EUROPA SI LUMEA Î N SECOLUL A L XX-LEA (Eseu de Tori Popescu, clasa a X-a A) Î n secolul al XX-lea, diversitatea î n Europa î nseamnă manifestarea etnicită ț ilor, a religiilor si a unorculturi cu tră să turi caracter istice . La aceste aspec te se adau gă separaț ia dintre statele europene cauzat ă de regimurile politice diferite. Deoseire a dintr e sistemul de guve rnare democratic si modul de conducere statalăde tip totalit ar s-a perpe tuat practi c pe aproa pe î ntreaga durat ăa epocii contemporane. Î n această perioadă , !omâ nia a fost marcata de cele doua conflagratii mondiale" cea din #$#%-#$#& si cea din #$'$- #$%. dată cu î nc*eierea Primului !azoi +ondial, se realizeaza unirea !omâ niei î ntr-un singur stat unitar. ELE DA !A/A0E +1D0ALE 2ta tele europe ne nu au ezi tat sa rec urg a la sol uti a raz oi ulu i pentru tra nsa rea si rez olv area diferendelor dintre ele. ele doua razoaie mondiale, a caror durata î nsumata reprezinta a zecea parte din î ntregul secol XX, ilustreaza cu prisosinta cu c â ta usurinta factorii politici au recurs la solutia armelor pentru a se impune pe arena continentala si mondiala. Primul Razboi Mondial(#$#%-#$#&) a provocat un real dezec*iliru, care a aruncat Europa din universul /elle Epo 3ue î ntr-o epoca de profunde crize care au c â nt ar it mul t î n evolutia continentului. /enefice suaspectul î mplinirii pe termen mai lung sau mai scurt a dezideratelor nationale ale unor popoare, tratatele de pace au consacrat constituirea unor noi state nationale" Polonia, Austria, ngaria, 4inlanda, Lituania, Letonia, Estonia ș .a. Al Doi lea Raz boi Mon dia l (#$'$- #$%) a fost pr evizi il , ma i al es ca ur ma re a poli ti ci i conciliatoriste promovate de 4ranta si Anglia, care au asistat pasiv î n fata actelor de agresiune comise de 5ermania nazista. 1umai alianta temporara si izara dintre capitalismul lieral (2A, +area /ritanie) si comunism (!22), î mpotriva unui dusman comun, a asigurat victoria î mpotriva 5ermaniei lui 6itler. D07E!20TATEA !E50+!0L! PL0T0E Perioada interelica este una de prosperitate si democratie, dar spre sfâ rsitul perioadei, !omâ nia si celelalte state mici si mi8locii din Europa entrala si de 2E cad, pe râ nd sudominatia regimurilor totalitare" î n sfera de influenta a niunii 2ovietice. Astfel, una dintre principalele caracteristici ale secolului al XX-lea fost reprezentata de infruntarea dintre democratie i totalitarim. La sfâ rsitul Primului !azoi +ondial î ntâ lnim regimuri democratice" re!ublici – 4ranta, Polonia si monar"ii contitutionale– Anglia, !omâ nia, /elgia. Aceste state se caracterizeaza prin separarea puterilorî n stat, pluripartidism si respectarea drepturilor omului. Astfel, s itemul democraticse con sol ideaza î n +area /ritanie si 4ranta, doua puteri î nvingatoare î n Primul !azoi +ondial. La polul opus sunt re#imurile totalitare, de două tipuri" regimuri de e9 tremă stâ ngă (comuniste) ş i de e9t remă dr ea pt ă (fasciste si naziste). Re#imurile de e$tremă tâ n#ă au avut ca ideologie mar$imul%pe care l-au interpretat auziv. Principala caracteristică a lor a fost desfiinţ area propriet ăţ ii private, prin trecerea industriei, ă ncilor ş i terenurilor agricole î n proprietatea statului. Re#imurile de e$tremă drea!tă au avut ca ideologie naţ ionalimul e$tremitcare promova dragostea fa ţ ăde propriul poporul ş i ura faţăde alte naţ ionalită ţ i ($enofobia). Prin minci una, teroare si fr ica ele î l suord oneaza pe ind ivi d str ivi ndu -i personalitatea. E9istenta celor doua Europe (democratica si t otalitarista sau de 7est si de Est) se mentine si dupa #$%câ nd Euro pa va fi î mp ar tit a de „ or tina de 4ie r” , pan a in #$$ :, can d are loc pra us ire a regimurilor totalitare. Miş careafacită promova ultra- naț ional ismul si violen ț a ș i a a8uns la putere prin presiune ( Marş ulasupra Romei, 1922), oligâ ndu-l pe regele 7ictor Emmanuel 00 s ă -l numeasca pe /enito +ussolini prim-ministru, cel care i n #$;# a infiintat Partidul Naţ ional &acit' +emrii partidului aveau ca uniform ă
În secolul al XX-lea, diversitatea în Europa înseamnămanifestarea etnicităților, a religiilor si a unor
culturi cu tr ăsături caracteristice. La aceste aspecte se adaugăseparația dintre statele europene cauzatăde
regimurile politice diferite. Deoseirea dintre sistemul de guvernare democratic si modul de conducerestatalăde tip totalitar s-a perpetuat practic pe aproape întreaga duratăa epocii contemporane. În această
perioadă, !omânia a fost marcata de cele doua conflagratii mondiale" cea din #$#%-#$#& si cea din #$'$-
#$%. datăcu înc*eierea Primului !azoi +ondial, se realizeaza unirea !omâniei într-un singur stat unitar.
ELE DA !A/A0E +1D0ALE
2tatele europene nu au ezitat sa recurga la solutia razoiului pentru transarea si rezolvarea
diferendelor dintre ele. ele doua razoaie mondiale, a caror durata însumata reprezinta a zecea parte din
întregul secol XX, ilustreaza cu prisosinta cu câta usurinta factorii politici au recurs la solutia armelor pentru
a se impune pe arena continentala si mondiala.
Primul Razboi Mondial (#$#%-#$#&) a provocat un real dezec*iliru, care a aruncat Europa din
universul /elle Epo3ue într-o epoca de profunde crize care au cântarit mult în evolutia continentului.
/enefice su aspectul împlinirii pe termen mai lung sau mai scurt a dezideratelor nationale ale unor popoare,
tratatele de pace au consacrat constituirea unor noi state nationale" Polonia, Austria, ngaria, 4inlanda,
Lituania, Letonia, Estoniaș.a.
Al Doilea Razboi Mondial (#$'$-#$%) a fost previziil, mai ales ca urmare a politicii
conciliatoriste promovate de 4ranta si Anglia, care au asistat pasiv în fata actelor de agresiune comise de
5ermania nazista. 1umai alianta temporara si izara dintre capitalismul lieral (2A, +area /ritanie) si
comunism (!22), împotriva unui dusman comun, a asigurat victoria împotriva 5ermaniei lui 6itler.
D07E!20TATEA !E50+!0L! PL0T0E
Perioada interelica este una de prosperitate si democratie, dar spre sf ârsitul perioadei, !omânia si
celelalte state mici si mi8locii din Europa entrala si de 2E cad, pe r ând su dominatia regimurilor totalitare"
în sfera de influenta a niunii 2ovietice. Astfel, una dintre principalele caracteristici ale secolului al XX-lea
fost reprezentata de infruntarea dintre democratie i totalitarim.
La sf ârsitul Primului !azoi +ondial întâlnim regimuri democratice" re!ublici –4ranta, Polonia si
monar"ii contitutionale –Anglia, !omânia, /elgia. Aceste state se caracterizeaza prin separarea puterilor
în stat, pluripartidism si respectarea drepturilor omului. Astfel, s itemul democratic se consolideaza în+area /ritanie si 4ranta, doua puteri învingatoare în Primul !azoi +ondial.
La polul opus sunt re#imurile totalitare, de douătipuri" regimuri de e9tremăstâ ngă (comuniste)şide e9tremădreaptă (fasciste si naziste). Re#imurile de e$tremătân#ăau avut ca ideologie mar$imul% pe
care l-au interpretat auziv. Principala caracteristicăa lor a fost desfiinţarea proprietăţii private, prin trecerea
industriei, ăncilorşi terenurilor agricole în proprietatea statului. Re#imurile de e$tremădrea!tăau avut
ca ideologie naţionalimul e$tremit care promova dragostea faţăde propriul poporulşi ura faţăde alte
naţionalităţi ($enofobia). Prin minciuna, teroare si frica ele îl suordoneaza pe individ strivindu-i
personalitatea. E9istenta celor doua Europe (democratica si totalitarista sau de 7est si de Est) se mentine si
dupa #$% când Europa va fi împartita de „ortina de 4ier ”, pana in #$$:, cand are loc prausirea
regimurilor totalitare.
Mişcarea facită promova ultra-naționalismul si violența și a a8uns la putere prin presiune
( Mar şul asupra Romei, 1922), oligându-l pe regele 7ictor Emmanuel 00 să-l numeasca pe /enito +ussolini
prim-ministru, cel care in #$;# a infiintat Partidul Naţional &acit' +emrii partidului aveau ca uniformă
cămaşa neagr ă. Principiul de azăal oricărui fascist era supunerea totală faţăde liderul partidului,
+ussolini, căruia i se spunea„0l Duce ”. 4asciştii nu s-au ocupat de elaorarea unei ideologii, declar ându-se
c*iar anti-ideologici, fiind de principiu căfaptele sunt mai importante decât vorele.
Nazimul (#$''-#$%) a fost ideologia aplicata în timpul dictaturii lui Adolf 6itler, iar termenul de
nazism provine de la prescurtarea numelui național-socialism ( National sozialismus). !egimul fost instaurat
in conditiile in care, in 5ermania, populatia era nemultumita atât de *otăr ârile impuse prin Tratatul de la
7ersailles, cat si de nivelul de trai scazut, afectat de marea criza economica. !egimul naţional-socialist a
transformat antiemitimul (ura fata de evrei) în politicăde stat, promovând superioritatea rasei ariene , ai
carei urmași erau considerati germanii, in vreme ce rasa inferioara (evreii, tiganii) treuia e9terminata.
Astfel, a început drama (olocautului, până în anul #$%, fiind ucişi apro9imativ #: milioane de oameni,
dintre care aproape < milioane de evrei, în lagăre de e9terminare, precum cele de la Ausc*=itz, Trelin>a
sau +aidane>.
Re#imul comunit a fost instaurat prima oar ă în !usia, unde a avut loc Re)oluţia bole)ica in
octomrie #$#?, la Petrograd, eveniment favorizat si de nemultumirea populatiei fata de razoi. Astfel, in
conditiile inlaturarii monar*iei reprezentata de dinastia !omanov si a proclamarii repulicii, puterea a fost
preluata de comunisti su conducerea lui Lenin.
puse regimurilor democratice, cele totalitare au avut o serie de trăături comune" controlul total al
statului asupra economiei şi societăţii în general, nerespectarea principiului separaţiei puterilor în stat,
e9istenţa unui singur partid politic, nerespectarea drepturilor şi liertăţilor cetăţeneşti, e9istenţa unei poliţii politice care supraveg*eaza populaţia si reprimăorice protest împotriva regimului, cultul personalităţiiconducatorului, cenzura presei etc.
2farsitul celui de-al Doilea !azoi +ondial a dus la anularea celor doua regimuri totalitare de
e9trema dreapta, dar comunismul s-a mentinut in .!.2.2. si s-a e9tins in Europa sud-estica, dominand
istoria acestui spatiu pana in #$&$.
D04E!E1TE E1+0E
Diferentele în plan economic s-au accentuat dupa #$%, când în vestul continentului s-a mentinut
economia de piata lierala, în timp ce în zona rasariteana, aflata su influenta sovietica, economia a fost
centralizata si controlata de stat. Dinamica dezvoltarii diferitelor ramuri ale economiei europene nu a fost
uniforma. Dacă în agricultur ăcreșterile nu au fost semnificative, industria a reprezentat sectorul de vârf,fiind factorul care a propulsat dezvoltarea tarilor din vestul Europei.
@
Dupa razoi, )iața !iritualăa cunoscut e9plozia modernismului. 2-au manifestat în continuarecurente avangardiste care au contestat valorile traditionale, cum ar fi dadaismul si suprarealismul.
Dadaimul este un curent dezvoltat în literatura si arta dupa Primul !azoi +ondial, care se caracterizeaza
prin negarea oricarei legaturi între gândire si e9presie, prin aolirea formelor constituite si prin organizarea
unor spectacole îndreptate împotriva artei, gustului estetic si moralei traditionale. Su!rarealimul este un
curent artistic si literar de avangarda din secolul XX, care neaga gândirea logica si îsi îndreapta toata atentia
asupra irationalului, inconstientului, viselor si fenomenelor de automatism, consider ându-le ca fiind unica
modalitate revelatoare a veritailei noastre esente si potentionalitati.
D07E!20TATEA L015702T0A 20 !EL050A2A
În secolul XX, Europa ccidentala primeste numeroase grupuri de populatie din Africa si Asia, dar si
din estul si sud-estul european. Daca în trecut Europa a fost dominant crestina, astazi este mult diversificata"
catolici (mai ales in vestul continentului), ortodoci (in zona de est si sud-est), !rotetanți (in zona de nord-
vest a Europei), muulmani si mozaici, ultimele doua religii avand statut de religii minoritare.
LT!A
Elementul care mentine unitatea europeana este cultura, întrucât transformarile si mutatiile
petrecute în acest domeniu sunt preluate în domeniile intelectuale din întreaga Europa. În zonele intens
industrializate populatia îsi modifica comportamentul, opteaza pentru o cultura noua. În toata Europa
învatamântul primar este considerat o necesitate, iar dupa #$% scolarizarea începe sa fie vazuta ca un
oiectiv prioritar. Astfel, a luat fiinta Organizatia pentru Educatie, Stiinta si Cultura a Natiunilor Unite
(19!), cu sediul la Londra, având drept oiectiv încura8area sc*imurilor culturale si educative între tarile
lumii. Dezvoltarea învatamântului si aparitia mi8loacelor de comunicare în masa au accentuat dialogul de
idei în r ândul europenilor.
Literatura europeana cunoaste un nou tip de roman, cel politist, e9emplul tipic al autorului unui
astfel de roman fiind Agat*a *ristie, citit de milioane de cetateni. Piata cartilor începe sa fie dominata de
gigantii editoriali, tira8ele cresc, se editeaza romanele devenite est-seller-uri si citite în tot spatiul european.
Arta evolueaza spre noi forme si manifestari, cuismul lui Picasso este continuat de curentele
suprarealiste aparute în 4ranta, 5ermania si raspândite apoi în alte tari europene. 2culptura este dominata de
astract si îndrazneala, trasaturi ilustrate de operele românului /r âncusi si ale elvetianului 5iacometti, iar
ar*itectura capata un caracter functional.
Urbanizarea devine un fenomen general-european, mai ales dupa cele doua razoaie mondiale,
când reconstructia unor orase distruse era necesara (Dresda, /erlin, 7arsovia). Apar cartiere noi, imoile
destinate unor institutii si asezaminte sociale, par>ing-uri, supermar>et-uri.
101EA E!PEA1A
E este un parteneriat economic şi politic unic în lume, care reuneşte ;& de ţări europene şi
acoper ăaproape tot continentul. E a fost creată în perioada care a urmat celui de-al Doilea ! ăzoi
+ondial. În #$& (Tratatul de la !oma) este creatăomunitatea EconomicăEuropeană(EE), care, iniţial,
contriuie la intensificarea cooper ării economice între şase ţări" /elgia, 5ermania, 4ranţa, 0talia,
Lu9emurgşi Ţările de os. În #$$', aceasta isi modifica numele si devine Uniunea Euro!eana (E). De
mai ine de 8umătate de secol, continentul european se ucur ăde pace, stailitateşi prosperitate. Populaţiasa tr ăieşte la standarde ridicate şi eneficiazăde o monedăeuropeanăcomună, euro (otezata la #<
decemrie #$$).
În anii’&: si la începutul anilor’$: lumea s-a vazut din nou în fata unor provocari" criza energetica,
soma8ul de masa, caderile ciclice severe, confruntarea tot mai spectaculoasa între cersetori si ogati, între
veniturile limitate ale statului si c*eltuielile nelimitate ale acestuia. aderea regimurilor socialist-totalitaredin Europa nu numai ca a generat o uriasa zona de incertitudine politica, de instailitate, *aos si razoaie
civile, dar a distrus si sistemul international azat pe ec*ilirul de putere între !22 si 2A. La sf ârsitul
secolului XX si începutul secolului XX0, solutia pare a fi unificarea continentului si gestionarea în comun a
