Spectacolul Muzical in Secolul Xx

8/15/2019 Spectacolul Muzical in Secolul Xx

http://slidepdf.com/reader/full/spectacolul-muzical-in-secolul-xx 1/22

Suport de curs

Prof.univ.dr. Mitica Lupu

SPECTACOLUL MUZICAL (MUSIC-HALL, MUSICAL)

ÎN SECOLUL XX

ÎNCEPUTURILE TEATRULUI MUZICAL ROMÂNESC

În cultura românească, teatrul muzical reprezintă o componentă

cu vechi şi valoroase tradiţii, impuse cu preţul unor mari sacrificii de către o

seamă de artişti ce şi-au nchinat e!istenţa făuririi -n condiţii vitre"e ale

veacului al #$#-lea şi nceput de secol ## %artei spectacolului naţional.

&intotdeauna talentele n domeniu au e!istat ncă nainte de a avea un teatru

muzical, ţara noastră dând străinătăţii artişti ale căror nume au intrat n

istoria interpretării spectacolelor de teatru şi muzică.

'!istenţa z(uciumată, nesi"ură şi intermitentă a teatrului muzical

românesc a fost ntrucâtva consolidată după primul răz(oi mondial, când

schim(ul de valori interpretative ntre teatrele europene şi cura)ul de a

introduce n repertoriu lucrări la modă va apropia pu(licul de noutatea

spectacolelor.

Pentru a se nţele"e spiritul epocii n rândurile de mai )os vomncerca să creionăm conte!tul n care aceste personalităţi s-au remarcat pe

scena românească de profil.

Încă de la nceputul sec. al #$#-lea, n $asi a e!istat un viu interes

pentru spectacolele de teatru liric. Prima reprezentaţie de operă a fost *La

+



&ame (lanche de ranois-/drien 0oieldieu. 'venimentul a avut loc n

decem(rie +122 si s-a datorat trupei 3eatrului francez condus de fraţii

0aptiste şi 4oseph ourreau!. La 56 fe(ruarie +121 a avut loc premiera

românească a operei *7orma de 8incenzo 0ellini, la numai 9 ani după premiera a(solută. /cest spectacol a fost realizat de :onservatorul

filarmonic-dramatic din $aşi; de la această dată, spectacolele de operă,

operetă şi vodevil devin o permanenţă.

/vând folclorul ca sursă de inspiraţie, compozitori ca< 4./.

=achmann, :arol Miculi, /le!andru lechtenmacher, 'duard :audella,

>avriil Musicescu, :iprian Porum(escu, >heor"he 0urada, >heor"he &ima

compun muzică corală şi vocal-instrumentală, operă, operetă şi vodevil.

?pera şi activitatea acestor ctitori ai muzicii româneşti profesioniste

marchează naşterea şi afirmarea şcolii muzicale naţionale.

La $aşi, >oldfaden, pune (azele primului teatru evreiesc din

lume, n +19@, considerat si precursorul AmusicaluluiA, "en afirmat cu forţă

şi talent pe 0roadBaC.

&ramatur" şi actor, :. Dalepliu s-a născut la 0răila unde şi-a

nceput studiile, continuate apoi la 0ucureşti. ace parte din trupele lui M.

Millo, M. Pascali şi :. :ara"iali, )ucând la $aşi, 0ucureşti şi Piteşti. În

ultimul oraş, n sta"iunea +1E5-+1E2, este şi re"izor. /re o merituoasă

activitate de animator teatral, ntr-o epocă de pionierat. În +1E6, mpreună cu

alţi actori moldoveni formează la 0ucureşti o trupă de teatru F,,naţională,

e!traordinarăAG care, n cele două luni de spectacol, se (ucură de maresucces la pu(lic. &e altfel, el şi va şi revendica meritul de a fi adus

vodevilul pentru prima dată pe scenele (ucureştene.

5



/le!andru lechtenmacher, compozitor, diri)or şi peda"o"

român s-a nHscut la $aşi la 52 decem(rie +152 şi a murit la 0ucureşti la 51

ianuarie +1I1. / făcut studiile muzicale la 8iena şi Paris. S-a rentors n ţară

şi a avut o contri(uţie nsemnată la dezvoltarea vieţii muzicale româneşti. /făcut parte din pleiada intelectualităţii, care a luat parte activă la Jevoluţia

din +1K1, ce a militat pentru nfăptuirea nirii, lechtenmacher numărându-

se printre marii naintaşi care au susţinut dezvoltarea şi afirmarea muzicii

româneşti. :ompozitor, violonist, diri)or si peda"o" român, autor de

vodeviluri si cuplete pentru piesele lui 8asile /lecsandri; :ânticelele au

constituit evenimente n teatrul românesc prin luări nete de poziţii, lucrări

care au prile)uit totodată creaţii remarca(ile actorilor de comedie ai vremii,

Matei Millo şi 7eculai Luchian. /lecsandri şi preciza astfel intenţiile<

am socotit că nu ar fi poate o lucrare "reşită de a compune pentru

curiozitatea urmaşilor noştri o "alerie de tipuri contemporane, iar pentru a da

acestor tipuri o e!presie mai vie, am adoptat pentru ele forma dramatică şi

le-am prezentat pu(licului su( numele de :ânticele comice.

/. lechtemacher a fost ntemeietorul si primul director al

:onservatorului din 0ucuresti. ? contri(uţie la dezvoltarea culturii mondiale

a adus lechternmacher prin impunerea n premiera mondiala, la $asi, n

+1K1, a noului "en muzical ?pereta. Premiera operetei A0a(a DârcaA avea

loc n capitala Moldovei, n rolul titular fiind marele naintaş al teatrului

românesc % Matei Millo, care semna si li(retul.

Prima operetă românească - n formă nedefinitivată - a apărutla $aşi, actul de naştere al "enului, pe plan mondial semnându-se zece ani

mai târziu, de către 4acNues ?ffen(ach, când, la Paris, apărea pe scenă

A?rfeu n infernA. &acă lorenţa a dat lumii ntâia ?peră, $aşul i-a oferit

acesteia, prima operetă-vodevil.

2



lechtemacher a funcţionat ca şef de orchestră la 3eatrul

7aţional din 0ucureşti, :raiova şi $aşi. În această calitate scrie muzica de

scenă pentru mai toate piesele româneşti de teatru apărute intre anii +1K6-

+116, crend n total circa @66 de piese muzicale, la producţiile lui 8asile/lecsandri, :. 7e"ruzzi, Matei Millo şi alţii. 3itluri mai importante< :inel-

:inel, :oana :hiriţa, Piatra din casă, :etatea 7eamţului, lorin şi lorica,

luierul fermecat, &oi ţărani şi cinci cârlani, Jăzvan şi 8idra, $aşii n

:arnaval, 0a(a Dârca. şi multe altele. /ceastă a(undentă creaţie a nsemnat

pentru /le!andru lechtenmacher ocazia de a deschide o lar"ă cale

folclorului românesc n muzica cultă, contri(uind n acelaşi timp la

nceputurile teatrului muzical românesc. / mai compus Dora nirii şi opera

ata de la :ozia. Presti"iul câşti"at n viaţa muzicală a ţării a făcut ca la

nfiinţarea :onservatorului din 0ucureşti, n anul +1@K, să fie numit director

al acestei instituţii n care a depus o rodnică şi ndelun"ată activitate

peda"o"ică.

În domeniul teatrului muzical şi-a manifestat talentul şi :onstantin

&imitrescu F+1K9-+I51G . 'l a fost autorul mai multor comedii cu muzică,

feerii, melodrame şi operete. Ser"entul :artuş şi 7ini care apelează la

forme muzicale specifice "enului uşor. &atorită popularităţii, ariile,

cupletele, valsurile şi marşurile din aceste piese au fost cântate şi n afara

teatrului de către tarafuri şi fanfare.

VODEVILUL se numeşte aşa după franţuzescul 8oi!-de-8illeFvocea oraşuluiG. În sec.#8 capătă o lar"ă răspândire n 7ormandia un

cântec popular având conţinut satiric, acesta devenind nelipsit n teatrul de

târ" F3heatre de la foireG ca fond muzical pentru parodii sau ca alcătuire

veselă de mai multe cuplete. Începe să fie introdus n unele piese de teatru n

K



special n comedii numindu-se la nceput :omedii cu vodeviluri, mai târziu

rămânând 8odevil ca "en destinat.

În acest mod a rămas specifică denumirea de vodevil pentru o

piesă comică cu intri"ă mai mult sau mai puţin in"enioasă n care alături decuplete, cântece simple, vesele sau satirice s-au introdus arii, romanţe, duete,

intervenţii corale, care a pre"ătit apariţia operetei şi operei comice. 8odevilul

i-a o(li"at pe artişti să stăpânească "ama lar"ă ce-i este proprie< voce, simţ

core"rafic, a"ilitate corporală, comunicare spontană cu pu(licul.

OPERETA şi are ori"inea n vechile forme de vodevil, n opera

comică franceză, opera (ufă italiană, n sin"spiel-ul "erman şi n unele

spectacole de parodie. 'lemente impuse de operetă au fost< melodica

uşoară variată şi (o"ată, cuplete pline de haz, cântece şi dansuri la modă<

"alopul, cadrilul, valsul, marşul. ?pereta este o operă de mică dimensiune

n care alături de partea vocală, instrumentală, orchestrală, (aletul şi

mişcarea scenică Fspecifice şi opereiG apar dialo"urile vor(ite pe fond

muzical FmelodramaG. Muzica are un caracter accesi(il, putând fi uşor de

memorat şi reprodus. :onţinutul nu are profunzimea operei, elemente

predominante fiind comicul şi sentimentalul, dramatur"ia conducând

ntotdeauna la un final optimist, caracterizat prin fast, cu participarea

ntre"ului ansam(lu.

?pereta a fost şi este, ca "en musical, deose(it de ndră"ită de

pu(licul românesc, mărturie stau numeroasele companii de "en care aue!istat n 0ucureşti şi n ţară ncă de acum +66 de ani.

:ompozitorul care la sfârşitul secolului al #$#-lea i-a depăşit pe

confraţii săi n inspiraţie melodică şi suflu românesc a fost :iprian

Porum(escu F+1E2-+112G, autorul operetei româneşti n sensul modern al

E



noţiunii. :J/$ 7? este opereta care ocupă un rol important n istoria

muzicii naţionale. Piesele sale ritmice aparţin cate"oriei ce purta pe vremea

aceea eticheta de muzică de salon.

Spectacolul de operetă s-a inte"rat firesc n viaţa culturală (ucureşteană; meritul aparţine trupelor ce au evoluat n vestita >rădină

?teteleşeanu, la nceputul secolului ##. :ompaniile >ri"oriu şi Leonard au

cultivat şi au ntreţinut interesul pu(licului (ucureştean pentru operetă.

Le"endarul Prinţ al ?peretei, Leonard a conferit spectacolului forţa

ma"netică de atracţie.

În perioada inter(elică este meritul 3eatrului /lham(ra şi al

directorului 7icolae 8lădoianu de a readuce n atenţia pu(licului spectacolul

de operetă.

Între +IK@-+IE6, secţia muzicală a 3eatrului /rmatei a impus şi a

statornicit n noi dimensiuni şcoala românească de opereta. >raţie acestei

(o"ate tradiţii a fost posi(ilă nfiinţarea 3eatrului de Stat de ?peretă -

inau"urat la 9 noiem(rie +IE6 cu premiera, A8ânt de li(ertateA de

&unaevsOi. :ompozitori români care au scris operete cu mare succes la

pu(lic au fost< >herase &endrino FLisCstrata, Lăsaţi-mă să cântG,

7icolae irculescu F7-a fost nuntă mai frumoasăG, 'llC Joman FSpune,

inimioară, spuneG, ilaret 0ar(u F/na Lu"o)anaG, DenrC Mălineanu

FSuflet de artistG, lorin :omişel FALeonardG, >eor"e >ri"oriu FSe

mărită fetele, A8alurile dunăriiAG. $nteresante montări au fost făcute la

?pera din $aşi după +II6 cu musicalurile, Darţă Jăzaşul şi Piatra dincasă compuse de 8ictor $usceanu, după piesele lui 8asile /lecsandri.

&e-a lun"ul anilor, succesele operetei româneşti au depăşit

"raniţele ţării, prin spectacolele de calitate realizate de teatrul din 0ucureşti

precum şi cele de la >alaţi, 3imişoara şi :onstanţa.

@



:lădirea teatrului de operetă (ucureştean a fost demolată n au"ust

+I1@. &e atunci, ea şi primeşte spectatorii n Sala Mică din clădirea

3eatrului 7aţional. &upă +II6 i s-a adău"at titulaturii 3eatrului de ?peretă şi

numele marelui tenor carea fost $on &acian. 'vantaiul repertorial penduleazăntre opereta clasică

şi musicalul modern.

TEATRUL DE REVISTĂ ROMÂNESC

J'8$S3/ Fvine de la franţuzescul revue*G este un spectacol

apărut la sfârşitul sec. #$# n ranţa şi răspândit la nceputul sec. ## n

toată lumea.

7u este deloc uşor să faci distincţie ntre numeroasele variante

pe care le-a "enerat< feeria, ca(aretul, variete-ul sau comedie muzicală.

:aracteristicile cele mai importante ale spectacolului de revistă

sunt<

• /ctualitatea temei

• 7ota comico-satiricH

• Spectaculosul

• 3endinţa de a avea un fir conducător

• Succesiunea in mod distinct a ta(lourilor şi scenelor;

• Jitmul alert - element important ce definşte spectacolul de revistă

Jevista a "enerat două direcţii distincte de spectacol<

1. Marea Jevistă caracterizată prin elemente e!terioare de o mare

(o"ăţie a montării< sceno"rafie, costume, pena)e, frumuseţea corpului de

9



(alet, cele(ritatea vedetelor, muzică şi core"rafie de mare efect; după

primul răz(oi mondial n ta(lourile ale"orice vivante ale spectacolului de

revistă francez a apărut nudul ca element de atracţie. Preluarea şi

transformarea lui n streap-tease precum şi alăturarea altor numere specificerevistei a făcut posi(ilă apariţia spectacolului de tip ni"ht-clu(*.

2. Jevista de cameră F$talia, >ermaniaG apărută după primul rHz(oi

mondial având o istorie şi elemente proprii, caracterizate printr-o distri(uţie

mică ce suplinea inclusiv (aletul, prin ponderea te!tului satiric, lipsită de

fastul sceno"rafiei şi costumelor, acestea fiind aduse la minimum necesar.

'ste em(rionul comediei muzicale ce ncepea să se afirme.

Si"ur că 8asile /lecsandri rămâne un precursor ilustru al revistei.

/tât cânticelele comice cât şi cele două :hiriţe F:oana :hiriţa n voia),

un cânticel comic-+1@9 şi :oana :hiriţa n (alon, farsă de carnaval-+19KG

au trecut pe lân"ă "enul revistei atin"ându-l cu aripa lor satirică. Scriitorul

nu face decât să creeze, aşa cum şi-a propus, o "alerie de tipuri mai mult

pentru curiositatea urmaşilor noştri.

&ar revista nu se n"ri)eşte de urmaşi. 'a are n vedere

e!clusiv lumea contemporană, mai mult chiar decât atât, lumea cotidiană.

Pentru /lecsandri %scriitorul- acest o(iectiv era prea mărunt şi numai de

dra"ul lui Millo accepta concesiile scrisului umoristic, pentru el oricum facil

şi desuet. /lecsandri era un scriitor prea important pentru literatura română,

care şi-a "ândit opera fără să ai(ă nici o clipă n vedere, apariţia revistei

româneşti. Poate că dacă ar fi vrut să o facă, ar fi făcut-o ntr-un modremarca(il. / făcut-o Millo, deschis şi cu (ună intenţie, după ce văzuse la

Paris revistele fraţilor :o"nard, ntr-o clipă de inspiraţie, când a simţit că

pu(licul vrea altceva. S-a nimerit atunci şi descoperirea izvoarelor de la

8ăcăreşti, care i-a servit lui Millo prete!tul.

1



Primul spectacol românesc de revistă s-a arătat pu(licului la data

de +I noiem(rie +195 şi se numea /pele de la 8ăcăreşti.

În +19E, şase ziarişti de la Jevista :ontimporană au scris :er

cuvântul sau /m(iţul rosei, o revistă pe care 3eatrul 7aţional a prezentat-o pu(licului cu un imens succes.

'ra o revistă ziaristică, plină de cura), care ataca politica

"uvernului conservator şi pe primul ministru Lascăr :atar"iu. Qi ca să se

evite orice echivoc, coana rosa din su(titlul revistei nu era alta decât soţia

primului ministru.

iind scrisă de ziarişti, noua revistă avea nerv satiric, su(stanţă

comică mai puţin superficială decât /pele de la 8ăcăreşti, precum şi o

selecţie a unor pro(leme sociale şi politice importante ale momentului.

'!ista un prete!t su(ţire, de a se da cuvântul interpretului care-l

cerea şi, pentru aceasta, e!ista, ca n spectacolele de "en de la Paris, un

comper şi o comeră, primii de acest fel din teatrul românesc.

'ra o adevărată revistă, pro(a(il mai revistă decât /pele de la

8ăcăreşti, care ilustra, se pare toate ri"orile "enului şi care stârnise

numeroase şi neaşteptate reacţii n lumea contemporană românească.

'ra, poate, "enul de spectacol cel mai apropiat de revista

românească modernă, pe care marele actor :onstantin 3ănase o edifică la

:ără(uş, ncepând cu +I+I data nfiinţării companiei sale de revistă.

Preluând e!perienţa revistei franceze el a adaptat-o, dupH cum

spunea, spiritului românesc.:.3ănase a e!perimentat stiluri şi tehnici variate, care s-au

cristalizat n cele din urmH ntr-o formH de teatru specific, condiţionat de

evoluţia muzicii uşoare, a dansului şi sceno"rafiei moderne. / perfecţionat

I



spectacolul cu instinct artistic, adHu"ând, eliminând, sau modificând, fiind

considerat părintele revistei româneşti.

Jevista românească are cu totul o altă formă faţă de spectacolul de

revistă din alte capitale ale lumii. aţă de tot ce aducea ca nou revistaeuropeană şi americană, 3ănase a adău"at te!tul, vor(a, of-ul cetăţeanului.

'l an"a)a periodic de la Paris, 0erlin, 0udapesta, cântăreţi şi

dansatori, care erau n mare vo"ă. Soliditatea şi trăinicia unei montări se

verifică cel mai (ine atunci când n reprezentaţie, susţin rolurile principale

nu soliştii pentru care a fost conceput spectacolul nici aceia ce pe parcurs au

luat ştafeta, ci interpreţii-invitaţi, urcând pentru prima dată n spectacolul

respectiv, n compania colectivului artistic-"azdă.

:.3ănase a folosit cu rafinament cântecul, dansul, costumele,

decorul, finalurile de efect, nţele"ând că oricât ar fi fost de dură satira sau

hazul actorilor, nu a)un"eau pentru a ncropi un spectacol (un de revistH.

/propiat de oameni şi cunoscăndu-le of-ul, 3ănase le transpunea

artistic stările ca nimeni altul. 'l avea n vedere că umorul este scris n "ena

neamului românesc ca formă de apărare.

morul este râsul omului superior despre tot ce e inferior. morul nu

schilodeşte. morul construieşte, avertizează, şi amendează. 0ăşcălia este

râsul omului inferior vizavi de valori. ?mul superior are umor. 7u se râde de

orice. 7e(unul şi mitocanul râde de orice. 0ăşcălia este desacralizantă.

0ăşcălia este copilul ateismului. :omicul are valoare psiholo"ică. Jâsul nu

este tot timpul comic. 'l poate fi şi patolo"ic. :ând râsul este comic are şifuncţie socială. Spune-mi de ce râzi, ca să-ţi spun ce structură ai.

Pu(licul pleca mulţumit de la spectacolele lui 3ănase, fredonând

melodiile semnate de< >herase &endrino, 'llC Joman, $on 8asilescu etc.

/ceştia dealtfel au cristalizat formele de muzică adecvate revistei

+6



româneşti< prolo"ul şi finalul, cupletul muzical, cântecul tematic, muzica de

(alet, ilustraţia muzicalH.

$?7 8/S$L'S: F+I62-+I@6G unul dintre cei mai mari şiapropiaţi compozitori ai "enului revuistic a m(inat elemente din folclor cu

spiritul muzicii de )azz, pentru a crea stilul românesc de muzicH uşoară,

fiind considerat ntemeietor al acestui "en. / studiat conservatorul la

0ucureşti, şi la Schola :antorum din Paris. / fost profesor de muzică la

:raiova şi Ploieşti apoi diri)or la 3eatrul 7aţional din :raiova; compozitor

şi conducător muzical al companiei lui :.3Hnase, teatrul /lham(ra*, iar

dupH +IKK al teatrului >ioconda* şi al 3eatrului de ?peretH. $on 8asilescu

spunea cH a m(răţişat "enul uşor* pentru a-i nfrunta dificultăţile şi pentru

a-l autohtoniza*F>eor"e S(ârceaG. / condus secţia de Muzică uşoară* a

uniunii compozitorilor promovând tineri compozitori care aveau ceva de

spus n cântecul românesc de "en.

Marea actriţă de comedie Stela Popescu spunea ntr-un interviu

că< 3eatrul de revistă românesc are toate şansele să facă spectacole foarte

(une, nsă acestea necesită (ani. :ine a văzut un spectacol pe 0roadBaC, ştie

că acest "en de spectacol necesită investiţie şi implică ele"anţă şi fast. &acă

poţi să )oci 0recht n rochii de in, ntr-un decor improvizat din trei-patru

perdele "ri, şi să iasă foarte (ine, să )oci şi :ehov, n costume de pânză pe un

fundal cu doi mesteceni, nu poţi nsă face Jevistă fără mare montare, fără

(ani. :u cât e mai dez(răcat (aletul, cu atât e mai scump...şi asta se ştieR Jevista impune vedeta n apariţii pentru care se scriu numere

speciale, ilustrate cu (alet, alături de scheciuri, cuplete muzicale, dansuri

e!otice, iluzionism sau alte numere interesante la modă, ncadrate ntre

prolo" şi final asemenea unor coperţi.

++



:upletul este forma muzicalH prin care se cântă te!tul unei

strofe, melodia repetându-se de mai multe ori n funcţie de numărul acestora.

?pt sau şaisprezece măsuri de melodie hazlie, reluate identic la fiecare

strofă, care nu pretinde interpretului vreun efort vocal deose(it F>eor"eS(ârceaG. neori cupletul este urmat de ritornelă, un fra"ment muzical

concis, interpretat de ansam(lul instrumental, vocal sau de un instrument ce

acompaniază Fchitară, acordeon, pian, etc.G

În momentul n care ritornela a căpătat o ima"ine muzicală

pre"nantă, dinamică şi o funcţie armonică (ine precizată, s-a transformat n

refren.

/companiamentul urmăreşte te!tul şi )ocul actoricesc, căutând

comicul prin efecte specifice, prin su(linieri armonice şi melodice. /lteori

cupletul preia o melodie cunoscută pe care se construieşte un te!t nou, caz n

care comicul se amplifică prin raportarea FcâteodatăG la te!tul iniţial.

>rădina $union*, amintită şi n comedia ? noapte furtunoasă* a

lui $.L.:ara"iale a do(ândit faimă n 0ucureştiul de altădată, datorită

ndeose(i cupletistului $.&.$onescu. /rtist dramatic foarte talentat născut la

0raşov, a fHcut turnee cu Matei Millo n scurte sta"iuni, interpretând roluri

şi cântând ntre acte, cântece la modă.

:upletul de actualitate a cunoscut epoca sa de "lorie n

interpretarea lui $.&.$onescu. >rădina $union*, era prea mică pentru a putea

onora pe toţi cei ce vroiau să-l vadă pe marele actor, povesteşte :.0acal(aşa.

:u o voce "eneroasă, pricepându-se să e!prime şi cu minile, $.&.$onescu, acontri(uit la evoluţia teatrului muzical românesc ; delecta pu(licul cu

scenete şi cuplete inspirate din actualitate şi şi mprospăta mereu repertoriul.

iarele vremii arătau că pe lân"H amuzament $.&.$onescu

moraliza prin cupletele sale societatea. Le"at de actualitate şi mpre)urări

+5



imediate cu un te!t de o coloratH violenţă, n interpretarea actorului ce şi

nuanţa monotonia repetării melodiei cu vervă comică, cupletul nu-şi "reşea

niciodată efectul asupra ascultătorilor. 'rau criticate prin el moravurile,

"uvernanţii etc. :u timpul cupletul a do(ândit individualitate n teatrul muzical,

devenind o formă artistică de satiră socială şi politică. Qi atunci ca şi acum,

elita artistică l consideră un "en facil*.

Suferind transformări ce ţin de evoluţia muzicală Facompaniament şi

tehnici de nre"istrareG, cupletul se află la (aza spectacolelor muzicale de

revistă, ca(aret, divertismente de Jadio şi 38., fHcând deliciul spectatorilor,

ca la nceputurile lui.

În ultima perioadă, cu toate că autorii de revistă se "ăsesc tot mai

rar, au mai scris totuşi cuplete usturătoare la adresa "uvernanţilor sau

moralizatoare pentru societate < /le!andru &arian, :onstantin ărnescu,

Mihai Ma!imilian, /urel Storin, :iupi Jădulescu, >eor"e Mihalache, 7ae

:osmescu, lorin Pretorian, /nanie >a"niuc, :ornel drea, :armen /ldea

8lad şi alţii pe muzică compusă de< 8asile 8eselovschi, /urel Manolache,

&an &imitriu, &an /rdelean, 8iorel >avrilă, &umitru Lupu.

La nceputuri n spectacolul de revistă, comperul era cel care

le"a prin prezentări a(ile numerele artistice. :ristalizarea formei la trei acte

Ftempi, părţiG divizate n +6-+E ta(louri, introduce finalul de act $ , precum

şi marele final care venea după actele $$ şi $$$ le"ate pentru a nu se rupe

ritmul spectacolului .Spectacolul se mparte n acte şi ta(louri, trase la temă prin

le"ături in"enios "ândite de autori şi re"izor, cu mi)loace specifice.

?rchestra stă la fosă, avnd rol de acompaniament, su(liniind prin

accente şi tuşuri )ocul interpreţilor. Prin com(inaţii tim(rale ea

+2



accentuează comicul de situaţie şi urmăreşte desfăşurarea acţiunii sta(ilind

ritmul acesteia. :âteodată, n formulă completă, sau "rup alcătuit din câţiva

instrumentişti, urcă pe scenă ca actori făcând dovada virtuozităţii lor

instrumentale, n concordanţă cu tema spectacolului.Sceno"rafia şi costumele precum şi Je"ia care le ansam(lează pe

toate, fac din revistă unul din cele mai atractive "enuri de spectacol.

&in cauza comple!itaţii montării, fiind foarte "reu de deplasat,

spectacolul de revistă a apelat ntotdeauna la importul şi schim(ul de

vedete.

:aracteristica principală a spectacolului de revistă fiind

actualitatea nu se poate vor(i de un repertoriu care să poată fi )ucat oricând

şi oriunde.

Putera revistei se manifestă< mpotriva puterii, mpotriva

slă(iciunilor puterii, mpotriva fermităţii puterii, mpotriva )i"odismului

amator al celor care ncă n-au a)uns la putere, mpotriva ridicării la putere,

mpotriva co(orârii de la putere, mpotriva puterii de a ofta fără speranţă*

F/urel StorinG.

&upă modelul teatrului creat de :.3ănase, pe harta ţării au mai

apărut şi alte teatre sau secţii muzicale< 3eatrul de revistă antasio din

:onstanţa, secţia de estradă a teatrului 7ae Leonard din >alaţi, secţia de

estradă a teatrului /L.&avila din Piteşti, secţia de revistă a teatrului din

0aia Mare, secţia de revistă a teatrului 3oma :ara"iu din Ploieşti. Jevista

este e!presia la zi a unui "en pe care lumea s-a deprins să-l socotească uşor./udienţa lar"ă, de care are parte peste tot, i asi"ură perenitatea şi simpatia

"eneraţiilor de spectatori care se succed şi imprimă artei, creatorilor ei,

situarea divertismentului aparţinnd mereu contemporaneităţii, prezentului.

+K



ESTRADĂ este denumirea dată unor spectacole de divertisment

n care predomină cupletele şi scenele satirice, umoristice, muzica uşoară şi

dansurile Facest tip de spectacol este foarte des confundat cu spectacolul de

revistăG &enumirea vine de la franţuzescul estrade care nseamnă scenă, podium având aici nţelesul de podium ntr-o sală de teatru sau de concert,

sau n aer li(er unde sunt prezentate spectacole de teatru sau muzică .

Spectacolele de estradă de tip sovietic erau foarte ndepărtate de

spectacolele care se )ucau la 3ănase. 'le cuprindeau numere disparate-

de dansuri, cântece şi umor, cântăreţii şi dansatorii aparţineau unor "enuri

serioase, mai ales operei şi operetei, dar şi preponderenţa unor interpreţi şi

creatori de revistă.

MUSIC-HALL-UL ŞI REVISTA LA PARIS

:ătre +115-+112 n localul lui Jodolphe Salis Le chat noir se

perindau n număr tot mai mare poeţi, pictori cântăreţi şi "azetari ai epocii,

alături de demimondene şi no(ili cheflii. /ici se produceau :oNuelin )r., r.

:oppee, SullC Prudhomme, Moreas, &eli(es, Sarah 0ernhardt.

&e un enorm succes se (ucură teatrul um(relor la care contri(uie

5K de instrumentişti ce asi"ură efectele sonore, completate alternativ şi de un

pian şi o or"ă, piesele reprezentate F$spitirea Sf. /nton sau iul

eunuculuiG fiind pi"mentate cu comentariile fără perdea ale lui Salis, spre

deliciul spectatorilor. La alte ca(arete montmartreze F:a(aret du 7eant sau :a(aret de

lT'nferG se ncearcă tot felul de atracţii şocante< intrarea Fla cel din urmăG

printr-un "âtle) de drac, chelneri- diavoli m(răcaţi n roşu, flăcări su( mese

+E



su"erând focul >heenei; pe un fel de estradă se )ucau scene terifiante din

)udecata de apoi, realizate prin tot felul de truca)e cu o"linzi şi proiecţii.

În localul 'lCsee-Montmartre din (ulevardul Jochechouart se

rostesc cuplete ndrăcite şi scheciuri piperate şi su( lumina lampioanelor cu"az, n z"omotul tumultuos al alămurilor, renvie freneticul cadril reeditând

atmosfera (alurilor populare de la Moulin de la >alette, locul distracţiei

duminicale a micilor (ur"hezi, a meseriaşilor şi midinetelor printre care se

amestecau artiştii.

Jenoir, 8an >o"h şi Lautrec aveau să imortalizeze n pânzele lor,

cele(rul loc n aer li(er unde se dansa şi se mâncau "alete- plăcinte din

făina produsă de faimoasele mori din vârful colinei.

3ipul de spectacol de divertisment n care, ntr-un amal"am

etero"en menit să uimească şi să amuze, se perindau ventrilo"i, vră)itori

muzicali, sculptori la minut, artişti care cântau printre mesele

consumatorilor, apăruse ncă din secolul #8$$, Palais JoCal fiind - după

cum constată 4acNues &amase- unul din primele temple ale music-hall-

ului.

8edetele erau n special cântăreţi de şansonete, a(ordând diferite

"enuri de cântece romanţioase, sentimentale, până la cântece patriotice, sau

nspirate din viaţa oamenilor sărmani, trăind la mar"inea societăţii.

În a doua )umătate a secolului #$#, 3ereza F3herese 8aladonG- va

fi prima mare interpretă profesionistă de cafe-concert.

În sezonul e!poziţiilor universale anuale, localurile de cafe-concert şi ca(aretele cunosc o afluenţă de spectatori de toate naţiile.

&upă e!poziţia din +1@9, pentru crearea unei diversităţi, n

spectacol se intercalează feerii ntre evoluţiile cântăreţilor, iar n +19I la

olies- 0er"ere Frenumitul teatru de music-hallG spectacolul câşti"ă n

+@



amploare prin varietatea numerelor< acro(aţii, scheciuri, cântăreţi iar mai

târziu pantomimă, )on"lerie, orchestre de ţi"ani, feerii de (alet, n care, su(

lumina reflectoarelor electrice F+1I+G, e!celează Loie uller prin dansurile ei

danses papillonnantes, ce-l fascinau pe Jodin şi pe care le surprinde nliniile şerpuitoare, nvârte)ite n spuma culorii 3oulouse-Lautrec.

La 7ouveau-:irNue, su( influenţa )aponismului atât de en

vo"ue n Parisul fin de siecle, se reprezintă 0aletul lui Papa

:rCsantheme; arena se transformă n piscină cu nuferi şi lotuşi ntre care

evoluează dansatoare nfăşurate n transparente văluri, fremătând unduitoare

n lumina colorată a reflectoarelor ce-şi schim(ă mereu direcţia n )ocuri de

eclera) pline de efect.

:ând Jodolphe Salis şi mută ca(aretul :hat 7oir n str.

Lavali, n locul lui, pe (-dul Jochechouart, un cola(orator al său

şansonetistul /ristide 0ruant deschide un nou ca(aret Le Mirliton devenit

ulterior un mare punct de atracţie al (oemei artistice pariziene. 3ru(adur al

tâlharilor şi prostituatelor cum l numeşte DenrC Perruchot, el cântă n

cuplete deşucheate, ntr-u lim(a) de ar"ou presărat cu e!presii triviale, lumea

maidanelor, lumea unor declasaţi, a unor decăzuţi capa(ili nsă de acte de

sacrificiu, de duioşie şi "enerozitate.

LT'lCsee-Montmartre, Le chat 7oir, Le Mirliton, Le &ivan

4aponais, Le cafe des /m(assadeurs, Le :oncert Parisien, -devin cele mai

cele(re localuri din Parisul ultimelor două decenii ale veacului #$#.

/nul +11I este nu numai anul inau"urării, lui 3our 'iffel, dar şicel n care antrepenorii :harles idler şi 4oseph ?ller, posesori ai mai multor

ca(arete, circuri, monta"nes-russes-uri, i invită pe participanţii de la

e!poziţia universală, să-şi petreacă serile, chemaţi ademenitor de (ecurile

roşii ţipătoare ce se-nvârteau o dată cu aripile de la Moulin rou"e- n

+9



localul clădit la poalele colinei Montmartre. Printre candela(re strălucitoare,

n săli ornate cu o"linzi imense se dansează ntr-o frenetică dezlănţuire

dincolo de orişice pre)udecăţi, - cadrilul pe care străinii l numesc French

Cancan. Prota"onişti erau La >oulue FLouise =e(erG şi 8alentin le &esosseF4ean JenaudinG care au smuls ropote de aplauze pe la toate (alurile din

ca(aretele montmartreze. Pictaţi de 3oulouse-Lautrec, ea o alsaciană (londă

durdulie, cu un profil acvilin, ochi al(aştri metalici, desfrânată şi

seducătoare, frenetică şi lascivă...- el o siluetă filiformă cu picioare şi (raţe

nemăsurate dar foarte mlădioase, dansează cu )o(enul uşor nclinat pe frunte,

cu pleoapele pe )umătate nchiseFDenri PerruchotG

&acă cei doi dansatori au adus faima localurilor pariziene din

epocă, "loria lor postumă menţinută până n zilele noastre, se datorează

indiscuta(il artei lui 3oulouse-Lautrec care i-a imortalizat n cele mai diferite

ipostaze, identificând spectacolul de music-hall cu cei care-l sim(olizează

cel mai (ine prin actul lor creator.

La rându-i 3oulouse-Lautrec devine dintr-odată cunoscut n toată

capitala datorită afişului n care cei doi dansatori La >oulue FLacomaG şi

8alentin le &esosse, apar reprezentaţi concentrând esenţa spectacolului ce

urma să fie lansat de Moulin Jou"e n toamna anului +1I+.

3oulouse-Lautrec marca apariţia afişului modern ca "en artistic,

dovedind prin concizie, prin e!presivitatea rafinată a ara(escului ca şi prin

coloritul viu, calitatea lui esenţială dincolo de valoarea pur decorativă< aceea

de a capta direct şi iz(itor privirile trecătorilor. /fişul de la Moulin Jou"e l consacrase definitiv n Parisul a

cărui atmosferă de petrecere, tipică pentru la (elle epoNue, va fi

pi"mentată de culorile iz(ucnind din alte 26 de afişe lito"rafiate, lansând

cântăreţi, dansatoare, spectacole de cafe-concert şi music-hall.

+1



/lţi artişti de music-hall prezenţi n lucrările lui Lautrec sunt<

serafica dansatoare, 4ane /vril , "raţioasa (alerină Loie uller de la olies-

0er"ere, clovneasa n pantaloni (ufanţi :ha--ao, nou punct de atracţie la

Moulin Jou"e, dar nici o artistă n-a o(sedat ima"inaţia delirantă a lui3oulouse-Lautrec ca nentrecuta cântăreaţă a şantanurilor din Montmartre

-Uvette >uil(ert.

Pasionat de lito"rafie pictorul ilustrază partituri şi pro"rame de

teatru, spre sfrşitul vieţii editând n cola(orare cu $(els, 55 de lito"rafii,

planşe care ilustrau cele mai reprezentative momente din viaţa spectacolelor

de cafe-concert şi music-hall.

:ând n +1I2 4oseph ?ller a construit primul mare teatru de

music-hall lT?lCmpia n 0oulevard des :apucines, amploarea fastuoasă a

spectacolului de revistă, pi"mentat cu atractive numere de circ şi de

demonstraţii de virtuozitate, a nceput să um(rească reprezentaţia de cafe-

concert şi să detroneze şansoneta.

MUSIC-HALL-UL ŞI REVISTA ÎN AMERICA

Modul de realizare al spectacolului de revistă de către producătorii şi

re"izorii de pe 0roadBaC tinde către "randios; proporţiile montării, decorul

de un lu! fără e"al, (o"ăţia şi diversitatea scenelor, aluziile contemporane,

numărul şi calitatea prota"oniştilor şi nainte de orice, antrenul şifuncţionarea impeca(ilă a ntre"ului ansam(lu, evocând de fiecare dată

desăvârşirea unui comple! mecanism automatizat. Specificul shoBului din

teatrele /mericii, hipnoza perfecţiunii tehnice pentru care se omoară

civilizaţia modernă.

+I



'#3J/8/>/7/ a fost un prim "en teatral de music-hall

inventat de americani. Spectacol fără lo"ică n acţiune, sau motivări

dramatice. 'ra alcătuit dintr-o suită de numere vesele, melodramatice,

core"rafice din care nu tre(uia să lipsească, amuzamentul şi spectaculosul.Se pare că primul spectacol 3D' 0L/: :J?? FQarlatanul ne"ruG a

apărut din ntâmplare, atunci când producătorii au fost nevoiţi să

improvizeze ceva când un incendiu a mistuit teatrul n care urma să ai(ă loc

reprezentaţia. Proza, muzica, dansul, scenele de oroare şi scheciurile se

alternau pe durata a E-@ ore spre deliciul spectatorilor. 3D' 0L/:

:J?? este primul spectacol apărut după +116 pe muzica mai multor

compozitori, scrisă pe un li(ret de :harles M. 0arras n core"rafia

semnată de &avid :osta care aduce ca inovaţie, costume colorate, purtate de

rânduri de tinere dansatoare, n efecte scenice speciale. Premiera a avut loc

la +5 septem(rie +1@@ la 7eB UorO. Spectacolul a avut K9E de reprezentaţii.

J'8$S3/ americană pare să fie n ntre"ime opera lui lorenz

ie"feld care a fost vră)it de spectacolele de la olies 0er"ere. /colo a

nţeles ce feerii se pot scoate din pânză, carton, muzică şi dans, când e!istă

spirit, e!i"enţă, "enerozitate.

În +I69 la 1 iulie a de(utat ca producător ntr-o "rădină de vară

F4ardin de ParisG cu prima sa revistă după modelul celei franceze care se

numea $'>'L& ?L$'S. ?LL$'S ? +I69 a fost prima dintr-o lun"ă

serie de spectacole. Muzica aparţinea mai multor compozitori iar scheciurile

erau semnate de DarrC 0. Smith. S-au )ucat 96 de reprezentaţii &ecorurifastuase, cincizeci de (alerine, cântăreţe, duete comice, a fost o com(inaţia

artistică fericită ce a pre"ătit succesul lui lorenz ie"feld. Peste patru

decenii el a stăpânit cu mână si"ură spectacolul de revistă american.

56



? altă serie de spectacole de revistă se numeau S:/7&/LS.

>eor"e =. Lederer cola(ora n deceniul al treilea al secolului ## cu

compozitori ca < >eor"e >ershBin, JaC Denderson, 8incent Uoumans.

JaCmond DitchcocO a devenit cele(ru cu serialul său de revistentitulat D$3:DU-?? pentru care scriau :ole Porter şi 4erome ern.

$rvin" 0erlin, poate cel mai fecund dintre compozitorii de "en ai

/mericii ale cărui cântece au rezistat tuturor modelor, a produs mpreună cu

Sam D. Darris, MS$: 0?# J'8'. Spectacolul a fost rennoit şi )ucat

timp de şase ani.

Leonard 0ernstein spunea despre spectacolul de revistă că< lucrul

cel mai de seamă pe care musicalul l-a nvăţat de la acesta pare să fie

nsăilarea ntr-o armonie de ansam(lu a unor elemente disparate.

? nesilită (ună dispoziţie şi antren tineresc au animat "enul, durata lui

n timp şi urmele lăsate n evoluţia teatrului de peste /tlantic fiind evidente.

&incolo de e!celenta re"ie, de nivelul interpreţilor şi de fastul

montării, ceea ce a dat un relif deose(it revistelor lui lorenz ie"feld a fost

muzica de )azz. Momentele vocale şi de dans prile)uite de )azz aduceau o

notă de voluptate primitivă. Pulsaţia )azzului redescoperea drumul pierdut al

muzicii populare, semăna aproape a )oacă datorită continuei improvizaţii

ritmice.La nceput )azzul a fost introdus n spectacolele de revistă n forma

lui cea mai simplă. Sa!ofonul, pianul, (an)o-ul şi (ateria cântau n formula

ra"time-ului. $rvin" 0erlin a compus n +I+K prima partitură inspirată de

ra"time pentru revista =/3:D U?J S3'P. 4azzul anilor 56 a fost o proiecţie a vieţii americane n sunete. :ompozitorii >eor"e >hersBin,

$rvin" 0erlin, 4erome ern, :ole Porter şi alţii i-au folosit su"estiile

tonifiante creând un lim(a) nou, adaptat teatrului. 'fectul a fost covârşitor

asupra ntre"ii muzici de spectacol şi de dans a secolului ##.

5+



Jevista )uca un rol nsemnat n popularizarea )azzului. Muzica

spectacolului SD?= >$JL scrisă n +I5I de >ershBin a fost e!ecutată de

orchestra lui &uOe 'llin"ton. /lţi mari muzicieni au cântat n spectacole de

revistă cu succes< 0ennC >ootman, >lenn Milller etc.Spectacolele de music-hall, revistă şi musical au n orchestra lor,

unul sau mai mulţi instrumentişti ne"ri. 'i dau interpretării SBin"ul, o

palpitaţie de nalt rafinament artistic. Prin anii T96, fiind invitat la festivalul

:er(ul de aur care se ţinea la 0raşov, cântăreţul american ?.:. Smith a

venit nsoţit de doi muzicieni Fun pianist şi-un (ateristG care s-au inte"rat n

orchestra de estradă a J38, diri)ată atunci de marele artist Sile &inicu.

SBin"-ul acestora a dat acompaniamentului un total stil american. Între(at,

ce este sBin"-ul, marele Louis /rmstron" a răspuns< &acă nu l simţi şi eşti

nevoit să ntre(i ce este, atunci fii si"ur că nu vei şti niciodatăR *.

Ja"timeul şi )azzul au dat stilul particular comediei muzicale americane, şi

un caracter naţional de neconfundat.

Muzica aceasta e!primă ntr-o formă caracteristică anumite

sentimente, atitudini, reacţii specifice poporului american.

55

Date post:	05-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	artsoflove
View:	227 times
Download:	0 times

Spectacolul Muzical in Secolul Xx

Documents