CAPITOLUL II. IMPACTUL FACILITĂŢILOR FISCALE ASUPRA ACTIVITĂŢII AGENŢILOR ECONOMICI

2.1. Facilităţile fiscale în zonele economice libere

Zonele economice libere (zonele antreprenoriatului liber), sînt părţi ale teritoriului vamal al

Republicii Moldova, separate din punct de vedere economic, strict delimitate pe tot perimetrul

lor, în care pentru investitorii autohtoni şi străini sînt permise, în regim preferenţial, genuri ale

activităţii de întreprinzător, în condiţiile legii. Zonele libere se creează în scopul accelerării

dezvoltării social-economice a anumitor teritorii şi a ţării în ansamblu. Zonelor libere, în scopul

realizării obiectivelor asumate, li se acordă regimuri preferenţiale de stimulare a activităţii de

întreprinzător.

Zonele economice libere demult şi-au demonstrat utilitatea pentru economia a zeci de ţări,

care fie îşi construiesc, fie îşi perfecţionează economia. Scopul înfiinţării a fost acela de a

favoriza dezvoltarea economică prin atragerea de investiţii de capital pentru realizarea cărora s-

au creat condiţii de natura facilităţilor fiscale.

Tabel 2.1.1

FACILITĂŢI FISCALE PRIVIND ZONELE ECONOMICE LIBERE

Conţinutul Tipul TermenulExportul mărfurilor, serviciilor originare din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova

50% din cota impozitului pe

venit (15%)

Nelimitat

Activitatea rezidenţilor în zona economică liberă 75% din cota impozitului pe

venit (15%)

Nelimitat

Rezidenţii care au investit în fondurile fixe ale întreprinderilor lor şi/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei economice libere un capital echivalent cu cel puţin:

Scutirea de impozitul pe

venit– 1 milion dolari S.U.A. 100% 3 ani– 5 milioane dolari S.U.A. 100% 5 anila exportul mărfurilor, serviciilor originare din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii MoldovaMărfurile, serviciile livrate în zona economică liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi cele livrate de către rezidenţii diferitelor zone economice libere ale Republicii Moldova unul altuia

Cota zero a TVA şi

scutirea de taxa vamală

Nelimitat

Mărfurile supuse accizelor introduse în zona economică liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, din alte zone economice libere, din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi mărfurile originare din această zonă şi scoase în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova

Scutirea de accize

Nelimitat

Unul dintre obiectivele tranzitiei la economia de piata a devenit realizarea unei economii

deschise, cu o insertie activa pe plan mondial, menita sa sprijine transformarile economice

interne. In aceasta evolutie complexa si uneori contradictorie, de regionalizare si

internationalizare a economiilor, zonele economice libere (ZEL) reprezinta o structura aparte pe

linia favorizarii insertiei in economia mondiala.

În prezent în republica Moldova există există şapte zone economice libere:

Zona Antreprenoriatului Liber "Expo-Business-Chişinău"

Zona Antreprenoriatului Liber “Tvardiţa”

Zona Antreprenoriatului Liber “Parcul de producţie “Taraclia”

Zona Antreprenoriatului Liber “Parcul de producţie “Valkaneş”

Zona Antreprenoriatului Liber “Parcul de producţie “Otaci-Business”

Zona Economică Liberă "Ungheni -Business"

Zona economică liberă "Bălţi"

Conform situaţiei din 1 ianuarie 2011, în 7 zone economice libere erau înregistraţi 159 de

rezidenţi. Numărul angajaţilor rezidenţilor zonelor libere, conform datelor la sfîrşitul anului

2010, a constituit 5 177 persoane, majorîndu-se cu 1,7 ori în comparaţie cu sfîrşitul anului 2009.

Volumul total al investiţiilor în zonele libere, pe parcursul întregii activităţi, la 1 ianuarie

2011 a constituit 128,7 mil. dolari SUA, dintre care în 2010 au fost investite 12,3 mil. dolari

SUA.

Diagrama 2.1.1

Ponderea volumului investiţiilor atrase (pe zone), conform situaţiei din 01.01.2011

38%

10%12%

8%2%

24%

5%ZAL "Expo-Business-Chişinău"

ZAL "Tvardiţa"

ZAL "Parcul de producţie "Taraclia"

ZAL "Parcul de producţie "Valkaneş"

ZAL"Parcul de producţie "Otaci-Business"

ZEL "Ungheni -Business"

ZEL "Bălţi"

Sursa: Raportul privind activitatea zonelor economice libere ale Republicii Moldova în anul 2010, pag. 4

Din volumul total al investiţiilor:

49 mil. dolari SUA revin ZAL "Expo-Business-Chişinău",

31,4 mil. dolari SUA - ZEL "Ungheni-Business";

15,1 mil. dolari SUA - ZAL PP "Taraclia",

12,5 mil. dolari SUA - ZAL "Tvardiţa",

11 mil. dolari SUA ZAL PP "Valkaneş",

6,7 mil. dolari SUA - ZEL ”Bălţi” şi

3,1 mil. dolari SUA ZAL PP "Otaci-Business".

În comparaţie cu anul 2000 (18,8 mil. dolari SUA) volumul investiţiilor atrase în zonele

libere a crescut de 6,8 ori.

Menţionăm la fel şi faptul că în zonele libere creşte ponderea activităţii industriale, care a

devenit genul prioritar de activitate. În anul 2010, volumul total al mărfurilor produse şi

serviciilor prestate în zonele libere a constituit mai mult de 1,7 mild. lei, din care ponderea

producţiei industriale a constituit 80,6%.

Diagrama 2.1.2

Volumul vînzărilor nete ale producţiei industriale în zonele libere, mil. Lei

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 20100

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

242.4

368.6

536.3

747

1021.1937.8

1162.91233.5

983.9

1409.8

Sursa: Raportul privind activitatea zonelor economice libere ale Republicii Moldova în anul 2010, pag. 5

Volumul vînzărilor nete ale producţiei industriale în total pe zonele libere în anul 2010 s-a

majorat semnificativ cu 43,3% (în preţuri curente) faţă de anul precedent şi a constituit 1409,8

mil. lei sau 5,2% din volumul producţiei industriale fabricat în aceiaşi perioadă de către

întreprinderile industriale ale Republicii Moldova de toate formele de proprietate (27056,5 mil.

lei). Cea mai mare parte a producţiei industrial fabricată în zonele libere în valoare de 1079,6

mil. lei sau 76,6% a fost exportată. În total volumul exportului mărfurilor şi serviciilor din zonele

economice libere în anul 2010 s-a majorat cu 2/3 şi a constituit 1236,1 mil. lei sau 6,3% din

volumul exportului Republicii Moldova în anul 2010 (în anul 2004 ponderea zonelor economice

libere în exportul total al Republicii Moldova a constituit 4,3%).

Stocurile producţiei la depozite în anul 2010 au diminuat circa de 2 ori în comparaţie cu anul

2009 şi au constituit 41,8 mil. lei.

Tabel 2.1.2

RITMUL DE CREŞTERE ALE PRODUCŢIEI INDUSTRIALE ÎN ZONELE LIBERE

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Sporul vînzărilor

nete ale producţiei

industrial (în

preţuri curente):

în % faţă de anul

precedentde 2,7

ori

de 1,5

ori

de 1,5

ori

de 1,4

ori

de 1,3

ori

-9% de 1,2

ori

5,5% -20,2

%

43,3

%

mil. lei 151,3 126,2 167,7 210,7 250,5 -83,3 225,0 63,7 -249,6 426

Din volumul total

al vînzărilor nete

ale producţiei

industriale:

livrate la export, % 71,8 67,7 74,8 67,9 61,5 71,0 70,8 70,8 68,3 76,6

livrate în Republica

Moldova, %28,2 31,5 24,3 24,3 29,2 19,9 19,8 21,4 20,1 14,5

livrate altor rezidenţi

ai zonelor libere, %0,0 0,8 0,9 07,8 9,3 9,1 9,4 7,8 11,6 8,9

Sursa: Raportul privind activitatea zonelor economice libere ale Republicii Moldova în anul 2010, pag. 6

Necatînd la faptul, că Legea cu privire la zonele economice libere, modificată în iulie 2010,

a anulat restricţii privind livrarea mărfurilor (serviciilor) pe restul teritoriului vamal al Republicii

Moldova şi, în prezent, rezidenţii zonelor pot livra toată producţia fabricată în ţara, din tabelul

2.1.2 se observă atît creşterea a volumului producţiei industriale, cît şi creşterea livrărilor

acesteia spre export.

Însă, în unele zone situaţia este diferită. Dacă, rezidenţii ZEL ”Bălţi” şi ZAL PP "Valkaneş"

livrează toată producţia industrială spre export, atunci rezidenţii ZAL "Expo-Business-Chişinău",

beneficiind de garanţiile de stat, continuă să livreze pe piaţa internă circa 46% din volumul

producţiei fabricate.

Existînd discrepanţei foarte mari dintre cele şapte zone economice libere din ţară. Din acest

punct de vedere, ZEL-urile autohtone fiind clasificate în trei grupe: zone care au beneficiat din

start de avantaje competiţionale şi care îndreptăţesc scopurile pentru care au fost create, zone

care nu au reuşit să se impună la nivel naţional şi  zone care nu au reuşit să se evidenţieze nici

măcar la nivel local . Există zone economice libere unde investiţiile însumează mai puţin de un

milion de dolari, numărul rezidenţilor este infim. ZEL Ungheni Business, ZEL Bălţi şi ZEL

Expo-Business-Chişinău concentrează 68% din volumul total de investiţii şi 66-67% din volumul

total al vânzărilor de mărfuri şi servicii şi vânzărilor nete pe producţie industrială ale tuturor

ZEL-urilor. Conform experţilor, anume aceste zone au potenţial şi capacitate de impact asupra 

întregii economii. Acest lucru se referă mai ales la ZEL Ungheni-Business şi ZEL Bălţi, care

dispun de suprafeţe şi capacităţi de producţie încă neexplorate. Zonele din Tvardiţa şi Vulcăneşti

au reuşit să se evidenţieze doar la nivel local, în schimb cele din Taraclia şi Otaci au un impact

neglijabil chiar şi la nivel  local.

Tabel 2.1.3

PONDEREA ZONELOR LIBERE ÎN VOLUMUL TOTAL AL VÎNZĂRILOR NETE ALE

PRODUCŢIEI INDUSTRIALE, %

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Ponderea

vînzărilor nete ale

producţiei

industrial pe zone

libere:

ZAL “Expo-Business-

Chişinău”77,8 70,4 53,9 46,2 41,3 26,9 27,1 30,1 29,0 22,8

ZAL “Tvardiţa” 14,6 9,7 6,7 7,5 12,4 5,8 11,1 12,3 15,5 17,8

ZAL PP “Taraclia” 1,1 1,4 7,3 6,0 3,2 2,9 4,4 3,0 0,1 0,0

ZAL PP “Valkaneş”- 16,9 31,9 25,8 15,0 11,9 5,3 9,1 12,1 14,8

ZAL PP “Otaci-

Business”6,5 1,6 - - - - 0,4 0,5 1,2 0,2

ZEL “Ungheni-

Business”x x 0,2 14,5 28,1 52,5 51,7 45,0 42,1 38,8

ZEL “Bălţi” x x x x x x x x x 5,6

Sursa: Raportul privind activitatea zonelor economice libere ale Republicii Moldova în anul 2010, pag. 7

Zonele economice libere sunt un instrument efectiv pentru atragerea investiţiilor străine şi

locale. Este de menţionat şi faptul, că în ultimul timp, în zonele libere s-a lărgit considerabil

sortimentul producţiei industriale. Producţia băuturilor alcoolice, care ani la rînd a fost

dominantă, a început să cedeze poziţiile în favoarea unor altor activităţi. A fost lansată

producerea unor tipuri noi de produse cum ar fi module electronice, scîndură şi lemn taiat,

produse adiacente vopselelor şi lacurilor industriale, cusutul manoperei încălţămintei, palete din

lemn, combustibil alternativ etc.

Cu toate că zonele economice libere beneficiază de un şir de facilităţi fiscal menţionate,

rezidenţii acestor zone îşi aduc contribuţia la formarea bugetului prin achitarea impozitelor şi

taxelor ce nu cat sub incidenţa aplicării înlesnirilor fiscal.

Diagrama 2.1.3

Volumul impozitelor şi taxelor calculate, mil. lei

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

52 54.464

77.1

121.9 123.6 123.1

144.8

111.6130.1

Sursa: Raportul privind activitatea zonelor economice libere ale Republicii Moldova în anul 2010, pag. 9

În comparaţie cu anul 2001, volumul impozitelor şi taxelor colectate de la rezidenţii ZEL au

crescut de peste două ori, se arată în studiu. Dacă în 2001 volumul impozitelor şi taxelor către

bugetul de stat atingea cifra de 52 mil. lei, în 2010 aceasta depăşea cifra de 130 mil. lei. 

Cu toate acestea, unii analişti susţin că stimulentele şi privilegiile acordate rezidenţilor ZEL

reprezintă venituri ratate la bugetul de stat. Principalele câştiguri sub formă de venituri încasate

de stat de la ZEL-uri sunt taxele zonale, preţurile pentru arenda spaţiilor din zonă, impozitele şi

taxele pentru comercializarea mărfurilor pe teritoriul vamal al ţării.

Tabel 2.1.4

VOLUMUL TOTAL DE IMPOZITE ŞI TAXE CALCULATE PE ZONE LIBERE

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

2010

Volumul total de impozite şi taxe calculate, mil. lei

52,0 54,4 64,0 77,1 121,9 123,6 123,1 145,3 111,6 130,1

în % faţă de anul precedent de 3,7

ori104,7 117,5 119,7 de 1,6

ori101,4 99,6 118,0 77,0 116,6

Sporul anual (micşorarea), mil. lei

38,0 2,4 9,6 13,1 44,8 1,7 -0,5 22,2 -33,3 18,5

Sursa: Raportul privind activitatea zonelor economice libere ale Republicii Moldova în anul 2010, pag. 9

Volumul total al impozitelor şi altor plăţi obligatorii calculate a început să se restabilească şi

conform situaţiei din 1 ianuarie 2010 a constituit 130,1 mil. lei sau cu 16,6% mai mult decît

nivelul anului precedent. Cea mai mare parte a impozitelor şi taxelor colectate – 56,5%, revine în

continuare ZAL "Expo-Business-Chişinău", condiţionată de volumul impunător al activităţii în

cadrul garanţiilor de stat, orientată preponderent spre piaţa internă a Republicii Moldova.

Conform legislaţiei în vigoare, la exportul mărfurilor (serviciilor) se aplică facilităţi fiscale, pe

cînd livrările din zona liberă pe piaţa internă se impozitează pe principia generale.

Totalitatea facilităţilor acordate pentru rezidenţii zonelor economice libere le fac foarte

atractive pentru agenţii economici. Deaceea, administraţiile zonelor libere trebuie să

monitorizeze mai minuţios respectarea de către rezidenţi a obligaţiilor de concurs, precum şi cele

stipulate în contractile încheiate cu acestea. Pe parcursul anilor 2003-2007 administraţiile

zonelor libere au exclus 30 de rezidenţi pentru diverse încălcări sau din voinţă proprie a

rezidentului, în anul 2008 – 5 rezidenţi, în anul 2009 – 8 rezidenţi şi în anul 2010 - 14 rezidenţi.

În afară de aceasta, în perioada 2003-2010 pentru neexecutarea condiţiilor contractuale,

neachitarea datoriilor la plăţile şi taxele zonale, precum şi pentru încălcarea cerinţelor, stabilite

de către Administraţie în limitele competenţei sale, au fost retrase autorizaţiile pentru

desfăşurarea activităţii în zona liberă la 39 de rezidenţi, iar la 10 rezidenţi suspendate.

În anul 2010 de către administraţiile zonelor libere au fost desfăşurate 21concursuri de

selectare ai rezidenţilor. În rezultatul desfăşurării concursurilor au fost înregistraţi 26 de rezidenţi

(în anul 2009 – 5 rezidenţi)1.

Deci, în ceea ce priveşte avantajele oferite de zonele economice libere, acestea sunt foarte

variate. Este cert faptul că aceste avantaje se referă la ţara pe teritoriul căreia sunt amplasate

zonele libere, cît şi pentru investitorii străini. Însă instabilitatea politică, imprevizibilitatea

legislaţiei şi problemele la vamă sunt principalele trei probleme care au fost evidenţiate de

investitorii străini interesaţi de zonele economice libere din Republica Moldova în baza unui

chestionar elaborat de Ministerul Economiei.

Zonele economice libere din Republica Moldova au înregistrat anumite succese în

reformarea climatului investiţional, al potenţialului de producţie industrială şi de export al ţării,

creând locuri noi de muncă şi contribuind la dezvoltarea economică la nivel local şi regional.

Numărul angajaţilor din cadrul  ZEL, de 5 177 de persoane, era de 0,5% din numărul total al

angajaţilor pe economie (1143,4 mii persoane) la sfârşitul anului curent. În ultimii doi ani de

către ZEL-uri au fost create circa 1,6 mii de locuri noi de muncă, aceasta reprezentând o creştere

de 44,4%, în timp ce la nivelul întregii economii numărul populaţiei ocupate s-a redus cu 8,6%. 

1 “Raport privind activitatea zonelor economice libere ale Republicii Moldova în anul 2010”, www.mec.gov.md

Cele mai multe locuri de muncă au fost create de zonelel economice libere din Chişinău,

Ungheni şi Bălti. Deşi numărul angajaţilor rezidenţilor ZEL-urilor nu este, deocamdată, foarte

impresionant, ritmul de creşte al acestora vorbeşte despre potenţialul zonelor de a atinge unul

dintre principalele obiective, acela de a crea noi locuri de muncă. Totuşi, experienţa pe plan

mondial sugerează că zonele nu sunt o sursă majoră de locuri de muncă pentru economia ţării.

Zonele economice libere sunt, în general, nişte soluţii eficiente pentru crearea locurilor

noi de muncă, atragerea investiţiilor străine şi autohtone, impulsionarea exporturilor, dezvoltare

regională, reducerea barierelor birocratice pentru afaceri, etc. Cu toate acestea, intrările de capital

sub formă de investiţii, volumele de producţie şi export sunt încă destul de modeste, iar impactul

acestora la nivelul economiei este deocamdată destul  de reduse. Privită in ansamblu, contribuţia

ZEL-lor din Moldova la sporirea investiţiilor străine şi locale este una destul de nesemnificativă

pană acum, in ciuda intenţiilor iniţiale de a transforma aceste zone in principalele platforme de

atragere a investiţiilor străine şi creştere economică.

Tabel 2.1.4

EVOLUŢIA ZONELOR ECONOMICE LIBERE ÎN COMPARAŢIE CU REZULTATELE PE

ECONOMIE

IndicatoriiLa

31.12.10

Ca % din

indicatorul

respective

pe

economie

La

31.12.08

Ca % din

indicatorul

respective

pe

economie

Creşterea, zone

libereCreşterea

pe

economie,

%Abs. %

Nr. de angajaţi 5177 0,5 3586 0,3 1591 44,4 -8,6

Volumul investiţiilor

anuale, mln lei12,3 1,2 17,6 1,0 -5,3 -30,1 -29,1

Vînzările nete ale

producţiei industrial,

mln lei

1409,8 5,2 1226,5 4,1 183,3 14,9 -9,8

Volumul total al

exporturilor, mln lei1236,1 6,4 873,1 5,3 136,0 41,6 -0,6

Volumul total al

investiţiilor, mln $128,8 4,5 116,8 4,5 12,0 10,3 8,8

Sursa: Ion Tonea “Probleme şi perspectivele zonelor economice libere în Republica moldova”, Politici

Publice Nr. 5, 2011

În general, în materie de investiţii cifrele nu sunt prea impresionante. În ultimii 2 ani

investiţiile în ZEL-uri au avansat doar cu 12 mil. USD, sau cu ceva mai mult de 10%. Ritmul de

creştere este comparabil cu cel al creşterii soldului investiţiilor străine directe (ISD) la scara

întregii economii, care a avansat cu 8,8%. În raport cu soldul ISD, după cum am menţionat deja,

investiţiile în ZEL de la lansarea acestora au constituit doar 4,5%, ceea ce nu este un indicator

prea impresionant, astfel că concluzia care se impune este că ZEL-urile nu au reuşit până în

prezent să îndeplinească un alt scop de bază care s-au urmărit prin crearea lor – atragerea de

investiţii străine. Şi ca pondere în investiţiile în capital fix, investiţiile în ZEL au avansat doar cu

0,2 p. p. în ultimii 2 ani, de la 1,0% la 1,2%. La fel ca întreaga economie, activitatea ZEL în

ultimii 2 ani a fost afectată de criza economică. Investiţiile în 2010 au fost mai mici cu 5,3 mil.

USD sau 30,1% faţă de investiţiile din 2008. Ritmul de scădere al investiţiilor în zonele libere

(-30,1%) este comparabil cu cel al investiţiilor pe economie – 29,1%.

Chiar dacă zonele economice libere din Republica Moldova au inregistrat anumite suc-

cese in reformarea climatului investiţional, al potenţialului de producţie industrială şi de export a

ţării, in crearea locurilor noi de muncă şi dezvoltare economică la nivel local şi regional, intrările

de capital sub formă de investiţii, volumele de producţie şi export sunt incă destul de modeste,

iar impactul acestora la nivelul economiei – destul de redus. Iar fără aceasta nu ne putem aştepta

la o creştere economică durabilă şi transformarea ZEL in nişte la platforme de atragere a

investiţiilor străine şi autohtone, implementare a tehnicii şi tehnologiilor moderne, stimulare a

exporturilor, creare a locurilor de muncă şi aplicare a experienţei avansate din domeniul

producţiei şi a managementului, aşa cum au fost concepute şi cum prevede legea cu privire la

ZEL.

2.2. Analiza facilităţilor fiscale prevăzute de legislaţie pentru întreprinderile

micului business

Uneori se crează impresia că economia europeană este dominată de către întreprinderile

mari, multinaţionale. Lor le revin afaceri de multi-miliarde de euro, planurile de expansiune la

nivel mondial sau-mai recent-riscurile de falimente. Ceea ce, de obicei, se pierde este că mai

mult de 99% din toate întreprinderile europene sunt, de fapt, IMM-uri. Ele oferă două din cele

trei locuri de muncă din sectorul privat şi să contribuie la mai mult de jumătate din valoarea

totală adăugată creată de către întreprinderile din UE. Mai mult decât atât, IMM-urile sunt

adevărate back-ofisuri a economiei europene, fiind, în principal responsabil de avere şi creşterea

economică. Ce este si mai intrigant este faptul că nouă din zece IMM-uri sunt de fapt

microîntreprinderi cu mai puţin de 10 angajaţi. Prin urmare, pilonii economiei din Europa sunt

firme micro. Aceasta este probabil una din UE cel mai bine pastrate secrete!

Astfel utilizînd principiul "Gândiţi mai întâi la scară mică" creşterea economică este

asigurată în primul rind prin încurajarea şi susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii. Toate

acţiunile de sprijin a IMM-urilor şi spiritul antreprenorial au un cadru unic şi cuprinzător, care

este “Small Business Act” pentru Europa (SBA), pe care statele membre UE s-au angajat să-l

pună în aplicare alături de Comisia Europeană.

Avînd în vedere importanta deosebita a sectorului întreprinderilor

mici şi mijlocii în asigurarea creşterii economice durabile şi în Republicii

Moldova a fost implementată Legea privind susţinerea sectorului întreprinderilor mici şi

mijlocii, nr. 206-XVI din 07.07.2006, care asigură un regim preferenţial de

activitate pentru aceşti agenţi economici, avînd în vedere necesitatea

sustinerii permenete a acestui sector de către stat.

Tabel 2.2.1

CLASIFICAREA ÎNTREPRINDERILOR

Tipul întreprinderii Numărul de salariaţi Volumul vînzărilor Întreprindere micro Pînă la 9 persoane Pînă la 3 mln. LeiÎntreprindere mică Pînă la 49 persoane Pînă la 25 mln. LeiÎntreprindere mijlocie Pînă la 249 persoane Pînă la 50 mln. Lei

Sursa: Elaborat de autor în baza legii privind susţinerea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, nr. 206-XVI din 07.07.2006

Sustinerea de stat a sectorului intreprinderilor mici si mijlocii se efectuează diferenţiat, in

dependenta de genul de activitate, de perioada de functionare si de dimensiunile agentilor

economici subiecţi ai sectorului intreprinderilor mici si mijlocii, cu utilizarea diferitelor forme si

metode de sustinere si surse de finantare.

Însă existînd şi anumiţi agenţi economici care deşi fac parte din categoria IMM-urilor nu

beneficiază de regim preferenţial, dintre aceştea fac parte:

- agentii economici care detin o pozitie dominanta pe piata;

- agentii economici in al caror capital social cota membrului

fondator (asociatului, participantului, actionarului) persoana

juridica ce nu este subiect al sectorului intreprinderilor mici si

mijlocii depaseste 35%, cu exceptia organizatiilor necomerciale;

- companiile fiduciare si companiile de asigurare;

- fondurile de investitii;

- agentii economici importatori de marfuri supuse accizului;

- bancile, organizatiile de microfinantare, asociatiile de economii si

imprumut, alte institutii financiare;

- casele de schimb valutar si lombardurile;

- intreprinderile din domeniul jocurilor de noroc.

Conform clasificării din tabelul 2.2.1. şi a condiţiilor de încadrare pentru a beneficia de

scutirea de impozitul pe venit, această facilitate fiscală este acordată agenţilor economici care se

încadrează în categoriile întreprinderilor micro şi mici. Astfel, începînd cu anul 2006 agenţii

micului business beneficiază de scutirea de plata impozitului pe venit, această facilitate

influenţînd asupra unor indicatori ai activităţii economice ale întreprinderilor micro şi mici.

Pentru a ilustra impactul facilităţii menţionate în evoluţia activităţii agenţilor economici, vom

analiza activitatea acestora pentru perioada 2005-2008, pentru a observa diferenţa dintre

performanţele obţinute în 2005, înaite de aplicarea facilităţii menţionate cu perioada 2006-2007,

cînd intră în vigoare scutirea de la impozitul pe venit al agenţilor micului business şi anul 2008,

cînd se introduce cota “0” a impozitului pe venit, astfel facilitatea dată practic se anihilează, prin

introducerea practic a aceloraşi condiţii de impozitare a venitului pentru toţi agenţii economici.

Tabel 2.2.2

Veniturile din vînzări

2005 2006 2007 2008

mln.,

lei%

mln.,

lei%

mln.,

lei%

mln.,

lei%

Întreprinderile

micului business25 894 26,51 34 976 29,80 41 905 28,22 41 678 23,81

Întreprinderile mari

şi mijlocii71 774 73,49 82 397 70,20 106 607 71,78 133 381 76,19

Total97 668 100 117 372 100 148 513 100 175 058 100

Sursa: Elaborat în baza datelor Biroului Naţional de Statistică

Conform analizei efectuate, observăm dinamica pozitivă a venitului din vînzări pe întreaga

economie, astfel dacă în 2005 acest indicator era la nivelul de 97 668 mln. lei, atunci în 2006

acest indicator creşte cu 20,17% sau 19704 mln. lei, analizînd acest indicator pe componente

menţionăm faptul că veniturile întreprinderilor mari şi mijlocii, care achită impozitul pe venit a

crescut cu 14,8 % , în timp ce veniturile întreprinderilor mici şi mijlocii care beneficiază de

facilitate fiscală sub forma scutirii de la achitarea acestui impozit a crescut cu 35%, ceea ce în

cifre absolute reprezintă 9082 mln. lei.

În următoarea perioadă 2007, veniturile din vînzări pe economie cresc cu 26,53% sau

31141 mln. lei în comparaţie cu anul precedent, veniturile agenţilor micului business contribuind

la această creştere cu 19,81%, în valoare absolută înregistrînd o creştere de 6929 mln. lei. În timp

ce întreprinderile mari şi mijlocii au înregistrat o creştere de 24 210 mln. lei sau 29,38 %.

În 2008, oservăm că veniturile pe vînzări cresc cu 26545 mln. lei ceea ce reprezintă

17,87%. În această perioadă observăm că acest indicator creşte mai mult datorită creşterii

veniturilor din vînzări ale întreprinderilor mari şi mijlocii ce au înregistrat o creştere de 26774

mln.lei ce reprezintă o creştere de 25,11% faţă de anul precedent, în timp ce micul business a

înregistrat o scădere a venitului din vînzări cu 227 mln. lei.

Privind în asamblu evoluţia venitului din vînzări pentru perioada analizată în raport cu

scutirea de impozitul pe venit a agenţilor micului business aplicată din 2006 menţionăm faptul că

indicatorul menţionat pentru întreprinderile mici şi micro a înregistrat cea mai considerabilă

creştere în 2006, ca mai apoi ritmul sau de creştere să diminueze, iar în 2008 chiar să scadă.

Deci, din perspective acestui indicator putem menţiona că efectele facilităţii fiscale menţionate

sau accentual mai mult în primul an de aplicare, mai apoi diminuîndu-se.

Pentru o viziune mai amplă vom analiza ponderea veniturilor din vînzări a micului

business în evoluţie.

2005 2006 2007 2008

26,51% 29,80% 28,22% 23,81%

73,49%70,20%

71,78%76,19%

Evoluţia veniturilor din vînzăriÎntrepriderile micului business Întreprinderile mari şi mijlocii

Conform datelor prezentate în figură observăm că cea mai mare pondere a veniturilor din

vînzari ale întreprinderilor micului business au fost înregistrate în anii 2006 şi 2007 de 29,80% şi

respective 28,22%, aceasta fiind perioada de aplicare efectivă a facilităţii fiscale, astfel observăm

că efectele ei au fost întrucîtva resinţite în vederea încurajării agenţilor micului business pentru

dimensionarea afecerilor.

Un alt indicator important este rezultatul financiar pînă la impozitare, în baza căruia se

calculează mărimea scutirii acordate agenţilor micului business. Acest indicator are o importanţă

deosebită precum, pentru întreprindere pentru că ilustrează mărimea profitului care rămîne la

dispoziţia sa şi poate fi utilizat pentru creşterea afacerii în perspectivă, la fel şi pentru autorităţile

publice, deoarece creşterea profitului pînă la impozitare semnifică de fapt mărirea bazei

impozabile şi în rezultatul anulării facilităţii statul va putea beneficia de venituri mai mari în

urma încasării impozitelor pe venit. Deaceea vom analiza evoluţia acestui indicator pentru

întreprinderile micului business pentru perioada de aplicare a facilităţii fiscale.

2005 2006 2007 2008

611.39

1161

2291.49

3636.2

Rezultatul financiar pînă la impoz-itare, mln. lei

Datele statistice oglindesc dinamica pozitivă a rezultaztului financiar pînă la impozitare,

astfel dacă în anul 2005 acest indicator a inregistrat valoarea de 611,39 mln. lei, atunci în 2006 el

creşte cu 549,61 mln. lei ceea ce reprezintă 89,9% faţă de anul precedent, în 2007 creşterea a

reprezentat 97% sau 1130,49 mln. lei, iar în 2008 1344,71 mln. lei sau 58,68%.

Cunoscînd că pentru anul 2005 cota unic[ a impoyitului pe venit al persoanelor juridice a

repreyentat 18%, iar în perioada 2006-2007 a fost de 15%, vom ilustra mărimea facilităţii

fiscale pentru aceşti ani, suma scutirii fiind egală cu mărimea impozitului ce urma să fie achitat

la stat:

În anul 2005 agenţii micului busuness au achitat impozitul pe venit în conformitate cu

legislaţia, reprezentînd:

Impozitul: 611,39 mln × 18 % = 110 mln

Începînd cu 2006 însă agenţii micului business beneficiază în baza legii de scutire de

impozitul pe venit:

Suma facilităţilor pentru anul 2006: 1161 mln × 15% = 174,15 mln

Suma facilităţilor pentru anul 2007: 2291,49 mln × 15% = 343,72 mln

Suma facilităţilor pentru anul 2008: 3636,2 mln × 0% = 0 mln

Din calculele efectuate observăm că rezultatul financiar pînă la impozitare este în

creştere, deaceea şi mărimea facilităţii fiscale are tendinţa de majorare în perioada 2006-2007,

de la 174,15 mln. lei în 2006 la 343,72 mln. lei în 2007.Însă în 2008 odată cu introducere cotei

“0” a impozitului pe venit această facilitate teoretic se neutralizează.

Referindune la facilităţile pentru asigurările medicale obligatorii, menţionăm dreptul

patronului şi al salariatului de a nu calcula şi achita asigurarea medicală pentru unele tipuri de

venituri:

- Ajutorul material acordat în caz de calamitate naturală şi în alte circumstanţe

excepţionale, ajutorul material unic acordat prin hotărîre de Guvern sau prin decizia autorităţii

administraţiei publice locale, prin decizie a consiliului fondului republican sau a consiliului

fondului local de susţinere socială a populaţiei;

- Ajutorul material, în expresie bănească sau naturală, acordat de către angajator

angajaţilor sau foştilor angajaţi la principalul loc de muncă;

- Sumele compensatorii, în limitele stabilite de legislaţie (diurnele de deplasare şi sumele

plătite în locul diurnelor, compensarea prejudiciului cauzat angajaţilor prin mutilare sau prin altă

vătămare a sănătăţii în procesul muncii), cu excepţia compensaţiei pentru concediul nefolosit în

caz de concediere.

- Sumele de compensare a salariului neachitat în termen

- Sumele primite de persoanele asigurate pentru asigurarea obligatorie sau benevolă,

indiferent de faptul din ce cont au fost plătite contribuţiile de asigurări.

- Indemnizaţiile plătite în caz de concediere, în conformitate cu legislaţia.

- Sumele ce se constituie din valoarea cadourilor (premiilor în obiecte) primite de angajaţi

sau de foştii angajaţi la principalul loc de muncă, precum şi sumele ce se constituie din valoarea

premiilor în obiecte şi a recompenselor băneşti primite la concursuri şi competiţii.

- Sumele plătite pentru compensarea cheltuielilor de călătorie, de transport al bunurilor şi

de închiriere a locuinţei în caz de transfer sau de trecere cu lucrul, în interes de serviciu, în altă

localitate.

- Retribuirea muncii efectuate în afara orelor de program, virată la bugetul respectiv sau la

fondurile de binefacere.

- Indemnizaţia plătită tinerilor specialişti din contul plătitorului de contribuţii pentru

concediul acordat după absolvirea instituţiei de învăţămînt superior, mediu de specialitate sau

secundar profesional.

- Indemnizaţia acordată pentru incapacitate temporară de muncă.

- Indemnizaţiile de asigurări sociale.

- Toate tipurile de pensii stabilite conform legislaţiei cu privire la pensii.

- Veniturile din gestionarea proprietăţii (dividende, procente, drepturi la cotele de

participare).

- Cîştigurile din obligaţiunile împrumuturilor de stat şi sumele primite la stingerea

obligaţiunilor.

- Sumele primite de persoane fizice asigurate sub formă de granturi (ajutor cu titlu gratuit),

acordate de instituţii internaţionale şi naţionale, de organizaţii (fundaţii) internaţionale de

binefacere, precum şi de agenţi economici, în mărimea stabilită de legislaţie.

- Indemnizaţia achitată angajaţilor de către angajatori în perioada şomajului tehnic.