8/12/2019 151870981 Anatol Basarab Alunitele http://slidepdf.com/reader/full/151870981-anatol-basarab-alunitele 1/17 Anatol Basarab Gandeste. Simte. Invata. Anatol Basarab Se încarcă... MIERCURI, 14 IANUARIE 2009 Despre trecut si viitor ne vorbesc alunitele Despre trecut si viitor ne vorbesc alunitele A avea si a astra !n ta"ent este #ine, dar a de$v%"ta ta"ent!", este si mai #ine. Mai &re! decat aceste d%!a "!cr!ri este a desc%eri ace" ta"ent. 'ricat de #ine n! ai invata "a sc%a"a, %ricare n! ar (i n%te"e ta"e "a matematica, (i$ica sa! c)imie, ma ind%iesc ca t%ate acestea "a !n "%c iti %t arata dr!m!" vietii ta"e. E*ista m%da"itati de a ca"c!"a trase!" vietii !n!i %m !ti"i$and astr%"%&iea, n!mer%"%&iea. +!tem d!ce aceste ca"c!"e ana "a nive" ce"!"ar. C! t%ate acestea, tre#!ie sa va s!n ca ceea ce rere$inta )arta vietii n%astre sta c)iar "a s!ra(ata, e r%ria n%astra ie"e, !n (e" de ste"e ca"a!$it%are a"!nite"e. +ie"ea c%r!"!i n%str! rere$inta ca si c!m % )arta, !n asa%rt, iar di(erite"e $%ne a"e c%r!"!i rere$inta di(erite (i"e din acest asa%rt. A"!nite"e s!nt %$iti%nate e aceste (i"e ca si c!m ar (i niste mici semne, stami"e, insemnari. Ar!ncand in m%d ca"i(icat % rivire in acest ,,asa%rt,, !tem a("a m!"te "!cr!ri interesante desre ce" care se asc!nde dinc%"% de ie"e. +%$iti%narea a"!nite"%r e c%r!" #ar#at!"!i sa! (emeei ne %ate v%r#i dest!" de aman!ntit desre nat!ra %m!"!i. -%c!" in care s!nt "asate acestea, (%rma si marimea "%r s!nt indicii de caracter, dar si semne a"e 1 of 17
A avea si a astra !n ta"ent este #ine, dar a de$v%"ta ta"ent!", este si mai #ine. Mai &re! decat aceste d%!a"!cr!ri este a desc%eri ace" ta"ent. 'ricat de #ine n! ai invata "a sc%a"a, %ricare n! ar (i n%te"e ta"e "amatematica, (i$ica sa! c)imie, ma ind%iesc ca t%ate acestea "a !n "%c iti %t arata dr!m!" vietii ta"e. E*ista
m%da"itati de a ca"c!"a trase!" vietii !n!i %m !ti"i$and astr%"%&iea, n!mer%"%&iea. +!tem d!ce acesteca"c!"e ana "a nive" ce"!"ar. C! t%ate acestea, tre#!ie sa va s!n ca ceea ce rere$inta )arta vietii n%astresta c)iar "a s!ra(ata, e r%ria n%astra ie"e, !n (e" de ste"e ca"a!$it%are a"!nite"e. +ie"ea c%r!"!in%str! rere$inta ca si c!m % )arta, !n asa%rt, iar di(erite"e $%ne a"e c%r!"!i rere$inta di(erite (i"e din
acest asa%rt. A"!nite"e s!nt %$iti%nate e aceste (i"e ca si c!m ar (i niste mici semne, stami"e,
insemnari. Ar!ncand in m%d ca"i(icat % rivire in acest ,,asa%rt,, !tem a("a m!"te "!cr!ri interesantedesre ce" care se asc!nde dinc%"% de ie"e.+%$iti%narea a"!nite"%r e c%r!" #ar#at!"!i sa! (emeei ne %ate v%r#i dest!" de aman!ntit desre nat!ra
%m!"!i. -%c!" in care s!nt "asate acestea, (%rma si marimea "%r s!nt indicii de caracter, dar si semne a"e
destin!"!i ers%anei resective. E*ista % stiinta intrea&a care se %c!a de st!di!" "%r si care se n!mestem%r(%sc%ie/. Semni(icatia a"!nite"%r di(era de "a (ete "a #aieti. In &enera", "a (ete, a"!nite"e de #!n a!&!r
s!nt "asate e stan&a, iar "a #aieti e artea dreata a c%r!"!i. C)ine$ii si ei cred că a"!nie"e %t (i (aste%ri ne(aste, în (!ncie de "%c!" !nde s!nt %$ii%nate, c!"%area e care % a! i ct de mari ar în ra%rt c!c%r!" n%str!. A"!nia %ate (i % mică ată nea&ră e "a#a ici%r!"!i, semni(icnd %ca$ii de a că"ăt%ri, sa!!n !ncti%r r%!3înc)is e mnă, adese%ri interretat ca indicat%r a" !n!i an!mit ti de a#i"itate sa!
n%r%c, as%ciat mini"%r. A"!nie"e de e sate den%tă % an!mită %vară e care tre#!ie să % înd!răm, iarce"e de e artea anteri%ară a c%r!"!i s!nt c%nsiderate ad!căt%are de n%r%c. N! e*ista %ameni (ara
a"!nite, macar % sin&!ra a"!nita !ndeva e s!ra(ata c%r!"!i (iecare % are. A"!nite"e n! s!nt !r sisim"! niste semne e c%r, acestea rere$inta adevarate ecete a"e s%artei si destin!"!i. re#!ie d%r sa
inveti a "e citi si inte"e&e semni(icatia. Unii %ameni s!n că a"!nie"e de e c%r!" n%str! s!nt, în rea"itate, însemne secrete, rămase din viei"e n%astre anteri%are, sim#%"!ri a"e !nei (ate 5armice trec!te, (ie ea #!nă sa! rea, s%rtită să (ie "ătită în această viaă. A"ii a(irmă că a"!nie"e rere$intă mesa6e a"e n%r%c!"!ii &)ini%n!"!i ce re("ectă nite !ncte de c%tit!ră din viaa n%astră. 7iecare a"!niă vi$i#i"ă de e c%r!"
n%str! asc!nde !n îne"es %ri i"!strea$ă !n an!mit %#stac%" secret sa! a6!t%r!" neatetat din arteaa"tc!iva.8n !ne"e tradiii, mesa6e"e a"!nie"%r era! att de semni(icative, înct !tea! (i interretate dret ne(asteentr! neam sa! !tea! ad!ce !n mare resect ace"!i mem#r! a" (ami"iei ce !rta % a"!niă c! c%n%taii
%$itive. esi&!r, în m!"te c!"t!ri se crede că !terea a"!niei este c! att mai mare, c! ct este mai marei mai r%eminentă a"!nia. ' a"tă credină (%arte răsndită este aceea că a"!nie"e de c!"%are desc)isăad!c mai m!"t n%r%c. Iată c%nsiderente"e &enera"e a"e c)ine$i"%r desre a"!nie"e c%r%ra"e.+ana ce stiinta m%derna a ince!t sa se interese$e in m%d seri%s de a"!nite, acestea era! tratate c! m!"t
resect in e$%terism si %c!"tism!" tim!ri"%r (%arte indeartate. :ra6it%rii, vindecat%rii, re&ii si r%#iiincerca! sa desci(re$e taine"e asc!nse in sate"e a"!nite"%r. C! !ne"e a"!nite ne nastem, a"te"e aar sidisar in c!rs!" vietii. Care e semni(icatia "%r, ce v%r e"e sa s!na, ce ne arata, desre ce ne v%r#esc, (iindcadaca t%t!si ne nastem c! e"e sa! "e d%#andim e dr!m!" vietii inseamna ca acestea n! s!nt intam"at%are.
esi&!r ca aaritia sa! disaritia an!mit%r a"!nite a! % ca!$a (i$i%"%&ica, dar aceasta ca!$a (i$i%"%&ica este
tre$ita "a viata de % a"ta, %ate si)%"%&ica, ener&etica sa! sirit!a"a. Nimic n! este intam"at%r, t%t!" esteinterc%nectat si interdeendent, deinde d%ar de !nde inceem n%i sa vedem acest "ant a" interc%necsi!niisi interdeendentii a ca!$e"%r si e(ecte"%r. A"!nite"e a! % im%rtanta de%se#ita entr! (iecare dintre n%i, "a (e" ca si "inii"e din a"ma sa! amrente"e
di&ita"e. aca "!am in c%nsideratie (at!" ca a"!nite"e sa! ete"e inasc!te %t sa aara, %t sa creasca si %tsa disara at!nci semni(icatia "%r devine si mai mare. %ate acestea se etrec neintam"at%r. Aaritia !neia"!nite sa! disaritia ei ne v%r#este desre (ate"e n%astre atat s!#iective cat si %#iective, desre trairi"en%astre, atit!dini, inc"inatii, a#i"itati, derinderi, "aceri;"a (e" si in ca$!" ar!"!i car!nt, "inei"%r din
a"ma, rid!ri"%r de e (r!nte; +!tem incerca de a !rmari e d!rata vietii !n!i %m t%t ce se etrece c! e"din ersectiva a"!nite"%r care aar si care disar. Aceasta %#servare s!nt c%nvins ca ar ad!ce m!"tee*"icatii din r%ces!" ca!$a e(ect a" %m!"!i %#servat.In di(erite %%are e*ista di(erite m%d!ri de interretare a a"!nite"%r insa c! t%ate acestea di(erente"e n!
s!nt (%arte mari. +!tem s!ne ca "a di(erite %%are di(era d%ar va"%area care i se atri#!ie !nei a"!nite sa!a"teia. In aceasta directie intr3adevar e*ista mici di(erente. In !ne"e %%are se c%nsidera % an!mitaa"!nita (%arte im%rtanta in a"te %%are aceiasi a"!nita n! este cata"%&ata ca (iind im%rtanta, dar cainterretare si semni(icatie aici n! e*ista mari di(erente.
Interesant este (at!" ca in ce"e mai di(erite %%are atat va"%area a"!nite"%r cat si semni(icatia "%r c%incid,at!nci cand mer&e v%r#a desre (ata %m!"!i. %ate a"!nite"e %$iti%nate e (ata a! aceiasi va"%are sisemni(icatie interretativa cam "a t%ate %%are"e. In &enera" !tem s!ne ca ar%ae in t%ate %%are"e,
a"!nite"%r de e (ata "i sa ac%rdat % atentie de%se#ita <de%arece s!nt !s%r de %#servat, s!nt "a vedere=. inacest m%tiv n!mai e (ata e*iste este % s!ta de $%ne c! a6!t%r!" car%ra se st!diea$a si interretea$aa"!nite"e. A! e*istat si e*ista % m!"time de d%ve$i "e&ate de asa n!mite"e 3 a"!nite n%r%c%ase. S3a %#servat de3a
-enin a !s #a$e"e c%m!nism!"!i iar a%i d!a ?0 de ani vine G%r#aci%v si des(iintea$a c%m!nism!",c%nsiderat ana at!nci ca (iind cea mai #!na (%rma de &!vernare.
:a mai re$int aici inca d%!a %$e, dar ce a! acestea d%i %ameni in c%m!n, desc%eriti sin&!ri. E! n!
A"!nita "asata e*act intre srancene ne arata !n %m care in an!mite c%nditii si)%(i$i%"%&ice sa!si)%menta"e %ate revesti viit%r!". ' ast(e" de a"!nita detin $eitati"e in c!"t!ra )ind!sa. %ate stat!i"e
inta"nite in manastiri"e si "acas!ri"e s(inte a"e )ind!si"%r detin cate % a"!nita intre srancene. 'amenii carese nasc c! % ast(e" de a"!nita s!nt c%nsiderati niste (ericiti, rintre rest!" m!rit%ri"%r. Se c%nsidera ca "%c!"dintre srincene este $%na ce"!i de3a" ,,trei"ea %c)i,, %c)i!" "!i S)iva. etinat%r!" !nei ast(e" de a"!nite are!sit in viata anteri%ara sa3si in#!natateasca c! m!"t r%ria 5arma in c%maratie c! rest!" %ameni"%r,
an!me rin caacitatea "!i de a revedea an!mite e(ecte "e&ate de an!mite acti!ni. In viata act!a"acaacitatea de a c!n%aste viit%r!" n! a disar!t c! t%t!", ci se a("a intr3% stare "atenta si %ricand in an!mite
c%nditii se %ate reactiva. A"!nita din (r!nte ce este %$iti%nata s!s, ac%"% !nde in m%d n%rma" incee sa creasca ar!", ne arata !n
%m c! niste caacitati %r&ani$at%rice de%se#ite.
A"!nita care a sc%s din minti (%arte m!"ti #ar#ati.
A"!nita e %#ra$!" stan& si s!# %c)i, ne v%r#este desre #!natate si incredere. Aceasta a"!nita ne arata %r%venenta n%#i"a si inc"inatia catre a!t%6ert(ire, a!t%sacri(icare. A"!nita e mandi#!"a rere$inta tami"a %ameni"%r )%tarati, care s!nt caa#i"i intrea&a viata sa %dedice "!tei entr! % idee. ' ast(e" de a"!nita e artea dreata % detinea mare"e er%! a"#ane$
Scander#e& care a trait "a ince!t!" sec%"!"!i @: <140 B 1?.1.14D=. 'm!" care are % ast(e" de a"!nita e"an&a t%ate, mai este si !n %rat%r neintrec!t. A"!nita %$iti%nata e ca si asc!nsa de %d%a#a cai"ara. Un ast(e" de cad%! de "a Nat!ra rimesc n!mai
%amenii &andit%ri, (i"%s%(i, %ameni de stiinta, %ameni in$estrati c! % &andire netraditi%na"a. M%d!" "%r de a&andi si de a vedea "!cr!ri"e !ne%ri "e %ate c%m"ica viata, dar in ace"si tim s!nt %ameni care ad!c n%!"si desc)id %ri$%nt!ri ne#an!ite a"e tendinte"%r n%astre de mai tar$i!. S!nt %ameni care traiesc mai m!"t in viit%r, s!nt c! m!"t inaintea m!"timii si din acest m%tiv n! s!nt !s%r de inte"es si de accetat, entr! %m!"%#isn!it, mai a"es entr! acei %ameni care s!nt in c%ada ev%"!tiei. N! are im%rtanta !nde este
%$iti%nata a"!nita, in ce $%na a ca!"!i. Im%rtant ca ea sa (ie asc!nsa de %d%a#a cai"ara.In ace"asi tim % ast(e" de a"!nita ne v%r#este si desre caracter!" mistic si asc!ns a" %ses%r!"!i. Sec%nsidera ca !n ast(e" de %m intr3% viata anteri%ara a !t!t sa %m%are e cineva c! (%arte m!"ta !s!rinta,sa! a savarsit % a"ta %arecare (ata de care mai tar$i! s3a cait si a &andit m!"t as!ra aceea ce a (ac!t.
Ast(e" acesta si3a de$v%"tat intr%versia, caacitatea de sc!(!ndare in r%ri!" micr%c%sm.
A"!nita %$iti%nata e tam"a dreata ne arata !n %m c! % int!itie (%arte de$v%"tata. Acesta detine dar!"rem%nitiei, are % individ!a"itate arinsa, stra"!cit%are. In trec!t se c%nsidera ca % ast(e" de a"!nita tre#!ieasc!nsa de riviri"e %ameni"%r.
A"!nita %$iti%nata e !rec)e. +%ses%r!" !nei ast(e" de a"!nite de re&!"a este este mas!ra de "a!dar%s.
Aceasta ca"itate "a ei (!ncti%nea$a ca % mas!ra de a!t%aarare. Acesti %ameni n! isi tin r%ri!" c!vant,inca"ca r%misi!ni"e, s!nt in stare sa minta si sa (!re. aca a"!nita este e !rec)e dar este asc!nsa rivirii
acest "!cr! ne s!ne desre %si#i"itatea ca %ses%r!" ei sa ai#a sa! sa d%#andeasca in viit%r di(eritea(ecti!ni, dest!" de &rave a"e sistem!"!i nerv%s. A"!nita e "im#a. 'amenii c! % ast(e" de ecete rara s!nt c!n%sc!ti ca mari v%r#areti, v%r#esc m!"t si dece"e mai m!"te %ri (ara r%st si mai de"%c n! s!nt in stare sa asc!"te e cineva. Acesti %ameni se de%se#esc
de a"tii rin an!mita "isa de c%ntr%" a" c%m%rtamente"%r, inc"!siv si ce" ver#a", in6!ra m!"t, n! isicen$!rea$a v%r#e"e ar%ae de"%c si din aceasta ca!$a isi atra& mari s!(erinte si #"am!" ce"%r"a"ti. 7emei"e
c! % ast(e" de a"!nita in trec!t era! c%nsiderate vra6it%are, (ara dret de ae", (ara dret de aarare. A"!nita e &at. aca detinat%r!" acesteia este !n #ar#at at!nci a"!nita ne arata !n %m c! !n nive"
inte"ect!a" si sirit!a" (%arte #ine de$v%"tat, dar car!ia ii este (%arte &re! de a3si rea"i$a intre& %tentia"!"in aceasta eri%ada de tim. e re&!"a, de idei"e acest%ra se (%"%sesc a"ti %ameni m!"ti mai sireti,ra&matici si vic"eni. 7emeia detinat%are a !nei a"!nite e &at %ate (i !na (%arte sc)im#at%are. ' ast(e" de(emee de ce"e mai m!"te %ri reeta s%arta mamei sa"e. e e*em"!, daca mama ei a av!t d%!a casat%rii,
at!nci in m%d ar%ae si&!r si %ses%area acestei a"!nite va avea d%!a casat%rii. Acest "!cr! se re(era si "an!mar!" de c%ii si a"te evenimente din viata care v%r semana (%arte m!"t c! evenimente"e din viatamamei. aca %ses%r!" !nei ast(e" de a"!nite este !n c%i", at!nci acesta este i!#it de catre t%ti, este incentr!" atentiei, t%ate riviri"e s!nt indretate catre e". e re&!"a acestea s!nt niste c%ii care ,,iti (!ra
%c)i!",, A"!nita e !mar. Aceasta a"!nita sa! ata inasc!ta este !n semn direct a" armei. Acesti %ameni ca si c!ms!nt "ini de r%#"eme e care n! "e3a! re$%"vat in trec!t. Ei vin c! !n #a&a6 mare de restante e care vatre#!i sa "e re$%"ve in viata asta. S!nt niste %ameni !ternici, a! % ers%na"itate !ternica, dar mere! n! "e
a6!n&e c!ra6, indra$nea"a, )%tarare. Acest%r %ameni "e este (%arte &re! sa rec!n%asca a!t%ritati"e, sa ses!!na, a! tendinta sa v%r#easca si sa se c%m%rte ca de "a e&a" "a e&a" c)iar si c! Fe!" si asta "e ad!cem!"te r%#"eme. e re&!"a ac!m!"ea$a % m!"time de r%#"eme si tensi!ni in re"atie c! r%rii c%ii si dinacest m%tiv raman sin&!ri "a #atranete. In trec!t (emei"e care inse"a! s%tii, sa! c%m"%ta! im%triva
re&e"!i;era! ecet"!ite c! (er!" incins ana "a r%s!, an!me e !mar. In 7ranta de e*em"! acest%ra "i se
a"ica % ecete s!# (%rma !nei ("%ri de "a"ea e !mar, c! (er!" incins. A"!nita e iet. In trec!t aceasta %$iti%nare a a"!nitei sa! a !nei ete inasc!te era c%nsiderata !n semnra! sa! eric!"%s. aca a"!nita este %$iti%nata e stan&a, iar %ses%r!" este % (emee, at!nci aceasta vadeveni victima !nei i!#iri ne(ericite. aca a"!nita este e dreata, at!nci interretarea este c! t%t!" a"ta si
ne arata % ers%ana care va deveni sa! este de6a % s%tie credinci%asa si % mama (%arte #!na. ' ast(e" de(emee isi !rmea$a #ar#at!" si "a #ine si "a ra!, si "a #%&atie si "a saracie. Este &re! sa c!ceresti % ast(e" de(emee, dar daca ai re!sit acest "!cr! at!nci t%ata viata vei avea % rietena, s%tie si artenera adevarata,caa#i"a sa dea t%t!" entr! s%t!" si c%ii ei. aca a"!nita ii aartine !n!i #ar#at aceasta ne arata !n %m c!
intentii c!rate si sincere in directia i!#irii (ata de %ameni. A"!nite"e de e s(arc!ri, atat "a #ar#ati cat si(emei inca din vec)ime se strad!ia! sa "e indearte$e sa! sa "e asc!nda riviri"%r, de%arece acestearevestesc im#%"naviri &rave si accidente ne(ericite. <:3ati !s vre3% data intre#area e ce #ar#atii at!ncicand s!nt riviti, sa! s!rrinsi de % (emee acestea isi asc!nd imediat c! a"me"e %r&an!" se*!a", iar in
ace"easi c%nditii (emei"e isi asc!nd s(arc!ri"eH = +entr! ca (%rma, marimea, c!"%area, ie"ea, a"!nite"e dinaceste, a"te deta"ii si aman!nte, %t s!ne desre ace" #ar#at sa! (emee mai m!"t decat %t ei insasi vre3%data sa s!na desre ei. In aceste $%ne se asc!nd in(%rmatii e*trem de intime, secrete, r%(!nde, care n!rea d%resti sa "e stie si a"tii, asta in ca$!" cand cei"a"ti sti! a rec!n%aste ace"e in(%rmatii. In trec!t ar%ae
t%t %m!" stia sa vada ce ,,scrie,, in aceste $%ne a"e c%r!"!i. A"!nita e %#ra$. -a #ar#ati aceasta v%r#este inainte de t%ate desre !n caracter vi!, "!tat%r, !nicitatedaca este %$iti%nata e %#ra$!" stan&. ' ast(e" de a"!nita este ractic im%si#i" sa n3% %#servi. 7emei"e c!
a"!nita e %#ra$ se #!c!ra de m!"ta atentie a se*!"!i %!s mai m!"t si mai des decat %ricare a"ta (emee. A"!nita de e %#ra$!" stan& ne v%r#este desre !n ta"ent de%se#it, care se mani(esta inca din c%i"arie. Acesta %ate (i !n ta"ent catre arta, ict!ra, "iterat!ra, m!$ica; Ast(e" de %ameni detin % mem%rie(en%mena"a si % caacitate de c%m!nicare de%se#ita. ' ast(e" de a"!nita % avea si Mer"in M%nr%. Cred ca
n! mai tre#!ie sa amintesc aici cati #ar#ati a #!"%versat aceasta imre!na c! si dat%rita a"!nitei sa"e. A"!nita de e "e%aa e"ement!" distinctiv a !n!i ast(e" de %m este s!rematia sentimente"%r as!ra
rati!nii. e re&!"a acestea s!nt niste ers%ane e*trem de visat%are, caa#i"e sa3si m%di(ice !n&)i!ri"e de vedere, sentimente"e si c%nvin&eri"e de cateva %ri in dec!rs!" !nei sin&!re $i"e. Alunita deasupra buzei superioare. -a (emei daca este %$iti%nata e dreata int%tdea!na v%r#estedesre vic"enie, desre cr!$imea !rtat%arei a"!nitei. Aceasta ecete de re&!"a ii aartine !nei (emei
(r!m%ase, er(ide, a"!nec%asa, inse"at%are, i!#it%are de se* si distractie, avent!ra si intri&i ceea ce iiermite r%rietarei acestei a"!nite sa (aca % cariera dest!" de #!na si sa atin&a s!cces!".
Alunita pe nas v%r#este desre !n caracter !s%r, ("e*i#i" si desre re$enta simt!"!i !m%r!"!i (%arte #ine de$v%"tat. -a (emei aceiasi a"!nita este semn!" r%stiei, &andirii s!r(icia"e, "isei de r%(!n$ime.
Alunita la baza nasului pe obraz 3 ne arata sre % ers%ana care ii "ace sa dea t%t (e"!" de s(at!ri, dere&!"a !ti"e si (%"%sit%are. Ast(e" de %ameni sti! sa3si tina "im#a d!a dinti, sti! sa astre$e secrete"e si te%t a6!ta in sit!atii"e ce"e mai &re"e. Cea mai #!na r%(esie entr! ast(e" de %amenii este cea de av%cat. Acesti %ameni %t ,,v%r#i,, c! ste"e"e, %t (ace min!ni, %t interreta vise"e si n! n!mai. ' ast(e" de a"!nita
% avea si mare"e +arace"si!s Alunita pe barbie in$estrea$a %ses%r!" c! % v%inta de (ier si % caacitate e*trem de !ternica de a(ina"i$a %rice "!cr! ince!t. A"!nita e #ar#iea !n!i #ar#at, daca este %$iti%nata e dreata ne v%r#estedesre !ni"atera"itate, mandrie, e&%ism. +%$iti%nata e stan&a ne arata !n %m %rientat catre sc% c! %
d%rinta !ternica de a mer&e inainte sre a!t%c!n%astere si a!t%de$v%"tare. -a (emei din%triva, % a"!nitae #ar#ie %$iti%nata e dreata rere$inta !n semn %$itiv, (ericit, ce ii c%n(era acestea incredere inr%rii"e (%rte, %timism si marinimie. ' ast(e" de (emee t%tdea!na se va di(erentia rin caacitatea de aasc!"ta, inte"eci!ne si tact.
Alunita pe spate, este semn!" cerinte"%r ridicate (ata de sine si (ata de cei din 6!r. In trec!t se c%nsideraca % ast(e" de a"!nita crea$a !n an!mit dr!m in viata care va ad!ce c! sine tradarea din artea ce"%rar%iati dar n! n!mai. Se c%nsidera ca %amenii care a! % a"!nita e sate (%arte des s!nt tradati si vand!ti de cei mai di(eriti %ameni, %nc"!siv de cei dra&i. N! este e*c"!s ca %ses%r!" !nei ast(e" de a"!nite
in viata anteri%ara sa (i (%st c)iar %m%rat e "a sate de catre cineva ar%iat, din acest m%tiv si asta$i
acestea inc%nstient n! a! rea m!"ta incredere in %ameni si s!nt mere! atenti. Alunita pe brat. A"!nite"e %$iti%nate e artea interi%ara a inc)eet!ri"%r ne arata !n semn a" %ameni"%r!s%r de s!arat si de 6i&nit, s!nt (iri sensi#i"e. aca in aceste $%ne se &asesc d%!a sa! mai m!"te a"!niteasta ne v%r#este desre niste %ameni e*trem de sensi#i"i, c)iar desre (iri !ne%ri e*trasen$%ria"e "a %rice
(%rma de a&resivitate, d!ritate, neatentie si "isa de tact. Ca si c!m iti citesc &and!ri"e ast(e" ca sti! e*actdaca n! ii acceti sa! n! ii "aci. Femeea cu alunita pe brat de regula este foarte fericita incasatorie. aca a"!nita este %$iti%nata e artea e*teri%ara a #rat!"!i at!nici % ast(e" de s%tie ii %(eras%t!"!i i!#it !n ma*im!m de c%n(%rt. ar#at!" c! a"!nita e #rat!" dret detine % ener&etica #ine
de$v%"tata. Acesta n! este %#"i&at%ri! sa (ie (i$ic !ternic, sa ai#a m!sc)i "!crati de%arece "!cr!ri"e si%amenii si (ara asta ii se s!!n v%intei "!i. Ast(e" de #ar#ati rivesc "!mea si viata in m%d %timist, s!ntcaa#i"i sa casti&e #ani si res!rse, ast(e" incat devin (%arte indeendenti. %!a a"!nite e #rat!" dret estesemn de (ide"itate si "%ia"itate.
A"!nite"e din 6!r!" c%t!"!i rere$inta stami"e a"e inadati#i"itatii "a viata %ameni"%r. In &enera" (ata dea"!nite"e din 6!r!" c%t!"!i si a &en!nc)i!"!i tre#!ie sa (im (%arte atenti, entr! a n! "e a&ata, tra!mati$asa! $&araia. Aceste a"!nite atra& as!ra "%r ener&ii"e ne&ative din medi!" inc!n6!rat%r. Aceste ener&ii %t(i mani(estate in (%rma de em%tii ne&ative, &and!ri, atit!dini a"e %ameni"%r din 6!r, s!arari si v%r#e
ne&re. Ce" mai interesant este ca %amenii care detin ast(e" de semne n! s!nt caa#i"i sa transmita a"t%r%ameni ener&ii ne&ative. Acestea t%t!" reia! as!ra "%r si devin !n (e" de #!rete care a#s%ar#e ener&ii"eda!nat%are din 6!r. in acest m%tiv acesti %ameni !s%r %t (i a&resati, #r!ta"i$ati, ta")ariti, aca"iti;
Acest%ra (%arte des "i se intam"a ast(e" de "!cr!ri care entr! !n %arecare a"t %m se %t intam"ama*im!m %data sa! de d%!a %ri in t%ata viata. A"!nite e artea e*teri%ara a de&ete"%r. aca % ast(e" de tami"a se &aseste e de&et!" ine"ar "a mainadreata, "a #a$a de&et!"!i %m!" va (i de$ama&it in viata "!i intima si ers%na"a. Un ast(e" de %m tre#!ie
sa (ie (%arte atent c! cine mer&e "a starea civi"a, iar daca de6a a (%st e ac%"% at!nci e #ine sa ac%ere aceaa"!nita c! vere&)eta si sa % %arte ermanent (ara a % sc%ate de e de&et. Ce"%r care inca n! s!nt casat%riti
"i se rec%manda sa %arte e de&et!" ine"ar !n %arecare ine" entr! a ac%eri a"!nita si entr! a n! ramanesin&!ri. 'amenii c! a"!nite e de&et s!nt in("!entati de ceea ce n!mim ,,de%c)i,, adica de in("!entane&ativa a ener&eticii &and!ri"%r si sentimente"%r a"t%ra. e re&!"a acestea s!nt (%arte isc!siti in cr%it%rie,tric%tare;I"!$i%nistii si scamat%rii de re&!"a %seda cate % ast(e" de a"!nita. ' ast(e" de tami"a detine si
avid %t5in <avid C%er(ie"d= +e "an&a asta e*ista credinta ca #anii !r si sim"! se ,,"iesc,, de%amenii c! a"!nite e de&ete. In an!mite %%are e*ista credinta ca %amenii ce a! a"!nite e de&ete %t
deveni )%ti e*trem de #!ni. A"!nite in a"ma. A"!nite %$iti%nate in a"ma se inta"nesc (%arte si (%arte rar. 'm!" care detine % ast(e" de
tami"a in a"ma este caa#i" rintr3!n e(%rt de v%inta sa! na$!inta sa m%di(ice intrea&a viata n! n!maia "!i ci si a" a"t%ra. Acesta %ate c! !n an!mit e(%rt sa3si cana"i$e$e t%ate ener&ii"e si caacitati"e in directiaa!t%de$v%"tarii si a deasirii de %#stac%"e. 'amenii c! a"!nite in a"ma de ce"e mai m!"te %ri d!c !n m%dde viata ascet, i$%"at, artic!"ar, resin&ant t%t ce este c%m!n si &enera" accetat.
Alunite pe picior. <F%na (em!ra"a= Un ast(e" de %m at!nci cand (ace ceva im%rtant, de ce"e mai m!"te%ri se a#ate de "a ideea rincia"a si se indreata catre "!cr!ri sec!ndare si neim%rtante. Acesti %amenia! ce"e mai trasnite vise c! ce"e mai ne%#isn!ite scenarii. C)iar si vise"e din tim!" n%tii s!nt "a (e" detrasnite. Acest "!cr! %ate rere$enta in("!enta !nei 5arme c%m"icate si &re"e. etinat%rii !n%r ast(e" de
a"!nite tre#!ie sa invete sa3si d%$e$e e(%rt!", sa rec!n%asca semne"e %#%se"ii si "a ce" mai mic semn sa%(ere %di)na si re"a*are c%r!"!i. +entr! acestea este e*trem de #ene(ica (ami"iari$area c! arte"e sic%m!nicarea c! nat!ra. Une%ri acesti %ameni s!nt caa#i"i sa ar!nce % (ra$a, care mai tar$i! sa serea"i$e$e c! % (ide"itate incredi#i"a, ast(e" incat ii va seria c)iar si e ei. aca !n ast(e" de %m se va tine
dearte de stiinte"e si ractici"e %c!"te, at!nci acesta %ate sa devina !n c)ir!r& remarca#i", r%(es%r sa!s"!6it%r a" #isericii. Alunita pe genunchi se inta"nesc "a %amenii e*trem de nera#dat%ri. aca acest semn este re$ent eam#ii &en!nc)i at!nci nera#darea se am#"i(ica de cateva %ri. Acesti %ameni mer& reede, t%tdea!na s!nt
&ra#iti c)iar si at!nci cand s!nt "a % sim"a "im#are rin arc c! i!#ita. 'data inceand !n "!cr! acestea
ca si c!m de6a i" vad terminat si deaceia n! s!nt de"%c atenti "a r%ces!" de inde"inire a sarcini"%r. inacest m%tiv c%mit % m!"time de &rese"i ast(e" incat a6!n& "a c! t%t!" a"t re$!"tat. aca a"at!ri de acesta va (i!n artener atent "a deta"ii, ra#dat%r, &andit%r, at!nci din c%"a#%rarea acest%ra v%r re$!"ta "!cr!rie*ceti%na"e. Este %si#i" ca in viata anteri%ara !n ast(e" de %m a trait intr3% (rica ermanenta, era nev%it
mere! sa se asc!nda, sa se (ereasca de ceva, era ermanent !rmarit, ri&%nit, ca!tat; si asta$i aceastc%m%rtament se mani(esta d%ar ca ac!m m%tivatia este %arec!m a"ta. aca !n ast(e" de %m, detinat%r dea"!nita "a &en!nc)i va re!si sa se ridice deas!ra r%#"eme"%r c%tidiene, sa invin&a r%rii"e (rici sinea6!ns!ri, daca in m%d c%nstient va e(ect!a % ev%"!tie inte"ect!a"a si isi va !ne in (ata sc%!ri rea"iste,
at!nci c! si&!ranta va deveni % ers%na"itate remarca#i"a. A"!nite e ici%r <$%na ti#iei= Un ast(e" de %m ce detine % a"!nita in aceasta $%na este (%arte i!te de ici%r.'m (ara astamar, ermanent d%reste sa "ece e !ndeva de arca ar avea dr!m%manie. Acestaermanent vrea ceva sa c!cereasca in sens!" direct si indirect a" (ra$ei. +rintre ei se &asesc m!"ti a"inisti,
catarat%ri, s%rtivi, artisti de circ si dansat%ri isc!siti. Alunite pe talpi. +e ta"a ic%ir!"!i se rasandesc % m!"time de !ncte #i%"%&ice active si ener&eticee*trem de im%rtante. ' a"!nita in ta"a %ate sa ne v%r#easca desre vita"itatea %m!"!i, re$istenta "!i sa!desre ca"itati"e an!mit!i %r&an care se r%iectea$a in acea $%na in care se a("a a"!nita. ' a"!nita in ta"a
este caa#i"a sa atra&a ener&ia care inca"$este %m!". In trec!t dar si in re$ent in !ne"e c!"t!ri e*ista c)iar% % (%rma de &)icit in "a#a ici%r!"!i. Aceasta met%da ca si dia&n%sticarea d!a "im#a acient!"!i a! (%stde6a ar&!mentate si s!stin!te stiinti(ic. Alunitele dar si liniile din laba piciorului stang vorbesc
despre trecutul omului. Liniile si alunitile din laba piciorului drept vorbesc despre prezentsi viitor.
Iata inca ceva interesant "e&at de a"!nite. <S!rsa> Fiar!" Fi!a Nr. J9?9 de 6%i, 12 i!"ie 200? =
Persoanele care au multe alunite pe piele traiesc mai mult, potrivit unui studiu realizat deo echipa de cercetatori britanici care contrazice parerea traditionala ca acesti oameniprezinta mai multe riscuri de a muri mai repede din cauza unui cancer de piele. Intr-adevar, persoanele care au multe alunite pe piele prezinta mai multe riscuri de a dezvolta
un melanom, cea mai grava forma de cancer de piele, dar, in acelasi timp, au o speranta de viata mai lunga.
Un st!di! "a care a! articiat este 1D00 de (rati &emeni a sc%s "a ivea"a (at!" ca cei care a! mai m!"tea"!nite a! te"%meri mai "!n&i. e"%merii s!nt mar5eri ai im#atranirii #i%"%&ice care se &asesc in t%ate
ce"!"e"e si care a! r%"!" de a r%te6a cr%m%$%mii. Mai recis, te"%merii s!nt ac)ete de AN "asate "acaete"e cr%m%$%mi"%r care a! r%"!" de a imiedica de$inte&rarea acest%ra, resectiv de a intar$ia r%ces!"im#atranirii.Cercetat%rii de "a in&Ks C%""e&e -%nd%n s!n ca ers%ane"e care a! este 100 de a"!nite e c%r s!nt, din
!nct de vedere #i%"%&ic, c! sase 3 sate ani mai tinere decat ers%ane"e care a! mai !tin de 2 de a"!nitee c%r.
:er%niL!e atai""e, c%%rd%nat%r!" acest!i st!di! care a (%st !#"icat in Cancer Eidemi%"%& i%mar5ersand +reventi%n, a s!s ca re$!"tate"e st!di!"!i im"ica (at!" ca ers%ane"e c! m!"te a"!nite e c%r s!ntmai !tin s!sceti#i"e de a avea #%"i as%ciate c! im#atranirea, rec!m ma"adii"e cardiace sa! %ste%%r%$a.
%t!si, mai s!nt necesare st!dii care sa ar%(!nde$e aceasta idee. Cercetat%rii tre#!ie sa a("e dacan!mar!" mare de a"!nite e c%r c%ntri#!ie "a incetinirea ritm!"!i de im#atranire &enera"a. <.M.:.=
Secia"ist!" in (i$i%n%mii Mi)ai rat! a ana"i$at entr! revista C"ic5 semni(icatia a"!nite"%r c! cares!nt ,,d%tate/ de "a nat!ra vedete"e n%astre.
Iata ce ne c%m!nica secia"ist!".-i"i Sand!, ne)%tarata in dra&%ste A"!nita de e sate arata ca -i"i este % ers%ana !ternica, ce" !tin asa aare in %c)ii ant!ra6!"!i. Isi tinein (ra! de m!"te %ri %rniri"e nerv%ase sa! e*a"tari"e de %rice nat!ra. e m!"te %ri, %$ea$a intr3%
ers%ana (ericita, cand, in rea"itate, ea trece rin m!"te m%mente de me"anc%"ie, caci s!(era din ca!$a
ne)%tararii in dra&%ste. :a avea n!mai de casti&at daca se ar%ie de % ers%ana sentimenta"a, c! mai!tine (ite Adrian M!t!, !n sentimenta" rin e*ce"enta
7%t#a"ist!" 7i%rentinei are % a"!nita %$iti%nata "an&a nas si a"ta in artea stan&a a (r!ntii. Asta den%ta ca
este !n sentimenta" rin e*ce"enta, c)iar daca acest "!cr! n! este asa de vi$i#i". E" isi d%reste sta#i"itate in viata, in ci!da (at!"!i ca, inainte de a % c!n%aste e C%ns!e"%, n! a d%vedit acest "!cr!. Ac!m ca are %
s%tie si !n camin (ericit, este (%arte m!"t!mit de sine si se cana"i$ea$a e "at!ra r%(esi%na"a a e*istenteisa"e, in mare arte. Atentie, insa, "a e*cese"e de nerv%$itateE"ena a&!ci are % sen$!a"itate aarteManec)in!" de ta"ie internati%na"a (ace (!r%ri e %di!m!ri si dat%rita a"!nitei e care % are deas!ra
#!$ei s!eri%are. E"ena e marcata de dra&%stea entr! estetica, da d%vada de % sen$!a"itate aarte, care de(%arte m!"te %ri % (ace (%arte r%v%cat%are entr! t%ti cei din 6!r!" sa!. +%ate ca n! are, dar este %
ers%ana c! ca!" e !meri. Am#itia si c%nsecventa s!nt !ncte"e ei (%rte'ana R%man i" %ate temera e C%rne" +asat
7%st!" artener a" 'anei R%man are % a"!nita e &at care den%ta c"ar ca are % ers%na"itate artistica, m!"tsarm, sen$!a"itate, dar si d%rinta de a trai "a ma*im!m "aceri"e vietii. +asat este !n ti mere! desc)is "at%t ce este n%!, atractiv. 'ana R%man va sti sa i" mai temere$e, dar va tre#!i sa tina seama deers%na"itatea sa !ternica. Este !n #ar#at in adevarat!" sens a" c!vant!"!i, !n id%" a" (emei"%r, dar si
sensi#i", r%mantic de m!"te %ri.Cata"in Mar!ta are sanse sa casti&e "a !rsaI!#it!" Andrei are % a"!nita e %#ra$!" stan&, ceea ce semni(ica (at!" ca are ers%na"itate, dar si %re"ati%nare #!na c! artener!" de viata, si, este t%ate, are si (%arte m!"t n%r%c in a(aceri sa! activitati
sec!"ative. Ar avea sanse mari sa casti&e "a !rsa +re$entat%r!" de "a +R' : este !n ers%na6carismatic si se a("a in ascensi!ne e scara ierar)iei s%cia"e. emerament!" ("e&matic i" (ace sa isiir%ni$e$e c%"e&ii si c%nc!rentii. Andra este cea care ii %ate da ec)i"i#r!Cristina Satar vrea !#"icitate c! %rice ret
Re&ina RO are % a"!nita (%arte se*, %$iti%nata e %#ra$!" stan&, ceea ce s!ne desre ea ca este (%arteam#iti%asa. Ea isi d%reste sa iasa in evidenta c! %rice ret, (iind &en!" de ers%ana care s!(era daca n!aare (recvent in mass3media. :a avea !ne"e r%#"eme sentimenta"e, dar isi va &asi "inistea interi%araa"at!ri de !n artener mai tanar, entr! ca ea este % d%minat%are, rin (irea ei.
A"mana)!" c)ine$esc, n!mit !n& S)!, este c!n%sc!t, în &enera", ca !n ca"endar c! date (aste i ne(aste,dar e" înseamnă m!"t mai m!"t> este % c%m%ară de in(%rmaii desre astr%"%&ie, c%d!ri i sim#%"!ri,ded!se de îne"eii i (i"%s%(ii C)inei străvec)i. 8n acest n!măr, vă %(erim secrete"e din a"mana) rivit%are"a a"!nie"e (acia"e i semni(icaia "%r în (!ncie de artea de e (aă !nde aar.
Mai înti, vedei ce a"!nie avei e (aă, a%i (%"%sii i"!straia de a"ăt!ri entr! a identi(ica n!măr!" sa!n!mere"e c%res!n$ăt%are a"!nie"%r v%astre. e %#icei, acestea s!nt semni(icative entr! v%i d%ar dacăs!nt r%eminente i !nice. acă avei (aa "ină de ete, acnee sa! a"!nie mic!e, acestea n! se !n "as%c%tea"ă. !ă ce s!ntei si&!ri de %$iia ce c%res!nde a"!niei de e (aa v%astră, că!tai semni(icaia
+%$iii"e 13J8n c%i"ărie, s!ntei !in re#e"i i !n s!("et "i#er. Avei % creativitate înnăsc!tă i "!crai ce" mai #ine cnd
vi se dă mnă "i#eră. 8n &enera", s!eri%rii a&reea$ă a#%rdarea v%astră avan&ardistă a vieii. acă avei %a"!niă aici, vă mer&e m!"t mai #ine în a(aceri i ca r%rii e(i dect ca an&a6ai ai a"t%ra. +r%miăt%areeste ansa de a vă c%nd!ce sin&!ri.+%$iia 4S!nte i %ameni im!"sivi, dese%ri !rtnd!3vă c! % vivacitate ce vă c%n(eră carismă i % ers%na"itate
stră"!cit%are, dar !tei deveni di(ici"i cnd se e*rimă rea m!"te ăreri. S!ntei !in certărei, darnici%dată nă "a !nct!" de a !rta ranc)i!nă. Această a"!niă c%n(eră, de re&!"ă, !n temeramente*"%$iv, iar dacă ai în"ăt!ra3%, ai vedea că devenii mai ca"mi i mai îmăcai c! "!mea.+%$iia
A"!nia de deas!ra srncenei indică n%r%c de #%&ăie în viaă, dar va tre#!i să % cti&ai i să m!nciimai m!"t dect ma6%ritatea %ameni"%r. %t venit!" e care î" a&%nisii tre#!ie ăstrat c! &ri6ă, căci aar%ameni invidi%i e v%i, ce ar !tea să încerce, c! v%r#e d!"ci, să vă "isească de averea v%astră. 7erii3văde cei care încearcă să vă r%!nă sc)eme de îm#%&ăire raidă. acă avei % a"!niă aici, este
rec%manda#i" să n! (ii rea încre$ăt%ri în cei"a"i. Urmai3vă instincte"e i (ii reca!i. N! vă "ăsainici%dată (inane"e e mna a"t%ra.+%$iia A"!nia de aici indică inte"i&enă, creativitate i atit!dini artistice. a"ent!" artistic vă %ate ad!ce
#%&ăie, ce"e#ritate i s!cces. Indică i n%r%c de avere, dar acesta n! se %ate rea"i$a e de"in dect dacă vă !rmai inima, în "%c să rămnei "a mi6"%ace"e c%nveni%na"e de a vă cti&a trai!". :ei avea arte de
s!cces dacă vei (i c!ra6%i.+%$iia ?
A"!nie"e de s!# srncene s!&erea$ă cert!ri c! r!de"e îndeărtate, care vă r%v%acă s!(erină ine(ericire. Acest "!cr! vă va a(ecta m!nca i viaa. Este rec%manda#i" să a"anai %rice di(erende în (ami"iedacă d%rii % c%ntiină îmăcată, ca să !tei mer&e înainte.+%$iia D
N! este % %$iie (%arte #!nă entr! a"!niă. Stat!t!" v%str! (inanciar va (i mere! ameninat de tendinade a risii #anii. Avei, în "!s, &!st!" 6%c!ri"%r de n%r%c. +r%#"ema este să tii cnd să vă %rii. %t%dată,%amenii c! asemenea a"!nie a! tendina de a ("irta c! ers%ane"e de se* %!s, dar i de ace"ai se*. Ar (i
#ine să discernei as!ra c!i vă e*ercitai (armece"e, dacă n! vrei să avei neca$!ri.+%$iia 9 Această %$iie a a"!niei s!&erea$ă r%#"eme se*!a"e i de a"te nat!ră. Este % a"!niă &)ini%nistă i serec%mandă c! tărie să scăai de ea. Ad!ce % m!"ime de neca$!ri i &re!tăi. A"!nia %$ii%nată imediats!# nas indică !n n%r%c en%rm de descendeni. S!ntei înc%n6!rai mere! de (ami"ie i vei avea m!"i
c%ii i ne%i. +rimii sri6in!" ce"%r ar%iai i vă vei #!c!ra att de îm"inire materia"ă, ct iem%i%na"ă.
+%$iia 11 A"!nie"e de aici s!&erea$ă % c%nstit!ie #%"năvici%asă. Ar (i #ine să "e în"ăt!rai, mai a"es dacă s!nt mari i înc)ise "a c!"%are. 8n ca$ c%ntrar, ac%erii3"e c! m!"t (%nd de ten.+%$iia 12
A"!nia de aici re$ice % viaă "ină de s!cces, dar i (%arte ec)i"i#rată. Se rea %ate să (ii n! d%ar #%&ai,ci i ce"e#ri. %t!i, dei avei ansa de a trăi în sti" mare, vă vei #!c!ra i de % viaă casnică i de (ami"ie
satis(ăcăt%are. 7emei"e c! asemenea a"!nie a! !n n%r%c (en%mena" i s!nt, de re&!"ă, (r!m%ase ira(inate.
+%$iia 1JC%iii v%r (i % mare s!rsă de în&ri6%rare în viaa v%astră. Re"aia c! ei n! va (i #!nă. N! rea !tei (acem!"te entr! a reveni acest (at, dect să învăai să (i i mai t%"erani.+%$iia 14
A"!nia de aici s!&erea$ă % s"ă#ici!ne entr! mncare ce %ate a6!n&e % mare r%#"emă în viaa v%astră.Este %si#i" să avei a"er&ii "a an!mite a"imente sa!, !r i sim"!, să mncai rea m!"t.+%$iia 1S!ntei mere! e dr!m!ri, în ermanenă vă ren%vai i vă redec%rai casa. :ă "ace să vi se re$inte
n%!tăi i să vedei "!cr!ri n%i. N! s!ntei (ericii dacă rămnei rea m!"t tim într3!n "%c. :ă de"ectea$ăcă"ăt%rii"e i avent!ra i %c)ii v%tri %#servă m!"te.+%$iia 1re#!ie să avei &ri6ă cnd vine v%r#a de mncare, dar i în viaa se*!a"ă. Acestea s!nt ce"e mai mari
r%#"eme a"e v%astre. +!tei avea c%m"e*e "e&ate de &re!tate, care vă v%r derima. :ă "ac %veti"e dedra&%ste, !ne%ri n! d%ar c! % sin&!ră ers%ană, dar, (iind dest!" de inte&ri, avei rem!cări, care văr%v%acă m!"t stres.+%$iia 1?
:ei (i %ameni c! !n stat!t s%cia" s%"id. S!ntei activi e scena s%cietăii i e*ce"ai în c%nversaii. Aare
tendina ca s!cces!" Psă vi se !rce "a ca, ceea ce vă %ate (ace să vă ierdei #!na re!taie. Acest "!cr! vă va a(ecta r%(!nd, de%arece încrederea i sentiment!" r%riei va"%ri vi "e tra&ei din ăreri"e ce"%r"a"idesre v%i.+%$iia 1D
S!ntei mere! e dr!m!ri. Aar în viaa v%astră en%rm de m!"te că"ăt%rii îndeărtate, dar tre#!ie să avei&ri6ă de (iecare dată cnd traversai aa cea mare, de%arece a"!nia v%astră ar re(era să stai acasă.+%$iia 19 Avei n%r%c "a #ani i m!"i rieteni #!ni, deci este % a"!niă #!nă. S"ă#ici!nea v%astră este tendina de a
cait!"a în (aa (armece"%r se*!"!i %!s. Iată "!cr!" ce vă %ate (ace să vă P(ri&ei în viaă, deci c%ntr%"ai3 vă avnt!"+%$iia 20 A"!nia de aici %ate (i %ri (%arte n%r%c%asă, %ri (%arte ne(astă. S!ntei s%rtii (ie !nei ce"e#rităi
e*tra%rdinare, (ie st"!"!i in(amiei. Avei !n mare ("er creat%r i s!ntei, în "!s, (%arte inte"i&eni, dar vă!tei (%"%si ta"ente"e att în sc%!ri #!ne, ct i re"e. N! s!ntei &en!" care se "asă că"cat în ici%are, căcinici n! iertai, nici n! !itai rea !%r. Această a"!niă este semn!" %ameni"%r ce v%r intra în ist%rie (ie caers%na6e măree, (ie ca tirani.
+%$iia 21Este % a"!niă #!nă, ce s!&erea$ă !n trai îm#e"!&at e t%t arc!rs!" vieii. Ad!ce, în "!s, ce"e#ritate irec!n%atere.
+%$iia 22 :iaa vă este mere! (ericită i t%t!" vă mer&e din "in. Ai !tea (%arte #ine să devenii s!erstar!ri îns%rt, dacă vă asi%nea$ă. A"!nie"e din caăt!" srncene"%r s!&erea$ă (iri a!t%ritare i !ternice, deci,dacă s!ntei în (r!ntea !nei c%manii, vă vei desc!rca de min!ne.
+%$iia 2J Avei !n IQ ridicat, mintea vă mer&e #rici în t%ate ce"e. +%sedai !n instinct de c%nservare (%arte de$v%"tat,
i vei d!ce % viaă îm"inită i "!n&ă. :ei (i activi nă "a % vrstă (%arte înaintată i vei avea "n&ă v%irietenii i (ami"ia nă în !"tima c"iă.+%$iia 24 :ei %#ine ce"e#ritate i avere încă din tineree, i se rec%mandă să (%"%sii această eri%adă entr! a vă
asi&!ra #ătrnei"e, căci %amenii c! asemenea a"!nie întmină, de %#icei, &re!tăi în viaă e măs!ră ce înaintea$ă în vrstă.
+%$iia 2 :ei avea mare n%r%c de r%seritate i rec!n%atere, dar avei &ri6ă "a e*cese. 7ii c%nservat%ri în
atit!dini"e v%astre, i vei avea % viaă "!n&ă i (r!ct!%asă.S!rsa artic%"!"!i> Revista -!mea 7en&s)!i Nr. 1 +&. J
AL!I"#L# D# P# PA$%#A A!%#$I&A$' A (&$PLI
A"!nia 1. :iaa vă va !ne "a încercare, i v%r e*ista eri%ade cnd trai!" v%str! n! va dec!r&e !%r. :estea cea #!nă este că, dacă a"!nia este r%iatică i se a("ă mai ar%ae de (aă dect de sate, vei trece
!%r de %rice )%!ri de e arc!rs.
A"!nia 2. S!ntei &en!" de ers%ane care se stresea$ă !%r. inei minte să insirai adnc de (iecare datăcnd simii % resi!ne ins!%rta#i"ă din artea ce"%r dra&i. A"!nia J. S!ntei "ăc!i de cei"a"i i e(icieni, iar viaa vă ad!ce r%v%care d!ă r%v%care. N! d!cei
"isă de m!ncă i s!ntei (%arte că!tai "a evenimente"e m%ndene. Aceasta se dat%rea$ă, r%#a#i", (at!"!ică avei anse să deinei !n %st im%rtant, c! res%nsa#i"ităi e măs!ră. A"!nia 4. A"!nia ar%iată de mi6"%c!" stern!"!i s!&erea$ă că tre#!ie să vă s!rave&)eai atent%#icei!ri"e a"imentare, mai a"es dacă semn!" este ne&r! i r%eminent. +artea %$itivă este că, dacă are
c!"%are desc)isă, den%tă că s%!"Ts%ia vă i!#ete (%arte m!"t. A"!nia . A"!nia de e artea s!eri%ară a iet!"!i s!&erea$ă % viaă (ericită, ar%ae "isită de &ri6i.%t!i, tre#!ie să vă în&ri6ii de sănătate d!ă vrsta de cinci$eci de ani.
A"!nia . Aceasta indică % ers%ană (%arte am#ii%asă, c! vise măree. acă aar i a"i indicat%ri ais!cces!"!i în a"ma v%astră sa! în &ri"a +a)t C)ee, ai !tea %#ine !n stat!t (%arte îna"t. A"!nia ?. Această a"!niă s!&erea$ă % ers%ană &ener%asă i #!nă "a inimă. S!ntei inte&ri i %neti întratative"e de a(aceri.
A"!nia D. A"!nia din dret!" st%mac!"!i indică !n %m căr!ia t%ate îi mer& din "in viaa v%astră va (i %ca"e #ăt!tă i si&!ră. Este !n semn (%arte n%r%c%s, i mai #!n dacă a"!nia e de dimensi!ni mici.
A"!nia 9. A"!nia de e #!rtă den%tă că vă vei #!c!ra de !n mare n%r%c de #%&ăie. C! ct este mai mică,c! att mai #ine, însă tre#!ie să (ie înc)isă "a c!"%are i c"ar vi$i#i"ă. acă vă atin&e #!ric!", vei strn&e %avere c%nsidera#i"ă. A"!nia 10. ăr#aii care îi desc%eră % a"!niă aici v%r (i #inec!vntai c! m!"i c%ii.
A"!nia 11. Această a"!niă s!&erea$ă că vei (i #inec!vntai c! c%ii asc!"tăt%ri, ce vă v%r ad!ce m!"tă(ericire i vă v%r (ace să (ii mndri de ei.
A"!nia 12. A"!nia de aici vă va ad!ce n%r%c din "in. %t!" vă va mer&e ca e r%ate în viaă i, în "!s, veiavea arte de #ine(aceri neatetate. acă aar cte d%!ă, aceste a"!nie indică !n n%r%c (en%mena".
A"!nia 1J. A"!nia a("ată e3% arte în $%na a#d%mina"ă in(eri%ară înseamnă că vei avea !n s% c)ie sa!% s%ie (r!m%asă. :%i înivă vei (i #inec!vntai c! % în(ăiare atră&ăt%are. A"!nia 14. A"!nia de "n&ă s!#s!%ri este semn!" n%r%c!"!i ceresc, entr! #ăr#ai. acă este asc!nsăadnc în s!#s!%ară, înseamnă că vei %#ine % mare rec!n%atere în viaă.
A"!nia 1. A"!nia de e această arte a #ra!"!i s!&erea$ă că tre#!ie să m!ncii din &re! entr! %rice%#inei. e asemenea, v3ai !tea im"ica într3!n d%meni! de "!cr! care vă s%"icită din !nct de vedere(i$ic. A"!nia 1. A"!nia de e interi%r!" înc)eiet!rii #ra!"!i den%tă că vă este &re! să %#inei rec!n%atere
entr! tr!da de!să. Re$!"tate"e e care vi "e d%rii s3ar !tea "ăsa atetate. A"!nia 1?. A"!nia de e (aa ante#ra!"!i s!&erea$ă că vei manevra #ani t%ată viaa, dei n! esteneaărat să (ie ai v%tri. re#!ie să (ii reca!i în t%ate tran$acii"e (inanciare, entr! că această a"!niăc%nstit!ie !n semn de averti$are.
A"!nia 1D. A"!nia de e interi%r!" înc)eiet!rii indică (at!" că vă "ace să c)e"t!ii i că vă va (i &re! să văăstrai averea. 7acei d%naii carita#i"e, acestea c%nstit!ind % &aranie că vei avea s!(icieni #ani dec)e"t!ia"ă i de dăr!it. -a mna stn&ă, această a"!niă den%tă că #anii se d!c mai reede dect îi (acei. -amna dreată, !nii s!nt de ărere că ar atra&e !n ("!* #ănesc.
A"!nia 19. Una sa! mai m!"te a"!nie e c%ase"e #ăr#ai"%r indică n%r%c!" !nei m%teniri, deci e*istă
%si#i"itatea ca % r!dă să vă "ase % mică avere. 8n ca$!" (emei"%r, s!&erea$ă că vei %#ine avere rine(%rt!ri r%rii. A"!nia 20. A"!nia de e &am#ă n! este !n semn rea #!n, căci s!&erea$ă că vei avea de înd!rat, în viaă,&re!tăi i s!(erine.
A"!nia 21. A"!nie"e de "n&ă artea anteri%ară a "a#ei ici%r!"!i den%tă "a #ăr#ai % viaă "ină decă"ăt%rii, att de "ăcere, ct i în interes de servici!. acă este mică, a#ia !n !ncti%r, această a"!niăs!&erea$ă v%ia6!ri (%arte "ăc!te. acă este e*cesiv de mare, indică r%#"eme s!rvenite din acestea. A"!nia 22. A"!nia sit!ată "a #a$a &t!"!i %ate, !ne%ri, să indice % viaă sc!rtă, c! %si#i"itatea !nei mari
redis%$iii "a stres. 8nvăai să vă re"a*ai. A"!nia 2J. 7emeii c! această a"!niă îi revine res%nsa#i"itatea de a se în&ri6i de (ami"ie. %t!i, acestaeste i !n semn că se va desc!rca de min!ne i că va (i rec%mensată din "in "a #ătrnee. A"!nia 24. Această a"!niă indică % (emeie (%arte asi%na"ă, c! !n "i#id% cresc!t.
A"!nia 2. +!tei (i si&!ri că vă "ăsai mic!ii e mini si&!re, dacă desc%erii această a"!niă "a % (emeie,căci ea ad%ră c%iii. 8n "!s, are % mare a(initate c! ei. A"!nia 2. +%ses%are"e acestei a"!nie s!nt (emei c! !n caracter insta#i" i c! % tendină de a (ic)e"t!it%are.
A"!nia 2?. N! (acei c%n(idene acestei (emei, entr! că este !in r%#a#i" să %ată ine !n secret. N!este ră!3inteni%nată, dar ad%ră #r(a; deci avei &ri6ă. A"!nia 2D. A"!nia de aici s!&erea$ă că tre#!ie să (ii atente c! (inane"e, a"tminteri ai !tea ierde %
arte din #anii cti&ai c! tr!dă. A"!nia 29. Iată % d%amnă (%arte (ericită, care, din întm"are, este "ină de #ani. Această a"!niă este !nindicat%r (%arte recis a" r%serităii i averii. A"!nia J0. Este % a"!niă (%arte (astă, ce s!&erea$ă % ers%ană c! % dis%$iie 6%via"ă, care tratea$ă e
t%ată "!mea c! resect, i este resectată "a rnd!" să!. A"!nia J1. acă avei % a"!niă e &en!nc)i, va tre#!i să tr!dii en%rm entr! a re!i în viaă.
A"!nia J2. A"!nia de aici den%tă că n! s!ntei % ers%ană (%arte am#ii%asă. tiind acest (at, %ate căeste m%ment!" să înceei a vă (i*a %#iective în viaă. A"!nia JJ. Această a"!niă s!&erea$ă % ers%ană ce %ate (i "isită de inimă. A"!nia J4. :ei vedea că, în viaa am%r%asă, n! vă mer&e rea #ine, dacă vă desc%erii % a"!niă e (aa
"a#ei ici%r!"!i. 8n sc)im#, dacă este r%ie "a c!"%are, s!&erea$ă că vei avea n%r%c în dra&%ste, marear%#"emă (iindcă s!ntei rea înc"inate sre ("irt entr! a vă an&a6a într3% re"aie m%n%&amă.
AL!I"#L# D# P# PA$%#A P&)%#$I&A$' A (&$PLI
A"!nia J. A"!nia de e cea(ă este !na #!nă, indicnd că vă vei !tea satis(ace t%ate necesităi"e(!ndamenta"e a"e vieii. E*istă %si#i"itatea să devenii #%&ai i n! vei d!ce "isă de #ani.
A"!nia J. ăr#aii c! a"!nie e mi6"%c!" sate"!i v%r s!(eri ermanent de d!reri în această $%nă. :iaa "ead!ce r%#"emă d!ă r%#"emă. +e vrem!ri, % ast(e" de a"!niă se ca!teri$a i se în"ăt!ra.
A"!nia J?. -a (emei, a"!nia de e sate"e !măr!"!i semna"ea$ă % ers%ană ce tre#!ie să %arte %varam!"t%r res%nsa#i"ităi c%"eit%are i, în "!s, să în&)ită m!"te nedretăi în viaă. i aceasta este !nare(era#i" de în"ăt!rat. A"!nia JD. A"!nie"e %$ii%nate aici ar să atra&ă în viaa v%astră trădări"e i m!"te intri&i mesc)ine. :ă
va (i &re! să scăai de să&ei"e intite sre v%i, dacă n! vei scăa de ea. N! este distractiv să (ii în6!n&)iai e "a sate, deci este m!"t mai #ine să % ca!teri$ai. A"!nia J9. A"!nia de aici s!&erea$ă "isa n%r%c!"!i de r%seritate. Este %si#i" să vă (ie &re! să ăstrai
% s"!6#ă, (ie entr! că n! vă "ace, (ie entr! că n! s!ntei a&reai. A"!nia 40. A"!nia de aici ad!ce #%"i &astrice. A"!nia 41. A"!nia din $%na "%m#ară indică "isa de am#iie, ne)%tărrea i tendina &enera"ă sretără&ănare. :ei desc%eri că vă "isete m%tivaia de a înainta i că vei avea în ermanenă nev%ie să (ii îmini de "a sate entr! a vă vedea de viaă. %t!i, această a"!niă mai s!&erea$ă că avei n%r%c de
s%iTs%ii #!ne, deci este !n semn %$itiv. A"!nia 42. Este % a"!niă ce s!&erea$ă %tenia"!" de s!cces i de avere. Avei !n n%r%c (antastic în
der!"area r%riei a(aceri. acă avei % a"!niă asemănăt%are, ar tre#!i să vă desc)idei r%ria (irmă, in! să "!crai entr! a"ii. A"!nia 4J. A"!nia de e (ese este !n e*ce"ent indicat%r a" inte"i&enei, îne"eci!nii i creativităii. :eiavea !n stat!t îna"t i vei (i (%arte resectai.
A"!nia 44. A"!nie"e de s!# (ese indică % ers%ană ce va avea arte de (%arte m!"t n%r%c. 8n "!s, va (icarismatică i a&reată de cei"a"i.
A"!nia 4. Sit!ată !in mai 6%s e sate"e c%ase"%r, această a"!niă den%tă !n %m (%arte c!"t iinte"i&ent, % ers%ană e care se %ate !ne #a$a.
A"!nia 4. in ăcate, se s!ne că, dacă avei % a"!niă e sate"e &en!nc)i!"!i, va tre#!i să înd!rai % viaă c%m"et "isită de c%n(%rt. Ar (i #ine dacă v3ai &ndi să % în"ăt!rai. A"!nia 4?. +%$ii%nată e sate"e &am#ei, această a"!niă aarine !n!i %m (%arte %c!at, dar carem!ncete c! s%r, căci se #!c!ră i de rec!n%atere. :ei avea arte de #!ne re"aii c! ma6%ritatea
%ameni"%r. A"!nia 4D. ăr#aii ce %sedă % a"!niă e sate"e &"e$nei v%r avea tendina să n! stea rea m!"t e acasă,%ate c)iar să se îndeărte$e de ea. Această a"!niă indică ers%ane a("ate ermanent e dr!m. A"!nia 49. A"!nia de e sate"e !nei d%amne indică % ers%ană erce!tă ca "isită de c"asă %ri (inee.
Idea" ar (i să n! % arătai, ci să % ac%erii A"!nia 0. Această a"!niă den%tă r%#"eme în dra&%ste i în căsnicie, iar dacă este înc)isă "a c!"%are,c%n%taii"e s!nt c)iar mai ne(aste. A"!nia 1. Această ers%ană are % tendină sre ne&"i6enă i de$%rdine.
A"!nia 2. A"!nia de aici indică %si#i"itatea ca maria6!" să vi se destrame sa!, ce" !in, % viaăam%r%asă (%arte insta#i"ă "a atr!$eci de ani, dar, dacă este ac%erită c%res!n$ăt%r, c! mneci "!n&i,insta#i"itatea s3ar !tea aten!a. A"!nia J. acă avei % a"!niă e sate"e a"mei, ăstrai3%, căci înseamnă că vei cti&a (%arte m!"i
#ani.
A"!nia 4. A"!nia de aici im"ică % căsăt%rie c! %si#i"e !rmări ne(ericite. A"!nia . S!ntei % ers%ană atentă c! m!nca sa. Această a"!niă indică e cineva de încredere. A"!nia . acă avei % a"!niă e %steri%r, aceasta înseamnă că vei avea % viaă c%n(%rta#i"ă i #inec!vntată c! n%r%c.
A"!nia ?. :a tre#!i să înd!rai m!"te #r(e i trădări în viaă, dacă avei această a"!niă. A"!nia D. Această a"!niă indică % ers%ană "ină de ră#dare, dar care %ate ră#!(ni dacă se !m"ea)ar!". A"!nia 9. Ai !tea (i !n c%nta#i" (%arte e(icient, căci a"!nia aceasta indică % ers%ană (%arte rice!tă
"a ci(re i "a &esti%narea (inane"%r. A"!nia 0. A"!nia de e sate"e &en!nc)i!"!i !nei d%amne den%tă % ers%ană c! e*ce"ente a#i"ităiinterers%na"e, care se va #!c!ra de #!ne re"aii c! ma6%ritatea %ameni"%r. A"!nia 1. Această a"!niă s!&erea$ă că vei avea m!"i rieteni, care vă v%r întinde mere! % mnă de
a6!t%r. Este % a"!niă e*ce"entăS!rsa artic%"!"!i> Revista -!mea 7en&s)!i Nr. +&. J4
E! in ca"itate de si)%"%& %t s!ne ca de ce"e mai m!"te %ri vad c!m %amenii care isi ca!ta "%c!" "%r in
viata, r%ri!" "%c s!# s%are, n! inte"e& ana "a caat ce d%resc t%t!si in rea"itate. Un!" si ace"asi "!c!rere$inta entr! %ameni di(eriti "!cr!ri di(erite. Un %m s!ne sati!, "at!" inte"e&e !n terit%ri! dec%nvet!ire, entr! a"t!" stat!t in s%cietate sa! cariera, %$itie; E*ista %ameni entr! care viata
rere$inta !n act de creatie, de cercetare, !n dr!m interesant si ireeta#i", % ca"at%rie. Un rieten avea %&"!ma e care % reeta des at!nci cand cineva ii adresa intre#area >,,C!m sa &asesti "%c!" ta! in viataH,, Acesta ras!ndea> ,,e ce iti tre#!ie tie sa ca!ti ca"ea si "%c!" ta! in viataH N! mai #ine %c!i (r!m%s si"inistit "%c!" a"t!iaH aca n! vrea sa3" cede$e i" #atem ' sa ai "%c!" ta! si ai scaat de r%#"ema,, !a
cateva incercari de %rice (e", daca esti dest!" de atent "a tine si "a rest!" "!mii, vei inte"e&e dest!" de reedeca %ri!nde te3ai a("a intr3!n m%ment dat, an!me ace" "%c este "%c!" ta! in "!mea asta, %rice ai (ace "a !n
m%ment dat aceea este ca"ea ta ac!m, in viata asta. Inca de "a m%ment!" aaritiei (iecar!ia dintre n%i inaceasta "!me am av!t "%c!" n%str!, !n!" secia" e care nimen!i n!3" %ate %c!a. In adanc!" s!("et!"!i(iecare %m isi c!n%aste menirea "!i, c)emarea. Este adevarat ca acest "!cr! !ne%ri si "a an!miti %ameni%ate (i #ine asc!ns s!# strat!ri"e m!"ti"e a va"%ri"%r c%nventi%na"e a s%cietatii sa! s!# d%rinte"e si
serante"e cat si astetari"e a"t%r %ameni in ra%rt c! tine.Ca si si)%"%&. %t sa va s!n ca %m!" %ate sa creada in %rice este %si#i" si in%si#i" si %ate ca!ta sens!"
%ri!nde, dar n! !tem e*"ica t%t!", n! !tem ar!nca %m!" "!and in c%nsiderare d%ar % a"!nitanevin%vata de e c%r!" sa! (ata acest!ia. ' a"!nita ne %ate s!&era ceva, ne %ate v%r#i desre an!mite
artic!"aritati a ers%na"itatii ireeta#i"e, ne %ate arata an!mite deta"ii intime si artic!"are a (iintei!mane. aca aceste e"emente n! "e de$v%"ti, daca n! tin$i catre mai s!s, at!nci, n! ai de ce te "an&e ca n!rimesti nimic din artea destin!"!i. Unii %ameni inca de "a nastere s!nt in$estrati c! % m!"time deta"ente, caacitati si a"!nite si %tentia" acestea %t deveni %ameni de s!cces intr3% m!"time de d%menii.
ar n! tre#!ie sa credeti ca acestea v%r atin&e s!cces!" (ara a mai (ace ceva, de%arece a! de6a % a"!nita si&ata. C)iar si acestea v%r tre#!i sa m!nceasca entr! s!cces, va tre#!i sa3si de$v%"te caacitati"e,er(%rmanta, a#i"itati"e, sa se a!t%c!n%asca, sa se a!t%er(ecti%ne$e.Ce sa (aca %amenii care ana in re$ent inca n! s3a! c"ari(icatH Este %si#i" ca re$enta !nei an!mite
a"!nite !ndeva e c%r sa devina entr! cineva dret % "inie de %rientare rin viata. +entr! cineva %a"!nita %ate sa devina dret % stea ca"a!$it%are, !n !nct de destinatie e )arta vietii. Aici ce" maiim%rtant asect este a n! ermite %ric!i a"tc!iva sa a"ea&a dr!m!" ta! in viata, in "%c!" ta!. 7iecare dintren%i este res%nsa#i" n!mai entr! s%arta si destin!" r%ri!. 7iecare sa ai#a &ri6a de r%ri!" destin si
ast(e" daca (iecare ar (ace acest "!cr! "!mea ar (i mai #!na. -!mea este asa c!m este entr! ca (iecaredintre n%i d%reste sa! este inc"inat sa se %c!e de s%arta si destine"e a"t%ra, (ara a avea in aceasta directienici cea mai mica ca"i(icare.
