ƒcriș Anatol. De la Nistru pân la... · Anatol MACRI Cuprins Prefata 5 1. Cateva reflectii...

Dr. Anatol MACRIS

elaNistru

inlarisaUn,

&Nara "IMPRESS TYPOwww.dacoromanica.ro

DR. ANATOL MACR1$Secretar general al Asociatiei de storie Comparative

a Institutillor qi Dreptului (AICID)

DE LA HISTRU

PAR LA TIISA

$1 ICVA MAI DEPAPITE

BUCURE$T12004

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI

ISBN 973 - 8429 - 11 - 0

Editura Agerpress Typo

Coperta i tehnoredactare computerizata: Bebe loanin

www.dacoromanica.ro

De la Nistru pan' la Tisa si ceva mai departe

Motto:

i care om se va wza in acel sat din tailstraine sau bulgar sau grec sau arbanasau ungur, daca va fi om bun 0-1 vor placeape el satul i batranii satului..., el sa- albapace i linite"

(Hrisov dat in anul 1601 de SimionMovild, voievod al -phi Ronnanesti,satului Calinesti din judetul Prahova)

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI

Cuprins

Prefata 51. Cateva reflectii despre limba romans i alte limbi cu care

este in contact 72. Istoria invatamantului superior din Romania 203. Evolutia invatarnantului superior din Romania 494. Istoria politica a sudului Basarabiei, in 3 harp 855. Personalitati din sudul Basarabiei care au trait sau traiesc

in afara hotarelor Basarabiei 1056. Destine 1357. Romanii i cumanii 1398. Limba romans i influente cumane 1459. Gagauzii din Basarabia i romanii 15910. Scrierea veche la secui 16211. Orate i targuri din Tara Romaneasca i Moldova dis-

parute sau transformate in sate 16412. Schite 168

www.dacoromanica.ro

De la Nistru pan' la Tisa $i ceva mai departe

PREFATA

Prezentul volum reprezinta o continuare a volumului EscaleIn timp i In spatiu", publicat in anul 2003.

Incursiunile se refers Ia istoria Invatamantului superior dinRomania, Ia istoria politica a Sudului Basarabiei evidentiata In treihart' caracteristice, la cumani i influenta lor asupra istoriei primelorstate romane0, la gagauzii din Basarabia i relatiile lor cu romanii,Ia personalitati din sudul Basarabiei, aflate in afara hotarelor aces-teia, Ia targuri Si orate din Tara Romaneasca i Moldova disparutesau transformate in sate.

Insemnarile se refers la cateva reflectii despre limba romans,la scrierea veche Ia secui, care foloseau litere valahe i Ia uneleinfluente cumane in limba romans.

Autorul

- 5 -www.dacoromanica.ro


Motto: Limba trebuie cu gnja paStratapentru a ne serveste nu numai laa vorbi" ci si la a fi"

Jacques Berque

1. Cateva reflectii despre limba romans Si altelimbi cu care este In contact

Limba romans cults s-a format in cursul secolului XIX i

inceputul secolului XX, ca urmare a stradaniilor unor marl creatoricare prin opera lor,,,au cizelat i inobilat tezaurul lingvistic mWenitde la predecesori. Intre resursele ce le-au stat la indemana pentruimbogatirea i modernizarea fondului lexical autohton, cu notiunicare nu aveau corespondent in vorbirea respectivei epoci au fost i

imprumuturile pe seama unei limbi surori, adica tot latine, a limbiifranceze in special. Limba franceza a ajuns sa fie cunoscuta incercurile cultivate din Romania incepand cu fanariotii, apoi cufrancezii refugiati din Franta in Romania dupa revolutia din 1879,apoi prin ofiterii ru0 in numeroasele ocupari ale PrincipatelorRomane in timpul conflictelor armate ale ruOlor cu otomanii i inmare masura, dupa 1848, datorita exilatilor romani plecati inFranta, unde au stat cativa ani (1848-1856) i i-au facut prieteni inrandul intelectualilor francezi.

Limba romans populara nu cunoate in mare masura, neolo-gismele, astfel ca avem in circulatie, aparent, doua limbi romane.Daca enuntam urmatoarele fraze in mediul rural, probabilitatea dea fi intelese de catre tarani este mica:

Preliminam intabularea mijloacelor de locomotie cu tractiuneanimals.

Inauguram luna preparatelor culinare asiatice.Dar, incet i continuu, neologismele trec din vorbirea per-

soanelor cultivate la persoanele cu pregatire medie i apoi la per-soanele din comunitatile rurale. Este ca o difuzie capilara. Discutiadespre limba romans i limba moldoveneasca (limba romans vor-bita in Basarabia, are ca explicatie tocmai acest aspect. Limba


Anatol MACRL

moldoveneasca este lipsita de neologismele introduse in limbaromans in perioada 1812-1918 si 1944-1991. Dar patura cultivatea romanilor din Basarabia a deprins foarte repede limba romans informa ei evoluata, actuala, astfel ca publicatiile din RepublicaMoldova precum Contrafort", Limba Romans ", Literatura si Arta",Cuget", Destin Romanesc", Clio" si multe altele folosesc cea maimoderns limba romans.

Dace vor fi lasati in pace, aceasta limba se propaga si in clase-le medii, apoi in patura rurala ca si In Romania.

Graiurile si dialectele nu trebuie Incurajate, ci lasate in voia lor,dar trebuie insusita limba nationals. Franta acum cateva secole inurma era divizata de frontiere si fiecare provincie avea o limba ofi-ciala. Dar a fost aleasa franceza din Ile de France si a ajuns o limbade cel mai inalt nivel. Alto limbi: bretona (celtica), alsaciana (ger-manica), basca, se dezvolta local.

Se spune ca limba unui cuceritor Inlocuieste limba cuceritului,in cazurile in care tam cuceritorului are un nivel de culture si decivilizatie mai ridicate decat al cuceritului. Asa se explicanecunoasterea, aproape totals a limbii ruse in Romania, deli inperioada 1944 - 1965, era object de studiu obligatoriu in toatescolile din Romania.

Fondul lirnbii romane contine cuvinte slave Inca din perioadaformarii sale. Intro anii 1870 si 1879, Iingvistul Cihac a publicat IaFrankfurt Dictionnaire d'Otymologie daco-roumaine". Din 5765 decuvinte luate in considerare, 2361 erau slave, 1165 latine, 965turcesti, 635 din greaca moderns, 589 albaneze. Critica adusaacestui dictionar se refers Ia faptul ca Iipsesc multe cuvinte si nutoate etimologiile sunt corecte. In plus, B.P. Hasdeu a introdus no-tiunea de circulatie a cuvintelor, adica frecventa folosirii lor in con-vorbirile sau scrierile curente. Un studiu din anul 1942 (ConstantinMatraca, Lexicologie statistics romaneasca", Bucuresti, 1978),aplicat la 40.000 de cuvinte a condus Ia un procent de 16,4% decuvinte slave. In afara acestor cuvinte vechi, mai exists cuvinteimprumutate mai recent din perioada stationarii armatelor rusestiin Principate. Dar unele cuvinte au un inteles diferit decat cel inlimba ruse, astfel:

cuvantul nauka" (stiinta in limba ruse) a dat cuvantul roma-nesc nauc";

- 8 -

www.dacoromanica.ro

De Ia Nistru pan' la Tisa si ceva mai departe

cuvantul sila" (putere in limba rusa) a dat cuvantul romanescsila";

cuvantul prostoi" (simplu, de rand in limba rusa) a dat cuvan-tul romanesc prost".

Romanul a interpretat realitatea in spatele cuvintelor rusesti.Limba rusa, in prezent o limba bogata, a folosit neologisme din

limbile franceza, germana si olandeza. Unele din aceste cuvinte,imprumutate din perioada tarului Petru I, nu numesc o notiune pen-tru care nu exists un cuvant rusesc adecvat, asa cum se faceadoptarea neologismelor, ci obiecte simple care existau si trebuiausa aiba un nume rusesc pentru ele ca de exemplu:

stul" (scaun) din germanul stuhl",stuca" (bucata) din germanul stuck";fartuh" (sort) din germanul vortuch";galstuc" (cravats) din germanul sau olandezul halsstack".

Recent mi-am pus problema cum se numeste averea" in limbarusa si nu am gasit cuvantul. Imet" in limba rusa inseamna a avea;derivatele sunt: imenie", care inseamna mosie si imuscestvo",care inseamna proprietati si atat. Lam aflat de Ia filosoful rusParamonov, crainic Ia radio Libertatea" si anume avoari" dinfranceza avoir", corespondentul in limba romans fiind infinitivullung. Limba rusa a introdus neologismul sujet" (din limba francezadar nu si objet", in schimb a introdus perechea subiect-obiect".Deci si limba rusa are lipsurile sale, care nu justifica pretentiilerusofonilor din Basarabia de a vorbi po celoveceski", adicaomeneste", adica pe ruseste si nu pe romaneste (moldoveneste).Aceasta pretentie a semidoctilor rusofoni este o relicva a ideii intro-dusa de rusi, in Basarabia, in perioada 1812-1918, precum calimba moldoveneasca este o limba rudimentara, ca aceea asamoezilor din taigaua siberiana, ca are cca. 200 de cuvinte legatede ocupatia lor agricultura. De aceea, nu au permis nici o scoalain limba romans, pe cand armenii, bulgarii, evreii, grecii, poloneziiaveau scoli in limba lor. Chiar despre romanii din Romania, rusiiaveau o parere foarte proasta. lata ce scrie Lev Tolstoi, in jurnaluldin 11 lulie 1854, in Bucuresti: In convorbirea avuta astazi cu doc-torul mi-a disparut impresia proasta si nedreapta ce mi-o facusemIa adresa valahilor, parere generals in toata armata rusa si pe care

- 9 -

www.dacoromanica.ro

Anatol MilCRI

mi-am insuO-o de la nataraii cu care am avut de-a face pans acum(Romania literara", anul VII, nr. 349, 11 ianuarie 2003).

Savantii r4 de romanistica i romanistica din Sankt-Peters-burg i Moscova au cu totul alts parere despre limba romans, pecare o cunosc mult mai bine, decat ace0 semidocti.

Sä ne intoarcem Ia neologismele in limba romans. Contributiafranceza Ia acest fond reprezinta astazi aproape 40% din vocabu-lar, cu o frecventa de 20% Constantin Manaca, (Lexicologie statis-tica romaneasca. Bucure0, 1978). Unii romani exagereazafolosirea neologismelor, introducand unele noi, din motive de teri-bilism. Astfel auzim: a se antasa - pentru a se Inghesui; a ampoa- pentru a baga in buzunar; a se awmina - pentru a pleca spre; ase aarna - pentru a se indarji (intalnit in volumul de memorii alescriitorului C. Toiu), teorie in sens de suits (Ia Pavel Chihaia) etc.Intr-un singur articol al unei persoane culte, am intalnit urmatoareleneologisme: abstrus (greu de Inteles), polulatie (raspandire rapids),subreptica (pe furi, neloial), faconda (informare complexa, elocinta),debonar (bun pans Ia slabiciune), iremesibil (care poate fi uitat).

0 personalitate, roman care a trait in Franta din 1944 pang in1989, cand, dupa revolutie a revenit in tars, a constatat schimbariin limba romans, prin abandonarea unor cuvinte folosite curent inperioada interbelica. Din acestea retin pericol" in loc de primejdie,succesiune" in loc de mWenire, ocazie" in loc de prilej, exit" inloc de pribegie, guvernant in loc de dregator v.a. Aceasta persoanafolose0e i astazi cuvinte romane0 din perioada interbelica i areo mare audienta.

Totu0 cuvintele nu se suprapun integral: se poate cu prilejulAnului nou" in loc de cu ocazia Anului Nou", dar haine de ocazie"nu pot fi Inlocuite cu haine de prilej" .

Vom arata, in continuare, cateva caracteristici ale unor cuvinteromane0.

De exemplu cuvantul parere", care inseamna opinie", punctulde vedere al vorbitorului are un caracter alunecos, i se pare, nueste sigur, arata prudenta romanului, grija de a lasa loc de Intors ",

-10-

www.dacoromanica.ro


loc de buns ziva", este, credem, o consecinta a istoriei zbuciumatea poporului roman, asezat in calea rautatilor, Ia intalnirea a treimarl popoare imperialiste. Unele cuvinte din latina si-au schimbatsensul. Astfel I.D. Sarbu in corespondenta sa cu Ion Negoitescu, serefers Ia cuvantul "bland" din blandus" in latina, dar acolo insem-na lingusitor, cel ce maguleste" - a se vedea proverbul latinsecerni blandus amicus a vero potest" se poate distinge un prie-ten lingusitor de unul sincer.

Unele cuvinte s-au format prin insusirea incorecta a cuvintelorsi al sensului acestora din alts limba, de exemplu:

filfizon provine din cantecul francez Vive Ia son";ticalos vine de Ia exclamatia in limba graca Tii kalos", care in-seamna vai ce frumos", asa s-au exprimat primii functionariai fanariotilor, cand au vazut pitorestile sate romanesti, cupeisaj superb. Dar, cand acesti functionari au venit saincaseze darile, taranii au strigat ticalosii";depinde de depanda, expresie folosita in sudul Olteniei; mi-amexplicat-o astfel: cand taranii veneau Ia boieri sa ceara malaiimprumut, boierul care vorbea frantuzeste raspundeadepand".

Limba romans contine si unele exprimari ale situatiilor serioa-se, cu o usoara tents de umor. De exemplu, in expresia intre notvorba, vorba ramane care corespunde germanicului ein Man, einWort", daca al doilea cuvant vorba" nu se pronunta decis, ci can-tat, sensul expresiei este vorba in vant". Un alt exemplu este unepitaf intr-un cimitir din Gherla, descoperit de I. Sarbu:

Aici doarme Brad Ilie,N-a fost Brad, a fost IlieNici n-a fost, a vrut sa fie,Dar, fiind om de omenie,A intrat Ia puscarie,Si-a murit de diarie.Tarana usoara sa-i fie.

-

-

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI

Sau un text din foiclor:

Sunt sarac si n-am nimicu,Numa' pelea pa buricu.

In alts ordine de idei, relativ Ia cacofonii, in limbajul curent s-aincetatenit folosirea conjunctiei ca si" in loc de a se cauta, in sco-pul evitarii cacofoniei, o perifraza sau o alts constructie a frazei.Folosirea expresiei ca si" de cele mai multe on cid un sens diferit.Astfel, daca spunem:

Sa evitam ca capitalul sa se scurga in afara tarii.i

SA evitam ca si capitalul sa se scurga in afara tad'.inseamna ca pe langa capital sa se mai scurga in afara tarii sialtele. In exemplul de mai sus se poate spune:

SA evitam scurgerea capitalului in afara tarii.Unii au ajuns sa foloseasca pe ca si", chiar in cazul in care nu

exists cacofonie.In limba franceza cacofonia (de Ia kakos-urat, in limba greaca)

inseamna intalnirea unor sunete sau silabe, care sunt neplacuteauzului, ca de exemplu:

Ciel, si ceci se sait (Doamne, daca acest lucru se cunoaste),este de evitat, nu se considers onomatopee, pentru ca este unsasait si nu un sunet placut, ca in onomatopea clasica din Cosbuc:

prin varfuri, vantul viu vuia - expresie ce sugereaza sunetulvantului.

In privinta intelegerii limbii romane, remarcam ca spaniolii Trite-leg limba romana mai bine decal intelegem not spaniola. Am fost inCosta Rica si am remarcat acest lucru.

In mod contrar, romanii inteleg mai bine italiana, decal italieniiromana. ltalienii care invata romana se obisnuiesc mai greu cuvocalele romanesti a, a, t

In schimb bulgarii invata repede limba romana si o pronuntacorect. Este de presupus ca fondul de cuvinte tracic care a modifi-

- 12 -

www.dacoromanica.ro


cat latina vulgara, a condus Ia articolul postpus la substantive, incele trei limbi balcanice: romana, bulgara si albaneza; de aseme-nea la aparitia vocalei a", inexistenta in alte limbi.

Limba romana prezinta unele dificultati pentru strainii care vorsa o cunoasca, cu toate ca respects structurile gramaticale ale lirn-bii latine si are mai pu/ine forme exceptate, neregulate, decal lirn-bile franceza si german& Dam un exemplu: participiul trecut al ver-belor a trage, a substrage, a extrage, este tras, substras, extras pecand participiul trecut al verbului a rage este a ragut", dupa a face-facut, a zace-zacut.

Dar, in comparalie cu limba franceza si mai ales rusa si ger-mana, care exceleaza prin cuvinte compuse, limba romana estemai usor de invalat.

Dam exemplu din limba germana:Limba germana este simpla. 0 persoana cunoscatoare a Iimbii

latine, si obisnuita cu declinarile, o Inv* fara marl dificultati. Acestlucru, de altfel, este men/ionat de profesorii de germana Iainceputul fiecarui ciclu de studii. Apoi se incepe cu structurile der,die, das, den, des, dem etc., si din nou se reaminteste ca tot restuleste de o usurinta dezarmanta. Ca sa ilustram ceea ce tocmai amafirmat, sa luam un exemplu practic. Cumparati cartea de limbaGermans. Este un volum minunat, cu coperti cartonate, publicat IaDortmund si care poveste9te despre obiceiurile hotentotilor (aufDeutschen Hottentotten). In carte se povesteste cum cangurii(Beutel ratten) sunt prinsi si inchisi in custi (Kotter), acoperite cu otesatura (Lattengitter), care sa-i fereasca de ploi. Aceste custi senumesc in germana custi acoperite cu panza" (Lattengitterkotter)atunci cand con/in un cangur, ele sunt numite Latten gitterkotter-beuteiratten. Intr-o zi hotentotii au arestat un asasin (Attentater),acuzat ca ar fi omorat o mama (Mutter). Hotentota (Hottentotten-mutter), avand un fiu cam prostut si balbait (Stottentrottel) astfel defemeie se numeste in germana Hottentottenstotstertrottelmutter iarasasinul este un Hottentottenstotstertrottelmutterattentater. Potera

-13-www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI

captureaza asasinul si II Inchide provizoriu Intr-o cusca pentru can-guri ( Beuteirattenlattengitterkotter ), dar captivul evadeaza. Imediattap pleaca in cautarea fugarului, si deodata, un razboinic hotentotse Intoarce strigand:

Am prins asasinul (Attentater)!Da? care? Intreaba seful de trib.Pe Lattengitterkotterbeutelratteratterentater, raspunde razboinicul.Cum, pe: asasinul din cusca de canguri acoperita cu panza?

intreaba seful hotentotilor. Raspunsul razboinicului este:Pe Hottentottenstottertrottelmutterattentater (Asasinul mamei

hotentot copilului prost si balbait).A, asa, da! raspunde seful hotentotilor. Puteai sa spui de Ia

inceput ca 1-ai prins pe hotentottenstottertrottelmutterlattengit-terkotter-beutelrattenattentater.

Dupe' cum vedeti, limba germane' este o limba simple'. Trebuiesa aveti doar un pic de bunavointa...

P.S. acesta nu este cel mai lung substantiv din limba germane',exists unele de lungime triple'.

Soarta limbilor in perioada globalizarii vietii politice

Claude Hagege, profesor de lingvistica Ia College de France,cunoscator a 20 de limbi pe care le vorbeste si Inca atatea, pe carele Intelege, scrie in cartea sa Le soufle de Ia Langue" (Paris,Ode le lakob, 1992) Ca europeanul va trebui sä-si creasca fii si ficelein varietatea limbilor. Fiecare european va trebui sa Invete maimulte limbi, Incepand cu cele ale vecinilor. Proliferarea limbilor,departe de a fi un blestem este o sense' pentru omenire. Oncelimba articuleaza o constructie de valori, de sensuri, de supozitii,pe care nu o egaleaza nici o alta limba. La ONU si UE se vor vorbicateva limbi, dar ONU si UE nu reprezinta complexitatea vietii.Deci, trebuie sa Invatam din copilarie, mai multe limbi. In spatiulromanesc este necesara limba franceza, care creeaza un climat albunelor maniere, al inteligentei competente si al gustului rafinat

- 14 -

www.dacoromanica.ro


(Marc Fumarole, Quand ('Europe parfait francais, Editeurs deFalois, 2001).- In Franta, cel ce vrea sa joace un rol politic trebuiesa face dovada Inzestrarii sale literare. Ideile circula gratie cartilorsi presei, iar inima Europei bate la Paris.

Citam parerile filosofului roman contemporan, GabrielLiiceanu: si ne cere, cu acel firesc plin de caldura ce nu pacatu-ieste niciodata prin familiaritate, indiscretie sau vulgaritate, pe carenu-I au decat francezii" (Usa interzisa, Humanitas, pag. 264).

Este in ea (Marie-France lonesco) un filon primar, cu radaciniadanci Intr -o lume arhaica (romaneasca, N.A.) ratacind subtire In-tr-un zacarnant de inteligenta, cultura, rafinament si sensibilitate,slefuite frantuzeste (Opera citata, pag. 271).

Dar se and si alte pareri relativ la limba si cultura franceza:Par rapport a Silicon Valley, Paris est provincial" (Raportat Ia

Silicon Valley, Parisul este provincial) afirmatia Ii apar-tine lui JeanMarie Apostolides, profesor de literatura si arta dramatics laUniverisatea Stanford. Cuvintele lui Jean Marie Apostolides -francez si parizian get-beget - pun in evidenta un adevar de carenu suntem Inca pe deplin constienti: rolul imens al tehnologiei inlumea de astazi.

Ceea ce se vede clar din Silicon Valley, si doar se intrezaresteIa Paris, este tirania tehnologiei. Parisul ne amorteste Inca simturileprin decorurile unei Frante si Europe culturale In prag de faliment,ne izoleaza de marea realitate, mondializarea tehnologica.

In Republica Moldova, pe langa aceste limbi recomandate,pentru moldoveni si minoritarii nerusofoni, care doresc sa albaacces la spatiul rusesc trebuie sa Invete si limba ruse... Moldovenii,cu limba romans se pot descurca in tarile latine (Italia, Spania,Portugalia).

Cunosc limba ruse, citesc cu placere literatura ruse in original,dar trebuie sa declar sincer ca In calatoriile mete in numeroase taxidin America, America Centrals, Africa (Zimbabwe, Tunisia),Orientul Apropiat si Europa nu am putut folosi cunostintele mete de

-15-

-

www.dacoromanica.ro

Anatol MA- CRI$

limba rusa pi a trebuit sa apelez la engleza, franceza pi germanape care le cunosc suficient.

Deci limbile ce trebuie studiate sunt:Limba statului;Limba nationals, daca este alta decal cea a statului;Limbile: engleza, franceza pi germana sau spaniold;Limba rusa pentru tarile vecine cu RusiaLimbile tarilor inconjuratoare, cel putin pentru convorbiri scur-

te, curente.Latinii spuneau: Quot linguas cafes, tot hominem valles (Cate

limbi ptii de atatea on esti om).Limba romans este o limba frumoask melodioasa. tats ce ii

scria I.L. Caragiale, din Berlin, lui Alexandru Vlahuta:

Frate Vlahuta, ...Romanii sunt astazi un neam dezece milioane de suflete, ava rid una aceea0 limba(nu ca s-o laudam noi) extraordinar de frumoasa de...grea; avand un mod de gandire deosebit al lui, ocomoara nepretuita de filozofie morals, de umor Si depoezie cu atat mai originals avutie cu cat este unamestec de mogeniri de dobandiri antice, grecegi,slave, orientate, pecetluite toate de netagaduita luinobila pecetie romantics, latina, care-I arata bunnetagaduit stapan al for. Din acesta stapanire seculardrezulta puterea nebiruita de asimilare a acestuipopor, ce Inca d-abia pe departe incepe simtiimportanta in lumea europeana. de aceea este apgreu de-nteles teama ce o au unii de instrainarea nea-mului romanesc", de alterarea spiritului national", de...pierderea romanismului"...

Sä se piarda neamul romanesc! Auzi dumneata! Darintoarca-sä Oltul Mureul de-a-ndaratelea catreobarOa for in creerii Muntilor Ciucului, neamul roma-

- 16 -

pi

,Si

ai

-

ei

ei

pia-Si

ei

www.dacoromanica.ro

De la Nistru pan' la Tisa i ceva mai departe

nesc, tot el, neam romanesc va fi, lucrand cu mintea,Weptand cu rabdare vremea cand sa" dea i el culturiii civilizatiei europene concursul lui specific, pe cat va

fi fost inzestrat pentru aceasta de pronia cereascdfiindca oricum ne-om invarti Si ne-om rasuci noi,oamenii, legile care stapanesc mersul omenirii tot inmaim proniei cere0 sent i trebuie sä ramand... Fie datin omenire parte cat mai frumoasa a neamului roma-nesc...

Pesimismul Impotriva caruia a luat atitudine I.L. Caragiale esteo consecinta a rascoalei din 1907. In plus, in timpul campaniei dinBalcani, in al doilea razboi balcanic, atat conducatorii, cat i soldatiiau constatat ca In Bulgaria nu exists m4eri, ci numai proprietari,care 4i lucreaza singuri pamantul. Cu atat mai stringenta a aparutnevoia reformei agrare In Tara noastra. Dupa razboiul de Intregire i

dupa realizarea reformei agrare, gandirea politica In Tara noastra afost preluata de cea mai prestigioasa generatie de tineri intelec-tuali din care fac parte Mircea Eliade, Petru Comarnescu,Constantin Noica, Emil Cioran, Eugen lonescu i altii, majoritateadiscipoli ai lui Nae lonescu. Mircea Vulcanescu, cu profunde pre-ocupari de filozofie i sociologie, economie teoretica-practica, isto-rie, psihologie, etica i estetica, literatura i publicistica a fost var-ful de lance al acestei generatii cu ambitii pragmatice puse in sluj-ba propaOrii neamului. Cioran apare ca o exceptie prin pesimismulsau relativ la neantul valah". Dar setul sau de calitati i defecte pecare le gasWe neamului sau nu este altul decat cel pe care I -acercetat In cazul altor popoare.

Pentru Cioran, popoarele au un destin, devenirea lor trebuie safie una a vitalitatii, le admira pe cele care fac (sau au facut, atrofi-indu-0 apoi instinctul vital in cultura) istorie, care 'ii exhiba un spi-rit mesianic, nu pe cele care doar indura istoria. De aceea va reveniconstant la trasaturile catorva etnii. Autorul cartii noastre le

-17-

-

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRIS

selecteaza intr-un mod care pune in lumina cateva constante aleviziunii cioraniene. Popoarele carora el le-a dedicat reflectii apro-fundate sunt: francezii, englezii, spaniolii, germanii, maghiarii, rusii,evreii si, prin raportare permanents la toll acestia, fireste, romanii.Sunt popoare care au cunoscut grandoarea si decadenta", care auun mod specific de a se raporta la istorie si la divinitate, profesandfie scepticismul profetic, fie rationalismul dizolvat in spirit. Cioraneste un spectator specializat in apusuri. La francezi observa vani-tatea, imaginea supradimensionata de sine si le sanctioneazaulcerat decadenta exprimata in degradarea limbii. Englezilor lereproseaza empirismul ca o cadere in normalitate. Spania iiprovoaca superlative prin religiozitatea ei si nebunia conchistado-rilor. La germani admira orgoliul si sesizeaza echivocul intre Geistsi See le. Identitatea maghiara este o forma de tristete cronica (I.Necula, Cioran De la identitatea popoarelor la neantul valah,Saeculum 1.0., 2003, 190 pag.).

Dar exists chiar in momentul de fata la Paris un asa zis grupde presiune": GPP / Grupul de presiune de Ia Paris" care subjucausa sintagma aduna laolalta noile energii valahe" (Dan C.Mihailescu) din capitala Frantei. Cristian Badilita (noul nostruEliade"), Toader Paleologu, Adrian Papahagi, Sebastian Maxim,Mihail Nearntu, Petre Guran sunt cateva nume. Lor li se adauganumele lui Basarab Nicolescu, Dinu Flamand, parintele loan I. Icajr., parintele Rafail Noica, Aurelian Craiutu, Mircea Platon, loanFlorin Florescu, capabili de a readuce duhul innoirii" in gandireanoastra teologica, dar si in general in viata intelectuala romaneas-ca firescul si eficienta continuitatii".

Cei numiti se raporteaza nu o data la inaintasii care-n deceniultrei al secolului trecut faceau parte Ia randul lor din tanara gene-ratie" (Ion Magureanu, Tanara generatie", LA&I, 2004)".

In perioada actuala, se simte lipsa unui ideal in viata poporu-lul. Intrarea in NATO si perspectiva intrarii in Uniunea Europeansvor coagula energiile poporului roman. Daca intrarea in NATO este

-18-

www.dacoromanica.ro


un fapt benefic pentru securitatea poporului roman, in privintaactivitatii sociale i intelectuale, nu este cazul sa imitam StateleUnite, a caror democratie, impinsa prea departe cu idei precumcorectitudinea politica" i discriminare pozitiva affirmative action",duce Ia multiculturalitate i Ia relativizarea tuturor valorilor, Ia domi-natia minoritatilor rasiale, sexuale, religioase i estetice" eliberatede presiuni eurocentriste. Gandirea noastra este i trebuie sa sedezvolte dupa gandirea Europei, care impune regulile majoritatii,aka cum este definita democratia. Limba romans, Ia randul sau tre-buie sa-i pastreze frumusetea, evitand argoul, rromismele, vulga-ritatile i Imprumuturile (de ex.: mito, nawa, sau anglicanismelerating, leasing, marketing, part-time.

Si Franta se confrunta cu asemenea probleme. In Lire pe mar-tie 2003, o tema actuala in Franta, dar sigur vitals in Romania, estesaracirea limbii vorbite. Filosoful Luc Ferry, actualul ministru alEducatiei, face din salvarea cuvintelor, o cauza nationala i pro-pune liste de cuvinte ce trebuiesc salvate. Dar atentie! Daca listeleIui Luc Ferry vor intra in uz, s-ar putea sa le auzim, In curand, can-tate pe muzica underground, mai indepartate decat au fost ele vre-odata de contextele uzuale i de limba vie.


Anatol MACRI

2. Istoria invatamantului superior romanesc

2.1. Pand la al doilea razboi mondial

Inca de Ia Inceputul secolului al XVI-lea pe teritoriul tarilorromane (Muntenia, Moldova, Transilvania) s-au organizat eoli degrad superior, unele din ele fiind veritabile focare de culturd, la careveneau i tineri din fade Invecinate in special din PeninsulaBalcanied.

La randul lor, tinerii studi4 din Wile romane plecau Ia studiiIa colile Inalte din straindtate: moldovenii Ia universitatea dinCracovia, Ia colegiile din Liov, Bar, Camenita sau Scoala din Kiev,muntenii Ia universitatile din Venetia i Padova, iar Ia Marea Seoalda Patriarhiei din Constantinopol i unii i altii. Transilvdnenii, Ia ran-dul lor, studiau Ia Buda, Viena, Roma i Transilvania (fondata inanul 1561 de Nicolae Olahus).

Invatamantul superior din faille romane se desfasura Ia Inceputin limbile latind, slavond, elend, pentru ca in pragul secolului al XIX-lea, limba romans sä se instaleze definitiv in aceste coli, prin strd-dania multor carturari, care au dezvoltat limba romans pentrunevoile unui invatamant superior.

2.2. Tara Romaneasca

a) Bucure.tiSerban Cantacuzino, fost elev al Scolii de Ia Tdrgovite, infi-

inteaza Ia Bucure0, in anul 1679, Scoala Domneasca, in vechilechilii ale mandstirii Sf. Sava, vis a vis de actuala Universitate.

-20-

www.dacoromanica.ro


La acesta coals se predau cursuri de teologie, filosofie,retorica, fizica, matematica, in limba elend.

Primul director al §colii a fost eruditul Sevastos Kymenites, iarprintre profesori se numara i Ion Comnenul, care preda tiintelefizico-matematice.

Infiintarea Scolii Domnepti de catre $erban Cantacuzino estesustinuta de catre istoricii M. Cantacuzino, D. Fotino, A.D. Xenopol .a.

Alti istorici, intre care V. Papacostea, argumenteazd imposibili-tatea infiintdrii acestei coli in anul 1679, afirmand ca data certa ainfiintdrii ei anul 1694-1695, de catre Constantin Brdncoveanu, aju-tat de stolnicul Constantin Cantacuzino.

In hrisoavele epocii, §coala era numita Scoala Domneasca deIa Sf. Sava, $coala elineascd, Academia de Ia Bucure#, AcademiaDomneasca de Ia Sf. Sava.

Instructia colard era axata pe studiul clasicismului greco-latin,predandu-se in limbile latind i elena, disciplinele: retorica, poetica,metrica, filosofia, logica i fizica, despre cer, despre na0ere i

pieire, despre suflet i metafizica.Ca profesori, in afara de Sevastos Kymenites, mai sunt cunos-

cuti: Teodor Simion din Trebizonde, Gheorghe Mayota, IonAlbanios, Gherman de Nisa.

Dupd moartea lui Kymenites a fost numit director MarcuPorphilopulos, urmat de Gheorghe Hypomenos, nepotul luiKymenites.

Sevastos Kymenitos era adeptul neoaristotelismului propagatde Pietro Pomponazzi, de elevii sai Cesare Cremonini §i TheophilCoridaleu.

Structura Intregii Academii avea ca model universitatea dinPadova i Marea Scoala a Fanarului.

Din anul 1707, programa de studii a Academiei Domne0icuprinde materiile: logica, psihologia, metafizica, fizica, cosmo-grafia, retorica, poetica, geometria §i teologia.

A. Helladius, care a vizitat Academia in anul 1713, a apreciatca este Ia nivelul marilor §coli europene superioare.

- 21 -

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI,

Academia era frecventata de circa 200 de studenti romani sistudenti proveniti din toate provinciile peninsulei Balcanice si rusi(Mihailov trimis de Petru cel Mare). Aceasta Academie oferea oatmosfera mai libera decat Academia Patriarhiei din Constantinopol.

In perioada 1659 1714, Ia Academia Domneasca au studiatSerban Greceanu, Barbu Greceanu, Toma Cantacuzino, GheorgheDamian si Pa lade Damian Romanul.

Academia a functionat si dupe 1714, dar nu exists hrisoavedecat din anul 1741.

In perioada 1750 - 1761, au functionat ca profesori Ia Acade-mie: Gherghe Hrisogen din Trapezunt, Grigore Constandas, Teodordin Tarnovo, Alexandru si Pantazi Tarnavitu, Manase Eliade s.a. Inanul 1761, Academia se mute intr-un local nou amenajat, tot lamanastirea Sf. Sava.

Alexandru Ipsilante reorganizeaza si dezvolta, in anul 1775,Academia, care atinge maturitatea ca institutie de invatamantsuperior. Programa de invatamant era orientate catre stiinteleexacte, se introduc disciplinele aritmetica, geometria, stiintelenaturii, limbile clasice, limbile moderne. Cursurile sunt predate inlimba greaca, dar se introduce si limba romans ca discipline destudiu. Nicolae Mavrogheni, turcofil, introduce si studiul limbiiturcesti (1786 1788).

In anul 1791, Academia Domneasca se mute in chiliile de IaDomnita Balasa.

In perioada 1760 1800, au functionat ca profesori Ia Academie:Manase Eliade, Grigore Constandas, Lambru Fotiades, RigasVelestinlis, Constantin din Dristra, losif Moesiodax. Mentionam sicativa elevi: lenachita Vacarescu, Dinicu si lordache Golescu,Naum Ramniceanu, Eufrosin Poteca, Petratache Poenaru s.a.

In anul 1803, Academia se mute in casele Magureanu, pemalul Dambovitei, unde a functionat pans in anul 1821. In anul1816, cand se introduce cursul de drept, Academia avea circa 400de elevi.

-22-

-

-

www.dacoromanica.ro


In acesta perioada au predat Ia Academie: Lambru Fotiade,Constantin Vardalos, Duca Neofit, Chiriacos Papaioanu, Veniamindin Lesbos, Petrache Poenaru, Eufrosin Poteca, Nestor Craioveanu s.a.

Expunerea de motive pentru introducerea stiintei dreptului(Hrisovul lui Ion Ghica Caragea din februarie 1816): Fiindca stiintadreptului atat pentru judecatori cat si pentru cei ce sunt dati in jude-cata si in fine pentru toll oamenii in genere este trebuincioasa, cauna ce, dupa unii, firesc este, se marturiseste ca cel mai sanatossprijin pentru omenire, gasiram cu cale Intr -o conglasuire cu boieriia introduce si profesore de drept ca sa se predea acesta stiintacatre acei ce ar voi s-o Invete. Insa, spre a reusi Ia acesta dupasperanta si vointa noastra socotiram ca orice lucrare Ia Inceput tre-buie sa-si alba Ingrijitorul sau experimentat, asa dar binevoim anumi pe marele clucer Nestor de profesore apretiind talentul sci-intelor sale in drept".

Au fost elevi urmatorii, viitoare personalitati: Dimitrie Ghica,Constantin Gradisteanu, Gheorghe si Constantin Cretulescu, IonCarlova, Dionisie Fotino, Dinicu Golescu, Ion si ConstantinCImpineanu, Barbu $tirbei, Ion Gradisteanu, Nicolae Golescu s.a.Tot aici a studiat Mihai Cristari din Epir, care a urmat apoiFacultatea de Medicind din Padova, iar in anii 1812 1818 a fostmedicul Curtii Domnesti.

In anul 1821, Academia in limba greaca din Magureanu Isiinchide portile.

Invatamantul clasic at profesorilor greci a esuat complet lainceputul secolului at XIX -Iea, devenind caduc. Modelul invataman-tului romanesc a devenit Invatamantul clasic at emigrantilorfrancezi.

La Academiile Domnesti din Bucuresti si Iasi, Invatamantul sepreda in limba elena, dar ele au fost institutii de invatamant roma-nesc, care foloseau ca intreg Invatamantul superior academic dinEuropa limbile clasice latina si elina. Studenlii insa traduceau sicomentau cursurile in caietele de note de curs in limba vorbita de

-23-

-

-

-

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI

ei: romana si neogreaca. Inca de Ia Inceputul secolului al XVIII-leain Randuiala dascalilor se cerea ca toata gramatica sa seexpuna in limba apla".

Invatatii greci faimosi (Lambru Fotiades, Constantin Vardala-hos, Neofit Duca, Veniamin din Mitilene) acreditasera ideea calimba romana, limba vernaculars, nu este capabila sa exprimeideile stiintifice. Insa Inca din martie 1818, Gheorghe Lazar, ca pro-fesor si ca director, organizeaza scoala national& de Ia Sf. Sava, inlocalul manastirii Sf. Sava. Pentru obtinerea Iocalului a fost ajutatde banul Balaceanu. La acesta scoala cursurile erau predate inlimba romana. Ciclul superior, denumit cursuri speciale" cuprindea:dreptul, matematici aplicate, agricultura practica. Cursul pentruinginerii hotarnici era predat de catre Gheorghe Lazar. Alti profesoriau fost: Eufrosin Poteca, Ladislau Erdeliotu, loan Heliade Radules-cu, August Treboniu Laurian, Petrache Poenaru s.a.

Intre anii 1821 1822, scoala este Inchisa. In anul 1822, con-ducerea scolii este preluata de loan Heliade Radulescu. Alti profe-sori au mai fost: Petrache Poenaru, Eufrosin Poteca, Simion Marco-vici, C. Popa, Dumitru Moroiu, I. Genilie.

Se predau In limba romana urmatoarele cursuri: matematica,geometrie, trigonometrie, algebra, fizica, chimie, geodezie, topo-grafie, arhitectura, filozofie si drept. Intre anii 1828 1829, scoalaeste inchisa din cauza epidemiilor de ciuma si holera, iar localuleste ocupat de spitalul de campanie rusesc (din ordinul generalu-lui Pah len).

Intre anii 1828 1832, scoala functioneaza in localul de Iahanul ?erban Voda.

In anul 1832, $coala Domneasca primeste numele de ColegiulSf. Sava si se organizeaza in patru cicluri: incepatori (4 ani), uma-nior (3 ani), complimentar (3 ani) si special (3 ani de studii).

Sub directoratul lui Eufrosin Poteca au fost urmatorii profesorisi elevi: Nicolae Balcescu, Ion Ghica, Grigore Alexandrescu,Nicolae Filimon, Cezar Boliac, Alexandru Odobescu, Theodor Aman,

-24-

-

-

-

www.dacoromanica.ro


Cristian Tell, Dimitrie Bolintineanu, C.A. Rosetti, C. Moroiu, AaronFlorian, loan Pop, Gh. Pop, C. Aricescu, G. Cristoforu, Al. Orascu,I. Zalomit, V. Boeru.

Daramandu-se, In anul 1851, cladirile de la Sf. Sava, pentru ase construi localul Academiei, Colegiul Sf. Sava se mute in cladireaMagureanu, unde a functionat Academia greceasca. Colegiul, careII are ca director pe Petrache Poenaru, a functionat aici, pans inanul 1881, cand se mute in localul de pe strada Berthelot. In acelasan, 1851, in cadrul Colegiului se organizeaza Facultatea de Legi,cu durata de trei ani.

La 17 octombrie 1850, domnitorul Barbu $tirbei infiinteazaFacultatea de $tiinte Exacte sau $coala de Poduri si $osele cu treisectii: topografi, ingineri de poduri si sosele, arhitecti. Durata destudii era de trei ani si un an de practice. Cursurile se tin in cladi-rea Colegiului Sf. Sava. La 8 ianuarie 1854 se infiinteaza si Sectiade Mine, iar Ia 23 august 1854 se adauga Sectia de Silviculture. La15-24 septembrie 1864, se voteaza Legea infiintarii $colii dePoduri si $osele, dupe modelul celei din Franta.

In anul 1859, Academia de la Sf. Sava se separa de 9imnaziuca o institutie de Invatamant superior de sine statatoare. In cadrulAcademiei, la 12 octombrie 1863, se infiinteaza $coala superioarade ?Write, iar Ia 2 noiembrie, $coala superioara de Litere. Celedoua scoli superioare formeaza nucleul viitoarei Universitati dinBucuresti.

La 4 iulie se infiinteaza, Universitatea prin decretul semnat dedomnitorul Alexandru loan Cuza; urmeaza Conservatorul deMuzica si Declamatiune (noiembrie 1864) si $coala de belle-arte,care avea si o sectie de arhitectura. La Infiintare, Universitateaavea urmatoarele facultati: drept, stiinte, filosofie pi litere. 0 partedin profesorii de Ia Colegiul Sf. Sava au trecut Ia Universitate.

In anul 1857, is fiinta $coala Nationale de Medicine siFarmacie. In anul 1869, se infiinteaza Facultatea de Medicine,avand in componenta sa si $coala Superioara de farmacie.Facultatea de Medicine se Incorporeaza in Universitate.

-25-

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI

In anul 1881, se infiinteaza $coala Nationala de Poduri si$osele.

Tot in anul 1884, se infiinteaza Facultatea de Teologie in cadrulUniversitatii.

In anul 1892 se infiinteaza $coala de arhitectura cu o sectie dearhitectura si una (de nivel mediu) de conductori.

In anul 1904, se infiinteaza $coala superioara de Arhitectura,iar in anul 1913, Academia de Inalte Studii Comerciale siIndustriale, in 1918 $coala Superioara de Agricultura de laHerastrau, iar in 1921 Facultatea de Medicina Veterinary in cadrulUniversitatii din Bucuresti.

In anul 1914, se infiinteaza Institutul de Chimie Industrials siInstitutul de Electrotehnica in cadrul Universitatii din Bucuresti.

Dupe razboi, in anul 1920, se infiinteaza $coala Politehnica dinBucuresti, transformata din $coala Nationala de Poduri si $osele.Politehnica din Bucuresti avea 4 sectii: constructii, electromeca-nica, mine si chimie industrials.

In anii urmatori, se infiinteaza Institutul National de EducatieFizica (1922), iar scoala superioara de Silviculture trece laPolitehnica din Bucuresti ca sectie silvica (1924); se infiinteazaFacultatea de Farmacie, separandu-se de Facultatea de Medicina,ambele In cadrul Universitatii din Bucuresti (1923).

In anul 1924, se infiinteaza $coala superioara de Arhivistica siPaleografie (superioara si parauniversitara) in cadrul careiafunctioneaza si institutul de cercetari arhivistice (postuniversitar).Functioneaza pans in anul 1950, cand devine o sectie a Facultatiide istorie.

In anii urmatori:$coala superioara de agriculture devine Academia de Inalte

Studii Agronomice;$coala nationala de arte frumoase se transforms in

Academia de Belle-Arte (1930);Conservatorul de muzica si declamatie se transforms in

Academia de muzica si arta dramatics (1931); Mai functioneaza

-26-

www.dacoromanica.ro


Conservatorul de muzica Astra", Academia de Muzica Religioasa(1928 - 1947), Conservatorul de Muzica, Coregrafie si ArtaDramatics Pro Arte" (1935 - 1947);

Institutul national de educatie fizica se transforms inAcademia nationals de educatie fizica;

In anul 1938, Institutul de Chimie industrials si Institutul elec-trotehnic trec de Ia Universitate la Politehnica din Bucuresti. Deasemenea, Academia de Arhitectura si Academia de agronomie setransforms in facultati in cadrul Politehnicii din Bucuresti.

b) Ta rgovisteUdriste Nasturel infiinteaza, in anul 1640, scoala slavona.In anul 1646, se infiinteaza prin grija domnitorului Matei

Basarab, Schola greca e latina, colegiul umanist organizat depostelnicul Constantin Cantacuzino. In aceasta scoala au predatprofesorii umanisti Pantaleone Ligaridis si lgnatie Petritis. Scoalase apropia ca profil de colegiile academice, care reprezentau tre-cerea spre universitate. Se studia gramatica, retorica si logica.Scoala a functionat pans Ia 1652.

c) CraiovaSe infiinteaza Conservatorul de muzica Elena si Eftimie

Cornetti" (1911 1948).

2.2. Dobrogea

a) BabadagIn anul 1500, se infiinteaza un seminar musulman ca institutie

de invatamant superior, cu o existenta permanents in timpulstapanirii turcesti. In anul 1889, acest seminar a fost organizat cainstitutie de stat, subventionata de guvernul roman. In anul 1901 semuta Ia Megidia.

b) ConstantaIn anul 1908 se infiinteaza Scoala navala superioard pentru

-27-

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI$

pregatirea ()Mentor navali, atat in ramura tehnica, cat si a navigatiei.$coala, cu o evolutie continua si sub diverse denumiri, este prede-cesoarea actualei Universitali de Marina pi a actualei Academii deMarina militara.

2.3. Moldova

p) IasiIn anul 1640, Vasile Lupu, cu sprijinul lui Petru Movila, mitro-

politul roman de Ia Kiev, a pus bazele $colii de Ia Trei lerarhi.$ coala a fost considerate pe rand scoala superioara, colegiu, aca-demie. Asezamantul a fost organizat de Sofronie Poceatki. Acestaera in legatura cu Teofil Coridaleu, profesor la Marea $coala aPatriarhiei de Ia Constantinopole. In scoala se foloseau manualelelui Teofil Coridaleu, umanist format la Universitatea din Padova simesager at "spiritului Padovei": se studia gramatica latina 3 ani,retorica si poetica 2 ani, logica 1 an, despre cer, despre nastere sipieire, despre suflet si muzica. Se invatau limbile slavona, greacasi romans. Misionarul iezuit Renzi: "toata floarea boierimiimoldovene vorbeste latineste si multi sunt si buni filozofi" (M.Diaconescu, Istorie pi valori, pag. 211).

Dupe moartea mitropolitului Petru Movila (1646), profesorii dela Kiev au fost inlaturati. In locul lor, yin profesori greci, care impunlimba greaca ca limba principals de predare. Directorul scolii a fastMeletie Sirigos. La aceasta scoala a predat si leremia Cacavelas,care a fost apoi profesorul lui Dimitrie Cantemir.

In anul 1714, Nicolae si Constantin Mavrocordat organizeaza$coala Domneasca cu limba de predare greaca. In cadrul scoliisunt organizate si cicluri de limba romans, la Sf. Nicolae domnesc,si In limba slavona Ia Sf. Sava. Aceasta scoala de studii Inalte dinIasi a cunoscut 3 etape:

1714-1765, studiul se facea in limbile latina, greaca si Italia-n& Printre primii profesori au fast: Constantin Malatios, Antonio,



Teodor din Tarnovo, Natanail Collonaris si Nicolae Heliodromus.Obiectele de studiu erau: gramatica, retorica, poetica, logica. In adoua sa domnie, Constantin Mavrocordat (1741 1743) a adaugatsi studiul Iimbii arabe. In perioada 1728 1765 $coala din Iasi nueste de acelas nivel cu Academia din Bucuresti. Rivalitatea dintreMavrocordat si Racovita a daunat continuitatii si nivelului $colii(Constantin A. Stoide, Contributii..., Ed. didactics si ped.,Buc.1970);

1765-1813; Academia domneasca se reorganizeaza subdomnia lui Grigore Alexandru Ghica, orientandu-se spre unInvatamant realist prin introducerea disciplinelor stiintifice: aritme-tica, geometria, algebra, trigonometria, fizica si stiintele ingineresti.In hrisovul de reorganizare a Scolii Domnesti, aceasta este numitaAcademie. Dintre profesorii de valoare Ia aceasta Academie senumara: Nicolae Cercel, fost profesor honoris causa at Academieide $tiinte din Franta si at Academiei Imperiale din Rusia; el a pre-dat matematica si fizica experimentala; Nichifor Teotachis a predatfizica moderns si matematici superioare; losif Moesidoax a introduscursul de astronomie moderns;

In anii de dupa 1800, Academia ieseana a avut dascali renu-miti: Daniil Philippide, format Ia Academia de Ia Bucuresti, apoi Iauniversitatile Padova, Paris si Viena. A predat cursuri de fizica,chimie, astronomie, geografie si logica; Dimitrie Cordelas a predatalgebra, geometria si cosmografia; era doctor in stiinte de laBudapesta; Stefan Dungas, cu studii Ia Halle, Gotingen si lena, apredat cursuri de filosofie;

1814-1821; Incepand cu anul scolar 1813 1814, Academiase va numi Invatamantul Superior al Stiintelor. Se introduce un cursde stiinta inginereasca care se preda in limba romans. Acest cursa fost predat de Gheorghe Asachi cu urmatoarele discipline:matematica, geometria, trigonometria, geodezia si topografia.Absolventii (prima serie in 1818) obtineau titlul de ingineri hotarnici.Intr-o class paralela, de acelas profit, a predat in limba greaca

- 29 -

--

-

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI

Dimitrie Cordelas. In limba greaca se mai predau: literatura greaca(Gheorghe Terapianos), gramatica greaca (Gheorghe loan) si dreptul.

In anul 1803, se infiinteaza Scoala superioara de la manastireaSocola prin staruinta mitropolitului Veniamin Costache si a voievo-dului Alexandru Moruzi. Se predau in limba romans disciplinelelaice: gramatica romans, latina, istoria, logica, filosofia, retorica siaritmetica.

In anul 1828, se infiinteaza Scoala Vasi liana de la Trei lerarhi,in care se continua cursul de ingineri hotarnici si un curs universi-tar de filosofie. In anul 1834, invatamantul academic a fost inaugu-rat cu un curs de logica, algebra si istorie universals. La 16 iunie1835, se inaugureaza Academia Mihaileana de catre domnitorulMihail Sturza si Gheorghe Asachi. Nivelul superior, universitar alAcademiei (care cuprindea si Scoala Vasiliana) consta in 3 facul-tati: filosofica, juridica si teologica si doua cursuri extraordinare degeometrie practica si economie.

De asemenea, in cursul superior se studiau limbile greaca,franceza, germana, rusa, italiana, cursul agricol si cursul artistic.Cursul de geometrie practica, numit Scoala Politehnica de Ia Sf.Die ", care acorda titlul de inginer, cuprindea disciplinele: arhitec-tura, topometrie, geodezie, calculul diferential si integral, geometriadescriptive cu aplicatii, calculul zidirilor si al drumurilor, compozitiide planuri si devize. Cursul economic cuprindea si economiaforestiera si veterinara. In 1836, a fost Infiintat Ia Iasi, ConservatorulFilarmonic si Dramatic, sub directia lui Gheorghe Asachi, VasileAlexandri si Stefan Catargiu. Regulamentul din 1838 al Academieireglementa invatamantul superior in urmatoarele forme: facultatilefilosofica, teologica (Ia Seminarul de la Socola) si juridica, cursurilede inginerie, de economie rurala si de filologie (elina, latina,franceza, germana, rusa) si maiestriile libere: pictura si desenulliniar. Facultatea filosofica avea un caracter pregatitor, numaiabsolvirea ei conferea dreptul de a urma facultatea juridica, teo-logica sau cursurile extraordinare.

-30-

www.dacoromanica.ro


Printr-un decret din 20 august 1860, ca o completare a regula-mentului din 1838, se infiinteaza sectia de stiinte In cadrulAcademiei Mihailene, iar printr-un decret at domnitorului Alexandruloan Cuza din 26 octombrie 1860, se infiinteaza Universitatea Iasicu trei facultati: filosofia (inclusiv sectia de stiinte), drept si teologie.Tot in 1863 se infiinteaza Conservatorul de Muzica si Declama-tiune si $coala de belle-arte. In anul 1864, Universitatea se reor-ganizeaza cu patru facultati: filosofie si litere, stiinte fizice, matema-tice si naturale, drept si medicina (aceasta a functionat efectiv abiain 1879).

Facultatea de teologie s-a desfiintat. In anii urmatori se infi-inteaza sectia agricola in cadrul facultatii de stiinte (1911) siInstitutul Electrotehnic pe langa Facultatea de $tiinte, sub condu-cerea profesorului Dragomir Hurmuzescu (1913).

In anul 1937, se infiinteaza Institutul Politehnic Iasi. Din cadrulFacultatii de $tiinte s-au format si au intrat in componentalnstitutului Politehnic Iasi trei facultati: Chimie tehnologica,Electrotehnica si Agronomie.

Conservatorul de muzica si declamatiune se transforms inAcademia de Muzica si Arta dramatics, iar $coala de belle-arte setransforms in Academie de belle-arte. Tot la Iasi se infiinteazaInstitutul teologic catolic.

b) ChisinauIn Basarabia, sub ocupatia rusa (1812-1918) nu exista nici o

scoala in limba romans, primara, secundara sau superioara, intimp ce toate minoritatile (evreii, bulgarii, armenii, germanii etc.)aveau asemenea scoli. Intentia autoritatilor rusesti era sa-i obligepe moldoveni sa urmeze scoli rusesti.

Rusii nu au creat invatamant superior in Basarabia. Exista, dinanul 1875, un institut pedagogic superior, in limba rusaRumiantev", care pregatea profesoare pentru invatamantul supe-

- 31 -

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRIB

rior, in limba rusa. Directorul Institutului a combatut, Intr -o convor-bire cu studentii, ideea invatarnantului in limba romans, deoarece,spunea el, "limba moldoveneasca este o limba saraca, a unuipopor primitiv, care se afla in acela§i stadiu de dezvoltare cusamoezii din nordul Siberiei! Limba moldoveneasca nu are decatvreo doua sute de cuvinte, pentru uzul lor casnic §i pentru o agri-culture rudimentara" (V. Harea, Basarabia pe drumul unirii, Buc.,pag. 76).

Imediat dupe Unire, Institutul s-a desfiintat, infiintandu-se unnumar de 11 §coli normale in limba romans.

0 importanta deosebita s-a acordat solemnitatii prilejuite dedeschiderea Universitatii Populare din Chi§inau, care in intentiainitiatorilor, trebuia sa se transforme Intr -o Universitate. Nu s-arealizat, argumentandu-se apropierea Universitatii din la§i, i pre-ponderenta populatiei straine in Chi§inau (evrei §i r4).Argumentele s-au dovedit false, rezultatele pe care le-a oferitUniversitatea din Cluj, demonstrand rolul Universitatii in viata uneiprovincii.

In anul 1926, se infiinteaza ASTRA-BASARABIA. Una din pre-ocuparile principale ale ASTREI BASARABIA a fost infiintareaUniversitatii din ChOnau. In Biblioteca ASTREI s-a tiparit lucrarealui Onisifor Ghibu "A cincea Universitate a Romaniei. Universitateadin ChiOnau". In prima etapa, se preconiza infiintarea uneiFacultati de Stiinte §i a unei Facultati de Agronomie.

Din pacate Universitatea din Chi§inau nu s-a infiintat pans in1940. Sustinatorii Infiintarii unei Academii de Teologie sau a uneiFacultati de teologie, fiind numer4 in randul preotimii basarabene,care reprezenta un segment important al intelectualitatiimoldovene0 din Basarabia, au avut ca0g de cauza.

Pentru infiintarea Facultatii de Teologie Chi§inau, parlamen-tarul Preot Pavel Guciujna a fost un "militant neobosit". Pentru infi-intarea Facultatii de Teologie Chiinau au mai militat V. Hanes, C.

-32-

-

www.dacoromanica.ro


Gavanescu, T. lacobescu, prof. univ. I. Barbulescu i in specialMinistrul Instructiunii Publice Ion Petrovici. Impotriva eraMitropolitul Pimen al Moldovei. Decizia nr. 97118 din august 1926stabilete Infiintarea Facultatii de Teologie Chiinau in subordineaUniversitatii din 14. La deschiderea cursurilor, aceasta a fostreprezentata de loan Bogdan. Au participat viitorul Mitropolit alMoldovei Ion Mihalescu, loan Lup4 Nichifor Crainic, GalaGalaction, Sergiu F. Nita, ministrul Basarabiei, Pr. Pavel Guciujna.Pans in 1940, Facultatea de Teologie din ChOnau a acordat 5 doc-torate. De asemenea Facultatea de Teologie i-a asumat rolul demisionar printre alogeni, sectanti i comuni0-atei. Unul dinsubiectele principale era i introducerea noului calendar (BorisBuzila, Din istoria vietii bisericegi din Basarabia, Editura FundatieiiCulturale Romane, Bucure0 - ChiOnau, pag. 167-184).

La Inceputul anului universitar 1932-1933, Institutul deagronomie de la 14 s-a transferat Ia ChOnau sub forma uneiFacultati de Agronomie, apartinand de Universitatea din lapi.Aceasta realizare se datoreaza Iui Anton Crihan, subsecretar destat Ia Ministerul Agriculturii i Domeniilor, care a militat pe toatecaile i care a dotat Facultatea cu tot ce este necesar, in special cumijloacele pentru cercetare practica pe teren.

In anul 1918 se Infiinteaza Conservatorul de Muzica i

Declamatiune "Unirea", condus de Anastasia Dicescu i

$coala de Arte Frumoase, condusa de A. Plamadeala.In anul 1928 se Infiinteaza Conservatorul National de Muzica(1928-1990).In anul 1935 se Infiinteaza Conservatorul Municipal (1935-1970).In anul 1936 se Infiinteaza Academia de Muzica i ArtaDramatics.

c) CotnariIn anul 1526 prin grija domnitorului Despot Voda, se Infiinteaza

-33-

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI

Colegiul Latin, cu un program conceput pe 5 ani: in primii trei anise studia limba latina, in urmatorii 2 ani retorica si dialectics. Laacest Colegiu a functionat umanistul Johann Sommer de la colegiuldin Bistrita si alti profesori umanisti adusi din Germania. Cladireacolegiului exists si astazi in curtea bisericii catolice din Cotnari.

d) Putna CernautiS-a emis o ipoteza referitoare Ia existenta unei scoli superioare

Ia Putna Ia Inceputul secolului XV. Istoricul iesean Ciohodarurespinge ipoteza:

Titlul de dascal atribuit calugarului Grigore nu constitue o balddocumentary suficienta pentru a dovedi existenta uneiscoli de tipsuperior in vremea lui Alexandru cel Bun Ia Suceava. In textul uti-Iizat termenul acesta are sensul de "teolog" si nu de profesor.

Cart' de legi s-au putut copia aici in vremea lui Alexandru celBun, dar e riscant sa se afirme pe o astfel de baza ca dreptul sestudia Ia o scoala superioara din Suceava in primele trei deceniiale secolului al XV-lea si ca Alexandru cel Bun introdusese Iegiui-rile bizantine cunoscute sub numele de Basilica le" (C. Ciohodaru,Alexandru cel Bun, Editura Cartea moldoveneasca, Chisinau, 1990,pag. 193 -I 94).

Scoala de Ia manastirea Putna a fost ridicata, in anul 1759,Ia rangul de Academie. A fost desfiintata in anul 1779. In ulti-ma perioada a fost condusa de Vartolomeu Mazareanu. Inanul 1786 se deschide Ia manastirea Sf. Hie de langaSuceava o scoala clericals inferioara care, in anul 1826, setransforms in scoala superioara denumita Institutul teologic,cu sediul Ia Cernauti. Acest Institut se transforms in anul1875 in Facultate de Teologie si se incadreaza in Universi-tatea din Cernauti. Universitatea din Cernauti se infiinteaza inanul 1875 ca o universitate germand cu trei facultati: filozofie,drept si teologie. La facultatea de teologie cursurile se predau

-34-

www.dacoromanica.ro


in limba romans. In anii 1940-1948, Facultatea de teologie aUniversitatii din Cernauti a functionat Ia Suceava.Universitatea din Cernauti, in anul 1918, s-a transformat inUniversitate cu limba de predare romans, cu patru facultati:litere, stiinte, drept si teologie. Tot la Cernauti, in anul 1924,se infiinteaza Conservatorul de muzica si arta dramatics(1924-1944).

e) Husi, Roman, SocolaSeminariile teologice din Husi, Roman si Socola (Iasi), din anul

1860, aveau treapta a doua organizata In sistem de facultate deteologie".

2.4. Transilvania

a) ClujIn anul 1581, principele transilvan Stefan Bathory infiinteaza

Universitatea lezuita sau Colegiul lezuit, cu o programa asemana-toare Universitatilor din Apus, eliberand diplome de bacalaureati,magistri si doctori, Ia cele trei facultaii: teologica, filozofica sijuridica. La acest Colegiu a studiat Nicolae Patrascu, fiul lui MihaiViteazul.

Primul rector al Colegiului a fost diplomatul si istoricul italianAntonio Possevino. Universitatea propaga catolicismul si combateareforma. In anul 1603 inceteaza functionarea acestei universitati.

In anul 1609 is fiinta Colegiul Reformat (calvin), condus deumanistul Apaczai Csere Janos. Ulterior se transforms in Acade-mie teologica reformats.

In anul 1568 se infiinteaza Colegiul Unitarian de catre epis-copul David Ferenc. Din anul 1571 are ca director pe umanistulJohann Sommer. In anul 1948 devine o sectie a Institutului teologicprotestant unic.

- 35 -

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI

In anul 1698 se reinfiinteaza Universitatea lezuita cu limba depredare latina. Se desfiinteaza In anul 1773, odata cu desfiintareaordinului iezuitilor prin Bula Papei Clement al XXV-lea, organizan-du-se in locul acestei universitati un Colegiu piarist cu patru facul-tati: filologie, teologie, drept i chirurgie. La aceasta ultima facultatea functionat i profesorul roman loan Molnar Pivariu, specialistoftalmolog. Colegiul, s-a numit i Universitate in anumite perioade.In anul 1774, Facultatea de teologie se muta Ia Alba lulia pe langaepiscopatul catolic de acolo. In locul ei se organizeaza Facultateade tiinte naturale. In anul 1784, Colegiul a fost transformat InLiceul regesc academic, avand un singur curs de nivel superior -filosofia. In fapt, insa, s-au pastrat toate facultatile fostului colegiu.Liceul regesc avea nivel i de invatamant superior. La Facultateade filozofie se preda istoria universals, la Facultatea de drept sepredau tiintele economice i dreptul minier, la Facultatea de tiintese predau matematicile teoretice i practice, la Facultatea de medi-cina - anatomia, chirugia i ginecologia.

0 seams de personalitati de cultura i tiinta au predat Iaaceasta institutie: loan Molnar Pivaru oftalmolog, lanoFriedvalsky i Adolf Gego, matematicieni, Ferencz Nyulas - chirurg,Maximilian Hell - astronom, Mihail Bran filozof, Andrei Illia - logi-cian, Antonin Nusca - istoric.

Aici au studiat romanii: Gheorghe Sincal, Petru Maior, Gheor-ghe Lazar, Aron Pumnul i Alexandru Papiu Ilarian, George Baritiu,Avram lancu .a.

Dupa desprinderea Facultalii de medicina, in 1817, Liceul aca-demic ramane cu numai doua facultati, juridica i filozofica. In anul1822 l'i pierde calificativul de Academie, iar in anul 1842 limba depredare latina este inlocuita cu limba maghiara. Facultatea demedicina se desprinde de liceu i se constituie in Institutul dechirurgie (1817), transformat in 1872 In Facultate de chirurgie.

In anul 1825 is fiinta Conservatorul din Cluj.In anul 1863 se reinfiinteaza Academia de drept din Cluj, cu

- 36 -

-

-

www.dacoromanica.ro


limba de predare maghiara. In anul 1872 se Incorporeaza inUniversitatea Cluj, ca Facultate de drept si stiinte de stat.

in anul 1869 se infiinteaza Institutul de Agronomie cu limba depredare maghiara. Din 1918 limba de predare este romana.

La 12 octombrie 1872 se infiinteaza Universitatea din Cluj culimba de predare maghiara. Universitatea avea patru facultati: dreptsi stiinte de stat: medicina, filozofie, litere si istorie, matematici sistiinte naturale. In facultatea de drept erau contopite si facultatile dedrept din Cluj (maghiara) si Sibiu (germana). Catedra de limba siliteratura romana era ocupata de Grigore Si lasi.

In anul 1908 se infiinteaza Scoala superioara de arte plastice(In limba maghiara).

La 1 octombrie 1919 se infiinteaza prin decret, Universitateadin Cluj, numita "a Daciei superioare", cu limba de predare roma-na. Universitatea din Cluj avea patru facultati: stiinte, medicina,litere si filozofie, drept. In perioada 1940-1944 a functionat Ia Sibiusi Timisoara (facultatea de stiinte). Totodata se infiinteazaConservatorul de Muzica si Arta dramatics (1919), care in anul1930 se transforms in Academie. In anul 1929 is fiinta si Scoala deBelle-Arte cu limba de predare romana.

Tot in 1919, se infiinteaza Academia Comerciala, care, inperioada 1940-1950, a functionat Ia Brasov si Academia teologicaortodoxa.

Sub ocupatia maghiara, intre anii 1940-1945, Ia Cluj aufunctionat in limba romana doar Academiile teologice ortodoxa sigreco catolica.

b) SibiuIn anul 1526, calugarii dominicani infiinteaza Scoala superioa-

ra "Studium generale Cibiniensis", cu limba de predare latina. Laaceasta scoala a studiat Nicolae Olahus. Colegiul s-a desfiintatodata cu adoptarea reformei.

-37-

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI

In anul 1812 se Infiinteaza Institutul teologic ortodox, care setransforms, in anul 1850, in Institut pedagogic si teologic. AndreiSaguna a contribuit in mod deosebit Ia dezvoltarea Institutului.Acesta s-a numit pe rand Institut "Andreean", Institut teologic,Academie teologica si Institutul teologic universitar.

In anul 1844 se infiinteaza Academia de drept cu limba depredare germana. incepand cu anul 1866, Ia aceasta Academie setine un curs in limba romans (prof. loan Racuciu). In anul 1872Academia de drept se transfers Ia Universitatea din Cluj. Intre anii1940-1946 Universitatea Daciei Superioare Cluj (in refugiu).

Dupa 1948, Ia Sibiu functioneaza si Institutul teologic protes-tant (evanghelic).

c) BrapovIn anul 1544 se infiinteaza Colegiul luteran sau Scoala Coro-

nensis condusa de umanistul Johannes Honterus. Ulterior, Colegiulse transforms in Iiceu. Intre anii 1940-1950, functioneazaAcademia de Inalte studii comerciale si industriale. Intre anii 1928-1949 functioneaza Conservatorul de Muzica si Arta Dramatics"Astra".

d) Alba JuliaPrincipe le calvin Gabriel Beth len infiinteaza, in anul 1622,

Academia de obste sau Colegiul academic cu trei facultati: filo-zofica, literara si teologica. Sunt adusi profesori renumiti: filozofulJohann Heinrik Astedius, filologul Martin Opitz, naturalistul JohannHeinrich Bisterfeld si Apaczai Csere Janos. Martin Opitz a scrispoemul in versuri "Zlatna oder der Ruhe des Gemuthes", primuldocument strain despre latinitatea romanilor, evocand nobleteaspirituals a romanilor. In anul 1658, Colegiul se muta Ia Aiud.

In anul 1784, Facultatea de teologie a Universitatii din Cluj semuta Ia Alba lulia, pe langa episcopatul catolic.


De la Nistru pan' la Tisa pi ceva mai departe

e) Aiud.Colegiul academic de Ia Alba lulia se muta, in anul 1658, Ia

Aiud, din dispozitia principelui Mihail Appaffy. In anul 1704 se trans-forma in Colegiu secundar.

f) Orastie.In anul 1640 is fiinta $coala superioara de Ia Oraptie, organi-

zata de invatatul roman Mihai Halici. Se predau in limba latina:retorica, gramatica, logica, psihologia, metafizica, istoria pi alge-bra.

g) BlajIn anul 1754, episcopul Petre Pavel Aaron de Bistra, a deschis

pcolile din Blaj: $coala de obpte, $coala latina pi Seminarul.lncepand cu anul 1772 , $coala latina a functionat pi cu ultimeledoua clase ale ciclului superior: retorica pi poetica. Filozofia ainceput sa fie predata din anul 1772, iar teologia din 1773. Acestediscipline ii ofera pcolii latine caracterul de invatamant superior(Scholae altiores). La ciclul superior, S. Micu a predat mathesis piethica, iar St. Popp, logica pi metafizica.

Pe langa $coala de obpte (Schola normalis) pi $coala latina(Regium gymnasium) Ia Blaj, se infiinteaza, in anul 1831, liceulepiscopal (lyceum episcopale), de rang academic, cu cloud'Facultati: facultas theologica pi facultas philosophica. Seminarulexistent se transforms in facultate teologica cu o durata de patruani. Facultatea filozofica ipi desfapoara activitatea alaturi deRegium gymnasium. Ulterior, seminarul se transforms in Academieteologica, care a functionat pans in anul 1948.

h) Targu MuresIn anul 1718, Schola particula, de grad secundar, se unepte cu

$coala reformats de Ia Alba lulia, refugiata la Targu Murep, punan-

- 39 -

www.dacoromanica.ro

Anatol MAORIS

du-se bazele Colegiului Targu Mure, institutie de invatamantsuperior. In acest Colegiu a fost profesor Bolyai Farkas In perioada1804-1851; au fost elevi ai Colegiului, printre multi altii: JanosBolyai i Gheorghe ?incai. In anul 1907 se infiinteaza Conserva-torul de Muzica (1907-1948)

0 OradeaIn anul 1778, se infiinteaza, din dispozitia Mariei Tereza,

Academia de drept. La aceasta Academie au studiat multi romani,care au ajuns personalitati importante in viata Transilvaniei. In anul1934, Academia se muta Ia Cluj.

In anul 1792, se infiinteaza Seminarul din Oradea, denumitulterior Seminarul tinerimii romane din Oradea si transformat apoiin Academie teologica, pans In anul 1940, cand se muta is Timi-wara i functioneaza pans la 1948.

D AradIn anul 1822 se infiinteaza Seminarul ortodox transformat in

Institutul teologic ortodox roman. Preparandia din Arad i Institutulteologic urmau sa puna bazele unei Universitati romane§ti (1871),dar autoritatile maghiare s-au opus Infiintarii acesteia. In anul 1880se infiinteaza Institutul teologic pedagogic roman, transformat, inanul 1918, in Institutul teologic ortodox roman, apoi in Academiateologica, care a functionat pans Ia 1948.

k) Sighetul MarmatieiIn anul 1833, liceul din Sighet este transformat in Academie cu

doua facultati: drept i filozofie. In anul 1920 aceasta se desfiinteaza.

1) TimioaraIn anul 1845, se infiinteaza Facultatea de drept Ia liceul catolic.

In anul 1906 se infiinteaza Conservatorul de muzica (1906-1948).

-40-

www.dacoromanica.ro


Dupa Marea Unire, se infiinteaza Politehnica din Timisoara cu douafacultati: electromecanica si mine.

In anul 1934 functioneaza Academia de arte frumoase.Intre anii 1940-1948, Ia Timisoara functioneaza Academia teo-

logica ortodoxk refugiata de la Oradea, iar Intre anii 1940-1946,Facultatea de Stiinte refugiata de Ia Cluj.

m) CaransebesIn anul 1870 se Infiinteaza Institutul teologic pedagogic orto-

dox, care dupa anul 1933 se transforms in Academie teologica,care a functionat Wand In anul 1948.

n) LugojLa Lugoj a functionat Academia teologica greco-catolica.

o) GherlaIn perioada 1934-1937 a functionat Academia teologica greco-

catolica, care s-a mutat apoi Ia Cluj.

2.4. Invalarnantul superior din Romania in epocacontemporana

2.4.1. In anul 1940 In Romania existau urmatoarele centre uni-versitare:

Bucuresti: Universitate, Politehnica, Academia de Inalte StudiiComerciale si Industriale, Institutul de Educatie Fizica, Academiade Belle-Arte, Academia de Muzica si Arta dramatics (Conservatorul).

Iasi: Universitate, Politehnica, Academia de Belle-Arte Acade-mia de Muzica si Arta dramatics, Facultatea de teologie catolica.

- 41 -

www.dacoromanica.ro

Anatol MAORIS

ChOnau: Facultatea de Agronomie, Facultatea de Teologie(ambele in cadrul Universitatii din Iasi), $coala de Belle-Arte,Conservatorul de Muzica si Declamatiune "Unirea", Academia deMuzica si Arta dramatics.

Chip Universitate, Academie Comerciala, Academia de Agro-nomie, Academie teologica ortodoxa, Academie teologica Greco-catolica, Academie teologica reformats, $coala de Belle-Arte,Academia de Muzica si Arta dramatics.

Cernauti: Universitate, Conservatorul de Muzica si Arta dra-matics.

TimOpara: Politehnica, Academia de Arte frumoase.Sibiu: Academia teologica ortodoxa, Academia teologica evan-

ghelica.Arad: Academia teologica ortodoxaOradea: Academia teologica ortodoxa, Academia teologica

greco-catolica.Alba lulia: Facultatea de teologie catolica.Blaj: Academia teologica greco-catolica.Lugoj: Academie teologica greco-catolica.Caransebe: Academie teologica ortodoxa.Brad: $coala de conductori tehnici.In afara acestor institutii de invatamant superior au mai existat,

in anumite perioade: $coala superioara de arhivistica si paleogra-fie, $coala superioara de asistenti sociali si $coala Superioara deAdministratie, Institutul surorilor de caritate, $coala specials teh-nicade textile, $coala de subingineri.

In anul 1940 Universitatile Cluj, Cernauti, precum si alte insti-tutii de invatamant superior din aceste orase si din Chisinau,Oradea se refugiaza.

2.4.2. Dupa anul 1944 (pana la 1989) au luat fiinta noi institutiide invatamant superior atat in unele din vechile centre deinvatamant superior cat si in centre noi, astfel:

-42-

www.dacoromanica.ro


Timisoara: Universitate (inclusiv Facultatea de Medicina);Craiova: Universitate (inclusiv Facultatea de Medicina);Brasov: Universitate;Galati: Universitate;Cluj: s-au reintors institutiile universitare din refugiu pi s-a infi-

intat Politehnica;Targu-Mures: Universitate (in limba maghiara), transferata pi

comasata cu Universitatea din Cluj, cu sectie romans pi sectiemaghiara; Institutul de Medicina pi Farmacie, Institutul de teatru,Institutul de Invatamant superior.

Ploiesti: Institutul de Petrol pi Gaze, Conservatorul municipalde Muzica (1947-1953);

Petrosani: Institutul de Mine.Sibiu: Institutul de Invatamant superior;Pitesti: Institutul de Invatamant superior;Constanta: Institutul de Pisciculture (transferat apoi Ia Galati),

Institutul de Invatamant superior;Resita: Institutul de subingineri metalurgi;Hunedoara: Institutul de subingineri metalurgi;Bucure.sti: Institutul Pedagogic, Institutul de Cai Ferate,

comasat ulterior cu Institutul de Constructii, Institutul de ChimieAlimentara, Morarit pi Panificatie, mutat apoi Ia Universitatea dinGalati, Institutul de Petrol pi Gaze mutat ulterior la Ploiepti.

Baia Mare, Suceava, Bacau, Oradea: Institute de Invatamantsuperior;

Braila: Facultatea de Inginerie.In aceasta perioada au mai fost institute de invalamant superi-

or cu o existents efemera: Institutul de Silviculture din CampulungMoldovenesc, Institutul de Mine Brad, Institutul de Medicina Veteri-nary pi Zootehnie Arad p.a.

In aceasta perioada se desfiinteaza Facultatile de Teologie dela Universitati pi Academiile ortodoxe de Ia Arad, Oradea, Cluj,

-43-

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRIS

Caransebes, Sibiu si Academiile greco-catolice de Ia Cluj, Oradea,Blaj si Lugoj si Academiile reformate. Se infiinteaza Institute teo-logice ortodoxe Ia Bucuresti si Sibiu, Institut teologic baptist IaBucuresti, se mentin institutele teologice catolice din Alba lulia siIasi. Se Infiinteaza Institutul Unic Protestant de Ia Cluj, cu o SectieEvanghelica Ia Sibiu.

Facultatile de Arhitectura de Constructii, de Agronomie dinBucuresti si Facultatile de Agronomie din Iasi si Timisoara, ies dincadrul Politehnicilor si devin Institute de sine statatoare.Deasemenea Facultatile de Medicina si Farmacie din cadrulUniversitatilor din Bucuresti, Cluj, Iasi, Timisoara ies din cadrulUniversitatilor, devenind Institute de Medicina si Farmacie.

La Bucuresti is fiinta Institutul de Arta teatrala si Cinematogra-fie. La sfarsitul perioadei functionau 44 institutii de Invatamantsuperior cu 132 de Facultati in 19 orase, cu sectii serale in 34 orase(15 universitare si alte 19).

2.4.3. Perioada 1989-1994

a) In anul universitar 1990/1991 s-au Infiintat:Oradea: Universitatea Tehnica, transformata din institutul de

Invatamant Superior;Sibiu: Universitate, transformata din I.I.S.,,Suceava: Universitate, transformata din I.I.S.Constanta: Universitate, trasformata din I.I.S., Institutul de

Marina Civila.Timisoara: Facultatea de Arte in cadrul Universitatii.Arad: Institutul de Invatamant Superior.In anul 1990/1991 au functionat 193 Facultati in 43 de institutii

universitare in 22 orase (Facultati independente Ia Braila si Targu Jiu).

b) In anul universitar 1991/1992 se Infiinteaza:Arad: Universitate, transformata din I.I.S.

-44-

www.dacoromanica.ro


Bacau: Universitate, transformata din I.I.S.Pitesti: Universitate transformata din Institutul de Invatamant

Superior.Baia Mare: Universitate transformata din Institutul de

invatamant Superior.Ploiestk Universitate transformata din Institutul de Petrol ci Gaze.Oradea: Universitate, din Universitate tehnica.Targu Mures: Universitate tehnica, transformata din Institutul

de Invatamant Superior.Petrosani: Universitate tehnica, din Institutul de Mine.In acest an universitar se infiinteaza colegii de grad universitar.

Se desfiinteala Institute le teologice ortodoxe de Ia Bucurecti ciSibiu ci se infiinteaza Facultati de Teologie in cadrul Universitatilordin Bucurecti, Sibiu, Arad, Iasi, Oradea, Pitecti.

Se infiinteaza Facultati de Medicina Ia Universitatile dinConstanta ci Oradea.

c) In anul universitar 1992/1993 se infiinteaza:Alba lulia: Universitatea cuprinde ci o Facultate de Teologie

ortodoxa.Bucuresti: Facultate de Teologie Baptista in cadrul Universitatii.Sibiu: Facultate de Medicina in cadrul Universitatii.Brasov: Facultate de Medicina, Facultate de Muzica, ambele in

cadrul Universitatii.Baia Mare: Facultate de Teologie Ortodoxa in cadrul Universitatii.Chip Facultate de Teologie Ortodoxa, Facultate de Teologie

greco-catolica, ambele in cadrul Universitatii.Constanta: Facultate de Teologie Ortodoxa in cadrul Universitatii.Craiova: Facultate de Teologie Ortodoxa in cadrul Universitatii.Targoviste: Universitate (cuprinde ci Facultatea de teologie

ortodoxa).Targu Jiu: Universitate.Resita: Universitate.


Anatol MACR1$

In anul universitar 1992/1993 au functionat 51 de institutii deInvatamant superior cu un numar de 215 facultati in 22 de oraseuniversitare:

d) In anul universitar 1993/1994 se Infiinteaza:Cluj Napoca: Facultate de teologie reformats.Galati: Facultatea de teologie ortodoxa.Institute le Politehnice se transform& in Universitati Tehnice. De

asemenea si Institute le de Agronomie. Toate institutele deInvatamant superior se transforms in Universitati, iar acelea cucaracter artistic in Academii. Tot Academie se numeste si InstitutulNational de Educatie Fizica. Raman cu denumirea de Institut:Institutul de Arhitectura Bucuresti si Institutul de Marina CivilaConstanta.

In concluzie exists urmatoarele institutii de invatamant supe-rior de stat cu specializarile indicate:

I. Universitati cu profil umanist si stiintific cuprinzand toate spe-cializarile marilor universitati ale lumii: Bucuresti, Cluj Napoca, Iasi,Timisoara.

II. Universitati cu profil mixt umanist, stiintific, tehnic, economicsi in unele cazuri medical, agricol, de arta: Alba lulia, Arad, Bacau,Baia Mare, Brasov, Constanta, Craiova, Galati, Oradea, Pitesti,Ploiesti, Petrosani, Resita, Sibiu, Suceava, Targoviste, TarguMures, Targu Jiu.

III. Universitati Politehnice cuprinzand practic toate speciali-zarile: Bucuresti, Iasi, Timisoara, Cluj Napoca.

IV. Universitati de Medicina si Farmacie: Bucuresti, ClujNapoca, Iasi, Timisoara, Targu Mures, precum si Facultati deMedicina pe langa Universitatile Brasov, Constanta, Oradea, Sibiu,Craiova. Astazi Facultatea de Medicina din Craiova s-a constiutit caUniversitate de Medicina si Farmacie.

V. Universitati de Agronomie: Bucuresti, Iasi, Cluj Napoca,

- 46 -

www.dacoromanica.ro


Timisoara, precum si Facultati cu profit agricol Ia Universitatile:Craiova, Constanta, Targoviste, Oradea.

VI. Medicine veterinary si zootehnie Ia U.A. Bucuresti, U.A.Timisoara, U.A. Cluj Napoca si U.A. Iasi.

VII. Academia de studii economice Bucuresti, precum si facul-tali cu profil economic si informatic Ia toate Universitatile din tara.

VIII. Academia de Muzica: Bucuresti, Cluj Napoca Facultate deMuzica Ia Academia de Arte Iasi, Facultati de Muzica Ia Universi-tatile Timisoara si Brasov.

IX. Academia de Arte: Bucuresti, Cluj Napoca, Iasi si Facultatede Arte Ia Universitatea din Timisoara.

X. Academia de teatru si film Bucuresti, Academia de TeatruTargu Mures, Facultati de arta teatrala Ia Academia de Arte dinIasi, Ia Universitatea din Cluj Napoca, Ia Universitatea Timisoara siIa Universitatea Craiova.

XI. Academia Nationale de Educatie Fizica Bucuresti siFacultati de Educatie fizica Ia Universitatile Iasi, Cluj Napoca,Timisoara, Bacau, Constanta, Brasov, Craiova, Galati, Oradea,Pitesti.

XII. Institut de Constructii Bucuresti si facultati de constructii IaUniversitatea Tehnica Timisoara, Universitatea Tehnica ClujNapoca, Universitatea Tehnica Iasi, Universitatea Brasov,Universitatea Constanta, Universitatea Tehnica Petrosani.

XIII. Geodezia: Institutul de Constructii Bucuresti, UniversitateaTehnica Iasi, Universitatea Tehnica Timisoara si UniversitateaOradea.

XIV. Institut de Arhitectura Ia Bucuresti si Facultati deArhitectura Ia Uniiversitatile Politehnice Cluj Napoca, Iasi,Timisoara.

XV. Institutul de Marina Civila Constanla.XVI. Facultati de teologie ortodoxa Ia Universitatile: Bucuresti,

Alba lulia, Arad, Baia Mare, Cluj Napoca, Constanta, Craiova,Galati, Iasi, Oradea, Pitesti, Sibiu, Timisoara, Targoviste.

-47-

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRIG

XVII. Facultate de teologie greco-catolica la Universitatea dinCluj Napoca.

XVIII. Facultate de teologie reformats la Universitatea din ClujNapoca.

XIX. Facultate de Teologie Baptista Ia Universitatea dinBucuresti si Ia Universitatea din Oradea.

In anul universitar 1993/1994 au functionat 57 de institutii deinvatamant superior de stat cu 247 facultati In 32 orase univer-sitare. In numarul de 247 facultati sunt cuprinse si 43 de colegii.Acestea si-au desfasurat activitatea didactics in orasele univer-sitare (24) precum si in centre not universitare: Drobeta-TurnuSeverin, Botosani, Satu Mare, Bistrita, Medias, Tulcea, Cugir,Buzau.

In numarul de institutii de invatamant superior aratat mai susnu sunt cuprinse Institutiile si Academiile Ministerului AparariiNationale, Institute le Ministerului de Interne, ale Serviciului Romande Informatii.

In anul universitar 1994/1995 a proliferat exploziv numarul defacultati si colegii ajungand Ia 450 de facultati si 20 de colegii deinvatamant de stat. In anii urmatori s-au facut unele rationalizari.

- 48 -

www.dacoromanica.ro


3. Evolutia invatamantului superior din Romaniain perioada 1999 2003-2004

1. Vom trata separat invatamantul superior de stat (anexa 1) piinvatamantul superior particular (anexele 2 pi 3).

In 2003, Invatamantul superior de stat s-a amplificat, avand347 de facultati fats de 301 in anul 1999 pi 138 de colegii fat& de8, dar mai putine sectii externe orapelor universitare pi anume 59fats de 89, Intrucat unele sectii s-au transformat in colegii.Activitatea s-a desfapurat in 56 de universitati (academii, institute)in 42 de °rape, ca pi in 1999.

Orapele cu mai multe institutii universitare sunt: Bucurepti (16),Cluj-Napoca (6), Constanta (3), Craiova (2), Brasov (2), lapi (5),Sibiu (2), Targu Murep (3), Timisoara (4).

Orapele cu o singura universitate: Alba lulia, Arad, Bacau, BaiaMare, Galati, Oradea, Petropani, Pitepti, Ploiepti, Repita, Suceava,Targovipte pi Targu Jiu. Facultati externe universitatilor de caredepind: 2 la Turnu Severin-Drobeta, 1 Ia Braila, 3 la Cahul (inRepublica Moldova) pi 1 la Hunedoara. Colegii externe univer-sitatilor de care depind sunt Ia (anexa 4): Calarapi (2), Calimanepti/Drobeta-Turnu Severin (2), Drobeta -Turnu Severin (2), Focpani,Buzau (2), Crevedia, Giurgiu, Blaj, Dejaurda, Piatra Neamt (2)Bistrita, Sighipoara (2), Medgidia (2), Beiup, Campulung, Campina,Hunedoara. In orapele cu mai multe colegii externe se preliminaaparitia unei universitati, ca, de exempla, la Drobeta-Turnu Severin.

Sectii externe universitatilor de care depind sunt in 42 de-49-

www.dacoromanica.ro

Anatol MACR1

orase. Fats de anul 1999 au disparut sectiile din Aiud, Top lita,Targu Secuiesc, Tulcea si Caracal, dar au aparut Ia Geoagiu, Husi,Macin, Marghita si Reghin.

Totusi sunt orase importante in Romania, unele chiar municipii,care nu au nici o sectie universitara ca de exemplu, Caracal,Rosiorii de Vede, Curtea de Arges, Dragasani, Oltenita, Fetesti, Ram-nicul Sarat, Urziceni, Roman, Tulcea, Tecuci, Vaslui, Falticeni, Dorohoi,Corabia, Calafat, Fagaras, Odorheiul Secuiesc, Sebes, Orastie,Aiud, Gherla,Targu Secuiesc.

In ceea ce priveste Invatamantul superior particular, acestaprezinta o reducere importanta, intrucat, trecandu-se Ia acreditarealor, o parte din institutiile particulare nu au realizat conditiile deacreditare si nici macar de autorizare provizorie. In prezent suntacreditate 25 de universitati (si asimilarile) particulare, acesteaavand toate prerogativele institutiilor de invatamant superior de stat(dreptul de licenta, de masterat si in viitor de doctorat). Mai sunt 34de institutii de invatamant superior autorizate provizoriu (Anexele 2si 3). Conditiile neindeplinite se refers Ia localuri, dotari, incadrareacu un numar minim de profesori universitari titulari s.a. Numarulfacultatilor particulare este de 191, fata de 277 in anul 1999, iar alcolegiilor de 6 fata de 44 in anul 1999, dar a crescut numarul secti-ilor Ia 57 (provenite din fostele facultati si colegii autorizate provi-zoriu ca sectii).

Universitati Si facultati intrate in lichidare in anul 2002-2003

In continuare va prezentam Iista celor 34 de universitati parti-culare care au intrat in lichidare cu anul I (2002-2003), deci nu maiau vole sa faca not Inscrieri, ci doar sa continue activitatea pentrustudentii existenti in momentul Inchiderii. De altfel, cateva dintre elesi-au Inchis definitiv portile, studentii de Ia respectivele institutiitransferandu-se Ia altele, acreditate sau autorizate provizoriu.



coala Superioard de Afaceri din Bucure0; Scoala Superioarade Jurnalistica din Bucure0; Institutul Biblic Roman din Bucure0;Institutul de Management i Turism Eden" din Bucure0; FundatiaErgorom 79" Universitatea Alexandra Ghica" din Alexandria;Institutul Teologic Greco-Catolic din Blaj; Centrul de Studii Stefancel Mare i Sfant" Romania din Botoani; Fundatia Culturala deInvalamant Sfintii Apostoli Petru i Pavel" din Brasov; InstitutulTeologic Greco-Catolic din Cluj Gherla; Fundatia Sfanta Maria" -Institutul de invatamant Superior Omnia" din Constanta; FundatiaMeridian" - Universitatea Virgil Madgearu" din Craiova; FundatiaTineretul Romanesc"; Universitatea Negru Voda" din Curtea deArge; Fundatia Gheorghe Titeica din Drobeta Turnu Severin;Centrul de Studii Stefan ce Mare i Sfant" din Focani;Universitatea Ecologica Dimitrie Cantemir din lai; FundatiaUniversitara pentru Kinetoterapie din Oradea; Institutul Greco-Catolic din Oradea; Fundatia pentru Istoria Prahovei UniversitateaMihai Viteazul" din Ploie0; Universitatea Banatului din TinnOara;Centrul National de lnventica pentru Tineret din Ploie0; Fundatiade Prietenie Romano Canadians - Universitatea Romano-Cana-diana din Brwv; Universitatea Tehnologica UNITECH" dinBucure0; Universitatea Fortuna" din Bucure§ti; AcademiaInternationala pentru studiul Istoriei, Culturii i al Religiilor dinBucure0; Fundatia Academics Europeans de $tiinte Sociouma-niste din Bucure0; Academia de Arte Luceafarul" din Bucure0;Fundatia Gaudeamus" - Universitatea Gaudeamus" din Constan-ta; Fundatia Nationale pentru Copii i Tineret Ecaterina Teodoroiu"

Universitatea Jiul de Sus" din Targu Jiu; Fundatia IRECSON dinBucure0; Fundatia Romand pentru Tineret Decebal" din BaileHerculane; Universitatea Pro Humanitas" din Bucure0; AcademiaRomans de Management din Bucure0; Universitatea EuropaEcor - din Bucure0; Universitatea AISTEDA din Bucure0.

Sunt acreditate in Bucure§ti universitatile particulare: Universi-

- 51 -

-

-

-

www.dacoromanica.ro

Anatol MACR1$

tatea cresting Dimitrie Cantemir, Universitatea Titu Maiorescu,Universitatea N.Titulescu, Universitatea Romano-Americana,Universitatea Hyperion, Universitatea Spiru Haret, UniversitateaBioterra, Universitatea de $tiinte si Arte "Gh. Cristea" si cinciInstitute postuniversitare. La Arad - Universitatea "Vasile Goldis", IaBacau Universitatea "George Bacovia", Ia Brasov - Universitatea"George Baritiu", Ia Lugoj Universitatea europeana Dragan; IaGalati Universitatea Danubius; Ia Iasi - Universitatea Petre Andreisi Universitatea Apollonia; Ia Pitesti Universitatea ConstantinBrancoveanu; Ia Oradea Universitatea Emanuel; Ia Timisoara -Universitatea "Tibiscus".

Sunt autorizate provizoriu: Ia Bucuresti-Universitatile: AISTEDA,ATHENEUM, Romano-Britanica The U", Pro-Media, Institute le:Bancar roman, Teo logic Baptist, Teo logic Penticostal, Colegiile:Gaucan si Waldorf; Ia Alba lulia - Institutul Teo logic romano-catolic;Ia Brasov - Universitatea "Sextil Puscariu"; Ia Cernica - InstitutulTeo logic Adventist, Ia Cluj Napoca - Universitatile: Bogdan-Voda,Avram lancu, Sapientia si Institutul Teo logic protestant; IaConstanta Universitatea Andrei $aguna"; Ia Craiova UniversitateaMihai Viteazul; Ia Drobeta Turnu Severin-Universitatea Gh. Anghel";Ia Iasi universitatile $tefan Lupascu", Gheorghe Zane", MihailKogalniceanu" si Institutul Teo logic romano-catolic; Ia OradeaUniversitatile Partium si Agora; Ia Roman - Institutul Teo logicromano-catolic franciscan; Ia Satu Mare - Academia Comerciala; IaSibiu Institutul Teo logic protestant si Universitatea romano-ger-mana, Ia Targu Mures Universitatea Dimitrie Cantemir" si laTimisoara -Universitatile loan Slavici, Mihai Eminescu.

Facultali neautorizate

In continuare, va prezentam lista universitatilor care nu au fostniciodata autorizate sa functioneze provizoriu: Fundatia Educatio-nala $tefan Barsanescu" din Bacau; Fundatia Gheorghe $incai"

-52-

--

-

-

- -

-

-

-

-

www.dacoromanica.ro


Universitatea Marmatia" din Baia Mare; Fundatia de invatamantColegiul Scolar Denis" din Bistrita; Fundatia Nicolae lorga" din

I nvatamantBotosani; Fundatia Chemarea" - Institutul de SuperiorParticular Mihai Eminescu" din Botosani; Asociatia TehnicienilorDentari - Romania din Brasov; Universitatea InternationalaDeschisa Tehnoeconomia Europeans din Bucuresti; FundatiaRomans pentru Tineret Omega Lux" din Bucuresti; Facultatea deDrept Particulars nr. 1 din Bucuresti; Universitatea EuropeansColumna" din Bucuresti; Institutul de Studii Universitare EmilRacovita" din Bucuresti; Fundatia Mellen" din Bucuresti; InstitutulUniversitar Liber "Carol I" din Bucuresti; Centrul pentru Educatie siDezvoltare Profesionala Step by Step" din Bucuresti; FundatiaUniversitara Internationala din Bucuresti; Fundatia 2000+" -Universitatea 2000" din Bucuresti; Fundatia Universitara Europa"din Bucuresti; Universitatea Deschisa Fermierul" din Bucuresti;Institutul Teologic de Grad Universitar Thimotheus" din Bucuresti;Uniunea Liga Nationale Romans 24" din Bucuresti; UniversitateaDacia" din Buzau; Institutul Roman de invatamant superiorEcobiotehnologic din Caracal; Universitatea Phoenix" din ClujNapoca; Fundatia Gheorghe Lazar" din Cluj Napoca; FundatiaTineretul" - Universitatea Horea, Closca si Crisan din ClujNapoca; Universitatea Internationala din Constanta; FundatiaMaster" din Constanta; Institutul de lnformatica si IngineriaCunoasterii INTARF" din Craiova; Universitatea Victor Gomoiu"din Craiova; Fundatia Actiunea Ecologica Romans" din Craiova;Fundatia Universitara Sarmisegetuza" din Deva; FundatiaBanatului Timisoara - Universitatea Portile de Fier" din DrobetaTurnu Severin; Fundatia Studium" din Galati; Fundatia Stefan celMare" din Iasi; Asociatia Universitatea Populara Moldova" din Iasi;Institutul European din Iasi; Fundatia Pro ?ansa" din Iasi - mai arespecializari in curs de evaluare la CNEAA; Universitatea Crestingdin Nasaud; Universitatea Pygmalion" din Pitesti; Fundatia

-53-

www.dacoromanica.ro

Anatol MACR1$

Argessis" din Pitesti; Centrul de Studii Practice pentru EcologieSTECO" din Ploiesti; Consultanta Universitara de Instruire siCercetare COGITO" din Ploiesti; Universitatea Euro-America" dinPloiesti; Universitatea Emil Racovita" din Ramnicu Valcea;Fundatia Banatului Timisoara Universitatea Semenic" din Resita;Academia de Arte THALIA" din Targoviste; Fundatia medicaidVictor Babes" din Timisoara; Fundatia pentru Cultura siInvatamant Nicolae Mioc" din Timisoara; Fundatia UniversitaraMilenium" din Timisoara mai are specializari in curs de evaluarela CNEAA; Societatea Atheneul Roman din Tulcea mai arespecializari in curs de evaluare la CNEAA; Chiar si cele trei insti-tutii Ia care am mentionat ca mai au specializari in curs de evalua-re Ia CNEAA, de asemenea, nu au dreptul sa faca inscrieri. Practicau voie sa Inscrie doar facultatile care au cel putin autorizatie provi-zorie de functionare.

Orase le Baile Herculane, Curtea de Arges, Dorohoi, TurnuMagurele, Dragasani au ramas fara institutii de invatamant superior.

Institutiile de invatamant superior particulare sunt in owe cuuniversitati, colegii sau sectii externe ale Universitatilor de Stat si inplus, Ia Cernica, Sebis, Faget, Roman si Miercurea Ciuc.

Lipsa sectiilor de invatamant superior de stat sau privateacreditate (si cele autorizate provizoriu) in localitatile aratate, uneledin ele municipii, face ca elevii saraci care nu se pot deplasa in alteorase, din afara judetului, sä nu aiba acces Ia studii superioare, celputin colegiale. Actualii functionari ca de exemplu, executoriijudecatoresti, agentii de turism, functionarii bancari, agenti cadas-trali, secretari ai primariilor rurale etc., daca ar fi avut studii supe-rioare, atunci nivelul profesional si moral at servirii populatiei ar fimult mai corespunzator. Intr-un fel gandeste o persoana, care afost educata 3 ani Intr -un Colegiu si altfel incepatorii, cu studiiliceale, pusi sa Invete meserie de Ia persoane neinstruite sau scoli-te de practicile unui mediu birocratic, abuziv si corupt. Institutiile de

-54-

-

-

www.dacoromanica.ro


invatamant superior locale contribuie Ia formarea elitelor locale i

constituie o sursa importanta de deblocare a frustrarilor socialeexistente in zona.

In total, in anul universitar 2003-2004 vor functiona 134(115+19) institutii universitare.

Este mult, este putin? Facand comparatie cu Statele Unite,care au 3.000 de universitati, din care 1.400 nationale, restul localei 1.000 de colegii i avand raportul populatiilor de 1/15, ar trebui sä

avem 266 de institutii de invatamant superior. In ceea ce prive§tenumarul facultatilor (de stat + particulare) acesta a crescut de Ia437 in 1995 Ia 696 in 2000, Ia 729 in 2002, pentru a scadea in anuluniversitar 2003/2004 la 677 (543 i 115 + 9 Colegii externe).

Numarul studentilor a evoluat ca in tabelul urmator:

1995 1997 1999 2000 2002 2004StudentiinscriO

336.141 360.590 452.621 533.152 582.200 660000Personaldidactic

22.611 24.427 26.977 27.959 28.674Institutii deinvatamintsuperior

95 106 121 126 126 134Facultati

437 516 632 696 729 677

Unui cadru didactic ii revin acum cu cinci studenti mai mult fatsde 1995. Cei mai solicitati sunt profesorii din Bucure0 unde invatacei mai multi studenti; aproximativ o patrime din numarul total alcelor inscrii.

Comparativ cu anul trecut, numarul studentilor Ia facultatile de

-55-

www.dacoromanica.ro

Anatol MACR1

stat cu profil tehnic, agricol, medico-farmaceutic si artistic se afla inusoara scadere (2002).

Invatamant public (%)Profil

Invatamant privat (%)

Economic 19,2 42,7Juridic 6,0 29,4Universitar 33,1 21,6Agricol 3,6 3,6Medico-farmaceutic 7,1 1,2Artistic 1,7 0,9Tehnic 29,3 0,6

In prezent avem 275 studenti/10.000 locuitori. In Franta sunt360, in SUA 600.

In ceea ce priveste invatamantul superior pentru minoritatilenationale, in anul universitar 2003/2004, au aparut in plus fata deanul 1999, Universitatea particulars maghiar& "Sapientia" cu sediulIa Cluj-Napoca iar facultatile la Miercurea Ciuc si Targu-Mures(anexa 3), de asemenea Universitatea Romano-Germand din Sibiusi Sectia de Limba si Literatura ucraineand la Universitatea "Stefancel Mare" din Suceava.

Studiile postuniversitare (masterat si doctorat) sunt prevazuteIa toate Universit&tile de stat si particulare acreditate (in curs) pre-cum si la cinci institute particulare:

Institutul de Administratie Public& si a Afacerilor din Bucuresti(Executive MBA); parteneriat cu Universitatea din Atlanta, Georgia,SUA ASEBUS)

Academia diplomatic& din Bucuresti (Re latii internationale);Scoala de studii academice postuniversitare "Ovidiu $incai"

din Bucuresti (management politic);

- 56 -

www.dacoromanica.ro


$coala de studii academice postuniversitare Bucureeti(Finante-Banci);

INA - $coala de studii academice postuniversitare Bucureeti(Administratie publics). Se doreete sa alba nivelul ENA (EcoleNormale d'Administration).

Mentionam Infiintarea $colii Normale Superioare din Bucureeti- SNSB care functioneaza pe baza unui acord intre Fundatia$coala Normala Superioara ei Institutul de Matematica alAcademiei Romane. Institutia este organizata dupa modelul $coli-lor Normale Superioare din Paris ei Pisa ei al Colegiilor universitareOxford ei Cambidge.

Colaborarea cu Universitati din strainatate

ASEBUSS in colaborare cu Universitatea din Georgia,Atalanta, SUA, pentru MBA;

ASE In colaborare cu Ecole des Hautes Etudes Commercia-les din Montreal ei University of Otawa a organizat Programul MBARoman-Canadian cu recunoaetere internationaia.

Facultatea de Studii Ecmnomice In limbi straine a ASE-uluifunctioneaza cu 3 filiere: francofona, engleza ei germana. In filierafrancofond se studiaza Gestiunea afacerilor, in cooperare cuUniversitatile franceze din Orleans, Lille ei Liege. (DEUG Diplomed'Etudes Universitaires generales) Specialitatea DEES (Diplomed' etudes superieures specialises) Finantele ei Controlul gestiunii"a fost transferata de Ia Orleans Ia Bucureeti. Cursurile de baza suntasigurate de profesori ai universitatilor din Orleans ei Anvers,Nantes, Poitiers ei Tours.

$coala doctorala de etiinte umane ei sociale Ia Universitateadin Bucureeti. 0 selectie severs a candidatilor din spatiul francofonal Europei Centrale ei Orientale (BECO); primul an se studiaza InBucureeti, apoi continua Ia universitatile a patru tari francofone:Franta, Canada, Belgia ei Elvetia.

-57-

-

www.dacoromanica.ro

Anatol MACR1$

Institutul romano-francez de gestiune, Ia ASE pi Universitateadin Cluj-Napoca, in colaborare cu Universitatea Clermond Ferrand I;se deruleaza timp de 4 ani: Anul I DUNA Diplome d'universited'Auvergne Clermond I - Manager Adjoint; Anul II - DEUG-DiplOrned'Etudes universitaires generales; Anul III Licence; Anul IV Maitrise(licence + 1 an) pi se finalizeaza cu diploma statului francez.

Alte institutii de filiera universitara franceza in Romania:Gestion des affaires Ia Universitatea din Bucurepti;Sciences politiques la Universitatea Politehnica Bucurepti cu

Science de l'ingenieur pi Ia Universitatea Tehnica de Constructiicu Genie civil et equipement technique du batiment";

Universitatea Politehnica din Bucurepti cu Universitatea deTehnologie din Belfort - Montbellard cu trei specializari; Tehnologiamaterialelor, Ingineria transporturilor terestre pi Design industrial;

Colegiul juridic franco-roman de studii europene in cadrulFacultatii de Drept a Universitatii din Bucurepti pi Institutul deDreptul Afacerilor pi Cooperarii Internationale. Institutul ofera cursuripostuniversitare in colaborare cu Universitatea Paris I Pantheon-Sorbonne. Colegiul ofera licenta.

Conservatorul National des Arts et Métiers din Paris, Incolaborare cu ASE, a organizat cursuri postuniversitare de MBA;

Institutul superior franco-roman in domeniul agro-alimentar-cursuri postuniversitare

Institutul national franco-roman de dezvoltare economicsnivel MBA Executive;

Institutul de Arhitectura pi Urbanism (franco-roman) - studiipostuniversitare.

Centrul de Studii Culturale Britanice Masterat StiinteUmane, cu Universitatea Bucurepti pi Univ. of East Anglia, Univ. -Val de Marne, Colegiul Noua Europa, Univ. Paris XII pi Univ.Bogazisi, Istanbul;

Universitatea Washington din Seattle, a organizat in

-58-

-

-

www.dacoromanica.ro


Romania cursuri de Executive Master of Business Administration incadrul Institutului de Administratie publics si a Afacerilor dinBucuresti;

Centrul regional pentru Managementul Resurselor deAparare (CRMRA), curs postuniversitar cu sediul la AcademiaFortelor Aeriene Henri Coanda" din Brasov, o colaborare cuInstitutul pentru Managementul Resurselor de Aparare dinMonterey-California;

S-a Infiintat Universitatea Bulgaro-Romans de la Giurgiu pebaza Colegiului Universitar Economic din Giurgiu si a Facultatii deDezvoltare regionals si mediu + masterat in economie aUniversitatii din Ruse. A luat nastere si BRIE (Bulgaro-Roumaininteruniversitaire Centre);

S-a anuntat Infiintarea Universitatii American Intl Universityof Central Europe.

O forma de Invatamant superior din tam noastra care sebucura de aprecierea societatii oamenilor de afaceri este o insti-tutie care reprezinta in Romania The Open University din MiltonKeynes, apartinand de Academia Oxford. Filiala din Romania senumeste CODECS (Centre for Open Distance Education for CivilSociety), CODECS are cloud trepte: Certificat profesional siLicenta. CODECS este si reprezentantul unui program MBA indomeniul resurselor umane at Universitatii West din Londra.

Pe piata romaneasca, cei mai importanti furnizori de educatiede business sunt CODECS, ASEBUSS si Academia de StudiiEconomice Bucuresti, care In colaborare cu l'Ecole des hautesEtudes Commerciales du Montreal si Universite of Ottawa oferaprogramul MBA Romano-Canadian.

In general, un astfel de program poate dura Trite un an si doiani..,

In anul universitar 2001/2003, un numar de 3.325 de romani seaflau la studii in SUA (burse Fulbright si Ron Brown). Institutii de

-59-

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRIyS

Invatamant superior avem dar Inca nu se simte suficient influentauniversitatilor in viata socials.

Pe de o parte personalul didactic este pregatit, unii sunt chiareruditi, dar lipseste fervoarea creatoare, cercetarea de varf, care invest, asigura universitatii un statut aparte, de excelenta. Pe de altsparte, mai persists impactul regimului comunist asupra vietii uni-versitare.

Vom da un citat mai lung, un extras dintr-un articol al cerceta-toarei Daniela Zaharia, publicat in Dilema". Acest extras contineIntr-un mod concis si concret aprecierea asupra universitatilor dintara noastra (anul X, nr. 509, 13-19 dec, 2002):

O misiune irealizabila

Este uimitor felul in care reuseste Bucurestiul sa estompezeefectul pe care 1-ar putea crea in peisajul urban prezenta celordouasprezece universitati ale sale (fart a le mai lua In calcul si pecele particulare). Oricine a cunoscut un oras universitar din afaratarii stie ce inseamna revenirea Ia viata pe care o aduce fiecareInceput de an academic. Nu este o atmosfera rezervata numaimicilor orase germane, a caror existents graviteaza in jurul univer-sitatii locale sau al campusurilor americane, veritabile orase-uni-versitate. Chiar si metropole precum Londra si Parisul se transfor-ma in fiecare toamna, cand strazile Incep sa fie invadate de popu-latia studenteasca. Cum reuseste asadar, Bucurestiul, sa absoarbaIn binecunoscutul sau cenusiu toate energiile pe care se pre-supune ca le cuprind universitatile?

Nu este vorba aici de calitati suplimentare, de o forta secretsprin care orasul ne-ar domina pe toti. Este vorba, de fapt, de ceeace ii lipseste Bucurestiului si, mai ales, de ceea ce ii lipsesteRomaniei: viata universitara. $i nu ma refer Ia cafenelele stu-dentesti (deli nici acestea nu ar prisosi), ci la o prezenta reala a



mediilor universitare in societate. Mai precis: o prezenta critics.Pentru ca aceasta este misiunea universitatii: sa observe socie-tatea, sa ii conserve valorile ci sa ii chestioneze optiunile, sa iidiagnosticheze maladiile (de Ia cele mai marunte prejudecati pandla mediocritatea cotidiana devoratoare), ci sa le gaseasca trata-mentul potrivit. Cel putin acesta a fost rolul universitatilor europeneInca de la crearea lor, in Evul Mediu, in pofida unui conservatorismcare le-a fost adesea reprocat, iar rezultatele pot fi observate inistoria societatilor occidentale. Provincialismul culturii romane icigasecte explicatia ci in dezvoltarea tarzie a studiilor superioare Ianoi: momentul constituirii Universitatii bucurectene se situeaza Iaaproape opt secole distanta de cel al constituirii veteranei Europei,Universitatea din Bologna. Opt secole de absents a cercetarii siste-matice, opt secole in care lumea romaneasca nu a produs savanti,juricti, medici, profesori, filozofi, literati, cu inevitabila consecinta aunei modernizari tardive. In anii douazeci ai secolului de curandIncheiat, acest handicap al societatii romanecti parea sa seatenueze, iar statisticile ne arata ca Universitatea din Bucurecti era,prin numarul de studenti Inmatriculati in 1925, ce-a de-a cincea inlume ci a treia in Europa. Tot statisticile sunt cele care yin sa mode-reze aceasta impresie: corpul profesoral raportat la numarul stu-dentilor reprezenta 1,4%, intr-o epoca in care media europeana seafla undeva in jur de 10% (Bulgaria, elementul nostru de compara-tie favorit, avea 5,08%). Chiar ci aca, universitatile au reucit sa fieprezente in viata publics, chiar daca nu Intotdeauna in maniera ceamai fericita. Totala absents a vietii universitare in prezent nu este,Insa, consecinta directs a situatiei interbelice, ci a felului in carefunctia critics a mediilor universitare, insaci ratiunea lor de a fi, afost anulata in perioada comunista. Nu numai dezbaterile de idei aufost eliminate ci inlocuite cu celebrarea ideologiei oficiale, dar sta-tus a preluat ci controlul absolut al dezvoltarii invatamantului supe-rior: cifre de ccolarizare stabilite in functie de obiectivele cincinale

-61-

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI

ale politicii partidului, programe de studii pe masura, Infiintarea $imai ales desfiintarea unor Intregi domenii de studiu. $tiintele careaveau drept object de studiu societatea Insasi au fost principalelevictime: in 1989 nici nu existau facultati de sociologie sau psiholo-gie, iar studentii In filozofie si istorie erau supravegheati capotentiali delincventi. Unjversitarii, privati de acces la publicatiile despecialitate si aflati in imposibilitatea de a participa la schimburilenormale de idei care hranesc once reflectie creatoare, erau inacelasi timp supusi mizeriei cotidiene. Nu este de mirare faptul castatutul lor a fost diminuat in ochii societatii, dar mai ales, ceea ceeste mai gray, in proprii lor ochi. Dupa 1989 situatia s-a agravat,odata cu aparitia unei clase politice compozite, dar mai ales domi-nate de esaloanele secundare ale Partidului Comunist, care amostenit de Ia vechiul regim, opacitatea si teama de idei, combi-nate cu dispretul fats de cei care le pot produce $i Intelege. Ceeace te poate face sa te intrebi cum se explica insistenta multora din-tre noii lideri ai vietii politice pentru a obtine un titlu in ierarhia uni-versitara".

Vom arata cateva deficiente ale Invatamantului superior dintara noastra:

Intrucat numarul cadrelor didactice nu a crescut in acelasritm cu acela al studentilor, insuficienta cadrelor didactice univer-sitare a condus la cumulul de norme in cadrul aceleiasi facultatisau Ia multe alte institutii particulare. Urmarea fireasca a acestorsuprasolicitari a fost abandonarea preocuparilor profesorilor de amentine si imbunatati cursurile $i programele de invatamant.Goana dupa castig a universitatilor a condus la aparitia unui numarimpresionant de programe postuniversitare si masterate. In cazulmasteratelor, finantarile de la buget sunt duble, prin comparatie cusumele de bani acordate de stat studentilor de la zi. De aceea,multi profesori au fost tentati sa is cursuri mai multe decat posibili-

- 62 -

www.dacoromanica.ro


tatile reale de acoperire a noilor programe cu informatii saucunostinte actualizate si adecvate nivelurilor superioare de spe-cializare. Astfel s-a ajuns ca aceleasi materii sä se predea si Ia cur-surile universitare si Ia programele postuniversitare si la masterate.

Autonomia universitara a condus Ia respingerea oricareiforme de control asupra programelor de invatamant. Acestea suntelaborate in functie de interesele si puterea unor profesori preocu-pati sa-si mentina statutul si avantajele dobandite si nu de stan-dardele ocupationale sau de nevoile economiei de plata.

Perfectionarea in strainatate a profesorilor din invataman-tul public a fost valorificata cu succes de facultatile particulare con-curente, unde acestia au fost atrasi prin sistemele de plata maimad. Astfel, investitia MEC s-a regasit in ofertele educationalesimilare lansate de institutiile private de invatamant. Aceeasi profe-sori, dupa aceleasi programe si cu aceleasi cursuri, se regasesc sila facultatile de stat si la cele particulare.

Evaluarea activitatii cadrelor didactice, deli trebuie sa se facaperiodic, practic nu s-a efectuat niciodata in ultimii 12 ani. Profesoriitrecuti de o anumita varsta predau tot ce au invatat inainte de 1989si nu se mai pot adapta Ia cerintele unui invatamant modern.Cadrele didactice tinere au contracte de colaborare cu diferite alteinstitutii de invatamant si nu mai au timp sau nu mai sunt interesatesä se perfectioneze, pentru ca evolutia lor in cariera esteobstructionata de cei mai in varsta.

Pe parcursul anilor de studii se dobandesc mai curandcunostinte (teorie) si mai putin deprinderi (sa stii sa faci ceva).

Introducerea invatamantului de stat cu taxa a dus Ia deterio-rarea calitatii. Au fost admisi studenti mult prea multi, peste capa-citatea de scolarizare a institutiei de invatamant superior. Sistemulcreat nu permite eliminarea celor slabi pe parcursul studiilor.

-63-

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI

2. invatarnantul superior in perspective

La 18 septembrie 1988, la Bologna, cu ocazia celui de al IX-leacentenar al celei mai vechi universitati, rectorii universitatilor UniuniiEuropene au semnat "Magna Charta Universitatum", In care sestipuleaza ca popoarele si statele europene trebuie sa inteleagamai mutt ca oricand rolul pe care universitatile vor fi chemate sa-Ijoace intr-o societate care se transforms $i se internationalizeaza.

Realizarea acestui obiectiv cere:

1. Pentru apararea libertatii in cercetare si Invatamant, instru-mentele propice ale acestei Iibertati trebuie asigurate ansam-blului membrilor comunitatii universitare.

2. Recrutarea corpului profesoral, ca si reglementarea statutu-lui sau, trebuie sa fie calauzite de principiul indisociabilitatiiactivitatii de cercetare $i activitalii didactice.

3. Fiecare universitate trebuie sa garanteze studentilor sai, curespectarea specificitatii situaliilor, apararea Iibertatilor $iconditile necesare pentru a-si atinge obiectivele In materie deInvatamant $i formare.

4. Universitatile si In special universitatile europene vad Inschimbul reciproc de informatii $i de documentare, ca si inmultiplicarea initiativelor stiintifice comune, instrumentele fun-damentale ale unui progres continuu at cunoasterii.

lata de ce, regasindu-si resursele In chiar motivatia lor, univer-sitatile incurajeaza mobilitatea profesorilor-cercetatori si a studenti-lor $i considers Ca o politica generala de echivalente In materie destatus, de titluri, de examene (cu pastrarea sistemului de diplomenationale) $i de atribuire a burselor constituie instrumentul esentialpentru exercitiul misiunii lor contemporane.

(din Magna Charta a Universitatiloradoptata la Bologna,18 septembrie 1988)

-64-

- -

www.dacoromanica.ro


Magna Charta Universitatum a fost adoptata in iunie 1999 Iacea de-a XI -a Adunare Generals a Asociatiei Universitatilor Euro-pene, la care Romania este parte semnatara, pledand pentruredobandirea autoritatii ptiintifice pi morale pe care acestea airavut-o Inainte de anii '70, ca promotoare ale unor valori academicetraditionale pi universale, precum spiritul liber critic, umanismul,autonomia institutionala.

Magna Charta Universitatum, adoptata in Bologna, prevedecrearea spatiului universitar european prin compatibilizarea sis-temelor de invatamant din Europa, reorganizarea studiilor univer-sitare In conformitate cu nevoile pietii pi cu standardele compatibilede calificare. Reducerea specializarilor, pentru ca acestea sä fiecompatibile cu acelea din Uniunea Europeans pi cu plata muncii.

- Modernizarea curriculum-ului, sa se mareasca timpul destudii individual alocat studentilor.

Restructurarea sistemului de invatarnant universitar, dupa for-mula europeana: 3 (bachelor) + 1 - 2 (master) + 4 (doctorat) + 1 -3 (postdoctorat) pi 4 + 1 + 4 Ia ingineri cu modificarea creditelortransferabile.

- Adoptarea Diplomei suplimentare (Diplome Supplement),document aditional In care sunt descrise continutul pi natura exa-menelor promovate.

- Este util ca studentul care iese de pe bancile facultatii sa fiecapabil sa Inceapa o activitate semnificativa Intr -o Intreprindere dinacelea care exists in Romania. Tinerii care Inv*" limbi straine artrebui sa Invete pi drept, pi economie pentru a putea, de pilda, sadeosebeasca un contract vicios de unul bine Intocmit, sä duca onegociere in cadrul firmei, sa scrie corespondents comerciala. Incade la Inceputul studiilor, ei sa faca practica de doua saptamani infiecare semestru, in locuri unde se familiarizeaza cu diverse tipuride activitate.

Andrei Marga, rectorul Universitatii Babep-Bolyai (UBB), a fostdesemnat de catre Asociatia Universitatilor Europene (EUA) coor-

- 65 -

-

-

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI

donatorul proiectului de elaborare a politicii organizatiei univer-sitatilor europene in domeniul calitatii studiilor universitare. Inaceasta calitate, Marga a preluat conducerea unui grup inter-national de specialisti. Rectorul UBB a prezentat proiectul politiciiEUA privind calitatea studiilor in 11-12 iulie 2001, Ia reuniunea con-ducerii executive a asociatiei de la Louvain. In luna septembrie, IaDubrovnik, proiectul a fost analizat in cadrul conferintei anuale acelor 700 de universitati europene ce compun asociatia. Reperelereorganizarii sunt comparabilitatea titlurilor academice, restruc-turarea studiilor, creditele transferabile, cresterea mobilitatii stu-dentilor, asigurarea calitatii studiilor si crearea dimensiuniieuropene a acestora" (Lia Valendorfean).

European University Association a adoptat hotararea ca, a 5-aConferinta a universitatilor europene sa alba loc Ia Universitatea"Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca. Este pentru prima oars candaceasta importanta reuniune, programata pentru luna noiembrie2003 a fost organizata dincoace de Budapesta si Olomouc. S-aconsiderat astfel ca Universitatea "Babes-Bolyai" are potentialuluman, dispune de competentele necesare si intruneste premiseleinfrastructurale pentru a organiza reuniunea universitatilor de pecontinent. De mentionat ca Uniunea Europeans va accelerapunerea in aplicare a Declaratiei de la Bologna (1999), Ia careRomania este parte semnatara. Aceasta inseamna schimbari inorganizarea studiilor (trecand pe formula 3+2+4, respectiv, Iainginerie, pe formula 4+1+4), introducerea diplomelor universitareeuropene, punerea in prim plan a calitatii si a competitivitatiieuropene si mondiale a studiilor, amplificarea invatarii limbilormodeme p.a. Universitatea "Babes-Bolyai" a inceput procesulaplicarii principiilor Declaratiei de la Bologna. ConferintaUniversitatilor Europene va dezbate Ia Universitatea "Babes-Bolyai" tema "Convergenta universitatilor europene in conditiilediversitatii. Calificarile in cotuteld". La conferinta vor fi invitate celepeste 850 de universitati reprezentative de pe continent care suntmembre ale European University Association.



Romania a inceput aplicarea hotararilor din Magna ChartaUniversitatum cu o anumita timiditate. Astfel:

Nu se aplica sistemul de invatamant dupa formula europeana;Nu se aplica sistemul de credite transferabile;Nu s-a introdus diploma suplimentara.

Pentru rezolvarea acestor cerinie, guvernul a anuntat unproject de lege care armonizeaza reglementarile romanesti cu celeeuropene.

Studiile universitare se vor efectua in trei cicluri $i cu diplomain limba engleza.

Studiile de licenta corespund unui numar de credite de studiutransferabile in sistemul european (ECTS), cuprins intre minimum180 si maximum 240. Durata normala a studiilor va fi de 3-4 ani lazi, la care se adauga 1 an in plus pentru seral. Masteratul (organi-zat, de regula, la zi) corespunde la 60-120 ECTS. Pe durata totalsa studiilor de lice* si de masterat, cursantii trebuie sa °Nina celputin 300 ECTS. Pentru profesii reglementate prin norme specialeeuropene, cele doua cicluri de studii pot fi oferite comasat intr-unprogram unitar de studii universitare cu o durata intre 5 $i 6 ani, lainvatamant de zi. Diplomele obtinute in acest caz echivaleaza cucele de master. Studiile universitare de masterat, la care se potinscrie 50% din absolventii cu diploma de licenta, sunt fie de cerce-tare, fie profesionale. Doctoratul are, de regula, o durata de 3 anicare poate fi prelungjta cu 1-2 ani in situatii speciale, cu aprobareasenatului universitar.

Guvernul a mai stabilit ca incepand cu anul universitar 2005-2006, universitatile vor elibera gratuit fiecarui absolventSuplimentul la Diploma, inclusiv in limba engleza (DiplomaSupplement), pentru promovarea dimensiunii europene ainvatamantului superior din Romania.

Colegiile actuale se transforms in facultati.Aspecte pozitive:

-67-

www.dacoromanica.ro

Anatol MACR1$

- S-a amplificat Invatarea limbilor straine moderne; Romania lanivelul intregei Europe se numara printre ladle cu procentajul celmai mare de persoane care vorbesc una sau doua limbi strainemoderne;

- A inceput cotutela i diplome de masterat eliberate simultani recunoscute In perimetrul Uniunii Europene (de exemplu,

Universitatea Babe-Bolyai din Cluj-Napoca i Universitatea MarneIa Valid din Paris).

- S-a Infiintat Institutul National al Magistraturli;S-a Infiintat de catre Colegiul Agricol Writtle din Marea

Britanie i ASE Bucure0 o Facultate de Dezvoltare Regionals incadrul Centrului Interuniversitar romano-bulgar de Ia Giurgiu.

- Un exemplu pozitiv II constitue Colegiul Noua Europa - insti-tut de studii avansate in domeniul Stiintelor Umaniste i Sociale,care are audienta in Europa pentru excelenta care o prezinta.Colegiul coaguleaza (Impreuna cu Asociatia romans aCercetatorilor Francofoni In Stiintele Umane (Universitatea dinBucure0) toate manifestarile tiintifice europene din domeniu,care au loc in Romania fie direct, fie prin institutul Goethe, InstitutulFrancez sau Consiliul Britanic;

- S-a creat Centrul de Excelenta In cadrul UniversitatiiBucuresti cu mai multe departamente;

S-a creat Ia Universitatea din Bucuresti, Asociatia Romans aCercetatorilor francofoni In Stiintele umaniste;

- Tot Ia Universitatea din Bucuresti s-a infiintat Central deIstorie a Imaginarului si Institutul de cercetari politice.

La reuniunea de Ia Salzburg (13-16 iunie 2003) s-a prezentatca studiu de caz Universitatea Babes-Bolyai:

Rectorul Marga le-a oferit participantilor un "studiu de cazasupra creativitatii $i climatului propice acesteia intr-o universitatecu profil multicultural cum este "Babes-Bolyai" din Romania.

Situatia actuala $i perspectivele universitatii, care numaraastazi, 44.000 de studenti, este organizata pe trei Iinii fundamen-tale de studii romans (98 de specializari), maghiara (49 de spe-

- 68 -

-

-

www.dacoromanica.ro


cializari) i german& (13 specializari) plus doua specializari in studiiiudaice.

S-au infiintat Centre de Cercetare:Biologia moleculara;Geografia Regionals;Promovarea Institutiilor;Studii biblice;Institutul de Cercetari Europene.

Dificultati intampinate:Descentralizarea Sistemului de invatamant superior se face

Incet, cu rezistente;Scoaterea posturilor didactice Ia concurs este trecuta sub

controlul birocratic al ministerului;Peste aceste dificultati s-au aliniat §i cele datorate mentalitatii

nationaliste, adica curentului nationalist care a dominat un timpClujul i care a atacat ideea organizarii multiculturale a universitatii,cautand adesea sa blocheze evolutia spre organizarea multiculturala.

Totu§i, rectorul Marga a precizat faptul ca cel putin din treipuncte de vedere organizarea multiculturala poate fi considerataun succes: niciodata universitatea din Transilvania nu a avut dez-voltarea de astazi (20 de facultati i alte 20 de colegii raspandite inTransilvania); din 1993 nu s-a Inregistrat nici o reclamatie a vreunuistudent sau cadru didactic in care sa se acuze vreo discriminareetnica; o asemenea organizare multiculturala a generat not per-ceptii i not abordari conceptuale i a pus in m#are un curent,printre studenti i profesori, al trecerii de la optica monocultural Iamulticulturalism. Cele trei evaluari internationale facute de InaltulComisar OSCE pentru Minoritati (1998), cea efectuata deEuropean University Association (2001) i cea intreprinsa deSalzburg Seminar (2002) au fost elocvente din toate punctele devedere, studiul de caz facut Ia Salzburg identificand international ouniversitate ("Babe-Bolyai") extern de moderns.


Anatol MACRI

In concluzie, ce implica schimbarile necesare?

1. Existenta unor standarde ocupationale pentru a sustine con-ceperea programelor analitice in relatie cu nevoile pietei muncii. InRomania exists doar cateva sute de astfel de standarde, care nu aumai fost revizuite si actualizate de cativa ani. Nu avem specialisticare sa se ocupe de crearea si Imbunatatirea acestor standarde.

2. Eliminarea decalajului dintre calificarile oferite de Invatamantsi cele cerute pe piata muncii. Pans in prezent MECT nu a facut niciun sondaj pentru a vedea care este gradul de absorbtie pe piatamuncii a absolventilor. Nici o facultate nu urmareste acest aspect,pentru ca nu reprezinta un indicator de evaluare si nici nu este con-stransa in vreun fel prin sistemul de finantare de la buget.

3. Existenta unui corp didactic specializat si cu o bogata expe-rienta practica in noile domenii de activitate.

Nu numai ca nu avem profesori formati in spiritul economiei depiata, dar deficitul de personal universitar, pe ansamblul sistemului,este in medie de 40%.

4. Spatii, dotari si echipamente adecvate unui sistem modernsi flexibil de Invatamant.

Anul 2005 este termenul limita pentru ca board-ul EuropeanUniversity Association (EUA) - sa creioneze programe care sa per-mita realizarea legaturii intre trei componente esentiale In nouadezvoltare a invatamantului universitar european: Diplome incooperare - Suportul institutional; Dimensiunea europeana (JointDegrees - Institutional Support - European Dimension). Aceastaeste principala concluzie Ia care au ajuns rectorii celor 300 de uni-versitati participante Ia cea de-a V-a Conferinta a UniversitatilorEuropene, organizata intre 23 si 26 octombrie 2003, in premierspentru Europa Rasariteana, la Universitatea "Babes-Bolyai" (UBB)

Cluj-Napoca.In anal 2002 au fost 40.495 someri cu studii superioare:

18.722 someri care nu au mai lucrat niciodata;21.773 someri care au mai lucrat inainte

- 70 -

www.dacoromanica.ro


22.278 femei cu studii universitare de lunge durata;18.217 barbell cu studii universitare de lunge" durata

Sursa: Anuarul Statistic INS 2001; AMIGO, INS 2002In concluzie:

Universitatile noastre trebuie se" devind de tip humboldtian inacceptiunea europeana a acestei institutii academice. Universita-tea trebuie se fie un centru avansat de excelenta in studii, cerce-tare pi consilierat. Orice Universitate trebuie se" alba Baza propriede cercetare in toate domeniile din curriculum-ul sau. Numai absol-ventii unor asemenea universitati vor fi competitivi pe plata muncii.

Probabil ca numai universitatile marl (Bucure§ti, Cluj, la0,Timipoara, Craiova, poate pi Galati, Sibiu, Oradea), vor deveni uni-versitati nationale pi se vor incadra in cerintele AUE. Celelalte uni-versitati ra.man regionale sau se vor grupa in congregatii cu uni-versitatile marl care vor cuprinde pi universitatile particulare.

Marile universitati vor produce absolventi din randul carora sevor selecta varfuri ale vietii culturale, sociale, politice pi economice.Celelalte unitati vor produce absolventi profesionipti in domeniulstudiat, in toate regiunile tarii i in toate domeniile, inlocuind ac-tualii functioned pi agent' cu o pregatire sumara.

In toate tarile exists universitati de elite' pi universitati obOuite.Astfel de universitati in Statele Unite sunt: Yale, Stanford,

Barkley, Harvard. Massachussets, Princeton, Cornel. In Franta senumesc "Les grandes ecoles" - Marile pcoli, care sunt:

Ecole politechnique, numita pi "1' X"Ecole nationale d'Administration, ENA ai care' absolventise numesc Enarques;Institut d'etudes politiques, numit pi "Science-Po";Ecole Normale Superieure, numita pi Normale Sup.Institut National des langues et civilisations orientales -INALCO sau "Langues-O";Ecole des hautes etudes en sciences sociales (Ehess);Ecole pratique des hautes etudes;Ecole nationale des Chartes;

- 71 -

-

-

--

-

-

www.dacoromanica.ro

Anatol MACR1$

- Ecole Centrale des Arts et Manufactures s.a., dar in spe-cial: COLLEGE DE FRANCE.

Problemele importante ale societatii, care isi cauta solutii teo-retice sau practice trebuie date spre rezolvare unei UniversitatiMari; aceasta este instanta care gaseste solutia si daca este cazulo experimenteaza. Aici se dä reteta prototipul si supravegherearealizarii in viata socials, economics sau culturala, politica.

Universitatile se ocupa si de problemele viitoare, pe care leprefigureaza si experimenteaza diverse cai de solutionare. Caexemplu, citam medicamentele viitorului, armele viitorului, comuni-catiile viitorului etc.

Romania care a gazduit o parte a elitei culturale a Bizantului,dupa 1453, care, a oferit profesori pentru Academiile domnesti dinBucuresti si Iasi, raspandind spiritul Iluminismului de la Padova;Romania, care s-a bucurat de aportul refugiatilor francezi, dupa1789, Romania a reusit sa aiba un invatamant superior academicvaloros, care s-a dezvoltat mereu, ajungand intre cele douarazboaie mondiale sa alba scoli recunoscute in Europa in moddeosebit de matematica, de biologie, de medicina (endocrinologie),de filologie, de istorie, de drept, de stiinte economice, de speologie,de electricitate (scoala C. Budeanu, N. Vasilescu-Karpen) s.a. Caurmare a intrarii invalamantului universitar in eclipsa in perioada1945-1989, recunoasterea europeana a scolilor romanesti a disparut.

Dupa 1989, a aparut din nou posibilitatea dezvoltarii unuiinvatamant superior modern, de tip humboldian, eficient si inovator,atat in universitatile de stat cat si in cele particulare. Profesorii tre-buie recrutati din acei membri ai corpului didactic cat si din randulabsolventilor, care, pe langa eruditie, au aptitudini pentru cercetare,cu idei spre orizonturile domeniului, cu cunostinte de frontiers siinterdisciplinare.

Numai astfel invatamantul superior romanesc va urca treptelede recunoastere europeana.

Trebuie sa ne concentram pe "Aurul cenusiu".

- 72 -

www.dacoromanica.ro


Anexa 1invatamantul superior de stat

Nr. Institutia Facultaticrt

Colegii Sectiilnt ext externe

I. Bucurelti1. Univ. Politehnica 13 42. Univ.tehn. Constructii 7 1

3. Univ. Arhitect $i Urban. 3 1

4. Univ. $t. Agrare Med.Vet. 7 1 1 Calarasi 1 Slatina1 Tg. Jiu

5. Univ. din Bucuresti 19 9 4 Calimanesti1 Drobeta+ Drobeta 1 MacinFocsaniBuzauCrevedia

6. Univ. Med.si Farm. 3 37. Academ. Stiinte Economice 11 1 3 Buzau

GiurgiuCalarasi

8. Univ. Nationala de Muzica 29. Univ. Nationala de Arte 3

10. Univ. Nation. de arta teatralasi cinematografie I.L.Caragiale 2

11. Academia National& de edu-calie fizica $i sport 2 1

12. $coala Nationala de studii po-litice $i administrative 3 1

13. Academia Tehnica Militara 314. Universitatea Nationala de Aparare 1

15. Academia Nationala de Informatii 1

16. Academia de Politie Alexandraloan Cuza" 3

II. Alba lulia1. Universitatea 1 Decembrie 1918" 4 1

-73-

1 Blaj

-

-

--

-

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI$

III. Arad1. Universitatea Aural Vlaicu" 6 2

IV. Bacau1. Universitatea 4 2 1 -R NeamtV. Baia Mare1. Universitatea de Nord 4 1

VI. Brasov1. Universitatea Transilvania" 14 4 1 Topirta

2. Academia Fortelor Aeriene,,Henri Coanda" 1

VII. Cluj Napoca1. Universitatea Tehnica 8 1 5 2

3 Zalau Bistrita2 Satu Mare Camp. Turzii

2. Universitatea de $tiinte agricoleveterinare 4 1 3 Reghin

SibiuGeoagiu

3. Universitatea Babes-Bolyai" 20 1 3 DeyTurda 13 Blaj

Zalau OradeaM. Ciuc 2 Bistrita

2 ZalauSighetSighisoaraSatu MareS.Gheoighe

4. Univ. de Medicina si Farmacieluliu Hateganu" 3 1 1 Bistrita

5. Academia de MuzicaGheorghe Dima" 3 1RNeamt -

6. Univ. de Arta $i Design 2 2 BistritaSighisoara

VIII. Constanta1. Universitatea Ovidius" 15 8 1 Medgidia 2 Slobozia

Calarasi2. Universitatea maritima 2 1

3. Academia Navala Mirceacel Batran" 2 1

-74-

si

-

-

www.dacoromanica.ro

De la Nistru pan' la Tisa ceva mai departe

IX. Craiova1. Universitatea 13 1 1 Drobeta

2. Univ.de Medicina si Farmacie 3 1

X. Galati1. Univ. Dunarea de Jos" 13 9

1 Braila3 Cahul

XI. laqi

4: 2 RmValcea2 Slatina2 Drobeta

Tg.Jiu

1 Braila

1. Universitatea tehnicaGheorghe Asachi" 11 10

2. Univ. de Stiinte agricole $i ve-terinare fon lonescu de la Brad" 4 3

3. Universitatea Alexandru IonCuza" 15 4 6: Botosani

BariadP.Neamt

V. Domei2 Focani

4. Universitatea de Medicina siFarmacie Gr. T. Popa" 4 1 1 Botosani

5. Univ. de Arta ,,George Enescu" 3XII. Oradea1. Universitatea 18 4 1 Beius 3 Marghita

BeiusSatu Mare

XIII. Petroqani1. Universiatate 3 1

XIV Pite011. Universitate 9 4 1 C.Lung 2 Slatina

1 Alexandria1 Giurgiu2 Rm. Valcea

XV. Plole01. Univ. de Petrol $i Gaze 6 1 1 Campina

XVI. ReOta1. Univ."Eftimie Murgu" 2 -

- 75 -

si

-

-

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI

XV1I.Sibiu1. Univ. Lucian Blaga" 11 2 3 Hui

MediaCopra Mica

2. Academia Forte lor Terestre 1

XVIII. Suceava1. Univ. ,Stefan cat Mare" 8 5

XIX Targoviqte1. Universitatea Valahia 9 3

XX Targu Mure1. Univ. ,Petro Major 3 1

2. Univ. de Medicina si Farmacie 3 1

3. Universitatea de arta teatrala 1

)0U.Targu Jiu1. Universitatea G. Brancusi" 3 4 1 Slatina

)0(11."Timioara1. Universitatea Politehnica 9 1 1 Hunedoara -2. Univ. de Stiinte agricole si Medi-

dna veterinary 6 1 -3.Universitatea de Vest 11 1 6: Caransebes

2 DevaLugojArad

4. Univ. de Medicind Farmacie 3 1

TOTAL: 22 oraqe 56 universttati 347 facultati 109 colegii 27 colegil 59 sectilexteme

-76-

si -

www.dacoromanica.ro


Anexa 2Invatamantul superior particular acreditat

I. Bucureati1. Univ. Cresting Dimitrie Cantemir" 7 5: 2 Cluj

2 Brasov1 Cla

2. Univ. Trtu Maiorescu" 5 1 - -3. Univ. Nicolae Titulescu" 1

4. Univ. Romano-Americana 55. Univ. Hyperion" 7 -

6. Univ. Spiro Haret" 9 17:2 Blaj4 Brasov3 Constanta3 R. Valcea2 C. Lung3 Craiova

7. Univ. Biotera" 1 2 Foc*aniAlexandria

8. Univ. de $tiinte si arteGH. Cristea" 3

9. Institutul Teologic romano-catolic 1

10. Institutul de administrare publicsa afacerilor 1

11. Academia Diplomatica 1

12. $coala academics post univer-sitara Ovidiu Sincar 1

13. IBR-$coala de studii post univer-sitare 1

14. $coala de studii post universitare(finance-banci) 1

II. Arad1. Univ. ,,Vasile Foldis" 6 8 3 Baia M.

2 Satu M.2 Sebis

ZalauIII Bacau1. Univ. ,,George Bacovia" 1

IV. Brasov1. Univ. Gheorghe Baritiu" 2

-77-

-

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI

V. Lugo'1. Univ. europeana Dragan" 2

VI. Galati1. Universitatea Danubius" 1

VII. laei1. Univ. Pete Andrei" 32. Univ. Apollonia" 1

VIII. Piteqti1. Univ. Constantin Brancoveanu" 6 4: 2 Braila

2 Rm.ValceaIX. Oradea1. Univ. Emanuel" 1

X. Timi*oara1. Univ. Tibiscus" 6 1 Faget

Total: 10 orase 25 universitati; 74 facultati; 1 colegiu; 38 Sectii

-78-

-

www.dacoromanica.ro


Anexa 3

invatamantul Superior particular autorizat provizoriu

I. Bucureeti1. AISTEDA2. ATHENEUM3. Univ. Romano-Britanica4. Pro-Universitatea Media

641

3

3 Alba lulia

5. IBR 1 1

6. Institutul Teologic Baptist 1

7. Institutul Teologic Penticostal 1 1 Arad8. Universitatea Altifex 49. Universitatea Ecologica10. Colegiul Constantin Gaucan" 1

11. Colegiul Waldorf 1

II. Alba lulia1. Institutul Teologic romano-catolic 1

III. Braeov1. Universitatea Sextil Puscariu" 3 1

IV. Cernica1. Institutul Teologic Adventist 3

V. Cluj-Napoca1. Universitatea Bogdan Voda" 82. Institutul Teologic Protestatant 1

3. Universitatea Sapientia" 1 15: 8 M. Ciuc7 T. Mures

4. Universitatea Avram lancu" 7

VI. Constanta1. Universitatea Andrei Saguna" 7

VII. Craiova1. Universitatea Mihai Viteazul 5

-79-

-

www.dacoromanica.ro

Anatol MACR1$

VIII. Drobeta Tumu Severin1. Univ. Gheorghe Angher 4

IX. Iasi1. Institutul Stefan Lupascu" 72. Institutul teologic romano-catolic 23. Universitatea ,,Gheorghe Zane" 44. Universitatea Mihail Kogalniceanu" 3

X. Oradea1. Universitatea Cresting Partium 122. Universitatea Agora

XI. Roman1. Institutul Romano Catolic Franciscan

XII. Satu Mare1. Academia Comenciald

XIIL Sibiu1. Institutul Teologic Protestant2. Universitatea Romano Germans

XIV. Targu Mureq1. Universitatea Dimitrie Cantemir

XV.11miwara1. Universitatea ,,loan Slavici"2. Institutul Mihai Eminescu"3. Universitatea Milenium"

3

1

2

1

5

8

231

1

TOTAL 15 orase; 34 universitati; 122 facultati; 5 colegii; 20 sectii.

-80-

www.dacoromanica.ro


Anexa 4

A. Facultati, colegii ai sectii exteme (in alte localitati) universitatilor de care apartin

Nr. Localitatea Facultati Colegii Sectii Universit de care apartine Part..

1 Alexandria 1 Univ. Pitesti *1 Univ. Bioterra 0

2 Blaj 1 Univ. Alba lulia1 Univ. Babes-Bolyai Cluj2 Univ. Spiru Haret Bucuresti

3 Beius 1 Univ. din Oradea4 Bistrita 1 Univ. Tehnica Cluj

1 Univ. Babes-Bolyai Cluj -1 Univ. Medicina si Farmacie Cluj

1 Univ. Arte Plastice Cluj5 Buzau 1 Univ. Bucuresti

1 ASE Bucuresti6 Braila 1 1 Univ. Galati

2 - Univ. C'tin Brancoveanu" Pitesti*7 Botosani 1 Univ. Iasi

1 Univ. Medicina si Farmacie Iasi -8 Barlad 1 Univ. Iasi9 Calarasi 1 Univ. ?tiinte Agric. si Vet. Bucuresti

1 ASE Bucuresti1 Univ. Ovidiu Constanta

10 Calimanesti 1 Univ. Bucuresli (impreuna cu Drubeta)-

11 Campia Turzii 1 Univ. Bucuresti12 Crevedia 1 Univ. Bucuresti

1 Univ. Bucuresti (Bioterra)13 Campulung 1 Univ. Pitesti *

2 Univ. Spiru Haret14 Campina 1 - Univ. Petrol si Gaze Ploiesti15 Copsa Mica 1 Univ. Sibiu16 Caransebes 2 Univ. Vest Timisoara17 Drobeta T. Severin - 1 1 Univ. Bucuresti (cu Calimanesti) -

2 4 Univ. Craiova- 1 Univ. Medicina si Farmacie Craiova

18 Dej 1 Univ. Babes-Bolyai Cluj (cu Turda) -

- 81 -

a

-

-

- -

---

- --

-

-

-

- -

- -

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI

19 Deva 2 Univ. Vest Timisoara1 Univ. Ecologica Bucuresti

20 Focsani 1 Univ. Bucuresti1 Univ. Biotera

21 Faget 1 Univ. Tibiscus Timis22 Giurgiu 1 ASE Bucuresti

1 Univ. Pitesti23 Geoagiu 1 Univ. $tiinte Agric. si Vet. Cluj24 Gheorghieni 1 Univ. Babep-Bolyai Cluj25 Husi 1 Univ. Lucian Blaga Sibiu26 Hunedoara 1 Univ. Politehnica Timisoara

1 Univ. Politehnica Timisoara27 Lugoj 1 Univ. Vest Timisoara28 Macin 1 Univ. din Bucuresti29 Marghita 2 Univ. din Oradea30 Medias 1 Univ. din Sibiu31 Miercurea Ciuc 8 Univ. Sapientia Cluj

1 Univ. Babes Bolyai Cluj32 Nasaud 1 Univ. Babes Bolyai Cluj33 Piatra Neamt 1 Academia deMuzica Cluj

1 Univ.din Iasi34 Reghin 1 Univ. $iinte Agric. pi Vet Cluj35 Ramnicu Valcea - 3 Univ. Craiova

1 Univ. Pitesti3 Univ. C. Brancoveanu Pitesti

3 Univ. Spiru Haret Bucuresti36 Slatina 1 Univ. $tiinte Agric. Bucuresti

1 Univ. Craiova2 Univ. Pitesti1 Univ. din Targu Jiu

37 Sighetul Marmatiei- 1 Univ. Babes-Bolyai Cluj38 Sighisoara 1 Univ. Babes-Bolyai Cluj

1 Univ. Arte Cluj39 Satu Mare 1 Univ. Babes Bolyai Cluj

1 Univ. din Oadea2 Univ. V. Goldin" Arad2 Univ. Tehnica Cluj

40 Sfantul Gheorghe 1 Univ. Babes Bolyai Cluj41 Slobozia 1 Univ. Ovidius Constanta

-82-

-

-

-

-

www.dacoromanica.ro


42 Sebis 2 Univ. Vasle Goldin Arad43 Turda 1 Univ. Babes Bolyai Cluj (cu Dej)44 Vatra Dornei 1 Univ. Iasi45 Zalau 2 Univ. Babes Bolyai Cluj

3 Univ. Tehnica Cluj1 Univ. V.Goldis Arad

Total orase 45 (3 excl. partic) 42; Excl Part: M.Ciuc, Paget, Sebis

B. Sectii externe in orase universitare1

2

Arad

Alba lulia

1

1

3

Univ. Vest TimisoaraInst. Teologic Protest. Buc. *

Univ. AISTEDA Bucuresti *

3 Brasov 2 Univ. Cresting D. Cantemir Buc. *4 Univ. Spiru Haret Buc2 Univ. Draw Lugoj *

4 Baia Mare 3 Univ. Vasile Goldin Arad *

5 Cluj Napoca - 2 Univ. Cresting D. Cantemir Cluj *6 Constanta 1 Univ. Cresting D.Cantemir

3 Univ. Spiru Haret Bucuresti7 Craiova 3 Univ. Spiru Haret Bucuresti8 Oradea 1 Univ. Babes Bolyai Cluj9 Sibiu - 1 Univ. $tiinte Agric. si Vet Cluj

10 Targu Jiu 1 Univ. Med. si Farm. Craiova11 Targu Mures 1 Univ. Babes Bolyai Cluj

7 Univ. Sapientia Cluj

-83-

--

--

www.dacoromanica.ro

illip

Yky

ioie

uv

Anexa 5

Evo lutia invatamantului superior din Romania In perioada 1999 - 2003

Nr. Forma decrt. invatamant

Nr. de instituniversitare

Localitatiavand avand

Numar defacultati

Colegii Colegiiexterne

Sec/iiexterne

superior o instit. o sec/ieexterns

CO4:h 2003 1999 2003 1999 2003 1999 2003 1999 2003 1999 2003 1999 2003 1999

1. Inv. sup de stat 56 62 22 22 42 42 351 301 109 - 19 9 59 89

2. Inv.sup.particularacreditat 25 10 3 74 1 38

3. inv.sup.particularautorizatprovizoriu 34 113 15 22 14 122 277 5 44 - 20

4. Rand 2+3 59 113 25 22 3 14 191 277 6 44 - 57

5. Rand 1+2+3 115 175 543 578 115 44 19 9 117 89

-

-

www.dacoromanica.ro


Motto: In acest timp, de Ia Venetia Ia Crimeea,murea o lume a coloniilor comerciale si aeposului eroic, a eposului oguz, a Intre-prinzatorilor chazari atestati Ia 1300, IaCetatea Alba, a lazilor din Trebizonda deunde veneau Si moastele Sf. loan cel Noude Ia Suceava, a genovezilor si a grecilor

(M.Moraru, Moartea la Tighina",revista 22", 6 iulie 1990, pag.9)

4. Istoria politica a Sudului Basarabiei in 3 hart'

In harta nr.1, se evidentiaza evolutia localitatilor romanesti dinsudul Basarabiei, Ia granita cu Bugeacul tatarasc.

Din anul 1386, Cetatea Alba se afla in stapanirea Moldovei,sub Roman I (V. Spinei, S. Papacostea).

La Cetatea Alba exista un episcopat ortodox $i unul catolic.Populatia era eterogena, dar precumpanitor romaneasca.

Cetatea Alba pasta si sub dominatia romaneasca o oarecareautonomie. Genovezii recunosteau autoritatea domnului Moldovei,asa cum recunoscusera mai Inainte pe aceea a hanului tatarasc.Genovezii exercitau Ia Cetatea Alba, ca $i Ia Chilia, un patronateconomic.

In anul 1399, Sigismund regele Ungariei, care cucerise Chilia,renunta Ia stapanirea acesteia $i 'II instaleaza din nou pe genovezi.In anul 1402, Mircea cel Batran ii izgoneste pe genovezi din Chilia,ocupa cetatea si unele teritorii Ia nordul Dunarii (Barbu T.,Campina, M.I., VII). In acelasi timp, Alexandru cel Bun, cu acordullui Mircea cel Batran, ocupa Chilia.

In anul 1456, negustorii Cetatii Albe capatau privilegiul de aface comert, in toata libertatea In intreg cuprinsul ImperiuluiOtoman privilegiu acordat ca urmare a acceptarii de catre voievo-dul Petru Aron $i boierii Tarii, ca Moldova sa plateasca primul sautribut Portii otomane (Matei D. Matei Civilizatia urbana medievalaromaneasca, Contributii, Buc., 1989, pag 111).

-85-

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI

In anul 1462, Stefan cel Mare, s-a oprit in fata cetatii Chilia,construita de ungurii lui lancu de Hunedoara, pe uscat, in fataOstrovului cu ruinele vechii Chilli genoveze (N.lorga, Istoria luiStefan cel Mare, 1966). 0 cucerete abia in anul 1465, cand iiinstaleaza pe parcalabii Isaiia i Buftea, urmati de Golan i Pwu,iar Ia 1471 de Neagu i Ivwu. In anul 1479, Stefan cel Mare con-struiete Chilia Noua, pe malul stang al bratului Chilia; constructiase realizeaza intr-o lung (22 iunie-16 iulie) cu 800 zidari i 16.000salahori (N. lorga, Istoria lui Stefan cel Mare, 1969).

Intre anii 1476 i 1479, Stefan cel Mare reface Cetatea Alba,adaugandu-i pant i pant de aparare. La Cetatea Alba au fost urma-torii parcalabi: Stanciu (1468), Zbierea i Marza fiul lui Stanciu(1469 1471), Luca i Valcu (1471-1475), Duma i Lucian Herman(1475-1480).

In anii de domnie ai lui Stefan cel Mare, Moldova nu se inveci-na cu Rusia.

Mare le cnezat at Moscovei avea in anul 1462 suprafataMoldovei i era condus de cneazul Ivan al II-lea. Acesta, datoritaaliantei cu Meng li Ghirai at Crimeii i Stefan cel Mare at Moldovei,a reuOt sa se emancipeze de sub dominatia Hoardei de Aur i saIncorporeze Ia Mare le cnezat at Moscovei teritorii intinse fara a davreo lupta. Dupa marturia baronului Herberstein (in Rerummoscovitarum comentarii Sigismundi liberi baronis Herberstein");Stefan cel Mare s-a exprimat Ca: in timp ce cuscrul sau 4i marWeteritoriul tarii, stand acasa, chefuind i dormind, el, deli lupta zi dezi, de abia 4i poate apara hotarele tarii" (Al. Boldur, Istoria luiStefan cel Mare, pag.67, nota 6 - Magnus ille Stephanus MoldaviePalatinus, crebo in conviviis ejus mentione faciens, dicerit: iliumdomi sidendo et dormindo imperiam suum augere, se vero pug-nando quotidie vix limite defendere posse").

- 86 -

-

www.dacoromanica.ro


4. 7

IiGhla4 .

64.;AV

1,1,;.,

".C...4.4 LC474:1"'N,a,;,Nod,

0-4 !*

C.roi4, Y;o;-.7

,7 1 .,.-i--,,;>. .0-iy. b.:-!-, ,-aft,... -"144.4 1:f...,'

A Co.'\..4.,,,... e°....Colo. . ur.rzi4ao'd

le.0,04,0c

' "et-:;ar t.G S9.cm41.AL.

a Crah.

11aKI.m, li0 1.4 tK-c

. 41-4-4.:, ..,' Go' 1.,..1...).41-); EM, ..-1

.

10,;.,,,,11.1{,c,,,Sr.

42,,,..,4. c,..ti,i,...t,

,..4

7

1 117:4 Vs, 4, ..wi ;sq

.4. ,4,32,7oi ., likropood^. la We. 4i:ro,Or4 i1Coe,F,;., 13..4.11 .

xr.;:1V,,' o.. ,orlo ....Jay,.1):1.... e< 0 oc r::::". .

''1 6441. l'''' c.f....4

C;p:. \. 1,,

T

. i.":°..7..; ).2.. . Croak..rd.c.. ruld 6...,..4,B,,,.. v Af4'

..1..

/ ,/(L:::::: /, Ar, ,,\ t 'I

\ --' '''' '' 1

.1.''';1.. )( ',,I,;, C. I --4.

4o,o,,f,,,L,t.4, 6ons

41

an go,1tEPi .4 a CAA,

CHILIA

Now

1.4 area

IJ e a g-y.

ioeulifit Win titeg.A.sarakei Aclacumera raroct.:Lv 7.7A1

c 4 ordx.ni .01CgtliNtafir4an'

0 Takaw ns a s crawfn,m ark's".

o'..1.6.1, it co4ors4;rtel. l000gd

Harta nr. 1

- 87 -

"Lea4

C4t-egALES

aurn,p

1,

*44*r a

() tva-lca4yr, x,_rn,

NA.a X+Ir Is A..44

J.ftft 4,

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI

In aceasta perioada, spatiul nord pontic, dincolo de Nistru pansla Nipru, era aproape pustiu, populatia sa fiind compusa in specialdin romani.

La 14 iulie 1484, Chilia pi zona din jur este ocupata de turci.Ultimii parcalabi au fost Ivapcu pi Maxim, care au murit in timpulatacului. La 5 august a fost ocupata pi Cetatea Alba. Parcalabia deCetatea Alba s-a mutat la Ciubarciu pe Nistru. Ultimii parcalabi aufost Herman pi Oana.

In 1486, sultanul retrocedeaza Moldovei toate garlele care sevarsa in Dunare, inclusiv lacurile Cahul, lalpug, Cartal pi zona adi-acenta pans Ia Oblucita, vis-a-vis de Isaccea.

Dupa 1510, Bogdan cel Chior colonizeaza masiv moldovenide-a lungul lalpugului, de Ia Greceni pans la Codrul Tigheciului (IonI. Nistor, Basarabia, pivotul politic al Moldovei medievale,Bucurepti,1944, pag.12).

In anul 1538, Tighina este transformata in raia turceasca, intimpul sultanului Selim. Totodata, Imperiul Otoman a ocupat piBugeacul. Acesta este dat in administratia hanatului Crimeei,suzeran Imperiului Otoman.

La sud de Tighina, pe Nistru, in papte sate, cu centrul inCiubarciu, s-a pastrat administratia moldoveneasca pans in anul1595, cand au fost date de domnul Moldovei, leremia Movila, hanu-lui Crimeei Gazi-Ghirai. De atunci satele se numesc sate hanepti".

Targurile pi cetatile moldovenepti din Sudul Basarabiei, inperioada 1380-1636 sunt: Cetatea Alba, Chilia, Ismail, Oblucita,Reni, Tomorova, Tintul, Frumoasa, Greceni, Tigheciul, Caupani,Tighina.

Se vede din harta nr. 1, ca. satele moldovenepti se gasesc pi Iagranita cu Bugeacul. 0 parte din ele, sub presiunea tatarilor s-audesfiintat, mutandu-se in afara limitei Bugeacului.

Din anul 1540, creptinii din raialele Ismail, Chilia, Cetatea Albapi Tighina, precum pi cei din Bugeac, au trecut, sub aspect religios

- 88 -

www.dacoromanica.ro


sub mitropolia Proilavei (Braila), (C.C. Giurescu, lstoria romanilor,Bucuresti, 1934).

Spatiul liber din harta, mijlocul Bugeacului nu este marcat culocalitati pentru Ca este ocupat cu caslele tatarilor, care nu sunt sta-bile, se muta dupa nevoile de pasunat ale vitelor. Tribul Orak Uglieste asezat pe valea Cogalnicului, iar tribul Berumehmet Ugli sauOrumbet Ugli pe valea lalpugului. Centrul lor este targul Causani,unde au si o moschee. Aici isi avea sediul si reprezentantulmoldovenilor laly AgasI.

0 alts moschee este Ia Comciac pe lalpug Ia 1,5 km nord-estde actualul oral Comrat. Ruinele moscheii mai existau in anii 1920.Si aici moldovenii ca si Ia Causani, convietuiau cu tatarii si aveaubiserica lor. Si astazi se pastreaza locul altarului Imprejmuit si cate-va cruci.

In anul 1817 Comciacul avea 64 familii de gagauzi si 16 demoldoveni. Cativa musulmani care mai ramasesera dupa 1806 audisparut in 1856 dar si populatia moldoveneasca si gagauza, dincauza unei epidemii de holera.

Localitatea Comrat apare pentru prima data pe harta lui R.Sayer in anul 1789. (A New Map of Turkey in Europe divided intoalso its Provincies with the Adjacent Countries in Europa and Asia,Imperial Academy of Sf. Petersburg 1789), aici avand sediul marza-cul (vis-a-vis de actuala Primarie a orasului).

Localitatea Corn rat s-a format dupa 1806, In perioada 1811-1818 prin unirea satelor Chiriet, Djacalin si prin mutarea unorlocuitori din Comceac, din alte parti ale Basarabiei si de pesteDunare.

In anul 1568, hanul Crimeei, Devlet Ghirai I ibn Mengli, dinordinul Sultanului turc Selim al II-lea, a stramutat 30.000 de tatarinogai in Bugeac.

Ei si-au stabilit sediul Ia 18 leghe de Cetatea Alba si ii dis-pretuiau pe tatarii din triburile Orak UgII, Orumblet Ugli.

Dimitrie Cantemir, in "Descrierea Moldovei", prezinta astfel-89-

www.dacoromanica.ro

Anatol MACR1$

situatia etnica si demografica din Basarabia de sud, In anul 1568:"Targusoarele si satele de pe malul Dunarii sunt pline de moldoveni.Tara ocupata de turci si de tatari cuprinde patru parli:

a) Bugeac, ocupat de tatari; Isi au centrul la Causani;b) Cetatea Alba, condusa de un aga de ieniceri;c) Chilia;d) Ismail, numit de moldoveni Smil, condus de un mutaveli".

In anexa 1 se arata (dupa E. Lozovan Revue des dtatsroumaines", Athene 1981) textul latin al Tratatului dintre tarul rusPetru I si Domnitorul Moldovei, Dimitrie Cantemir, din anul 1711. Deremarcat art. XI care subliniaza inviolabilitatea granitelor Moldovei(Nistrul de la Camenita, tot traseul din Bugeac, Dunarea, Valahiasi Transilvania pans la hotarul cu Polonia).

Tinutul Cahulului si al Tigheciului au Camas pe teritoriulMoldovei. La Tigheci, in anul 1570, se aminteste documentar par-calabul Toader. La gura raului lalpug se gaseste o cetate vecheTint, pe care Stefan cel Mare a inaltat-o din ruine, dar pe care turciiau distrus-o. Din daramaturile cetatii s-a construit targusorul Tabac.

Dupa 1568 tatarii nogai au fost trimisi Inapoi in Cuban.In anul 1610, tatarii nogai s-au reintors din Cuban; unul dintre

emirii cei mai remarcabili ai tribului Nogai din Mansur Cantemir isistabileste sediul la Akkerman si nu recunoaste autoritatea hanuluiCrimeei. Cantemir Mirza a condus autarhic Bugeacul timp deaproape trei decenii. El a fost prieten cu unii din domnitorii Moldoveica Stefan Tomsa, Miron Barnovski si dusman cu Mihnea Voda,Movila s.a.

In anul 1634, Djanibek, hanul Crimeei reuseste sa-i mute petatarii nogai din Bugeac in Cuban, dar, in 1637, Cantemir Mirza iireaduce. Sultanul it cheama pe Cantemir Mirza la Constantinopolsi ii tale capul.

In anul 1698, Constantin Brancoveanu ridica o biserica laIsmail (C. C. Giurescu, Istoria romanilor, Bucuresti, 1971, pag. 412).

In anul 1703, printr-un act de hotarnicie din 14 octombrie, pala-

90

-

- -

www.dacoromanica.ro


tinul polonez de Ia Bratlav, Martin Chanetovschi, spune: "inter noset Valachiam ipse Deus flumen Tyras delimitant" (intre not Polonia- pi Valachia Insupi Dumnezeu a stabilit fluviul Nistru ca hotar). (IonL Nistor, Basarabia, pivotul politic al Moldovei medievale, Bucurepti,1944).

In anul 1742, se Infiinteaza In Moldova, Ia marginea Bugeacului,tinuturile Hotarniceni, Codru (fost Tigheciu) pi Greceni.

Repedintele acestor tinuturi erau: Tg. Lapupna pentruHotarniceni, targul Tigheciu pentru Codru pi targul Greceni pentruGreceni.

In targul Greceni Ipi aveau sediul autoritatile moldovene caresupravegheau granita spre tatarii din Bugeac intocmai ca pi ser-darul pi capitanul de Codru pi parcalabul de Lapupna (harta nr. 2).

In anul 1811, se face un recensamant al moldovenilor, bulga-rilor pi gagauzilor veniti in zonele libere din Bugeac, parasite detatari pi reocupate de Moldova. Moldovenii au venit din tinuturile dincentrul pi nordul Basarabiei, precum pi din Moldova din dreaptaPrutului pi din Dobrogea. Bulgarii pi gagauzii au venit din Moldova(Hupi, Falciu), unde se colonizasera cu cateva decenii mai Inaintepi de peste Dunare. Au fost recenzate 1.400 de familii de romani pitot atatea de gagauzi pi bulgari, veniti de peste Dunare (t.Ciobanu, documentul 3146 din Arhivele statului Chipinau).

Rezultatul recensamantului arata:A. Bulgari si gagauzi veniti de peste Dunare:

a) Tinutul Tomorova (Reni):Tomorova 68 familiiCipmecioi 16 familiiOtuluichioi (Etulia) 66 familiiCaragaci 24 familiiCartal 12 familiiBolboaca 53 familiiCurci 26 familiiVulcanepti 55 familii

- 91 -

-

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI

b) Tinutul Ismail:Babe le 3 familiiCubei 73 familiiSatalac Hagi 16 familiiDolukioi 17 familii

c) Tinutul BenderEnichioi 28 familiiComrat (Comceac) 53 familiiChiriet Lunga 5 familiiDezghingea 4 familiiBesghioz 18 familiiHristan (Chirsova) 10 familiiBesalma 20 familiiCongaz 12 familiiEnichioi 28 familiiEschitroian 4 familii

d) Tinutul GreceniPelinei (Silistea) 5 familiiPelinei 12 familiiCesdamgazi 68 familiiSamailia 71 familiiCazaclia 4 familiiLucesti 33 familiiTaraclia 66 familiiCiobalaccia 12 familiiCostangalia 46 familiiTinsuliu 36 familiiTinsuliu Mare 16 familiiChiat (Cdietu) 26 familiiDocuz 25 familiiAluatu 8 familiiCiumai 75 familii

-92-

www.dacoromanica.ro


HagichioiBorceagCuicurmeziBaimacliaTartaulGhingan

e) Tinutul CodruCapacliaCiotmaSisiulSadicTaracliaEschichioiEnichioiBaimaclia

f) Tinutul HotarniceniTomaiOrac MurzaCeadirChiusuliu

g) Tinutul FalciuPeicaniPopeniTighileci

In total

23 familii29 familii22 familii15 familii

5 familii2 familii

4 familii8 familii

11 familii15 familii10 familii




1.472 familii

B. Romanii veniti de peste Dunarea) Tinutul Tomorova (Reni)


- 93 -

TomorovaAnadolFrecaleiCismecioi

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRIB

Cioronovca 13 familiiCartal Petrichi 75 familiiCartal 110 familiiEnichioi 90 familiiBarta 24 familiiImputita 7 familiiVulcanesti 7 familiiBranza 6 familiiSlobozia 11 familiiBubuiesti 61 familiiChislila 9 familiiVadul Boului 39 familiiGiurgiulesti 84 familiiMandresti 21 familii

b) Tinutul IsmailBabe le 20 familiiCorneia 47 familiiEdiburnu 8 familii

c) Tinutul GreceniCazaclia 25 familiiTartaul 7 familii

in total 1.008 familii

In Bugeac alaturi de tataria) Pe Nistru

TalmazCiubarciuRasculatiPurcaniOlanestiTudorani

b) In steps- 94 -

cca. 30 familii

www.dacoromanica.ro


ErmoliaFWelitaFrumupicaHan CaplaValea PerjeiFurmancaChitai

cca. 30 familii...

-.-I,- -...11-

'...11

totalIn 400 familii

Din enumerarea comunelor din tinuturile Tomorova, Ismail i

Bender se constata ca fats de hotarul lui Halil Papa i fata deintelegerea din 1793, Moldova a recuperat de la tatari, comuneledin teritoriul lui Halil Pala i al celor 32 ceasuri, organizand dinnou teritoriile Tomorova, Ismail i Bender, pe langa tinuturile limi-trofe existente la sfarOtul secolului al XVIII-lea: Greceni, Codru,Hotarniceni i Falciu (care se Intindeau pe ambele maluri alePrutului). Din cauza razboaielor ruso-turce, tatarii s-au retras ininteriorul Bugeacului (Al. Arbore, Influente etnografice, Cernauti,1920).

Se constata ca numarul romanilor i cel al alogenilor veniti depeste Dunare este egal. Se constata, de asemenea, ca 400 defamilii de romani se waza chiar in Bugeac, alaturi de tatari.

In anul 1812, sudul Basarabiei, °data cu intreaga Moldova din-tre Prut i Nistru, au fost ocupate de Imperiul tarist rus. Acesta aextins numele de Basarabia asupra Intregii Moldove dintre Prut i

Nistru.Populatia majoritara, moldovenii, raman pe locurile lor, dar

tatarii sunt trimipi in Crimeea iar o parte se retrag in Dobrogea. Inlocul lor, in Bugeac sunt adupi colonipti moldoveni, bulgari i

gagauzi. Coloniptii moldoveni, din centrul Basarabiei i din dreaptaPrutului organizeaza sate dintre care multe poarta numele fostelorapezari tatarapti: Sahaidac, Cenac, BWemac, Ceadar, Tomai,

-95-

;;-

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI

Abaclia, Batar, Cicur Mingir, Cimislia, Orac, Taraclia, Baccialia,Samailia, Bascalia s.a.; in Republica Moldova si Hasan-Batar,Hasan Aspaga, Erdec Burnu, Eschipolos, Carahasan, Hagi-Curdas.a.; in fostele judete romanesti Ismail si Cetatea Alba, in prezentin Ucraina (harta nr. 1).

Dupe 1812, continua popularea locurilor pustii cu moldoveni,bulgari, gagauzi, ucrainieni si nernti. Cu toate acestea, sudulBasarabiei ramane preponderent romanesc. In judetul CetateaAlba, cel mai eterogen etnic, pe primul loc sunt romanii, urmati debulgari, nernti, ucrainieni, gagauzi. In celelalte judete Ismail,Cahul, Tighina preponderenta romanilor este mult mai mare.

In anul 1814, rusii reorganizeaza impartirea administrative aBasarabiei, stabilind 9 tinuturi si anume: Hotin, Orhei, Soroca, Iasi(sau Fa testi), Bender (Tighina), Hotarniceni, Codru, Greceni,Tomorova (sau Ismail).

In anul 1817, tinutul Hotarniceni a fost inglobat in tinutul Codru,ramanand numai cu 8 tinuturi.

In anul 1818, prin reorganizare au mai Camas numai 6 tinuturi:Hotin, Iasi (Ba Ili), Chisinau, Bender (Tighina), Akkerman (CetateaAlba) pi Ismail.

In anul 1830, judetul Ismail fare orasul Ismail, care devine desubordonare guberniala, capata denumirea de Leova, institutiiletinutale mutandu-se la Leova. Carmuirea oraseneasca Ismailcuprindea orasele Ismail, Chilia, Reni, Va !coy + 15 sate din jur.

In anul 1835, se infiinteala tinutul Orhei pi Soroca, numarultinuturilor ajungand la 8.

Judetul Leova se numeste Cahul, institutiile judetului mutan-du-se in targul Frumoasa, care se transforms in orasul Cahul.

In 1843, tinuturile se denumesc judete si se organizeaza cajudete: Hotin, Soroca, Iasi, Orhei, Chisinau, Bender (Tighina),Cahul, Akkerman (Cetatea Alba) si orasul gubernial Ismail.

In anul 1856, s-au retrocedat Moldovei, conform tratatului de laParis, o parte din judetele Chisinau, Cahul si Akkerman (Cetatea Alba).

-96-

-

www.dacoromanica.ro

De la Nistru pan' la Tisa .i ceva mai departe

HAP TA6ECCAPAfiCK0f1176EPH1111 \

c(

(i i( )) , ;)ri\\-''') I lq \ C 1 r)Yr

--...-.., 0 ., ,.74 .,

, \N:., /,t ,;7:.,',,,,,N

..... . 1.54.0 geLtaIleAezut Opor

IP mil

t?.. le..4

reee wetpwlb...

!. .7:Ipt., ,On.-0110.01.4sal. 3X:. IC IIp.ILOI)

1.-vatzel WI. ...WV. IC 1..e V.!

kJauI real ai tctiu

tectAg44

OPP

.1 .1 ""\ /

-Cs; -,marrpt I

.161{V.V.7

i :"'".... 0,......j ; '

eft.di-m 7-.7,-,

_....,..-- Csi ...... ,..,,..., e .1.c.! .....q.../s/

-----'s-L,_1 .....1\ \t ...,,4 ---,?.:-...i7;,-.....A.4,2'ad s '.. " ........ V.

Ctic"7.. 1 ..N, 7

74iiiiii103:.

-'?.1 ',:-;;1--'-' AF.:-.<9.414/i .."''''':' ;'''''''''''' -1, 5.6 ,ii"' Ye, ) f ,q,...l.

, ...., '.::-. ...°T....;-.;

\r\.

etmemm...eagmr

+.74t.

Harta nr. 3

- 97 -

I

kk

)( 'ts,),,,

1,r. vt...

.r

1,7

' Is

111

11.,4

a,

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI

Moldovenii au infiintat 3 judete: Cahul, Bolgrad, Ismail (judetulIsmail cuprinde orwle Ismail, Chilia, Reni, Vakov i targurile Tuzlai Nicolaevca.

In anul 1857, partea ramasa din judetul Cahul se transforms Injudetul Comrat, dar Ia 19 august 1858 acesta se desfiinteaza, iarsatele sunt impartite intre judetul Bender (Tighina) i anume ocolulBugeacului de sus, locuit in majoritate de coloni0i bulgari 0Akkerman (Cetatea Alba) i anume ocolul Bugeacului de jos, pre-cum i coloniile germane. Judetul Comrat a fost creat pentru a preIua o parte din satele pe care ru0i nu le-au cedat, de0 erau desem-nate pe harta stability la Congresul de la Paris (Harta nr. 3). Latrasarea frontierei pe teren, ru0i au reu0t sa-0 insueasca terensuplimentar prin diferite metode. De exemplu, comuna Chirsau afost mutata de pe malul stang al lalpugului pe malul drept devenitcomuna Chirsova.

Au Camas deci 7 judete: Hotin, Soroca, la0, Orhei, Chi0nau,Bender (Tighina) i Akkerman (Cetatea Alba).

In anul 1878, judetele retrocedate Moldovei au fost reocupatede ru0, care Infiinteaza judetul Ismail.

In anul 1884, judetul la0 se va numi Balti, pentru a se uita tre-cutul.

In primii ani dupa ocuparea Basarabiei, aceasta avea un statutde autonomie. Dar in anul 1828, printr-un decret imperial se Intl-inteaza gubernia Basarabia, desfiintandu-se administratiaromaneasca, introducandu-se institutiile i sistemul fiscal ruse0i,interzicandu-se folosirea limbii moldovene0i (Istoria Moldavii,ChiOnau, 1951, pag. 397.

La ocuparea Basarabiei de catre imperiul tarist, In anul 1812,romanii constituiau 86% din totalul populatiei i anume 419.240 din482.630 locuitori. Imperiul tarist a dus o politica de rusificare fortataa populatiei din Basarabia i de dispersare a elementului romanescde Ia Gurile Duriarii si de la Marea Neagra. Aceasta politica a pro-dus schimbari fundamentale in compozitia etnografica a

-98-

www.dacoromanica.ro


Basarabiei, in special a sudului acestei provincii romanesti.Statistica anului 1897, arata Ca dintr-o populatie de 1.935.412 delocuitori, romanii erau 920.918, adica 47,58%, restul fiinducrainieni, bulgari, nemti, evrei, gagauzi, rusi s.a.

Sudul Basarabiei, devenit mozaic de popoare, ramane, totusi, untinut romanesc. Elementul romanesc ramane pe locul Intai chiar siin judetul Cetatea-Alba, cel mai eterogen din punct de vedere etnic;erau urmati de bulgari, germani si ucrainieni. In celelalte judete pre-ponderenta romanilor este absoluta.

iMPER11.11i. ,. Nsire ,,,,,.. .

,1.1i11,1il'inetai Hotin :1 A,,,,,...

t4s .

111k t;t0ii . 6-1 '.'

: 4'1 I If k '.?3:7-`,', i0

k I I l' ..:.1 , ' ...^-,,,, .

' ,. Tioatal Soroca ", . _....- ..,..... .... ,. ...' ..

Nolan 'Racal77111 5

MA 2 6Lot

FM 3 FRI 7L'''*1\ 14

Tinuoapicamt

` Nalbf

Laotian.

% Orhei

;

to

, 44A9oul:it .tutti

te.;::ItattlftlittstiTitl.,45:t

4,0n.tat is liti:Lieit 4; :liftition s.

Mtiri.,A ,

140'1i:1;3.'4M 4t ;001...juin

`Littitte,t1 Wind data gi1111,--:.,:fmt,;*titt al UM crag 44

:litItk a:N.41411J ti. it ttxtti

al;

C'orOt

fil

Harta nr. 2

-99-

PRINOP471.11 MOLDOVA

V (1774. 1812)

,

HAB.S8U.RGIC

,.

41114*Itilit.M41tR'

: '

: 1."1.'. -

1 Phew'"FV.:=5:4

tom. . ,

',TrelelPdeiieele,thler:1 r=141160.1/4111W.:1

Leniitzhl tent:he ;NItelelc3101 reel tiecel.(01%.

.1.1etttib: Ik.O1

tuerivvigiti:rilverit411':Ig7e clui:)!0) s-

skalitarrA erereer

7;7:

-911n.

. LOM

4.

:

* ' '. .

. . . . . ..ee

0'. . .

. .

e. .

4,0

11:

re.11101.114.1

';- 'Titi.itotiir**.sck.

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI

Anexa 1

NOS PETRUS PRIMUS DIVINA / Favente Clementia Csar etAutocrator/totius Rossiae &c, &c, &c. Universis/quorum interestnotum facimus; Quandoquidem/Turcarum Sultanus, oblivionipromissione sua tra/dita, iureque iurando confirmata triginta anno-rum/pacis pacta, quae ab eodem praeterito 1710 anno;No/biscu(m) renovaverat, suoque Dyplomate cu(m) iureiura(n)/doconfirmaverat, ruperit, sineque ulla illata ipsi/ex parte N(ost)racausa contra pacis clausulam legato/N(ostr)o barbarice insultansac spoliens duriori carce/ri includi eu(m) demandaverit, ac perirruptionem/Chani Crimensis, associatis Crimensi Nohaiensi/acBogiakiensi Ordis in ditiones n(ost)ras, bellum/iam actu contra Nospromulgaverit; Idcirco in/opem invocato Supremo Numine, nec nonfreti/Armorum N(ost)rorum AEquitati contra eundem aequali/terdeclaravimus bellum, exercitibusque rdostris/in Turcarum ditiones,sub proprio personae/Nostrae ductu inpredi demandavimus, sper-antes/quod Altissimus contra hunc fidefragum com(m)un(em)/haudsolu(m)modo Nostrum, verum totiusque Ch(ri) /stianitatis hostemvictoriam Nobis elargiet /malitiosaque praemeditata contrs Noseius/perniciosa voluntate, non modo liberaveri(t)/sed ChristianisNostris Armis, alias quoque/multas sub barbarico eiusdem iugogeme/scentes Christianas gentes liberari dignatus/fuerit; Qua in reuti Christianus et Orth(o)/doxus Monarcha, nec propriae, pro glo-ria/Divini Nominis, sanitati parcendo, hunc/laborem subireresolvimus; Cum autem/hancappropinquationem exercituumN(os)trorum/Serenissimus Dominus Princeps Moldaviae/Deme-trius Cantemir, qua Orthodoxus Christ(ia)/nus ac pro lesu Christoin hacce eiusdem/Salvatoris Nostri vocatione, pugnator, adverterit,pro eliberandisque inclyta sub (di)rectione ipsius existenteMoldavica Gente/atque caeteris Christianorum Nationibus s(ub)Barbarorum iugo gemescentibus, nec vitam/ac fortunam suam sac-

- 100 -

www.dacoromanica.ro


rificare parcendo eundem Nobis /cum subire laborem, boni con-sulerit uti quibus scri/ptotenus quoque propensionem suamdeclaraverit et/hancce ob rationem eu(m) omni Provincia ac GenteMoldavica subN(os)tra Csareae Majestatis protectione; foredesiderando; Ideoque hocce Christiano Ipsius/affectu consideratoeundem Principem sub protectio/nem N(os)tram clementissimeacceptamus; et ad proposita ab eodem infrascripta forma conde-scendimus puncta. Imu(m): Praefatus Serenissimus/MoldaviaePrinceps cu(m) omnibus Magnatibus Nobili/bus, ac cuiuscu(m)questatus inclytae Moldavicae Gentis/iacolis; Omnibusque dictaeProvinciae Civitatibus/ac Locis ex nunc sub N(ost)trae CsareaeMajestatis,/uti fideles decet subditos protectione perpetuo/manere:acceptoque hocce Nostro Dyplomate, /Nobis Magno Domino inprimis secrete ius iurandum praestare; Quoad pro maiori fide/scrip-totenus conceptum, propriaque manu subscri/ptum ac principalisigillo muaitum cu(m) paribus/hisce punctis, propria quoque manusubscripta ad Nostram Csaream Majestatem per fidelem/fidamquepersonam quoantocujus wd minimum vero/circa ultimas dies men-sis Maij, expedire/tenetur; Quod a Nobis ante ingressum exer/citu-urn N(os)trorum in Moldaviam, secretissime/conservabitur; Adinterim vero Nobis Magno/Domino N(os)trae Csareae Majestatiomnimodum/possibile fideleque in correspondentijs aeque ac/incaeteris, quantum poterit, clam praestare/servitium. Ilum: cum,vero capitalis Nostra /Militia in Moldaviam ingrediatur turnSerenis(si)/mus Princeps palam uti Noster Subditus Princeps/sedeclarabit, segue cum omni propria Militia/exercitui N(os)tro incor-porabit; Pro qua ipsius Iviiii/tia tunc ex Thesauro Nostro pecuniari-urn subsid(i)/um praestare pollicemur et una cu(m)Exercitibus/N(os)tris ad mandata N(os)tra contra Divinac Crucishostem/Colligatos et Adhacrentcs ipsius, in quantum Om(ni)/potens DEUS opem concesscrit operaturus; nec non omnigcnisconsilijs pro sua experien/tia iuxta illorum locorum progressus

- 101 -

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRl

Nobis fa/vere; sub N(os)tra quoque protectione et obsequio/-Nostrae Csareae Majestatis, haeredu(m)que Nostro/rum Ipseaeque ac haeres eiusdem perpetuo/manere. III(u)m: Viceversa NosMagnus/Dominus Nostra

Csarea Majestas pro se haercdibus quc/Nostris Rossiaci Throni;Nec ex Valachia nec/alia externa familia Principem Moldaviaecreare, Nos/nulla potestate uti posse pollicemur. Quinimo/prohacce contestata erga Nos fidelitate Sereni/ssimi Principis DemetrijCantemirij, ipsu(m)met/et ex prosapia eiusdem masculi sexushaere/des penes hoc regimen ac Principatum Molda/viae immorta-biliter cum titulo Principis manu/tenere promittimus, hocsolu(m)modo excepto, nisi quis eorum fidem SanctaeOrientalis/Ecclesiae mutaverit; vel a fidelitate N(os)trae/CsareaeMajestatis defecerit.1111u(m):Veru(m)tamen/si cui praefatis Nefandis[Quod DEUS avertat] /ad N(os)trae Csareae Majestatis mandatum,depositio,/aut iuxta Sanctae Ecclesiae Patrum decreta,/iuraquePolitica quaecu(m)que animadversio accidat/Tunc filius eius, sitamen probae fidelitatis/repertus fuerit, succedere debeat; Sivero/dubiae; ex eadem Cantemiriana prosapia/alter probus fideliset macu;ae expers/in eiusdem Principatus dignitate succedat: /necnec ullo modo Principatits dignitatem usque ad consu /mmationemeoru(m)dem prosapiae in alia(m) trans/ire, i(m)mo etiam et in uteroexistentem infan/tem sub directione Nationalium Rectorum/adN(ost)rum Csareae Majestatis consensum Electo/rum expectari,donec Principatus haeres/nascatur. Vum: Si Principatus Molda-viae/cuidam Principum antecessorum a Nobis/vel promissus fuerit;promissio illa/irrita sit. VI(u)m: luxta Veterem Molda/vorumConsuetudinem omnis Gubernandi pot(e)/stas penes Principemfutura sit. VIIum: /Princeps in omnes singulosque Moldavi-ae/Boiaros secundum Veterem Consuetudinem/absque ulla inno-vatione Legum eoru(m)exerceat()N111u(m): Princeps iuxta MoremAntiquum/omnibus Moldaviae Urbibus ut proprijs posse/ssionibus



dominari poterit (.) Ex ornnium proventuum huius Principatus, nul-lam dimi/nutionem aut detractationem patiatur. IX(um):/Optimateset universi Principatus Moldaviae/subditi nulla excusationis prae-textu interp(o)/sito mandato Principis obedire teneantur [utolim/semper solitum fuit] praeter exceptionem/in tertio punctoexpressam, in quali occasio /ne dicto Principi obedire non teneb-untur. /X(um): Omnis facultas iurisdicendi et iudicandi/penesPrincipem maneat, sineque principali/Dyplomate nihil con-firmabitur; aut a Sua/Csarea Majestate delebitur. XI(u)m:Principatus Moldaviae ditiones secundum Veterem Molda/viaedeterminationem luri Principis suberunt, /quae circu(m)scribitur Istro fluvio, Camenico Ben / der, tot Bugiakiensi trac-tu, Danubio, Vala/chiae et Transylvanie limitibus etPolonicis/confinijs, secundum factam cum illis limita/tionem.

XII(um): Principatus Moldaviae forta/litia et civitates, et quae-cu(m)que alia sint muni/tione cincta loca Principis praesidio,aut/Pnrincipis consensu Nostra Csarea Majestate/pro necessitateconservari; praesididque muni/tae esse debeant. X111u(m):Siquando inter/Csaream N(ost)ram Majestatem et Turcarum Sulta/num pax componi potuerit; Principatus Molda/viae patrocinio acprotectione Nostrae Csareae Majesta/tis nu(m)quam destituetur;immo, potius ioter/principalia moldavica pacta expectendum,/utMoldaviae Principatus ad Nostram Csaream/Majestatemadhaerere debeat. X1111u(m): Si hostis [quod Omnipotens DEUSavertat]/convaluerit, et Moldaviae Principatus paga/nae subiectioniremanserit. Tunc Serenicsi/mus Princeps in tali occasione habetcon/sensum N(os)trum respectu refugij in Nostrum/Imperium; turnvero ex N(os)tro Csareae Majesta/tis Thesauro singulis annis totexpensaru(m) /habebit, quantum Principi sufficere poterit. /Similiteret successores eius N(os)trae Csareae/M(ajes)tatis largitione inaeterno minime priva/buntur. XVu(m): rossessionibus et pala/tijsquos Constantinopoli habet Princeps;/N(os)trae Csareae

- 103 -

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI

Majestatis gratis ibi derelin/quit, ijsdem aquales et correspon-dentes a/N(os)ra Majestate Moscoviae donabu(n)tur./XVIu(m) Noset Nostrae Csareae Majestatis/haeredes stuccessores, haec pactasancte conser/vaturos et inviolabiliterque comprobaturos,/et inaevternum manutepturos deberi obligamus. /XVIlu(m): PraesensDyploma et puncta energiam/et vigorem suum tunc habitura sintcum iuxta/expressionem in illis Screnissimus Princeps/DemetriusCantimir (sic!), Nobis uti praememoratu(m) est, coram SanctissimaTrinitate ius jurandum/ratione fidelitatis et quod mandatis N(os)trisperpe/tuo obediturus, fidelia atqud sincera servitia/exhibiturus;praestiterit. Idemque jus jurandum/et puncta manu propria sub-scripta ad Nostram/Csaream Majestatem transmiserit iuxtqueiiia/immutabiliter adimpler. Post ingressum vero/exercituumN(os)trorum, et omnes Magnates, Nobi/lesque. Militiam, totumquepopulum Moldaviae/iure jurando. In fidelitate obstringere,N(os)tris/exercitibus incorporari, curaverit. Quapropter/viceversaNos Magnus Dominus Nostra Csa/rea Majestas praefatum cumtoto populo Moldaviae ab universis inimicis protegere,nu(m)qua(m)que/destituere poilicemur. Pro quibus confirmandis/datum est hoc Nostrum Imperatorium/Dyploma manu Nostra sub-scriptum,/sigilloque Nostro Imperial's munitum./Dat: LucceriaeAprilis 13 d. Anno millesimo septengentesimo undeci/mo.

PETRUSComes Golovkin



5. Prezentarea unor personalitati din SudulBasarabiei, care au trait sau traiesc in afara

hotarelor Basarabiei.(Capitol revizuit si adaugit din Escale in spatiu si timp"

A. Macris, Bucuresti, 2003, Editura Agerpress Typo)

- Din punct de vedere geografic sudul Basarabiei difera derestul acestei provincii. Sudul Basarabiei este un interfluviu bineconturat, este Mesopotamia Romaniei, este Atekuzu, este pose-siunea primilor Basarabi, este tinutul "partilor tataresti", alcatuit pre-dominant din steps si numai o portiune, pe partea stanga a PrutuluiInferior, un sir de dealuri, iar totul are la baza Dunarea si litoralulMarii Negre, este un tinut aparte, cu specificitatea sa.

Din punct de vedere istoric, a avut o soarta diferita de restulBasarabiei pans la 1812. Incepand cu anul 1484, au avut locrasluiri ale acestui teritoriu din trupul Moldovei. In anul 1484 turciiau ocupat cu forta Chilia si Cetatea Alba cu raialele (hinterlan-durile) respective; in 1528, au ocupat cetatea Tighina (Benderulturcesc) cu raiaua respective; In 1672, pe vremea Ducai-Vodastapanirea turceasca s-a intins pans la Valul superior al lui Traian,asa numita Vatra lui Halil Pasa" sau teritoriul "celor 32 de ceasuriin lungime si 2 in latime".

Prin sudul Basarabiei s-au scurs toti migratorii, care nu-sigaseau rostul in tarile de provenienta; unii au plecat mai departe,altii au ramas si au fost asimilati cu bastinasii (bastarnii, antii,cumanii s.a.) Ultimii veniti sunt ru0.

-105-

www.dacoromanica.ro

Anatol MA-CRI

In ceea ce ii priveate pe evrei, aceatia au plecat In Israel, ducdorul Romaniei ai au ziare ai reviste In limba romans.

Infra anii 1856 ai 1879, o parte a sudului Basarabiei (Cahul,Bo !grad, Ismail), a apartinut Romaniei. In scurt timp s-au deschisacoli, inclusiv ?coala normala la Ismail al primul liceu bulgar dinpeninsula balcanica, Ia Bolgrad.

Un al treilea motiv: sudul Basarabiei are o populatie rara aimozaicata etnic. Mijlocul ai nordul Basarabiei este foarte denspopulat ai populatia este alcatuita din romani in proportie de peste90%. Din aceasta zona a plecat majoritatea basarabenilor caretraiesc sau au trait In afara hotarelor Basarabiei. De aici a plecatB.P. Haadeu, M. Kogalniceanu, Alecu Russo, Constantin Stere,Ion Inculet, Pan Halippa, Ion Buzdugan, Vasile Harea, Iuliu Friptu,Maria Cebotar solista la Opera le din Berlin al Viena -, PaulGoma, Eugen Coaeriu, Eugen Lozovan, V. Rusu, aeful Catedreide Romanistica Ia Universitatea din Aix-en-Provence, Ion Inculetjr., membru de onoare al Academiei Romane, Sergiu Grossu,Nicolae Lupan, fondatorul Asociatiei Pro Basarabia ai Bucovina,Vlad Bejan, editorul revistei Ginta latina", poetul AdrianPaunescu, Nicolae Neaga, profesor universitar - laai, actoriiArcadie Donos, Co lea Rautu, lurie Dade, Stela Popescu, TamaraBuciuceanu ai mitropolitii Antonie Plamadeala (Sibiu) ai NestorVornicescu (Craiova) ai multi altii. Tot din ceasta zona sunt stra-moaii lui Gala Galaction, Alexandru Philippide, Doina Uricariu,Constanta Buzea, Georgeta Penelea, Magda Isanos (mama eiera sora Elenei Alista), Pastorel al lone! Teodoreanu (mama lorera fiica lui Musicescu).

Ultimul motiv, pentru care m-am oprit Ia personalitatile dinsudul Basarabiei este faptul ca sunt fiu al sudului Basarabiei aicunosc mai mutt despre personalitatile acestui tinut. Pentru oscurta prezentare a sudului Basarabiei vom cita din Gh. Bezviconi(Profiluri de ieri 0 de azi, 1992, Chiainau):

-106-

-

www.dacoromanica.ro


"Din vremurile cele mai vechi, Bugeacul a fost descris denumerosi calatori, care au trecut prin poarta aceasta spre stepeledin Rasarit. Dar si in poezie, trei genii ale romantismului strain:Byron, Punkin si Misckiewicz. 0 admirabila antologie a poeziei dinBugeac a publicat-o capitanul Dragomir Petrescu, un inimos cartu-rar scriitor de pe malul lalpugului. Stepele Bugeacului, astazi suntcantate de visatorul Vladimir Cavarnali. Un aspect ciudat II prezin-ta populatia Bugeacului. Elementul vechi romanesc formeaza otemelie solids, dar e Incadrat in zeci de formatiuni noi. In decursulistoriei spre norocul elementului de basting, populatia pestrita"Americanii basarabeni" isi gasea o limba comuna in limbaromaneasca, iar baza ei o formau romanii.

Colonistii germani au venit in Bugeac, mai ales intre anii 1814-1818, parasindu-I in numar de peste o suta de mii Ia 1941. Eireprezentau elementul cel mai cult al agricultorilor basarabeni.Francezii din Elvetia au fost Intemeietorii viticulturii de Saba.Bulgarii, ucrainenii, gagauzii si multi altii completeaza populatiaBugeacului. Primii gagauzi si bulgari au fost adusi din Cadrilater,incepand cu anul 1770, de catre boierul lordache Bals pe mosiilesale de langa Leova.

Vechea biserica din Chilia, zidita de Stefan cel Mare si recladitade Vasile Lupu, sau mormantul medelnicerului Grigore Clucerescu,Ingropat in 1811, in biserica Adormirii Maicii Domnului din Ismail,refacuta dintr-o geamie turceasca, cate imagini ridica ele inamintirea noastra! Fie chiar acei mosieri din Bugeac, pe care iicunoastem Ia Inceputul secolului XIX: spatarul lancu Sturdza IaLeova, Baimaclia, Taraclia, Tiganca; comisul lancu Bals Ia Frumoa-sa, Pelinei, Greceni; stolnicul Matei Rascanu Ia Larga; fratii spatariPanait si Petrache Cazimir la Tartaul, Negri lesti, Gotesti Toponimieromaneasca...

- 107 -

-

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI

Personalitati

Numarul personalitatilor din sudul Basarabiei, care au trait sautraiesc in afara hotarelor Basarabiei este mare. Sunt zeci deingineri, medici, profesori, jurist', preoti, invatatori care fac parte dincei 200.000 de refugiati din anul 1940 si 1 milion din anul 1944. Nevom opri Ia cativa care au facut ceva mai deosebit sau in plus inprofesia lor sau in viata culturala si socials. Prezentarea nu esteexhaustive, am prezentat pe cei pentru care am gasit surse deinformatii sau pe care mai bine sau mai putin ii cunosc. Vom incepecu prezentarea personalitatilor cu notorietate in randul publiculuiromanesc.

Enumeram: Maresalul Alexandru Averescu, erou national -Prim Ministru, nascut in comuna Babe le, judetul Ismail; ElenaAlistar, medic - personalitate eminenta In cultura romaneasca, s-anascut, in anul 1873, in comuna Vaisal, judetul Ismail; scoala pri-mary in comuna Congaz, judetul Cahul, ?coala Eparhiala IaChisinau, Facultatea de Medicine la Iasi; Gavril Musicescu, dirijorde cor, profesor si compozitor, nascut Ia Ismail in 1847, decedat in1903. Profesor de Armonie, apoi Director al Conservatorului dinIasi, membru al Ateneului Roman din Bucuresti; Eugen Badarau,nascut Ia 17 octombrie 1887, in orasul Ismail, savant, doctorfizician, magistru, profesor universitar Ia Cernauti si Bucuresti,deputat in Parlamentul Romaniei din 1920; loan Livescu, nascut Ia1873, in Ismail, valoros actor, regizor si profesor de arta dramatics,decorat in 1955; General Ion Rascanu, nascut in 1874 Ia Cahul, a



venit in 1918 in Basarabia in fruntea Diviziei I Vanatori; GeneralArtur Vaitoianu, nascut in 1869 la Ismail, general de divizie, coman-dant al garnizoanei Chisinau; Stefan Ciobanu, nascut la Talmaz,jud Tighina, in anul 1883, profesor universitar la Universitatea dinBucuresti, academician, om politic, care a votat in 1940 in Consiliulde Coroana, impotriva cedarii Basarabiei; Alexandru Barladeanu,nascut in anul 1911, in orasul Comrat, vicepresedintele guvernuluiroman (1956-1965), presedintele Senatului Romaniei (1990-1992);Mihail Guboglu, nascut in 1911 in orasul Ceadar Lunga, profesoruniversitar de istorie la Universitatea din Bucuresti, visiting profesorla Sorbona, reputat turcolog; Dumitru Topciu, nascut in comunaTomai, Cahul, deputat in Parlamentul Romaniei, in mai multe legis-laturi, in perioada 1918-1940; Vladimir Topciu, nascut in comunaTomai-Cahul, membru al Academiei de Stiinte Medicale dinRomania, profesor la Facultatea de Medicina din Timisoara, direc-tor al lnstitutului de Igiena din Timisoara; Gleb Draw, nascut incomuna Tatar Copceac Cahul, in anul 1920, dr. ing., profesor uni-versitar, membru corespondent al Academiei Romane; VasileTepordei, preot, profesor, scriitor, nascut in Carpesti-Cahul, inanul 1908. A scris "Amintiri din Gulag", "Dor de Basarabia";Alexandru $iperco, nascut in anul 1920, in comuna Tatar Bunar,a fost reprezentantul Romaniei in Comitetul Olimpic International,a scris volume de nuvele si reportaje; Elena Ciornei, mezzosoprana de talie internationals, nascuta in anul 1924, in comunaBairamcea, judetul Cetatea Alba; Leonid Dimov, nascut in anul1926, in orasul Ismail, poet important in literatura romans, facandparte din grupul oniricilor; Eugen Caraghiaur, nascut in Comrat, inanul 1923, scriitor de limba romans in Canada, bussinesman, lup-tator pentru apropierea gagauzilor de cultura si viata romaneasca;Nicolae Ciachir, nascut in comuna Vaisal, judetul Ismail, in anul 1928,doctor in istorie, profesor la Universitatea din Bucuresti, cunoscutbalcalonog; Andrei Ciurunga (Robert Cahuleanu), nascut in anul

- 109 -

-

www.dacoromanica.ro

Anatol 114A-CRI

1920 in Cahul, remarcabil poet, traiete in Bucure0 (ultimul volumLacrimi pentru Basarabia", editura Ulisse, 2001, 72 pagini); SergiuSarchizov, nascut in comuna Tarutino, judet Cetatea Alba, in anul1924, liceul I-a urmat Ia Ismail, iar Conservatorul de Muzica inBucure0. Dirijor si compozitor de ode, imnuri, opera, Membru alUniunii Muzicienilor romani; Elena Siupiur, nascuta in anul 1940,in comuna Caracurt, judet Ismail, filolog, doctor Ia Institutul deLitere al Academiei Bulgare de $tiinte, cercetatoare Ia Institutul destudii sud-est europene, scriitoare; Vladimir Cavarnali, nascut inBolgrad in anul 1910, editeaza cloud volume de poezii premiate deRevista Fundatiei Regale, dupa 1944, in Bucure0 este redactor Iamai multe periodice; Anatol Maoris, nascut in comuna Bealma,judetul Cahul, in anul 1924, doctor inginer, doctor in management,fost profesor universitar asociat, autor de tratate, decorat cu Ordi-nul Meritul Stiintific cu ocazia Centenarului Academiei Romane, sicu Steaua de our iugoslava, pentru contributia Ia realizarea Portilorde Fier I, in prezent Secretar General al Asociatiei de IstorieComparativa a Institutiilor i Dreptului (AICID), publicist (istorie,note de calatorii, eseuri); loan Chiper, nascut in Cahul, in anul1936, doctor in istorie, sef al Sectorului de Istorie universals i isto-ria relatiilor internationale Ia Institutul "Nicolae lorga", profesor laUniversitatea cresting "Dimitrie Cantemir"; Paul Petrescu, nascut inanul 1921, Ia Cetatea Alba, a urmat Facultatile de Litere si de Dreptin Bucure0, etnolog, publicist, membru de onoare al AcademieiRomane, a fost cercetator, Ia Muzeul Satului, Ia Institutul de Arta alAcademiei si Ia Institutul de Etnologie, din 1990 este stabilit in SUA.Publicatii in domeniul artelor i arhitecturii populare; VeaceslavHarnaj, nascut in 1917, in comuna Baimaclia, judejul Tighina, pro-fesor universitar, fost rector, membru al Comisiei Guvernamentalede Hidroamelioratii. Fondator al Asociatiei Crescatorilor de Albinedin Romania, afiliata Ia APIMONDIA, al carei preedinte a fost timpde 25 de ani, facand cunoscut numele Romaniei in toata lumea, a

-110-

www.dacoromanica.ro


fost fondatorul Institutului de Cercetari Apicole, al Editurii $iTipografiei Asociatiei; Alexandru Lungu, poet, pictor, medic, s-anascut Ia 13 aprilie 1924, Ia Cetatea Alba, a absolvit liceul dinBuzau in 1942, iar in 1949 a absolvit Facultatea de Medicine dinBucuresti si a devenit sef de sector Ia Institutul de Endocrinologieal Academiei Romane. In 1973 a emigrat in Germania, impreunacu Ion Caraion au editat, Ia Bacau, revista Zarathustra. In 1946publics volumul de versuri "Ora 25", apoi "Dresoarea de fluturi"(1968), Timpul oglinzilor (1968) si Poeme in 1971, in Germania, apublicat mai multe plachete de poezii, Ia Bonn, impreuna cu sotiasa, scoate Colectia Semne" si revista ARGO; Emil Brumaru, nas-cut Ia Bahmutea, judetul Tighina, in 9 ianuarie 1939, este un poetpereche cu Leonid Dimov, cu care formeaza un tandembasarabean "onirist"; in 1970, publics versuri, poezia sa pune invaloare o acuitate senzoriala iesita din comun, cu inventivitatefonetica; Lucian Pintilie, regizor si scenarist celebru, s-a nascut inanul 1933, in comuna Tarutino din judetul Cetatea Alba. Este unprofesionist de geniu, recunoscut international si rasplatit cu premiiIa Mar del Plata $i Acapulco, Cannes si Venetia. Este in plina activitate.

Enumerarea nu este exhaustive. In cele ce urmeaza vomprezenta portretele unor personalitati din aceeasi categorie, darmai putin cunoscute publicului larg. Nici numarul acestor portretenu este exhaustiv. Mai suet destui altii, dar am schitat aceleportrete la care am gasit surse de informalii, incepand cu cei pecare ii cunosc mai bine sau mai putin.

www.dacoromanica.ro

Anatol MACR1$

Scriitori(poeti, prozatori, epigramisti, dramaturgi, publicisti)

Sorana Gurian - scriitoare bilingva romans ei franceza.Sorana Gurian s-a nascut In orapul Comrat, judetul Tighina, in

anul 1913. Este fiica doctorului Gurian, directorul Spitalului orapa-nesc Comrat pi profesor de anatomie Ia Liceul Dimitrie Cantemir"din Comrat. Scoala primary pi cloud clase de Iiceu Ie -a facut IaComrat. In anul 1925 familia Gurian s-a mutat Ia Balti, unde SoranaGurian a urmat restul claselor de liceu. Urmeaza Facultatea deLitere a Universitatii din lapi. Scrie in revistele culturale ale vremii.In anul 1939 face o calatorie Ia Paris. In anul 1945 editeaza roma-nul "Zilele nu se intorc niciodata", un mare succes de librarie. Inarticolele de critics pi istorie literara Sorana Gurian este mentio-nata alaturi de Pavel Chihaia, Dinu Pillat, Mihail Vilara, AlexandruVona, Oscar Lemnaru pi Petre Dimitriu. Cenaclul "Sburatorul",Inchis dupa moartea Iui Eugen Lovinescu, se redeschide Ia 2 mai1946. La pedinta preliminary din 21 februarie 1946 participa piSorana Gurian. Monica Lovinescu noteaza: "Duminica, pedinta deconstituire. Buns surpriza cu Sorana Gurian, un om cu care to potiintelege". Sorana Gurian, impreuna cu Pavel Chihaia, Ion Caraion,Geo Dumitrescu participa la cercuri literare din Bucurepti (Ia facul-tatea de medicina).

In 1946, publics volumul de nuvele intamplari dintre amurg pinoapte".

In 1948, pleaca in exil Ia Paris. Aici continua sa se intalneascacu Monica Lovinescu. In 1950 publics "Les mailles du filet. Journal

-112-

www.dacoromanica.ro


de Roumanie", editura Calman Levy, 1950. "Ochiurile retelei" esteo carte de marturii, despre faptele traite (1947-1949). Unii criticiliterari o considers cea mai reusita carte a Soranei Gurian, fiind siun document despre o epoca a istoriei noastre Inca invaluita inceata (Gab. Dimisianu, Rom. Literara, 34, sept. 2002).

In 1956, apar primele semne ale maladiei canceroase. Incartea sa "Recit d'un combat" (Paris 1950) descrie lupta sa cu can-cerul. Monica Lovinescu, in cartea "La apa Vavilonului" (EdituraHumanitas, Buc. 1990) evoca aspecte din viata Soranei.

Era foarte ospitaliera "in camaruta sa de Ia hotel se regaseausotii Eliade, Eugene lonesco cu sotia, Monica Lovinescu, Virgillerunca. Sorana stia sa-i hraneasca pe toti si inspira multaincredere".

Moare in 1956, inmormantata in rit catolic, condusa de prie-tenii mai sus amintiti si de Clara Malraux.

Nicolae Spataru - Inginerul scriitor.Nicolae Spataru s-a nascut in comuna Toceni din judetul Cahul

in anul 1898. A urmat Politehnica din Bucuresti. A fost directorulfabricii de tutun din Chisinau pans Ia 1940, apoi director at fabriciide tutun din Belvedere - Bucuresti, apoi la Ministerul Industrie'Alimentare. S-a pensionat in anul 1956. A scris romanele: Dar aniitrec" (1931), In drumul nostru" (1933), Inapoi" (1935) Ia Chisinau,apoi in Bucuresti in 1956, urmatoarele carp aflate in manuscris laBiblioteca Academiei Romane: Valul lui Zaharia", Furtuna locala"(teatru), nuvele, schite, eseuri, precum si o versiune noua a roman-ului Dar anii trec". A decedat in 1986. Fiul sau, Arcade Spataru,nascut in Chisinau, cu studii in Bucuresti, dr. ing., stabilit inGermania, este un scriitor talentat.

Alfred Basarab Tiberianu (T. Domusciev)S-a nascut in comuna Traian, din judetul Cahul, in anul 1909.

In 1940, s-a refugiat in orasul Braila, unde a fost muzeograf Ia

- 113 -

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI

Muzeul de Istorie si Etnografie din Braila. A facut parte dinCenaclul literar "Panait !strati", a publicat volume de poezii.

lacob SlavovS-a nascut in orasul Bolgrad, in 1911. Si-a facut studiile la Iasi,

a fost unul din redactorii revistei literare "Bugeacul" din orasulBolgrad, alaturi de Vladimir Cavarnali si Andrei Ciurunga (RobertCahuleanu). Dupa 1940 s-a refugiat in orasul Tulcea. Aici a fostmembru activ al Cenaclului "Panait Istrati". A publicat volumul "Inbratele Deltei".

Ecaterina Caitas - o strajera.S-a nascut in comuna Capaclia, din judetul Cahul, in anul

1898. Este licentiata a Facultatii de Litere si Filosofie a Universitatiidin Bucuresti. A fost Directoare a Liceului de fete din Tighina apoiDirectoare de studii Ia Centrul de initiere strajereasca de Ia Breazasi la Falanga a strajerilor din Romania. A fost decorata cu MeritulCultural; a publicat in reviste articole si poezii.

Victor Macarevici - un talentat epigramistVictor Macarevici s-a nascut in comuna Chirutnea (Corten) din

judetul Cahul, Ia 29 noiembrie 1924. A urmat Seminarul Teo logic laIsmail, Chisinau si Bucuresti. Are studii universitare in Teologie,Istorie si Conservatorul de Muzica, toate in Bucuresti. A fost profe-sor de Muzica la Scoala Centrals de Fete, una dintre cele mai pres-tigioase scoli secundare din Bucuresti. A organizat coruri siorchestre de mandoline in Bucuresti.

A colaborat in numeroase reviste literare si este cuprins in 12culegeri si antologii de epigrame. A publicat:

Epigrame cu cantec, Bucuresti, 1983;Prefer surasul, epigrame, madrigaluri, rondeluri, sonete, Bu-

cure0, 1999;

- 114 -

www.dacoromanica.ro


Arc peste timp, Bucuresti, 2001. In acest volum descrie piecarea precipitate din Chisinau, in martie 1944; subliniaza organi-zarea exemplars a refugiului de catre autoritatile romanesti, parinti,copii si prieteni gasindu-se cu ajutorul evidentelor oficialitatilor;urmeaza un grupaj de instantanee, denumite "poze la minut", inspecial din epoca studentiei, fiecare instantaneu avand "clou -uI"sau. Urmeaza un numar de 15 epigrame, genul literar preferat alautorului.

In monografia "colii centrale de fete", Victor Macarevici pre-zinta compozitii dedicate scolii de marii compozitori: Dumitru G.Kiriak, loan D. Chirescu si A. Flechtenmacher.

Victor Macarevici este membru al Societatii de Istorie Compa-rative a Institutiilor si Dreptului. In cadrul Asociatiei participa la dez-bateri, manifestand o gandire clara, originals, strabatuta de dorulde Basarabia si de nedreptatea 'storied abatuta asupra acestuivechi pamant romanesc.

Victor Macarevici mai este membru al cenaclului de epigramisti"Cincinat Pavelescu". Criticul literar Gheorghe Penciu, referindu-sela epigramele pi rondelurile sale scrie: "ele atesta prin vocatie sifinete preocuparile eruditului profesor de muzica Victor Macare-vici". In prezentarea volumului "Arc peste timp", acelasi critic scrie:"tineretul cititor va descoperi in paginile cartii toate lacrimile Basa-rabiei Inca neplanse. Autorul dovedeste prin cartea sa ca din adan-cul lacurilor fare fund cresc nuferi".

In anul 2002, publica volumul Cele mai frumoase epigrame", oselectie Intocmita cu migala si ingeniozitate. Mai publics Aspectesociale in epigrame si cugetarea romaneasca" si Dinco lo de unsuits". In anul 2004, publica "Pe urmele unui suras". Este prietencu presedintele Uniunii epigramistilor din Romania, George Corbu,cunoscut om de culture.

Ion BuzduganIon Buzdugan s-a nascut la 9 martie 1880, in comuna

Branzenii vechi, judetul Cahul. A scris: Cantece din Basarabia",

- 115 -

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI

Chipinau, 1921; Miresme de steps ", Bucurepti, 1922; Tara mea",Craiova, 1928; Pastori in timpuri", Bucurepti, 1927. A decedat In1967 In Bucurepti.

Alexandru CalaisAlexandru Calais s-a nascut In 1928, Ia Ismail. In 1990, scrie

romanul Corabia nevazuta". In 1979, is premiul Uniunii Scriitorilordin Romania (USR) pentru traduceri din limba ruse (Be lai, Bulgakov,?upkin etc.).

Vita lie Tulnic - poetul pelerinVita lie Tulnic (Manolescu), s-a nascut la 9 martie 1931, in

comuna Enichioi - Ismail. In 1940 pleaca Impreuna cu parintii IaBucurepti. Aici terming liceul, Institutul de literatura, este repartizatIa Radio pi pregatea primul volum de poezii. Eliminat de Ia Radio inscut timp dupe repartizare, ca fiu de preot, parasepte tam in 1952pi se stabilepte Ia Chipinau. Aid Ipi publics volumele de versuriTrezirea viorilor", Drum deschis, dor de cuvinte", Cu lori pi anotim-purl". A fost redactor la gazeta Tinerimea Moldover. Nu s-a adap-tat pi moare in decembrie 1973, deplans de colegii sai, care auapreciat suflul nou adus In poezie, In literatura romans aBasarabiei anilor '60.

Ion T. EnacheIon T. Enache, s-a nascut in anul 1913, In comuna Imparatul

Traian din judetul Cahul. In 1944, s-a refugiat in Romania pi a fostinvatator in judetul Ilfov.

A scris romanul Firul Ariadnei" pi volumul de versuriOrizonturi in Bugeac".

lulia Cristea-Scutaru - o evocatoare a plaiurilor natalelulia Cristea-Scutaru s-a nascut Ia 20 februarie 1930, in comu-

na Albota de Sus, judetul Cahul.Tatal Iuliei, loan Scutaru eramedicul pef al judetului Cahul. lulia urmeaza pcoala primara in

- 116 -

www.dacoromanica.ro


Albota, studiile secundare Ia liceul ortodox din Galati si Facultatea deFilologie la Universitatea din Bucuresti, luandu-si licenta in 1952.

A fost redactor la revista "Veac Nou", apoi la publicatiile roma-nest pentru strainatate pans la pensionare, in 1985. A facut multereportaje. Primul sau reportaj a fost "larna Ia Bailesti". lulia CristeaScutaru este nepoata poetului Al. Mateevici pe linia mamei poetu-lui. Poeziile poetului Al. Mateevici reprezinta o preocupare perma-nents si are un cult pentru ODA "Limba Noastra".

Din 1980 colaboreaza permanent la revista Studioului de Isto-rie "N. lorga" intitulata "Caietele Studioului de Istorie N. lorga".

0 activitate intense o are la Asocialia Culturala Pro Basarabiasi Bucovina infiintata Ia 12 ian. 1990. Este secretar de redactie alrevistei ProBasarabia si Bucovina"

A scris postfata Basarabia dragostea mea" Ia cartea lui G. N.Viforeanu "Satul cu scriitori" (Buc., Abeona, 1999). A scris paginide istorie literara (Un roman la New York, 1997), reportaje (SeIntoarce acasa Dumnezeu) si multe altele pline de nostalgie inurma calatoriilor in Basarabia (la Albota, Cahul, Chisinau, Rezeni, s.a).

Participa la Sarbatoarea pentru limba noastra cea romans ",anual, Ia 31 august, la Chisinau.

Articolele sale atesta o deosebita pregatire literara, filologica,istorica si de culture generals.

lulia Scutaru are un stil literar deosebit, concis, clar, precis sielegant. In scrierile sale este lirica in evocari si nostalgica atuncicand este vorba de satul natal sau de provincia napastuita,Basarabia.

Georgeta Horodinca - scriitor, traducator.S-a nascut in anul 1930 in comuna Causanii Mari, judetul

Tighina. A facut liceul Ia Galati si Iasi. A inceput studiile superioareIa Universitatea din Iasi si le-a incheiat la Scoala de Literature"Mihai Eminescu" din Bucuresti. A fost redactor Ia Romania Libera,Gazeta Literara si Luceafarul.

- 117 -

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI

In 1979, public& volumul de nuvele Bastarzii", iar in 1981romanul Somnambulii soarelui". In acela an pleaca in Franta.Este sotia filosofului N.Tertulian.

Mihail Crama - jurist 0 scriitor.S-a nascut in anul 1923, in orapul Cetatea Alba, A absolvit

Facultatea de Drept din Bucure0. A editat volume de poezii in anii1947, 1967, 1971, 1974. A scris romane: Singuratatea din urma"(1996), Intrarea in legends" (1990) .a.

Vladimir Cavarnali - fondator de revistaVladimir Cavarnali (bulgaro-gagauz cf. Eleonora Hotineanu,

Lirica interbelica din Basarabia, Buc., 2001, pag.174), s-a nascut inorapul Bolgrad, in anul 1911. A urmat Facultatea de Litere aUniversitatii din Bucure0. A infiintat la Bolgrad, revista literara"Moldavia", a publicat doua volume de poezii in 1934 pi 1939, pre-miate de Revista Fundatiilor Romane". In perioada postbelica, inBucurepti, a fost profesor de liceu pi redactor Ia mai multe reviste.A decedat in anul 1969.

Ecaterina Cavarnali - 0 floare de stepsEcaterina Cavarnali, sora lui Vladimir Cavarnali, s-a nascut la

Bolgrad, in anul 1918. A debutat in "Antologia Bugeacului", a con-tinuat in Via la Basarabiei", Pagini basarbene", Generatia noua",cu poezii pline de frumusete i de gratie. Este casatorita cu dra-maturgul Mihail Davidoglu.

Constantin Eretescu - memorialist talentatConstantin Eretescu (Eretpohian), s-a nascut Ia Cetatea Alba,

in anul 1937. In anul 1944 se refugiaza la Targovi0e, apoi se muta

- 118 -

-

www.dacoromanica.ro


in Bucurepti. A urmat Facultatea de Filosofie, apoi Filologia IaUniversitatea din Bucurepti. A fost cercetator Ia Facultatea de etno-grafie pi folclor din Bucurepti. In 1980 a emigrat impreund cu sotiaSanda Galopentia, in SUA.

A publicat volume la Editura Cartea Romaneasca: Vrajitoareafamiliei" pi alte legende ale orapelor de azi (Ia Editura Compania).

In exil, Constantin Eretescu este editorul versiunii americane arevistei Lupta", editata la Paris de Mihai Korne pi AntoniaConstantinescu.

Volumul de memorii Periscop", deosebit de important, intrucatreds faptele pi portretistica vietii intelectuale pi culturale romaneptiin perioada comunista pi a celei din exil.

Vlad Dumbrava - publicist, suslinator neobosit al cauzeiBasarabieiDepi nu este nascut in sudul Basarabiei, ci chiar in inima ei, Ia

Ghidighici, langa Chipinau (in anul 1923), it evocam in galeria fiilorsudului, fiind prieten cu o serie de basarabeni din sud ca scriitorulpreot Vasile Tepordei, profesorul Victor Macarevici, scriitoarea luliaScutaru p.a.

Vlad Dumbrava a urmat Seminarul Teologic din Chipinau, apoiFacultatea de Agronomie din lapi pi Conservatorul de Muzica dinBucurepti. A fost profesor de muzica la $coala Generals nr. 111"George Enescu", de unde a iepit Ia pensie, in 1983. In volumul"Amintiri din Gulag", scriitorul Vasile Tepordei, fost profesor laSeminarul teologic din Chipinau face cunoscut faptul ca profesorVlad Dumbrava elaboreaza o monografie corespunzatoare aSeminarului Teologic din Chipinau, prima pcoala secundard dinChippau, din 1813.

In Bucurepti, Vlad Dumbrava face parte din corul "Limba noas-tra", format din fopti seminaripti pi foste eleve ale $colii Eparhialedin Chipinau.

- 119 -

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI$

Din anul 1980, devine membru al Studioului de Istorie "Nicolaelorga" al Casei de Cu !tura "Mihai Eminescu".

Dupa 1989, a intrat in Asociatia Cultural& "Pro Basarabia i

Bucovina", unde lucreaza i in prezent, fiind un neobosit sustinatoral cauzei Basarabiei i Bucovinei. A publicat numeroase articole inrevista Asociatiei, in Magazin Istoric i in Revista de Istorie Militara,in Alfa i Omega, in Telegraful Roman, in revista Literatura si Arta(din Ch4inau), in Revista Studioului de Istorie "N. lorga", in Destinei articole, in Curierul National referitoare Ia aniversarea a 180 ani

de existents a Seminarului Teo logic din Ch4inau.In prezent finiseaza monografia Seminarului Teo logic din

ChOnau.

Mihail Vantu - publicistVantu, Mihail (1877, Hagi Abdul, jud. Ismail, decedat in

Bucure0 - 28 decembrie 1943) invalator, publicist.

Maria Bride-MacoveiMaria Bride-Macovei poeta i traducatoare din romans in letona.S-a nascut in anul 1947, in comuna Sarata-Raze# de langa

orawl Leova, s-a casatorit cu poetul leton Leons Briedis i s-austabilit Ia Riga. Aici, Maria Macovei desfawara o ampla activitate incadrul comunitatii romane0 din Letonia. Scrie poezii in limbaromans. Poezia ei vibreaza de sensibilitate, moderns, este fragilai profunda, ginga0" scrie Ana Blandiana. Ultima carte publicata

de Maria Macovei Ia ChiOnau se numeste "In singuratatea cuvin-telor".

- 120 -

-

www.dacoromanica.ro


Oameni de stiinta

Valeriu Maoris - un teoretician at petrochimieiS-a nascut in comuna Besalma - Cahul Ia 1 iulie 1928. Scoala

primara si primele patru clase de Iiceu Ie -a facut in orasul Comrat;urmatoarele la Chisinau si Corabia. A urmat Universitatea de Petrolsi Gaze din Bucuresti, pe care a absolvit-o in anul 1953. In perioa-da 1953-1956 a functionat Ia Institutul de Proiectari Rafinarii, iar inanul 1956 s-a transferat Ia Institutul de Proiectare pentru Petrochi-mie, unde a coordonat proiectele pentru realizarea Combinatelorpetrochimice din Brazi, Teleajen, Pitesti si Midia. Pentru activitateadepusa in dezvoltarea petrochimiei din Romania a fost decorat cuOrdinul Muncii, iar in 1982 a primit premiul "Nicolae Teclu" alAcademiei Romane. In perioada 1975-1985 a fost expert al UnitedNations Industrial Development din Viena. A publicat un numar de5 volume pe probleme fundamentale in domeniul petrochimiei, acolaborat Ia editarea Enciclopediei de Chimie a Romaniei (in 7volume). In prezent este senior consultant a Iui Ludan Engineeringsi Ia Romconsult.

Boris Tucan - un gagauzologBoris Tucan s-a nascut Ia 1 august 1923, in orasul Comrat,

judetul Tighina. A urmat Liceul Dimitrie Cantemir" din Comrat siliceul din Barlad. Studiile superioare si le-a facut la Universitateadin Balti, Facultatea de Filologie. In perioada 1954-1959, a fost pro-fesor la scolile din Cornesti si Ungheni. In anul 1959, este angajat

- 121 -

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI

cercetator Ia sectia - nou Infiintata - de gagauzologie si bulgarolo-gie a Academiei de Stiinte a Republicii Moldova. S-a specializat instudierea graiului din Vulcane0 al Iimbii gagauze. A scris articoletiintifice in acest domeniu. In anul 1965 10 sustine teza de docto-

rat In filologia gagauza la Academia de $tiinte a Republicii Moldovacu subiectul "Particularitatile graiului gagauz din Vulcane0 fats decel din Comrat si Ceadar Lunga".

A facut parte din colectivul care a elaborat Dictionarul gagau-zo-ruso-moldovenesc alaturi de G. Gaidargi, Elena Calla si L.Pokrovskaia, editat Ia Moscova in 1973.

In anul 1974, a emigrat in Israel si in prezent traiete Ia lerusa-lim. Aici s-a angajat cercetator la Universitatea din lerusalim si i-acontinuat studiile si preocuparile de gagauzologie, dar terra nefiindde actualitate, la lerusalim, a renuntat Ia post si s-a transferat IaInstitutul Ben Zwi, unde se ocupa de limba caraima (o limba turci-ca a unor comunitati din Crimeea si Lituania, de religie mozaica).

La lerusalim a tradus Vechiul Testament si recent si NoulTestament, in limba gagauza.

Boris Tucan vine des In Romania, unde are surori si Ia Comratunde locuieste fratele sau. Dorinta sa este sa participe la elabo-rarea unui dictionar academic gagauzo-roman si viceversa, con-siderand ca pentru poporul gagauz aceasta lucrare este de ceamai mare actualitate si utilitate.

Gheorghe GheorghievProfesor doctor docent Gheorghe Gheorghiev (1907-1999),

nascut la Bo !grad, decan al Facultatii de matematica a Universitatiidin la0.

Vasile TutoranProfesor doctor docent Vasile Tutoran, nascut in 1921, la

Giurgiule0, are trei doctorate, In prezent pensionar, stabilit inFranta.

-122-

www.dacoromanica.ro


Margareta IgnatMargareta (gnat, nascuta in anul 1931, la Chilia Noua, profe-

soara universitara, la Universitatea din Iasi, doctor in fizica teore-tick specializare in Italia, autoare de tratate de fizica;

Rodica Gheorghiu-SegalRodica Gheorghiu-Segal, nascuta in 1930, Ia Satu Nou, judetul

Ismail, profesor universitar in Galati, membru at Academiei detiinte Agricole si Silvice.

Petre TerziPetre Terzi, inginer energetician, nascut in comuna Bulgarica

Bolgrad, adjunct at ministrului Apelor, Padurii si Mediului in perioa-da 1990-1992.

Traian ChebeleuTraian Chebeleu, nascut in comuna Bulgarica Bolgrad, in

prezent ambasadorul Romaniei Ia Viena.

Alexei Barladeanu - un agronom savantAlexei Barladeanu, s-a nascut in anul 1883, in orasul Comrat,

din parinti tarani (tatal Barladeanu, mama lordan). A absolvit LiceulDimitrie Cantemir" din Comrat in 1899 si pleaca in Elvetia; aiciurmeaza Facultatea de Agronomie pe care o continua Ia Leipzig,unde Isi is licenta si doctoratul in genetica agricola. Se angajeazala Institutul Botanic din Berna, unde functioneaza pans in anul1925. Se casatoreste cu o nerntoaica si revine in 1925 inBasarabia, fiind numit presedintele Comisiei agricole din Tighina. In1934, la infiintarea Facultatii de Agronomie din Chisinau, estenumit profesor universitar titular. Are o bogata activitate stiintifica,publics numeroase articole in revistele de specialitate si este invi-tat la toate congresele din lume, in domeniul geneticii cerealelor.

-123-

-

-

www.dacoromanica.ro

Anatol MACR1$

Este poliglot, cunoscand gagauza, romana, rusa, germana pifranceza. In 1944, solia sa este deportata de sovietici in Siberia piIa scurt timp pi dansul. Se intorc in Chipinau in anul 1956, nu-pirecapata casa proprie pi nici nu obtine serviciu. Moare in 1960 insaracie.

Valentin Popovici - un cercetator recunoscutValentin Popovici s-a nascut Ia 14 februarie 1930, parintii fiind

din sudul Basarabiei. Mama, Elena Dulgheru, este din comunaDevlet-Agaci, judetul Cetatea Alba. Valentin Popovici a urmat liceulin Bucurepti pi Facultatea de Medicina Veterinary la SanktPetersburg. A absolvit-o in anul 1953. A urmat o specializare IaUniversitatea din Edinbourgh, Scotia (Marea Britanie). In anul1967, pi-a luat doctoratul in Medicina Veterinary la Facultatea deMedicina Veterinary din Bucurepti. A functionat Ia Institutul Nationalde Medicina Veterinary "Pasteur" din Bucurepti, incepand cu 1956;infra anii 1972 pi 1984 este directorul acestui institut, iar in prezent,este consilier, fiind pensionar. A avut activitate didactics universi-tart ca profesor asociat in perioada 1985-1990 pi ca profesor titu-lar incepand cu 1990.

A publicat numeroase studii pi articole in literatura de speciali-tate. Este membru al Academiei de Stiinte Agricole "Gh. lonescu-Sisepti" pi viceprepedinte al acestei Academii in perioada 1991-1994. Este Membru al Asociatiei Medicilor Veterinari din Romaniapi a fost prepedintele acestei asocialii in perioada 1977-1990.

lurie Casa - un nostalgic al Comratului.lurie Casa s-a nascut in anul 1922, in orapul Comrat, judetul

Tighina. Parintii sai erau invatatori. A facut pcoala primary pi treiclase de liceu (Liceul Dimitrie Cantemir") in Comrat. In 1935 a ple-cat in Turcia, unde a terminat liceul, iar in 1944 a plecat in Viena.Aici a studiat filologia germana.

-124-

www.dacoromanica.ro


In Austria, s-a casatorit cu o austriaca i, in anul 1951, cu sotiai copiii au plecat in Canada, Ia Ottawa, Ontario.

Intre anii 1955-1959, a urmat i a terminat Facultatea deInginerie Chimica Ia Universitatea McGill din Montreal. Apoi a lucratin industria electronics canadiana. Ultimii 17 ani Inainte de pen-sionare a fost angajatul Ministerului Apararii Nationale al Canadei,pe care a reprezentat-o in trei Comitete tehnice ale NATO. S-a pen-sionat in 1991. A infiintat firma proprie i este stapanit de dor deBasarabia. A instituit o bursa permanents Ia Universitatea dinComrat. Este poliglot: romana, franceza, germana, engleza, turcai gagauza.

- 125 -

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI

Muzicieni, compozitori, cantareti

Constantin Petrovici un remarcabil dirijorConstantin Petrovici este fiul lui Petre Petrovici, profesor de

muzica la Liceul Dimitrie Cantemir" din orasul Comrat si al Zenovi-ei Calcic (sora primarului avocat N. Calcic) din orasul Comrat. S-anascut in anul 1927. ?coala primara si studiile secundare le-a facutin Chisinau, tatal sau fiind numit profesor de muzica Ia Chisinau.

A urmat Conservatorul de Muzica din Bucuresti, cu profesoride prima mans, in perioada 1947-1952.

Dupe absolvire a fost dirijor al Orchestrei de Studio a Radiodi-fuziunii Romane (1952- 1959), apoi, incepand cu 1959, a fost diri-jor la Opera Nationale din Bucuresti si la Opereta din Bucuresti.

S-a perfectionat Ia Roma si la Milano. A colaborat cu toti mariimuzicieni din Romania si cu unii din strainatate.

Este unul dintre reprezentantii de frunte ai muzicii romanesti.10 iubeste tinutul copilariei sale, Comratul.

Ion Fazli - un muzician si corn pozitor importantIon Fazli, gagauz nascut in Cazaclia (in anul 1907), a absolvit

in 1930, Academia Regale de Muzica si Arta Dramatics dinBucuresti. Muzician si compozitor de talent a fost membru alSocietatii Compozitorilor din Romania, in perioada 1930-1940.Cartea de Membru al Societatii Compozitorilor din Romania nr. 366din 19 oct. 1936, este semnata de presedintele Societatii, maestrulAlfred Alessandrescu.

In perioada 1930-1940, a fost violonist Ia Opera Romans sitotodata a organizat, in Bucuresti, o orchestra de mandoline, carese bucura de mult succes.



In perioada 1941-1944, a fost profesor de muzica Ia seminarulTeologic Chisinau.

In 1944, a revenit in Bucuresti. A fost membru al Uniunii Muzi-cienilor din Romania si bun prieten cu presedintele Uniunii - MihailJora, in casa caruia era deseori prezent. A compus melodiile:

Greierul si furnica;Cu steaguri si flamuri;

: Numeroase lied-uri.In 1950, s-a mutat la Bacau, unde a fost profesor de muzica Ia

Institutul Universitar Pedagogic.La Bacau, o perioada de timp a dirijat Filarmonica din Bacau.A decedat, Ia Bucuresti, in urma unai boli necrutatoare, in

varsta de 73 ani.

Maria ZlatovMaria Zlatov, nascuta in 1884, in orasul Comrat, judetul

Tighina, a fost cantareala de Opera, soprana si profesoara IaConservatoarele Unirii, MunicipaLsi Ia Conservatorul de Stat dinChisinau in perioada 1928-1946. In 1950, s-a mutat in Bucuresti,unde a si decedat in anul 1966.

Eugenia Lucezarski - o mezzo-soprandS-a nascut in anul 1881 in orasul Chilia. A studiat Ia

Conservatorul Unirii si Ia Conservatorul de Stat din Chisinau, cuMaria Zlatov. A fost solista mezzo-soprana Ia Opera Basarabeanadin Chisinau (1921), Neapoli (1923), Cluj (1926) si Bucuresti(1926-1933).

Arnautu Mihai - solist si profesorArnautu Mihai, nascut in 1912 in comuna Balabanca, judetul

Cetatea Alba. A urmat Conservatorul din Bucuresti in perioada1932-1935. A fost solist Ia Opera din Cluj si din Bucuresti (1939-1977). A fost profesor Ia Institutul de muzica din Belgrad (1969-1971), Teheran (1971-1972) si Ia Academia de Muzica dinStokholm (1974). A decedat Ia Bucuresti in 1995.

- 127 -

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI

Cantareti celebri

Covali Anatol, nascut in anul 1939, In comuna Taelac, judetulCetatea Alba, tenor, solist la Opera Romans din Bucureeti.

Hvorov loan, nascut in anul 1928, in oraeul Ismail, solist laOpera Romans din Cluj (1950-1958) ei Ia Opera romans dinBucureeti (1958-1984).

Actori de teatru de mare valoare

Ciobanu Ilarion, nascut in 1931, in comuna Ciuc Mingir -Tighina. Actor talentat, a profesat in Bucureeti.

lonescu Ovidiu nascut in 1936, in comuna Broasca - Ismail.Regizor.

Paladescu Mihai, nascut in anul 1952 Ia Gavanoasa, judetulCahul. Actor, decedat in 1986 Ia Bucureeti.

Cetatea Alba si Ismail - o pepiniera de pictori

Sofia Uzum - o artists polivalentaS-a nascut in anul 1911, in oraeul Cetatea Alba. A absolvit

Academia de Arte Frumoase din Bucureeti in anul 1936. Areexpozitii personale in Bucureeti ei Vareovia ei participa Ia expozitiide arta romaneasca din Bucureeti, Sofia, Helsinki. Lucreaza graficain diferite tehnici, ilustratii de carte, imprimari pe materiale textile.Este membra a Uniunii Artietilor Plastici din Romania. Are pre-ocupari multiple, scrie cronici de arta dar ei cronici de teatru, tra-duce din limbile engleza ei germane.

Paul Uzum - ilustrator de carteS-a nascut in anul 1911, in oraeul Cetatea Alba, a terminat

- 128 -

-

www.dacoromanica.ro


Academia de Arte Frumoase din Bucuresti, este membru al UniuniiArtistilor Plastici din Romania. S-a remarcat in mod deosebit cailustrator de carte.

Mircea BalanS-a nascut in 1931 la Saba - Calonie, judetul Cetatea Alba. A

studiat la Facultatea de Arte Plastice din Cluj, la Academii!e de artadin Roma si Paris. A fost profesor Ia Institutul de arta din Cluj pansla pensionare (1991). A participat la multe expozitii din tara si pestehotare. In 1993 a facut o importanta donatie Muzeului National dearta din Chisinau.

Leon VremeS-a nascut in Noul Caragaci, judetul Ismail, in anul 1930. A

absolvit Institutul de Arte plastice Ion Andreescu" din Cluj, in 1967.A executat lucrari de arta monumentala Ia cupola garii Herculane,holul Universitatii din Timisoara, a participat Ia numeroase expozitiide pictura din tara si peste hotare.

Ana Iliut - graficiandAna Iliut s-a nascut in anul 1913, la Cetatea Alba. A terminat

Academia de Arte Frumoase din Iasi in 1938. In perioada 1960-1970 participa Ia expozitii internationale de grafica in numeroasetari. In anul 1972, are o expozitie personals in Bucuresti. Estemembra a Uniunii Artistilor plastici din Romania.

Natalia Matei-Teodorescu - graficiandS-a nascut in anul 1916, in orasul Cetatea Alba. A absolvit

Academia de Arte Plastice din Bucuresti in anul 1942. Este grafi-ciana, membra a Uniunii Artistilor Plastici din Romania. A participatla numeroase expozitii internationale. In anul 1974, a avut o expozi-tie personals de grafica in Bucuresti.

-129-

www.dacoromanica.ro

Anatol MACR1$

Aglaia Ciochirca-Manzoni - pictor al luminii si armonieiS-a nascut Ia Cetatea Alba, in anul 1926. A absolvit Facultatea

de Litere si Facultatea de Drept Ia Universitatea din Iasi siAcademia de Arte Frumoase din Iasi. In 1977, are prima expozitiepersonals la Iasi. In 1978, emigreaza in Italia si se stabileste laBergamo. Se casatoreste cu pictorul Italian Manzoni si au expozitiicomune in multe tari. Aglaia Ciochirca are doua teme majore deinspiratie si meditatie: Venetia si satul romanesc. Este laureata aPremiului Mondial pentru arta si i se acorda la Zurich, Medalia deAur (Targa d'Oro). Luigi Valerio si Constantin Maiorescu au scrisarticolul omagial Pictorita Aglaia Ciochirca". Criticul de arta SergioTinaglia o considers pe Aglaia Ciochirca-Manzoni o mare poets aluminii si culorii" dupa cum apare in lucrarile expuse Ia Arte ital-iene per it mondo", la Torino, in 1991.

Malty (Asian Matei) - nascut in 1929 la Ismail, un caricaturistde marca, a colaborat zilnic Ia cotidianul Romania libera" cu talentsi inspiratie. Decedat in anul 1999 la Bucuresti.

Catrinescu Gabriel - nascut in 1943, Ia Ismail. A absolvitInstitutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu" din Bucuresti. A par-ticipat la numeroase expozitii din Cara si peste hotare.

Alti artisti plastici originari din acelas perimetru geografic:

Gheorghe Costescu - nascut in anul 1927 in Cetatea Alba

Nereuta Vitalie - nascut in anul 1925 in Cetatea Alba

Strelet Vladimir nascut in anul 1923 in Cetatea Alba

Zambrea Victor - nascut in anul 1924 la Reni

Delaport Nicolae nascut in 1929 la Ismail

- 130 -

-

www.dacoromanica.ro


Pictori din judetele Cahul - Tighina

loan Papazoglu - nascut in anul 1904, in orasul Comrat.Apreciat de public in perioada 1933-1986, a avut 17 expozitii per-sonale. A decedat Ia Bucuresti in anul 1988.

Tofan Gheorghe - nascut in anul 1925 in comuna Tigheci -Cahul, grafician cu activitate si lucrari de exceptie, in Bucuresti.

Tofan Mihai - nascut in comuna Tigheci Cahul, in anul 1926,scenograf, Bucuresti.

Aurel Podoleanu - s-a nascut in comuna Sadaclia judetulTighina, in anul 1928. A absolvit Institutul de Arte Plastice IonAndreescu" din Cluj. A profesat pictura Ia Iasi, participand Ia toateexpozitiile din tara si Ia alte multe din strainatate.

Victoria Alexiu s-a nascut in anul 1934 in Causani Tighina.A absolvit Institutul de Arte Plastice din Bucuresti in anul 1958. Acolaborat in domeniul graficii cu diferite edituri, Ia Urzica",Magazin" si Agentia Romans de Impresariat Artistic (ARIA). A par-ticipat Ia numeroase expozitii de grup din tara si peste hotare.

lurie Cojocaru - s-a nascut Ia 17 martie 1971 in localitateaSadaclia. A absolvit Academia de arte vizuale Ion Andreescu" dinCluj-Napoca, sectia pictura. Se stabileste Ia Cluj-Napoca, devenindmembru al grupului Sigma. Participa la expozitia republicans depictura Bucuresti (1966), apoi Ia Chisinau, Bacau si Anglia.

-131 -

-

- -

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI

Alte personalitati

Maxim Colibaba - un fondatorFiul preotului Matei Colibaba din Turlachi, judetul Cetatea Alba,

Maxim Colibaba s-a nascut in 1880, a studiat Ia Liceul Richelieu"si la Facultatea de Drept din Odesa. Tanar foarte apreciat a fostnumit zemsckii nacialnik" Ia Comrat.

Foarte distins si manierat, Maxim Colibaba era un adevaratintelectual care n-a pierdut legatura cu taranii si pamantul.

La Comrat, locuia latifundiarul Tanco-Calcic, proprietarulmosiilor Sadac, Borogani, Tartaul, Bestemac s.a. Intr-o discutie cuMaxim Colibaba, latifundiarul s-a exprimat cum ca un gentelemennu este in stare sa coseasca ovazul. Colibaba a protestat si s-aajuns Ia un ramasag. Colibaba se obliga sa coseasca zece ha deovaz in 14 zile, in schimb obligalia lui Tanco-Calcic era sa con-struiasca in Comrat o cladire pentru un liceu de fete, pe care sa-Idoteze cu tot necesarul. Ramasagul s-a Incheiat in anul 1909.

Colibaba a reusit sa coseasca zece ha de ovaz in 11 zile, in locde 14. Tanco-Calcic a construit si infiintat Liceul de Fete dinComrat in anul 1910.

Colibaba a fost si unul din fondatorii Jokey Clubului dinChisinau. In anul 1920, Colbaba a venit in Bucuresti; aici a con-tribuit substantial la renasterea hipismului si a hipodromului dinBaneasa. Dupa o activitate fructuoasa, Colibaba s-a retras Iamosia sa de langa Cetatea Alba Mologhi. A decedat in 1934.

Anghelina Prosalendis-Draganov - profesoard de francezaAnghelina Draganov s-a nascut in Comrat, in anul 1895. Este

fiica savantului gagauz Petre Draganov. Acesta citea lesne in toatelimbile vesteuropene, cu exceptia englezei, finlandezei simaghiarei, cunoscand toate cele 12 limbi si dialecte slave, romanasi desigur greaca si latina si limba materna, gagauza.

-132-

-

www.dacoromanica.ro


Anghelina Draganov 4i face studiile secundare i universitareIa Sankt-Petersburg. In 1919, este profesoara de limba latind eifranceza Ia Liceul Real de Baieti ei Ia Liceul de Fete din Comrat. SiAnghelina Draganov era poliglota. S-a casatorit in Comrat, cuProsalendis, dirigintele Po§tei din oral. Eram vecini in aceaperioada, dar copil fiind, nu realizam importanta bibliotecii d'luiDraganov, cunoscuta in largi medii intelectuale. Sovieticii au luat-oin 1940; a venit o delegatie specials sa o is i sa o duca Ia

Moscova. In prezent nu se tie nimic de soarta bibliotecii Draganov;o cauta i unii cercetatori din Moscova.

In perioada 1940-1944, Anghelina Draganov functioneaza caprofesoara Ia Chieinau. In 1944 se refugiaza in tara i functioneazaca profesoara Ia liceul din oraul Hunedoara. Fiica ei nepoataAnghelinei Draganov sunt la Falticeni.

*

* *

Remarcam ca aproape toate personalitatile consemnate $i -aufacut studiile liceale sau universitare in perioada 1918-1944; prinurmare, astazi sunt foarte in varsta sau decedate. Generatia urma-toare a basarabenilor din Romania, tie foarte putin despreBasarabia subject tabu in perioada comunista - iar de Ia parinti auretinut depanarea amintirilor §i gandurilor lor, ca despre un taramidilic, de vis, indepartat.

Participarea activa in salvarea romanismului in Basarabia cadepe umerii tinerilor de acolo. Cu toata opozitia umbrelor imperiuluirus, in Basarabia exists focare de romanism, bineinteles in sensmodern, european, adica cu respectarea alteritatii etnice, religioasea conationalilor. Amintim doar redactiile i cititorii revistelor: LimbaRomans ", Literatura §i Arta", Destin Romanesc", Revista deIstorie a Moldovei", Cugetul", Contrafort", Sud-Est", Clio",

- 133 -

www.dacoromanica.ro

Anatol MACR1$

Almanah Istoric", toate, ealoane importante in conservareaFiintei Neamului. Este suficient sä se rasfoiasca aceste reviste,pentru a constata importanta subiectelor, modul de abordare atemelor, limbajul folosit. Sunt departe de nivelul revistelor provin-ciale din lard; dupd parerea noastra revista Limba Romand" estecea mai bund revista din spatiul romanesc.

Corul de fete al $colii Centrale dirijat de prof. Victor Macarevici

- 134 -

rlp

www.dacoromanica.ro


6. Destine

Cele doua ocupatii ale Basarabiei din 1940 i 1944 au dislocatcca. un milion de basarabeni risipindu-i In lard i in lume.

Dislocatii, refugiatii sau evacuatii, care au luat drumul pribegieiau tanjit in tacere dupa Basarabia. 0 alts categorie de basarabenia luat drumul Siberiei din care majoritatea nu s-a mai Intors.

Conform unei statistici a Statului Major al Armatei Americanepe Intinsul fostei Uniuni Sovietice s-au format peste 100 de satemoldovene0" din deportatii basarabeni.

In cele ce urmeaza ne vom referi la destinul preotilor dinBasarabia, refugiati in tars in proportie de 100%.

Pentru a ilustra destinul acestor slujitori ai bisericii, vom folosi,cu aprobarea fiului sau din SUA, un articol al preotului VasileTepordei, Ierarhi i preoti refugiati au murit cu gandul i dorul deBasarabia". Citam:

Noi am imbatranit in refugiu. Personal am ajuns Ia 88 de ani i

6 luni. Intrucat Dumnezeu m-a Invrednicit sa ajung Ia aceastavarsta am avut prilejul sa cunosc o mare parte dintre refugiatiibasarabeni: Mai ales pe preotii basarabeni i-am cunoscut, inmajoritate. Am fost secretar general al Cercului refugiatilor dinBucureqtr, sub preedentia lui Pan Halippa, fost ministru, a Mitro-politului Gurie i a lui Grigore Filip; Timp de aproape 50 de ani amorganizat la biserica Precupeti din str. Gral BrWeanu hramurileseminarului i al colii eparhiale din Chiinau, 27 martie ziva uniriiBasarabiei, comemorarea poetului Alexe Mateevici, oficiam cununiii inmormintari pentru refugiati i alte diferite slujbe.

-135-

www.dacoromanica.ro

Anatol MACR1$

Biserica Precupetii Noi cu preotul Nicolae Cosma a fost pentrurefugiati localul In care ne intalneam, ne rugam si ne Intaream Incredinta reunirii celei marl. Preotii refugiati din capitals erau tot-deauna prezenti Ia oficierile ce le faceam Ia acea biserica.Mentionam pe preotii Galaction Buruiana, Sergiu Roca, NicodimRoca, Gheorghe Cunescu, Alexandru Enache, Sergiu Radomschii alti multi care participau la aceste reuniuni.

Am tinut tot timpul vie in con#inta, dorinta reintoarcerii Iameleagurile n4erii noastre.

Dupa refugiul din 1940 i pang azi au murit majoritatea ierar-hilor i preotilor refugiati.

Am petrecut Ia manastirea Cernica pe Mitropolitul Gurie fostmitropolit al Basarabiei, pe Efremie Enachescu, fost mitropolit alBasarabiei, pe mitropolitul Tit Simedrea, fost episcop al Ba Itilor i

mitropolit at Bucovinei; Visarion Puiu, fost episcop al Baltilor i mit-ropolit at Bucovinei, odihnete Ia Paris, decedat, cu dorul deBasarabia.

Pomenim pe consilierii Mitropoliei Basarabiei: Ion Andronic i

Ion Stiuca ce odihnesc in Bucure0, consilierul Pavel Guciujna dela Orhei, Inhumat in cimitirul Sf. Vineri din Bucure0. PreotulDumitru Balaur, fost consilier Ia Balti, inhumat Ia Cernica, preotulconsilier Teodor Dumbrava inhumat in Bucure0, preot consilierAndrei Tanase de Ia Balti inhumat In Bucure0, preotul SimionNeaga, fost consilier patriarhal inhumat la Be lu, preotul SerghieBejan, fost profesor de teologie la Chiinau, inhumat la Ghencea,preotul Hie Tocan, fost profesor la teologia din ChOnau, Inhumat IaMarcuta din Bucure0, preot consilier Nic. Bolboceanu dinChOnau, inhumat Ia Craiova, preotul Viector Lefter de Ia ZaimTighina, inhumat in Bucure0, preot Anatolie Bruma de Ia Soroca,Inhumat Ia Cernica; preot Nicodim Roca de Ia Soroca inhumat IaMarcuta Bucure0, preot Leonid Chirita de Ia Ceaga Tighina Inhumatla Constanta, preot Alexandru Marza de Ia Orhei inhumat Ia

-136-

www.dacoromanica.ro


Bucurepti, preot Alexei Marza de Ia Orhei inhumat Ia Ploiepti; pro-todiaconul Ion Beladanu de Ia Ismail inhumat Ia Craiova, preotulAlexandru Baltaga de la Calarapi-Lapupna, deportat de sovietici pimort in Siberia, preot Dumitru Zaharia de la Larguta-Cahul, fostsenator, arestat de rupi pi mort In Siberia, preotul Ion Orita dinTaraclia Tighina Inhumat In Bucurepti, preotul Vatentin Popovici dinCopanca-Tighin inhumat la Buturugeni Ilfov, preotul Nicolae Rusu,de Ia Orhei inhumat la Craiova, preotul Ion Chirita de Ia Pitupca-Lapupna inhumat Ia Pucioasa, preot Vasile Trofim de Ia Chipinau,Inhumat Ia Pitepti, preotul Sosipatru Busuioc de Ia Tiganca-Cahul,inhumat Ia Bucurepti, preot Pavel Grosu din Chipinau, Inhumat inBucurepti, preot Alexandru Ciobanu de Ia Vulcanepti, inhumat IaCraiova; preotul Nicolae Timup, fost director Ia seminarul dinChipinau, inhumat in Bucurepti, preotul Gheorghe Bocancea de IaLargula-Cahul, inhumat Ia Giurgiu, preotul Turcanu Ion de Ia HotinInhumat Ia lapi, preotul Alexandru Bardieru de la Soroca inhumatIa Botopani; preotul Sergiu Padraru de la Chipinau, inhumat laBucurepti, preotul Alexandru Severin din Chipinau, inhumat IaBucurepti, preot Zevin Rusu din Cetatea Alba, dr. In teologie Inhu-mat la Bucurepti, preot Zenovie Simichina de la Orhei, inhumat IaBucurepti, preot Vlad Galula de Ia Isacova Orhei, Inhumat IaCernica, preot Andrei Scurtu de Ia Orhei, Inhumat la Buzau, preotAlexandru Barca de Ia Hotin, inhumat Ia Bucurepti, preot AlexandruBupila de la Varnita Tighina, Inhumat Ia Bucurepti, preot VladLapupneanu, de Ia Tighina inhumat la Marcuta-Bucurepti; preotSinevici Nicolae de Ia Borogani-Cahul, Inhumat Ia Ploiepti, preotulNicolae Grosu de Ia Tighina, inhumat Ia Bucurepti, preotul HagiuIon de Ia Ismail, Inhumat Ia Bucurepti, preot Raduleanu Boris de laBal ti, inhumat la Bucurepti, preotul Rodideal Vlad de Ia Tighina,inhumat la Marcuta-Bucurepti, preoul Gheorghe Ilicievici de IaIsacova-Orhei, inhumat la Craiova, preotul Sarbu Ion de IaUngheni, Inhumat Ia Bucurepti; preotul Bocunescu Dumitru de Ia

- 137 -

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRIS

Chisinau, Inhumat Ia Bucuresti; preot Gorduza Boris, de laChisinau Inhumat Ia Bucuresti.

La majoritatea din cei pomeniti mai sus am participat Ia slujbaInmormantarii. Peste tot am Intalnit si am trait in aceasta atmosferade dor de Basarabia. Am constatat ca in sufletele tuturor esteinradacinat acest sentiment si cat vom trai vom duce dorul deBasarabia. Ne rugam si ne vom ruga tot timpul pentru revenirea eiIa sanul patriei.

Preot Vasile Tepordei

Ace lesi destine Ie -a avut si invatatorimea, care a plecat Inmasa din Basarabia anului 1944.

Citesc In ziarele din Republica Moldova memoriile unor inte-lectuali. Unul din ei, copil fiind, s-a pomenit In satul sau fara Invala-tori. Din 11 cati erau, nu au mai ramas nici unul si s-a procedat laimprovizatii sau Ia deschideri de scoli rusesti, Invatatori sau sotii defunctionari, veniti din toata Rusia. $i in satele cu minoritariucrainieni, bulgari, gagauzi scolile erau in limba rusa.

- 138 -

www.dacoromanica.ro


7. Romanii Si cumanii

Bulgarii veniti de pe Volga i-au cucerit pe slavii din sudulDunarii si au format un stat, pastrandu-si numele dar asimilan-du-se total devenind slavi.

La randul lor cumanii au cucerit fade romane, au organizat for-matiuni statale, dar s-au asimilat cu romanii, nepastrand nici macarnumele, ca Ia bulgari.

Am aratat parerea unor savanti romani privitor la aspectul realsi pozitiv at colaboratiunii romano-cumane in perioda premerga-toare organizarii primelor state romanesti. Este vorba de Nicolaelorga, care a elaborat teoria sintezei romano-cumane, a "colabo-ratiunii romano-cumane". Mai este vorba de Gheorghe Sincai,Alexandru Philippide, Ovidiu Densuseanu, Lazar Saineanu, K.Horedt, Gheorghe Popa Lisseanu, Alexandru Boldur, Titus Hotnog,iar dintre istoricii contemporani Stefan Stefanescu, DemetruPopescu, Razvan Theodorescu, lancu Maxim, Florin Constantiniu,Neagu Djuvara si istoricii tineri de Ia Universitatea din Bucuresti.

In anii 1230-1240, sefii cumanilor din Wile romane intra inrelatii matrimoniale cu printi occidentali. Astfel, in anul 1239,Guillaume fiul lui Geoffreoy de Mery si Baudouin de Haynaut luarade sotii pe cate o fata a comandantului cuman Sorenius. Noriot deToucey lua de sotie pe fiica celui mai mare rege at cumanilor, lonas.

Vorbind de relatiile matrimoniale dintre cumani si nobilii dinvestul Europei, istoricii nu-I citeaza pe Philippe de Musket, poetfrancez din prima jumatate a secolului at XIII-lea, care, in "Historiaregnum Francorum" scrie: "una din fiicele lui Henric de Angs

- 139 -

www.dacoromanica.ro

Anatol MA CR1$

(Hainault) a fost maritata cu lohanas, regele blasilor si cumanilor(lohanus Sires des Blas et des Comins" (dupa Gh. Popa, Lisseanu,lzvoarele istoriei romanesti, III, 1934, pag. 26-27). Este vorba devlahii nord-dunareni; cumanii nu au ocupat teritorii in sudul Dunarii,ci in Cumania.

Deci lonas, regele valahilor si at cumanilor era casatorit cu ofiica a lui Henric de Haynaut. La randul sau una din fiiceie lor s-acasatorit cu Nariot de Toucey, Inrudit cu regele Frantei si regent atRegatului latin de Rasarit (Constantinopol) in perioada 1238 -1241.Regele lonas a condus in perioda 1230(?) 1238. Deci lonas esteprimul rege at romanilor si at cumanilor mentionat in documentecercetate pans in prezent. Lui lonas i-a urmat Kuten (1238-1241),Asian (1241 1242). In 1238, lonas s-a retras Ia Constantinopol, Iafiica sa. A murit in acelas an, si a fost inmormantat IaConstantinopol.

Gh. Popa-Lisseanu in introducere Ia Cronica lui Nestor (Izvoa-rele Istoriei Romani lor, vol. 7, pag. 28) spune:

Intre vlahi si Cumani, nascandu-se o comunitate de interese,in timpul celor peste o suta de ani de convietuire in acelasi terito-riu, se vor fi nascut, Vara indoiala, si legaturi familiale Trite con-ducatorii celor cloud natiuni si mai ales dupa increstinareacumanilor pentru biserica de rit catolic ei au fost atrasi numai inpreajma marii invazii tatare din 1241 si asffel atat numele deBasarab, cat si cel de Asan, au putut fi Imprumutate de Ia Cumani".

Pana Ia intemeierea Principatelor Romane intalnim numele deCumania dat tarii noastre. Documentul din 11 martie 1291 vorbestedespre Adunarea de Ia Alba lulia "cum universis nobillbusSaxonibus, Syculis et Olahis"; in urmatoarea Adunare de Ia Budadin 29 iulie 1292 se vorbeste de "universitas nobilium Ongarorum,Siculorum, Saxonum et Comanorum"; prin acestia intelegandu-sesi romanii. (Popa-Lisseanu Gh, Izvoarele istoriei rornanilor, vol. XI,pag. 38, 1937).

-140-

-

-

-

www.dacoromanica.ro


La aparitia primelor state romanesti, aparatul de stat al aces-tora era perfect articulat. Este de ajuns sa semnalam protocolul deIa curtile domnesti si Insemnele puterii ca sa ne dam seama caerau inspirate de curtile imperiilor asiatice si a celui bizantin.

Se pare ca targul Putnei, un oras important in secolul XIV si XV(ultima mentiune asupra Targului Putnei este un document din1503) a fost sediul Printului cuman din sudul Moldovei. Pe IoculTargului Putna, astazi este comuna Bolotesti, pe Putna.

A.A. Bolsacov-Ghimpu, un cercetator al acelei epoci considersCa: "In Muntenia se gaseau cloud formatii: Cumania (toata TaraRomaneasca in afara de Voievodatul Iui Seneslau) si Tara Roma-neasca a Iui Seneslau. Cumania, In ultimii ani Inainte de navalireatatarilor era condusa de Kuten. Dupa 1241, regatul cuman al IuiKuten este condus de tatarul Borundai. Cumania din Muntenia acontinuat sa existe si dupd invazia tatarilor din 1241 ca un statuletcumano-roman cu conducatori tatari, unde in anul 1304 seaminteste de preoti si episcopi ortodocsi." (A.A. Bolascov-Ghimpu,Cronica Tani Moldovei ;Ana la Intemeiere, Buc. 1979, Litera, pag. 86).

In 1285, cumanii din teritoriul romanesc (Valahia, Moldova,Bugeacul, Transilvania) s-au Imprastiat: cea mai mare parte a lorera asinnilata cu populatia autohtona, imprumutandu-i acesteia unnumar important de toponime si de cuvinte. Prin consultarea Code-xului cuman se constata ca o buns parte din cuvintele considerateturcesti (osmanlii) din limba noastra sunt cumane: o alts parte acumanilor s-a deplasat peste Dunare, instalandu-se in statulgagauzilor (oguzilor) de Ia Cavarna, aici au dat si un sef al statuluigagauzesc, pe Balica, Ia 1346.

Unii istorici de Ia sfarsitul secolului XIX -Iea si Inceputul secolu-lui XX, cehul K. Irecek si o serie de istorici rusi, au considerat cagagauzii sunt urmasii cumanilor. Cercetarile ulterioare au aratat cagagauzii sunt urmasii oguzilor (uzilor).

0 a treia parte a cumanilor s-a mutat in Ungaria, in regiunea


Anatol MACRIS

de varsare a Muresului In Tisa; acesti cumani se mentin si in seco-lele XV, XVI si chiar mai ta'rziu. In 1424 este mentionat un "scaun"ai cumanilor In Comitatul Cenad. In 1467 regele Mathias CorvinIncearca sa scuteasca de dari numai nobilii adevarati si nu pe ia-zigi, cumani si nobilii provinciali din Slavonia (St. Pascu,Voievodatul Transilvaniei, IV, Cluj, 1989, pag. 66, 70, 427).

0 intelectuala din vestul tarii declara ca este de originecumana, romanizata: Ultimul cuman din Comitatul Cenad care vor-bea limba cumana a fost in 1770 (Serban Turcus, Sf. Scaun siRomanii in sec. XIII, Ed. Enciclopedica, 2001, pag. 207).

In alte documente din sec. XIII prin Cumania se intelege numaiMoldova si Tara Romaneasca (fait Oltenia).

Inaintea navalirii tatarilor, conducatorul cumanilor din Cumania(Tara Romaneasca si Moldova) se intitula rege, de exemplu, lonasa carui fiica s-a casatorit cu cavalerul cruciat Nariot de Toucey,Inrudit cu regele Frantei. Elisabeta, sotia lui Stefan al II-lea atUngariei, mama lui Ladislau Cumanul (1272-1290), a fost cumana.

In fruntea imperiului bulgar ajunge cumanul Terter, punandbazele dinastiei Terterizilor (1276-1322).

Balic, de origine cumana, de religie ortodoxa, conduce TaraCarvuna, in anul 1346.

Demnitatea de han era ereditara Ia cumani, transmitandu-se Iafrati si nepoti.

Este foarte posibil ca sistemul succesoral din tarile romane,jumatate ereditar, jumatate electiv, care prevedea ca oricare dinurmasii domnitorului poate urma Ia domnie, daca este "os dedomn", sa fie o mostenire nefericita a sistemului succesoral cuman.

Cumanii au Impiedicat extinderea stapanirii ungare, dincoacede Carpati, dand populatiei locale posibilitatea de a-si crea propri-ile structuri si institutii statale. Faptul ca Inca de Ia primele docu-mente ale cancelariilor munteana si moldoveana, aparatul de statapare perfect articulat, Inseamna ca au Inceput sa se constituieInca din perioada dominatiei cumane. 0 geneza a unui stat cu toate

-142-

www.dacoromanica.ro


formele de autoritate, impartirea administrative, armata, organi-zarea cancelariiior domne0 nu poate fi explicate decat prin supra-punerea peste organizatiile cneziale i voevodale a unui sistemimprumutat, existent de mai mult timp. Cumanii erau evoluati; scrieNicolae lorga: "Pentru a da o regind unui stat de o Inaintata culture,pentru a ajunge la punerea in scris a limbii lor in Codex Cumanicusa trebuit ca semintia cumanilor sa se fi impart4it larg la civilizatiaoccidentals a timpului". Elita cumanilor cunWea limba latina i fareindoiala limba romans, pe care au preluat-o acei cumani care s-auasimilat cu romanii. Cumanii au dat un impuls romanilor catre alca-tuirea domniei, care de Ia Borciu cumanul a trecut la Seneslau i

apoi, Ia Basarab cel cu nume cuman.Cumanii veniti in spatiul romanesc Ia mijlocul secolului XI au

inaugurat o "sinteza romano-cumana", o "colaboratiune romano-cumana" cu insemnate urmari pentru procesul de constituire astatelor medievale romane0 de la sud i est de Carpati (N. lorga).Cumanii au avut functia de accelerator politic. Organizarea statelorromane0 s-a facut intr-un timp foarte scurt ca un fenomen care,tinut sub presiune, a avut posibilitatea unei manifestari brute.

Dupe navalirea tatarilor, hanatul cuman este desfiintat, voievo-datele romane0 extinzandu-se pe intreg teritoriul Tarii Romane0,preluand de la cumani organizarea statala. Instistand asuprainrauririlor pe care le-au avut cumanii, Nicolae lorga subliniaza caei au avut ideea Intemeierii unui stat (Istoria romanilor, vol. III,Ctitorii, cp. VI, pag. 56, Buc. 1937).

In diploma Cavalerilor loaniti (1247): "am dat amintitului ordinospitalier Intreaga Cumanie, de Ia raul Olt i de la Alpii Transilvanieiin acelea0 conditii ca i Tara Severinului, in afara de Seneslau,voievodul Romanilor, pe care o lasam acestuia".

M. Neagoe exprima:"Marea invazie mongols din 1241 a facut sa dispara statul

cuman. CreOnarea i sedentarizarea cumanilor in primele deceniiale secolului al XIII-lea, creearea unei episcopii cumane duceau Ia

- 143 -

www.dacoromanica.ro

Anatol MACR1$

consolidarea unei formatiuni politce cumane, a unui stat turcic insud-estul tarii noastre (in sudul Moldovei pi estul Munteniei)"(Manole Neagoe, Ati la, Ginghiz-Han, Tamer Ian, Ed. 100+1 Gramar,Buc., 1999, pag. 158)

Contopirea conducerii cumane cu conducerea romans pi afir-marea statelor romanepti perfect articulate din primul moment afost un proces continuu. De aceea, nici nu prezinta interes origineaetnica a lui Basarab cel mare, cel ce poarta un nume cuman, poatefi romano-cuman sau roman, important este Ca statul creat care apreluat organizarea pi fastul imperial de Ia regii cumani, este un statromanesc de sine statator, avand o armata bine puss Ia punct pirelatii diplomatice cu alte state, in special cu unii vecini.

-144-

www.dacoromanica.ro


8. Limba romans si influente cumane

I. Elemente cumane in limba romans

Basarab este un nume imprumutat de Ia cumani, insemnandparinte stapanitor". Numele comun s-a transformat in numele pro-priu al primei dinastii din Tara Romaneasca.

Intre anii 1292-1295, s-a redactat originalul primei parti aCodex-ului Cumanicus de catre un negustor genovez.

Se pastreaza un manuscris din anul 1301 din Codex Cumani-cus, cuprinzand texte cumane religioase i un diclionar de cca.3.000 cuvinte cumano-latin-persan. El a fost publicat Ia Budapesta,in 1880, de Geza Kuun. Codex Cumanicus bibliothecae ad tern-plum divi Marci Venetiarum.

Cumanii au lasat urme importante in vocabularul roman. Multedin cuvintele care se considerau ca provin din turca osmanlae suntcumane, fapt constat studiindu-se Codexul Cumanicus. Exemple:

Romand cumana latina- talmaci; telemac; interpres;

ortac; ortac; socius;gorgan; kurgan; tumulus;catifea; catifa; holosericum;

- catar; chater; mulus;colan; colan; cingulum;taman; taman; perfectum;

- 145 -

-

-

-

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI

- oina; oin; ludus;- maidan; maidan; locus platus;- pti re; habar; res novae;- calauza; kalavuz; dux.

Alte cuvinte identificate de savantii 0. Densupianu, Lazar?aineanu, Al. Philippide, Titus Hotnog, fiind de origine cumana:odae, beci, dupman, olat, cioban, baragan, buzdugan toi, scrum,vataf, cighir, dulgher, murdar, manz, cipmea, cula, calup, bostan,copac, capac, buluc, bucluc, ceardac, ciomag, belea, dupumea,tavan, habar, cearpaf, chiftea, ciorba, sarma, boia, ciob, ibric,lighean, cazan, calabalac.

Despre cumani in cartile romanesti de istorie

1. C.C. Giurescu, lstoria romanilor, vol I, Editura Stiintifica 1947,Bucurepti, pagina 200:

Nume proprii cumane: Baraganul (se intalnepte pi In Crimea piin Pamir), Burnaz, Teleorman, Deliorman, Caraiman, Cozia (de lahoz, care inseamna nuca, deci Cozia este echivalentul lui Nucet).

In limba au ramas cuvinte ca: dupman, toi, odaie, cioban; uniilingvipti s-au pronuntat pentru buzdugan, vataf, beci, ceaun, cighir.

2. Alexandru Boldur, Istoria Basarabiei, Editura V. Frunza, 1992,Bucurepti, pagina 77.

0 serie de denumiri ale orapelor este de provenienta cumana:Bar lad, Covurlui, Vaslui, Galati, Falciu (extrase de autor din Al.Philippide, Originea romanilor, vol. II, pag. 364-378).

Din limba cumana au mai fost Imprumutate pi alte cuvinte:

cumana romans latinahabar lucru nou res novae

- 146 -

www.dacoromanica.ro


maidan maidan locus platusmurdar murdar (prostituata) metrixa

(din Geza Kuun, Codex Cumanicus bibliothecae ad tempulum diviMarci Venetiarum, Budapesta, 1880, (pag. 272, 274, 285, 304, 305)

Pagina 80Tobac in cumana disc, cerc" (Codex, pg. 124, 285);Tuzla in cumana inseamna pusta i praf" (desertum, pulvis,

pag. 29 Codex);Chisilia in cumana inseamna Kisi = om (Codex, pg. 173, 263)Bugeac (Bucigiac) in cumana inseamna unghiu (angulus),

(Codex, pg 215, 308). Pagina 78.

3. Ion Toderascu, Unitatea romaneasca medievala, vol. I, EdituraStiintifica, 1988, pagina 73:

Originea cuvantului bir" deriva din birmek/varmek care in lirn-bile vechi turce0 inseamna a da". Cuvantul I4" inseamna daredin cereale", deriva din turcescul ulisailis, care inseamna parte";Ulesmek inseamna a imparti. Romani' trebuiau sa imparts o partedin recolta cumanilor.

4. A.D. Xenopol, lstoria Romanilor din Dacia Traiana, vol. I, EdituraStiintifica i Enciclopedica, 1985, pag. 413, Bucure0

5. N. Iorga, Studii asupra evului mediu romanesc, EdituraStiintifica i Enciclopedica, Bucure0, 1984, pag. 67-73;

Antroponime topo *i hidronime de origine cumana

Analizand numele boierilor i al taranilor din Tara Romaneascai Moldova, care apar in primele acte ale cancelariilor domne0, se

constata un numar important de nume cumane: Tocsaba, Talaba,Teleaba (Val Popescu i Val Popa, Baiwara, Centru Judetean

- 147 -

www.dacoromanica.ro

Anatol MA CR1$

Valcea, 1955, pag. 32), Tacaba, Caraba, Nan Udoaba, boier cumanal Iui Mircea cel Batran (Pavel Chihaia, Monumente din cetatile descaun ale Tani Romanesti, Bucuresti, 1998, pag 309), Cara,Carlan, Coman, Bostan, Calciu s.a.

lar Popescu Longin, in articolul Baia de Fier", AS, anul X, nr.431, sept 2000, pag. 2, scrie: Bunicul meu, Ion Sclamna, numecuman avea multe prietenii la Tilisca". ?eful Serviciului PolitieiRutiere Gorj, este Constantin Talaba

De asemenea un important numar de toponime si de hidro-nime sunt cumane: Barlad, Tecuci, Galati, Falciu (Al. Philippide,Originea romanilor, II, pag. 504, 1983). Boian, Cahul, lalpug,Calmatui, Oituz, Uzun, Teleorman, Deliorman, Caracal, Celei,Barcauti, Barcanesti, Covurlui, Bahlui, Vaslui, Borcea, Panciu,Baragan, Burnaz, Caraiman, Cozia, Desnatui, Urlui, Suhurlui $.a.Unele zone au o densitate mare de hidronime cumane, de exem-plu Calmatui, Urlui $i Teleorman in Judetul Teleorman, Calmatui,Suhurlui si Covurlui in Judetul Galati, acestea fiind zone certe delocuire cumana.

II. Limba cumana. Codex Cumanicus

Limba cumana este o limba turcica. In clasificarea Iui Baskakovface parte din grupul de vest a limbilor turcice, subgrupul kipceac-cuman, din care face parte si limba tatara din Crimea si dinDobrogea. Limba tatara deye Volga si din Siberia face parte dinsubgrupul kipceak bulgar. In clasificarea Iui Poppe, limba cumanaface parte din grupul kipceac, din care fac parte $i toll tatarii.

Limba gagauza, despre care s-a scris la sfarsitul secolului alXIX si Inceputul secolului XX ca ar fi derivata din limba cumana,face parte, in ambele clasificari, din subgrupul oguz (turcmenii,turcii, azerbaigenii si gagauzii) (Baskakov N. A. Tiurkskie jaziki,Moscova, 1961; Poppe Nicholas, lntroductiv to Altaic Linguistics,Wiesbaden, 1965, ton pp. 33-36).

-148-

www.dacoromanica.ro


Codex Cumanicus" Savantii contemporani II numesc CodexComanicus. Savantul roman Vladimir Drimba, autorul celei maicomplete editii a Codex-lui I-a denumit Codex Comanicus si nuCumanicus cum I -a denumit Gaza Kuun (Kuun in limba maghiarainseamna cuman). In limba latina insa cumanii se numesc Comanideci Codex Comanicus.

Codex a fost redactat intre anii 1292 si 1295, si anume primaparte, de catre un negustor genovez din Crimea. La BibliotecaMarciana din Venetia se pastreaza un manuscris din 1300cuprinzand texte religioase cumane si un dictionar de cca. 3.000 decuvinte, cumano-persan-latin. Ulterior Codex-ul a fost semnalat subnumele de Alphabetum Persicum, Comanicum et Latinium"intr-uncatalog de manuscrise de Ia Biblioteca Marciana, publicat de G.L.Tomasini. J. Klaprath a publicat editia sa Vocabulaire latin, persanet Coman de la Bibliotheque de Francisco Petrarcha" (Memoriesrelatifs a l'Asie contenant des recherches historiques etphilologiques sur les peuples de ('Orient, Tome III, Paris, 1828).

Gaza Kuun a publicat, in 1880, Ia Budapesta CodexCumanicus" (Ad Bibliothecac ad templum Divi Marci Venetiarum).Urmeaza editii ale lui W. Radloff, W. Bang, C. Soleman, S.Sallaville, J. Nemeth, W. Barthold, G. Golubowic, A.W. Samoilovic,Th. Kowalski, D. Rasovski. S.E. Malov s.a.

Editia savantului roman Vladimir Drimba. a Codex-ului Coma-nicus (Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2000,296 pag + 2 x 83pag. facsimile), este editia cea mai completa, adnotata si dotata cufotocopiile facsimilelor de la Biblioteca Marciana, intr-o transcrieregrafica excelenta (in urma unui travaliu important al autorului derestaurare a manuscrisului, Ia sediul Biblioteca NazionaleMarciana). Prin acesta editie, Romania isi aduce o contributieesentiala Ia punerea in valoare a formei si continutului textului dinCodex Comanicus.

In volumele Fragmente de istorie 0 nu numat' (pag 8-9) siGagauzii. Opinii i Insemnari" (pag. 34 si 37-41), am aratat con-tributia savantilor rusi, pans la 1910, referitoare Ia Codex

-149-

www.dacoromanica.ro

Anatol MACR1$

VLADIMIR DRIMBA

CODEXCOMANICUS

,..t-ft-......4.i.,1-r...k.-`1. : ,-....Art.

-.7.........,......T............i.....,.......................1.,n-:::-.-..!zt::::f..1._,:, ..,., ' ..

.........?::* - -,. c.- c-,-,.T.-,...--t.Z.Z4z.:::'...-/tv.r,:zi..-rx.:pi

.-......

fze-s."--...,'' '-....--gfa ..---....."`X

L' .....'... :-.... 7'2-.4.--.,. .::114..,i. , ...L.. ,,,,N . .1,..y.r ..........4... ... I, .....* made

. /I 14A. .. a ;;-.--'..

Kr* 4.. ..A *. .. .... -.......,

. 4 .

,h 4 ,,A ..VI, f / ... ' 4. ,..8,

editura enciclopedica

- 150 -

- - "Viii4 - ;

'I .

) -1.. e

:....-4.,....Y.4..-., ,I1.ay:Jima

$.064.4

%.

aft

.....&-

..:. t.

' ....

-4..a...

/4.77.115t

faV

;

4 ,;-

AAA

'1_

luc. . .

*a/aao

4111.Aka,

,.

7.7_,....... ,............tho." ...Z...~.".........

.s

P 4,4

... . ie.

. - ft." *.O.!.

www.dacoromanica.ro


Comanicus. Notam acele lucrari care se refers la CodexComanicus:

W. Barthold a scris: O Besarabskih gagauzah, potomokovpolovtev i Cumanov", 1833-1884;

- V.B. Vasilievski Vizantia i peceneghi", continand un capitoldespre gagauzi ca urmasi ai cumanilor, precum $i undictionar rus-cuman, pe baza Cudex-ului Comanicus;

- V.V. Radlov, cu un studiu despre limba $i dictionarul cumanCodex Comanicus";

- Simioni Pavel Slovar' polovetkogo iatika", Sankt-Petersburg,1908.

Mentionam ca toate parerile acestor savanti precum cagagauzii sunt urmasii cumanilor au fost ulterior dezaprobate, atatde savantii sovietici cat si de cei occidentali, $i mai ales, in ultimaperioada de savantii gagauzi.

In tabelul urmator prezentam un dictionar comparativ cumano-roman, continand cuvinte asemanatoare in cele doua limbi. Acestdictionar a fost Intocmit de autor, din analiza editiei Vladimir Drimbaa Codex-ului Comanicus.

Mic dictionar cuman-roman

kolan colantichil tighel, cusaturacaparurme acoperireboya vopsea, boiatec tacbasca farachindar chindie, searsconacli ospitalitatechibrit chibritzaraf zaraf, bancher

-151 -

-

www.dacoromanica.ro

Anatol MACR1

caetcanaforazafrancanabarmarjanhamalfanarcatifaperozedgighertocmabaltacatanaipanacmarulcasapchatertengisdakalavuz

hartiecamfor

ofranchilimbarmargeanhamalfelinarcatifeaperuzeaficat, cighirtocmai, ingeniosbaltag, seceracastanspanacmarolamacelar, casapcatartangaj (la navigare)calauza

In continuare prezentam un dictionar comparativ cumano-turco-gagauzo-roman din care se constata asemandrile i deose-birile dintre limbile cumank turca i gagauza.

cuman turc

ghelturme getirmeacarme acmayazsirame saklamayzarme nineyarasurme anlasma

-152-

gagauz

getirmaaacmaasaklamaaycrnaaannasmaa

Tabelul I

roman

a aducea deschidea ascundea beaa se intelege

www.dacoromanica.ro


yaileerme yarlima iarmaa a crapayrlame irlama oalma a cantatanimac tanima tanimaa cunoa§teretichil dikis dikis tighelisserlik sicak sicak caldayturma soleme solemaa a spunecaparurme kaplama kaplamaa a acoperibolurme vaaralma iapma a facesaoc soguc suuk frigyemis yemis emis furttutum duman duman nortatma tatma tatlima a gustaanglarme anlama annama a intelegebuiurame buiurma buiurma a poruncisachez karistirma karismazlik amestecat ad ad numeis is is opera, lucrareiamgur iamur iamur ploaiebaluk batik balk petiteun, saz, ses soda ses sunetourluk tohum toom samantatus tuz tuz sarecisma yazi yazi scriereboya boya boya vopseatec susma susmaa a vindechindae chindie ausan chindie searstuman bulut duman nortatli tatli tatli dulceciugur VA '<Oil satconaclit konukseverlik konaklik ospitalitate

- 153 -

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI

ormanagag

ormanagar aap

padurelemn

chibrit kebrit kibrit chibritsahar seker seker zaharchaget kagit kiiat hartiecanfor kannfor kanfor camforzafran sofran sefran of rankhanabar karabar chihlimbarfanar fanar fener felinargiger cigir cigir ficat, cighircharandas kardas kardas f rateizba oda oda odae, camerabalta okak orak baltag, seceracastana kastane kostana castanacasap kasap kasap macelar,casapispanak ispanak ispanak spanac

Codex Comanicus cuprinde 55 de pagini de vocabular latino-persano-cuman, Intr-o anumita ordine, dar nu alfabetica, ceea ceface_dificila cautarea unui cuvant.

Incepand cu pagina 56 cuprinsul Codex-ului este variat: catevacuvinte i fraze cumano-gotice (avand In vedere ca In Crimeea gotiiau vorbit limba lor pans la sfarOul secolului al XVII-lea, confirmatde spatarul roman Nicolae Milescu in urma deplasarii sale inCrimeea), versuri italiene, fraze cumane disparate, imnuri reli-gioase, parabole i predici (parabola leprosului i predica deVineri), majoritatea incomplete. La paginile 65-66 din nou unvocabular cumano-latin, iar la paginile 80-82 un vocabular cumano-got. Intre ele Insemnari diverse.

In continuare, prezentam denumirea zilelor saptamanii in lirn-bile: latina, persana, cumana, turca, gagauza Si romans:

- 154 -

www.dacoromanica.ro


latin persan cuman tur gagauz roman

dieslunae do-sanbe to sanbe pazartesi pazartesi lunidiesmartes se-sanbe se sanbe sali giinii sali magidiesmercuri Behar -sanbe gaar sanbe garsanbe carsembe miercurijovis dies penk-sanbe pan sanbe persembe persembe joivenerisdies gum (azine)ayna guma giinii cumaa vinerisabbatum senbe sabat cumartesi

(penbih) kuna gur] cumertesi sambatadominidiec yek-sanbe je sanbe pazar pazar duminica

Dam mai jos, o parte din cuvintele traduse cumano-latin,aratand si semnificatia in romans si turceste (gagauza), putan-du-se trage anumite concluzii pentru cele trei limbi, fata de limbacumand:

latin cuman turc roman(gagauz)

amfora bardac kup amfora,bardaca, chiup

avarus kezgangi hasis, cimri avar, zgarcit (haset)

arena kum kum nisip

angnus

(corect agnus) koz kuzu miel

agricola sabanci tarimci plugar

(saban)

avis kus kus pasare

ala kanat kanat aripa, canatul (terestrei)

adversum tusman dijsman dusman, adversarasinus esek esek magar, asin

- 155 -

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI

altum buyk biliik mare, inaltarnarus aci aci amarlicit halal caiz licit, halal (de lauds)illicit haram yasak ilicit, haram (haram)superb kuezlu muhtesem superb, mandruinvidia keimeci kiskanglik invidie

ira opkelmek kizginlik manie

ol ol yag ulei

gallus cantat horoz caradir horoz otmeer cocosul cantalupus boy kurt lup

arcum ja yay arc(yaa)

Din aceste putine exemple, luate la intamplare, putem trageunele concluzii:

- cuvantul cuman bardac nu exists in limba turca nici in gaga-uza, dar exists in limba romana-bardaca, dar si chiup si amfora,deci romana a luat din toate limbile.

- cuvantul cuman kezgangi nu se gaseste in turca, nici ingagauza.

cuvantul cuman sabangi nu se gaseste in limba turca, dar segaseste in limba gagauza.

cuvantul kus din cumana se gaseste in limba turca si ingagauza.

cuvantul cuman kanat se regaseste in limba turca si in limbagagauza, dar si in limba romana (usa cu doua canaturi);

- cuvantul cuman tusman se regaseste in turca, gagauza siromana (dusman);

cuvintele cumane esek, buyk, api se regasesc in limbile turcasi gagauza; in limba romana toate aceste cuvinte sunt ca in latina:asin, amar, inalt;

- cuvantul latin licet, cumana halal nu se regaseste in turca

- 156 -

-

-

-

www.dacoromanica.ro


pi gagauza, dar cu un sens apropiat se gasepte in romans (ceva cetrebuie laudat);

- cuvantul cuman pentru ilicit este haram; acesta in turca esteyasak, in gagauza haram, iar in limba romans haram inseamnaceva primit necuvenit;

- cuvantul cuman of nu se gasepte in turca pi gagauza seregasepte in romans, ulei.

- lupul din cumand nu se regasepte in turca pi gagauza;- arcul din cumana se regasepte in turca pi gagduza - ja, yay,

yaa.Deci concluzia ca limbile turca, gagauza pi cuman sunt din

acelap trunchi, dar sunt limbi diferite se verified chiar pe unepantion mic.

In acest epantion sunt cloud cuvinte cumane care se regasescin limba romans (barda ca pi ulei), dar nu se regasesc in limbileturca pi gagauza.

In continuare prezentam un tabel avand cuvinte in limbaremand, latina, cumand turca pi gagauza.

Limbile cumand (dupa Codex Comanicus), turca pi gagauza:

Romand Latina Cumand Tura Gagauza1. talmaci interpret telmac tercuman

dilmaecevirici

oina ludus oyn oiun oyunortac socius ortac ortac arkadapcatifea holosericum catifa kadife kadifacolan cingulum colan kolan kolancatar mulus chater katir katirtaman perfectum taman taman tamanveste res novae haber haber habermaidan locus platus madan meidan meidanmurdar mertix murdar mirdar kir, mindarlik

- 157 -

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI

11.calauza dux kalavuz kilavuz yol g6stericipraf,pulbere pulvis tuzla tuz tuzcolt, unghi angulus bugeac bugeac 1(60farfurie discus tobak tabak qanakparte pars illus Liles payalb albus ak ak beiazluna luna ai ai aycal equus at at beygiriarba herba ot ot otcheie clavis ackuc anahtar anatarzece mii decem milles tiimen on bin on binboala morbus aprig hastalic hastalic

23.curat clarus ari ari pak

La pozitia 1-11 sunt cuvinte romane0 provenite din limbacumand. la pozitia 11-23 sunt cuvinte provenite din limba latina,diferite in cumana dar apropiate de acestea in turca i gagauza.

- 158 -

www.dacoromanica.ro

De la Nistru pan' la Tisa ?i ceva mai departe

9. Gagauzii din Basarabia Si romanii

Gagauzii reprezinta o minoritate nationala din Basarabia, des-pre care se poate spune ca nu au o tara-mama; 90% din numarulgagauzilor se gasesc in Basarabia, iar din acestia 85% in actualaRepublica Moldova, iar restul in Ucraina (Cetatea Alba, Ismail).

Alti gagauzi se mai gasesc In Romania (in comunele IonCorvin, Deleni, Petreni, Sipotele si Vama Veche, toate in judetulConstanta), in Bulgaria, Grecia, Macedonia si Ucraina.

Etnogeneza gagauzilor este contraversata Insa majoritateacercetatorilor considers ca ei sunt urmasii uzilor, stabiliti in zonaBalcic-Cavarna, dupa parasirea sudului Basarabiei, sub presiuneacumanilor. Aici, la Cavarna au format un principat, care, In secolulXIV a intrat sub dominatia Imperiului Otoman. Gagauzii crestiniortodocsi, depindeau direct de Patriarhia din Constantinopol.

In secolele XVIII si XIX, in perioada razboaielor ruso-turcesti,care se purtau in arealul ocupat de ei, rusii i-au mutat in sudulBasarabiei, in special in satele parasite de tatari, care au fost alun-gati in Cuban.

Intre anii 1918 si 1940, marea majoritate a gagauzilor a fostcuprinsa In hotarele Romaniei (Basarabia, Dobrogea, Cadrilaterul).Aceasta a fost perioada cea mai fasts a gagauzilor, ajungand de-putati, profesori de Iiceu, medici veterinari, agronomi, preoti etc.

Gagauzii au fost Ioiali statului roman; academicianul StefanCiobanu ii caracterizeaza asfel: "Dintre toate minoritatile dinBasarabia, populatia gagauza este cea care se apropie cel mai

- 159 -

www.dacoromanica.ro

Anatol MACR1$

mult de poporul roman prin calitatile sale spirituale, prin loialitateapi prin blandetea firii sale.Toti gagauzii vorbesc perfect romanepte".

Dupe 1944, gagauzii au fost supupi unei rusificari fortate, incatastazi gagauzii nu numai ca nu cunosc limba romans, dar nu maicunosc nici propria limba gagauza. In pcolile primare, secundare piIn Universitatea din Comrat cursurile se predau in limba ruse.

Gagauzii s-au facut cunoscuti pe scena politica prin solicitareaautonomiei in cadrul Republicii Moldova, care Ie -a acordat-o prinLegea 314/XIII din 23 decembrie 1994 a Parlamentului RepubliciiMoldova. S-a aprobat formarea Unitatii Teritorial Administrative(UTA) a Gagauziei, Gagauz-Yeri, In limba gagauza. In prezent po-pulatia mature Incepe, in ritm lent sa Inv* limba romans, iar po-pulatia pcolara o invata, in cele 2 licee din Gagauzia in care se stu-diaza In limba romans, pi in celelalte pcoli, in care limba romanseste o discipline de studiu.

De istoria pi cultura gagauza se ocupa Sectia de Gagauzologiea Institutului de Cercetari Interetnice al Academiei de $tiinte aRepublicii Moldova.

In perioada 1918-1940 au aparut primele scrieri in limbagagauza cu alfabet romanesc. Pionierul a fost preotul MihailCeachir, considerat astazi un clasic al culturii gagauze. El a traduscarp bisericepti in limba gagauza, a scris o Istorie a gagauzilor dinBasarabia, pe care a tradus-o In limba romans, a elaborat undictionar gagauzo-roman.

Unul din deputatii gagauzi In Parlamentul Romaniei, preotulPavel Guciupna, a militat pentru Infiintarea Facultatii de Teologie, inlimba romans, la Chipinau.

Si astazi majoritatea preotilor din Gagauzia sunt roman'. 0serie de gagauzi au fost profesori la liceele din Chipinau pi la Liceulreal din Comrat, cunoscut pi apreciat avand profesori de primamarime.

In prezent invatamantul pi cultura au luat avant in Gagauzia.

- 160 -

www.dacoromanica.ro


Exists un numar apreciabil de scriitori, personalitatile importantefiind Dionis Tanasoglu, care este si membru al Uniunii scriitorilordin Romania si Nicolae Baboglu. Ambii au realizat trecerea scrieriigagauze la alfabetul latin parasind alfabetul chirilic neadaptat Iimbiigagauze; Au elaborat primele abecedare si manuale in limbagagauza cu alfabet latin. Alti scriitori importanti sunt StefanCuroglu, Tudor Zanet, Petri Ciubotar, Stefan Bulgar, Liuba Cimpoessi foarte multi scriitori tineri. Majoritatea scriitorilor cunosc binelimba romans si isi traduc unele opere in limba romans

Oameni de stiinta gagauzologi au fost si sunt; Gavril Gaidargi,fost sef al Sectiei de gagauzologie (decedat), M.N. Guboglu, S.Curoglu, Maria Marunevici (decedata), Elena Colta (decedata),Olga Radov-Caranastas, V.I. Sat Ion Dron, dr. hab. in filologie tur-cica, fost sef al Sectiei de gagauzologie (roman, decedat) si LiubaCimpoes actuala sera a Sectiei de gagauzologie. Acesti savanti s-auocupat de etnogeneza gagauzilor, de limba lor, de istoria medievalasi contemporana a gagauzilor, de etnografia si de folclorul gagauz.

Gagauzii pot avea succese si mai marl daca se incadreaza instructurile si conceptiile statului in care vietuiesc, RepublicaMoldova. Moldovenii niciodata nu si-au propus asimilareaminoritatilor nationale. Gagauzii fac parte din Europa si trebue sase intoarca cu fata spre Romania si Europa, daca vor sa ajunga lanivelul civilizatiei tarilor europene. Aceasta nu inseamna sä nucunoasca limba rusa pentru a se putea intelege cu fostele republicisovietice din spatiul euro-asiatic.

Suprafata Gagauziei este de 1.835 kmp; are o populatie de172.000 locuitori; are trei raioane: Comrat, care este si resedintaGagauziei, Ceadar-Lunga si Vulcanesti.

- 161 -

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI

10. Scrierea veche Ia secui

Simon de Keza, ocupandu-se de originea secuilor, arata ca einu Iocuiau in Campia Panonick ci in muntii de Ia margine, impre-una cu romanii de Ia care au invatat scrierea acestora (non tamenin piano Panoniae sed cum Blakis in muntibus confinii sostemhabu-erunt, unde Blakis comuniunit literis ipsorum uti perhieuter").

Deci romanii din Muntii Apuseni aveau Ia finele secolului al IX-lea Si Inceputurile secolului al X-Iea, scrierea lor, pe care au adop-tat-o pi secuii.

Este posibil sa fie scrierea cirilica, raspandita in zona de fratiiChiril pi Metodie, care au adus-o in Moravia. Insa cercetatorul PaulTocilescu examinand cateva inscriplii pi texte vechi romanepti cacele din schiturile rupestre din Muntii Buzaului, inscriptii de peinelul nr. 21 de Ia Sannicolaul Mare pi manuscrisele de la leudtratand 485 de semne grafice apartinand unui numar de 47 de alfa-bete a ajuns Ia concluzia ca este o scriere arhaica cu alfabet autoh-ton. Multe sunt scrise in bustrafedon "ca boii la arat", un rand esteIntr- unsens, aitul in sens contrar, ceea ce arata Ca nu sunt cu alfa-bet cirilic.

Dar in secoul XII pi Inceputul secolului al XIII-lea, secuii au fostdislocati de unguri din zona muntilor Apuseni, pi adupi la Inceput peValea Murepului, apoi in Tinutul celor Trei Scaune. Aici ei au folositalfabetul din fig. 1. Acest alfabet a persistat pans in zilele noastre.Astfel not am comandat unui ebenist un lampadar din lemn de par.Lampadarul are incrustata inscriptia din fig. 2.

-162-

www.dacoromanica.ro


Nu am descifrat inscriptia, necunoscand alfabetul afaradatei 1966 luna Mai). Nu am gasit descifrarea alfabetului.

Dar scrierea valaha ar putea fi si scrierea lapidard, a se vedeaIa Voronet (fig. 3).

In anul 1000 regele Stefan al Ungariei a decretat Inlocuirea sis-temului ideografic de notare care era foarte raspandit inTransilvania, cu scrierea latina.

Mai ales ca relativ Ia scrierea valaha Gh. Popa Lisseanu, pre-cizeaza ca aceste litere nu se scriau ci se crestau pe bete,incepand de Ia dreapta spre stanga.

Fr474. 4.13,,

ARDEALUwertnemo

arr. taw w aisaaro* anpm dim died 'mu

Fig. 1

/5C

Fig. 2

r

fvTt t: 2

gig .krio -r"Pt. 3

-163-Fig. 3

(in

Vt

ALPHABLUM WORM

T

-

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI

11. ()rase *i targuri din Tara Romaneasca si Moldovadisparute sau transformate in sate

In Tara Romaneasca

1. Cornate lul era un oras comercial Infloritor pe drumul BrasovSilistra Istambul. A decazut odata cu dezvoltarea orasului Cala-

rasi. Astazi, pe vatra Cornatelului este asezat satul Manastirea, peraul Mostistea (judetul Calarasi).

2. Soci, oras-targ infloritor in secolul XV; Asezat in fa/a orasuluimoldovenesc Focsani; a disparut, Ia sfarsitul secolului XV, caurmare a razboaielor lui Stefan cel Mare cu Tara Romaneasca. Nus-a gasit locul exact (urme de ziduri, fundatii etc.)

3. Orasul de Floci, asezat pe malul stang al Dunarii, Ia varsareaIalomitei in Dunare. Important centru vamal pentru lana trans-portata peste Dunare. In prezent se mai vad ruinele unei biserici, inapropierea satului Giurgeni.

4. Sacueni, resedinta judetului cu acelasi nume. Numele ii vinede Ia populatia secuiasca existents in acel targ. Astazi, pe loculSacuenilor, este comuna Star-Chiojd, judetul Buzau.

5. Gherghita, targ important in secolul XV, punct de vama pen-tru negustorii din Brasov. Astazi este o comuna in judetul Prahova.

6. Targsor punct de vama din Brasov spre Giurgiu. Astazicomuna in judejul Prahova.

7. Mavrodin, targ resedinta a judetului Teleorman, pans insecolul XIX. A decazut dupa reluarea de Ia turci a raialei Turnu

-164-

- -

www.dacoromanica.ro


Magurele. Astazi, Mavrodin este un sat Ia nord-vest de orawlAlexandria.

8. Dobace0i de Jale, reqedinta judetului Jale. Astazi estecomuna Runcu din judetul Gorj.

9. Carnet, reedinta judetului Mehedinti, pans Ia Infiintareaorawlui Turnu Severin. Astazi comuna in apropierea municipiuluiDrobeta-Turnu Severin. Cula lui Tudor Vladimirescu.

In Moldova

1. Cotnari, oral mai vechi decat statul Moldova. Locuit i desaqi in secolul XV. Curte domneasca. Despot Voda intemeiaza, in1526, un Colegiu latin sub conducerea episcopului protestant loanSommer din Bistrita. Astazi este o comuna in judetul 14. CladireaColegiului, in stare renovabila, se gase%e in curtea bisericii cato-lice din Cotnari.

2. ?tefane0, ora pans in anul 1689. Astazi comuna in judetulBotc§ani.

3. Baia-Civitas Moldaviae, ora din anul 1200, inainte denavalirea tatarilor. Capitala lui Dragog Voda. Decade Ia Inceputulsecolului XIX. Astazi este sat in judetul Suceava.

4. Falciu, reqedinta de tinut, existent la Intemeierea statuluiMoldova; mai vechi decat HuO. In timpul lui Dimitrie Cantemir eraOppidum (oraq). Astazi comuna in judetul Vaslui.

5. Scheia - ora la nord de Roman, pe Siret, amintit documen-tar in 1468, fiind locuit de bulgari, veniti de la sudul Dunarii (schei).Astazi nu mai exists urme.

6. Targul Broa%ei, pe Jijia, astazi disparut, nu sunt urme.7. Mogow0, targ in harta lui Reichendorf (1530) qi in altele

pans la 1584. Astazi, in judetul 14, sunt mai multe sate Mogow%ii mai este unul in judetul Vaslui. Nu se tie care este pe locul

vechiului targ, amplasarile pe hartile sec. XVI, fiind aproximative.8. Targul Trotu $i -a schimbat vatra in anul 1646. Astazi este

comuna in judetul Bacau.- 165 -

-

www.dacoromanica.ro

Anatol MACRI

9. Targul Putnei apare in documente, ca punct de varria, din1460. In 1559, nu mai este targ. Pe vatra Targului Putnei, astazieste asezat satul Bolotesti pe Putna. Este posibil ca targul Putneisa fi fost, in sec. XIII- XIV, sediul printului cuman din sudulMoldovei.

10. Piscul, targ pe valea Siretului, unde se facea primul conacpentru carele de marfuri si calatori ce veneau de Ia Galati spreSuceava. Astazi este disparut.

11. Puteni, targ important, conac pentru marfuri si calatori pedrumul Galati-Barlad si pe drumul Piscu-Barlad. Astazi este comu-na Valea Marului, judetul Galati.

12. Olteni, oral resedinta de tinut apare documentar in 1435pans in 1589; astazi este satul Murgoci (Lungoci) in judetul Galati,aproape de varsarea Barladului in Siret.

13. Horincea resedinta judetului cu acelasi nume; astazi nu sestie unde a fost situat. Cercetand localitatile de pe valea rauluiHorincea, am gasit ca o parte a comunei Cavadinesti din judetulGalati se numeste Horincea.

14-15. Cetatile Hmelov si Tetina, din Tara Sepenitului, in nor-dul Moldovei (Bucovina), au fost resedinte de ocoale, Ia nord-vestde Cernauti, cca. 15-20 km. Dupa 1456 nu se mai aminteste deHmelov, iar dupa 1481 nici de Tetina. Astazi sunt disparute.

In Moldova dintre Prut si Nistru (Basarabia).

1. Cruglic oras in tinutul Hotin, Ia sud de orasul Hotin. Astaziun sat in raionul Hotin al regiunii Cernauti.

2. Tarasauti targ important pe malul stang al Prutului in drep-tul orasului Hotin. In secolul XVII nu mai figureaza pe lista targurilor.Dupa 1630 a devenit un sat.

3. Serbanca - oras pe malul stang al Prutului, mai sus deStefanesti, amintit in documente in anul 1518; astazi disparut. Nusunt urme.

-166-

-

www.dacoromanica.ro


4. Targul Lapusna, mentionat ca targ si resedinta de tinut in1489. In secolul XVIII, Targul Lapusna devine sat. Astazi este ocomuna in judetul Lapusna (resedinta judetului in orasul Hancesti).

5. Ciobarciu, targ in secolul XV, sediu de parcalabie dupd ocu-parea, de Cate turci, a orasului Cetatea Alba. Locuit de moldovenisi colonist unguri, care aveau biserica lor catolica. Astazi este ocomuna in judetul Tighina, a carei resedinta este Ia Causani.

6. Targul Saratii, sediul cazalei Codrului. Astazi comunaFlanaseni, din judetul Cahul.

7. Tintul oras Ia gura lalpugului, refacut de Stefan cel Mare.Tintul a fost resedinta de ocol. leremia Movild, in a doua sa dom-nie, daruieste lui Caraiman, vel ceasnic, mai multe sate, intre careTapeni pe Ialpuh, in Tinutul Tigheciului, care a fost sat al nostrudrept domnesc si ascultator de ocolul nostru de Ia Tiutul (Tintul). Afost daramat de turci; in 1596 nu mai exista. Astazi este comunaTobac, in raionul Bolgrad.

8. Greceni, targ sediul capitanului care supravegheaza tatariidin Bugeac. Astazi este sat in judetul Cahul.

In perioada mai recenta, o serie de orase Ia recensamintele din1948 si 1977 au devenit comune rurale: Vama, Mihaileni,?tefanesti, Falciu, Cudalbi, Racari, Filipestii Targ, Plenita, Ostrov,Ion Corvin. Au aparut, in aceeasi perioada, o serie de orase noi.

- 167 -

-

-

www.dacoromanica.ro

Anatol MACR1

12. Schite

12.1. Intr -o zi, directorul P.V. din minister, sosWe pe antieruldin Rovinari cu doi oaspeti importanti din Iran ministrul energiei oiboss-ul cel mai important in domeniul energiei insotiti de sotiilelor. Trebuia sa le aratam un grup energetic in curs de montare, inideea livrarii unui asemenea grup in Iran.

Dupa convorbiri oficiale, acestea s-au prelungit la o masa fes-tiva in statiunea Ranca, in creerul muntilor Parang. Cei trei efilocali ai energiei din Rovinari, au fost sfatuiti sa se comporte reti-nut. Cu toata vigilenta barmanului, in primul sfert de ora, a disparuto sticla de luica, iar cei trei atentionati erau deja bine aranjati. Ing.M.I. s-a postat in fata sotiei ministrului, o doamna foarte rasata,educata in Elvetia i, ingenunchind ca un cavaler medieval, ainceput sa cante Piata persana". In conditiiie tinutului salbatic dinParang, a avut un succes deosebit. Celalalt inginer a invitat-o pedoamna Ia dans, purtand-o mai mutt pe sus. Atmosfera s-a incalzit,doamnele erau incantate, iar sotii lor erau preocupati de calitateatuicii. Directorul P. V. intuind desfawrarea seratei, a propusretragerea doamnelor Ia etaj, intr-un living in care dadeaucamerele rezervate lor. Spre dimineata, inaltii oaspeti dansau cuchelneritele, acestea in papuci.

Cand s-au retras oaspetii in camerele lor, s-a pus problemaunei plati suplimentare, consumatia dep4ind substantial sumaavansata. Cei trei efi locali au contribuit generos din buzunareleproprii. Afacerea nu s-a incheiat, dar iranienii au ramas cu amintirifrumoase dintr-o tars de gentilomi, iubitori de petreceri.

-168-

-

www.dacoromanica.ro


12.2. La punerea in functiune a grupurilor energetice, trustul aintrodus, In premiers, MIAPIF (Montaj Instalatii de Automatizari sipunerea in functiune). Prezenta acestora In Onesti a produs sen-zatie In randul tinerilor; pifistii erau tineri, veseli, aveau bani,frecventau restaurantele. Nimeni nu stia ce inseamna pifist, dar sestia ca nu duc lipsa de bani. Intr-o zi m-am Intretinut cu un munci-tor pifist, spunandu-i de faima lor In oral. El mi-a raspuns ca doarreprezentantii lor, Iupii cei tineri" duc acesta viata, aparent lipsitade griji. Ei, muncitorii, si-au caracterizat activitatea cu versuriledevenite celebre:

MIAPIF MIACUCUBANI PUTINI BI MULT DE LUCRU

-169-

-

www.dacoromanica.ro

Anatol MA-CRIS

De acelaei autor:

1. Tradition et continuite. L'enseignment supdrieur en Roumanie,in volumul Recherches sur I'histoire des Institutions et duDroit", XVI, Bucarest, 1996, pag. 147-175.

2. Gagauzii, edifie bilingva romans pi franceza. Editura AgerpressTypo, Bucurepti, 1997, 97 pag.

3. Gagauzii i romanii. Insemnari. Editura Agerpress Typo, Bucu-repti, 2000, 48 pag.

4. Segmente i fragmente de istorie, Editura Agerpress Typo,Bucurepti, 2000, 168 pag..

5. 0 cale sigurd de progres. Invatamantul superior romanesc. Edi-tura Agerpress Typo, Bucurepti, 2001, 60 pag.

6. Fragmente de istorie i nu numai. Editura Agerpress Typo,Bucurepti, 2001, 90 pag.

7. Gagauzii. Opinii i insemnari. Editura Agerpress Typo, Bucu-repti, 2001, 54 pag.

8. Note de calatorie pi alte insemnari. Editura Agerpress Typo,Bucurepti, 2001, 130 pag.

9. Gagduzii. Note despre limba gagauza i alte insemnari. EdituraAgerpress Typo, Bucurepti, 2001, 60 pag.

10. Et in Cumania ego. Editura Agerpress Typo, Bucurepti, 2002,66 pag.

11. Scrieri, caldtorii, istorii, evocari. Editura Agerpress Typo, Bucu-repti, 2002, 111 pag.

12. Gagduzii din Basarabia in trecut pi in prezent. Editura Ager-press Typo, Bucurepti, 2003, 155 pag.

13. Escale in spatiu i timp. Editura Agerpress Typo, 2003, 188 pag.14. Gagduzii cred in ziva de maine, Editura Agerpress Typo, Bucu-

repti, 2004. 96 pag.

Vor aparea:Ca lator pe aripa ganduluiTrec anii, trece viata pi marile focuri nu s-au stins


Dr. Ing. Anatol Macriq, doctor inmanagement al Universitatii Politehnicedin Bucurefti, s-a nascut in comunaBeqalma, judeful Cahul, in anul 1924.Este profesor asociat la UniversitateaPolitehnica din Bucurefti, membru alAsociafiei de Istorie Comparative aInstitufillor si Dreptului.A fost decorat cu "Meritul Stiintific"cuprilejul centenarului Academiei Romanefi cu "Steaua de our Jugoslava" pentrucontributia sa la realizarea hidrocentraleielectrice Porfile de Fier I.

Anatol Macrif este autor al unor tratate de management inperioada de pans la 1989, iar dupd aceasta data qi a unor call deistorie ("Segmente fi Fragmente de lstorie", "Et in Cumania Ego!","Gagauzii", "Gagauzii din Basarabia in trecut fi in prezent"s.a.) fi"Note de calatorie","Scrierr q.a.

ISBN 973-8429.11-0 0%,www.dacoromanica.ro

Date post:	29-Jun-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	16 times
Download:	0 times

ƒcriș Anatol. De la Nistru pân la... · Anatol MACRI Cuprins Prefata 5 1. Cateva reflectii...

Documents