Drepturi Reale Principale

7/31/2019 Drepturi Reale Principale

1/117

PATRIMONIU Art 1719 oricine este obligat personal este tinut de a indeplini indatoririle sale

o Art .781 C.civ : creditorii unei persoane care a decedat pot cere separatia patrimoniului defunctului de

acela al eredelui

o Decretul 31/1954 referitor la existenta unui patrimoniu

Art 41 divizarea se face prin impartirea intregului patrimoniu al unei persoane juridice

Art 42 persoana juridica nu inceteaza a avea fiinta in cazul o parte din patrimoniul ei se deprinde

si se transmite etc...DEFINITIA PATRIMONIULUI

Patrimoniul este totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica ce apartin unui subiect de

drept.

OBS. Patrimoniul nu mai presupune luarea in considerare a drepturilor si obligatiilor concrete pe care

subiectul de drept le are la un moment dat, ci ansamblul acestor drepturi si obligatii , privite fara luarea in considerare

a individualitatii lor

CLASIFICARE ELEMENTELOR PATRIMONIULUI

a) Activ patrimonial : capital + veniturib) Pasivul patrimonial

CARACTERE JURIDICE ALE PATRIMONIULUI

Patrimoniul este o Universalitate Juridica.

Orice persoana juridica are un patrimoniu

Patrimoniul este UNIC

Divizibilitatea patrimoniului

Netransmisibiliatea patrimoniului prin acte juridice intre vii

FUNCTIILE PATRIMONIULUI

GAJUL GENERAL al creditorilor chirografari.

Patrimoniul si subrogatia reala cu titlu universal. + Subrogatia cu titlu particular

Patrimoniul si transmisiunea universala sau cu titlu universal.


2/117

Drepturi patrimoniale drepturi reale : sunt acele drepturi subiective patrimoniale pe temeiul carora

titularul lor poate sa exercite anumite puteri prerogative asupra unui bun determinat, in

mod direct si nemijlocit, fara interventia altei persoane. Toate celelalte persoane

nedeterminate ca subiect pasiv, au obligatia generala negativa de a nu face nimic denatura a stanjeni exercitarea prerogativelor dreptului real .

drepturile reale au 2 prerogative suplimentare: dreptul de urmarire (in

virtutea caruia titularul dreptului real poate pretinde bunul care formeaza

obiectul dreptului sau din mana oricui s-ar afla) + dreptul de preferinta

(titularul dreptului real are o anumita prioritate fata de titularii altor

drepturi reale sau de creanta. )

DREPTURILE REALE SE IMPART IN : drepturi reale principale : Proprietatea + dezmembramintele

dreptului de proprietate (uz + uzufruct + abitatie + servitute + dreptul

de folosinta a regiilor autonome+ drepttul de folosinta a institutiilor

administrativ teritoriale )

drepturi reale accesorii : (Gajul + Ipoteca + Privilegiile + Retentie)

drepturi de creanta este dreptul subiectiv civil, in virtutea caruia creditorul poate

pretinde debitorului sa dea, sa faca, sau sa nu faca.

Categorii juridice intermediare aflate la granita drepturilor reale si a celor de creanta sunt

Obligatiile Reale de DE A FACE + Obligatiile opozabile tertilor + drepturile de creatie

intelectuala


3/117

DREPTUL DE PROPRIETATE

art 480 C. civ : dreptul de proprietate este dreptul pe care il are cineva de a se

bucura si dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut , insa in limitele determinate

de lege. Art 481 C.civ : nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa afara numai pentru

cauza de utilitate publica si primind o dreapta si prealabila despagubire

Art 482 C.civ. : proprietatea unui lucru mobil sau imobil da drept asupra a tot ce

produce lucrul si asupra a tot ce se uneste ca accesoriu cu lucrul , intr-un mod

natural sau artificial.

DEFINITIE : DREPTUL DE PROPRIETATE ESTE ACEL DREPT SUBIECTIV , CARE DAEXPRESIA APROPRIERII UNUI BUN , DREPT CARE PERMITE TITULARULUI SA

POSEDE , SA FOLOSEASCA SI SA DISPUNA DE ACEL LUCRU IN PUTERE PROPRIE SI

IN INTERES PROPRIU IN CADRUL SI CU RESPECTAREA LEGILATIEI EXISTENTE.

Atributele dreptului de Proprietate: (stapanire + folosinta + dispunere)

1. JUS UTENDI --- acest atribut presupune exercitarea de catre titularul dreptului de

proprietate a unei stapaniri efective asupra bunului in materialitatea sa , direct si nemijlocit

prin putere proprie si in interes propriu.2. JUS FRUENDI ---- semnifica dreptul proprietarului de a-si pune bunul in valoare prin

exploatarea sa

Derivatele bunului se impart in Fructe (naturale+industriale+civile) + Producte.

3. JUS ABUTENDI --- prerogativa proprietarului de a hotari cu privire la soarta bunului sau,

atat din punct de vedere material cat si din punct de vedere juridic.


4/117

CARACTERELE JURIDICE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE:

Dreptul de proprietate este un drept absolut, exclusiv si perpetuu.

A. Dreptul de proprietate este un drept absolut .Numai dreptul de proprietate este un drept real complet , deoarece este singurul drept care

confera titularului sau exercitiul tuturor prerogativelor sale posesia, folosinta si dispozitia.

Caracterul ABSOLUT trebuie interpretat in sensul ca titularul dreptului are latitudinea de

a-i trage toate foloasele, de a profita de toata utilitatea pe care el o confera si de a savarsi

toate actele juridice care raspund nevoilor titularului.

B. Dreptul de proprietate este un drept exclusiv.

Caracterul EXCLUSIV decurge din imprejurarea ca proprietarul este indreptatit sa exercite

singur toate prerogativele conferite de acest drept. El poate utiliza bunul sau asa cumdoreste, fara ca vreo alta persoana sa poata interveni in exercitiul dreptului sau.

C. Dreptul de proprietate este un drept perpetuu.

Dreptul de proprietate are caracter PERPETUU deoarece el dureaza atata vreme cat

subzista bunul care-i formeaza obiectul.

. Dreptul de proprietate nu are o durata limitata in timp,ci dureaza atata vreme cat

exista bunul asupra caruia el se exercita.

. Este perpetuu pt ca exista independent de exercitarea lui.

. Dreptul de proprietate nu se pierde prin neuz (Imprescriptibil Extinctiv)

. Avand un caracter perpetuu, in anumite situatii speciale se poate pune problema

reconstituirii lui.


5/117

LIMITARI ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE:

a. Exercitiul atributului dispozitiei juridice asupra bunurilor declarate de lege Inalienabile (temporar sau

definitiv) sau Alienabile Conditionat.

Inalienabile care sunt scoase in tot sau in parte din circuitul civil, adica nu pot fi dobandite sau

transmise prin acte juridice.

Lucrurile nesusceptibile de apropriere privata

Bunurile domeniul public

Drepturile de uzufruct, uz, abitatie

Corpul uman precum si elementele acestuia privite UT SINGULI

Alienabile conditionato Locuinte dobandite de chiriasii titulari de contracte ai apartamentelor care nu se restituie in natura fostilor

proprietari sau mostenitorilor acestora, care nu pot fi instrainate timp de 10 ani de la data cumpararii

o Terenurile atribuite in conformitate cu art 19 + art 43 din Legea Fondului Funciar republicata, nu pot fiinstrainate prin acte juridice intre vii timp de 10 ani socotiti de la inceputul anului urmator celui in care s-a

facut inscrierea proprietatii.

o Locuintele realizate cu subventii de la bugetul de stat nu pot fi instrainate prin acte juridice intre vii decat

dupa restituire integrala a sumelor actualizate primite cu acest titlu

o Locuintele cumparate cu CREDITE C.E.C. pe temeiul decretului lege 61/1990 privind vanzarea locuintelor

construite din fondurile statului catre populatie, nu pot fi restructurate sau instrainate fara autorizatia

prealabila a C.E.C.

o Terenurile cu privire la titlul carora exista litigii la instantele judecatoresti, nu pot fi instrainate prin acte

juridice intre vii, pana la solutionarea acestor litigii.

o Bunuri imobile care fac deja obiectul unei incunostiintari scrise, cerere de constatare nu pot fi instrainate subnici o forma prin acte juridice intre vii.

o Imobilele construite, cumparate, realizate, consolidate

prin utilizarea unor credite acordate de institutii

financiare autorizate nu vor putea fi instrainate pana la rambursarea integrala a creditului , decat cu acordul

prealabil al creditorului ipotecar

o Bunurile sacre si cele asimilate

Exista si bunuri care nu pot circula decat in conditii restrictive

Bunurile monopol de stat + Armele si Munitiile + Materialele Explosive + Deseurile Toxice + Obiectele

de Cult.


6/117

b. In ceea ce priveste drepturile de proprietate care decurg din raporturile de vecinatate.

Raporturile de vecinatate sunt considerate ca o limitare a exercitiului dreptului de proprietate, cu

finalitatea asigirarii unei tolerante pasnice comune.. Raporturi de vecinatate cu caracter de drepturi REALE (SERVITUTII)

Servitute de scurgere a apelor + Servitute de ingradire a proprietatii + De izvor + De distanta plantatiilor silucrarilor fata de fondul vecin + De vedere + De picatura streasinelor

ii. Raporturi de vecinatate care constituie sarcini reale.

Proprietarii terenurilor sunt obligati sa puna la dispozitia organelor chemate a executa lucrarile prevazute in

proiectul de ameliorare intocmit.

iii.Raporturi de vecinatate constituite prin asumarea de obligatii contractuale intre proprietari invecinati

Conventii incheiate intre proprietari invecinati.

iiii. Raporturi Faptice de vecinatate

in anumite imprejurari se ajunge la crearea unor ingaduinte intre proprietarii vecini.

c. Limitari temporare sau definitive a folosintei bunurilor in materia rechizitiilor. Definitia Rechizitiilor : Rechizitia reprezinta o masura exceptionala, prin care organele publice imputernicite prin lege

obliga agentii economici, institutiile publice, precum si alte persoane fizice si juridice la cedarea temporana a unor bunuri

mobile sau imobile fortelor destinate apararii nationale sau autoritatilor publice in situatii speciale si anume declararea starii

partile sau totale a starii de razboi.

Caracterul juridic al Rechizitiei:

Priveste in principiu bunuri neconsumptibile

In principiu este considerata o masura temporana

Rechizitia este o masura obligatorie

Rechizitia presupune acordarea de despagubiri

d. Folosirea subsolului oricarei proprietati imobiliare pentru lucrari de interes general.Art.41 alin. 4 Constitutie pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosisubsolul oricarei proprietati

imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si

pentru alte daune imputabile autoritatii.

Art 135 alin 4 Constitutie bogatiile de orice natura ale subsolului fac obiectul exclusiv al proprietatii publice

limitarea se concretizeaza intr-un drept real de folosinta temporar, folosinta nu este cu titlu oneros ci cu titlu gratuit , iar

numai ca urmare a producerii unor pagube prin folosirea acelui subsol se poate cere dreptul la despagubiri.


7/117

EXPROPRIEREA PENTRU CAUZA DE UTILITATE PUBLICA

Art 41. alin.3 Constitutie nimeni nu poate fi expropriat decat pentru cauza de utilitate publica, stabilita

potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire

Art 48 C.civ nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afara numai de cauza de utilitate publica, si

primind o dreapta si prealabila despagubire.

DEFINITIA EXPROPRIERIIACTUL PUTERII DE STAT COMPETENTE, PRIN CARE SE REALIZEAZA TRECEREA IN PROPRIETATE

PUBLICA A UNOOR BUNURI IMOBILE PROPRIETATE PRIVATA, NECESARE EXECUTARII UNOR LUCRARI DE

INTERES PUBLIC , IN SCHIMBUL UNEI DESPAGUBIRI.

OBIECTUL EXPROPRIERII

Potrivit art 2. Legea 33/1994 pot fi expropriate bunurile imobile proprietatea persoanelor fizice sau juridice, cu sau farascop lucrativ, precum si cele aflate in proprietatea privata a comunelor, oraselor, municipillor si judetelor.

OBSERVATII nu pot fi supuse exproprierii terenurile proprietate publica ce apartin statului sau unitatilor administrative.

nu pot fi supuse exproprierii nici bunurile imobile aflate in proprietatea privata a statului deoarece statul nu se

autoexpropriaza

bunurile imobile aflate in proprietatea privata a unitatilor administrativ teritoriale pot forma obiectul

exproprierii, daca utilitatea publica pentru care aceasta a fost decisa este de interes NATIONL. Daca utilitatea publica este numai

de interes LOCAL, atunci este suficienta o decizie de trecere a bunului imobil din proprietatea privata in proprietatea publica a

aceleasi unitati administrativ teritoriale.

TRANSFERUL AMIABIL AL BUNULUI CARE AR URMA SA FIE EXPROPRIAT.

Intr-o asemenea situatie ne aflam in prezenta unei conventii incheiate intre parti, cu toate consecintele

juridice ce decurg dintr-o astfel de calificre a operatiei juridice realizate de parti. Aceasta conventie poate

interveni in orice faza a procedurii de expropriere , pana in momentul solutionarii cererii de expropriere de

catre instanta de judecata , si chiar si in aceasta faza a procedurii pe calea tranzactiei incheiate de parti i

constata de instanta.


8/117

Este posibil insa ca partile sa convina asupra modalitatilor de transfer al bunului catre stat, dar nu si

asupra naturii sau cuantumului despagubirii, iar in acest caz instanta va lua act de intelegerea partilor si va

stabili doar natura si cuantumul despagubirii.

PROCEDURA EXPROPRIERII

I. DECLARAREA DE UTILITATE PUBLICA A EXPROPRIERII

Art 3 legea 33/1994 prevede ca exproprierea va putea fi hotarata in instantele de judecata

dupa ce s-a facut declaratia de utilitate publica a exproprierii in conditiile prevazute de

aceasta lege. Utilitatea publica se declara pt lucrari de interes local sau national.

II. MASURI PREGATITOARE EXPROPRIERII

Expropriatorul intocmeste planul imobilelor expropriate cu indicarea numelui proprietarilor si

a ofertelor de despagubiri, care se depun la consiliul local al localitatii in care sunt situate imobilele

respective, in vederea consultarii de catre cei interesati. [este exceptata de la aceasta forma de

publicitate documentatia lucrarilor privind apararea tarii si siguranta nationala]Propunerile de expropriere , impreuna cu procesul verbal care incheie cercetarea prealabila

declararii utilitatii publice, se notifica titularilor drepturilor reale asupra imobilelor , in termen de 15

zile de la publicare. Acestia pot face intampinare impotriva actelor respective in termen de 45 de zile

de la primirea notificarii.

Intampinarea se depune la primarul localitatii unde se afla imobilul expropriabil si se

solutioneaza in termen de 30 de zile de catre o comisie a carei componenta, mod de functionare si

procedura sunt prevazute in art 15-17 din lege.

Comisia in urma delibararii poae sa accepte punctul de vedere al expropriatorului sau poate sa

il respinga. Ea da o hatarare motivata care se comunica partilor in termen de 15 zile de la adoptare.III. EXPROPRIEREA PROPRIU- ZISA SI STABILIREA DESPAGUBIRILOR.

Solutionarea cererilor privitoare la expropriere este data in competenta tribunalelor, in raza

caruia este situat imobilul supus spre expropriere. ASADAR, CA PRINCIPIU , INSTANTA NU

POATE INTRA IN PROBLEMELE DE FOND CU PRIVIRE LA EXPROPRIERE cum ar fi

necesitatea acesteia, intinderea acesteia, etc...


9/117

Exista insa o EXCEPTIE de la aceasta regula, in cazul in care expropriatorul cere

exproprierea numai a unei parti de teren sau din constructie, iar proprietarul cere instantei

exproprierea totala.

Pentru stabilirea valorii reale a imobilului se va avea in vedere valoarea de piata a unui imobil

similar, la data intocmirii raportului de expertiza.

MOMENTUL TRANSFERULUI DE PROPRIETATE

Art. 28 alin 1 legea 33/1994 transferul dreptului de proprietate de la expropriat la expropriator

are loc la momentul la care expropriatorul si-a executat obligatia de plata a despagubirilor.

Legea permite ca plata despagubirilor sa se faca in modul convenit de parti. In lipsa unui acord in acest

sens modul de plata va fi stabilit de instanta, care va decide si asupra termenului platii, care nu poate depasi 30

de zile de la data ramanerii definitive a hotararii e expropriere.

Legea precizeaza ca eliberarea titlului executoriu si punerea in posesie a expropriatorului vor

putea fi facute numai pe baza unui act procedural DISTINCT, anume incheierea data de

instanta de judecata, prin care se constata indeplinirea obligatiilor privind plata despagubirilor,

nu mai tarziu de 30 de zile de la data platii efective a acesteia. Evident ca expropriatorul va avea totinteresul odata ce a platit despagubirile, sa ceara imediat instantei eliberarea titlului executoriu si punerea sa

in posesia bunului expropriat.

EFECTELE EXPROPRIERII

Efectul esential al exproprierii este acela al trecerii imobilului expropriat din proprietatea privata in

proprietate publica, prin hotarare judecatoreasca , liber de orice sarcina.

Ipoteca si privilegiile constituite asupra imobilului expropriat se stramuta de drept, prin subrogatie reala

cu titlu particular, asupra despagubirilor stabilite potrivit legii.


10/117

In ceea e priveste servitutile stbilite prin fapta omului, acestea se stng inn masura in care devin

incompatibilecu situatia naturala si juridica a obiectivului urmarit prin expropriere.

In ceea ce priveste MASURILE DE PROTECTIE este de retinut ca potrivit legii 33/1994 , la judecarea

cererii de expropriere sunt citati nu numai proprietarii ci si orice titulari de drepturi reale asupra

imobilului respectiv.

Legea exproprierii prevede si unele MASURI DE PROTECTIE SUPLIMENTARE:

o Daca imobilul inchiriat este oferit spre inchiriere inainte de utilizarea lui in scopul pentru care a

fost expropriat, iar expropriatul este insituatia de a-l utiliza, el are un drept prioritar pentru a-i fi

inchiriat, in conditiile legii

o Daca imobilul expropriat nu a fost utilizat timp de un an pt. scopul pt. care a fost preluat de la cel

expropriat, respective, in decursul unui an lucraile de interes public nu au fost incepute si nici nu s-a facut o noua declaratie de utilitate publica fostii proprietari pot cere retrocedarea lor.

o Daca lucrarile pt. care s-a facut exproprierea nu s-au realizat, iar expropriatorul doreste sa

instraineze imobilul dobandit prin expropriere, fostul proprietar are un drept prioritar la

dobandirea acestuia (drept de preemtiune) [expropriatorul se adreseaza in scris fostul proprietar

iar daca acesta nu opteaza pt cumparare sau nu raspunde in termen de 60 de zile , expropriatorul

poate dispune de imobil.]

DEFINITIA RETROCEDARII

Dreptul de retrocedare este un drept de creanta impotriva expropriatorului ce

apartine expropriatului si care se naste in patrimoniul acestuia la implinirea unui an

din momentul in care imobilele expropriate nu au fost utilizate pt scpul avut in vedere


11/117

la preluarea lor de la expropriat si , in cadrul aceluiasi interval de timp nu s-a facut o

noua declaratie de utilitate publica. (pe cale de consecinta ca dreptul de retrocedare trebuieexercitat in termenul general de prescriptie de 3 ani prevazut de decretul 167/1958)

(expropriatul poate dispune de dreptul sau adresand o cerere de retrocadare instantei sau efectuandu-seretrocedarea pe cale amiabila)

DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICA

Notiunea de domeniu public nu face altceva decat sa determine bunurile care fac obiectul dreptului de

proprietate publica. Dreptul subiectiv este dreptul de proprietate publica ce are ca titulari statul sau unitatile

sale administrativ-teritoriale. Obiectul acestui drept este dat de domeniul public, format din totalitatea

bunurilor, determinate potrivit unor criterii legale ce apartin subiectelor amintite.

In ceea ce priveste notiunea de proprietate publica , consideram ca este de natura a pune in evidentadreptul de proprietate asupra bunurilor din domeniul public, drept ce are un regim juridic distinc de cel al

dreptul de proprietate privata.

DEFINITIA PROPRIETATE PUBLICA

Dreptul de proprietate publica este acel drept subieectiv de proprietate ce apartine statului

sau unitatilor adminiistrativ teritoriale asupra bunurilor care, fie prin natura lor, fie printr-o

dispozitie speciala a legii sunt de uz si de utilitate publica.

Art. 2 legea 213/ 1998 statul sau unitatile administrativ teritoriale exercita posesia, folosinta si dispozitiaasupra bunurilor carre alcatuiesc domeniul public, in limitele si in conditiile legii

SUBIECTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA

Subiectele dreptului de proprietate publica sunt statul asupra bunurilor din domeniul public de

interes national si unitatile administrativ teritoriale comuna, orasul , municipiul, judetul-

asupra bunurilor din domeniul public de interes loc.


12/117


13/117

De altfel art 6 legea 213/1998 dispune ca fac parte din domeniul public al statului sau al unitatilor

administrative teritoriale si bunurile dobandite de stat in perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, daca au

intrat in proprietatea statului IN TEMEIUL UNUI TITLU VALABIL cu respectarea Constitutiei, a tratatelor

internationale la care Romania era parte si a legilor in vigoare la data preluarii acestora de catre stat.

Stabilirea valabilitatii titlului de preluare este de competenta instantelor judecatoresti. Aceasta inseamna

ca nu pot face parte din domeniul public, deopotriva bunurile preluate fara nici un titlu, valabil potrivit

reglementarilor existente la data preluarii, si cele PRELUATE IN FAPT, fara nici un temei juridic.

DOBANDIREA DREPTULUI DE PPROPRIETATE PUBLICA

LEGEA 2310/1998 DISPUNE CA DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICA SE DOBANDESTE:1. PE CALE NATURALA

2. PRIN ACHIZITII PUBLICE EFECTUATE IN CONDITIILE LEGII3. PRIN EXPROPRIERE PT CAUZA DE UTILITATE PUBLICA4. PRIN ACTE DE DONATIE SAU LEGATE ACCEPTATE DE GUVERN, DE CONSILIUL

JUDETEAN SAU LOCAL DACA BUNUL INTRA IN DOMENIUL PUBLIC5. PRIN TRECEREA UNOR BUNURI DIN PROPRIETATEA PRIVATA A STATULUI SAU A

UNITATILOR ADMINISTRATIVE TERITORIALE IN PROPRIETATEA PUBLICA, PENTRUCAUZA DE UTILITATE PUBLICA

6. PRIN ALTE MODURI PREVAZUTE DE LEGE

OBSERVATIE: DACA BUNUL CARE URMEAZA A FI TRECUT IN PROPRIETATEA PUBLICAAPARTINE UNEI SOCIETATI COMERCIALE LA CARE STATUL SAU UNITATEA ADMINISTRATIVA ,ORICARE AR FI ACEASTA (COMUNA, ORAS, MUNICIPIU, JUDET) OPERATIUNEA DE TRECERE INDOMENIUL PUBLIC SE POATE FACE NUMAI CU TITLU ONEROS SI NUMAI CU ACORDULADUNARII GENERALE A ACTIONARILOR.


14/117

CARACTERELE JURIDICE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA

A. INALIENABILITATEA -- bunurile proprietate publica nu pot fi instrainate (bunuri scoase dincircuitul civil), ele pot fi data numai in administrare, concesionate sau inchiriate in conditiile legii.

Inalienabilitatea bunurilor care constituie obiect al dreptului de proprietate publica impune nu numaisolutia interdictiei instrainarii lor ci si imposibilitatea dobandirii acestora de catre terti prin oricare alt mod de

dobandire reglementat de lege.art 11 alin 2 legea 213/1998 dispune "actele juridice incheiate cu incalcarea principiuluiinalienabilitatii dreptului de proprietate publica SUNT LOVITE DE NULITATE ABSOLUTA"

Inalienabilitatea bunurilor proprietate publica opereaza numai atat timp cat bunul apartine domeniuluipublic. De indata ce un bun proprietate publica, prin decizia autoritatii competente, este dezafectat dindomeniul public di trecut in domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ teritoriale, el va urmaregimul juridic al bunurilor din acest domeniu, astfel ca va putea fi instrainat in conditiile legii.

B. IMPRESCRIPTIBILITATEA ---art 1844 C.civ prevede "nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care, din natura lor proprie

sau printr-o declaratie a legii, nu pot fi obiecte de proprietate privata, ci sunt scoase afara dincomert"

Dreptul de proprietate publica este Imprescriptibil EXTINCTIV + ACHIZITIVEXTINCTIV--- inseamna ca actiune in revendicare privitoare la un bun proprietate publica poate fi

exercitata ORICAND, nestingandu-se prin neexercitarea ei intr-un anumit termen.ACHIZITIV --- imprescriptibilitatea bunurilor proprietate publica semnifica imprejurarea ca actiunea in

revendicare cu privire la aceste bunuri nu poate fi paralizata de catre paratul posesor prin invocarea


15/117

dobandirii proprietatii prin prescriptie achizitiva sau a dobandirii proprietatii bunurilor mobile corporale.

C. INSESIZABILITATEAdaca bunurile din domeniul public nu sunt in circuitul civil ele sunt insesizabile. adica nu pot fi

urmarite de catre creditorii titularilor dreptului de proprietate asupra acestor bunuri : statul si unitatileadministrativ- teritoriale.

EXERCITAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA

Principii GeneraleI. MODUL DE EXERCITARE a dreptului de proprietate trebuie sa corespunda

finalitatii sale, anume asigurarea realizarii intereselor societatii.

II. TITULARII dreptului de proprietate publica , statul si unitatile administrativteritoriale, sunt in primul rand subiecte de drept public si in aceasta calitate apar capurtatoare ale unor prerogative de putere in exercitarea functiilor publice

III. TITULARII dreptului de proprietate publica, au un patrimoniu propriu, distinctde acela al altor subiecte de drept si in aceasta calitate, realizeaza nu numai exercitareaautoritatii statale in domeniile proprii de competenta, dar sunt si persoane juridice carepot participa si la raporturi de drept civil.

Asadar incredintarea unor bunuri proprietate publica unor regii autonome, precumsi autoritatilor statale la nivel central sau localsi constituirea in folosul acestora, a unuidrept propriu asupra bunurilor incredintate, dreptul de administrare (constituie o formaspecifica de exercitare a insusi dreptului de proprietate publica)

Bunurile proprietate publica pot fi CONCESIONATE, INCHIRIATE sau DATE INFOLOSINTA altor subiecte de drept in conditiile stabilite de lege.


16/117

DREPTUL DE ADMINISTRARE

CONSTITUIREA SI SUBIECTELE DREPTULUI DE ADMINISTRARE

Bunurile proprietate publica sunt incredintate prin acte administrative regiilor autonome, prefecturilor,

autoritatilor publice centrale si locale, precum si institutiilor publice de interes national, judetean, orasenescsau comunal.

Subiectele dreptului de administrare sunt infiintate prin acte individuale ale autoritatilor publice

competente , potrivit legii, a le crea, la nivel central sau la nivel local, in scopul realizarii unor interese publice

sau in scopul indeplinirii unor servicii publice

Incredintarea , prin acte juridice de drept administrativ in cadrul unor raporturi de subordonare, a

bunurilor proprietate publica regiilor autonome, organelor centrale si locale ale administratiei de stat si altor

subiecte de drept public , la nivel central sau local, PERMITE ACESTORA SA AIBA UN PATRIMONIU

PROPRIU, distinct de acela al altor subiecte de drept,pe baza caruia pe de o parte vor putea sa-si realizeze

scopurile pt care au fost infiintate , iar pe de alta, VOR PUTEA SA PARTICIPE LA CIRCUITUL CIVIL. ***

CARACTERUL JURIDICE AL DREPTULUI DE ADMINISTRARE

Din moment ce dreptul de administrare isi are sorgintea in dreptul de proprietate publica acesta va avea

aceleasi caractere juridice si anume: Inalienabil + Imprescriptibil + Insesizabil

CONTINUTUL DREPTULUI DE ADMINISTRARE


17/117

Potrivit dispozitiei art.12 alin 3 legea 213/1998 , titularul dreptului de administrare poate sa posede, sa

foloseasca bunul si sa dispuna de acesta , in conditiile in care i-a fost dat in administrare. (obs . :: atributul

dispozitie trebuie interpretat in sensul ca el are in vedere dispozitia materiala asupra bunului ce constituie

obiect al dreptului de administrare , INSA nu au drept de dispozitie juridica asupra bunurilor astfel

incredintate.)

REVOCABILITATEA DREPTULUI DE ADMINISTRARE

art.12 alin 3 legea 213/1998 dreptul de administrare va putea fi revocat numai daca titularul nu-si exercita

drepturile si nu-si executa obligatiile nascute din actul de transmitere.

NOTIUNEA SI EFECTELE CONTRACTULUI DE CONCESIUNE

Contractul de CONCESIUNE este acel contract prin care o persoana numitaconcedent, trasmite pt o perioada determinata, de cel mult 49 de ani, unei alte persoane,numita concesionar, care actioneaza pe riscul si pe raspunderea sa, dreptul si obligatiade exploatare a unui bun, a unei activitati sau a unui serviciu public, in schimbul uneiREDEVENTE.

AU CALITATEA DE CONCEDENT, in numele statului, al judetului , al orasului sau al comunei,autoritatile publice de la nivel central pentru bunurile proprietate publica a statului ori pt activitatilesi serviciile publice de interes NATIONAL, si cele de la nivelul unitatilor administrativ teritorialepentru bunurile ce le apartin in proprietate publica ori pt activitatile si serviciile publice de interes

local. CALITATEA DE CONCESIONAR, o poate avea orice persoana fizica sau juridica de dreptprivat, romana sau straina. Asadar, calitatea de concesionar este compatibila numai cu calitatea depersoana fizica sau juridica de drept privat , romana sau straina, CU EXCLUDEREA PERSOANELORJURIDICE DE DREPT PUBLIC.

INCETAREA CONTRACTULUI DE CONCESIUNE


18/117

I. PRIN AJUNGEREA LA TERMENla expirarea termenului pentru care contractul a fost incheiat.

II. DENUNTAREA UNILATERALA A CONTRACTULUI DE CONCESIUNEin anumite conditii concedentul poate modifica unilateral contractul de concesiune, cu

despagubiri pt concesionar, daca urmare a unei asemenea denuntari unilaterale, concesionarul

sufera un prejudiciu.III. PRIN REZILIEREA CONTRACTULUI

fiind un contract cu executare succesiva , contractul de concesiune poate inceta si prinreziliere, in cazul neexecutarii culpabile a obligatiilor contractuale de catre oricare dintre parti.

INCHIRIEREA BUNURILOR PROPRIETATE PUBLICA

art. 14 legea 213/ 1998 "bunurile proprietate publica a statului sau a unitatilor

administrativ teritoriale pot fi inchiriate cu aprobarea Guvernului sau dupa caza consiliului judetean"Contractul de inchiriere a bunurilor proprietate publica trebuie sa cuprinda clauze de natura

sa asigure exploatarea bunului inchiriat, potrivit specificului acestuia.Contractul de inchiriere poate fi incheiat dupa caz cu orice persoana fizica sau juridica,

romana sau straina, de catre titularul dreptului de proprietate sau de catre titularul dreptului deadministrare.

Inchirierea bunurilor proprietate publica se face prin licitatie publica in conditiile legii. Sumeleincasate din inchiriere se fac venit, dupa caz, la bugetul de stat sau la bugetele locale.

DAREA IN FOLOSINTA GRATUITA A UNOR BUNURI PROPRIETATE PUBLICA

Nu exista dispozitii constitutionale care sa prevada, posibilitatea ca bunuri proprietate publica astatului sau a entitatilor sale teritoriale sa poate fi date in folosinta gratuita unor persoane fizice sau juridicede drept privat NU EXISTA.


19/117

Asadar, dreptul de folosinta gratuita se naste prin acte ale autoritatilor publiceasemanator dreptului de administrare, fiind un drept real, deoarece permite titularuluiexercitarea unor prerogative asupra bunurilor primite in folosinta, este un drepttemporar, poarta asupra unorbunuri imobile proprietate publica a statului, sau bunuri

mobile si imobile proprietate publica a entitatilor statale teritoriale si are caBENEFICIARI NUMAI PERSOANE JURIDICE FARA SCOP LUCRATIV, care desfasoaraactivitate de binefacere sau de utilitate publica, ori servicii publice.

INCETAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA

Art 10 legea 213/ 1998 "dreptul de proprietate publica INCETEAZA

DACA BUNUL A PIERIT SAU A FOST TRECUT IN DOMENIUL PRIVAT"

CARACTERELE JURIDICE ALE INCETARII DREPTULUIDE PROPRIETATE PUBLICA:

A. dreptul de proprietate publica inceteaza atunci cand bunul piere in orice mod inmaterialitatea lui ==> daca bunul este asigurat indemnizatia de asigurare va avea acelasiregim juridic.

B. dreptul de proprietate publica inceteaza prin trecerea bunului , obiect al acestuidrept, in proprietatea privata a aceluiasi subiect de drept sau a altui subiect de drept,daca prin Constitutie sau prin lege nu se prevede altfel.


20/117

DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATA

NOTIUNI GENERALE . DEFINITIE

Proprietatea privata poate apartine oricarui subiect de drept: statul, unitatile saleadministrativ teritoriale, subiectele de drept de tip asociativ, cultele religioase ,persoanele fizice. Cu privire la obiectul ei , ca REGULA GENERALA, ea poate avea caobiect orice bun, cu exceptia acelor bunuri care, prin natura lor si NUMAI PRINNATURA LOR nu si prin destinatia legii, fac parte din domeniul public al statului sau alentitatilor sale teritoriale.

DEFINITIE. DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATA ESTE ACEL DREPTSUBIECTIV CE APARTINE PERSOANELOR FIZICE, PERSOANELOR JURIDICE,STATULUI SAU UNITATILOR ADMINISTRATIVE TERITORIALE ASUPRAORICARUI BUN CU EXCEPTIA CELOR AFLATE EXCLUSIV IN PROPRIETATEAPUBLICA, BUNURI ASUPRA CARORA TITULARUL EXERCITA POSESIA,FOLOSINTA SI DISPOZITIA , IN PUTERE PROPRIE SI IN INTERES PROPRIU, INSA IN LIMITELE DETERMINATE DE LEGE.


21/117

SUBIECTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATAPot fi subiecte ale dreptului de proprietate privata persoanele fizice, persoanelejuridice de drept privat, statul precum si unitatile sale administrativ teritoriale .

PERSOANELE FIZICE CA SUBIECTE ALEDREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA

PRINCIPIUL I : orice persoana fizica este subiectal dreptului de proprietate privat, cu aptitudinea de adobandi drepturi patrimoniale chiar din momentulconceptiei sale, potrivit cunoscutei reguli infans

conceptus pro nato habetur

PRINCIPIUL II : orice bun poate forma obiect aldreptului de proprietate privata , bunuri imobile precum


22/117

terenuri si constructii de orice fel, bunuri mobilecorporale indiferent de valoarea lor, bunuri mobileincorporale , precum actiuni ale societatilor comerciale,obligatiuni ale acestora, titluri de credit, devize etc.....

EXCEPTII.a. bunuri care nu pot forma obiect al dreptului de proprietate privata

sunt bunurile enumerate de art. 135 care apartin exclusiv proprietatii publice si nu pot

forma obiect al dreptului de proprietate privata

b. persoane care nu pot avea in proprietate privata anumita categorii de bunuri art.41 alin 2 CONSTITUTIE " CETATENII STRAINI SI

APATRIZII NU POT DOBANDI DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR" art 3 alin 1 legea 54/1998 "PERSOANELE FIZICE CARE AU

CETATENIE ROMANA SI DOMICILIUL IN STRAINATATE POT DOBANDI IN ROMANIA, PRINACTE JURIDICE INTRE VII SI PRIN MOSTENIRE, TERENURI DE ORICE FEL"

==> cetatenilor straini si apatrizilor li se interzice dobandirea de terenuri in Romania, oricare ar ficategoria de folosinta a acestora. Incapacitatea astfel instituita are in vedere orice mijloc juridic dedobandire a terenurilor, fie ca este vorba despre acte juridice intre vii sau pt cauza de moarte, fie caeste vorba de uzucapiune sau de accensiune naturala.==>> din moment ce interdictia analizata se refera expres la dobandirea dreptului de proprietateasupra terenurilor, se deduce ca cetatenii straini si apatrizii POT DOBANDI DEZMEMBRAMINTELEALE PROPRIETATII , precum uzufructul , uzul, servitutea si superficia.

art .17 legea 85/ 1992 "interdictie pt cetatenii straini si


23/117

apatrizi privind vanzarea de locuinte si spatii cu alta destinatie construite din fondurilestatului si din fondul unitatilor economice sau bugetare de stat, care nu permite dobandireade catre acestia a terenurilor care pot fi vandute in conditiile legii"

ultima interdictie priveste cetatenii romani, anume reprezentantii institutiilorpublice implicate in adunarile generale ale actionarilor, membrii consiliilor de administratie si

directorii executivi ai societatilor comerciale sau a regiilor autonome vanzatoare CARE NUPOT AVEA CALITATEA DE CUMPARATORI in cazul unor active ce apartin societatilorcomerciale si regiilor autonome la care statul sau o autoritate a administratiei publice localeeste ACTIONAR.

PERSOANELE JURIDICE DE DREPT PRIVAT

Toate persoanele juridice de drept privat : societati comerciale, forme de asocierecu scop lucrativ, forme de asociere profesionala, asociatii cu scopuri nepatrimoniale saude binefacere, alte organizatii caritabile, asociatii culturale si sportive, culte religioase,organizatii non- guvenamentale. Obiectul acestui drept il constituie bunul dinpatrimoniul lor oricare ar fi cuprinderea lor valorica.

PRECIZARI IN PRIVINTA BUNURILOR CARE POT FORMA OBIECT ALDREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA AL PERSOANELOR JURIDICE

1. nu pot forma obiect al dreptului de proprietate privata al persoanelor juridice dedrept privat BUNURILE CARE SUNT EXCLUSIV PROPRIETATE PUBLICA


24/117

2. art 3 alin 3 legea 54 / 1998 "persoanele juridice straine nu pot dobanditerenuri in Romania prin acte juridice intre vii sau pt cauza de moarte "

3. capacitatea de folosinta a persoanelor juridice este guvernata de PRINCIPIUL

SPECIALITATII, inseamna ca pot avea in proprietate privata bunuri care servescrealizarii scopului pt care au fost infiintate.

SOCIETATI COMERCIALE ROMANEsunt persoane juridice cu scop lucrativ, ele pot fi cu capital de stat, cu capital privat sau cu

capital de stat si privat ,si se pot organiza in oricare dintre formele prevazute de lege.

SOCIETATI COMERCIALE CU PARTICIPARE STRAINA CU SEDIUL IN ROMANIASocietatile comerciale care se constituie in Romania cu participare, totala sau partiala, decapital strain, si care isi au sediul in Romania SUNT PERSOANE JURIDICE DE DREPT PRIVATROMANE.

SOCIETATILE AGRICOLEArt 3 legea 36 30/04/1991 prevede ca proprietarii de terenuri agricole pot constitui societati

comerciale , iar art 4 a aceleasi lege instituie posibilitatea asocierii lor in societati agricole cupersonalitate juridica. Ca persoane juridice de drept privat societatile agricole au in proprietatea

privata sau in folosinta, utilaje +alte mijloace materiale si banesti + animale aduse de asociati sinumai in folosinta terenurile agricole ale asociatilor, care pastreaza dreptul de proprietate privataasupra acestora.

ORGANIZATIILE COOPERATISTECooperativele ca persoane juridice, precum si uniunile de cooperative la nivel teritorial sau la

nivel national, SUNT TITULARE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRABUNURILOR DIN PATRIMONIUL LOR.


25/117

ASOCIATIILE SI FUNDATIILEOG 26 30/01/2000 persoanele fizice si juridice care urmaresc desfasurarea unor activitati in

interes general sau in interesul unor colectivitati locale ori dupa caz, in interesul lor personaleNEPATRIMONIAL, pot constitui asociatii ori fundatii, ca persoane juridice de drept privat , fara

scop patrimonial. ( asociatiile si fundatiile -persoane juridice- titulare ale dreptului de proprietateasupra bunurilor din patrimoniul lor )

STATUL SI UNITATILE SALE ADMINISTRATIVE CASUBIECTE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA

Statul si unitatile sale administrative teritoriale au calitatea de subiecte ale dreptului deproprietate privata. OBSERVATIE -- desi art 135 Constitutie dispune ca proprietatea publicaapartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale, nu se poate spune ca aceste subiecte dedrept public nu pot fi si titulare ale dreptului de proprietate privata.

FORMAREA DOMENIULUI PRIVATS-a aratat ca exista si moduri specifice de dobandire a dreptului de proprietate privata a

statului , care nu se intalnesc, in privinta altor subiecte de drept privat cum ar fi , spre exemplu,

dobandirea in conditiile legii, a bunurilor fara stapan sau abandonate, a mostenirilorvacante, prin dezafectarea unor bunuri proprietate publica si prin exercitarea, inanumite situatii, a dreptului de preemtiune recunoscut statului, cum ar fi protejareapatrimoniului cultural national mobil, care instituie un drept de preemtiune in favoareastatului, in ipoteza vanzarii unor bunuri culturale proprietate privata, clasate ca bunuri de tezaur.


26/117

REGIMUL JURIDIC AL REALIZARII SI AL DESFINTARII CONSTRUCTIILOR

DEFINITIE CERTIFICATUL DE URBANISM : este actul administrativ de informare, cu caracterobligatoriu, prin care autoritatea administratiei publice judetene sau locale face cunoscute regimuljuridic, economic si tehnic al imobilelor si conditiile necesare pentru realizarea unor investitii,tranzactii imobiliare si alte operatiuni imobiliare potrivit legii.

Eliberarea certificatului de urbanism este obligatorie pentru adjudecarea , prin licitatie, alucrarilor de proiectare si executie a lucrarilor publicesi pentru legalizarea actelor de instrainare,partajare sau comasarea bunurilor imobile.

EXECUTAREA LUCRARILOR DECONSTRUCTII SAU DE DESFINTARE A ACESTORA

art 1 legea 453/2001 "executarea lucrarilor de constructie este permisa NUMAIpe baza unei autorizatii de constructie sau de desfiintare." Acesta se emite lasolicitarea detinatorului titlului de proprietate asupra unui imobil - teren si/sau constructie - ori aaltui act care ii confera dreptului de construire sau de desfiintare, in conditiile legii.

Notiunile de titlul de proprietate si de act care sa confere dreptul de constructie credem catrebuie intelese in sensul de negotium juris sau de temei juridic al dreptului exercitat asupraimobilului respectiv.

DOBANDIREA DE LOCUINTE SI ALTE SPATII INPROPRIETATE PRIVATA

PRECIZARI . Prin legi speciale , a fost reglementata pentru persoanele fizice, de a dobandi inproprietate persoanala imobile locuite sau chiar spatii cu alta destinatie, fie prin CUMPARAREA


27/117

acestora DE LA STAT, fie prin CONSTRUIRE DE LOCUINTE.ACTE NORMATIVE:

decretul lege 61/1990 privind vanzare de locuinte din fondurile statului catre populatie legea 85/ 1992 privind vanza rea locuinte si spatii cu alta destinatie

legea 112/1995 privind reglementare situatiei unor imobile cu destinatia de locuinte trecute

in proprietatea statului

legea 114 / 1996 Legea LOCUINTEI.

CIRCULATIA JURIDICA A CONSTRUCTIILOR

PRINCIPIU. Constructiile proprietate privata sunt in circuitul civil general. Ca urmare, ele pot fiinstrainate, respectiv dobandite pt oricare din modurile prevazute de lege: conventie, testament,succesiune, uzucapiune, accesiune etc.

Tot astfel, dreptul de proprietate asupra constructiilor este compatibil, cu instituirea unordrepturi reale principale, dezmembraminte ale proprietatii - uzufruct, uz, abitatie, servitute,superficie, dupa cum dreptul de proprietate asupra lor poate fi grevat de ipoteca sau de unprivilegiu imobiliar.

Persoanele fizice sau juridice STRAINE POT DOBANDI DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRACONSTRUCTIILOR, si vor dobandi UN DREPT DE SUPERFICIE SAU DE FOLOSINTA PE ALTETEMEIURI JURIDICE ASUPRA terenurilor pe care acestea se afla.

NU EXISTA NICI O CONDITIE DE FORMA IN CEEA CE PRIVESTE ACTUL JURIDIC DEINSTRAINARE SAU DOBANDIRE A CONSTRUCTIILOR. ==> inseamna ca pot fi instrainateprin simplul acord de vointa intre parti. Inscrierea unor asemenea acte de instrainare in carteafunciara are ca efect numai opozabilitatea fata de terti a actului de instrainare . .Intre parti efectultranslativ al actului de instrainare se produce in momentul realizarii acordului de vointa[ EXCEPTIE - in materia donatiilor actul trebuie incheiat in forma autentica ]


28/117

TRANSMITEREA DREPTULUI DE FOLOSINTA

SAU DE CONCESIUNE ASUPRA TERENURILOR

Este posibil ca instrainarea constructiei sa se faca de catre proprietarul ei care nu este si proprietar al

terenului pe care acesta se afla, sau mai precis, asupra terenului aferent acestuia, CI ARE ASUPRA LUI UN

DREPT DE FOLOSINTA SAU UN DREPT DE CONCESIUNE. Intr-o astfel de situatie, o data cu

instrainarea constructiei se va transmite in mod automat, ca efect al transmiterii dreptului de proprietate

asupra acesteia, si dreptul de folosinta sau de concesiune asupra terenului aferent.

REGIMUL FOLOSINTEI TERENURILOR PENTRU PRODUCTIA AGRICOLA SI SILVICA

ORGANIZAREA SI AMENAJAREA TERITORIULUI AGRICOL

CARACTERIZARE GENERALA. Legea fondului funciar instituie anumite obligatii ce revin tuturor

detinatorilor de terenuri agricole care au drept scop rationala utilizare a acestora, imbunatatirea si refacerea

terenurilor degradate, reintroducerea terenurilor degradate in circuitul productiv, amenajarea cat maijudicioasa a teritoiului agricol.

OBLIGATII CARE AU IN VEDERE FOLOSIREA TERENURILOR PT. PRODUCTIA AGRICOLA SI SILVICA

1. Legea 18/ 1991 toti detinatorii de terenuri agricole au obligatia sa asigure cultivarea acestora si protectia

solului

2. schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor arabile ale persoanelor juridice se poate face numai cu

avizul organelor de specialitate judetene, in cond. Impuse de lege.

3. detinatorii de terenuri agricole sunt obligati sa execute, prin unitati specializate lucrarile necesare

pentru protectia si ameliorarea solului

4. detinatorii de terenuri degradate, chiar daca nu sunt cuprinse intr-un perimetru de ameliorare,

individual sau asociati, pot sa faca din proprie initiativa inierbare, impaduriri, corectare a reactiei solului sau

alte lucrari de ameliorare pe terenurile lor, cu sprijinul statului.

FOLOSIREA TEMPORARA SAU DEFINITIVA A TERNURILOR IN ALTE SCOPURI DECAT

PRODUCTIA AGRICOLA SAU SILVICA.


29/117

Ca principiu , amplasarea noilor constructii de orice fel se face in intravilanul localitatilor, cu exceptia

acelora care, prin natura lor pot genera efecte poluante factorilor de mediu, care pot fi amplasate in extravilan.

Scoaterea definitiva a terenurilor din circuitul agricol sau silvic se face la PROPUNEREA

CONSILIILOR LOCALE, PRIN HOTARARE A GUVERNULUI CU ACORDULUI MINISTERULUI DE

RESORT. Daca aceeasi operatie priveste terenuri situate in extravilanul localitatilor, solicitantul, persoana

fizica sau juridica , va plati o taxa, care serveste la alimentarea Fondului de Ameliorare a Fondului Funciar.Folosirea temporara sau definitiva a terenurilor agricole, in alte scopuri decat productia agricola, se

aproba de orgnele agricole judetene, de ministerul de specialitate sau de Guvern in functie de intinderea

terenului astfel utilizat.

ORGANIZAREA SI AMENAJAREA TERITORIULUI AGRICOL

Sunt operatii care au in vedere crearea de conditii pt o mai buna folosire a terenurilor in scopul

productiei agricole si se executa pe baza de studii si de proiecte, la cerere proprietarilor , urmarindu-se

A. CORELAREA DEZVOLTARII AGRICOLE DIN ZONA CU CELELALTE ACTIVITATI

ECONOMICE SI SOCIALE

B. GRUPAREA PRIN COMASARE A TERENURILOR PE PROPRIETARI SI DESTINATII

C. ELABORAREA DE STUDII SI PROIECTE DE ORGANIZARE SI DE FUNCTIONARE A

EXPLOATATIILOR AGRICOLE

D. STABILIREA RETELEI DE DRUMURI AGRICOLE


30/117

CIRCULATIA JURIDICA A TERENURILOR

PRECIZARI PREALABILE .Sub regimul codului civil roman de la 1864 NU AU EXISTAT DISPOZITII SPECIALE referitoare

la circulatia terenurilor proprietate privata. Art 475 C.civ oricine poate dispune liber de bunurile ce sunt ale lui

Art 971 C.civ. in contractele ce au ca obiect translatia proprietatii sau a unui alt

drept real ,proprietatea sau dreptul se transmite prin consimtamantul partilor

Art 1295 C.civ prevede ca vinderea este perfecta intre parti si proprietatea este

stramutata la cumparator, in privinta vanzatorului, indata ce partile s-au invoit

asupra lucrului si asupra pretului , desi lucrul inca nu se va fi predat si pretul nu se

va fi numarat.

PRINCIPIUL CONSENSULISMULUI ACTELOR JURIDICE se aplica in privinta

instrainarilor de terenuri, cu exceptia intrainarilor facute prin donatii sau testamente si cu

privire la constituirea de ipoteci, cand conditiile de forma sunt cerute ad validitatem.

In perioada 1947- 1990 , prin diverse acte normative adoptate succesiv s-a instituit un control

administrativ prealabil al instrainarilor tuturor categoriilor de terenuri si s-a impus conditia


31/117

formei autentice a actului de instrainare. Prin legea 59 privitoare la fondul funciar, terenurile au

fost scoase din circuitul civil general, singura modalitate de dobandire fiind mostenirea legala. Mai

mult in caz de instrainare a constructiei , terenul aferent acesteia trecea OPE LEGIS, in

proprietatea statului, iar dobanditorul constructiei dobandea terenul pe care aceasta era in

folosinta, pe durata existentei acesteia, in limitele stabilite prin sistemetizare limite ce nu puteaudepasi 250 m.

I. Regimul juridic al circulatiei terenurilor instituit de LEGEA 18 / 1991Noua lege a fondului funciar intrata in vigoare la 20 feb 1991 a liberalizat, in anumite

conditii, circulatia juridica a terenurilor prin instituirea urmatoarelor principii:

a. Terenurile de orice fel au fost introduse in circuitul civil general fiind consacrat

principiul liberei lor circulatii

b. Instrainarea terenurilor prin acte juridice intre vii se putea face numai cu respectarea

formei lor autentice

c. Se instituia interdictia dobandirii in proprietate privata, prin acte juridice intre vii, a

unor suprafete mai mari de 100 ha teren agricol in echivalent arabil de familie, sub

sanctiunea nulitatii absolute, totale sau partiale, dupa caz, a actului de instrainare.

d. Se instituia interdictia dobandirii prin acte juridice intre vii a dreptului de proprietate

asupra terenurilor de orice fel de catre persoanele fizice care nu aveau cetatenie

romana sau de catre persoanele juridice care nu aveau nationalitate romana. Legea

prevedea ca , daca aceste subiecte de drept dobandisera terenuri inainte de data in

vigoare a legii sau daca dobandisera terenuri prin mostenire, sunt obligate sa le


32/117

instraineze in termen de 1 an, sub sanctiunea trecerii lor in mod gratuit in proprietatea

statului.

e. Instrainarea terenurilor agricole din extravilan prin vanzare se putea face numai cu

respectarea unui drept de preemtiune, necunoscut anumitor categorii de persoanefizice sau juridice.

f. Insesizabilitatea terenurilor agricole extravilane, cu exceptia cazurilor prev. De lege.

II. LEGEA 54 / 1991 privitoare la circulatia juridica a TERENURILOR

Circulatia juridica a terenurilor proprietate privata , devenite in prezent ALIENABILE, SESIZABILE si

PRESCRIPTIBILE ACHIZITIV.

DOMENIUL DE APLICARE AL LEGII 54/ 1998

CU PRIVIRE LA TERENURI

Art 1 terenurile proprietate privata indiferent de titularul lor , sunt si raman in circuitul civil , ele

putand fi instrainate sau dobandite

Art 17 regimul juridic al terenurilor cu destinatie forestiera urmeaza a fi stabilit prin lege speciala.

Legea interzice sub sanctiunea nulitatii absolute instrainarile sub orice forma a terenurilor cu privire la titlul

carora exista litigii la instantele de judecata PE TOT TIMPUL SOLUTIONARII LOR.

CU PRIVIRE LA PERSOANE

Art 41 alin 2 legea 54/ 1998 interzice cetatenilor straini si apatrizilor sa dobandeasca terenuri, in

proprietate in Romania. (aceeasi interdictie pt persoanele juridice straine)

POT DOBANDI TERENURI IN PROPRIETATE PRIVATA


33/117

a. persoanele fizice care au cetatenie romana, indiferent de domiciliul lor, in tara sau in

strainatate.

b. Persoanele juridice romane cu respectarea principiulSPECIALITATII CAPACITATII DE

FOLOSINTA

c. Societatile comerciale romane cu capital integral sau partial strain pot detine in proprietate

terenuri , in Romania, ca persoane juridice romane.

EXCEPTIE. Sunt incapabile de a dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor nu numai apatrizii,

cetatenii straini si persoanele juridice straine, ci siMEMBRII UNEI FAMILII conform art 2 legea 54/1998 in cazul

dobandirii prin acte juridice intre vii, proprietatea funciara a dobnditorului nu poate depasi 200 ha de familie

PRINCIPIILE (3) REGIMULUI JURIDIC AL CIRCULATIEI

TERENURILOR INSTITUITE PRIN LEGEA 54/ 1998

I. TOATE TERENURILE DE ORICE FEL, PROPRIETATE PRIVATA, ORIUNDE AR FI SITUATE

SUNT SI RAMAN IN CIRCUITUL CIVIL

EXCEPTII (de la libera circulatia a terenurilor)

a. recunoasterea unui drept de preemtiune in favoarea anumitor persoane, instituirea

unui pact de preferinta prin vointa partilor in favoarea uneia dintre ele, instituirea

unui drept prioritar la dobandirea imobilelor expropriate privind exproprierea pt

cauza de utilitate publica.b. Interdictii legale temporare ale instrainarii unor terenuri:

i. Interdictia instrainarii timp de ani a unor terenuri dobandite pe temeiul unor dispozitii

speciale din legea fondului funciar

ii. Interdictia referitoare la terenurile de orice fel asupra caror titlu exista litigii la instantele

de judecat


34/117

II. INSTRAINAREA SI DOBANDIREA TERENURILOR DE ORICE FEL PRIN ACTE JURIDICE

INTRE VII, TREBUIE SA FIE FACUTE PRIN INCHEIEREA ACTULUI IN FORMA

AUTENTICA

III. INSTRAINAREA PRIN VANZARE A TERENURILOR AGRICOLE SITUATE IN EXTRAVILAN

SE FACE CU RESPECTAREA DREPTULUI DE PREEMTIUNE AL COPROPRIETARILOR,

AL VECINILOR ORI AL ARENDASILOR.

IN CAZ DE NERESPECTARE A LEGII 54/ 1998 S-AU INSTITUIT 2SANCTIUNI :NULITATEA SI REDUCTIUNEA

NULITATEA. in cazul nerespectarii unor dispozitii de ordine publica

nerespectarea formei autentice a actului de instrainare in cazulinstrainarilor prin acte juridice intre vii a terenurilor de orice fel, proprietateprivata , situate in intravilan sau extrevilan.

dobandirea unor terenuri de catre persoanele fizice straine sau decatre persoanele juridice straine care nu au calitatea de investitori.

nerespectarea interdictiei temporare de instrainare a ternurilor asupracarui titlu sunt litigii in instantele de judecata.


35/117

nerespectarea formei autentice a contractului de SCHIMB de terenuriintre persoanele fizice, intre persoanele juridice de drept privat sau intrepersoanele fizice si juridice de drept privat.

REDUCTIUNEA. consta in desfiintarea totala sau partiala a actului juridic intrevii, incheiat cu nesocotirea interdictiei de a dobandi o proprietate funciara mai marede 200 ha

MODALITATILE JURIDICE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE

Precizari prealabile.Dreptul de proprietate se prezinta de regula , pur si simplu,

apartinand in exclusivitate unui singur proprietar.Este imposibil insa ca proprietatea asupra unui bun privit ut singuli

sau asupra unei mase de bunuri, ca universalitate, sa apartinaCONCOMITENTmai multor titulari.

Este posibil ca titularul actual al dreptului de proprietate asupra unuibun sa-l fi dobandit printr-un act juridic lovit de nulitate relativa ori afectatde o conditie rezolutorie.

MODALITATI ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE


36/117

I. Proprietatea RezolubilaII. Proprietatea AnulabilaIII. Proprietatea Comuna

PROPRIETATEA REZOLUBILAart 1019 C.civ. "conditia rezolutorie este acea conditie care supune desfintarea

obligatiei la un eveniment viitor si incert."

Dreptul de proprietate transmis sub conditie rezolutorie are o existenta nesigura in patrimoniuldobanditorului, pt ca daca nu se indeplineste conditia el va trebui sa restituie bunul transmitatorului.

a. Pana la INDEPLINIREA CONDITIEI (pendente conditionae) bunul care a formatobiectul actului de instrainare afectat de conditie rezolutorie apartine la doi proprietari :transmitatorul are un drept de proprietate supus insa conditiei suspensive, iar dreptuldobanditorului este supus conditiei rezolutorii.

b. Daca se indeplineste conditia, obligatia transmitatorului dispare si el redevineproprietarul bunului. Daca aceasta nu se indeplineste, dreptul de proprietate al dobanditoruluise consolideaza retroactiv.EXISTA situatii in care proprietatea apare ca rezolubila IN TEMEIUL LEGII

art 937 C.civ. "orice donatie facuta intre soti in timpul casatoriei este revocabila." art 836 C.civ. "donatiile prin acet intre vii , facute de persoanele care nu au copii

sau alti descendenti existenti in momentul perfectarii lor, sunt revocate de drept, dacadonatorului i se naste un copil chiar postum."


37/117

PROPRIETATEA ANULABILAProprietatea este anulabila atunci cand dreptul de proprietate asupra unui bun a

fost dobandit printr-un act juridic translativ de proprietate lovit de Nulitate Relativa.

Se stie ca actiune a in nulitate relativa este prescriptibila in termenul general deprescriptie de 3 ani. Actul nul relativ poate fi confirmat de catre cel care poate invoca nulitatearelativa, fie prin executare, fie prin Neinvocarea nulitatii in termenul de prescriptie extincticva aactiunii in anulabilitate. Prin confirmarea actului fie expres, fie tacit , dreptul de proprietate aldobanditorului "se consolideaza " cu efect retroactiv.

PROPRIETATEA COMUNA

Proprietatea comuna este acea modalitate a dreptului de proprietate ce se

caracterizeaza prin accea ca dreptul de proprietate apartine CONCOMITENT asupraaceluiasi bun sau asupra aceleiasi mase de bunuri mai multor titulari. Ei exercita totconcomitent , atributiile conferite de dreptul de proprietate asupra bunului sau asuprabunurilor care formeaza obiectul drepturilor lor.FORMELE PROPRIETATII COMUNE

proprietatea comuna pe cote parti proprietatea comuna in devalmasie

PROPRIETATEA COMUNA PE COTE PARTI

NOTIUNE. Ceea ce este specific acestei forme a proprietaii comune este faptul caacelasi bun nefractionat in materialitatea sa apartine concomitent mai multor titulari,fiecare dintre acestia avand numai o cota ideala si abstracta din dreptul de proprietateasupra bunului respectiv.


38/117

Nici unul dintre coproprietari nu este titular exclusiv al unei fractiuni materiale din bun.Daca bunul ar fi fractionat in materialitatea lui si fiecare parte materiala ar apartine inexclusivitate unui proprietar, ar fi vorba despre o proprietate exclusiva si nu despre o

proprietate comuna pe cote-parti.Fiecare coproprietar este titular exclusiv al cotei parti ideale si abstracte din drepul deproprietate asupra bunului. ==>>>>>dreptul asupra bunului este fractionat si nu insusibunul, luat in materialitatea lui.

Proprietatea comuna pe cote parti se imparte in Obisnuita si Fortata

A. Proprietatea comuna pe cote parti Obisnuita

De obicei coproprietatea obisnuita apare ca o consecinta a mostenirii, atunci cand

defunctul lasa mai multi mostenitori, fiecare dobandind numai o cota parte din dreptulasupra bunurilor ce intra in masa succesoralaEa mai poate rezulta si dintr-un contract de dobandire in comun a unui lucru , oridintr-o coposesiune al carei efect a fost dobandirea prin uzucapiune de catre maimulte persoane a unui bun.

DREPTURILE COPARTASILOR

Proprietatea exclusiva pe cote parti este imprejurarea ca nici unul dintrecoparatasi nu are un drept exclusiv asupra unei parti determinate din bun,privit in materialitatea sa si ca fiecare copartas are un drept exclusiv numaiasupra cotei-parti ideale din drept. ===>> nici un fel de act nu poate fiinfaptuit cu privire la bun, privit in materialitatea , fara acordul unanim alcopartasilor= REGULA UNANIMITATII


39/117

In practica judecatoreasca s-a admis ca in privinta actelor de folosinta materialafiecare dintre copartasi are folosinta bunului, cu conditia insa ca in exercitarea folosinteisa respecte drepturile celorlalti.

OBLIGATIILE COPARTASILORFiecare copartas are obligatia de a contribui proportial cu cota sa parte , la acoperireacheltuielilor care sunt facute cu intretinerea, conservarea si administrarea bunuluicomun. Daca este vb de obligatia reala de a face, obligatii propter rem, care privescbunul obiect al proprietatii comune, toti vor fi tinuti la indeplinirea lor.

INCETAREA COPROPRIETATII OBISNUITEDin instituirea regulii unanimitatii rezulta ca ea este conceputa ca o stare vremelnica si deci

neorganizata. art 728 C.civ. " instituie regula imprescriptibilitatii dreptului dea cere incetarea indiviziunii."Cat priveste incetarea coproprietatii este de observat ca acesta va lua sfarsit daca unul dintrecopartasi devine prin succesiune, cumparare sau donatie, titular al tuturor cotelor parti.

Modul specific de incetare a coproprietatii este insa Imparteala (PARTAJUL). Prinimparteala (partaj) se intelege operatia juridica prin care se pune capat starii decoproprietate sau de indiviziune, in sensul ca bunul sau bunurile stapanite incomun pe cote parti sunt impartite materialmente intre copartasi, fiecare dintre

acestia devenind proprietarul exclusiv asupra unui anume bun sau partimateriale din bun dintre cele ce formeau obiectul coproprietatii.

Dacaeste posibil, partajul se realizeaza in natura, in caz contrar, se procedeaza la vanzarea bunului,contraechivalentul urmand a fi impartit intre copartasi, proportional cu partea fiecaruia.

FORMELE PARTAJULUIPartajul Conventional (voluntar) este acordul de vointa exprimat de toticoproprietarii in sensul incetarii juridice a proprietatii comune.


40/117

Partajul Judiciar va avea loc atunci cand nu s-a putut realiza partajulconventional si se va proceda in urmatoarele moduria. atribuirea in natura a bunurilor, prin formarea unui numar de loturi care sunt

egale cu numarul copartasilorb. atribuirea bunului in proprietatea exclusiva unuia dintre coproprietari, cuplata echivalentului cotelor corespunzatoare catre ceilalti coproprietari.c. vanzarea bunului si impartirea pretului intre coproprietari, potrivit cotelorfiecaruia dintre ei.

B. Proprietatea comuna pe cote parti FORTATA

Notiune. Prop. comuna pe cote parti fortata are ca obiect bunuri care prin natura sau prindestinatia lor pot fi folosite de mai multi proprietari. Mai degraba destinatia acestor bunuri este

perpetua. Intotdeauna bunurile obiect al proprietatii comune si fortate sunt bunuriaccesorii, pe langa alte bunuri socotite ca principale, si care sunt in proprietate exclusiva

Asadar suntem in prezenta a doua drepturi de proprietate distincte: dreptul de proprietateexclusiva ce apartine fiecarui titular asupra bunului principal si dreptul de proprietatecomuna pe cote parti fortata asupra bunurilor considerate accesorii pe langa bunurileprincipale, drept ce apartine tuturor coproprietarilor.

Spre deosebire de proprietatea comuna de cote parti obisnuita , niciodata uncoproprietar nu va putea instraina cota sa parte ideala si abstracta din acestdrept in mod separat, ci numai odata cu instrainarea bunului principal aflat inproprietate exclusiva.

CAZURILE DE PROPRITATE FORTATA


41/117

a. coproprietatea fortata asupra partilor si dotarilor comune din cladirile cu maimulte apartamente de locuit sau alte spatii decat locuinta, aflate in proprietateaexclusiva sau in proprietatea comuna pe cote partei obisnuita

b. coproprietatea lucrurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a douaimobile vecine (fantani , izvoare, poteci etc...)c. coproprietatea fortata a despartiturilor comuned. coproprietatea fortata asupra unor bunuri considerate ca bunuri de familie(hartii, tablouri, morminte sau constructii funerare)

OBSERVATIE . Coproprietarii dreptului de proprietate comuna pe cote parti fortata, pot exercitaacte de folosinta asupra tuturor bunurilor care formeaza obiectul dreptului , chiar in integralitatea

lor, cu respectarea a doua limitei. folosinta astfel exercitata sa nu adica atingere dreptului egal si reciproc al celorlalti

coproprietariii. folosinta trebuie exercitata numai in interesul utilizarii fondului caruia i-a fost afectat

bunul comun accesoriu.Coproprietarii au obligatia de a suporta proportional cu partea fiecaruia, cheltuielile deintretinere si de conservare a bunului comun. Ei se pot elibera de aceasta obligatie numaidaca nu mai au nici un drept asupra bunului ce le-a apartinut in proprietate exclusiva.

art 69 legea 114/ 1996 "proprietarii din cladirile cu mai multe locuinte proprietate privata saumixta se constituie in ASOCIATII DE PROPRIETARI"Asociatia de proprietari se constiutie in scopul asigurarii conditiilor de functionare normala alocuintelor si a spatiilor cu alta destinatie din cladire, precum si a partilor comune, care alcatuiescimpreuna un CONDOMINIU.Activitatea de administrare a cladirii se asigura de un administrator ,persoana fizica autorizatasau persoana juridica specializata.


42/117

COPROPRIETATEA lucrurilor comune necesare sau utile pt folosire a 2 FONDURIINVECINATE"Drumurile, potecile, izvoarele care servesc pt folosirea a 2 imobile invecinate, in masura in carese afla chiar pe linia despartitoare dintre cele 2 proprietati, se afla in proprietatea comuna fortatape cote parti ce are ca titulari pe proprietarii exclusivi ai imobilelor invecinate.

COPROPRIETATEA DESPARTITURILOR COMUNEPrin despartituri comune se intelege zidul, santul sau gardul care separa doua proprietati. Cei

doi proprietari au in principiu un drept egal aflandu-se intr-o coproprietate fortata, accesorie fata de dreptul

de proprietate asupra imobilului.

PROPRIETATEA COMUNA IN DEVALMASIE

NOTIUNE. Proprietatea comuna in devalmasie este forma proprietatii comune carese caracterizeaza prin aceea ca bunul apartine tuturor coproprietarilor, fara ca acestia saaiba precizata vreo cota parte ideala din dreptul de prop. asupra acelui bun.

Asadar nu numai ca bunul nu este fractionat in materialitatea sa ca la proprietatea comunape cote parti , dar spre deosebire de aceasta nici dreptul de proprietate privit in chip abstract nueste fractionat.

Toti sunt titulari ai dreptului de proprietate asupra aceluiasi bun si toti stapanesc bunul. Indreptul nostru civil , proprietatea comuna in devalmasie este legata de anumite relatii , existenteintre titularii dreptului, anume relatiile de familie. Este vorba de dreptul de proprietatedevalmasa a sotilor asupra bunurilor dobandite de oricare dintre ei in timpul casatoriei.


43/117

Art 30 alin.1 C.fam bunurile dobandite de oricare dintre soti in timpul

casatoriei, sunt de la data dobandirii lor, bunuri comune ale sotilor In fapt este vb de

mai mult decat o proprietate devalmasa deoarece obiectul ei il constituie o universalitate debunuri, toate dobandite de soti in timpul casatoriei. In orice caz, toate bunurile dobandite de

soti in timpul casatoriei sunt bunuri devalmase , chiar daca in actul de achizitionare estetrecut doar unul dintre soti sau cumpararea s-a facut din veniturile unuia dintre soti si chiar

daca bunul a fost dobandit in timp ce sotii erau separati in fapt.

EXERCITAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE DEVALMASA

Prin lege s-a instituit prezumtia ca oricare dintre soti, exercitand prerogativele dreptului de

proprietate asupra bunurilor comune , este considerat ca are si consimtamantul celuilalt sot si este

imputernicit sa-l reprezinte.

Art . 35 alin 2 C.fam determina limitele mandatului tacit reciproc al sotilor intrucat prevede ca

pentru incheierea actelor de instrainare sau de grevare a bunurilor imobile terenuri si constructii

ce alcatuiesc comunitatea de bunuri, este necesar si consimtamantul expres al celuilalt sot

Conditia existentei consimtamantului expres , ca si sanctiunea inexistentei lui, constituie o

garantie, o masura de protectie pentru soti. Fiind prevazuta exclusiv pentru ocrotireapatrimoniului sotilor, dispozitia legala poate fi invocata numai de catre sotul al carui

consimtamant a fost nesocotit, nulitatea actului fiind relativa.

INCETAREA PROPRIETATII COMUNE DEVALMASE


44/117

Incetarea proprietatii comune devalmase are loc odata cu incetarea casatoriei, prin moartea

sau declararea judecatoreasca a mortii a unuia dintre soti, precum si la desfacerea casatorieiprin

divort. Ea este urmata de partaj , care poate fi voluntar sau judiciar.

Partajul voluntar poate interveni numai odat cu divortul sau dupa defacerea sau incetareacasatoriei. In timpul casatoriei,partajul bunurilor comune poate fi numai judiciarsi se poate

realiza numai in mod exceptional, pentru motive temeinice, la cererea unuia dintre soti sau la

cererea creditorilor personali ai unuia dintre soti.

Criteriul dupa care se vor determina concret cotele- parti ce revin fiecaruia dintre soti, este

cel al contributiei acestora la dobandirea bunurilor comune.

COMPARATIE INTRE PROPRIETATEA COMUNA PE COTE

PARTI SI PROPRIETATEA COMUNA IN DEVALMASIE

ASEMANARI

1. ambele sunt modalitati ale dreptului de proprietate ce implica prezenta concomitenta a cel putin 2 titulari asupra

aceluiasi bun sau asupra aceleiasi mase de bunuri

2. aceste subiecte nu formeaza o persoana juridica , subiect unic, ci raman fiecare in parte, subiecte de sine statatoare3. actul final de incetare al proprietatii comune il constituie imparteala (partajul) care se desfasoara dupa reguli identice

DEOSEBIRI1. La prop. Comuna pe cote parti fiecare coproprietar are determinata o cota parte abstracta din

drept, la prop. Comuna in devalmasie nu sunt determinate nici un fel de cote.

2. La prop. Comuna pe cote parti fiecare coproprietar poate sa dispuna de partea care i se cuvine,putand deci sa o instraineze, la prop. Comuna in devalmasie nu exista asemenea posibilitate tocmi

datorita faptului ca nu sunt determinte cotele parti ale fiecarui titular


45/117

3. Coproprietatea pe cote parti poate exista independent de anumite calitati juridice ale

coproprietarilor sau de anumite raporturi preexistente intre acestia; la prop. Comuna in

devalmasie existenta ei depinde de calitatea subiectelor dreptului

4. Coproprietatea pe cote parti se poate naste din contract, lege, succesiune, uzucapiune etc..;

proprietatea comuna in devalmasie apare ca o consecinta a casatoriei.

5. IN CEEA CE PRIVESTE ACTELE CE POT FI INCHEIATE CU PRIVIRE LA BUNURILECOMUNE, in cazul coproprietatii se aplica principiul unanimitatii, coproprietatea insasi avand

un caracter neorganizat si temporar; caracterul mai stabil al devalmasiei a facut necesar un

inceput de organizare care s-a concretizat prin instituirea unui mandat tacit reciproc ce exista

intre proprietarii devalmasi, care le permite sa incheie anumite acte de dispozitie cu privire labunurile comune.

APARAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE

PRECIZARI PREALABILE. Dreptul de proprietate este un drept subiectiv care ca oricare drept

subiectiv poate fi aparat prin diferite mijloace reglementate de diversele ramuri ce compun orice sistem

de drept.

MIJLOACE DE APARARE A DREPTULUI DE PROPRIETATE

DEFINITIE . actiuni prin care proprietarul tinde sa inlature atingerile ce sunt

aduse dreptului sau si sa ajunga la restabilirea lui

CLASIFICARE mijloacelor de aparare a dreptului de proprietate

a. mijloace juridice NESPECIFICE de aparare a dreptului de proprietate.


46/117

Aceste actiuni NU SE INTEMEIAZA DIRECT SI NEMIJLOCIT pe dreptul de proprietate,

ci pe anumite drepturi de creanta, care se incadreaza in teoria generala a obligatiilor civile, depasind

astfel sfera teoriei drepturilor reale.

(actiuni nascute din contracte in leatura cu executarea lor; actiunea in reparare prejudiciilor

cauzate prin fapte illicite; actiunea rezultata din imbogatirea fara justa cauza; actiunile in anulare sinulitate a actelor jurid. )

b. mijloace juridice SPECIFICE de aparare a dreptului de proprietate.Actiuni care SE INTEMEIAZA DIRECT pe dreptul de proprietate, fiind insotitoare nemijlocite

ale acestui drept .

ACTIUNEA IN REVENDICAREDEFINITIE. Actiunea in revendicare este acea actiune reala prin care proprietarul care a

pierdut posesia bunului sau cere restituirea bunului sau de la posesorul neproprietar

( detentorului precar)

CARACTERELE JURIDICE ALE ACTIUNII IN REVENDICARE (REALA SI PETITORIE)

Actiunea PETITORIE. Pe cand actiunea posesorie tinde numai la pastrarea sau redobandirea posesiei

materiale, fara a se ocupa de existenta dreptului de proprietate al posesorului, revendicarea, ca actiunepetitorie tinde sa stabileasca direct existenta dreptului de proprietate al reclamantului , redobandirea ca urmare a

revendicarii este numai un efect accesoriu al acestei actiuni

Actiunea REALA deoarece ea insoteste, apara si se intemeiaza pe insusi dreptul real de proprietate.

CONDITII DE EXERCITARE


47/117

Actiunea in revendicare poate fi exercitata de catre titularul dreptului de proprietate asupra

bunului revendicat. Practica judecatoreasca a prezicat ca reclamantul intr-o asemenea

actiune trebuie sa fie proprietar exclusiv al acestui bun.

ACTIUNEA IN REVENDICARE NU VA PUTEA FI INTENTAT DE CATRE

UN PROPRIETAR AFLAT IN INDIVIZIUNE.

atata timp cat dureaza starea de indiviziune, drepturile coproprietarilor asupra bunului respectiv fiind

nedeterminate, ei nu pot sa pretinda un drept exclusiv asupra partilor ce li se cuvin DECAT numai dupa

infaptuirea partajului, cand fiecare va primi in exclusiva sa proprietate partea ce i se cuvine

UN COINDIVIZAR NU VA PUTE REVENDICA UN BUN INDIVIZIBIL MAI

INAINTE DE INFAPTUIREA PARTAJULUI.

CLASIFICARE ACTIUNII IN REVENDICARE

Codul civil nu numai ca nu defineste actiunea in revendicare, dar nu contine practic

nici o dispozitie care sa o priveasca in mod direct. Textele sale care fac referiri la

revendicarea bunurilor mobile se gasesc plasate in materia prescriptie, iar pentru

revendicarea imobiliara nu exista nici o prevedere, nici explicita si nici implicita.

Practica judiciara si literatura de specialitate intemeiate pe principiile generale ale

dreptului civilsi pe unele dispozitii legale cuprinse in diferite materii , au conturat regimul

juridic al actiunii in revendicare.

Numai ca acest regim juridic este diferentiat , dupa cum este vb despre revendicarea

unui bun proprietate privata sau revendicarea unui bu proprietate publica.


48/117

Concluzia se impun deoarece bunurile proprietate publica sunt imprescriptibile

atat extinctiv cat si achizitiv. putem vb despre un regim de drept comun al actiunii in

revendicare pt. bunurile proprietate privata, indiferent de titular, si despre un regim special,

derogatoriu, pt actiunea in revendicare a bunului proprietate publica.

REGIMUL JURIDIC COMUN AL ACTIUNII IN REVENDICAREActiunea in revendicare este MOBILIARA SI IMOBILIARA.

ACTIUNEA IN REVENDICARE IMOBILIARA

PRECIZARE. Regimul juridic al actiunii in revendicare imobiliara priveste 2 PROBLEME

IMPRESCRIPTIBILITATEA SUB ASPECT EXTINCTIV A ACESTEI ACTIUNI

PROBA DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA BUNULUI REVENDICAT

(*** problema efectelor actiunii in revendicare comuna si pt imobiliare si pt mobiliare )

IMPRESCRIPTIBILITATEA SUB ASPECT EXTINCTIV A ACESTEI ACTIUNIArt. 1890 C.civ ca actiune reala , actiunea in revendicare ar trebui sa fie prescriptibila in

termen de 30 de ani. Spunem ca ar trebui deoarece pornindu-se de la ideea perpetuitatii dreptului

de proprietate si de la faptul ca acest drept nu se pierde prin neuz, toata literatura de specilaitate si

practica judiciara in materie admit ca Actiunea In Revendicare Imobiliara este Imprescriptibila.


49/117

S-a decis ca oricat ar fi durat pasivitatea proprietarului , acesta nu este decazut din dreptul sau

de a revendica bunul, chiar daca lasat sa treaca mai mult de 30 de ani

OBSERVATIE. Chiar daca proprietarul nu pierde dreptul de revendicare prin prescriptie

extinctiva, el poate pierde proprietatea , daca un altul a dobandit-o prin uzucapiune

EXCEPTII.a. art 520 C.civ. in cazul vanzarii la licitatie publica a unui imobil supus urmarii silite, acel

bun nu va mai fi revendicat de catre cel care pretinde a fi proprietar, daca au trecut 3 ani de la

data inscrierii actului de adjudecare in cartea funciara.

b. art 498 C.civ care reglementeaza avulsiunea prevede un termen de 1 an pt revendicarea

portiunii de pamant smulsa prin forta apelor din terenul unui proprietar si alipita la terenul ca

apartine altui proprietar.

PROBA DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA BUNULUI REVENDICAT

Art. 1169 C.civ. cel care face o propunere , adica cel care pretinde ceva

inainteajudecatii, trebuie sa o si dovedeasca este aplicabil si in materia dovedirii

dreptului de proprietate. reclamatul este cel care trebuie sa faca dovada

pozitiva , in sensul ca el este titularul dreptului de proprietate asupra bunului revendicat

Paratul posesor are o situatie pur pasiva de asteptare, in favoarea lui operand o

prezumtie de proprietate dedusa din simplu fapt al posesiei

DIFICULTATILE IN CAZUL DOVEDIRII PROBEI :

In trecut nu se redactau inscrisuri doveditoare ale transmisiunii dreptului de proprietate

Inscrisurile nu sunt insotite de plnuri topografice precise pentru delimitarea bunului

imobil

Insufiecienta probatorie a titlurilor prin care se incearca a se face dovada proprietatii

deoarece in sistemul legislatiei noastre inscrisul transltiv nu poate sa faca dovada deplina


50/117

si inatacabila a dreptului de proprietate. PENTRU CA O PERSOANA SA FIE

CONSIDERATA ADEVARATUL PROPRIETAR TREBUIE SA FACA

DOVADA CA AR FI DOBANDIT BUNUL TOT DE LA UN ADEVARAT

PROPRIETAR

O alta insufiecienta a probei decurge dintr-o interpretare data principiul relativitatiiactelor juridice conform caruia daca actul produce efecte numai intre partile care l-au

incheiat, paratul ar putea sustine ca acel act nu-i este opozabil.

ATENTIE . Singurele cazuri in care se poate vorbi de o PROBA CERTA sunt acelea

in care se face dovada ca dreptul de proprietate a fost dobandit prin UZUCAPIUNE sau

prin OCUPATIUNE.

CAZURI DE SPETAI. Situatia in care atat reclamatul cat si paratul au titluri de proprietate asupra bunului revendicat

1. daca ambele titluri provin de la acelasi autor

Primul pas il constituie sa se verifice dupa cum partile au indeplinit sau nuformalitatile de

publicitate imobiliara.

a. Daca nici una dintre parti nu a inscris titlul sau , din confruntarea celor doua titluri va fi maiputernic acela care are data cea mai veche.

b. Daca s-a efectuat inscrierea, va avea castig de cauza partea care a inscris mai intai;; acesta

chiar daca actul inscris mai intai fusese incheiat ulterior celuilalt act.

2. daca titlurile provin de la autori diferiti

a. o prima solutie sa se dea preferinta posesorului

b. o a doua solutiesa se dea preferinta celui care invoca titlul cu data cea mai vechec. ultima solutie, cea mai rationala,sa se compare intre ele drepturile autorilor de la care

provin cele doua titluri : VA CASTIGA PARTEA CARE A DOBANDIT DE LA AUTORUL AL

CARUI DREPT ESTE PREFERABIL. Sarcina probei ca autorul sau a avut un drept

preferabil revine reclamantului

II. Atunci cand numai o parte are titlu asupra bunului revendicat


51/117

1. paratul are titlul actiunea reclamantului va fi respinsa

2. reclamantul este cel care are titlul. Reclamantul castiga cu 2 conditii :

i. titlul sa emane de la un tert si nu de la reclamant insusi;

ii. data titlului safie anterioara posesiei paratului

III. atunci cand nici una dintre partile aflate in conflic nu are titlu si nu poate invoca dobandireabunului prin uzucapiune sau ocupatiune

Intr-o asemenea situatie s-ar putea ajunge ca solutia reclamntului sa fie respinsa de plano , dandu-se

castig de cauza posesorului.Cu toate acestea in practica judecatoreasca pare a se contura solutia ca

actiunea sa nu fie respinsa de plano , mai inainte de a se fi comparat cele 2 posesii in conflict: cea areclamantului si cea a paratului. Ar urma sa castige cel care va invoca o posesie mai caracterizata (mai

indelungata, de buna credita, neviciata)CE TREBUIE SA INTELEGEM PRIN TITLU

In practica judecatoreasca s-a aratat ca prin titlu trebuie sa intelegemNU NUMAI TITLURI

TRANSLATIVE DE PROPRIETATE CI SI CELE DECLARATIVE, cum ar fi o hotarare judecatoreasca, un act

de partaj, o tranzactie etc...

Intr-adevar atunci cand o parte opune adversarului un titlu de proprietate , ea nu invoca in realitate

caracterul absolut al titlului, ci invoca O PREZUMTIE DE PROPRIETATE in favoarea sa, decurgand din faptul

existei titlului. Astfel titlul invocat in sprijinul unei actiuni in revendicare nu trebuie sa fie neaparat un titlu

translativ ci poate fi si unul declarativ cum ar fi o hotarare judecatoreasca de partaj , pt ca orice titlu, cu

exceptia dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiune sau ocupatiune, NU FACE DOVADA

ABSOLUTA A DREPTULUI DE PROPRIETATE., ci creaza o prezumtie simpla de existenta a acestui dreptin patrimoniul celui care il invoca si-l dovedeste.

ADEVERINTE PROVIZORII DE PROPRIETATE

Practica judecatoreaca de aplicare a dispozitiilor legii 18 / 1991 privitoare la procedua reconstituirii sau aconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole a stabilit ca aceasta procedura se desfasoara pe anumite


52/117

etape, concretizata in acte de natura diversa si finalizate cu emiterea titlului de proprietate de catre comisia judeteanade aplicare a legii. Pana la emitere acestor titluri comisiile judetene elibereaza adeverinte provizorii de proprietate.

Adeverintele provizorii de proprietate (nu sunt titlu ) pot fi invocate ca titlu in cazul actiunii in revendicare ?

A. aceste acte administrtive NU pot servi ca titlu intr-o actiune in revendicare, pt ca ele sunt acte provizorii

supuse revocarii si prin urmare numai un titlul valabil eliberat poate fi invocat ca temei al dobandiriidreptului de proprietate.

B. Adeverintele de proprietate inlocuiesc provizoriu titlurile astfel incat pana la emiterea acestora, adeverintele

au acceasi forta juridica. Adeverintele impreuna cu procesul verbal de punere in posesie a terenului

care a facut obiectul constituirii dreptului de proprietate, sunt de natura sa faca dovada dreptului de

proprietate in cadrul unei actiuni in revendicare.

NOTAO persoana careia i s-a eliberat titlul de proprietate dupa procedura stabilita de

legea 18/1991 cu privire la o anuumita suprafata de teren NU poate pretinde,pe calea

unei actiuni in revendicare, o suprafata mai mare chiar daca ar face dovada ca

anterior cooperatizarii, a avut in proprietate o asemenea suprafata. Aceasta deoarece

urmare a cooperativizarii, dreptul sau de proprietate sau al autorului caruia ii succede s-a

stins prin actul cooperativizariii. Principiul Perpetuitatii dreptului de proprietate i-a permis

sa redobandeasca un drept in conditiile legii 18/1991, in limitele stabilite de dispozitiileacesteia , a caror aplicare trebuie sa ia in considerare si interesul altor persoane.

Daca persoanele carora li s-a stabilit dreptul de proprietate in conditiile legii 18/ 1991

se considera NEDREPTATITE , ele au deschise doar caile de atac prevazute de aceasta lege

In situatiile in care comisiile judetene de aplicare a legii 18/ 1991 au emis titluri de

proprietate unor persoane diferite asupra aceluiasi teren, cu privire la intreaga lui


53/117

suprafata sau numai cu privire la o parte din aceasta, persoana interesata va putea ca

sa ceara pronuntarea nulitatii absolute,totala sau partiala dupa caz, a titlului eliberat

unei terte persoane. S-a aratat ca intr-un astfel de caz este posibila intentarea unei

actiuni in revendicare , iar instanta astfel investita prin compararea titlurilor, va

verifica in ce masura , la eliberarea lor au fost respectate dispozitiile legale privitoarela constituirea sau reconstituirea dreptului d proprietate asupra terenului in litigiu, si

sa dea castig de cauza celui al carui titlu indeplineste conditiile legii.

ACTIUNEA IN REVENDICARE MOBILIARA

art. 1909 C.civ "in materia bunurilor mobile posesiunea debuna credinta valoreaza titlu de proprietate"

Aceasta inseamna ca in fata unei astfel de posesiuni, cel care s-ar pretinde

proprietar si ar invoca chiar si unele probe in acest sens ar trebui sa se incline.

Asa fiind, spre deosebire de revendicarea bunurilor imobile unde posesiainstituie numai o simpla prezumtie relativa de proprietate, ce poate fi rasturnata prinproba contrara, taria deosebita data posesiei de bunuri mobile care instituie oprezumtie absoluta de proprietate, face ca , in cele mai multe cazuri ,REVENDICAREA BUNURILOR MOBILE SA DEVINA IMPOSIBILA.


54/117

Am spus de cele mai multe ori deoarece art 1909 impune indeplinirea unoranumite conditii:

a. bunurile in privinta carora se aplica

b. cine poate invoca in favoare sa art 1909c. conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca posesia bunului spre a fi

aplicat art.1909

BUNURILE IN PRIVINTA CARORA SE APLICA ART 1909

A. bun mobil corporal. (art 1909 se aplica doar in privinta bunurilor mobile care pot fiposedate si deci a bunurilor corporale, caci numai acestea sunt susceptibile de

Date post:	04-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	tatoiu-alexandru
View:	282 times
Download:	4 times

Drepturi Reale Principale

Documents