IANCU, Gheorghe

S-a n5scut la 2 septembrie 1952 in Bucuregti.

studii: Facultatea de Drept a universitiifii din Bucuregti (1974-1978); studii postrmiversitarein drept constitulional qi drept europeaq universitatea autonomd din ottaw4 canada(f!!l) flye1ia Fribourg (1992), Universitatea european[ de drept de la Floren[4 Italia(1994) qi Universitatea Pantheon Sorbonne II, Franla (2006), unde a oblinut qi calitatea demanager de alegeri.

Activitale: profesor universitar 5i coordonator de doctoral, materia drept constitutional giinstitufii politice; a indeplinit mai multe funcfi gi demnitiili publice, cum au fost cele deconsilierluridic qef la Ministerul Silviculturii,'procuror-pintru Tribunalul suprem laProcuratura GeneralS, consilier parlamentar la camera Deputatilor, secretar general lacurtea constitufionali (primul in istoria acestei autoritiiti publice), membru al curtii deConturi (magishat la Seilia jurisdiclional6, cu rang de judecator a" irrft" Crrt" A" C^ufi.gi Justifie), adjunct al Avocatului Poporului, secretar general gi apoi director general laAutoritatea Electorald Permanentd; preqedintele comisiei pentru evaluarea performanlelorprofesionale ale inallilor funcfionari publici (2005-2007 qi 2008-201 l); Avocatul poponrlui(septembrie 20ll); membru fondator al centrului de Drept constihrlional qi InstitutiiPolitice al Facultrlii de Drept a Universitiifii din Bucuriqti; Membru al institutuluiIluropcan dc Drcpt gi al Agenliei de Drepturi Fundamentale, ambele cu sediul la viena-Participant la nrulb scnrinarii, colocvii, conferinfe qi congrese in domeniul dreptuluiurnnlitulionul. tl drcptului clcr.:knnl qi al drcpturilor omului.

Puhllcr0r u puhliont 5ll dc lucrlri qi pcstc 60 de articole qi studii, in tard;i sffiinntate. intehrr&lle Jnrhliurtc, ul nutor sru coautor, pot fi enumerate:-constitutjili Romaniei; Drepturilelhrletrntnlc qi pnrtccliu nrcdiului; Interpretarca constituliei; breptul de azit. privlreutll{lBrdlvH ot rlnttttttl.ittridio al rclLgiatului; Drephrile, libert?itile gi indatoririle firndamen-lrto ltl _RonrlLril, Jttrispnrtlcnlr Cu(ii Europene a Drepturilor Omului qi a Cur{ii Constitutio-ndc. lltrtcnrul tk guranliil cet4enia europeani; Alegerile qi corpul'electoral; perspective

Jtrlrlioc prlvhrd irrstitufiu l'arlamentului; vohrl elecffonic; Institufii"de drept constituJional alllrrhrnii liunrJrnc; l{tlspundcrea in dreptul constitutional; sisteme electorale contemporane;lltpl pnrcc,rual u)nstilulional; Drept mnstitu]ional gi instiuii politice. Tratat

Prenrll: lkcuiul ,,Andrei Ridulescu" al uniunii Jurigtilor din Romiinia pentru conkibulia lalucruca ,,lntcrpretarea constitutiei- e002) oiplorna de onoare a patriarhiei Romane 2iulic 2016 qi Diplomd de merit a Academiei Romane (2016).

tAN(lU, Ioanr Anca

S-a ntrscut la 19 octombrie 1987 in Bucuregti.

studii: Facultatea de Drept a Universitilii din Bucureqti e006aorc); master in dreptulafacerilor, UniversitateaNicolae Titulescu din Bucuregti (2011); progiam de perfec{ionareinspector resurse umane, organizat de SC EXPERT AKTIV GROUP SRL, Sinaia.

Activitate: consilier juridic la Ministerut Educa[iei qi la Regia Nationald a pddurilor;documentarist gi cercetiitor gtiin{ific onorific la Institutul Roman pentru Drepturile omului.Participantii la seminarii, colocvii qi mnferinJe in domeniul drepturilor omului.

Publicafii: a publicat diferite articole, curn ar fi: ,,Predictibilitatea normelorjuridice", ,,Egali-tatea de tratament gi nediscriminarea din perspectiva dreptului la muncd,,, ,,furisprudinlacur{ii Europene a Drepturilor omului privind dreptul la respectarea vie{ii privite qi deqmilj9", ,rtnalin unor reglement?iri constitu(ionale qi legale privind mediul protejaf,,,,ImplicaJiile juridice, politice qi economice ale Brexit-ului,,.

Gheorghe Iancu Anca loana Iancu

Evolufia unor drepturi fundamentalein contextul social actual

#Editura C.H. Beck

Bucure;ti 2017

AVERTISMENT!Avdnd in vedere amploarea lualI de fenomenul fotocopierii lucrlrilor de specialitate,mai ales in domeniul Dreptului, atragem atenlia ci, potrivit ar1. 14 qi 140 din Legeam.8/1996 privind dreptul de autor qi drepturile conexq reproducerea operelor sau aproduselor puddtoare de drepturi conexe, dacd respectiva reproducere a fost efectuatd.fj;rd. atiorizarea sau consirnfdmdntul titularului drepturilor recunoscute de legeamenlionat[, constituie infrar]iune qi se pedepseqte cu inchisoare sau cu amend[. Prinreproducere, cotform legii, se intelege rcalizare4 integrald sau parlialI, a uneia ori arnai multor copii ale unei opere, direct sau indirect, temporar ori permanent, prin oricemijloace gi sub orice form5-

Nu vI faceli plrtaqi la distrugerea cIrfii!

Editura C.H. Beck este acreditatn CNATDCU qi este considerat[cditur[ cu prcstigiu rccunoscut.

Dvolufln unor drcpturi fundnmentale in contextul social actual(lheorghe lnncu, Anct IoRnn lRncu

( 'oltyriglrl () 2() I 7 lulitrrrl ( l.l I. llcck

lirrtlc rlreplrrrile Iczu'virtc litliturii C.l{. Beck.Nle lo prrrtc tlirr uccnslll lrrcrirrc lru poate fi copiatd frri acordul scris al Editurii(' l I llcek.I )tepltrr llc rlc rlisllihtr(ic irr strlin[tate apariin in exclusivitate editurii.

Editura C.H. BeckStr. Serg. Nufu Ion nr. 2, sector 5, BucureqtiTel.: O2l 410.08.47; 021 410.08.09;Fax: 021 410.08.48E-mail : comenzi@beck.ro

tlertrlcrtn (:llt n Bitrliotecii Nafionale a RomAnieiIAN('l l, (;t lt,lot{GItE

llvolufla unor drepturi fundamentale in contextul social actual /( ilrcolglrc lancu, Anca Ioana Iancu. - Bucuregti : Editura C.H. Beck, 2017

('ortIinc bibliogralier srlN 97tt-606- I 8-0658-4

l. Iancu, Anca loana

341 .231 .14

Redactor: George Dumitraqcu

Cuprins

Abrevieri... ...................... IX

Capitolul I. Considerafii generale asupra unor noi aspecte

referitoare la confinutul unor drepturi fundamentale............ 1

Capitolul II. Libertatea con$tiintei qi libertatea de

exprimare in Constitufia Rominiei........................................... 5

Sec{iunea 1. Libertatea con$tiintrei... ......................5Secliunea a2-a.Libertatea de exprimare.... .-.......10

Capitolul III. Fundamentele religioase ale drepturilorfundamentale qi llmurirea raporturilor dintre imago dei

$i aceste drepturi. Raportul dintre drepturi qi ra{iune.........17Sec{iunea 1. Fundamentele religioase ale drepturilor

fundamentale qi ldmurirea rapofiurilor dintreimago dei qi aceste drepturi....... ........................17

Sec{iunea a 2-a. Rapofiul dintre drepturi gi ra{iune ..............-..27

Capitotul fV. Raporturile dintre religie qi egalitateqi reflectarea egaliEtii in reglementarealitrertifii de conqtiinfn...............

Capitolul V. Relafia dintre religie qi libertateade exprimare ................. ....................43

Sec{iunea 1. Semnificalia purtdrii ve$mintelor $i

a simbolurilor religioase ...............43

Secfiunea a 2-a. Urareligioasd qi defrimareareligiei qi a credin{ei ......................47

Secliunea a 3-a. Educa{ia religioasd in diferiteinstitutii ale statului.. .....................49

Sec{iunea a 4-a. Expunerea de simboluri religioascin spatiile publice ....,.....................51

34

VI Evolulia unor drepturifundamentale in contextul social actual

Capitolul VI. Noi aspecte reflectate in doctrinaamericanl referitoare la libertatea de conqtiinfI................... 53

Capitolul VII. Relafia dintre libertatea congtiinfeiqi autonomia trisericii... .....................59

Sectiunea I . Probleme ale definirii libertdJii de conqtiin{i ......59Secliunea a2-a. Aspecte noi ale clasificarii libertaJii de

conqtiin{5 ca drept fundamental ........................62Secliunea a 3-a. Mijloacele de proteclie a drepturilor

grupdrilor religioase.... ..................68Sectiunea a 4-a. Separa{ia dintre bisericd gi stat .......... ............7 5

Capitolul VIII. I'olitica ecleziasticl qi justifia. ......77Scc(iurrca l. Scurtc considera{ii terminologice.................. ......77Sc:r:(irrrrcir ir 2-ir. ('onsiclcral,ii asupra convingerilorrclillioirsc ...................78

St.t'f irrrrerr ir l-lr, ('orr(irrutul politicii ec1e2iastice.....................79

('npllolnl lX. l)rcplul la autodcterminare altorrrunllllllktr rcligirxrsc ....................84

Sct'lirrrrcrr l. Aprrli(ia gi cvolufia dreptului larrr rl ot lclclrr i nirrc al contunitdlilor religioase.......................... 84

Scr.'(irrrrcrr ir 2-a. Conl,inutul gi limitele dreptului lairukrrlctcrrrrilrare in cazul comunitlJilor religioase ................87

Sr-:c[ir-rrrca a 3-a. Dreptul la autodeterminare gi

aotclc dc sccesiune ........................94

(lnpitolul X. Relafia dintre clsitorie, familie qi religie.I)rcptul la clsltorie ......98

Capitolul XI. Fundamentele Iibertlfii conqtiinfei... ................102Sectiunea 1. Fundamentarea istoricd a libertdlii conqtiin{ei... 102Secliunea a 2-a. Fundamentarea ftlozofrcd, a

libefiAtrii congtiin{ei ..................... 105SecJiunea a 3-a. Fundamentarea cregtind timpurie

a libertSfii conqtiinlei... ................107

Cuprins

Capitolul XII. Clasificarca garanfiilor litrerti{ii conqtiinfeiqi ale limitirilor permisibile impuse acesteia.

Aspecte noi referitoarc la confinutul acestora .......-............. I l0Secliunea 1. Clasiflcarea garanliilor libeftd{ii

conqtiin{ei qi aspecte noi referitoare la acestea........"...."..' I l0Sec{iunea a 2-a. Clasificarea I imitdri I or permisibi le

impuse liberta{ii conqtiinfei qi aspecte noireferitoare la acestea ..............-.... I 13

Secliunea a 3-a. Diferenlele dintre convingere 9i

conduitd in exercitarea libertSlii conqtiintei .... I I 8

Capitolul XIII. Puterea secularS qi libertatea conqtiinfei ......124

Bibliografie ....................129

VII

CaPitolul IConsiderafii generale asupra unor noiaspecte referitoare la con{inutul unor

drepturi fundamentale

Precum este oricare fenomen social, confinutul qi forma dreptu-

rilor fundamentale depind direct de conditiile sociale, economice,

politice, culturale dintr-o societate umand datd. Ca ufinare, acestea

sunt istoric determinate gi nici nu ar putea fi altfel.

Pe cale de consecin!6, qi confinutul qi forma normelor juridice

sunt in aceeagi rela{ie cu aceste condilii, denumite in doctrina de

specialitate -bazele puterii in stat. in alte cuvinte, bazele puterii in

stat genereazl qi determin6 continutul qi forma normelor juridice.

Acest tip de baze ale puterii intr-un stat nu pot doar condi{iona

puterea, aqa cum o facbazele organizdrii puterii in stat, ci a$a cum

im ardtat deja le genereazdcon{inutul qi formal '

Cum bazele puterii in stat se schimbd de la o perioadl la alia,

fiind astfel istoric determinate, qi normele juridice, chiar 9i cele

morale, trebuie sd se schimbe in conlinut qi uneori 9i in form6,

adic[ trebuie sd {ind pasul cu,,ajustdrile" care se produc in socie-

tatea uman[. in caz contrar, normele juridice pot deveni frdne in

cvolu[ia societdlii umane, iar efectele pot fi uneori dezastroase.

Drepturile fundamentale fac ai ele parte din con{inutul unor

norme juridice, norme care reglementeazl rela[ii sociale funda-

mentale care apar in procesul de instaurare, mentinere 5i exercitare

a puterii intr-un stat. Modific5rile care apar ln bazele puterii in stat

trebuie sd ducd obligatoriu la schimbdri ln confinutul 9i forma

I A se vedea L Muraru, Drept constitulional 1l lnltltulll politice,

cd. ll, Ed. All Beck, Bucuregti, 2003, p.32; Gh, Iane6Dtcpl constitu'

flonal qi institulii politice, ed. 2, Ed. C.H. Beck, Bucurc;tl, 201 I ' p' I 5.

2 Evolulia unor drepturifundamentale in contextul social actual

normelor juridice care reglementeazl, relaliile sociale referitoare 1a

drepturile fundamentale, oricare ar fi ele.Modificdrile care pot apdrea in con{inutul bazelor puterii intr-

un stat ar trebui sd aibd ca efect schimbdri gi in modul de gdndire aldoctrinarilor de specialitate. in alte cuvinte, asemenea modificiritrebuie sI ducd la schimbbri doctrinare in toate domeniile'dreptuluiqi, ca urmare, qi in ceea ce privegte doctrina in domeniul dreptuluiconstitulional gi al drepturilor fundamentale.

Datoritd importanJei drepturilor fundamentale orice modi fi car.ea con{inutului bazelor puterii intr-un stat trebuie sd atragd qi modi-ficdri in continutul qi forma normelor juridice care reglementeazd,rela[ii sociale referitoare la asemenea drepturi. Un ajutor foarteinrportarrt in aceastd privinJd trebuie s6 il dea chiar doctrina despccialitatc carc poate indruma un astfel de demers.

I, upilria rroastri, cste obligatoriu ca doctrina de specialitate sdirr lxrzi(ic in scnsul nrodificarii gi completirii conlinutului qi a for-rrrt:i tlrrrplrrrilor lirrrdarrrontale, pentru cdin caz contrar este posibilt'rr eci in rllcllt sir aprobe aceste opera{iuni s6 ignore realitd}ilet'olirlicrrc slrrr tlc nrai largd aspirafie.

I'orrrirrrl tlc la o aselnenea idee, trebuie si menliondm cd inttllirrrir vlcnlc au aprrut o serie de interesante argumente doctrinareciu'c ar trcbui sI aibl ca efect modificarea sau completarea conJinu-tulrri qi a lbrrnei unor drepturi fundamentale, pentru cd ignorareaI.r ar putca crea premizele unor nemullumiri sociale inconfortabilepcntru societdtile umane Ei pentru forma sa cea mai inaltd de<trganizare Ei funcfionare care este statul.

In alte cuvinte, nu credem cd scopul statului este acela de a creanemulfumiri sociale, ci de a armonizainteresele sociale individualesub cupola interesului general pe care statul trebuie sd,il rcalizeze.

Astfel, intr-o perioadd foarte recentd a apdrut ideea necesitd{iimodificdrii qi/sau complet5rii conlinutului qi a formei unor drepturifundamentale, ?n special a libertdlii conqtiinlei, a principiului egali-td\ii, a libertd{ii de exprimare, in func{ie de aspecte cum ar fi:

- fundamentul religios al drepturilor fundamentale qi ca urmarelSmurirea rapofturilor dintre imago dei Si aceste drepturi;

- raportul dintre drepturi qi ra[ir"rnc;

(lonsideralii generale 3

- rapofturile dintre religie qi egalitate qi reflectarea egalitdlii in

rcglementarea libertd{i i de conqtiinJd;

- relalia dintre religie pi libertatea de exprimare;- regimul educaliei religioase in procesul de invStdmdnt;

- efectul schimbdrilor din viaia religioasa in conlinutul libertdfiicongtiin{ei, inclusiv viitorul partidelor politice din aceastd

perspectiv6;- rela{ia dintre libertatea conqtiin{ei 9i autonomia bisericii;- regimul statal al organizaliilor religioase, precum 9i rapor-

turile dintre politica statului in domeniu qi tribunalele ecleziastice;

- problema dreptului la autodeterminare al comunitd{ilorrcligioase;

- democraliile occidentale qi reglementSrile referitoare la comu-

nit5[ile religioase;- fundamentele occidentale pi intema{ionale ale libertS{ii conqtiintei;

- limitele posibile ale libertdlii conqtiin{ei;- puterea secularl qi religia.Ldmurirea unor asemenea aspecte at aYea darul de a pune la

tlispozilia decidenlilor argumentele necesare in vederea modifi cdriisau completdrii normelor legale sau constitu{ionale, dupd caz, care

rcglementeazd drepturi fundamentale, in general, qi libertatea

conqtiin{ei, libertatea de exprimare, principiul egalita}ii etc., inspecial, ori in cazul in care nu sunt necesare aceste opera{iuni, invederea interpretdrii corespunzdtoare a con{inutului unor astfel de

rlrepturi.O asemenea abordare doctrinard era de aqteptat fa{5 eveni-

rnentele care s-au produs in ultimul timp in societatea mondiala gi

irr societ[{ile statelor lumii referitoare la: modul in care sunt

acceptate religiile de citre diferitele comurriti{i umane, reactiile

unor asemenea comunitdli fa\d de statele occidentale 9i fa{d de

societSlile pe care le cuprind, apariliaunor f'enolllcttc antisociale cu

cl'ecte dezastroase in comunit6{ile umane la nivcl tttoltdial qi statal,

irparilia unor tendinJe de conciliere religioasit ca o cotrsecin{d a

gravelor qi violentelor atacuri sAngeroase rcligirtasc produse in

tlecursul vremii, aparilia unor temeri ale oamcniltlr lirlil clc astl'el de

lenomene sociale qi ca efect degradarea vielii socirrlc. lipsa de

promptitudine a statului in legdturd cu cvcttitttctttclc ltroduse

{ Evolulia unor drepturifundamentale in contextul social actual

referitoare lavia[a socialA gi religioasd a comunitAtilor lor umane.Multe dintre aceste aspecte au fost dezbdttfie in cadrul unor simpo-zioane organizate de Asociatia International[ pentru LibertateaReligioasS, in perioada 2010-2011 qi 2011-20121, precum qi dedoctrina de specialitate care va fi individualizatd, in cuprinsuldemersului nostru.

in opinia noastrS, este necesarl qi interventia statului romdn inaceastd privinfI, chiar dacd doar unele dintre perturbdrile socialedin Romdnia au la bazd. cauzele prezentate mai sus. Aceastlinterven{ie desigur cd se referS" in special la revizukea acfualeiConstitu{ii, tocmai pentru ca in viitor sd nu mai apard fenomeneantisociale gi fara noastrd sd fie la acelaqi nivel ca gi cel din altestate ale lumii.

Ca unnare, toate aspectele deja prezentate vor fi analizatescparat, fiecare constituindu-se in capitole distincte.

1 A se vedea Fides et libertas 2010-2}ll qi 2011-2012, indrumate deAsocia{ia Conqtiinfi qi Libertate, Ed. Casa de Editurd,,Via{6 qi sdndtate,,,Bucureqti. 20ll gi 2012.

Capitolul IILibertatea con$tiintei gi libertatea de exprimare in

Constitu{ia Rominiei

Sec{iunea 1. Libertatea conqtiin{eir

Din punct de vedere istoric, primele elemente din con{inutullibertalii conqtiinlei apar in Edictul de tolerantd din 30 aprilie 3 I I ,cmis de Galerius cel TAndr sau cum mai era numit Ler Impdrat(305-311), care obliga pe creqtini sd jure credintd impdratului pi sd

sc roage pentru sEndtatea lui. Con{inutul Edictului de toleran{drcferitor la rugdciune s-a p5strat pAnS in prezent, sub formarugdciunilor fbcute pentru autoritd{ile publice, int6rind astfellcgdtura dintre cetitean qi stat, intre soldat qi impdrat. Galerius cel'l'Andr era cregtin gnostic, iar rugdciunea in cauzd este o reminis-centd a creqtinismului gnostic.

Acest Edict a fost urmat de Edictul de la Milano din 313 gi care

lost emis de impdratul Constantin cel Mare dupi discutiile pe care

acesta le-a avut cu Licinius la Mediolanum din februarie-martiell3. in fapt con{inutul Edictului este o scrisoare adresatd de

l,icinius guvernatorilor provinciilor pe care le controla, prin care

ircesta le cerea sb inceteze perseculiile asupra creqtinilor, iar pro-prietSlile acestora, care fuseserd confiscate, sd fie imediat restituite.Sorisoarea insd nu men{iona creqtinismul ca religie de stat qi nicirru-l transfoma pe Licinius in practicant creqtin. l.llterior acestor

edicte au fost adoptate sau emise qi alte acte oare au men{ionatlibertatea congtiinlei, a religiei sau a cultelor, printre care gi celebritanice din secolul al XVII-lea.

I A se vedea Gh. Iancu, op. cit., p. 298-301.