Universitatea Detiin e Agronomicei Medicin Veterinar Bucure ti Facultatea De Management, Inginerie Economic n Agriculturi Dezvoltare Rural Ingineriei Management n Alimenta ie Pulici Agroturism PORTOFOLIU DIDACTIC!DRUM"#$R#II! IFI%& '#UDE!#&V("'%EA!U %(AUDIABUCURE TI 2015Universitatea Detiin e Agronomicei Medicin Veterinar Bucure ti Facultatea De Management, Inginerie Economic n Agriculturi Dezvoltare Rural Ingineriei Management n Alimenta ie Pulici Agroturism IMAGINA IAI ROLUL SU N EDUCA IE INTRODUCEREMult vreme, imagina)ia a *ost de*init ca un +roces de cominare a imagina)iilor, ceea ce se+otrive,te numai imagina)iei artistice- Dar +rocesul creator .n ,tiin) com+ort mai multe sinteze .ndomeniul ideilor, al astrac iunelor- De imagina)ie da dovad ,i coregra*ul, ea +ut/ndu0se oserva c1iar .n com+ortamentul unor s+ortivi- nc/t azi +utem de*ini imagina)ia ca *iind acel +roces +si1ic al cruirezultat .l constituie o)inerea unor reac)ii, *enomene +si1ice noi +e +lan cognitiv, a*ectiv sau motor-Deci nu vorim de imagina)ie doar .n +ictur sau +oezie, ci ,i .n matamatici sau alet- %1iar ,i.n domeniul a*ectiv, +oe)ii +ot aduce un sunet nou- $riginalitatea unui +oet, s zicem Marin 'orescu, nuconst numai .n meta*orele sale, ci ,i .n modul de a tri di*erite situa)ii ,i evenimente- ntr0un *el autrit iuirea +oe)ii romantici ,i alt*el o simte un +oet comtem+oran- Ei insu*l anumite atitudini careuneori devin o mod-Darc1iar,i .ndomeniul activit)ii organizatoriceam+uteadesci*rainterven)iaimagina)iei&ini)iativa constituie o noutate +e +lanul ac)iunii- Marii generali au imaginat ingenioase +lanuri de lu+t,cu care au c/,tigat victorii rsuntoare-$iectivul acestui +orto*oliu didactic const .n +rezentarea detaliat a conce+tului de2imagina ie3i totodat a rolului +e care aceasta .l are .n educa ie- Este *oarte im+ortant de men ionat *a+tul c imagina ia este .n str/ns legtur cu creativitatea, as+ect ce duce la conturarea unei ca+acit i com+le4e a +si1icului uman- #ema2Imagina iai rolul su.neduca ie3a*ost aleas.nideeasus inerii argumentului c imagina iasugereazaidei, avand+utereasinteticamin ii noastredea0 i e4tindedincolodeorice limit sau constr/ngere, viziunile ei luntrice- n imagina ie *iecare . i are universul su +articular, +e c/nd.nrealitateto i avemacela i universcomun- Prinintermediul imagina)iei, c/m+ul cunoa,terii umane se lrge,te *oarte mult, omul *iind ca+ail de +er*orman)a unic de a realiza unitatea .ntre trecut,+rezent ,i viitor-Imagina)ia nu este numai .n stare s re*ac acest drum, al unit)ii, ci s o)in ceva cutotul nou-Produsul imagina)iei e4+rim +ersonalitatea, originalitatea acesteia ,i este el .nsu,i original,*ie .n ra+ort cu e4+erien)a individual, *ie .n ra+ort cu cea social-Analiz/nd cadrul teoretico0metodologic, se +oate oserva c dezvoltarea imagina iei i a creativit ii co+ilului +re colar .ndiversedomenii, +rinintermediul activit ilor +racticesur+rinde metode str/ns legate de rolul +e care imagina ia .l are .n educa ie- Rezum/nd con inului acestui +orto*oliu didactic, se +oate deduce cu u urin c imagina)ia esteun+roces cognitivcom+le4de elaorare a unor imagini ,i +roiecte noi, +e aza cominrii ,itrans*ormrii e4+erien)ei-CAPITOLUL I CON INUTUL LUCRRII 1.1 Privire de ansamblu%1arles Fran5lin 6ettering a*irma c -2Imagina)ia noastr este singura limit a ceea ce +utems+erasrealizm.nviitor3- Acestaesteunul dintrecitatelecontroversatecarenue4+licceesteimagina)ia dar .)i s+une ce +utere are aceasta -Ea nu are niciodat limit, ceea ce .nseamn c realizrile+rin intermediul acesteia sunt nelimitate-nideea atriuirii unei de*ini ii acestui conce+t, se +oate s+une c imagina ia re+rezint ca+acitatea omeneasc de a trans*orma re+rezentrile care re*lect realitatea e4istenti de a crea +e aceast az noi re+rezentri-Alert Einsten s+unea c imagina)ia este mai im+ortant dec/t cunoa,terea,cunoa,terea estelimitat, iar imagina)ia .ncon7oar lumea- Deci, imagina)ia este nelimitat ,i .n imagina)ie +utem regsiorice- Din imagina)ie au *ost create at/tea idei minunate, at/tea inven)ii care acum sunt sustan)iale -Mo, %rciun, ie+ura,ul de Pa,ti, Mo, !iculae sunt .nc1i+uirile imagina)iei care au devenit tradi)ii vec1ice .nc/nta orice co+il de srtori ,i care au ,i acel rol s+ecial de a aduce oamenii mai a+roa+e unul dealtul-Van 8og1 ,i Da Vinci au *ost +ictori *aimo,i dar +utea s se .nt/m+le totul *r imagina)ie9Ma7oritatea dintre au +erce+ut lucrurile .ncon7urtoare di*erit ast*el .nc/t atunci c/nd s0au e4+rimat .ntalouri, +u)ini i0au .n)eles- n imagina)ie +utem *i cine vrem ,i .n acela,i tim+ cu +u)in credin) ne+utem dezvolta +entru realitatea lumii de azi - n imagina)ie +utem regsi solu)ii la +roleme tocmai*iindc mintea nu mai este condus de anumite as+ecte ci lsat lier- Mul)i oamenii .,i gsesc solu)ii la+roleme .nainte s adoarm , .n calmul acela care te +regte,te +entru somnul de du+ , .n imagina)iacare se strecoar u,or +rin .ntuneric ,i .i .nvluie,te-Din +cate, societatea din ziua de azi nu mai )ine de aceste lucruri im+ortante ,i se azeaz .nma7oritatea tim+ului +e ,tiin), dar lucrurile *antastice ies din .minarea imagina)iei cu ,tiin)a-Imagina)ia este rodul care cu a7utorul ,tiin)ei a7unge s *ie o *loare, o +lant, un co+ac care cre,te ,i sedezvolt- %rede)i c acum am avea avione ,i elico+tere dac nu a *ost Da Vinci care ,i0a imaginat cvrea s zoare ,i a vrut at/t de mult acest lucru .nc/t a .nce+ut s *ac sc1i)e +e care au *ost azate+rimele avioane9 Dac n0ar *i *ost el, ar *i *ost altcineva dar +oate nu la acel moment, ci +oate ani,decenii sau secole mai t/rziu-Imagina)ia este +ractic, ailitatea de a vizualiza , *orma ,i +erce+e imagini mentale ,i nu doarimagini ci ,i stri, senza)ii c1iar conce+te, .n cli+a .n care ele nu e4ist *izic .n *a)a oc1ilor- Este otrstur s+eci*ic co+iilor, +entru c este aza +roceselor de .nv)are ,i asimilare, odat cu trecereatim+ului aceast ca+acitate imaginativ scz/nd la *oarte mul)i dintre adul)i- Va aduce)i aminte c/ndera)i mici ce u,or era s va imagina)i tot *elul de grozvii, ce u,or dezvolta)i o imagine .nc1iz/nd oc1ii,cum retria)i o .nt/m+lare am+li*ic/nd totul9 %um .n discu)iile cu al)i co+ii srea)i de la un suiect laaltul cu e4+resii de genul& :)i dai seama cum ar *i dac;-3Einstein s+unea c imagina)ia e mai im+ortant dec/t cuno,tin)ele, acestea sunt limitate +e c/ndimagina)ia nu are limite- !u .l contrazic, dar sunt de +rere c imagina)ia, dac reu,e,ti s o +strezidu+ +erioada co+ilriei, devine mai rodnic, se .mog)e,te +e msura acumulrii de cuno,tin)e- E uncerc vicios, +/n la urm, cu c/t ai mai multe cuno,tin)e, mai multe imagini +strate .n memorie, .nmsura .n care )i0ai +strat ca+acit)ile imaginative, +osiilit)ile tale creative sunt am+li*icate- %/ndvore,te des+re creativitate, in a conce+ut selectia naturala,asemanand0ocuselectiaarti*iciala+racticatadesecoleinagricultura- Primeleautomoilesemanaumult cu o trasura *ara cai-In creatie artistica se oserva cum com+ozitiile din tinerete ale lui (- ?a@dns-a-m-d- Unii vor sa e4+lice intraga sinteza imaginativa +rin analogie, ceea ce este o e4agerare, desineindoelnic, aceea este un +rocedeu *oarte +roductiv-1.$#ormele ima"ina iei %ea mai *recventa *orma de imaginatie solicitata a+roa+e in *iecare zi si la care se *ace a+el inmodcurent ininvataminteste!(a%!)a"!ar&*r$+u"!,a- Ea constainca+acitateanoastra deanere+rezenta di*erite locuri, *enomene, intam+lariu numai +e aza unor relatari verale, *ara s+ri7inul unuimaterial concret, intuitiv- Elevii isi +ot imagina *oarte ine cum arata tundra +e aza descriilor *acutede +ro*esor, c1iar dca nu li se +rezinta o +lansa, +recum atalia de la Podul0Inalt +oate *i reconstituitamental, *araaavealadis+ozitienici unmonta7 *ilmat- #ot inaceastacategorieintrasi +ovestirilein*lorate, e4agerate, caracteristice unor +escari sau vinatori, in care realitatea este inogatita sustantialcu com+letari *anteziste-Sursa:www.sr!"u#.r$F!%ura 1.2.2 F$r(&'& !(a%!)a !&! %ea mai im+ortanta *orma a imaginatiei este, desigur cea creatoare- Asa cum se oserva mai sus,ea se mani*esta in di*erite *eluri, *ie in mod involuntar, *iein mod +reucum+anitor voluntar--!sar&a este +uternic in*luentata de dorinte, sentimente=, ne imaginamreusita in actiuni +e care nuindraznim sa le intre+rindem- 'ualterul viseaza ca isi +une la +unct se*ul auziv, indragostitultimid sevede*acand declaratii+line de cura7 etc- Ast*el,areun loc com+ensator- 8andurile,imaginatiile sesucced in virtutea legilor asociatiei, diri7ate de starile a*ective- 'imtul realitatii intervine +rea +utin,totul decurge ca romanele de aventuri, in care intam+larile sunt *oarte +utin verosimile-Visarea+oateconstitui totusi uns+ri7ininactivitatecerande*orturi delungadurata- Dee4em+lu,violonistul nevoitsa*acazilniccateAoredee4ercitii, dincaremultesint +lictisitoare, seviseazaotinind mari succese in sali de concerte ale lumii, ceea ce ii sustine munca sa +erseverenta- #otusi,daca visarea ocu+a un loc +rea mare in e4istent zilnica, se +ierde contactul cu realitatea si consumule4agerat de alcool sau droguri-I(a%!)a"!!'& .!*)a%$%!&- Denumirea vine de la 1i+nos BsomnC si agogos Ba aduceC- 'unt imaginicare a+ar intim+uladormirii-%ele 1i+no+om+ice B+om+osDcare intovarasesteCinetrvinlaince+utultrezirii din somn- In amele cazuri, e vora de sim+Ele linii, *iguri geometrice, stele stralucitoare= mairar +ot a+area *iguri umane sau un +eisa7- 'unt re+rezentari statice sau care se succed *ara o legaturaintre ele- !u le consideram reale, si nu +artici+am in nici un *el la +roducerea lor, care isi are origineainmemotie, darasciatiilesunt +rovocatede,,+eteleento+ticeFF, adicadeacele*iresutiri, *ulgi sisiraguri de +erle teans+arente, +uncte moile Bca niste musculite miciC oservaile cand ne uitam la un+erete al- Ele +rovin din im+uritati e4istente in cristalin ori in cor+ul sticlos- 'unt *enomene de scurtadurata- -!s&'& din tim+ul somnului se deoseesc net de imaginile din +rea7ma somnului- Imaginile visuluise succed intr0o strinsa legatura, constituinnd,,o aven@uraFF Bin cel mai larg sens al cuvintuluiC la care+articiama*ectiv,intens-#otodataoconsideramreala, *iecasuntemdoars+ectatori, *iecasuntemactori- (a unele +o+ulatii +rimitive de la s*irsitul secolului trecut, oamenii credeau si du+a trezireinrealitatea visului- De aceea se*ul triului era *elicitat de su+usi daca visa o vinatoare ogata-Intim+lariledinvis auloc,adesea,intr0olume ireala,neverosimila,c1iarasurda, 1alucinatorie,caatuncncicindcineva viseazacumdadinmaini sizoara cuusurinta,mirindu0se ca alti oameninureusuescsa*acala *el- Romanele luiF-6a*5a transcriucu *idelitatecosmaruri traiteuneori invis-Asadar, li+sestetotal controlul realitatii, totul devenind+osiil- !usunt res+ectatenici +rinci+iilegindirii, de +ilda +rinci+iul identitatii Bintrucit +ot visa un urs, dar care, de *a+t, este +rietenul meu1.$ %e!ode &en!ru s!imularea ima"ina iei As+iratia s+re dezvoltarea s+iritului creativ a dus la conce+erea unor metode care, +e de o +arte,sa comata loca7ele, iar +e de alta, sa *avorizeze asociatia cat mai liera a ideilor, utilizand ast*el lama4imum resursele inconstientului-Una din cele mai +o+ulare este brainstormingul, dar utilizat in conditiile unei activitati de gru+-Iata cum recurge& +resu+unem ca intr0o *arica s0a ivit o +rolema di*icila, si s0a 1otarit convocareagru+ului de rainstormig= se trimite cate o invitatie memrilor in care se s+eci*ica +rolema, ziua, ora silocul intrunirii= +ersoanele res+ective au *ost alese, mai demult, urmarindu0se sa *aca +arte din cele maidiverse+ro*esiuni, deci, +elangaingineri, vor*i uniolog, unzierist, unistoric, unagronom, un*izicians-a-, asigurindu0seinacest *el, dinca+ul 7ocului, ovarietatea+unctelordevedere-Acestis+ecialisti iau act de +rolema, dar nu o analizeaza in mod s+ecial-In ziua stailita vin, adunati in 7urulunei mese, si du+a o luare de contact, ince+e sedinta +ro+riu0zisa, condusa de un mediator- De oicei ,+e o tala mare se scriu de oicei cele +atru reguli ale raistormingului& G7udecata critica este e4clusaG =Gcat mai multe ideiG = Gdati *rau lier imaginatieiG si ultima& Gcominarile si ameliorarile sintineveniteG- E4ista si un secretar care stenogra*iaza tot ceea ce se s+une- Unul dintre cei de *ata ince+e+rinadeitatot ce0itrece+rinminteinrelatiacu+rolema, *aranicioselectiesau+rocu+aredee4acitate- Du+a ce el termina, ince+e altul, nu se discuta nimic, urmeza al treilea s-a-m-d- (a un momentdat ideile aunda, a+oi se raresc si in cca HI0AE de minute ins+iratia secatuieste, sedinta se inc1eie,darmediatorul reaminteste +artici+antiilorca, daca ulterior le mai vine vreoidee, sa ocomunicetele*onic secretarului- Du+a aceea, se aduna s+ecialistii intre+rinderii si +arcurgind lista, cauta ideeacaresugerezaosolutieo+tima- Metodadaadeseori unerezultate, alt*el n0ar mai *i utulizatacuregularitate in inter+rinderi si in institute-%omunicarea unor idei intr0un gru+ are avanta7ul de a sucitaasociatii ene*ice altuia, +oate desc1ide un nou orizont, dand +rile7ul +ersoanei sa *ormuleze +areri carei0ar *i venit in minte daca ar *i lucrat singur- E4+eriente riguloase au aratatca, lucrand in gru+, se +roducmai multeidei, segesescmai multesolutii, decatdacamemriigru+ului arlucra*iecarese+areat-Desigur, nu orice +rolema +oate *i aordata in *elul arata, mai ales cele care solicita scrisul si, deasemenea, nu in orice *raza, ci doaratinci cand im+asul este ine +recizat- #ot o metoda asociativa este si sinectica inovata de W. Gordon- Acesta era convins de valoareapsihanalizeisi deci derolul 1otarator al inconstientului- %um, du+aaceastadoctrina, GsineleG see4+rima +ri meta*ore, in centrul atentiei se a*la stradania de a gasi meta*ore cu +rolema +rezentata- 'iaici, din gru+ *ac +arte A0J +ersoane de di*erite +ro*esii- Mai intai se *ace Gsrainul *amiliarG adica seclari*icainedi*icultatiile+rolemei-A+oisetrans*ormaG*amiliarulincevastrainG, adicasecautameta*ore, com+aratii, +ersoni*icari- De +ilda, daca se studiaza inunatatirea unui carurator, cineva isiimagineazacaesteGun+lamancandrarsi +ro*und, candsu+er*ecial si re+edeG= altcinevainvocaGalenacare, du+a o ins+iratie +uternica, nu mai res+ira multa vremeG etc- Du+a ce se *ormuleaza circaKEdeanalogii0meta*ore, aceleasi +ersoanestudiazaim+reunacus+ecialistii solutionareao+timaa+rolemei, sugerata de una sau alta din meta*ore- Acesta e +artea cea mai di*icila si dureaza mai multeore- E4ista si alte metode in care nu se recurge la asociatii liere, dar se stimuleazacreativitatea +ringru+- Metoda 6-3-5.Estevorade im+artireaunuiadunari ingru+urideA +ersoane,incare *iecare+ro+une trei idei intr0un tim+ ma4im I minute- Primul gru+ discuta +rolema si, +e o *isa, sint trecutetrei idei, *iecare *iind ca+ul unei coloanece se va com+leta de catre celelalte gru+uri- Du+a I minute,*isa este trecuta unui alt gru+ care adauga alte trei idei in coloane, su celelalte s-a-m-d- +ana ce *iecare*isa trece +e la toate gru+urile- %onducatorul srange *oile, le citeste in *ata tuturor si se discuta +entru ase 1otari care din +ro+uneri sa *ie insusita- Philips 6-6- Este tot o metoda menita sa consulte un numar mare de +ersoane- Aceasta multimesegru+eaza in cateA +ersoane,urmand adiscuta +rolematim+ de Aminute-Mai intai,animatorule4+licametodasi avanta7ul ei, a+oi e4+une +rolema- 'eurmaresteca gru+urile sa*iecat maieterogene- Fiecare isi alege un coordonator si se discuta tim+ de A minute- (a urma, *iecare gru+ isianunta +arerea- Urmeza o discutie generala 0 du+a care se trage concluzia- In *elul acesta, intr0un tim+scurt, seconsultao+iniamultora& H0Iminuteorganizarea, Aminutediscutiaincolectiv, Kminutera+orteaza rezultatul *iecare = daca sint LE gru+e D KE minute- Deci avem circa ME minute- Discutia*inala +oate dura ME de minute, deci in circa o ora se +ot rezuma +arerile a AE de +esoane- %and e vorade o+rolema com+le4a, se+ot organiza gru+uri de Hmemri, avandla dis+ozitie LIminute- Discutiapanel- #ermenul +anel inseamnainengleza,, 7uratiFF- 'i inacest cazevorade+artici+area unor colectivitati mai mari- Discutia +ro+riu0zisa se des*asoara intr0ungru+restransB,,7uratiiFFC, e *ormat din +ersoane com+etente in domeniul res+ectiv- %eilalti +ot *i zeci de +ersoane0ascultaintacereceeacesediscuta-Acestia+otinterveni+rinileteletransmise,,7uratilorFF- Uneoriiletelelesunt de1artiecolorata& celealasrecontinintreari, celeale0sugestii, celerosii0 +areri+ersonale- Mesa7elesunt +rimitedinunul dinmemrii +artici+anti ladezatere, careintroduceindiscutiecontinutul unuiiletel atunci candseivesteunmoment+rielnicBises+une,,in7ectorul demesa7eFF C- Discutia e condusa de un ,,animatorFF- (a urma, +ersoanele din sala +ot interveni si in moddirect, +rin viu grai- In inc1eiere, animatorul *ace o sinteza si trage concluzii-Discutiile +anel sunt organizatea+ro+e zilnicde+osturilede televiziune-Auditorul Bzeci demiide+ersoaneC urmareste discutia acasa si +oate interveni +rin tele*on- %eea ce li+seste discutiilor televizatesunt sunt sintezele si concluziile animatorului, totul ramane in aer si cetatenii nu stiu ce sa creadaN Dealt*el, nu sunt discutii urmarind creatia, ci numai in*ormatia-1.' De(vol!area ima"ina iei )n )nv* *m+n! %ata vreme imagina ia era considerat un +rivilgiu doandit ereditar de o minoritate, scoala nu s0a ocu+at in mod s+ecial de acest as+ect, desi, e dre+t, s0au creat ici colo clase s+eciale +entru su+radonati-De cand se arata ca automatele diri7ate de calculatoare in*a+tuiesc toate muncile monotone, stereoti+e sideci omului ii revinmai mult sarcini de+er*ectionare, deinnoire, cultivareagandirii inovatoareadevenit o sarcina im+ortanta a scolilor de masa- Pe langa e*ortul traditional de educare a gandirii critice, stimularea *anteziei a+are si ea ca unoiectiv ma7or- Aceasta im+lica sc1imari im+ortante, atat in mentalitatea +ro*esorilor, cat si in ceea ce+riveste metodele de educare si instruire-In +rimul rand, treuie sc1imat climatul, +entru a elimina loca7ele culturale si emotive, +uternice inscoala din trecut- 'e cer relatii distinse, democratice, intre elevi si +ro*esori, ceea ce nu inseamna acoora statutul social al celor din urma- A+oi, modul de +redare treuie sa solicite +arici+area, initiativaelevilor0e vora de acele metode active, din +acate +rea +utin utilizate in scoala romaneasca- In *ine,imagina ia treuie si ea a+reciata cores+unzator, alaturi de temeinicia cunostintelor, de rationament si s+iritul critic-CAPITOLUL II,TUDIU DE CA- DE/-OLTAREA IMAGINA IEI COPILULUI PRE COLAR PRIN ACTI-IT I PRACTICE DIN GRDINI Imagina ia se +oate caracteriza +rintr0o e4+rimare lier ,i s+ontan a +ersoanei, *r ca aceasta s *ie +reocu+at ca +rodusulactivit)ii sale saiun anumegradde utilitate sauvaloare Bde e4-desenul, cola7ul, activit)ile de modelare etc-C, mai ales .n cazul co+iilor- Pre,colaritatea este a+reciat tot mai mult ca v/rsta ce cu+rinde cea mai im+ortant e4+erien)educa)ionaldinvia)aunei +ersoane= +e+arcursul ei .nregistrmritmurilecelemai +regnante.ndezvoltareaindividualit)ii umane,i uneledincelemai semni*icativeac1izi)ii cuecouri evidente+entru eta+ele ulterioare ale dezvoltrii sale-(aaceastv/rst, imagina ia, c1iar dacnuarevaloare+entru2omenire3, estee4tremde im+ortant +entru 2devenirea uman3 a co+ilului- $mul adult nu +oate a7unge la *orme su+erioare dee4+resie a imagina iei, dac +e tre+tele tim+urii ale evolu)iei sale nu s0a dezvoltat +oten)ialul creativ, nu a *ost .ncura7at s ai mani*estri inde+endente ,i originale .n rs+unsuri ,i solu)ii la +rolemele ivite.n co+ilrie ,i tinere)e-Pro*ilul +si1ologic al v/rstei +re,colare cu+rinde multi+le +remise *avorizante +entru cultivarea,i stimularea +oten)ialului creativ- Avem .n vedere dinamismul, im+etuozitatea ,i e4+resivitatea +ro+rieacestei v/rste, acel *reamt +ermanent sau acea vira)ie ,i e*ervescen) luntric ce con*er co+iilornote s+eci*ice de dinamism creativ, dis+oniilit)i de e4teriorizare s+ontan ,i autoe4+resie .nsu*le)it,analoage oricrui elan creator-Rece+tivitatea,i curiozitateaco+ilului, og)iaimagina)iei, tendin)asas+ontanctrenou,+asiunea +entru *aula)ie, dorin)a lui de a realiza ceva constructiv, atmos*era sau climatul +si1osocial .ncare .,i des*,oar activitatea co+ilului +ot *i 2alimentate3 ,i +use adecvat .n valoare +rin solicitri ,iantrenamente cores+unztoare care ast*el +ot o*eri multi+le elemente +ozitive .n stimularea ,icultivarea +oten)ialului creativ +ro+riu v/rstei +re,colare- (a v/rsta +re,colar co+ilul are tendin)a de ae4+rima .n lucrrile lui, az/ndu0se +e e4+erien)a +ersonal- De aceea este ine s se acorde co+iluluiliertatea de idei, de a gsi mi7loace ,i *orme +rezentare a +ro+riilor im+resii des+re lume, .n care s sere*lecte emo)iile ,i sentimentele trite- Activit)ile artistico0+lastice constituie un mi7loc de dinamizare ,i e4+rimare a vie)ii co+ilului-Motiva)iaco+ilului +entruactivit)ileartistico0+lasticeestenevoiadee4+rimarea+ro+riilor triri,nevoiadea redaimaginea .ntr0unmodartistic sau +lcereace a+ovesti .nimagini-Re+rezentrile+lasticealeco+ilului evolueaztre+tat s+reoredarec/t mai realist, alteori intervineimagina)iacreatoare ,i trece s+re *aula)ie, s+re ireal-Baz/ndu0se+eimagina ie, co+iii dev/rst+re,colarcreeazcumigal,i +rice+ere, su .ndrumareaatentaeducatoarei, lucrri +racticedeoseite, originale, darmai alesinteresante+rinmultitudinea materialelor utilizate ,i a te1nicilor de lucru *olosite- ?/rtia mototolit, rulat, tiat sau+liat, resturile colorate, semin)ele de dovleac, de mr, de *asole +ot s se trans*orme .n *lorimulticolore= 1/rtia glasat ia *orma unor materiale= materialele din natur iau *orme nenuite,alctuind adevrate talouri de toamn, iarn, +rimvar sau var= toate aceste materiale +ot alctuiadevrate cola7e tematice care .m+odoesc adesea s+a)iul miri*ic al grdini)ei-Di*eritele ti+uri de activit)i +ractice ,i +lastice sunt deoseit de .ndrgite, de atrgtoare +entruco+ii- Prinintermediul lor, +re,colarii intr.ncontact cuunele*ormesim+ledemunc*izic,iintelectual, +ermi)/nd at/t dezvoltarea ca+acit)ilor *izice ale co+iilor, c/t ,i a celor intelectuale- Deasemenea, seasigur*amiliarizareaco+iilor cuuneleelementesim+lealeactivit)ii de+roduc)ie,+recum ,i *ormarea unor de+rinderi +ractice de munc- %o+iii au +osiilitatea aici s a+lice .n +racticanumitecuno,tin)e.nsu,ite.nalteactivit)i, a7ut/ndu0i s,i leconsolideze,i a+ro*undeze- Prindes*,urarea activit)ilor +ractice ,i +lastice +utem educa ,i dezvolta multe +rocese +si1ice B+erce+)ii,re+rezentri, s+irit de oserva)ie, aten)ia, memoria, g/ndirea, imagina)iaC ,i se +un azele unor .nsu,iride +ersonalitate& s+iritul de ini)iativ, .ncrederea .n +osiilit)ile +ro+rii, dorin)a de a lucra .n colectiv,creativitatea-%1eia succesului .n realizarea de ctre co+ii a unor lucrri reu,ite o constituie ,icom+ortamentul educatoarei caretreuiesseazeze+edragoste*a)deco+il, a+ro+ieredeel,.ncura7area,i valorizareaacestuia- Pentruv/rsta+re,colar, e4istnumeroase,i variateactivit)i+lastice,i +ractice, )in/ndcont de+articularit)ilededezvoltares+eci*ice*iecrui nivel dev/rst,+recum ,i de gradarea di*icult)ii sarcinilor care duc la concretizarea temelor +ro+use-(a v/rsta +re,colar, te1nicile care se +ot *olosi .n activit)ile artistico0+lastice ,i .n activit)ile+ractice sunt&Ote1nica *irului de a)=Ote1nica ,tam+ilrii=Ote1nica culorilor umede=Ote1nica +etei de cerneal=Ote1nica 7etului de aer=Ote1nica dactilo+icturii=Ote1nica desenului cu lum/narea=Odesenul cu +ic, cu cret, cu tem+era, cu acuarela=Ote1nica modela7ului=Ote1nica cola7ului etc-Prin*olosireadiversi*icatate1nicilordelucru, co+iii .,i dezvoltca+acitateadee4+unereartistico0+lastic, av/nd +osiilitatea de a comunica +rin mi7loace diverse +ro+riile idei, triri,sentimente-Este im+ortant s se dezvolte la co+ii dorin)a de a realiza ceva inedit, iar acest lucru .l +utemrealiza av/nd ca linie directoare diversitatea- Familiarizarea co+iilor cu unele te1nici noi de lucru lemre,te curiozitatea ,i im+rim activit)ilor artistico0+lastice un caracter atractiv ,i creativ- %unoa,terealima7ului ,i te1nicilor de lucru de ctre co+ii duce la dezvoltarea creativit)ii .n realizarea ideilor .n*orme artistice variate-Folosirea te1nicilor de lucru nu treuie s *ie un sco+ .n sine, ci o modalitate de realizare a unorsuiecte .n concordan) cu tem+eramentul ,i sensiilitatea *iecrui co+il- %unoa,terea ,i *olosirea dectre co+ii a acestor te1nici +lastice le creeaz un start mai un sau egal .n activitatea +lastic, cci .norice clas e4ist co+ii care se descurc mai greu c/nd sunt +u,i .n *a)a unor instrumente ,i materiale +ecarelevd+entru+rimadat- Materialele,i instrumenteledelucrusunt indis+ensail legatedete1nicile de lucru- Prin te1nicile +lastice co+iii constr/ng materialele *olosite s con*igureze altcevadec/t sunt ele, *r s0,i +iard +ro+ria structur- M/na co+ilului, ac)ion/nd asu+ra acestor materiale, lecon*er calit)i +lastice noi-n ceea ce +rive,te evaluarea, activit)ile artistico0+lastice ,i +ractice im+lic o analizcom+le4, deoarece se re*er at/t la +rodusul muncii co+iilor, c/t ,i la cuno,tin)ele des+re materiale ,icaracteristicile acestora, +recum ,i la utilizarea te1nicilor de lucru s+eci*ice v/rstei .n sco+ul +relucrriiacestora ,i realizrii unor +roduse sim+le, dar ,i la o analiz a com+ortamentului ,i atitudinii co+iilor*a) de crea)iile lor-%a*actor intelectival creativit ii, imaginatiacunoastelavarsta+rescolaritatii oadevarat e4+lozie, ea *iind acum la a+ogeu si +entru ca gandirea se a*la la un nivel de dezvoltare ce mai are destraatut stadiiim+ortante- Imaginatiacom+leteazaast*el, intr0unanume*el, slaiciunilegandiriisic1iar daca ea se a*la la a+ogeul mani*estarii sale, nu se a*la si la a+ogeul calitatii sale-Re*erindu0ma strict la activitatea din gradinita, +ot s+une ca dintre toate tre+tele de invatamant,cel +rimar are cea mai activa *orma de mani*estare a +uterii imaginative P 7ocul- Fiecare om desco+era inca din co+ilarie ce inseamna a te 7uca- Qocul este ocu+atia +re*erata sicea mai ca+tivanta +entru co+ii= ,,a te 7uca3 este o con*runtare +lacuta cu tine insuti, cu ceilalti, cuelemente din mediul incon7urator-Qocul, +rietenul neli+sit al co+iilor, re+rezinta +entru +erioada +rescolara +rinci+ala activitate, o*ormademani*estare*araarieregeogra*icesaureligioase, oactivitatecareii reuneste+eco+ii,re+rezentandu0i in acelasi tim+- In decursul 7ocului, co+ilul actioneaza asu+ra oiectelor din 7urul sau,cunoaste realitatea, isi satis*ace nevoia de miscare, isi imogateste cunostintele- Mani*estandu0sidorintadea+artici+alaviatasiactivitateacelordin7ur,elisiasumaroluldeadult, isire+rezintaactivitatea si ra+orturile cu ceilalti oameni- Prin aceasta activitate co+ilul isi satis*ace nevoile +rezentesi se +regateste +entru viitor- Princaracterul, continutul si structural, 7ocurile sunt *oarte numeroase si variate- #inand seamade sarcinile educatiei +rescolarului si de in*luenta *ormative a 7ocului asu+ra co+ilariei si *ormarii saleca om, +edagogia +rescolara clasi*ica 7ocurile in mai multe ti+uri& Qocuri de creatie Qocuri de constructie Qocuri logice Qocuri de miscare Qocuri didactice Qocuri distractiveImagina ia este o ca+acitate generala a +rescolarilor, *iecare dis+unand de ea intr0o mai mare sau mai mica masura- %uriozitatea, dorinta de a realize o constructie deoseita de a colegilor le creeazaco+iilorun+uternicmotiv+entrua*i creativi, +entrua0 i imaginai aaducecevanouin*iecare ,,o+era3 realizata- !iciodata acelasi co+il nu va realiza o constructie identica cu una construita anterior,intotdeauna va avea elemente noi de adaugatNIn7ocuriledeconstructie, imagina iaco+iilor i im+licit, creativitateasunt ,,laeleacasa3, deoarece in acest ti+ de 7oc co+ilul se mani*esta lier, inde+endent- Acum el se crede adult cu ,,+uterimagice3, aici el isi aduce lumea, tot universul sau si il integreaza in 7oc- %onstructiile co+iilor au casursa de ins+iratie realitatea, la care este adaugata *antezia lor- (e +rile7uiesc trairi a*ective deoseit de+uternice deoarece construind, ei se vad in lumea construita de ei, sunt locatari de locuri, regi, regine,doctori sau cosmonauti- Qocul de imagina ie are cea mai ras+andita si indragita activitate +rin care co+iii +relucreaza si trans+orta in mod imaginar im+resiile +e care le au des+re realitatea incon7uratoare, 7ocul re*lectandra+ortul dintreco+il si mediul social- %o+ilul intrat lagradinitatrecedelacontactul cumemrii*amiliei, mai ales adulti care il +laseaza in centrul atentiei, la contactul direct cu alti co+ii +recum si lacel cu as+ectele +ractice ale vietii +rezentate de educatoare= ei creeaza,ast*el,7ocuri +recum ,,De0amama si de0a tata3- ,,(a magazin3, ,,De0a doctorul3, etc-Inactivitateadingradinitanunumai 7ocurileisi aduca+ortul indezvoltareaarmonioasaacreativitatii +rescolarului, ci si activitati +recum educarea lima7ului, muzica, desen, modela7, activitati+ractice sau c1iar *izice= sunt, de asemenea, demne de amintit serarile unde ,,micii actori3 intra inrolurile ,,marilor actori3-Qocul si invatarea o*era co+ilului multe ocazii de a0si comina si recomina in*romatiile de caredis+un, deaconstrui realul din+ro+riileimagini- Ascultand+ovesti, +ovestiri sauasme, co+ilulrecunoaste mintal +rinci+alele momente ale naratiunii, le inverseaza, le omite, le am+li*ica sauinventeaza altele noi du+a +ro+riul gust- Alteori, 7ucandu0se cu creionul +e 1artie, otine linii si *igurineoisnuite, e4ersandu0si vocea desco+era accidental ritmuri si melodii care0i retin atentia, *ramantando ucata de aluatR+lastilina se trezeste in *ata unor *orme neoisnuite sau asezand cuurile unul +estealtul a7unge la interesante constructii in miniatura-Asadar, activitatile +e care le des*asuram cu co+iii, daca sunt corect +lani*icate si instrumentate,conduc la +resmisele des*asurarii actului creator- Atentia noastra treuie indre+tata s+re *olosirea celormai e*icientestrategii caresaduca la educarea imagina iei, creativit ii si e4+resivitatii co+iilor- Valorile creative treuie dezvoltate in +ro+ortii de masa de la cea mai *rageda varsta-Dezvoltarea socio0economica si culturala a unor tari a con*irmat ideea ca investitita cea mairentaila a viitorului este cea *acuta in creativitate- Pentru a tine +asul cu aceste tari, dar si cu noilecerinte im+use de societatea moderna a*lata in continua sc1imare, re*orma invatamantului romanesc aanga7at si inca anga7eaza sc1imari de continutin toate com+onentele sale-Aceastare*ormaare caoiectiv ma7or cresterea calitatii +rocesului de invatamant, in general, +recum si *ormarea +ersonalitatiiinde+edente, democraticesi creativeaco+ilului, ins+ecial- Pentruatingereaacestor oiectiveseim+une +romovarea unui invatamant *ormativ, centrat +e co+ilRelev, +e dezvoltarea imaginatiei,creativitatii, +ersonalitatii sale-Metodele si te1nicile imagina iei +ot *i utilizate la toate disci+linele de invatamant, ele +rovocands+iritul co+ilului- Din+unct devedere+ractic, te1niciledecreatie+ot vizacreativitateaindividuala, dar si +e cea de gru+i im+licit, imagina ia- %ele mai *ructuoase sunt, evident, cele de gru+, intrucat +resu+unim+letireamai multor +artici+anti- E4+licatia ogasimin+rimul randinde*initiaimagina iei& ,, imagina)iaestemecanismul +si1iccognitivde+rocesaretrans*ormativaevenimentelor, situa)iilor, strilor +rezente sau stocate la nivelul memoriei .n vederea elaorrii de noiimagini ,i +roiecte alternative ale realului-3 Ast*el, un gru+ de co+ii, *iecare dintre ei cu o entitate, cu+articularitatile sale, va aduce elemente noi care sa +ermita identi*icarea unor elemente noi inrezolvarea unei +roleme, in crearea alteia noi, etc-V/rsta +re,colar o*er teren *ertil +entru dezvoltarea imagina)iei, ceea ce .i va da +osiilitateaco+ilului s domine orice tim+ ,i s+a)iu- Prin intermediul imagina)iei orizontul cunoa,terii umane selrge,teconsiderail, omul *iindsingura*iin)ca+ailde+er*orman)adearealizaunitateadintretrecut, +rezent ,i viitor- Imagina)ia este +uternic individualizat +rin cominatorica ce0i este s+eci*ic- Formele ei demani*estare sunt& re+roductiv, creatoare, visul de +ers+ectiv, reveria sau visul din tim+ul somnului-Imagina)iare+roductiv.i +ermitemicului ,colar s.n)eleagmai +ro*undtim+ul istoric, ra+ortuldintreevenimente,i *enomene= el +oatecltori .ntim+, +entruareconstrui *a+te,i evenimente+etrecutedemult-Acesteincursiuni suntadesea+o+ulate,icuelemente*antastice, *aulatorii, careevoc at/t *ragilitatea e4+erien)ei sale de via), c/t ,i ca+acitatea de a evada din contingent-Mai t/rziu, c/ndde7atrecede+erioadagrdini ei, .n7urul v/rstei deLEani, caurmarea cuno,tin)elor do/ndite, co+ilul este ca+ail s ordoneze cronologic datele ac1izi)ionate, s cunoascelementele istorice .n *lu4ul lor de des*,urare-Pe l/ng imagina)ia re+roductiv, care este stimulat .nsitua)iile .ncare treuie s reconstituieimaginea unei realit)i, se dezvolt ,i imagina)ia creatoare, care este stimulat de 7oc, *aula)ie,+ovestire, com+unere, de activit)i +ractice, muzicale- Pe *ondul activrii deoseite a curiozit)ii sale, micul ,colar este un mare amator de asme ,i+ovestiri, +e care le trie,te cu mare intensitate emo)ional- %oc1etriile sale artistice se centreaz maiales+edesene, com+uneriliteraresaumuzicale- %rea)iaveralse+oatemani*esta+rin+ovestireae4+resiv, +rin construirea unor +ove,ti, .n teatrul de ++u,i sau marionete- Dac .n clasa .nt/i ,i a douacom+unerile sunt sim+le, descri+tive, rectilinii, .n clasa a treia ,i a +atra com+ozi)ia se .mog)e,te,a+ar,i +rimeleornamentestilistice- %a,i .ndesen, ,i .ncrea)ialiterareste+rezentgri7a+entrudetaliu, ceea ce evoc .ntotdeauna o .ncrctur a*ectiv- Deseori com+ozi)iile micului ,colarve1iculeaz cu o serie de trsturi +ozitve ca& untatea, cinstea etc- Dintre toate desenele +e care co+ilul le realizeaz se +are c desenul omule)ului este una ,,dintrerarele *orme care +ar inventate s+ontan de ctre to)i co+iii3 BQuliette Farez0BoutonierC- (oSuet, care astudiat evolu)ia desenului la co+il, sus)ine c desenul omule)ului nu este con*orm cu un oiect ci estecon*ormcuunmodel intern, co+ilul .ntruc1i+/nd+rindesen+ro+ria+ersoan- (aA,Tani desenulomule)ului esterealizat deco+il cuoun+ro+or)ieadi*eritelor +r)i alecor+ului, conturul esterealizat de regul cu creion negru, oc1ii ,i gura sunt colorate realist, a+ar degetele, *orma oc1ilor estemai evoluat, trunc1iul este mai su+lu, *iind suliniat c1iar ,i corsa7ul, a+are *rizura ca ,i element dede*inire a se4ului- n +rivin)a +osturii, marea ma7oritate a co+iilor deseneaz *igura uman din *a) ,i .n+icioare, rar .nt/lnim*iguri desenate .n+ro*il- Picioarele sunt .n general desenate +aralel, u,orde+rtate, de asemenea ra)ele- %a+ul, considerat de mul)i autori ca loc simolic al sinelui, ca sediu alg/ndirii, al as+ira)iilorintelectuale, al controlului valorilor,iinstinctelor,dar,ial imagina)iei, estere+rezentat de co+il *ie *oarte mare, *ie *oarte mic, semni*ic/nd anumite caracteristici ale +ersonalit)ii.n *ormare- %aracterizate +rin *le4iilitate, aceste metode constituie, deci, un instrument util in activitateacu co+iii- Un un e4em+lu in ceea ce +riveste aceste metode il re+rezinta invatarea +rin coo+erare, o*orma de invatare ce +resu+une o activitate de gru+, urmarindu0se ca *iecare memru al gru+ului sa0siimunatateasca+er*ormantele+ro+rii si sas+oreasca+er*ormantelecelorlalti memri ai gru+ului-Aceasta metoda este a+licaila atat la lectii de reca+itulare, cat si la cele de sistematizare, consolidaresau *ormare de ailitati intelectuale si +ractice-CONCLU-IIImaginatia unui co+il este de cele mai multe ori s+ontana- Inter*erand cu viata intelectuala siemotionala, ea comina si recomina e4+erientele acumulate creand e4+eriente noi- %alitatea creatieieste in*luentata direct de calitatea +relucrarii in*ormatiei- Actiunile de creatie organizate Bdesen 0 in di*erite te1nici, cola7 P cu materiale variate, muzica,7ocurile de constructieC re+rezinta un un teren de e4+rimare a imaginatiei si stimuleaza *antezia-Imaginatia re+roductiva este solicitata +ermanent in +rocesul intelegerii si al invatarii, mai alesin trecerea de la +articular la general- Ea a7uta ca sc1emele, taelele si simolurile sa nu ramana *arasemni*icatie-Imaginatia creatoare este mai +utin controlata critic decat cea re+roductiva, de aceea re+rezintade multe ori o aventura s+irituala-Imaginatia creatoare im+lica e*ectiv co+ilul- Produsele *anteziei sale il incanta c1iar daca suntdoar +artial reusite- Qocul incita imaginatia creatoare- %o+ilul isi im+rovizeaza o caruta dintr0un scaunrasturnat, o undita dintr0un at, o +oseta dintr0o cutie, *ace un tort sau un castel de nisi+ etc-Imaginatia in*luenteaza +ersonalitatea- Uneori ca+acitatea de creatie este *oarte activa in tim+ ce gustulestetic este inca ne*ormat sau ca+acitatea de e4ecutie este inca limitata-'+ontaneitatea si originalitatea imaginatiei sunt ingradite mai mult in +erioada scolara decat incea +rescolara- 'coala im+une rigori, limite, reguli, cere rationamente, 7usti*icari, gandire logica-Activitatea creatoare intretinuta de a+titudini re+rezinta creativitatea s+eci*ica- Pe langa aceasta e4istasi o creativitate nes+eci*ica care antrneaza imaginatia in actiuni inedite-Este indicat ca imaginatia sa nu *ie o+resata in mod rutal- Uneori co+ilul da im+resia ca0siconstruiesteoaltalume- Retezarearusca+oatein1iaimaginatia, +oatedegenerain*rustrari sineada+tari- Acce+tarea *ara limite +oate duce la +ierderea contactului cu realitatea - De aceea ca inorice domeniu treuie ec1ilirui, radare si tact- Imaginatiaesteundar+si1icsi treuiesas+ri7inee*icient +rocesul deinvataresi intreagadezvoltare a +ersonalitatii co+ilului- BIBLIOGRAFIE %osmovici A-, Iaco I-, Psihologiecolar , Editura Polirom, LUUJ Munteanu, A-, Psihologia opilului !i " "dolescentului# Editura Augusta, #imi,oara, LUUJ Qurcu, !-, Megie,an, 8-M-, Psihologia General !i " Dezvoltrii, Editura U-#- Pres, %lu7 !a+oca, KEEL Vc1io+u, U-, Verza, E-, Psihologia $%rstelor, Editura Didactic Vi Pedagogic, Bucure,ti, LUJL Bonc1i,, E-, Dezvoltarea &man, Editura Im+rimeria De Vest, $radea, KEEE 'c1a**er, ?-R-, 'ntroducere (n Psihologia opilului, Editura A'%R, %lu70!a+oca, KEEIW >>>-co+il0s+eranta-ro) www.didactic.roW >>>-edu-roW >>>-+roiecte-+mu-ro