Proiect de Licenta Final Final TFP

8/10/2019 Proiect de Licenta Final Final TFP

1/120

CAPITOLUL 1

Proiectarea procesului tehnologic de fabricare aprodusului: Corp Universal CUS 1!1

1! 1 "ate initiale generale

Datele initiale se refera la:

. Documentatia tehnica de baza care cuprinde acele documente ale caror prevederi trebuieneaparat respectate in cursul executiei reperului Corp Universal CUS 1!1 (figura 1.1)

a.- Desenul de executie al piesei Corp niversal!b.- Desenul de ansamblu general al ansamblului din care face parte piesa.

. "aterialul piesei Corp niversal: 42MoCr11;

. Durata de realizare a programului de productie: 1 an!

#. $rograma de productie aferenta reperului Corp niversal care reprezinta cantitatea de produsobtinuta intr-un an: %&&& buc'an!

#. biectivul principal:

- proiectarea unei tehnologii noi!- obtinerea unei calitati ridicate!

- obtinerea unui cost minim!- obtinerea unor termene de livrare scurte!- proiectarea de tehnologii care san u afecteze mediul inconurator

*ig. 1.1

1


2/120

1!! "ate constructiv#functionale privind produsul

1!!1 $arcarea suprafetelor

+n figura 1.% este prezentata schita piesei cu suprafetele ce urmeaza sa fie prelucrate prin aschiere.

*ig. 1.%

%


3/120

1!!! $aterialul piesei

$aterilul piesei: 42MoCr11 STAS 791-88

Caracteristici de %aterial:

+n tabelul 1.1 este prezentata compozi,ia chimic a materialului (conform / 0 1&&23-1'1445)

6abelul 1.1

"arcao,elului

CalitateaCompozi,ia chimic 789

C "n $ Cr i "olteelem.

;%"oCr11

- &.32......&.;5

&. acest o,el aliat maieste denumit ?i o,el de =mbunt,ire. tructura =n condi,ii de echilibru este ferito-perlitic.

*erita - este o solu,ie solid de carbon (&.&%8C)> care la microscop se prezint sub formpoliedric

$erlita - este un amestec mecanic eutectoid> de ferit ?i cementit. e formeaz la @%@ AC?i &.@@8C din austenit> transformare eutectoid. Ba microscop perlita =n urma atacului cu nital>apare ca o colora,ie brun cu reflexe de sidef (verzui - albstrui) datorit fenomenelor de

interferen, care se produc =n lamele.Cementita - este un compus intermetalic> *e3C> unde se combin trei atomi de *e cu unatom de C. Cementita cristalizeaz =n sistem ortorombic. Cementita este dur ?i fragil ( 2&&).Cementita posed propriet,i metalice> luciu metalic> conductibilitate electric etc.

Caracteristicile mecanice ale materialului (tabelul 1.%)

6abelul 1.%"arco,el

Diametrulprobei de

tratamenttermic dereferin,7mm9

6iptratament

termic

Caracteristici mecaniceBimita

decurgere7'mm%9min.

/ezisten,a

la rupere/m7'mm%9

lungirea

la rupere789min.

EFtuirea

larupereG789min.

0nergia

derupere7H9min.

Duritatea

rinell instarerecoapt79max.

;%"oCr11 1< C/ 4&& 11&&I13&& 1& ;& 35 %;1

C - clire ! / - revenire =nalta !

3


4/120

C&lirea- reprezint un tratament termic final ce se aplic produselor =n scopul ob,ineriicaracteristicilor mecanice de utilizare =n exploatare.

'evenirea (nalt& - const =n =nclzirea produselor clite la o temperatur cuprins =nintervalul ;5&- men,inere la aceast temperatur> ?i rcirea =n ap> aer sau cuptor func,iede calitatea o,elului ?i a complexit,ii piesei.

Ciclul dublu de clire J revenire =nalt poart numele de =mbunt,ire. $rin =mbunt,ire serealizeaz o ameliorare a propriet,ilor mecanice ?i garantarea tenacit,ii.

1!!)! $asa piesei

"asa piesei se identifica cu autorul programului cu care a fost creat modelul 3D al piesei.

*ig.1.%

1!!)! Caracteristici tehnice prescrise suprafetelor

Caracteristicile tehnice prescrise suprafeteleor ce urmeaza a fi prelucrate prin aschiere suntprezentate in tabelul 1.3.

;


5/120

K *ormaDimensiuni

7mm9/ugozitatea>

/a> 7Lm96olerante de

forma$ozitia

reciprocalte

conditii1 Cilindrica M142x2 1%.5

% Cilindrica M%&&N&.&%x% -

3x3>;

$lana-$lana 5%'%% 1%.5 - -

5 $lana M%&& 1%.5 - -3x11@>%; uprafete de contact%3> %5>%< uprafete de monta

15.12>14>%& uprafata tehnologica2>4>1& /ol funtional1>%>3>;>5 uprafete cu rol constructiv

1!!*! Tehnologicitatea for%ei constructive a piesei

6ehnologicitatea fata de prelucrarile mecanice este reprezentata de totalitatea insusirilorpe care le prezinta piesa de a fi prelucrata in cantitatea si la calitatea dorita> cu cheltuieli minimede resurse materiale> financiare si umane.

-"aterialul din care este construita piesa prezinta o prelucrabilitate buna prin aschiere-*orma constructiva a piesei prezinta accesibilitate usoara a sculelor in zona de lucru-$iesa prezinta o rigiditate buna-Dimensiunile piesei permit prelucrarea sa pe masini-unelte universale

Ca indici de tehnologicitate se pot folosi:

-gradul de utilizare al materialului: Q> ce poate fi calculate cu relatia:

QRE'Emx1&& 789>


7/120

in care: ERmasa piesei 7Sg9 ! EmRmasa semifabricatului 7Kg9+n cazul de fata: QR4.%2'12.%< x 1&&R52 8

a. Eradul de unificare a elementelor constructive (Te)

TeRld ' lt > Te U (&!19Eradul de unificare al gaurilor :

ld - este numarul gaurilor de aceeasi dimensiunelt - numarul total de gauri

P Eauri filetate3 gauri filetate 3x(";x&.@) RV Tl1R3'3R1

P Eauri cilindrice strapunse3 gauri cilindrice 3 x M1&Tl3R3'3R1

PBargiri3 x M1respectivenumar minim posibil al dimensiunilor elementelor constructive> se apreciaza ca aceasta esteacceptabila

c. Conditii de tehnologicitate impuse de procedeele tehnologice

Conditiile de tehnologicitate impuse de procedeele tehnologice de fabricare sunt prezentate intabelul 1.5

6abelul 1.5rCrt.

Conditie Erad de satisfacere(D sau )

1 *orma de gabarit sa prezinte axe sau plane de simetriecare dupa caz sa fie utilizate pentru definirea planului

D

@


8/120

(planelor) de separatie asociate semimatritelor

% numite elemente constructive (imbinari>racordari>grosimi de pereti) de dimensiuni l sa indeplineascaconditia lWlmin sau'si lXlmax> unde lmin si lmax sunt

valori limita impuse de procedeul tehnologic

D

3 *orma sau pozitia unor suprafete sa fie astfel incat saprezinte inclinari in raport cu planul (planurile) deseparatie a semimatritelor pentru a permite indepartareausoara a semifabricatului din semimatrite

D

; 6recerile dintre anumite suprafete cilindrica-plana deprecizie ridicata sa fie sau nu sub forma de degaare(canale) in functie de cerintele functionale si'sau decerinta impusa de procedeul tehnologic de prelucrare

D

5 uprafetele frontale ale gaurilor sa fie plane siperpendiculare pe axele acestora

D

< *orma si pozitia bosaelor> gaurilor sau locasurilor sa fieastfel incat sa conduca la un numar minim de pozitii alepiesei sau sculei in timpul operatiei> la acces usor alsculelor in zona de prelucrare>etc.

D

@*orma si pozitiile suprafetelor sa fie astfel incat sa

permita pierderi simple si sigure in timpul operatiilor

D

1!)! Se%ifabricare

1!)!1! Stabilirea %etodei - procedeului de elaborare a se%ifabricatului

legerea corect> rational a metodei si procedeului de elaborare a semifabricatului esteuna din conditiile principale care determin eficienta procedeului tehnologic =n ansamblu.

n semifabricat se poate realiza> =n general> prin mai multe metode si procedee diferite ca volumde munc si cost. Ca parte component a costului piesei finite> costul semifabricatului se vadetermina =n urma unei analize atente si a unei alegeri rationale a metodei si procedeului deelaborare a acestuia.e poate aprecia> pe baza experientei acumulate> cY =n maoritatea proceselor tehnologice> costulprelucrrii prin aschiere a unei piese este mai ridicat decFt costul realizrii semifabricatului. Dinacest considerent> cu cFt forma si dimensiunile semifabricatului sunt mai apropiate de cele ale

2


9/120

piesei> cu atFt costul prelucrrilor prin aschiere este mai mic. Zn schimb> costul semifabricatuluieste mai mare> deoarece forma constructiv se complic si precizia creste. Zn concluzie alegerea semifabricatului comport din punct de vedere tehnologic stabilireaformei lui> a metodei prin care urmeaz s fie obtinut> determinarea adaosurilor de prelucrare si apreciziei dimensiunilor.

+n tabelul 1.< vor fi prezentate procedeele de deformare plastica

6abelul 1. factorii care determin alegerea metodei si aprocedeului de elaborare a semifabricatului sunt:

-materialul prescris(;%Cr"o11)!-forma si dimensiunile piesei-programa de productie!

-precizia necesar!-costul prelucrrilor mecanice!-utilaele existente sau posibil de achizitionat!-consumul redus de material.

vFnd =n vedere considerentele de mai sus> se adopt dou variante tehnic-acceptabile desemifabricare> dup cum urmeaz in tabelul 1.@

4


10/120

6abelul 1.@

"atritare

Zn functie de modul de executie se stabilesc % clase de adaosuri de prelucrare si abaterilimit:

[ clasa + \ adaosuri de prelucrare si abateri limit restrFnse![ clasa ++ \ adaosuri de prelucrare si abateri limit normale.

$entru *1> adaosurile de prelucrare au fost stabilite conform 6 @32..&>;58 > adaosurile de prelucrare s-au ales pentru piesematritate =n clasa a ++-a de precizie (/ 0 1&%;3-%'%&&%)> calitatea otelului fiind "1.

$entru determinarea dimensiunilor nominale ale semifabricatului matritat se vor lua =nconsiderare dimensiunile nominale ale piesei finite> adaosul de prelucrare de la matritare conform/ 0 1&%;3-%'%&&% precum si abaterile de la matritare conform / 0 1&%;3-%'%&&%.

Baminare

Din 6 333-2@ se alege o bar din otel rotund> avFnd caracteristicile urmatoare prenetate intabelul 1.2 :

6abelul 1.2Diametrul 7mm9 bateri limita 7mm9 Bungimea de livrare 7mm9

M%%& J%-3.5

3&&&

ara de otel de 3&&& mm reprezint un semifabricat multiplu> din care se obtin mai multesemifabricate individuale. Bungimea unui semifabricat individual> care se va obtine prin debitarecu ferstrul cu panglica> se determin conform adaosurilor de prelucrare prezentate in tabelul 1.4

6abelul 1.4Diametrul

7mm9Bungimea taieturii

7mm9daosul p pentru

prelucrarea capatului7mm9

Bungimea unuisemifabricat

individual 7mm9

1&


11/120

M%%& ; ; @2N&.@

Calculul costului celor dou& variante de se%ifabricare

ZntrucFt prescriptiile tehnice permit utilizarea mai multor tipuri de semifabricate> alegereametodei optime de semifabricare se face prin =ntocmirea calculelor economice de comparare avariantelor de semifabricare. analiz corect este cea care consider simultan costurile asociate proceselortehnologice de semifabricare si prelucrare. Zn continuare se prezintY un exemplu de determinare acostului semifabricatului.

$entru calcul se utilizeaz relatia:

C6R C* J cv [

=n care:C6 - costul total al semifabricatelor obtinute prin matritare'laminare 7/'lot sau/'comandY9!C* - cheltuieli fixe =n cadrul matritrii'laminrii 7/'lot sau /'comandY9!cv - cheltuieli variabile unitare 7/'buc9! - programa de productie 7buc'an9

$atritare

C* R (mo J/ep) ]K J ux J mo.aux 7/9

=n care:mo - cheltuieli cu amortizarea utilaelor si sculelor 7/'buc9!/ep - cheltuieli cu reparatia utilaelor si sculelor 7/'buc9!K - coeficient ce tine seama de timpul efectiv consumat din fondul anual

C* R (;&&&J%&&&) ]&.&&%5J1&&&R1&1%.5 7/9

( )


12/120

e consider :

pf

e

T

N

= (3%-7%)Tu=0.15

*n - fondul nominal de timp 7ore9! (se considerY cY =ntr-un an sunt %;5 - %5& zile lucrYtoare. Znconditiile lucrului =ntr-un singur schimb> rezultY un fond nominal de timp *n R 14 7/'buc9!moaux - cheltuieli cu amortizarea materialelor auxiliare> 7/'buc9!

C v R Cmat J Cman J Cregie 7/'buc9 CvR1>@%J&.3@J&.55R%.@% /'buc

=n care:msf - masa smifabricatului> 7Kg9!msfR4.%2J%@.58R11>23 Sg

$entru simplificarea calculelor> msf se adoptY astfel:msf R mpiesY J %@.58x mpiesY> pentru sf. cu adaosuri _medii`

zual> msf se extrage din modelul 3D al semifabricatuluip - pretul materialului> =n 7/'Kg9.

cman - costul manoperei> care se determin cu relatia:

( ) (1 33.%58) care se determin pe baza relatiei:

CregieR15&8]CmanR&.55 7/'buc9

$entru matritare: CmatR C*mJ C#m] R1&1%.5J%.


13/120

C* R (mo J/ep) ]K J ux J mo.aux 7/9

=n care:mo - cheltuieli cu amortizarea utilaelor si sculelor 7/'buc9!/ep - cheltuieli cu reparatia utilaelor si sculelor 7/'buc9!

K - coeficient ce tine seama de timpul efectiv consumat din fondul anualC* R (%&&&J5&&) ]&.&&%5J%&&R%&%5 7/9

( )

rezultY un fond nominal de timp *n R 14 7/'buc9!moaux - cheltuieli cu amortizarea materialelor auxiliare> 7/'buc9!

C v R Cmat J Cman J Cregie 7/'buc9 CvR %.1%J&.%@J&.; R%>@4 7/'buc9

=n care:Cmat - costul materialului> care se determin pe baza relatiei:

Cmat R msf ]p ] (1J 38) 7/'buc9 CmatR1%< x@x&.&%R%>1% /'buc

=n care:msf - masa smifabricatului> 7Kg9!msfR1%< Kg

13


14/120

zual> msf se extrage din modelul 3D al semifabricatului

p - pretul materialului> =n 7/'Kg9.

cman- costul manoperei> care se determin cu relatia:

( ) (1 33.%58) care se determin pe baza relatiei:

CregieR15&8]CmanR&.; 7/'buc9

$entru laminare: CmatR C*mJ C#m] R%& costurile unitare vor fi:$entru matri,are: Cum R functie de lotul de fabricatie> luand in cosiderare : materialul. >manopera> regia> D#-urile simasinile unelte necesare rezulta ca procedeul adecvat de obtinere a semifabricatului esteProcedeul de La%inare.

#alorile numerice pentru aceste elemente> atFt pentru matritare cFt si pentru laminare suntprezentate =n tabelul.1.4

6abelul 1.4$.TO"A - P'OC.".UL ".

S.$I+A/'ICA'.$AT'I0A'. LA$IA'.

mo 7/9 3&&& %&&&/ep 7lei9 %&&& 5&&

6u7min'buc9 3 ;

e

p

N

T

*n7ore9

Kux J moaux 7/9 1&&& %&&

C* 7/9msf7Kg9

p 7/'Kg9 @>&cmat7/'buc9K7/'or9 ;>&

cman 7/'buc9cregie 7/'buc9

1;


15/120

cv 7/'buc9CT2'O3 a1Jb1! a%Jb%!

1!*! Prelucrari

e cunosc:Caracteristicile geometrice> forma> dimensiunile> pozitia prescrisa suprafetelor (vezi desen reper)>materialul prescris ;1"oCr11> programa de productie (%&&& buc'an) .vand in vedere considerentele de mai sus> pentru fiecare suprafata sau grup de suprafetesimilare> s-au stabilit cate doua variante tehnic-acceptabile privind succesiunea de prelucrarinecesare .

6abelul 1.1&K #ar *elul

prelucrariimecanice

/a(m)

6reaptade

toleranta

*elulprelucrariimecanice

/a(m)

6reaptade

toleranta

*elulprelucrariimecanice

/a(m)

+6

1 1 truniredegrosare

1%.5 (+61%) - - - - -

% *rezaredegrosare

1%.5 (+61%) - - - - -

% 1 truniredegrosare

1%.5 (+61%) - - - - -

% *rezaredegrosare

1%.5 (+61%) - - - - -

3 1 *rezaredegrosare

1%.5 (+61%) - - - - -

% "ortezare %5 (+613) - - - - -

; 1 *rezaredegrosare

1%.5 (+61%) - - - - -

% "ortezare %5 (+613) - - - -5 1 trunire

degrosare1%.5 (+61%) - - - - -

% *rezaredegrosare

1%.5 (+61%) - - - - -

@

1 danciredegrosare


16/120

fnisare finisare11 1 trunire

degrosare1%.5 (+61%) - - - - - -

% *rezaredegrosare

1%.5 (+61%) - - - - - -

1% 1 *rezare

degrosare

1%.5 (+61%) - - - - - -

% truniredegrosare

1%.5 (+61%) - - - - - -

13 1 *rezaredegrosare

1%.5 (+61%) *rezarefnisare

1.< (+61&) - - -

% truniredegrosare

1%.5 (+61%) trunirefinisare

1.< (+61&) - - -

1; 1 truniredegrosare


1.< (+61&)

% truniredegrosare


1.< (+61&) - - -


1%.5 (+61%) - - - - - -

1< 1 truniredegrosare 1%.5 (+61%) trunirefinisare 3.% (+61&) /ectificare &.2 (+6@)% *rezare

degrosare1%.5 (+61%) *rezare

fnisare3.% (+61&) /ectificare &.2 (+6@)

1@ 1 truniredegrosare


1.< (+61&) /ectificare &.2 (+6@)

% *rezaredegrosare

1%.5 (+61%) *rezarefnisare

1.< (+61&) /ectificare &.2 (+6@)


1%.5 (+61%) - - - - -

% *rezaredegrosare

1%.5 (+61%) - - - - - -

14

>%&

1 trunire

degrosare

1%.5 (+61%) - - - - -

% *rezaredegrosare

1%.5 (+61%) - - - - - -

%1>%%

1 *rezaredegrosare

1%.5 (+61%) - - - - - -

%3 1 urghiere


17/120

1!4! Procesul tehnologic tip

1!4!1 Principii privind alegerea ba5elor tehnologice de prelucrare 6i control

legerea udicioas a bazelor tehnologice constituie una dintre problemele cele maiimportante ale proiectrii proceselor tehnologice. n principiu fundamental =n tehnologiaprelucrrii mecanice este acela de a utiliza> pe cFt posibil> acelea?i baze tehnologice pentru cFtmai multe opera,ii de prelucrare. De aici decurge necesitatea ca> =n primele dou-trei opera,ii> sse realizeze pe pies baze tehnologice unice> care s poat fi utilizate pentru executarea tuturoropera,iilor urmtoare. Zn cazul prelucrrii pieselor de revolu,ie pe strunguri> baza tehnologic principal oconstituie axa geometric a semifabricatelor. ceasta este materializat> =n timpul prelucrrii> prin

guri de centrare sau prin suprafe,e cilindrice> fixate =n dispozitivele autocentrante.Ba prelucrrile pe strunguri carusel a unor piese cu configura,ii complexe> pot fi utilizate ?i altetipuri de baze tehnologice. Zn astfel de cazuri> un principiu fundamental care trebuie respectat esteacela potrivit cruia suprafe,ele desemnate pentru orientarea piesei> la prima opera,ie> s fie dintreacelea care rmFn brute ?i pe piesa finit. Ba opera,iile de control al pieselor prelucrate prinstrunire> bazele tehnologice preponderente sunt constituite tot din axele geometrice alesuprafe,elor de revolu,ie. cestea sunt materializate =n dispozitivele de control prin vFrfuri decentrare> prisme> dornuri rigide sau autocentrante etc.Zn procesul generrii suprafe,elor pe ma?ini de frezat piesa trebuie s capete o pozi,ie relativbine determinat =n raport cu scula a?chietoare ?i traiectoria mi?crii de avans. c,iunea prin carepiesa se aduce =n aceast pozi,ie se nume?te orientare.

De precizia orientrii depinde> nemilocit> precizia de pozi,ie reciproc a suprafe,ei sausuprafe,elor care se prelucreaz> =n raport cu alte elemente geometrice ale piesei.0lementele geometrice ale piesei> prin care se define?te pozi,ia relativ a acesteia =n raport cuscula a?chietoare ?i traiectoria mi?crii de avans> =n procesul generrii unor suprafe,e ale sale> senumesc baze tehnologice. azele tehnologice se stabilesc de ctre tehnolog> =n conformitate cu scenariul tehnologieide prelucrare a piesei ?i ,inFnd seama ca precizia orientrii s asigure ob,inerea unor suprafe,efrezate =n limitele abaterilor admisibile prescrise de constructor.6otalitatea bazelor tehnologice care particip la orientarea piesei =n vederea prelucrrii uneisuprafe,e sau grup de suprafe,e ale sale> formeaz sistemul bazelor tehnologice. Deoarece maoritatea pieselor sunt alctuite din combina,ia mai multor suprafe,e care se

afl =n anumite rela,ii de pozi,ie reciproc> exist =n general> posibilitatea alegerii mai multorsisteme de baze tehnologice pentru una ?i aceea?i prelucrare. na dintre problemele de baz aletehnologiei este tocmai aceea a determinrii sistemului bazelor tehnologice care s asigureeficien,a tehnic ?i economic maxim a prelucrrii. azele tehnologice care coincid cu bazele de cotare se numesc baze tehnologice principale!celelalte sunt baze tehnologice secundare. azele tehnologice principale asigur precizia maxima orientrii! de aceea este indicat ca acestea s nu fie omise> sub nici o form> =n faza stabiliriisistemului bazelor tehnologice.

1@


18/120

1!4! Principii privind stabilirea succesiunii opera7iilor de prelucrare

tabilirea succesiunii opera,iilor de prelucrare reprezint cea mai important etap aproiectrii proceselor tehnologice. Defalcarea procesului tehnologic pe opera,ii de prelucrare dimaginea concret a stadiilor pe care obiectele muncii le parcurg =n fabrica,ie. Zn felul acesta>opera,ia constituie elementul de baz care define?te fabrica,ia din punct de vedere tehnic>economic ?i organizatoric.

Ba stabilirea succesiunii opera,iilor de prelucrare> trebuie s fie respectate urmtoareleprincipii:Zn primele opera,ii ale procesului tehnologic se prelucreaz suprafe,ele care servesc ca bazetehnologice pentru prelucrrile ulterioare!$e cFt posibil> se vor prelucra> la =nceput> suprafe,ele care reprezint baze de cotare principale!pera,iile de degro?are> =n cursul crora se =ndeprteaz cea mai mare parte a adaosului deprelucrare> se efectueaz la =nceputul procesului tehnologic!uprafe,ele cu rugozitate mic ?i precizie ridicat se finiseaz =n ultimele opera,ii de prelucrare>pentru a se evita deteriorarea lor =n cursul altor prelucrri sau al transportului piesei de la un locde munc la altul!uprafe,ele pentru care se impun condi,ii severe de precizie a pozi,iei reciproce concentricitate>paralelism> perpendicularitate etc. se prelucreaz la aceea?i orientare ?i fixare a piesei.uccesiunea opera,iilor de prelucrare trebuie astfel stabilit =ncFt s se men,in> pe cFt posibil>acelea?i baze tehnologice!

Zn cazul prelucrrii pe linii tehnologice =n flux> volumul de lucrri afectat fiecrei opera,iitrebuie corelat cu ritmul mediu al liniei. /espectarea principiilor men,ionate conduce la o structur de proces tehnologic a cruischem general este urmtoarea:

- prelucrarea suprafe,elor care devin baze tehnologice pentru prelucrrile ulterioare!- prelucrarea de degro?are a suprafe,elor principale> prelucrarea de degro?are a

suprafe,elor secundare (cele cu rol func,ional secundar sau fr rol func,ional)!- prelucrarea de finisare a suprafe,elor principale!- prelucrarea de finisare a suprafe,elor secundare (dac este cazul)!- executarea tratamentelor termice de =mbunt,ire a propriet,ilor mecanice> dac acestea

sunt indicate de desenul piesei!- executarea prelucrrilor de netezire a suprafe,elor principale!- controlul tehnic final> marcarea> conservarea ?i depozitarea piesei.

1!4!) Principii privind controlul calit&7ii pieselor prelucrate

Controlul calit,ii constituie un factor esen,ial al oricrui sistem ?tiin,ific de organizare aproduc,iei ?i a muncii. Zn concep,ia modern> controlul de calitate nu se reduce la rolul pasiv dedepistare> constatare ?i =nregistrare a rebuturilor> ci are rolul activ de a influen,a activitateaproductiv> =n scopul prevenirii defectelor de fabrica,ie. Zn acest scop> controlul de calitate trebuies intervin nu numai =n faza final> de produs finit> ci =n toate etapele procesului de fabrica,ie.

12


19/120

$rincipiile care stau la baza controlului calit,ii pieselor prelucrate sunt urmtoarele:-Controlul primei piese prelucrate. Conform acestui principiu> muncitorul care executprelucrarea verific personal prima pies executat ?i o prezint ?efului de atelier> care confirmcalitatea> prin aplicarea vizei de control. $rima pies reprezint piesa martor> care se pstreaz dectre muncitor pFn la terminarea schimbului sau a lotului lansat =n fabrica,ie.

-Controlul la fiecare opera,ie. e aplic pieselor la care precizia de execu,ie a fiecrei opera,iipoate influenta hotrFtor opera,iile ulterioare de prelucrare sau monta. re drept scop evitareacontinurii opera,iilor asupra pieselor necorespunztoare.-Controlul pe grupe de opera,ii. e aplic =n cazul =n care verificarea fiecrei opera,ii nu estera,ional sau cFnd caracterul procesului de fabrica,ie nu permite controlul dup fiecare opera,ie.Zn func,ie de locul de efectuare a opera,iilor de control> se deosebesc: controlul mobil> care seefectueaz direct la locurile de realizare a produselor ?i controlul efectuat la puncte fixe decontrol.-Controlul final se aplic dup fabricarea integral a produsului. copul su este verificarea celormai importante caracteristici de precizie. Ba controlul final se pot depista> par,ial sau total>anumite imperfec,iuni ale procesului tehnologic de fabrica,ie ?i se pot lua msuri pentruperfec,ionarea acestuia.-utocontrolul se bazeaz pe efectuarea controlului la fiecare opera,ie> de ctre muncitorul care aexecutat-o. $rin aplicarea autocontrolului se asigur premisele diminurii sau eliminrii completea pieselor rebutate. $entru atingerea acestui scop este necesar ca muncitorul s cunoascobiectivele pe care le are de =ndeplinit ?i s-?i perfec,ioneze continuu pregtirea profesional.Zn sistemele de fabrica,ie automatizate> autocontrolul> cFt ?i controlul final sunt realizate cuaparate ?i instala,ii autonome> conduse prin calculator. Conducerea prin calculator a controluluicalit,ii produselor este premisa realizrii integrale a produc,iei la parametri de calitate impu?iprin documenta,ia tehnologic prevzut de ctre beneficiar.

1!4!* Principiile diferen7ierii si concentr&rii prelucr&rilor

n aspect important care trebuie avut =n vedere la proiectarea proceselor tehnologice estegradul de detaliere al acestora =n opera,ii> faze ?i treceri de prelucrare. "odul =n care este=n,eleas aceast problem are o influen, deosebit asupra productivit,ii muncii> gradului de=ncrcare a ma?inilor-unelte ?i> =n final> asupra eficien,ei economice.

n rol important =n abordarea acestei probleme =l are stabilirea con,inutului opera,iei>respectiv a volumului de lucrri prestate la un loc de munc. Din acest punct de vedere> opera,iilepot fi simple> prin aplicarea lor realizFndu-se transformri minime ale semifabricatului> saucomplexe> caz =n care transformrile semifabricatului sunt importante. privi elaborareaproceselor tehnologice sub acest aspect =nseamn a decide asupra nivelului de diferen,iere sauconcentrare a prelucrrilor la locurile de munc.

Principiul diferen7ieriiprelucrrilor const =n executarea unor opera,ii formate dintr-osingur faz sau un numr redus de faze> =n care se prelucreaz o suprafa, sau un numr mic desuprafe,e> cu una sau cFteva scule simple. $rocesul tehnologic astfel proiectat con,ine un numrmare de opera,ii ?i =n cadrul fiecrei opera,ii semifabricatul sufer transformri relativ mici aleformei ?i dimensiunilor. Zn cazul diferen,ierii> la limita maxim> numrul opera,iilor este egal cucel al fazelor de prelucrare. $rocesele tehnologice proiectate pe principiul diferen,ieriiprelucrrilor se caracterizeaz prin utilizarea unui numr mare de ma?ini unelte> o reglare relativsimpl a acestora> personal cu calificare sczut ?i posibilitatea trecerii la fabrica,ia unei piese

14


20/120

asemntoare. $roiectarea tehnologiei pe principiul diferen,ierii prelucrrilor este caracteristicaproduc,iei de serie mare ?i mas> care se execut pe linii tehnologice =n flux continuu.

Principiul concentr&riiprelucrrilor const =n executarea unor opera,ii formate dintr-unnumr mare de faze> executate succesiv> simultan cu una sau mai multe scule a?chietoare>men,inFnd> de regul> aceea?i orientare ?i fixare a piesei. $rocesul tehnologic astfel proiectat

con,ine un numr mic de opera,ii> cu faze multiple si =n cadrul fiecrei opera,ii> semifabricatulsufer transformri importante ale formei ?i dimensiunilor.$rocesele tehnologice concentrate se aplic la:-prelucrarea pieselor =n produc,ia individuala si de serie mica!-prelucrarea pieselor de dimensiuni mari care consum timp important pentru transportul

de la locul de munc la altul ?i pentru orientarea ?i fixarea =n vederea prelucrrii!-prelucrarea pieselor =n produc,ia de serie pe ma?ini unelte agregat ?i pe ma?ini unelte

semiautomate ?i automate conven,ionale!-prelucrarea pieselor pe ma?ini unelte cu comand numeric> centre de prelucrare ?i celule

flexibile> indiferent de seria de fabrica,ie.$rincipiul concentrrii prelucrrilor const =n executarea unor opera,ii formate dintr-un

numr mare de faze> executate succesiv> simultan sau succesiv-simultan> cu una sau mai multescule a?chietoare> men,inFnd> de regul> aceea?i orientare ?i fixare a piesei.

$rocesul tehnologic astfel proiectat con,ine un numr mic de opera,ii> cu faze multiple ?i=n cadrul fiecrei opera,ii> semifabricatul sufer transformri importante ale formei ?idimensiunilor.$rin concentrarea prelucrrilor se mic?oreaz norma tehnic de timp> prin reducerea timpilorauxiliari ?i a celor de baz> se scurteaz ciclul de fabrica,ie ?i scade numrul ma?inilor-uneltefolosite. De asemenea asigur cre?terea preciziei de prelucrare> ca urmare a diminurii numruluide orientri ?i fixri succesive ale piesei.

Dup modul =n care se realizeaz concentrarea> aceasta poate fi simpl sau complex.Concentrarea simpl se bazeaz pe executarea unui numr mare de prelucrri elementare> =n modsuccesiv> la acela?i loc de munc> cu una sau mai multe scule simple. Concentrarea complex sebazeaz pe executarea simultan a unui numr mare de prelucrri elementare> cu blocuri de sculesimple sau combinate> pe o ma?in-unealt cu unul sau mai multe posturi de prelucrare> prinfixare la un post a uneia sau mai multor piese de prelucrat.

1!4!4 Pre5entarea principiilor de proiectare a structurii proceselor tehnologice

/educerea diversit,ii a proceselor tehnologice este posibil =ns prin optimizareasuccesiunii opera,iilor. $entru stabilirea succesiunii optime a opera,iilor este =ns necesar s serespecte o serie de condi,ii tehnologice> care din punct de vedere matematic sunt echivalente curestric,ii ?i anume:

-suprapunerea bazelor tehnologice (6) peste bazele de cotare (C): 6RC!-numrul de schimburi al bazelor tehnologice este minim!-descoperirea defectelor ascunse ale semifabricatelor =n prima sau primele opera,ii!-crearea bazelor tehnologice =n prima sau =n primele opera,ii!-numrul opera,iilor procesului tehnologic proiectat s fie minim!-stabilirea corect a tratamentelor termice pe parcursul procesului de prelucrare-prelucrarea> =n ultimele opera,ii ale procesului tehnologic> a suprafe,elor care reduc

rigiditatea piesei!

%&


21/120

-prelucrarea> =n faze sau opera,ii distincte de degro?are> de semifinisare> sau de finisare> asuprafe,elor care au prescrip,ii de precizie ridicat! -lungimea curselor active ?i a curselor de mers =n gol s fie minime!

-prelucrarea suplimentar (=n scop tehnologic) a unor suprafe,e de orientare =n vedereaexecutrii opera,iilor finale!

- efectuarea opera,iilor de control tehnic intermediar dup etapele importante deprelucrare: degro?are> semifinisare ?i finisare.

1!8 Structura si%plificata a proceselor tehnologice

$roiectarea proceselor tehnologice ?i =n special succesiunii opera,iilor de prelucrare ?i acon,inutului acestora se efectueaz pe baza unor principii care conduc =n final la reducereanumrului de variante tehnologice> apropiindu-le de varianta optim din punct de vedereeconomic. ceste principii sunt:

1. Zn cazul cFnd piesa nu poate fi executat complet dintr-o singur opera,ie> atunci serecomand ca la prima opera,ie a procesului tehnologic s fie prelucrat acea suprafa, sau> =ncazul cFnd este necesar> acele suprafe,e care vor servi drept baze tehnologice pentru opera,iileulterioare!

%. pera,iile sau fazele =n timpul crora exist posibilitatea depistrii unor defecte desemifabricat(porozit,i> fisuri> neomogenit,i etc.) se recomand a fi executate pe cFt posibilla =nceputul prelucrrii!

3. Dac baza de a?ezare nu corespunde cu baza de msurare> este necesar ca =n opera,iile

urmtoare s se realizeze neaprat baza de msurare prevzut pe desenul piesei!

;. e recomand a se realiza mai =ntFi degro?area suprafe,elor ?i apoi finisarea lor!

5. Dac =n timpul realizrii piesei rigiditatea acesteia se poate schimba> atunci este indicat a seexecuta mai =ntFi acele opera,ii care nu conduc la mic?orarea rigidit,ii piesei!

=ntrucFt aceasta este succeptibil de a fi rebutat!

2. $entru cheltuielilor legate de transportul interopera,ional> =n situa,ia amplasrii ma?inilor duptipul prelucrrilor> se vor grupa opera,iile identice!

%1


22/120

4. 0xecutarea gurilor> canalelor de pan> a canelurilor> a filetelor etc. se recomand a seprograma ctre sfFr?itul procesului tehnologic> =n scopul deteriorrii cu ocazia transportuluiinteropera,ional!

1&. Zn timpul elaborrii semifabricatului pot lua na?tere tensiuni interne! =n cazul acesta este

indicat ca =ntre opera,iile de degro?are ?i cele de finisare s existe un anumit timp pentru a seelimina aceste tensiuni (pe cale natural sau artificial)

11. uccesiunea opera,iilor tehnologice va astfel adoptat =ncFt s se ob,in un timp de bazminim (pe baza mic?orrii lungimii cursei de lucru)!

1%. 0ste indicat ca la prelucrarea unei piese s se utilizeze cFt mai pu,ine baze tehnologice pentrua se reduce numrul de prinderi ?i desprinderi> care atrag dup sine erori de prelucrare ?i timpiauxiliari mari.

n proces tehnologic bine =ntocmit va trebui s respecte urmtoarea schem de succesiune aopera,iilor:

- prelucrarea suprafe,elor care vor constitui baze tehnologice sau baze de msurarepentru opera,iile urmtoare!

- prelucrarea de degro?are a suprafe,elor principale ale piesei!- finisarea acestor suprafe,e principale> care se poate executa concomitent cu

degro?area!- degro?area ?i finisarea suprafe,elor auxiliare!- tratament termic(dac este impus de condi,iile tehnice)!- opera,ii de netezire a suprafe,elor principale!- executarea opera,iilor conexe procesului tehnologic(cFntriri> echilibrri)!- control tehnic al calit,ii! =n unele situa,i pot fi prevzute opera,ii de control tehnic

intermediar dup opera,iile de importan, maor> pentru a evita prelucrarea =ncontinuare a unei piese care nu corespunde din punct de vedere al calit,ii.

$entru construc,ia opera,iilor se ,ine cont de urmtoarele criterii:

- toate prelucrrile grupate =ntr-o opera,ie trebuie s poat fi executat pe aceea?ima?in!

- toate prelucrrile trebuie s utilizeze aceea?i schem de orientare ?i fixare!- echilibrarea =ncrcrii postului de munc (echilibrarea normelor de timp)!- gruparea prelucrrilor pe tipuri de prelucrri (de degro?are> de finisare)!

$lecFnd de la desenul de execu,ie al piesei> de la desenul de semifabricat adoptat ?i ,inFnd contde principiile de proiectare a procesului tehnologic enun,ate mai =nainte sau proiectat douvariante de procese tehnologice.

%%


23/120

$61 ((bazat pe principiul diferentierii prelucrarilor)r.

Crt

Denumirea

pertiei

chita simplificata a operatiei "a?ina

unealt ?iD#-urile

1& Debitare

-Masina dedebitat-Menghina-Panglica

ferastrau-Subler

%3


24/120

%& trunire 1

-Strunguniversal-universal-burghiu,cutit destrung-subler

3& trunire %

-Strunguniversal-universal-cutit destrunjit-subler

%;


25/120

;& trunire 3

-Strunguniversal-dispozitivdestrunjit-cutit destrunjit,cutit destrunjitprolat-subler

5& trunire ;

-Strunguniversal-Dispozitivde strunjit-Cutit destrunjit,Cutit destrunjitprolat-Subler

%5


26/120


27/120

2& dancire

-Masina degaurit-Dispozitivde gaurit-Adancitorcu cep-Subler

4& *rezare %

-Masina defrezate-Dispozitivde frezat-Frezacilindro-frontala-Subler

%@


28/120

1&& *rezare 3

-Masina defrezat-Dispozitivdefrezat-Frezacilindro-frontala-Subler

11& *rezare ;

-Masina defrezat-Dispozitivdefrezat-Freza cutrei taisuri-Subler

%2


29/120

1%& *rezare 5

%4


30/120

13& Eaurire %-"asina degauritE/;&-Dispozitivde gaurit-urghiu-ubler

1;& *iletare

-"asina de*iletat-Dispozitivdefiletat E12-6arod-Calibrufiletat

3&


31/120

15& Control

1


32/120

12&

-Masina derecicat!M!-"niversal-Piatra

abraziva-Subler,icroetru

14& palare

%&& Control final

%1& ConservareDepozitare

3%


33/120

$6% ( bazat pe principiul concentrarii prelucrarilor)r.Crt

Denumireapertiei

chita simplificata a operatiei "a?inaunealt ?iD#-urile

1& Debitare

-Masina dedebitat-Menghina-Panglicaferastrau-Subler

%& trunire +

-trung cucomandnumericdupprogram.-urghiu.Cu,ite destrunit-subler

33


34/120

3& trunire ++

-trung cucomandnumericdupprogram.-urghiu.Cu,ite destrunit>Cutitprofilat destrunit-subler>

micrometru

;& $relucrarepe centrudeprelucrare

-Centru deprelucrarecu comandnumericdupprogram.-*rezecilindro-frontale.urghiu>adancitor>*rezepentrucanale 6>tarod

-subler.micrometru

3;


35/120

5& /ectificare

-Masina derecicat!M!-"niversal-Piatraabraziva-Subler,icroetr

u


36/120


37/120

de la prelucrarea anterioar. "rimea /z i-1depinde de procedeul de prelucrare> regimul dea?chiere ?i condi,iile efecturii fazei sau opera,iei precedente.b. dFncimea stratului superficial ale crui structur ?i propriet,i se deosebesc de cele alematerialului de baz ?i care a rezultat la opera,ia prealabil celei considerate> notat cu i-1. ceststrat superficial va fi =ndeprtat total sau par,ial la prelucrarea considerat.

c. baterile de la pozi,ia nominal a suprafe,ei prelucrate fa, de suprafe,ele de baz alesemifabricatului se numesc abateri spa,iale ?i infuen,eaz valoarea adaosului de prelucrare.cestea se iau =n calcul tot de la prelucrarea anterioar> se noteaz cu i-1?i pot fi: necoaxialitatea suprafe,ei exterioare cu alezaul de prelucrat la semifabricarea buc?ilor>

cilindrilor ?i discurilor cu gaur prealabil. neperpendicularitatea suprafe,ei plan-frontale fa, de axa suprafe,ei cilindrice de orientare a

semifabricatului. neparalelismul suprafe,ei plan de prelucrat fa, de suprafa,a plan de orientare la piese de

tipul carcaselor.d. 0roarea de orientare ia suprafe,ei de prelucrat la opera,ia (faza) considerat .

Ba fiecare instalare a semifabricatului pot aprea erori de instalare. Ba prelucrarea

suprafe,elor exterioare ?i interioare> vertorii ?i pot avea direc,ii oarecare> de aceea =nsumareaacestor vectori se face prin regula rdcinii ptrate> adic %% 11 iiii =+ .

daosul de prelucrare intermediar minim pentru prelucrarea prin metoda ob,ineriiautomate a preciziei dimensiunilor se calculeaz pentru adaosuri simetrice la suprafe,e exterioare?i interioare de revolu,ie cu rela,ia:

( ) %% 111min %%% iiii5i S'Ap +++= =n care: /z i-1\ =nl,imea neregularit,ilor profilului rezultat la opera,ia precedent i-1.

i-1\ adFncimea statului superficial defect format la opera,ia (faza) precedent i-1.i-1\ abaterea spa,ial format la opera,ia (faza) -1.i\ eroarea de orientare a suprafe,ei de prelucrat la opera,ia (faza) considerat i.

1! Pentru suprafata S ;;


38/120

Din capitolul %.15 cap.% 7#.1 $icos9 obtinem toleranta pentru operatia precedenta (strunire deexterioara de degrosare) conform treptei 1& de precizie: 6i-1R125 Lm

Deci adaosul nominal pentru strunirea de finisare este :

%pinomR %pimin J 6i-1 R1%5.4< J125R31&.4< Lm

Dimetrul maxim pentru inainte de strunirea de finisare (dupa strnirea de degrosare) este: di-1 max Rdimax J %pinomR%&&.&%J&.31&R%&&.33 mm

e rotuneste: di-1 max R di-1 nom R%&&.3 mm

Diametrul minim rezulta :di-1 min R%&&.3 \ &.125R%&&.115 mm

Deci operatia de strunire de degrosare se va executa la cota : M%&&.3&-&.125 mm

b! Pentru strn=irea de degrosare >operatia anterioara este laminarea la cald)

/z i-1R1%5 Lm z i-1R15& Lm Conform tabel ;.4 7#.1 $icos9+n cazul fixarii in universal curbura totala a semifabricatului se calculeaza cu formula: $i-1R$sfR%[c[l[cos7arct(%[c)9 (;.2) $i-1R$sfR%[1.5[l[cos7arct(%[1.5)9R%;.


39/120

6abelul 1.11peratiile(fazele) de

prelucrare asuprafetelor

0lementele adaosuluiminim> 7Lm9

diosminim7Lm9

daosnominalcalculate

7Lm9

6oleranta6>

7Lm9

Dimensiuneanomin

ala7Lm9

Dimensiuni-lesuprafetei

7mm9

ot. Cotei indocum7mm9

/z p "ax "in

uprafata %&& N&.&% mm

emifabricat

1%5 15& %;.


40/120


41/120


42/120

e adopt n&R1&&buc0lementele componente ale normelor de timp pentru fiecare opera,ie s-au determinat fie princalcul> prin alegere din normative ?i sunt prezentate mai os:

1. 6impul de pregtire-=ncheiere 6piR1&J1&J15R35min%. 0lementele de calcul pentru 6b?i 6asunt prezentate =n tabelul de mai os:

6abelul 1.11r. si denumirea fazaei l

mml1

mml%

mmi tb

minta1

minta%

minta3min

ta;min

aJb prindere'desprinderepiesa

- - - - - &>2 - - -

1&.1 %%& % 1 1 ;>;< - &>&% &>1 &>1

1 %

!

" " "T

n #

+ +=

[i min

6aR aT R&>%% min

RV $p a !T T T= + R;>5< min

6dR &>@2 min

6onR6op[3'1&&R &>1; min

;. 6impul unitar: 6uR6opJ6dJ6onR 5>


43/120


44/120

c@ Caracteristici ale siste%ului tehnologic

"a?ina unealt: trung normal ;&& Caracteristici principale:- diametrul de prelucrare maxim deasupra patului: M;&& mm- distan,a intre vFrfuri: @5& mm- diametrul maxim de prelucrare deasupra saniei: M%1& mm- diametrul maxim al materialului din bar: M5% mm- diametrul maxim de prelucrare cu linet fix: M1&& mm- diametrul maxim de prelucrare cu linet mobil: M1&& mm

$pu?a fix:- diametrul alezaului arborelui principal: M3< mm- conul alezaului axului principal: "orse nr. 5 \ 15 \ 1&3! &>&;! &>&5! &>&&@! &>&2! &>&4! &>1&! &>11! &>1%!

&>1;! &>112! &>%&! &>%%! &>%2! &>3;; mm'rot- avansurile transversale: &>&3! &>&;! &>&5! &>&&@! &>&2! &>&4! &>1&! &>11! &>1%! &>1;!

&>112! &>%&! &>%%! &>%2! &>3;; mm'rot- numrul de filete metrice: 33@5 \ ;;- numrul filetelor jitorth: 3< (32)- intervalul filetelor jitorth: 22 \ 3'; (pa?i ' ,oli)- numrul filetelor =n ,oli: 3&%mm

- cursa maxim a saniei port \ cu,it: 1@& mm- cursa maxim a saniei transversale: %&& mm- cursa maxim a saniei principale: @5& mm- o diviziune a inelului gradat corespunde la o deplasare a saniei principale de: &>%5

mm Cruciorul:

- pasul ?urubului conductor: < mm- modulul cremalierei: % mm- l,imea danturii cremalierei: 15 mm

$pu?a mobil:- diametrul pinolei: M;5 mm- conul pentru vFrf: "orse nr. 3- cursa maxim a pinolei: 13& mm- deplasarea transversal a ppu?ii mobile: 1& mm

cula aschietoare: faza 1: % - Cutit pentru strunire de degrosare ! uport $/ %&%&S&4 "E&4 &3 &; \ $"'$3& ! kRk1R;5A

faza %: 3 - urghiu %5 6 5@5-2&'/p;! % kR112A

faza 3: ; - urghiu ;& 6 5@5-2&'/p;! % kR112A faza ;: 5 - Cutit pt strunire cilindrica interioara de degrosare! uport 1 k1R5A

(kR5A! k1R45A)

Dispozitiv: -universal 3'11 7mm9 6 13@3-2&

d@ Para%etrii regi%ului de prelucrare

+a5a 1: trunire frontala de degrosare de la cota&

1.;@2.@ mm la cota&

&.3@5 mm

-dancimea de lucru: tR3.@ mm-Durabilitatea economic a sculei a?chietoare 6ecR4&min 71>tab. 4.1&9-vansul de lucru : se stabileste din conditia de rugozitate

;5


46/120

2

1&&&

%& 'S

+n care : - %& > rugozitatea medie 7Lm9 -r> raza la varf a sculei aschietaoare 7mm9

/ugozitatea %& se poate exprima in functie de rugozitatea a& astfel:&.4@

% a& &= > astfel se intocmeste tabelul :6abelul 1.1%

a& 7Lm9 %5 1%.5 tab. 1&.3&9-mRexponentul durabilit,ii! mR&>1%5 75.tab. 1&.%49-xv> vRexponentul adFncimii de a?chiere ?i ai avansului!

xvR&>12! vR&>35 75>tab. 1&.39

-1Rcoeficient func,ie de sec,iunea transversal a cu,itului! K1R('%&P3&)!undeRaria sec,iunii transversale a cu,itului! R13(pentru o,el prelucrat cu carburametalic)K%R(;5'5)&>3R1>43

-)Rcoeficient func,ie de unghiul de atac secundar(1R45A)! K3R(q'1)&>&4!

;


47/120

undeqR15(pentru scule cu plcu,e dure)K3R(15'45)&>&4R&>2;

-*Rcoeficient func,ie de raza de racordare a vFrfului cu,itului(rR&>2mm)! K;R(r'%)!unde

Rexponent func,ie de tipul prelucrrii ?i a materialului prelucrat! R&>1 pentru prelucrarea dedegrosareK;R(&>2'%)&>1R&>41-4Rcoeficient func,ie de partea a?chietoare a sculei! K5R&>@ 75>tab. 1&.319-8Rcoeficient func,ie de materialul prelucrat! K&! 75>tab. 1&.3%9#9Rcoeficient func,ie de modul de ob,inere a semifabricatului! K@R&>4!(pentru materiale

recoapte)-?Rcoeficient func,ie de starea stratului superficial al semifabricatului! K2R1>BR1>15(pentru fa,a de degaare cu fa,et)-1;Rcoeficient func,ie de schema de a?chiere! K1&R&>25 75>tab. 1&.3;9

RV

&.35&.1%5 &.12

%4;

4& 3.@ &.;e)+ =

[&>43[1>43[&>2;[&>41[&>@[1>&[&>4[1>&[1>15[&>25R111>&5 m'min

-turatia economica:1&&& +

n

=

R

1&&& 111.&5

%%&

R1


48/120

DRdiametrul burghiului R%5 mmSsRcoeficient de corectie functie de lungimea gauriiR1 mmRV &>%; rot'minDin caracteristicile masinii unelte se allege turatia efectiva nefR


49/120

-adancimea de lucru tR@5 mm-6ecRSR&.34

#ecR113[&>34R;;>&@ m'min (tab. 4.%&719)

RV

1&&& )a'+n

= R%52 rot'minDin caracteristicile masinii-unelte se alege turatia efectiva nefR%3& rot'minDeci #efR;&>1& m'min-for,a de a?chiere $zR%


50/120

6impul de baz se calculeaz cu rela,ia:

1 %

!

" " "T

n #

+ +=

7min9

=n care: l \ lungimea suprafe,ei prelucrate> 7mm9.l1\ lungimea de angaare a sculei> 7mm9.

l%\ lungimea de dep?ire a sculei> 7mm9.i \ numrul de treceri> i R 1 (pentru fiecare faz).n \ tura,ia real a sculei a?chietoare> 7rot'min9.s \ avansul real al sculei a?chietoare> 7mm'rot9.

1. 6impul de pregtire-=ncheiere 6piR1&J1%R%%min%. 0lementele de calcul pentru 6b ?i 6a sunt prezentate =n tabelul de mai os:


mml1

mml%

mmi tb

minta1

minta%

minta3min

ta;min

aJb prindere'desprindere piesa &>32

&%.1 11& ;>@ 1 1 1>4% - &>&% &>1 &>1

&%.% @5 ;1 3 1 %>4% - &>&% &>1 &>1

&%.3 @5 ;1 3 1 %>4% - &>&% &>1 &>1

&%.; @5 ;1 & < 5>&; - &>&% &>1 &>1

1 %

!

" " "T

n #

+ +=

[i min

6bR !, R1%>2 min6aR a, R&>22 min6opR 6bJ6aR13>13%5< J 1>55R1>2& min6onR6op[3>5'1&&R&>;@ min

;. 6impul unitar: 6uR6opJ6dJ6onR15>45 min

6impul normat pe opera,ie va fi: 6n R 6bJ 6aJ 6dtJ 6doJ 6onJ 6p='n=n care: n \ numrul de piese din lot> n R 1&& 7piese'lot9.

6nR 15>45 7min9

5&


51/120

Operatia );: Strun=ire a@ Schi7a opera7iei

b@ +a5ele opera7iei

a) rientat si fixat in dispozitiv 1.trunire frontala de degrosare de la &&.3@; mm la @1N&.3 mm

%.trunire cilindrica exterioara de degrosare la M %3.5%%&+ mm la M &&.%%&&.3 mm 3.trunire cilindrica interioara de degrosare la M &.3&@&

+ x 3 mm la M &.35&45+ x 3 mm

;.trunire cilindrica exterioara de finisare la M &&.%%&&.3 mm la M%&& N&.&% mm 5.6esire 1x;5> la M %&& mmb) Desprins si depus piesa

51


52/120


"a?ina unealt: trung normal ;&& Caracteristici principale:- diametrul de prelucrare maxim deasupra patului: M;&& mm- distan,a intre vFrfuri: @5& mm- diametrul maxim de prelucrare deasupra saniei: M%1& mm- diametrul maxim al materialului din bar: M5% mm- diametrul maxim de prelucrare cu linet fix: M1&& mm- diametrul maxim de prelucrare cu linet mobil: M1&& mm

$pu?a fix:- diametrul alezaului arborelui principal: M3< mm- conul alezaului axului principal: "orse nr. 5 \ 15 \ 1&3! &>&;! &>&5! &>&&@! &>&2! &>&4! &>1&! &>11! &>1%!


&>112! &>%&! &>%%! &>%2! &>3;; mm'rot- numrul de filete metrice: 33@5 \ ;;- numrul filetelor jitorth: 3< (32)- intervalul filetelor jitorth: 22 \ 3'; (pa?i ' ,oli)- numrul filetelor =n ,oli: 3&%mm

- cursa maxim a saniei port \ cu,it: 1@& mm- cursa maxim a saniei transversale: %&& mm- cursa maxim a saniei principale: @5& mm- o diviziune a inelului gradat corespunde la o deplasare a saniei principale de: &>%5

mm Cruciorul:

- pasul ?urubului conductor: < mm- modulul cremalierei: % mm- l,imea danturii cremalierei: 15 mm


cula aschietoare:

faza 1: % - Cutit pentru strunire de degrosare ! uport $/ %&%&S&4 "E&4 &3 &; \ $"'$3& ! kRk1R;5A

faza %: % - Cutit pentru strunire de degrosare ! uport $/ %&%&S&4 "E&4 &3 &; \ $"'$3& ! kRk1R;5A faza 3: 5 - Cutit pt strunire cilindrica interioara de degrosare! uport 1 k1R5A (kR5A! k1R45A) faza ;: : % - Cutit pentru strunire ! uport $/ %&%&S&4 "E &4 &3 &; \ $"'$3& !kRk1R;5A faza 5: Cutit pentru strunire ! uport $/ %&%&S&4 "E &4 &3 &; \ $"'$3& !kRk1R;5A

Dispozitiv: -universal 3'1&% 7mm9 6 13@3-2&


+a5a 1. trunire frontala de degrosare de la &&.3@; mm la @1N&.3 mm

53


54/120

-adancimea de lucru tR3 mm-6ecR4&mm (tab. 4.1&719)-avansul de lucru:R&.2 mm'rot-viteza de aschiere

$entru ca puterea masini emeste mai mica decat cea din tabel et> viteza din tabel se va corectacu coeficientul SRem'[email protected] Sj > etR4.5 S RV [email protected]'4.5R&.@2#ecRv[ Ssm'min (tab. 4.%&719)Ss- coeficient de corectie functie de rezistenta materialului> pentru ;%"oCr11 cu/mR11&I13& da'mm% >SR&.34

#ecR1;2[&>@2[&.34R;5>&% m'min (tab. 4.%5719)

RV1&&& )a'+n

=

DR(%%&..@&)mm

RVnR(1;I..%&;.@1) rot'min-for,a de a?chiere $zR31; da

+a5a trunire cilindrica exterioara de degrosare la M %3.5%%&+

mm la M&

&.%%&&.3 mm

-adancimea de lucru tR%>5 mm (adaosul total de pR 1& mm va fi luat in ; treceri> iR;)-6ecR4&mm (tab. 4.1&719)-avansul de lucru:R&>5I.&>2 mm'rot RV R&.5 mm'rot (tab.4.1719)-viteza de aschiere$entru ca puterea masini emeste mai mica decat cea din tabel et> viteza din tabel se va corecta

cu coeficientul SRem'[email protected] Sj > etR1< S RV [email protected]'1SR&.34

RV #ecR152[&>;5& m'min (tab. 4.15 719)

RV1&&& e)+n

=

R

1&&& 3;>5&

%%&

R;4>41 rot'min

Din caracteristicile masinii-unelte se alege turatia efectiva nefR;< rot'min

Deci viteza efectiva este :#efR31>@4 m'min-for,a de a?chiere $zR1; Sj @>5 Sj

5;


55/120


56/120

-puterea necesara $R&.51 S @>5 S

+a5a 4: 6esire 1x;5> la %&& mm

+dem faza ; peratia r.3

e@ Procedee de reglare a siste%ului tehnologic

"etoda reglarii automate (/)!/eglare cu mecanism de orientare de tip universal si reglare dupa gradatiif@ or%a de ti%p


1 %

!

" " "T

n #

+ +=

7min9

=n care: l \ lungimea suprafe,ei prelucrate> 7mm9.l1\ lungimea de angaare a sculei> 7mm9.l%\ lungimea de dep?ire a sculei> 7mm9.i \ numrul de treceri> i R 1 (pentru fiecare faz).n \ tura,ia real a sculei a?chietoare> 7rot'min9.s \ avansul real al sculei a?chietoare> 7mm'rot9.

1. 6impul de pregtire-=ncheiere 6piR1&J1&J15R35min%. 0lementele de calcul pentru 6b?i 6asunt prezentate =n tabelul de mai os:

6abelul 1.1;r. i denumirea fazaei lmm

l1mm

l%mm

i tbmin

ta1min

ta%min

ta3min

ta;min

aJb prindere'desprindere piesa &>;

&3.1 5%.5 1 1 1 &.5 - &>&% &>1 &>1

&3.% @1 1 1 ; 11.4 - &>&% &>1 &>1

&3.3 ; 1 1 5 1&.2 - &>&% &>1 &>1

&3.; @1 1 1 1 %.&% &>1 &>1

&3.5 1 1 & 1 &.&@ - &>&% &>1 &>1

1 %

!

" " ",

n #

+ +=

[i min

5


57/120

RV6bR !, R%5.4 min6aR a, R1.1 min6opR 6bJ6aR%@ min

3. 6d?i 6ou6dtR6b[%'1&&R&.512 min6daR6op[1'1&&R&.%@ min6dR6dtJ6daR &.512 J &.%@R&.@22 min6onR6op[3>5'1&&R&.4;5 min

;. 6impul 5@echani: 6uR6opJ6dJ6onR%2.@3 min


6n

R %4>&2 7min9

Operatia *;: Strun=ire )! Schi7a opera7iei

5@


58/120


59/120

- numrul de filete metrice: 33@5 \ ;;- numrul filetelor jitorth: 3< (32)- intervalul filetelor jitorth: 22 \ 3'; (pa?i ' ,oli)- numrul filetelor =n ,oli: 3&%

mm- cursa maxim a saniei port \ cu,it: 1@& mm- cursa maxim a saniei transversale: %&& mm- cursa maxim a saniei principale: @5& mm- o diviziune a inelului gradat corespunde la o deplasare a saniei principale de: &>%5

mm Cruciorul:- pasul ?urubului conductor: < mm- modulul cremalierei: % mm- l,imea danturii cremalierei: 15 mm


cula aschietoare:*aza1: 5- Cutit pt strunire cilindrica interioara de degrosare! uport $/ %&%&S&4"E &4 &3 &; \ $"'$3&! kRk1R;5A *aza %: 5- Cutit pt strunire cilindrica interioara de degrosare! uport $/ %&%&S&4"E &4 &3 &; \ $"'$3&! kRk1R;5A *aza 3:


60/120

&4 &3 &; \ $"'$3& ! kRk1R;5A *aza 1 7mm9 6 13@3-2&


+a5a 1:trunire cilidrica interioara de degrosare la M &.3&@&+ mm la M &.35&[email protected]

+ x 5&mm

-adancimea de lucru tR% mm (adaosul total de pR 13>@5 mm va fi luat in @ treceri> iR@)-6ecR4&mm (tab. 4.1&719)-avansul de lucru:

R&>2 mm'rot (tab. 4.%719)Sp-coeficient ce tine seama de prelucrarea materialelor cu rezistenta mareSpR&>@5I&>25 (tab. 4.%719)R-&>@[&>@5R&.5% mm mm'rot-viteza de aschiere#ecRv[ Ssm'min (tab. 4.%&719)Ss-


61/120

#ecRv[ Ssm'min (tab. 4.%&719)Ss- 5 mm'rot RVR&>3 mm'rot (tab. 4.%719)Sp-coeficient ce tine seama de prelucrarea materialelor cu rezistenta mareSpR&>@5I&>25 (tab. 4.%719)


62/120

R&>3[&>@5R&>%% mm mm'rot-viteza de aschiere#ecRv[ Ssm'min (tab. 4.14719)Ss-


63/120

Ss-


64/120

&;.< 1 1 & 1 &.&% - &>&% &>1 &>1

1 %

!

" " ",

n #

+ +=

[i min

6bR !,

R3;.2% min

6aR a, R1.3% min6opR 6bJ6aR3 n R 1&& 7piese'lot9.

6nR 32.2 7min9


65/120

Operatia 4;: Strun=ire *

a@ Schi7a opera7iei

b@ +a5ele opera7iei

a) rientat si fixat in dispozitiv

1. trunire cilidrica interioara de semifinisare de la M &.35&[email protected]+ mm la

M &.1;&44.45+ mm

%.trunire cilindrica interioara de finisare de la M &.;&1;2+

mm la M&.&;&

&15&+ mm x %>45mm

3.trunire cilindrica interioara de degaare la M &.;&15%+

mm;.trunire frontala de finisare de la @1 mm la @&N&.3 mm


66/120

b) Desprins si depus piesa


"a?ina unealt: trung normal ;&& Caracteristici principale:

- diametrul de prelucrare maxim deasupra patului: M;&& mm- distan,a intre vFrfuri: @5& mm- diametrul maxim de prelucrare deasupra saniei: M%1& mm- diametrul maxim al materialului din bar: M5% mm- diametrul maxim de prelucrare cu linet fix: M1&& mm- diametrul maxim de prelucrare cu linet mobil: M1&& mm

$pu?a fix:- diametrul alezaului arborelui principal: M3< mm-

conul alezaului axului principal: "orse nr. 5 \ 15 \ 1&3! &>&;! &>&5! &>&&@! &>&2! &>&4! &>1&! &>11! &>1%!


&>112! &>%&! &>%%! &>%2! &>3;; mm'rot- numrul de filete metrice: 33@5 \ ;;- numrul filetelor jitorth: 3< (32)- intervalul filetelor jitorth: 22 \ 3'; (pa?i ' ,oli)- numrul filetelor =n ,oli: 3&%

mm- cursa maxim a saniei port \ cu,it: 1@& mm- cursa maxim a saniei transversale: %&& mm- cursa maxim a saniei principale: @5& mm- o diviziune a inelului gradat corespunde la o deplasare a saniei principale de: &>%5

mm Cruciorul:

- pasul ?urubului conductor: < mm-

modulul cremalierei: % mm- l,imea danturii cremalierei: 15 mm $pu?a mobil:

- diametrul pinolei: M;5 mm- conul pentru vFrf: "orse nr. 3- cursa maxim a pinolei: 13& mm- deplasarea transversal a ppu?ii mobile: 1& mm

cula aschietoare:*aza 1: 2 - Cutit de strunit cil. interior de finisare! uport 1 k1R5A (kR5A! k1R45)

*aza %: 2 - Cutit de strunit cil. interior de finisare! uport 1 k1R5A (kR5A! k1R45)*aza 3: 1& - Cutit de struit profilat! D12'/p3*aza ;: 4- Cutit de stunit frontal de finisare! uport $/ %&%&S&4 "E &4 &3 &; \

$"'$%&! kRk1R;5A

Dispozitiv: -universal 3'1&% 7mm9 6 13@3-2&


+a5a 1: . . trunire cilidrica interioara de semifinisare de la M &.35&[email protected]+ mm la

M &.1;&44.45+ mm

-adancimea de lucru tR1>%%mm-6ecR4&mm (tab. 4.1&719)-avansul de lucru:


68/120

R&>15I.&>%5 mm'rot RV R&.%& mm'rot (tab. 4.2719)-viteza de aschiere#ecRv[ Ssm'min (tab. 4.%&719)Ss- coeficient de corectie functie de rezistenta materialului> pentru ;%"oCr11 cu/mR11&I13& da'mm% >SR&.34

RV #ecR1@3[&>34R;@ m'min (tab. 4.%& 719)

RV1&&& )a'+n

=

R%15>2 rot'min

Din caracteristicile masinii-unelte se alege turatia efectiva nefR125 rot'min

Deci viteza efectiva este :#efR5@>2% m'min-for,a de a?chiere $zR;1da (tab. 4.%& 719)-puterea necesara $R1>;5 S @>5 S (tab. 4.%& 719)

+a5a : trunire cilindrica interioara de finisare de la M &.;&1;2+ mm la M &.&;&&15&

+ mm x %>45mm

-adancimea de lucru tR1 mm-6ecR4&mm (tab. 4.1&719)-avansul de lucru:R&>&5I.&>&2 mm'rot RV R&.&< mm'rot (tab. 4.2719)-viteza de aschiere#ecRv[ Ssm'min (tab. 4.%&719)Ss- coeficient de corectie functie de rezistenta materialului> pentru ;%"oCr11 cu/mR11&I13& da'mm% >SR&.34

RV #ecR%12[&>34R25>&%m'min (tab. 4.%& 719)

RV1&&& )a'+n

=

R125>2 rot'min

Din caracteristicile masinii-unelte se alege turatia efectiva nefR125 rot'min

Deci viteza efectiva este :#efR2&1 m'min-for,a de a?chiere $zR15da (tab. 4.%& 719)-puterea necesara $R&>5 S (tab. 4.%& 719)

+a5a ): trunire cilindrica interioara de degaare la M &.;&15%+ mm

-adancimea de lucru tR% mm-6ecR;I.&>@ mm'rot


69/120


70/120


71/120

=n care: n \ numrul de piese din lot> n R 1&& 7piese'lot9.

6nR 5.1< 7min9

Operatia 8;: +re5are 1

a@ Schi7a opera7iei

b@ +a5ele opera7iei

a) rientat si fixat in dispozitiv1. *rezare cilindro-frontala de degrosare la &&.%5% mm x

&

&.3%%

mm%. +ndexare dispozitiv la 1%&A3. *rezare cilindro-frontala de degrosare la &&.%5% mm x

&

&.3%%

mm;. +ndexare dispozitiv la 1%&A

@1


72/120

5. *rezare cilindro-frontala de degrosare la &&.%5% mm x&

&.3%%

mm

b)Desprins si depus piesa


"a?ina unealt: "a?ina de frezat *1 Caracteristici principale:

- R 1%5&x3%5 mm- B R ;&& mm- $ R @>5 Kj

6ura,ia axului principal 7rot'min9: 3&! 3@>5! ;@>5! -cursa pinolei:%2& mm-distanta maxima intre pinola si masa: @3& mm-distanta intre arboreal principal si montant: 112& mm-suprafata de lucru a mesei: 5&& x


73/120

+a5a 1: *rezare cilindro-frontala de degrosare la &&.%5% mm x&

&.3%%

mm

-adancimea de lucru tR4 (adancimea totala de 5% mm luata in < treceri)-6ecR1%& min (tab. 4.%1%I.&>&< mm'rot RV R&>&< mm'rot (tab.4.@7%9)-viteza de aschiere#ecRv[ Ss[S[S1 m'min (tab. 4.3@7%9)$entru ca puterea masini emeste mai mica decat cea din tabel et> viteza din tabel se va corectacu coeficientul SRem'[email protected] Sj > etR13>; S RV [email protected]'14>;R&.55S1coeficient de corectie functie ce D>>z>6ec S1 R&.@5 pt DR5& (tab. 4.3@ 7%9)Ss- coeficient de corectie functie de rezistenta materialului> pentru ;%"oCr11 cu/mR11&I13& da'mm% >SR&.34

RV #ecR11;[&>34[&>@5[&>55R12>33 m'min (tab. 4.3@ 7%9)

RV1&&& )a'+n

=

R@% rot'min

Din caracteristicile masinii-unelte se alege turatia efectiva nefR


74/120

=n care: l \ lungimea suprafe,ei prelucrate> 7mm9.l1\ lungimea de angaare a sculei> 7mm9.l%\ lungimea de dep?ire a sculei> 7mm9.i \ numrul de treceri> i R 1 (pentru fiecare faz).n \ tura,ia real a sculei a?chietoare> 7rot'min9.

s \ avansul real al sculei a?chietoare> 7mm'rot9.1.6impul de pregatire-inchiere 6pi R1&J1&J5R%5 min%. 0lementele de calcul pentru 6b si 6a sunt prezentate in tabelul de mai os.

6abelul 1.1@r. si denumirea fazaei l

mml1

mml%

mmi tb

minta1

minta%

minta3min

ta;min


&>2

&3 &>1 &>1

&3 &>1 &>1

&3 &>1 &>1

1 %

!

#'

" " "T

+ += 7min9

RV 6bR !, R1;@ min

6a R tai R3.4 min RV 6op R 6b J 6a R15&.3 mm

3. 6dsi 6ou

6dtR 6bP 5'1&&[email protected] min ! 6doR 6opP1>%'1&&R1.2& mmRV 6dR4.15 min6ou R 6opP 3>5'1&&R 5.%5 min

;.6impul unitar:

6u R 6opJ 6dJ 6ouR1@


75/120

Operatia 9;: aurire 1a@ Schita operatiei

b@ +a5ele opera7iei:

a. $rinderea piesei =n dispozitiv

1. Eurire 3 x M1& mm

@5


76/120

b. Desprindere si depunere piesa

c@ Caracteristici ale siste%ului tehnologic:

"asina de gaurit E ;&

Ca'a,e'#, men#$na"e:

- diametrul de gurire conven,ional: M;& mm- diametrul de gurire =n o,el R 11! &>1%%! &>3%! &>;5! &>22! 1>%5

$na'ea man:- electromotor principal: +-%2-*-%15-- puterea: ; Kj- rota,ii'minut: 15&&

men#un e 4a!a',:- lungime x l,ime x =nl,ime: 1


77/120

#erificator: ubler 15&'&>1 7mm9 6 13@3-2&


+a5a 1: Eurire 3 x M1&

-adancimea de lucru tR@&mm6ecR< m'min (tab.4.1%1719)#ecR%1>< [ S [SsR@>1< m'minSRcoeficient de corectie in functie de adancimea gaurii fata de diametruSR&>25 (tab.4.1%1719)Ss- coeficient de corectie functie de rezistenta materialului> pentru ;%"oCr11 cu/mR11&I13& da'mm% >SR&.34 (tab.4.1%1719)Din caracteristicile masinii-unelte se alege turatia efectiva nefR


78/120

l1\ lungimea de angaare a sculei> 7mm9.l%\ lungimea de dep?ire a sculei> 7mm9.i \ numrul de treceri> i R 1 (pentru fiecare faz).n \ tura,ia real a sculei a?chietoare> 7rot'min9.s \ avansul real al sculei a?chietoare> 7mm'rot9.

1.6impul de pregatire-inchiere 6pi R1&J1%R%% min%. 0lementele de calcul pentru 6b si 6a sunt prezentate in tabelul de mai os.

6abelul 1.12r. si denumirea fazei l

mml1

mml%

mmi tb

minta1

minta%

minta3min

ta;min


&>2

&@.1 @& % 1 3 %.31< &.% &.1 &.1

1 %

!

' '

" " "T

n #

+ +=

7min

6bR%.31< min !

6aR tai R1.% min6opR 6b J 6aR%>@1< mm

3. 6dsi 6ou

6dtR 6bP %'1&&R&>&;5 min ! 6doR 6opP1'1&&R&.&33 mm 6dR 6dtJ 6ouR &.15& min6ouR 6opP 3'1&&R&>1&5 min6dR 6dtJ 6ouR &.15& min

5. 6impul unitar:

6uR 6opJ 6d J 6ouR ;.1%5 min


6nR;.3;5 min'buc

@2


79/120

Operatia ?;: Adancireb@ Schita operatiei



1. dancire 3 x M1< mm x 1& mm

@4


80/120









81/120



+a5a 1 dancire 3 x M1< mm x 1& mm

-adancimea de lucru tR1&mm-6ecR@2 m'min

Din caracteristicile masinii-unelte se alege turatia efectiva nefR11% rot'minDeci viteza efectiva este :#efR5>


82/120

s \ avansul real al sculei a?chietoare> 7mm'rot9.

1.6impul de pregatire-inchiere 6pi R1&J1%R%% min%. 0lementele de calcul pentru 6b si 6a sunt prezentate in tabelul de mai os.


mml1

mml%

mmi tb

minta1

minta%

minta3min

ta;min


&>2

&@.1 1& % 1 3 ;.45 &.% &.1 &.1

1 %

!

' '

" " "T n #

+ += 7min9

6bR;.45 min !

6aR taiR&.; min RV 6opR 6b J 6aR%.&5 mm

3. 6dsi 6ou

6dtR 6bP %'1&&R&.&4 min !6doR 6opP1'1&&R&.& n R 1&& 7piese'lot9.

6nR


83/120

Operatia B;: +re5are c@ Schita operatiei

b@ +a5ele opera7iei

a) rientat si fixat in dispozitiv1. *rezare de degrosare la &.%&%@

+ mm x %&N&.% mm

23


84/120

%. +ndexare dispozitiv la 1%&A3. *rezare de degrosare la &.%&%@

+ mm x %&N&.% mm;. +ndexare dispozitiv la 1%&A5. *rezare de degrosare la &.%&%@

+ mm x %&N&.% mm

b)Desprins si depus piesac@ Caracteristici ale siste%ului tehnologic


- R 1%5&x3%5 mm- B R ;&& mm- $ R @>5 Kj

6ura,ia axului principal 7rot'min9: 3&! 3@>5! ;@>5!

cula aschietoare*aza 1 : 1; - *reza cilindro-frontala cu coada! *reza cilindro-frontala %& 6 1


85/120


*aza 1: *rezare de degrosare la &.%&%@+ mm x %&N&.% mm

-adancimea de lucru tR5 mm (adancimea totala de %& mm luata in ; treceri)

-6ecR1%& min (tab. 4.%1&I.&>&5 mm'rot RV R&>&< mm'rot (tab.4.@7%9)-viteza de aschiere#ecRv[ Ss m'min (tab. 11.1%7%9)Ss- coeficient de corectie functie de rezistenta materialului> pentru ;%"oCr11 cu/mR11&I13& da'mm% >SR&.34

RV #ecR12&[&>34R@&>% m'min (tab. 11.1%7%9)

RV1&&&

)a'+n

=

R111@>% rot'min

Din caracteristicile masinii-unelte se alege turatia efectiva nefR45& rot'minDeci viteza efectiva este :#efR54> 7mm9.l1\ lungimea de angaare a sculei> 7mm9.

25


86/120


1.6impul de pregatire-inchiere 6pi R1&J1&J5R%5 min%. 0lementele de calcul pentru 6b si 6a sunt prezentate in tabelul de mai os.6abelul 1.%&

r. si denumirea fazaei lmm

l1mm

l%mm

i tbmin

ta1min

ta%min

ta3min

ta;min


&>2

&4.1 1 &>1

&4.3 1 &>1

&4.5 1 &>1

1 %

!

#'

" " "T

+ += 7min9

6bR 12.&4 min

6a R tai R%>4 min RV 6op R 6b J 6a R%&.44 mm

3. 6dsi 6ou

6dtR 6bP 5'1&&R1.&; min !6doR 6opP1>%'1&&R&.&1%mm6ou R 6opP 3>5'1&&R &.@3 min6dR1.&5 min

;. 6impul unitar:

6u R 6opJ 6dJ 6ouR%%.@@ min


6nR%3.&% min'buc

2


87/120

Operatia 1;;: +re5are )a@ Schita operatiei

b@ +a5ele opera7iei

a) rientat si fixat in dispozitiv1. *rezare cilindro-frontala de degrosare la /1; x


88/120

%. +ndexare dispozitiv la 1%&A3. *rezare cilindro-frontala de degrosare la /1; x 5!3&!%2!3@>5!


89/120

*aza 1:*rezare cilindro-frontala de degrosare la /1; x &5 mm'rot RV R&>&< mm'rot (tab.4.@7%9)-viteza de aschiere#ecRv[ Ss m'min (tab. 11.1%7%9)Ss- coeficient de corectie functie de rezistenta materialului> pentru ;%"oCr11 cu/mR11&I13& da'mm% >SR&.34

RV #ecR12&[&>34R@&>% m'min (tab. 11.1%7%9)

RV1&&& )a'+n

=

R@42 rot'min

Din caracteristicile masinii-unelte se alege turatia efectiva nefR45& rot'minDeci viteza efectiva este :

#efR54> 7mm9.l1\ lungimea de angaare a sculei> 7mm9.l%\ lungimea de dep?ire a sculei> 7mm9.i \ numrul de treceri> i R 1 (pentru fiecare faz).

24


90/120

n \ tura,ia real a sculei a?chietoare> 7rot'min9.s \ avansul real al sculei a?chietoare> 7mm'rot9.

1.6impul de pregatire-inchiere 6pi R1&J1&J5R%5 min%. 0lementele de calcul pentru 6b si 6a sunt prezentate in tabelul de mai os.

6abelul 1.%1r. si denumirea fazaei l

mml1

mml%

mmi tb

minta1

minta%

minta3min

ta;min


&>2

1&&.1 31 1& % 5 3.3 &>1 &>1

1&&.3 31 1& % 5 3.3 &>1 &>1

1&&.5 31 1& % 5 3.3 &>1 &>1

1 %

!

#'

" " "T

+ += 7min9

6bR 1&.4% min

6a R tai R%>3 min RV 6op R 6b J 6a R13.%% mm

3. 6dsi 6ou

6dtR 6bP 5'1&&R&.


91/120

Operatia 11;: +re5are *a@ Schita operatiei

b@ +a5ele operatiei

41


92/120

a) rientat si fixat in dispozitiv1. *rezare de degrosare la 34.5N&.% x 15N&.&1 mm%. +ndexare dispozitiv la 1%&A3. *rezare de degrosare la 34.5N&.% x 15N&.&1 mm;. +ndexare dispozitiv la 1%&A

5 *rezare de degrosare la 34.5N&.% x 15N&.&1 mmb)Desprins si depus piesa



- R 1%5&x3%5 mm- B R ;&& mm- $ R @>5 Kj

6ura,ia axului principal 7rot'min9: 3&! 3@>5! ;@>5! cula aschietoare*aza 1: 1< \ *reza clindro-frontala cu coada speciala (pentru canal 6)> DR%2 mm> zR< dinti>latime tR5.5 mm*aza 3: 1< \ *reza clindro-frontala cu coada speciala (pentru canal 6)> DR%2 mm> zR< dinti>latime tR5.5 mm*aza 5: 1< \ *reza clindro-frontala cu coada speciala (pentru canal 6)> DR%2 mm> zR< dinti>latime tR5.5 mm

Dispozitiv: pecial


4%


93/120


*aza 1: *rezare de degrosare la 34.5N&.% x 15N&.&1 mm

-adancimea de lucru tR5.@5 mm-6ecR1%& min (tab. 4.%1&I.&>&5 mm'rot RV R&>&< mm'rot (tab.4.@7%9)-viteza de aschiere#ecRv[ Ss m'min (tab. 11.1%7%9)Ss- coeficient de corectie functie de rezistenta materialului> pentru ;%"oCr11 cu/mR11&I13& da'mm% >SR&.34

RV #ecR12&[&>34R@&>% m'min (tab. 11.1%7%9)

RV1&&& )a'+n

=

R @42 rot'min

Din caracteristicile masinii-unelte se alege turatia efectiva nefR@5& rot'minDeci viteza efectiva este :#efR@&.1< m'min- puterea necesara $R1>1 S @>5 S m'min (tab. 11.1%7%9)

*aza 3: *rezare de degrosare la 34.5N&.% x 15N&.&1 mm+dem peratia 11&: *aza 1

*aza 5: *rezare de degrosare la 34.5N&.% x 15N&.&1 mm+dem peratia 11&: *aza 1

e@ Procedee de reglare a siste%ului tehnologic

"etoda reglarii automate (/):

f@ or%a de ti%p


1 %

!

" " "T

n #

+ +=

7min9

=n care: l \ lungimea suprafe,ei prelucrate> 7mm9.l1\ lungimea de angaare a sculei> 7mm9.

43


94/120


1.6impul de pregatire-inchiere 6pi R1&J1&J5R%5 min%. 0lementele de calcul pentru 6b si 6a sunt prezentate in tabelul de mai os.

6abelul 1.%%r. si denumirea fazaei l

mml1

mml%

mmi tb

minta1

minta%

minta3min

ta;min

aJb prindere'desprindere

piesa

&>2

11&.1 3 &>1 &>1

11&.3 3 &>1 &>1

11&.5 3 &>1 &>1

1 %

!

#'

" " "T

+ += 7min9

6bR 3.3< min

6a R tai R%>4 min RV 6op R 6b J 6a R5'1&&R &.%14 min6dR&.%;3 min

;. 6impul unitar:

6u R 6opJ 6dJ 6ouR


95/120

6nR


96/120

a) rientat si fixat in dispozitiv1. *rezare de finisare la ;&N&.&5 x 15N&.&1 mm%. +ndexare dispozitiv la 1%&A3. *rezare de finisare la ;&N&.&5 x 15N&.&1 mm

;. +ndexare dispozitiv la 1%&A5 *rezare de finisare la ;&N&.&5 x 15N&.&1 mmb)Desprins si depus piesa



- R 1%5&x3%5 mm- B R ;&& mm- $ R @>5 Kj

6ura,ia axului principal 7rot'min9: 3&! 3@>5! ;@>5! cula aschietoare*aza 1: 1@ \ *reza clindro-frontala cu coada (pentru canal 6) 6 15 mm> zR (tsR1%>5 mm >tR< mm)*aza 3: 1@ \ *reza clindro-frontala cu coada (pentru canal 6) 6 15 mm> zR (tsR1%>5 mm >tR< mm)*aza 5: 1@ \ *reza clindro-frontala cu coada (pentru canal 6) 6 15 mm> zR (tsR1%>5 mm >tR< mm)

Dispozitiv: pecial

4


97/120

#erificator: ubler 15&'&>&% 7mm9 6 13@3-2&


*aza1 : *rezare de finisare la ;&N&.&5 x 15N&.&1 mm-adancimea de lucru tR&.5 mm-6ecR1%& min-avansul de lucru:R&>1&I.&>&5 mm'rot RV R&>&5 mm'rot-viteza de aschiere#ecRv[ Ss m'minSs- coeficient de corectie functie de rezistenta materialului> pentru ;%"oCr11 cu/mR11&I13& da'mm% >SR&.34

RV #ecR%;&[&>34R43.< m'minRV

1&&&)a'+n

=

R 1&


98/120


s \ avansul real al sculei a?chietoare> 7mm'rot9.1.6impul de pregatire-inchiere 6pi R1&J1&J5R%5 min%. 0lementele de calcul pentru 6b si 6a sunt prezentate in tabelul de mai os.

6abelul 1.%3r. si denumirea fazaei l

mml1

mml%

mmi tb

minta1

minta%

minta3min

ta;min


&>2

1%&.1 3 &>1 &>1

1%&.3 3 &>1 &>1

1%&.5 3 &>1 &>1

1 %

!

#'

" " "T

+ += 7min9

6bR %.%2 min

6a R tai R%>4 min RV 6op R 6b J 6a R5.12 mm

3. 6dsi 6ou

6dtR 6bP 5'1&&R&.11; min !6doR 6opP1>%'1&&R&.&5'1&&R &.121 min6dR&.1@< min

;. 6impul unitar:

6u R 6opJ 6dJ 6ouR5.53@ min


6nR5.@2 min'buc

42


99/120

Operatia 1);: aurire a@ Schita operatiei

44


100/120



1. Eurire 3 x M 3.5 mmb. Desprindere si depunere piesa








101/120


102/120


s \ avansul real al sculei a?chietoare> 7mm'rot9.1.6impul de pregatire-inchiere 6pi R1&J1%R%% min%. 0lementele de calcul pentru 6b si 6a sunt prezentate in tabelul de mai os.

6abelul 1.%;r. si denumirea fazei l

mml1

mml%

mmi tb

minta1

minta%

minta3min

ta;min


&>2

13.1 1< &.@ &.5 1 1.41 &.% &.1 &.1

1 %

!

' '

" " "T

n #

+ +=

7min9

6bR1.41 min6aR tai R1.% min RV 6opR 6b J 6aR3.11 mm

3. 6dsi 6ou

6dtR 6bP %'1&&R&.&32 min !

6doR 6opP1'1&&R&.&31 mm6dR 6dtJ 6ouR &.& n R 1&& 7piese'lot9.

6nR3.5% min'buc

1&%


103/120

Operatia 1*;: +iletarea@ Schita operatiei


1&3


104/120


1. *iletare 3 x ";



"asina de filetat: E12

Caracteristici principale:-n7rot'min9: %5&I.5&&-diametrul maxim de filetat "2-pasul filetului : &>35I.1>@5 mm--"0R&>; K

cula aschietoare%& - 6arod "; 6! R


105/120

/eglare cu: elemente de orientare tip bolt cilindric frezat cu gule

Date post:	02-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	marin-ionut-eduard
View:	262 times
Download:	2 times

Proiect de Licenta Final Final TFP

Documents