aceste cheltuieli, destinate asigurării confortului personal, din banul public, sunt efectuate și în condițiile în care Brînzea Nicolae a moștenit de la doamna Eleonora Bră-tianu, conform declarației de avere, apartamente în Bucu-resti, sute de hectare în Năvodari, zeci de hectare de pădure, parte din vila Florica, clădirea unei biserici (pe care se luptă să o „privatizeze” din cadrul Bisericii Ortodoxe Române).

Sus-numitul Brînzea Nicolae, duhovnic al doamnei Eleo-nora Brătianu, a devenit moștenitor al acesteia promițând că va veghea ca bunurile lăsate moștenire să ajungă în folosința enoriașilor, a întregii parohii. Din câte cunoaștem, există o incompatibilitate între calitatea de duhovnic și dobândirea de proprietăți ca urmare a relației duhovnic-fi u duhovni-cesc.

Sus-numitul Brînzea Nicolae a fost invalidat de colegii universitari din cadrul Universității Pitești, unde la alegerile pentru postul de decan, în urma unor intervenții nedemne pentru un prelat și un cadru universitar, a pierdut alegerile cu brio.

Totodată, Brînzea Nicolae a fost demis din postul de vicar al Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului în urma faptului dovedit de a fi membru al masoneriei.

II. OBLIGAREA PRIN TOATE CĂILE LA RESTITUI-REA de către sus-numitul BRÎNZEA NICOLAE A PROPRIETĂȚILOR ȘI SUMELOR DE BANI OBȚINUTE IMORAL PRIN CALITATEA DE DUHOVNIC SPIRITUAL AL DOAMNEI ELEONORA BRĂTIANU, SPECULÂND INTENȚIA DOAMNEI ELEONORA BRĂTIANU DE A LĂSA BISERICII VILA FLORICA , PĂDUREA ȘTEFĂNEȘTI, CÂT ȘI ALTE PROPRIETĂȚI ALE FAMILIEI BRĂTIANU

Solicităm aceasta din următoarele considerente:În fapt, sus-numitul Brînzea Nicolae, duhovnic al doam-

nei Eleonora Brătianu, a devenit moștenitor al acesteia promițând că va veghea ca bunurile lăsate moștenire să ajungă în folosința enoriașilor și a întregii parohii.

Astfel, „preotul” Brînzea Nicolae, încălcând art. 810 din Vechiul Cod Civil, aplicabil la data succesiunii, și care in-terzice moștenirea de către duhovnic, medic curant, avo-cat, a moștenit de la doamna Eleonora Brătianu, conform declarației de avere, apartamente în București, sute de hec-tare în Năvodari, zeci de hectare de pădure, parte din vila Florica (vilă de patrimoniu, pe care, după trecerea la cele veșnice a doamnei Eleonora Brătianu, s-a grăbit să o cedeze pe o sumă consistentă tot statului român, mai exact Mi-nisterului Culturii, în cadrul căruia Brînzea Nicolae a avut funcție de conducere), clădirea unei biserici (pe care se luptă să o „privatizeze” din cadrul Bisericii Ortodoxe Române).

În drept, Biserica Ortodoxă Română a fost vaduvită în mod samavolnic de sumele cuvenite de însuși membrul său, sus-numitul Brînzea Nicolae. Sumele încasate în urma moștenirilor obținute de sus-numitul Brînzea Nicolae ar fi trebuit să ajungă la Biserica Ortodoxă Română, conform ultimelor dorințe ale regretatei doamne Eleonora Brătianu.

Cu evlavie și cu încredere în justa și dreapta Voastră judecată,

Asociatia DominocostBucurești”

Un ONG din Bucureşti cere caterisirea preotului Brînzea

Jurnal de Argeş - pag 19

Nr. 1307 (14 - 20 august 2019)

Fie ca toate întâmplările frumoase și spiritul acestei

zile să vă însoţească pretutindeni. Vă doresc o zi de Sfânta Maria cât mai

frumoasă!Primăria și Consiliul

Local Stâlpeni, primar Șerbănoiu Gabi

Pentru că astăzi este o zi specială, mă alătur și

eu celor ce vă doresc din adâncul sufl etului

La mulţi ani!Consiliul Local

și Primăria Valea Mare Pavăţ, primar Boncoi Ion

Cu ocazia Sărbătorii de Sfânta Maria, Primăria comunei Bascov le urează tuturor

locuitorilor care poartă acest nume sfânt să se bucure de

ocrotirea Fecioarei, în sănătate, prosperitate, liniște și bucurii

alături de cei dragi.Primar, Gheorghe Stancu

Fie ca toate întâmplările frumoase și spiritul

acestei zile să vă însoțească pretutindeni.

Vă doresc o zi de Sf. Maria cât mai

frumoasă! Marian Cazacu

Manager, TBM Pitești

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Denis Grigorescu

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: jurnaldearges@gmail.comNr. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor-şef - Gabriel Grigore gabi.grigore2006@gmail.comManager - Cristian Vasile

Redactor-şef adjunct: Denis GrigorescuSenior editor: prof. dr. Cornel Carp, avocat Maria Cristina Leţu, doctor în DreptRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion Butoiu, Mari Tudor, Cristina StancuCorectură: Corina GrigoreGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian RaduDirector economic: Claudia SimaDirector vânzări: Cristian Lincan

Tel.: 0248/22.23.22

Către Redacţia Săptămânalului ”Jurnalul de Argeş” Punct de vedere la materialul Asociaţiei Dominocost

Citind și analizând acest material fac următoarele precizări:

a) Tot materialul este o denigrare odioasă, o înși-ruire de minciuni, acuze nefondate și lipsite de orice argumentație, ceea ce mă determină să vă precizez că inclusiv doar citarea de către ziarul dumneavoastră a acestor aberații abjecte și absurdități mă va obliga să-mi apăr imaginea în justiție, mai ales că ați pu-blicat alte două articole denigratoare la adresa mea și a angajaților I.E.H., demonstrând prin aceasta o strategie, din partea ziarului, de hărţuire și denigrare a instituţiei și a persoanei mele.

b) În data de 24 iulie ați publicat un interviu al Iuli-ei Rodica Modiga, fostă detașată la I.E.H., urmărită penal în dosarul nr.7197/P/2019 pentru fapte prev. și ped. de art. 259, Cod penal, fără să cereți un punct de vedere instituției și celor vizați, făcându-vă astfel părtași la actele de denigrare, a mea și a angajaților I.E.H. Vizați. (...)

Pentru toate cele prezentate mai sus, reiterez fap-tul că simpla preluare de către ziarul dumneavoas-tră a acestui material denigrator, calomnios și plin de afi rmații false, inclusiv prin citare, va duce la acționarea redacției și a autorului articolului în instanță, ca fi ind o acțiune de hărțuire sistematică și defăimare a persoanei mele.

În semn de respect și prețuire faţă de tinerii jurna-liști care nevinovaţi își asumă diverse articole și din dorinţa sinceră ca ziarul Jurnalul de Argeș să nu cadă pradă unor manipulări precizez următoarele:

a) Domnul Dan Marian Mirea nu este fi nul meu și între noi nu există nicio legatură de cumetrie, iar ziarul și-a asumat, prin citare, o astfel de minciună și dezinformare.

b) Nu am fost niciodată duhovnicul Eleonorei Bră-tianu, nici măcar la ultima ei împărtășire.

Cu stimă, Nicolae Brînzea

Nota redacţiei: Din cauza lipsei de spațiu redacțional (având în ve-

dere că urmează „Sf. Maria Mare” sau „Adormirea Maicii Domnului” și mulți argeșeni citesc cu plă-cere urările celor de care sunt conduși), precum și din cauza lungimii textului și conținutului lipsit de importanță pentru cititori, am scurtat textul părin-telui Brînzea cu aliniatele c), d) și e). De fapt, am scurtat și cererea de caterisire a Asociaţiei Domino-cost. Ca să fi e limpede, dacă un conducător al unei instituții publice de interes național este reclamat, înseamnă ceva și e de mare interes public, iar dacă directorul instituției publice reclamă pe cineva în-seamnă altceva și e de interes public minor spre de-loc! Totuși, considerăm că este de mare interes public un drept la replică din partea părintelui Brînzea, fără amenințări, fără expresii de genul „denigrare odioa-să, înșiruire de minciuni, acuze nefondate și lipsite de orice argumentație”, „aberații abjecte” etc.

Cât despre „denigrarea instituţiei”, adică „dai în mine, dai în fabrici și uzine” nu se poate zice nimic, e de noaptea minţii. În schimb, dreptul la replică să conțină răspunsul la câteva întrebări concrete, cum ar fi : a) ce răspuns vor primi cei 27 de reprezentanți și asociații ale românilor din comunitățile istori-ce din Serbia, Bulgaria, Ucraina și din Republica Moldova, care i-au transmis premierului Români-ei, Viorica Dăncilă, o scrisoare deschisă în care cer intervenția de urgență pe marginea situației de la In-stitutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni? Aceștia se arată surprinși de faptul că directorul adjunct al instituției, Nicolae Brînzea, și-a mărit considerabil salariul, încălcând legea, b) cât a stat în concedii medicale în ultimii doi ani?, c) dacă a prezentat certifi catul medical la toate instituțiile de unde ridică lunar salariul, d) dacă nu a fost duhov-nicul Oanei Brătianu, atunci ce i-a fost?, e) ce vârstă avea Oana Brătianu când a semnat documentul prin care l-a făcut moștenitor universal? f) în ce împre-jurări a cunoscut-o pe Oana Brătianu și dacă are legătură cu pierderea funcției de vicar al episcopiei Argeșului și Muscelului... etc.

Jurnalul de Argeş

DREPT LA REPLICĂ

În ultimele luni, Jurnalul de Argeș a publicat mai multe articole legate de iregularitățile (nu spunem „ilegalități” pentru că, deocamdată, se benefi ciază de prezumția de nevinovăție) de la Institutul „Eu-doxiu Hurmuzachi”, instituție publică de interes național afl at în subordinea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. Un rol de catalizator pen-tru interesul publicației Jurnal de Argeș față de acest subiect, în afara argumentului de mai sus, a fost că directorul instituției publice era preotul Nicolae Brînzea, o persoană publică din județul Argeș, fost director județean la Cultură, fost ministru adjunct la Culte, conferențiar și fost președinte al Senatului Universității de Stat din Pitești, fost vicar al Arhi-episcopiei până în 2013 (și foarte aproape de cate-risire și atunci, ca și acum). Iar cireașa de pe tort, deși parcă mai bine sună „bomboana pe colivă”, este faptul că preotul Nicolae Brînzea, în urma legături-lor neștiute de nimeni, este unul dintre moștenitorii importanți ai familiei istorice Brătianu! Iar faptul că 27 de reprezentanți ai asociațiilor românilor din comunitățile istorice din Serbia, Bulgaria, Ucraina și din Republica Moldova i-au transmis premierului României, Viorica Dăncilă, o scrisoare deschisă în care cer intervenția de urgență pe marginea situației de la Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru ro-mânii de pretutindeni nu poate decât să ne oblige în continuare să fi m aproape de acest subiect.

Jurnalul de Argeș a publicat un articol inclusiv le-gat de faptul că salariul directorului adjunct Nicolae Brînzea a fost mărit, fără bază legală (după cum con-fi rmă Corpul de Control al P.M. Viorica Dăncilă), în perioada în care era director interimar la Institutul „Hurmuzachi”, ajungând de la 7.418 lei la 17.124 lei. Ne aducem aminte că preotul Nicolae Brînzea a avut o problemă cam asemănătoare cu majorarea salariu-lui la maxim-maximorum și când a ajuns președinte al Senatului UPIT.

În majoritatea cazurilor, Nicolae Brînzea a replicat, însă fără nicio justifi care concretă, că problemele sesizate privind Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi”

reprezintă acuze nefondate și lipsite de temei, chiar folosește termenul ”abjecțiuni”.

Drept urmare, pentru a se mai clarifi ca lucruri-le, publicăm în această ediție răspunsul primit de la Corpul de Control al premierului Viorica Dăncilă. În adresa noastră solicitasem să ni se comunice când a fost ultima oară în control Corpul de Control al Primului-Ministru la Institutul „Eudoxiu Hurmu-zachi”, instituție publică de interes național, ce nere-guli au fost constatate, care au fost măsurile dispuse și dacă s-au remediat neregulile constatate.

După cum ni se precizează în adresă, ”Corpul de Control al Primului-Ministru a fi nalizat o acțiune de control la Institutul «Eudoxiu Hurmuzachi» (instituție publică de interes național, afl ată în sub-ordinea Ministerului pentru Românii de Pretutin-deni) în luna iunie 2019. Raportul de control a fost transmis către Ministerul pentru Românii de Pretu-tindeni, IEH și Curtea de Conturi a României spre valorifi care. Din conținutul actului de control a re-zultat că se confi rmă unele nereguli și defi ciențe de natură administrativă în legătură cu derularea unor proiecte, cu asigurarea asistenței juridice la nivelul IEH, precum și cu privire la modalitatea de salariza-re și încadrare a unor angajați”.

Reprezentanții Corpului de Control al premieru-lui Viorica Dăncilă mai spun în răspunsul trimis către Jurnalul de Argeș: „Potrivit competențelor funcționale stabilite prin art. 1 lit. g) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2007 privind stabili-rea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, cu modifi cările și completările ulterioare, Corpul de Control al Primului-Ministru nu are atribuții cu privire la dispunerea de măsuri, eventualele recomandări/modalități de remediere în legătură cu aspectele constatate prin raportul de con-trol revenind autorităților competente cărora le este înaintat actul de control, la fi nalizarea verifi cărilor, spre valorifi care/informare, în conformitate cu pre-vederile legale în vigoare”.

Denis Grigorescu

Corpul de Control al premierului Viorica Dăncilă confi rmă:

Nereguli la Institutul Eudoxiu Hurmuzachi ”Au rezultat unele nere-guli și defi ciențe de natură administrativă în legătură cu derularea unor proiecte, cu asigurarea asistenței juridice la nivelul Institutului „Eu-doxiu Hurmuzachi”, precum și cu privire la modalitatea de salarizare și încadra-re a unor angajați”, spun reprezentanții Corpului de Control al Prim-Ministrului!

Jurnal de Argeş - pag 20

Nr. 1307 (14 - 20 august 2019)

Viorica Dăncilă l-a demis pe argeșeanul Marius Pârvu din funcția de președinte la ANPC și, ca de obicei, PSD Argeș a afl at din presă.

Am nevoie de preș, Mariuse! Să i-l dau

Simonei să se șteargă de lacrimi sau lui Valeca la

karate, nu vezi că se antre-nează pe uscat?

Dăncilă și Ionică, Regina Abecedarului și Regele zgârie-norilor din Pitești.

Noi, Cornele, semănăm foarte mult! Amândoi avem misiunea sacră să ducem PSD-ul sub 20%. Eu pe țară, tu la Pitești...

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

Zece personalități argeșene își serbează ziua de naștere în săptămâna 14-20 august 2019. Primul sărbătorit, pe 14 august, este omul de afaceri Marin Ciungu. Pe 15 august vor primi felicitările cuvenite Marius Ionel, colegul nostru de redacție, și Petre Funie, primarul comunei Slobozia. Pe 16 august vor da de băut profesorul și publicistul Petre Popa, și Dragoș Cândea de la Centrul Medical Mipet. Pe 17 august va închina o cupă de șampanie Cristian Gentea, președintele PSD Pitești, iar pe 18 august vor sărbători omul de afaceri Gheorghe Dolofan și regizorul Matei Varodi de la Teatrul ”Alexandru Davila”. Nu în ultimul rând, pe 20 august vor petrece istoricul Sevastian Tudor și rectorul Dumitru Chirleșan de la Universitatea Pitești. Tuturor sărbătoriților, precum și celor care poartă numele Sf. Maria, Jurnalul de Argeș le urează La Mulți Ani!

Petre Funie Cristian Gentea Sevastian Tudor

LA MULŢI ANI!

Cu ocazia Adormirii Maicii Domnului, Complex Capitol Pitești

vă urează sănătate, fericire și numai bine alături de cei dragi.

La Mulți Ani!

Cu ocazia Adormirii Maicii Domnului, Farmacia Eva vă

urează multă sănătate și fericire!

LA MULȚI ANI!Manager, Aurel Rădulescu

Cu ocazia Adormirii Maicii Domnului, Clubul Sportiv Municipal Pitești

urează tuturor sărbătoriților sănătate și realizări pe toate planurile.

LA MULȚI ANI!Director, Cătălin Popa

Primăria Rucăr vă urează de Sfânta Maria

multă sănătate, fericire și un călduros

LA MULȚI ANI!Primar, Ionel Dulamă