Universitatea “Petru-Maior”, Tg-Mureş Facultatea de Ştiinţe şi Litere Specializarea: Română-Engleză DIDACTICA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI Portofoliu de evaluare: “Relaţia autor-narator-personaje, în textele literare şi nonliterare, din unitatea de conţinut Sincronizări , manual de limba şi literatura română,clasa a-XI-a, editura Corint , clasa a-XI-a” Coordonator: Eva Monica Szekely Studentă: Balea Simona Anul IV, IFRD
Transcript
Universitatea “Petru-Maior”, Tg-Mureş Facultatea de Ştiinţe şi Litere Specializarea: Română-Engleză
DIDACTICA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI
Portofoliu de evaluare: “Relaţia autor-narator-personaje, în textele literare şi nonliterare, din unitatea de conţinut Sincronizări, manual de limba şi
literatura română,clasa a-XI-a, editura Corint, clasa a-XI-a”
Coordonator: Eva Monica Szekely Studentă: Balea Simona
Anul IV, IFRD
CUPRINS
Planul-cadru de învăţământ pentru clasa a-XI-a, ciclul superior al liceului
Programa şcolară a clasei a XI-a, la limba şi literatura română
Prezentarea generală a programei şcolare
Criteriile de evaluare a manualelor alternative. Argumentarea alegerii manualului: editura Corint, 2006
Planificarea unităţii de conţinut: “Sincronizări” (18 ore)
Proiectul didactic de sinteză pentru: “Maitreyi”, Mircea Eliade
Anexe la proiect: fişe de lucru, evaluare formativă/evaluare sumativă, tabele, scheme, matrici semantice
Planul şi modelul eseului: “Maitreyi-un roman exotic”
PREZENTARE GENERALĂ
a programei şcolare la Limba şi Literatura Română, clasa a-XI-a
Programa este organizată pe trei domenii: Literatură, Limbă şi Comunicare şi Concepte
operaţionale. De asemenea, informaţiile sunt structurate pe principiul cronologic al fenomenului
literar/cultural. Astfel, cuprinde câteva epoci mari, iar fiecare epocă e abordată dintr-o perspectivă
diversă. Continuitatea faţă de programele anterioare e asigurată prin paradigma comunicativ-
funcţională a disciplinei.
Conţinuturile din domeniul literaturii sunt grupate în următoarele module:
- Fundamentele culturii române
- Perioada veche
- Perioada modernă (sec. al-XIX-lea, începutul sec. al-XX-lea)
- Perioada interbelică (romanul).
În ceea ce priveşte conţinuturile din domeniul limbii şi comunicării, acestea se vor
studia în corelaţie cu textele parcurse, fiind configurate în trei dimensiuni:
- familiarizarea cu noile norme lingvistice (aşa cum sunt recomandate în ediţia a-II-a a
DOOM)
- focalizarea pe formarea competenţelor ce pot sprijini demersul de înţelegere şi
interpretare a textului literar studiat
- formarea competenţelor de comunicare scrisă şi orală.
Conceptele operaţionale vor sprijini demersul de înţelegere şi interpretare a textelor
literare studiate. În domeniul Literatură întâlnim: accepţii ale termenului “dramaturgie”, precum şi
specii dramatice, expresivitate în textul dramatic; accepţii ale termenului “poezie”, lirica eului,
limbaj poetic, elemente de compoziţie în textul poetic, expresivitatea poetică; curent literar,
generaţie literară, artă poetică. În ceea ce priveşte domeniul Limbă şi comunicare se tratează:
mărci ale prezenţei vorbitorului în limbajul comun/poetic, funcţia emotivă a limbajului, mărci ale
evaluării subiective a vorbitorului.
Competenţele generale sunt următoarele:
- utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare
- comprehensiunea şi interpretarea textelor
- situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente
culturale/literare
- argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.
Manualul ales de mine la limba şi literatura română, Editura Corint, Bucureşti, 2006,
conţine următoarele texte spre a fi studiate: programa prevede 1 text de bază pentru perioada
veche: Grigore Ureche, “Letopiseţul Ţării Moldovei”; 1 text din literatura cultă studiat în relaţie
cu textul de literatură populară: Lucian Blaga, “Meşterul Manole”; pentru perioada paşoptistă
programa prevede 1 text de bază din epoca respectivă: Vasile Alecsandri, “Balta Albă”; pentru
curentele literare / culturale în sec XIX şi începutul sec. XX: programa prevede la Romantism, 4
texte de bază: 3 texte din Eminescu, “Scrisoarea I”, “Floare albastră”, ”Revedere” şi 1 text din
romantismul paşoptist: Costache Negruzzi “Alexandru Lăpuşneanul”; la Realism 1 text de bază:
Ioan Slavici, “Moara cu noroc”; la Simbolism 1 text de bază: Alexandru Macedonski “Pe balta
clară”; pentru prelungiri ale romantismului şi clasicismului 1 text de bază: George Coşbuc
“Scara”; din perioada interbelică 2 texte de bază: Camil Petrescu “Patul lui Procust” şi Mircea
Eliade “Maitreyi”.
Astfel, pentru trunchiul comun programa şcolară prevede minimum 11 texte de bază,
dintre care 6 studii de caz. Orele alocate studiului disciplinei sunt în număr de 3/săptămână.
Ţinând seama de valorile caracteristice societăţii actuale, programa propune cultivarea
plăcerii de a citi, a sensibilităţii estetice, dezvoltarea abilităţii de a recepta şi de a produce o gamă
variată de texte, însuşirea şi practicarea diverselor strategii de comunicare.
Actuala programă pune la îndemâna profesorilor un cadru flexibil de organizare a muncii
lor, lăsând libertate nu numai în privinţa alegerii textelor de studiat, ci ţi a integrării conţinuturilor
şi a proiectării demersului didactic. Astfel, profesorii de limba română pot găsi modalităţile
optime de a atinge obiectivele propuse, de a adapta studiul limbii şi al literaturii române la
condiţiile particulare ale clasei şi ale personalităţilor individuale ale elevilor.
CRITERII Care au stat la baza alegerii manualului alternativ de Limba şi Literatura Română,
pentru clasa a-XI-a
MANUAL DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ EDITURĂ/ PUNCTAJUL ACORDAT ( 0-5 )
Nr.crt
CRITERII DE APRECIERE HUMANITAS (Bucureşti, 2006)
CORINT (Bucureşti, 2006 )
ALL (Bucureşti, 2006)
1. Relaţia cu celelalte arte (prin: paginaţie,
grafică, colorit )
4
5
3
2. Viziune interdisciplinară 5
5
3
3. Asigurarea caracterului progresiv al obiectivelor şi conţinuturilor
5
5
4
4.
Atenţie sporită pentru formarea de priceperi şi deprinderi integratoare (înţelegere după: auz, vorbire, lectură, scriere), prin sugestii de exerciţii
3
5
4
5. Prezenţa la finalul fiecărei unităţi de învăţare a fişelor de lucru ( în perechi sau în grup), a exerciţiilor, a fişelor de evaluare
4
5
3
6.
Caracterul activ şi actual al studiului limbii române şi conectarea sa la realităţile vieţii cotidiene, prin textele propuse
5
5
5
TOTAL PUNCTAJ: 26 30 22
ARGUMENTAREA ALEGERII MANUALUI de Limba şi Literatura Română, clasa a-XI-a, Editura Corint, Bucureşti, 2006
Schimbarea programei şcolare la clasa a-XI-a, începând cu anul şcolar 2006-2007, a adus
cu sine şi schimbarea manualelor alternative la clasa respectivă.
Noua programă urmăreşte dezvoltarea competenţelor de comunicare ale elevilor, formarea
de valori şi atitudini care să contribuie la formarea unei personalităţi autonome a elevilor, aceştia
urmând a fi capabili să-şi argumenteze propriile opţiuni, textele literare fiind studiate din
perspectiva cronologică a fenomenului literar/cultural. S-a realizat astfel trecerea de la un
învăţământ bazat pe memorări de comentarii şi teoretizări sterile la unul care se sprijină pe
experienţa de lectură a elevilor şi care să îi stimuleze să gândească pe cont propriu,
familiarizându-i să-şi exprime argumentat propriile opinii. Deci, reforma actuală a mutat accentul
de pe asimilarea de cunoştinţe pe formarea de competenţe: de comunicare şi culturale.
Desigur că în alegerea manualului de limbă şi literatură română, din multitudinea de
manuale alternative, am pornit de la respectarea cerinţelor care apar în noua programă.
În urma studierii a trei manuale alternative, apărute la editurile Humanitas, All şi Corint
am constatat că toate sunt concepute într-o viziune modernă şi realizate la un nivel ştiinţific şi
metodologic superior. De asemenea, toate trei editurile respectă studierea cronologică a
fenomenului literar/cultural, începând cu perioada veche şi încheindu-se cu perioada interbelică.
Experienţa anilor trecuţi a dovedit că analiza unui scriitor, fără a se preciza nimic despre acesta dar
şi despre epoca în care acesta a creat, respectiv despre curentul literar, a eşuat, ducând la o mare
confuzie în rândul elevilor.
În momentul în care elevul face cunoştinţă cu noul manual de limba şi literatura română
primul aspect pe care îl observă nu e acela al conţinutului ci acela al aspectului exterior. Elevii
noştri trăiesc într-o lume dominată de vizual, de aceea e important pentru fiecare editură să le
capteze iniţial atenţia cu paginaţia, coloritul, aşezarea în pagină a textului, într-un cuvânt să-i
capteze printr-un manual atractiv. Toate manualele studiate de mine au îndeplinit această cerinţă,
poate editura All reuşind în mai mică măsură decât Humanitas şi Corint să cucerească simţul
artistic al elevului, culoarea galben-orange folosită de către editură obosind repede ochiul.
La acestea se adaugă şi numărul de pagini pe care le conţine fiecare manual (editura All cu
287 de pagini, spre deosebire de Corint care are 216 pagini) ştiut fiind faptul că elevii se feresc de
o carte voluminoasă; punctajul maxim l-am acordat editurii Corint, aceasta reuşind cel mai bine să
sintetizeze informaţiile, într-un manual cu adevărat atrăgător.
Pentru ca manualul să permită formarea de competenţe culturale, acesta trebuie să
faciliteze asimilarea de cunoştinţe dintr-un domeniu cât mai variat, nu doar din domeniul
literaturii. Să nu uităm că prin intermediul studiului limbii şi literaturii române se deschide
orizontul cultural al elevilor, dar are loc şi dezvoltarea operaţiilor gândirii, ceea ce va conduce la
formarea unei personalităţi complexe a elevului. Manualele care reuşesc cel mai bine să îmbine
informaţiile din domenii cât mai variate sunt cele ale editurii Corint (acesta furnizând informaţii
din domeniul picturii, cinematografiei, horoscopului, istoriei universale, simbolisticii) şi ale
editurii Humanitas (cu informaţii din muzică, artă fotografică, ziaristică, istorie), editura All fiind
în dezavantaj la acest capitol faţă de celelalte două manuale (acesta făcând referiri doar la
literatură).
În ceea ce priveşte conţinutul fiecărui manual, acesta este accesibil elevilor, informaţiile
fiind clar organizate pe fiecare unitate de învăţare, bazându-se pe cunoştinţele asimilate în clasele
anterioare, ajutându-i pe elevi să-şi dezvolte gândirea, să relaţioneze unul cu altul. În acest scop,
punctul de plecare al fiecărei unităţi de învăţare îl constituie experienţa anterioară a elevilor,
pentru ca abia după aceea să se treacă la furnizarea de informaţii teoretice. Singurul manual care
nu face trimitere la experienţa elevilor e cel al editurii All, de aceea i-am şi scăzut punctajul. Elevii
reţin mai uşor teoria dacă e legată de evenimente din viaţa lor personală.
Fiecare unitate de învăţare este alcătuită dintr-o succesiune de teme, acestea fiind legate
între ele printr-un conţinut corelativ, dispunând de o varietate de obiective şi de strategii didactice,
fiecare manual dispunând de o logică internă a materialului predat. Pentru ca situaţia de învăţare
să se transforme într-o reuşită, studierea limbii şi literaturii române trebuie să vizeze formarea de
priceperi şi deprinderi integratoare. Astfel, textul literar studiat trebuie să genereze discutarea unor
probleme de limbă (fonetică, vocabular, morfologie, sintaxă) dar şi exersarea/practicarea
comunicării (orale şi scrise). Manualul care îmbină cel mai bine problemele de limbă cu cele de
comunicare e cel al editurii Corint. Acesta prezintă un dicţionar de termeni literari, înglobează
exerciţii de fonetică, morfologie, stilistică, propune lucru în perechi/grupe care vizează atât
comunicarea orală, cât şi cea scrisă, îmbinând domeniile cunoaşterii, deci făcând apel la cunoştinţe
şi din alte domenii studiate de elevi, nu doar din cele ale literaturii. Prezenţa strategiilor de tip
argumentativ, în ceea ce priveşte situaţiile de comunicare diverse (scrise sau orale), situaţii care
vizează relaţia autor-narator-personaje sporeşte calitatea manualului. Şi în manualul editurii All
întâlnim strategii care vizează relaţia autor-narator-personaje, însă e lacunar în ceea ce priveşte
aspectele limbii. Editura Humanitas nu prezintă în manual decât probleme de comunicare scrisă şi
orală, de aceea i-am acordat punctajul cel mai mic.
Pentru o mai bună sistematizare a cunoştinţelor elevilor, fiecare editură a venit în ajutorul
cadrului didactic cu o propunere de exerciţii, fişe de lucru sau de evaluare, care, prin conţinutul
lor, cultivă şi dezvoltă competenţele generale şi specifice ale elevilor. Finalitatea disciplinei limba
şi literatura română se realizează eficient dacă îşi centrează procesul învăţării pe activitatea
elevului. De aceea sunt de un real folos metodele şi instrumentele de consolidare a cunoştinţelor
elevilor, dar şi de cele de evaluare. Manualul care îmbină perfect metodele tradiţionale de evaluare
cu cele moderne e cel al editurii Corint. La sfârşitul fiecărei lecţii sunt exerciţii ca permit
evaluarea iniţială, continuă şi sumativă. Aceste exerciţii urmăresc felul în care elevii şi-au asimilat
în mod corespunzător achiziţiile lingvistice în propria exprimare scrisă şi orală. Evaluarea
sumativă de la sfârşitul unităţii de învăţare vizează atât aspecte ale limbii, cât şi ale comunicării
scrise. De asemenea, există o evaluare alternativă, care se realizează prin metode complementare
de evaluare: portofolii, studiu de caz, proiecte. Editura Humanitas pune la dispoziţia cadrelor
didactice o multitudine de exerciţii, însă toate vizează cu precădere comunicarea scrisă sau orală,
doar evaluarea sumativă prezintă şi o problemă de limbă, de aceea este inferior manualului de la
editura Corint. În ceea ce priveşte manualul editurii All, acesta are punctajul cel mai mic deoarece
prezintă separat în evaluări problemele de literatură şi cele de limbă şi comunicare. De asemenea,
diversitatea exerciţiilor e mult inferioară celor de la editurile Corint şi Humanitas.
Ultimul criteriu pe baza căruia am evaluat manualele alternative, acela al conectării
studiului limbii române la realităţile vieţii cotidiene a elevilor, e respectat de către toate editurile,
fiecărei edituri fiindu-i acordat punctajul maxim. Toate manualele pun accentul pe înţelegerea
textului citit şi pe interpretarea acestuia în funcţie de propria lor experienţă culturală şi de viaţă,
implicându-i pe elevi în propria învăţare.
În urma evaluării făcute, punctajul maxim l-a realizat manualul editat de Corint, la mică
distanţă urmând cel al editurii Humanitas. Manualul editurii All a pierdut bătălia pe aproape toate
planurile, fiind nu doar necorespunzător în multe privinţe, ci şi stufos în informaţii, obosind elevii.
Existând deja o experienţă a utilizării la clasă a manualelor alternative, prin sugestiile
aduse de cadrele didactice care le utilizează efectiv şi, drept consecinţă, prin îmbunătăţirile aduse
de fiecare editură, devine tot mai dificil pentru cadrul didactic să aleagă corespunzător manualul.
Cu toate diferenţele care există între edituri, fiecare manual serveşte doar ca suport,
profesorul fiind liber să dispună sau nu de sugestiile acestuia. Singurul aspect pe care trebuie să-l
aibă în vedere este acela ca manualul să fie în concordanţă cu cerinţele programei şcolare. Altfel,
diversitatea manualelor de limba şi literatura română nu face altceva decât să provoace cadrul
didactic să fie în pas cu noutăţile specifice domeniului lui, să atragă elevii, prin lecţiile proiectate,
spre studiul limbii şi literaturii române, singura prin intermediul căreia ne exprimăm cu toţii, elevi
sau profesori, tineri sau vârstnici, tristeţile şi bucuriile vieţii. Fie ca toţi să le exprimăm într-o
formă cât mai corectă!
Planificarea unităţii de învăţare: “SINCRONIZĂRI”
Proiectul didactic sinteză: “MAITREYI”, Mircea Eliade
Anexe la proiect: tabele, matrici semantice, fişe de
evaluare formativă/sumativă, scheme
Planul şi modelul eseului: ”Maitreyi-un roman
exotic” + barem de corectare şi notare
Planificarea unităţii de învăţare Aria curriculară: Limbă şi comunicare Disciplina: Limba şi literatura română Unitatea de învăţare: Unitatea 5; Sincronizări Clasa: a-XI-a, filiera teoretică Anul şcolar: 2006-2007 Manual: Editura Corint, Bucureşti, 2006 Autorii manualului: Sofia Dobra, Monica Halaszi, Dorina Kudor, Luminiţa Medeşan
Resurse
Detalieri de conţinut
Competenţe
specifice
Activităţi de învăţare
Temporale
Materiale
Procedurale
Evaluare
“Sburătorul” şi Eugen Lovinescu a. Apariţia revistei
“Sburătorul” b. Sincronismul în doi paşi
3.3 Identificarea unor conexiuni între literatura română şi cea universală 2.3. Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură 4.2. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii
• Exerciţii de
identificare a particularităţilor unor curente culturale/literare româneşti în context european
• Exerciţii de lectură critică (elevii evaluează ceea ce au citit), lectură creativă (elevii extrapolează, caută interpretări personale, prin raportări la propria sensibilitate,
1oră S 11
Textul suport Dicţionar de termeni literari Fişe cu fragmente critice din “Mutaţia valorilor estetice” a lui Eugen Lovinescu
Activitate frontală
Activitate pe
grupe
Observare sistematică Evaluarea distinctă a documentării şi a prezentării posterului
experienţă de viaţă şi de lectură)
• Enunţarea unui punct de vedere propriu faţă de o judecată de valoare exprimată în critica şi în istoria literară
• Particularităţi de realizare a personajelor; tehnici de analiză psihologică
3.2. Dezvoltarea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc până la începutul sec al-XX-lea 2.1. Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate 1.2. Utilizarea achiziţiilor lingvistice, cu accent pe aspectele normative 4.1. Utilizarea tehnicilor şi strategiilor argumentative în situaţii de comunicare diverse (scrise sau orale) 4.2. Compararea şi evaluarea unor
• Familiarizarea cu caracteristicile romanului modern interbelic
• Exerciţii de lectură şi înţelegere globală a textului
• Exerciţii de recunoaştere a trăsăturilor definitorii ale romanului modern subiectiv
• Exerciţii de identificare a elementelor şi tehnicilor de construcţie a textului narativ din perspectiva narativă anacronică (alternanţă, înlănţuire, incipit, final)
• Exerciţii de recunoaştere a
4 ore S11/S12
Textul suport Fişa de lectură a textului Dicţionar de termeni literari Materiale care prezinte diferite aspecte ale epocii interbelice: politică, ziaristică, muzică, tehnică, modă Texte auxiliare: “Istoria literaturii române de la origini şi până în prezent” de G. Călinescu, “Întoarcere în Bucureştiul interbelic”, Ioana
Activitate frontală Activitate individuală
Observare sistematică
argumente diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii 1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare
tehnicii naraţiunii ca manifestare a fluxului conştiinţei
• Exerciţii de identificare a instanţelor comunicării narative (autor, narator, personaje, cititor)
• Exerciţii de diferenţiere a tipurilor de naratori (narator-personaj, narator-martor)
• Exerciţii de redactare a unui eseu pe seama autenticităţii textului studiat şi a simbolurilor întâlnite în acesta
• Exerciţii de descoperire a modalităţilor de caracterizare a personajelor
• Discuţii pe tema relaţiilor dintre personaje
Pârvulescu, “Arca lui Noe”, Volumul II de Nicolae Manolescu Dicţionar de simboluri Horoscop
Activitate în grup cu raportare frontală Activitate frontală
1.1. Aplicarea cunoştinţelor de limbă în receptarea mesajelor orale şi scrise 1.2. Utilizarea achiziţiilor lingvistice, cu accent pe aspectele normative 1.3. Folosirea adecvată a strategiilor de comunicare orală în monolog şi dialog 1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare
• Exerciţii de comparare a unor texte informative
• Exerciţii de identificare a particularităţilor distinctive ale textelor nonficţionale, referitoare la contextul comunicării, limbajul folosit, modul de receptare
• Exerciţii de redactare a unor proiecte, folosind un limbaj adecvat de specialitate, conform normelor limbii literare
2 ore S12
Textul suport Fişele de lectură ale unor romane diferite din perioada interbelică Albume de artă Texte publicitare Articole din presă Ghiduri turistice Fişe tehnice de utilizare a unor produse şi aparate diverse
Activitate frontală Activitate în perechi
Observare sistematică Expunerea orală a proiectului
Romanul experienţei Mircea Eliade – “Maitreyi” • Încadrarea în epocă a
romanului şi plasarea textului în context istoric, literar şi estetic;
3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi contextul cultural în care a apărut aceasta 3.3. Identificarea unor conexiuni între
• Exerciţii de identificare a contextului istoric, literar, estetic în care a apărut romanul studiat
• Exerciţii de identificare a
6 ore S 13/S 14
Textul suport Dicţionar de termeni literari Dicţionar de simboluri Fişa de lectură a romanului studiat
• Particularităţi de realizare a personajelor (statut social şi psihologic, trăsături, modalităţi/procedee de caracterizare; relaţii cu celelalte personaje); evoluţia personajelor
literatura română şi cea universală 2.1. Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor de studiate 2.3. Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură 2.2. Compararea viziunii despre lume, despre condiţia umană reflectată în texte literare 4.1. Utilizarea tehnicilor şi strategiilor argumentative în situaţii de comunicare diverse (scrise sau orale) 4.2. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii
• Exerciţii de diferenţiere a tipurilor de naratori (narator-personaj, narator-martor)
• Exerciţii de lectură şi de identificare a trăsăturilor romanului experienţei trăirii autentice
• Exerciţii de comparare a romanului experienţei cu alte modele de romane, studiate anterior
• Exerciţii de identificare a elementelor şi tehnicilor de construcţie a textului narativ (alternanţa narărilor, înlănţuirea evenimentelor, incipit, final)
Atlas geografic Filmul: “Noaptea bengaleză” al regizorului Nicolas Klotz; “Ghici cine vine la cină” al regizorului Stanley Kramer Texte auxiliare: “Dragostea nu moare” de Maitreyi Devi; “Mara” de Ioan Slavici; “Shogun” de James Clavell; “Memorii” de M. Eliade Fişe de lucru
Activitate frontală Activitate individuală Activitate
Observare sistematică Referat Eseu
• Exerciţii de descoperire a diferenţei dintre jurnalul ca scriere reflexivă şi subiectivă şi jurnalul literar
• Exerciţii de inventariere a unor secvenţe din roman care sunt tipice pentru experienţa erosului, respectiv cea culturală
• Exerciţii de lectură critică (elevii evaluează ceea ce au citit), lectură creativă (elevii extrapolează, caută interpretări personale, prin raportări la propria sensibilitate, experienţă de viaţă şi de lectură)
individuală Activitate pe grupe
structurat Dezbatere
Evaluare • Recapitulare pentru teză • Lucrarea scrisă semestrială
3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară şi contextul cultural în care a apărut aceasta 3.2. Dezvoltarea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc până la începutul sec al-XX-lea 2.3. Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură 1.2. Utilizarea achiziţiilor lingvistice, cu accent pe aspectele
• Exerciţii de sistematizare a achiziţiilor teoretice şi practice acumulate de elevi pe parcursul semestrului
• Dezbateri asupra textelor studiate privind modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opere literare
• Redactarea tezei, utilizând corect şi adecvat formele exprimării scrise
2 ore S 15
Manualul Fişe de lucru Caietele de teză
Activitate frontală Activitate individuală
Observare sistematică Teza scrisă
Studiu de caz: Modele epice în romanul interbelic • Sincronizări în romanul
interbelic
3.2. Dezvoltarea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc până la începutul sec al-XX-lea
• Exerciţii de recunoaştere a trăsăturilor specifice a diferitelor modele de romane din perioada interbelică
2 ore S15/S16
Textul suport Fişe de lectură ale unor romane din perioada interbelică Studiile de caz
Activitate frontală
Observare sistematică Autoevaluare
• Diversitatea modelelor în romanul interbelic
Evaluare sumativă semestrială
3.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de documentare şi cercetare a unei teme 1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare 2.2 Compararea viziunii despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte
• Exerciţii de analiză a componentelor structurale şi expresive ale textelor studiate şi rolul lor în dezvoltarea romanului românesc interbelic
• Exerciţii de redactare a unui eseu pe tema “Modelele romanului interbelic”
1 oră S16
ale elevilor Evaluarea sumativă din manual
Activitate individuală
Eseu liber Autoevaluare
Totalul orelor alocate pentru unitatea 5: 18 ore/6 săptămâni
Proiect de activitate
Aria curriculară: Limbă şi comunicare Data: Locul: Clasa: a-XI-a (nivel maximal) Disciplina: Literatura română Subiectul: Maitreyi, de Mircea Eliade Tipul orei: Sistematizarea cunoştinţelor/Lectură interpretativă de sinteză (2 ore) Competenţe generale: Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare/ Comprehensiunea şi interpretarea textelor Situarea în context a textelor situate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare Competenţe specifice: Integrarea unei anumite opere într-un anumit context Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textului studiat Interpretarea textului prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură Utilizarea tehnicilor şi strategiilor argumentative în situaţii de comunicare diverse Competenţe derivate (La finalul lecţiei elevii vor putea): Să ilustreze conceptele operaţionale: autenticitate, tipicitate, verosimilitate, mimesis, sinceritate Să recunoască modul de expunere dominant din anumite fragmente date, argumentând folosirea acestora prin 1/2/3 caracteristici din fragmentele date Să analizeze contrastiv diferite situaţii de comunicare care apar în anumite fragmente Să definească caracterul obiectiv sau subiectiv al unui roman Să facă distincţia dintre diferite situaţii de comunicare: orală/scrisă; directă/indirectă; obiectivă/subiectivă Să evidenţieze relaţia autor-narator-personaje şi modalităţile prin care se realizează aceasta Să identifice , în fragmentele date, instanţele comunicării Să participe activ la dezbatere, respectând regulile unei conversaţii civilizate, aducând argumente convingătoare în sprijinul celor susţinute, prin trimitere la opera studiată Să-şi exprime oral/în scris propriile sentimente, gânduri, impresii, utilizând corect rolul conectorilor Forme de organizare: frontală, pe grupe/ în perechi, individuală Metode şi procedee: conversaţia euristică, problematizarea, explicaţia-expunere, învăţarea prin transfer, lectura critică şi creativă, investigaţia comună, tehnica răspunsului subiectiv, dezbaterea, tehnica imersiunii în subiect. Resurse materiale: manualul, fişe cu fragmente din textele eliadiene, volume de memorii, fişe de lucru/ de evaluare formativă, tabele, dicţionare (DEX, de termeni literari, de simboluri), portofoliile elevilor, emisiuni TV, scheme, volume suplimentare de romane înrudite cu textul studiat.
Etapele lecţiei/ Timp
Secvenţe de conţinut Activităţi de învăţare Strategii didactice
Evaluare
1. Evocarea
20’
În orele anterioare am discutat despre: definirea romanului ca gen epic; clasificări ale romanelor după curentul estetic şi după cronotop. Evoluţia romanului modern de la obiectiv spre subiectiv, de la categorial la individual, de la tip la caz Personalitatea complexă a omului Mircea Eliade Plasarea romanului “Maitreyi” în contextul operei lui Eliade şi al epocii când a fost publicat Subiectul romanului, care a urmărit: forma în care e redactat, când şi unde se petrece acţiunea, personajele, acţiunea propriu-zisă a romanului, tema/temele subiectului Raportul dintre realitate şi ficţiune în construcţia romanului, preocuparea pentru document a scriitorului Raportul narator-personaj şi modalităţile de caracterizare a personajelor în romanul subiectiv Diferenţele care se interpun între cultura occidentală şi cea orientală Concluziile desprinse pe parcursul studierii
S-a definit romanul ca specie epică, clasificându-le după curentul estetic în: clasice, romantice, realiste, naturaliste, moderniste, postmoderniste; după cronotop în: rurale, citadine, exotice, provinciale/ istorice, contemporane. S-au punctat şi tendinţele de evoluţie în contextul literaturii româneşti şi europene. S-au prezentat fişele de lectură cu subiectul romanului, rezumat, teme, motive. Inventarierea personajelor, a raporturilor dintre ele şi a modului în care sunt acestea caracterizate. Rescrierea finalului textului din perspectiva unui personaj, cu scopul de a modifica finalul deschis al romanului.
Modelarea
Conversaţia
Turul galeriei Activitate pe
grupe
Inventica
Expunere orală
Se consemnează
pe tablă răspunsurile
primite, pentru o evaluare
ulterioară a acestora
Observare sistematică
Eseu structurat Respectă
înlănţuirea
romanului “Maitreyi” au fost: Opera literară studiată e un condensat simbolic al experienţei trăite autentice a autorului cu ficţiunea Catharsisul eliberator al viziunii artistice s-a realizat pe două planuri: planul ficţional şi planul jurnalului Jurnalul ca scriere romanescă este un mijloc de a crea impresia de autenticitate deplină a trăirilor, surprinzând viaţa interioară a personajului Concluziile lecţiilor precedente vor deveni premisele lecţiei de azi. Vom porni de la conceptul de autenticitate În DEX (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998) “autentic” apare ca fiind “conform cu adevărul, a cărui realitate nu poate fi pusă la îndoială” În “Dicţionarul de termeni literari” (Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1976) autenticitatea este definită ca fiind “actul de identificare a creaţiei artistice cu datul de viaţă trăit de autor.” Însă autenticitatea o întâlnim în mai multe planuri ale realităţii, şi anume: în planul realităţii ficţionale, spirituale şi obiective. • În planul realităţii ficţionale Întâiul reprezentant în literatura noastră e Camil Petrescu. Acesta mărturiseşte: “să nu
Învăţare prin descoperire Activitate frontală
logică a evenimentelor de la care se
porneşte; relatează amănunte
semnificative şi logice, din perspectiva
rolului asumat; acordă o notă
personală celor relatate.
Chestionare orală
descriu decât ceea ce văd, ceea ce aud, ceea ce înregistrează simţurile mele, ceea ce gândesc eu,…din mine însumi nu pot ieşi…eu nu pot vorbi onest decât la persoana întâi.” • În planul realităţii spirituale Observăm că DEX-ul pune autenticitatea în corelaţie cu adevărul. Se pune deci întrebarea: ”Cine/ce este adevărul?” În Noul Testament găsim şi răspunsul: Isus ne spune: ”Eu sunt calea şi adevărul şi viaţa.” (Evanghelia după Ioan, 14,5) • În planul realităţii obiective Pentru fiecare dintre noi ceva autentic înseamnă ceea ce e veritabil, adevărat, real, valabil. Însă o persoană este diferită de altă persoană, adică fiecare dintre noi suntem subiectivi: fiecare vedem adevărul prin prisma propriilor trăiri, experienţe de viaţă Concluzia: termenul de autenticitate nu cuprinde în egală măsură cele trei sfere ale realităţii. Pe parcursul acestei activităţi vom încerca să evidenţiem modul de transmitere a mesajului literar şi strategiile de comunicare din cadrul romanului. Specificaţi cuvintele care vă vin în minte când vă referiţi la experienţă. În orele anterioare am ajuns la concluzia că
Însuşirea de către elevi a sferei conceptului de autenticitate Elevii vor realiza matricea semantică a cuvântului “experienţă” Pentru că eroul este un alter-ego al autorului, din a cărui biografie ştim că
Brainstorming Activitate frontală
Numesc cuvintele care
aparţin câmpului
2. Realizarea sensului
45’
“Maitreyi” e un roman al experienţei. De ce? Ce alte romane ale experienţei cunoaşteţi? Cum apare la Eliade experienţa trăită în “Maitreyi” comparativ cu cea din “Memoriile” sale? Ce sentimente v-a provocat lectura fragmentelor din roman comparativ cu cea din memoriile autorului? Prin intermediul căror moduri de expunere reuşeşte autorul să transmită mesajul literar? Se constată de către elevi că autorul a îmbinat în textul studiat naraţiunea cu dialogul, monologul şi descrierea.
povestea este autentică, a fost trăită şi în realitate. Pentru că, indiferent de biografia autorului, romanul convinge, creează impresia de experienţă autentică, eroii lui trăindu-şi cu intensitate dragostea. “Romanul adolescentului miop”, M. Eliade “Dragostea nu moare”, Maitreyi Devi “Abatorul cinci” Kurt Vonnegut “Jurnalul fericirii”, Nicolae Steinhardt “Changi”, James Clavell Elevii vor completa fişa de lucru nr. 1 Elevii vor evalua ceea ce au citit, apoi vor extrapola, căutând să facă interpretări personale, prin raportări la propria sensibilitate, experienţă de viaţă şi de lectură. Elevii, împărţiţi în 4 grupe, vor da exemple de contexte, pe baza fişelor de lectură realizate anterior, în care apar cele 4 moduri de expunere: naraţiune, pentru că se narează o întâmplare; dialog, pentru personajele dialoghează; monolog, pentru că autorul-narator împărtăşeşte direct
Explicaţie-Expunere
Exersări de situaţii de
comunicare, cu accent pe
experienţa de lectori a elevilor
Învăţare prin transfer
Activitate individuală
Lectura critică şi lectura creativă
Exerciţii de expunere liberă a gândurilor şi sentimentelor
Atelier de scriere şi lectură
Exerciţii de descoperire a elementelor
esenţiale dintr-
semantic al “experienţei”
Chestionare orală
Argumentare orală
Chestionare orală
Evaluare formativă
Evidenţierea corectă a
caracteristicilor modurilor de
Cum alternează comunicarea în cadrul romanului? Care e raportul dintre comunicarea directă şi cea indirectă în roman? În cadrul literaturii române a avut loc deja trecerea de la romanul obiectiv la cel subiectiv. Care este raportul textului cu realul în cadrul celor două tipuri de romane? Ce concluzie extragem din punctul de vedere al perspectivei narative expuse în “Maitreyi” ? Cum apare în roman relaţia autor-realitate?
cititorului gândurile sale intime, fiind un mijloc de analiză psihologică a mişcării sufleteşti a lui Allan; descriere pentru că se descriu întâmplări, personaje, locuri. Alternează comunicarea directă, realizată prin intermediul dialogului şi al monologului, cu comunicarea indirectă, prin intermediul descrierii şi al naraţiunii. Elevii vor completa fişa de lucru nr. 2 În cadrul romanului obiectiv are loc transfigurarea realului în ordine ficţională (prin tipicitate, verosimilitate, mimesis, preferinţa pentru tematica socială). În cadrul romanului subiectiv are loc redarea unui adevăr individual, a cazului psihologic particular (autenticitate, sinceritate, predilecţia pentru sfera tematică a eului). Concluzie: perspectiva narativă în “Maitreyi” e cea subiectivă. Relaţia autor-realitate e reflectată în roman prin intermediul stilului subiectiv. Romanul păstrează caracterul confesiune directă, de jurnal, dar cu o acţiune bine închegată epic, cu personaje animate de o
un text Activitate pe
grupe
Activitate frontală
Conversaţia euristică
Problematizare
expunere
Expunere orală
Chestionare orală
Care este în acest roman raportul narator-personaj central? Cum se realizează comunicarea cu cititorul din perspectiva autorului = creator al lumii textului? Completaţi următoarele cerinţe în diagrama alăturată: relaţia dintre personaje, mediul din care acestea provin, profesia lor, tipul de limbaj pe care îl preferă Care e perspectiva temporală a autorului asupra evenimentelor? Se împarte clasa în patru grupe, elevilor cerându-li-se completarea unui cadran cu trei elemente, care să releve comunicarea dintre cei doi protagonişti ai poveştii de
energie interioară copleşitoare. Raportul dintre narator-personajul central e de egalitate, romanul fiind văzut din perspectiva unui personaj. Romanul tinde, deci, să realizeze o egalitate cognitivă între narator şi personajul principal. Autorul comunică cititorului mesajul său literar pe trei planuri: ca narator subiectiv, nararea făcându-se la persoana I; prin intermediul personajelor; prin faptele/acţiunile personajelor. Elevii, împărţiţi în patru grupe, vor completa tabelul nr. 1 În roman apare un timp narat (al poveştii de iubire dintre cei doi protagonişti); unul al adnotărilor (realizat pe marginea jurnalului, prin care se infirmă sau confirmă primele impresii); altul al meditaţiei (când criza a fost parţial depăşită). Câte un reprezentant din fiecare grupă va completa la tablă câte un cadran. Se va discuta semnificaţia simbolurilor. Modelul mitic identifică principiul feminin cu pământul şi pe cel masculin cu cerul.
Conversaţia Activitate frontală
Problematizare Exerciţii de realizare a
conexiunii cu textul studiat
Investigaţia
comună
Metoda cadranelor
Activitate pe grupe
Argumentare orală
Identifică corect relaţiile dintre interlocutori şi tipul de limbaj
Evaluare formativă
dragoste prin intermediul cuvintelor, gesturilor, acţiunilor şi al simbolurilor. Se va urmări ca elevii să noteze conotaţiile pe care simbolurile cerului, pământului şi pomului le au pentru ei.
Tehnica imersiunii în
subiect
3. Reflecţia
35’
Vom prezenta succint cronotopul romanului: acţiunea se petrece în India, la începutul sec. al-XX-lea. Ce cunoştinţe aveţi legate de India? În “Maitreyi” autorul realizează dialogul dintre cultura occidentală cu cea orientală, prin intermediul personajelor care formează cuplul Allan-Maitreyi. Ce diferenţe îmbracă acest dialog? Prin ce anume realizează autorul legătura dintre Occident şi Orient? Cum comentaţi eşecul experienţei erotice al celor doi protagonişti? Consideraţi actuale aceste idei? De ce? Cum putem depăşi aceste prejudecăţi legate de o altă cultură?
În orele anterioare am subliniat următoarele aspecte surprinse în roman: statutul politic al Indiei în perioada respectivă, situaţia socială în ansamblul ei, relaţiile dintre indieni şi englezi în India, statutul femeii în societatea indiană. Între Occident şi Orient sunt diferenţe de: limbă, cultură, religie, obiceiuri, ritualuri. Puntea care reuşeşte să unească cele două culturi atât de diferite e iubirea, văzută ca o formă de comunicare universală. Prin stereotipiile legate de religie, cultură, tradiţii ale părinţiilor fetei, dar şi ale prietenilor lui Allan, prin refuzul acestora de a se amesteca cu persoane din culturi diferite. Elevii vor răspunde prin prisma propriilor lor experienţe de cunoaştere. Prin crearea de punţi între cele două culturi. Acestea însă pot prinde viaţă doar
Conversaţia Activitate frontală
Învăţare prin descoperire Activitate frontală
Exerciţii de expunere a
opiniilor proprii
Argumentaţie orală
Argumentele prezentate în
Concluzia: Cultura, în cazul nostru literatura, e cea care face posibilă înţelegerea unei culturi diferite. Toleranţa între limbi, religii, naţiuni e posibilă doar prin intermediul raportării individului la propria sa limbă-religie-cultură-umanitate. Elevii, grupaţi în perechi, vor aduce argumente pro şi contra dezbaterii pe tema: E sau nu posibil un dialog între culturi diferite? Cum argumentaţi opinia conform căreia “Maitreyi” e un roman iniţiatic? Arta literară : iubirea, ca mijloc specific de cunoaştere. Tema romanului e iubirea. Ce alte romane abordează motivul iubirii imposibile? Voi cunoaşteţi exemple de căsătorii între persoane de etnii, rase, limbi, religii, culturi diferite? Daţi exemple din orice domeniu: literar, cinematografic sau din experienţa proprie.
prin deschiderea orizontului cultural, prin încercarea de a cunoaşte cât mai multe despre celălalt, prin disponibilitate afectivă Fiecare elev va completa pe fişă, atât argumente pro cât şi contra. Romanul realizează trecerea de la o vârstă a personajul la alta: de la una a inocenţei la cea a experienţei trăite, deoarece abia acum autorul-narator ştie ce s-a întâmplat şi de ce. “Tristan şi Isolda”; “Romeo şi Julieta” de W. Shakespeare; “Manon Lescaut” de Abatele Prevost; “Paul şi Virginia” de Bernardin de Saint-Pierre.
Dezbatere
Problematizare Activitate frontală
Exersări de situaţii de comunicare, cu accent pe experienţa de lectori/cinefili a
susţinerea ideii proprii conţin elemente de
originalitate, au o logică evidentă,
susţinerea orală fiind fluentă,
corectă, coerentă
Ce forme de manifestare îmbracă astăzi iubirea? Concluzia: Televiziunea fiind o afacere, este preocupată de rating, manipulând sentimentele, ideile, creând un nou limbaj; însă fiecare în parte e responsabil de propria autoeducare, deci eu sunt cel/cea care decid ce emisiuni să urmăresc, ce romane să citesc, ce filme să urmăresc. La polul opus sunt cele două porunci ale iubirii: • Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău cu
toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău.
• Să iubeşti pe aproapele tău, ca pe tine însuţi.
Argumentaţi faptul că “Maitreyi” e un
Din cinematografie: “Ghici cine vine la cină?”, în regia lui Stanley Kramer ; din literatură: “Tache, Ianche şi Cadâr”; “Omul de aur” de Jokai Mor; “Mara” de I. Slavici În filme iubirea e demitizată, dominând scenele de violenţă şi sex; la TV au invadat emisiunile în care iubirea apare ca un spectacol ieftin: “Trădaţi în dragoste”, “Din dragoste”, “Test de fidelitate”; în mass-media se descriu scene de violenţă domestică între soţi sau divorţuri celebre. Elevii, împărţiţi în două gupe, vor aduce argumente pentru susţinerea celor două
elevilor
Explicaţia-Expunere
Argumentaţia
Enumeră corect caracteristicile
roman modern. Argumentaţi importanţa cadrului exotic al romanului, motivele pentru care a fost numit “întâiul roman exotic” din literatura noastră. În final, să încercăm o clasificare a textului studiat, în funcţie de următoarele criterii: • criteriul funcţiilor limbajului • criteriul intenţiei de comunicare şi al
afirmaţii. Atât prin temă, cât şi prin perspectiva sa narativă romanul întruneşte calităţile romanului modern. Tema: interferenţa Occident-Orient, fiind numit “întâiul roman exotic” din literatura noastră. (G. Călinescu, în “Istoria literaturii române de la origini şi până în prezent”) Comunicarea autor-lector vizează: perspectiva narativă e cea a confesiunii, autorul comunicând subiectiv; relaţia autor-narator e una de egalitate. E un roman exotic întrucât: cadrul romanului e unul esenţial, el producând “vrăjirea” lui Allan; este important pentru relevarea diferenţei de mentalitate dintre cei doi protagonişti ai poveştii de dragoste; determină drama care, într-un cadru european n-ar fi existat; dă una din componentele poetice, mitice ale cărţii După criteriile date, romanul “Maitreyi” e un text: • Expresiv, pentru că intenţia autorului e
aceea de a transcrie manifestarea gândului, a emoţiei
• După intenţia de comunicare a autorului, e un text ce acţionează asupra emoţiilor receptorului; după structură, e un text centrat asupra temei
orală Activitate pe grupe, apoi
frontală
Exerciţii de clasificare a
textului, după modelul
comunicativ-funcţional
romanului modern,
precizând clar relaţia dintre
acestea şi textul studiat.
Enumeră caracteristicile.
cadrului care fac din “Maitreyi”
un roman exotic Expunerea e fluentă, bine organizată, persuasivă
Registrul de comunicare e personalizat
Cu ce v-aţi îmbogăţit după această lecţie?
iubirii • Subiectul şi istoria sa • Text narativ (roman) Înţelegerea nevoii de deschidere a individului spre alte culturi, descoperind frumuseţea spirituală a celuilalt. Depăşirea limitelor proprii prin această deschidere, care are drept consecinţă dezvoltarea personală.
Exerciţii de formulare a
propriilor opinii
Ce ne apropie? Ce ne desparte?
EUROPENI INDIENI
ARTA CULTURA MUZICA ARHITECTURA PORTUL
OBICEIURI RELIGIE LIMBĂ MENTALITATE ASPECTUL FIZIC
SENTIMENTE TRĂIRI
SENSIBILITATE UMANITATE
Fişă de evaluare sumativă
♦ Completează tabelul de mai jos (pentru că…), aducând în sprijinul afirmaţiei cel puţin două argumente.
♦ La rubrica “Completări” poţi adăuga, pe lângă alte observaţii şi modalităţile de clasificare ale romanului.
“Maitreyi”, de Mircea Eliade este…
Pentru că…. Completări
Un roman interbelic
Un roman de dragoste
Un roman exotic
Un roman modern
Un roman subiectiv
Barem de corectare şi notare: Pentru fiecare argument prin care se susţine afirmaţia primei coloane
0, 75p 7, 50p
Interbelic: romanul a apărut în 1933; povestea de dragoste se petrece în
1929; perioada interbelică e cuprinsă între cele două războaie mondiale (1918-
1939).
De dragoste: subiectul romanului se organizează în jurul unui cuplu (Allan-Maitreyi); se prezintă evoluţia sentimentului erotic, de la manifestarea echivocă de la început până la dezlănţuirea pătimaşă, finalul fiind unul nefericit.
Exotic: acţiunea are loc în peisajul exotic al Indiei, autorul descriind unele date specifice acestei ţări ; romanul pune în evidenţă opoziţii dintre lumea europeană şi cea orientală, dintre mediul “eurasian” (al englezilor stabiliţi sau născuţi în India) şi cel bengalez.
Modern: prin tema sa (interferenţa Occident-Orient); perspectiva narativă e cea a confesiunii, autorul urmărind autenticitatea trăirii
Subiectiv: se structurează pe o pasiune; se opreşte asupra existenţei individuale, analizând psihicul; foloseşte naraţiunea la persoana I.
Pentru fiecare modalitate de clasificare a romanului/observaţie pertinentă 0,25p
vechime răbdare inspiraţie Matricea semantică a cuvântului “experienţă”
Cuvântul “experienţă” are mai multe sensuri. Gândiţi-vă la orele de fizică/chimie/biologie, la viaţa sufletească, la viaţa de zi cu zi. Ce fel de
forme ale experienţei cunoaşteţi?
EXPERIENŢĂ
turistică
de laborator
spirituală
profesională ştiinţifică
culturală
culinară
de viaţă
practică
lectorială
jurnalistică
Harta personajelor
erotică
Allan
Maitreyi
Este un personaj exotic, a cărui imagine este sugerată treptat de-a lungul romanului. Bogăţia nuanţelor fizice şi morale se amestecă într-un izbutit portret feminin, amestec de frumuseţe fizică, senzualitate, candoare, spirit de sacrificiu. “Mi se părea urâtă-cu ochii ei prea mari şi prea negri, cu buzele cărnoase şi răsfrânte, cu sânii puternici, de fecioară bengaleză crescută prea plin, ca un fruct trecut în copt. ” “Maitreyi mi se părea mândră şi dispreţuitoare…Mă întrebam câteodată ce crede ea despre mine, ce fel de suflet ascunde sub expresia aceea atât de schimbătoare a feţei (căci erau zile când se urâţea şi zile când era
Un tânăr inginer european, un spirit problematizant, trăieşte intens o aventură a cunoaşterii prin eros. Natura sa dilematică îl împinge mereu spre introspecţie. Supune unei analize lucide posesiunea, exaltarea, senzualitatea. Elanul juvenil al dragostei e permanent dublat de o judecată lucidă. Dezintoxicarea erotică se datorează evadării din planul concret, într-o zonă a trăirilor în plan contemplativ purificator. “Când iubesc cu adevărat pe cineva, îmi place să ascult lumea bârfindu-l; asta îmi verifică oarecum anumite procese obscure ale conştiinţei mele, pe care nu le pricep şi de care nu-mi place să-mi aduc aminte.”
muzicală
fişa nr. 2 Evaluare formativă
Evidenţiază interferenţa dintre comunicarea indirectă şi cea indirectă din fragmentul următor. Precizează cu ajutorul căror verbe de declaraţie se realizează cele două tipuri de comunicări.
“- Trebuie să mă asculţi, repetă ea. Trebuie să ştii tot. Tu ai mai iubit vreodată aşa ca acum? - Niciodată, răspunsei repede, fără să ştiu dacă mint sau exagerez numai. (…) - Nici eu, mărturisi Maitreyi. Dar alte iubiri am mai avut. Să ţi le spun? - Cum vrei. - Am iubit întâi un pom, din aceia pe care noi îi numim “şapte frunze”, se pregăti ea să
povestească. Începui să râd şi o mângâiai protector, ridicul. - Asta nu e dragoste, scumpa mea. - Ba da, e dragoste. Şi Chabu iubeşte acum pomul ei; dar al meu era mare (…) Nu mă mai
puteam despărţim de el. Stam ziua întreagă îmbrăţişaţi, şi-i vorbeam, îl sărutam, plângeam. Îi făceam versuri fără să le scriu, i le spuneam numai lui; cine altul m-ar fi înţeles? Şi când mă mângâia e, cu frunzele pe obraz, simţeam o fericire atât de dulce, încât îmi pierdeam răsuflarea.(…)
O ascultam cum se ascultă o poveste, dar în acelaşi timp simţeam cum se depărtează de mine. Cât de complicat îi era sufletul! Înţelegeam încă o dată că simpli, naivi şi clari suntem numai noi, civilizaţii. Că oamenii aceştia, pe care îi iubeam atât de mult, încât aş fi voit să ajung unul din ei, ascund fiecare o istorie şi o mitologie peste putinţă de străbătut, că ei sunt stufoşi şi adânci, complicaţi şi neînţeleşi. ” (M. Eliade- “Maitreyi”)
Vorbire directă Vorbire indirectă Verbe de declaraţie
Nr. 1 Tabel
Completaţi următoarele cerinţe, în tabelul următor:
Interlocutori Relaţia dintre personaje
Mediul din care provin
Profesia Tipul de limbaj preferat
Allan şi prietenii lui
Allan şi Maitreyi
Allan şi familia lui Maitreyi
Maitreyi şi familia ei
Fişă de autoevaluare
Care sunt sentimentele tale după lecţie?
Care sunt aspectele/etapele care crezi că au reuşit în lecţie?
De ce aspecte/etape nu eşti mulţumit/mulţumită?
Dacă s-ar relua lecţia, ce aspecte ai modifica?
fişa nr. 1
Evaluare formativă
Prezintă asemănările şi deosebirile experienţei trăite, aşa cum sunt reflectate ele în cele două fragmente:
“… întocmai ca şi în roman, drama în care mă aflam antrenat fără să ştiu începuse tot într-o bibliotecă. Văzând că, deşi munceam câteva ceasuri pe zi, “Indexul” înainta totuşi destul de încet, Dasgupta rugase pe Maitreyi să mă ajute. Lucram amândoi în bibliotecă. În ultimele luni ne împrietenisem. Îi dădeam lecţii de franceză, iar ea mă ajuta la bengaleză; traduceam împreună poeme de Tagore. Ştiam că venerează pe Tagore, pe care îl numea gudurev, ştiam de asemenea cât de complexă şi suspectă poate fi admiraţia femeilor indiene pentru un gurudev; dar, adâncit în sanscrită şi în roman, nu eram gelos. Nu-mi dădeam seama că, împotriva voinţei mele, eram deja îndrăgostiţi. Zic împotriva voinţei mele, pentru că mi se părea că întreaga familie complotează să rămânem cât mai mult timp împreună, şi bănuiala asta mă făcea să rezist.
Dar, deşi crezusem că încep să cunosc sufletul indian, mă înşelasem. Nu era vorba de nici un complot. E probabil că Dasgupta se gândise la cu totul altceva: să mă introducă în familia lui printr-un fel de adopţie.” ( “Memorii ”, M. Eliade, p. 201)
“Maitreyi mă întrebă într-o zi dacă vreau să învăţ bengaleza, mi-ar da ea lecţii. Eu îmi cumpărasem deja, din cea
dintâi săptămână, un manual simplu pentru conversaţia bengaleză, din care citeam pe ascuns, trudindu-mă să prind înţelesul acelor cuvinte pe care le striga Maitreyi când era chemată sau când se supăra. (…) Chiar în acea zi, imediat după masă, ne-am aşezat la lucru în odaia mea. Mă sfiisem întâi să luăm lecţiile în odaia mea şi propusesem biblioteca, dar inginerul m-a sfătuit să rămânem la mine, unde e mai multă linişte. (Eforturile vizibile pe care le făcea Sen ca să mă împrietenească cu Maitreyi şi toleranţa excesivă a d-nei Sen mă stinghereau tot mai mult mă făceau bănuitor, răutăcios. Câteodată mă întrebam chiar dacă nu şi-au pus în gând să mă căsătorească cu fata lor, deşi, logic, lucrul acesta era o imposibilitate., şi ei toţi şi-ar fi pierdut casta ş numele dacă ar fi îngăduit o asemenea nuntă.)” (“Maitreyi”, M. Eliade, pp. 46-47.)
Fragmentul din… Asemănări Deosebiri “Memorii”
“Maitreyi”
Fişă de lucru
Marcaţi cu X în dreptul cuvintelor care relevă tipul de comunicare dintre cei doi protagonişti
ai poveştii de dragoste, din următoarele fragmente. Precizaţi cel puţin trei simboluri care apar în
citatele date, ilustrând semnificaţia lor.
Citate din roman cuvinte gesturi acţiuni simboluri “I-am strivit mâinile. Era
fermecătoare zbătându-se…Încerca să-şi
scoată mâinile prinse de încheieturi în pumnul
meu.”
“Mă leg de tine, pământule, că eu voi
fi a lui Allan, şi a nimănui alta. Voi creşte din
el ca iarba din tine. Şi cum aştepţi tu ploaia,
aşa îi voi aştepta eu venirea, şi cum îţi sunt ţie
razele, aşa va fi trupul lui mie.”
“Îi luai braţul şi-l privii o clipă
fascinat… Îl ţineam în mâinile mele ca pe o
ofrandă vie…Începui să-l strâng, să-l mângâi,
să-l sărut, sigur fiind că îmbrăţişez întreaga
făptură a Maitreyi, că pe ea o mângâi, de ea
toată mă bucur.”
“Ea îmi ceru să lepăd sandalele şi să-
mi apropii piciorul de piciorul ei. Emoţia celei
dintâi atingeri n-am s-o uit niciodată. M-a
răzbunat pentru toate geloziile p care le
îndurasem până atunci. Am ştiut că Maitreyi
mi se dădea toată în acea abandonare a
gleznei şi pulpei, aşa cum nu se mai dăduse
vrodată.”
“Mi-o închipuiam goală şi
adolescentă, încleştându-se de pom cu toată
nebunia pasiunii ei. Era o imagine care mă
turbura, mă irita, căci mi se părea că
voluptăţile cunoscute de ea atunci nu i le voi
putea dărui niciodată eu, nici nu le voi putea
şterge. Era altfel de dragoste unirea aceea cu
frunzele şi cu ramul.”
“Totuşi, când bijutierul mi-a adus
inelul, l-am luat în mâini şi l-am învârtit în
toate felurile cu o copilărească bucurie. Era
durat cu atâta măiestrie, încât putea trece
drept un inel oarecare, mai original ca altele,
e drept, dar camuflându-şi perfect simbolul.”
“Tu mă auzi, mamă pământ, tu nu
mă minţi, maica mea. Dacă mă simţi aproape,
cum te simt eu acum, şi cu mâna şi cu inelul,
întăreşte-mă să-l iubesc totdeauna…Ploaie să
fie sărutul nostru. Şi cum tu niciodată nu
oboseşti, maica mea, tot astfel să nu obosească
inima mea în dragostea pentru Allan, pe care
cerul l-a născut departe, şi tu, maică, mi l-ai
adus aproape.”
“- Nu zău, Allan, cum de-ţi poate
plăcea ţie o bengaleză? Sunt dezgustătoare.
M-am născut aici, în India, şi le cunosc mai
bine decât tine. Sunt murdare, crede-mă. Şi
apoi nu e nimic de făcut, nici dragoste. Fata
aceea n-are să-ţi întindă niciodată mâna.””
“- Au închis-o în odaie, aproape
goală, ca să nu se mai poată coborî în camera
ta. Cât era leşinată, o stropeau cu apă, ca să
învie, apoi, când se deştepta, o băteau ca să
spună.”
Fişă de evaluare sumativă
Care credeţi cã este principala temã a romanului? Alegeţi şi argumentaţi una din variantele urmãtoare. Menţionaţi cel puţin două argumente în susţinerea afirmaţiilor pe care le faceţi, prin trimiteri la textul studiat.
MORALĂ PSIHOLOGICĂ FILOSOFICĂ SENTIMENTALĂ
Este un roman desprediferen ţele culturaledintre Occident şiOrient.
Este un roman ceprezint ă viaţa interioarăa unui personaj, cu toatefr ământările ei.
Este un roman cecon ţine elemente defilosofie oriental ă.
Este un roman de dragoste,care descrie pasiunea ce seînfirip ă întreAllan şiMaitreyi.
TEMA
Barem de corectare şi notare:
Pentru fiecare argument prin care se susţine tema 2,50p. 5p.
Pentru unitatea compoziţiei 1p.
Pentru coerenţa textului, prin trimiterile adecvate la textul studiat 1p.
Pentru ortografie şi punctuaţie 1p.
Pentru aşezarea corectă a textului în pagină şi lizibilitate 1p.
Din oficiu 1p.
Fişă de evaluare: Dezbatere + tabele argumentative
E sau nu posibil un dialog între culturi diferite? Exprimă-ţi punctul de vedere, aducând în
sprijinul lui trei argumente.
NU
DA
NU
DA
Barem de corectare şi notare:
Pentru fiecare argument din interpretarea personală 3p .9p
Argumentele prezentate conţin elemente de originalitate şi au o logică evidentă, susţinând
gândirea critică a elevului, aplicată contextului 2p
Deşi argumentele formulate sunt insuficiente, sunt organizate logic, putând conţine şi elemente de
originalitate 1p
Argumentele prezentate sunt insuficiente pentru a forma o imagine concludentă asupra
cunoştinţelor elevului 0p.
Pentru aspectul lucrării, punctuaţie şi ortografie 1p
Matrice semantică intertextuală
“”
“ Mara” I. Slavici
“Omul de aur” Jokai Mor
“Tache, Ianche şi Cadâr” V. I. Popa
“Maitreyi” M. Eliade
Texte consonante
“Shogun” James Clavell
“Othello” W. Shakespeare
Texte asonante
Moduri de expunere în “Maitreyi”
Fragmentele Naraţiune Monolog Descriere Dialog
“Intoxicaţie? Cad
victimă propriei mele farse?
Astăzi, de dimineaţă şi până
seara târziu, am fost fericit,
înţelegând prin acest cuvânt
tern un fluviu iraţional de
sentimente majore, vitale,
restaurând pofta de existenţă
şi de joc. Eram gata să-i spun
Maitreyi: Vrei să fii soţia
mea? Şi sunt gata şi acum.
Aş fi atât de fericit soţul ei!
Atât de purificat, de
senin…”
- “Dar, Allan, nu mi-ai
spus nimic despre iubita
ta, reveni Geurtie,
nemulţumită că
interveţia ei n-a
corespuns aşteptărilor.
- Oh. Lasă-mă, că n-am
nici o iubită! Strigai eu,
înfuriat şi de prostia
mea, şi de prostia ei.
- Minte, spuse ea mai
încet, (…) către inginer.
E un mare crai…(…)
- Hei, Allan, eşti pierdut,
băiete! Vorbi Geurtie.
- Dar nu e urâtă, spuse în
treacăt Clara, numai că
mi se pare murdar, ca
orice indiană. Cu ce-şi
dă pe păr? ”
“Altă dată, am găsit
o casă părăsită, la marginea
unui câmp de orez în care eu
mă avântasem şi mă
întorsesem ud până aproape
de genunchi. Am stat pe zidul
ruinat al casei, pe pietrele
acelea ameninţata de
vegetaţie, uscându-mă. Nu
răsăriseră încă stelele, şi
seara era caldă, cu adieri de
eucalips.”
“D-l Sen, când a
auzit de convertire, s-a
supărat şi mi-a spus că nu
trebuie să mă entuziasmez
atât de repede pentru o
religie în care nu mă atrage,
deocamdată, decât ineditul şi
ceremonialul; că religia mea
e mult mai bună decât a lui,
şi, dacă el nu şi-o poate lăsa
pe a sa, pentru că şi-ar pierde
locul în societate, eu nu am
nici un motiv să încerc
această experienţă.”
Tabel cu TEXT-INTERTEXT
“Maitreyi”
M. Eliade
“Mara”
I. Slavici
“Omul de aur”
Jokai Mor
“Othello”
W. Shakespeare
“Shogun”
James Clavell
“Riga Crypto şi
lapona Enigel” I.
Barbu “Dar lor să
nu le spui nimic. N-
au să primească
niciodată să fiu
soţia ta. Ei te iubesc
pentru că vor să fii
al lor, să fii copilul
lor.
Mă
surprindea şi mă
bucura cele ce
ascultam, dar
Maitreyi se
cutremura.
Ei mi-au
spus mie: Maitreyi,
o să ai de acum un
frate, pe Allan.
Cată să-l iubeşti, va
fi fratele tău, şi
baba îl va înfia, şi
la ieşirea la pensie
ne vom duce cu toţii
în ţara lui; (…)
acolo nu e cald şi
nu e revoluţie, şi
albii nu sunt răi ca
englezii de aici şi
ne vor socoti fraţii
lor…”
“Asta nu
se poate!
Dumnezeu ştie,
urmă ea mişcată,
cât m-am gândit
eu la voi, cât am
ostenit pentru voi,
cu câtă inimă
v-am
purtat de grijă, şi
nu se poate să mă
pedepsească atât
de aspru. Dacă te-
aş vedea moartă,
ar fi pierdută toată
bucuria vieţii
mele, dar aş zice
c-au mai păţit-o şi
alte mame ca
mine şi m-aş
mângâia în cele
din urmă. Neam
de neamul meu nu
şi-a spurcat însă
sângele! strigă ea
cu ochii plini de
lăcrimi.”
“Merita însă
osteneala să te ocupi şi
de Timea! deocamdată
era o copilă, dar copila
aceasta va deveni,
fără-ndoială, o femeie
foarte frumoasă. Ş-
apoi era orfană,
turcoaică-nici nu
fusese încă botezată-şi
era puţin cam sucită;”
“- M-a zărit
însă un copil răutăcios
şi m-a alungat din
biserică strigând:
Pleacă de aici,
turcoaico! Şi-am
fugit.”
“Dar iată că
se iviră alte piedici-
piedici religioase:
Timea nu fusese încă
botezată. Fireşte,
Timar dorea ca Timea-
trecând de la religia
mahomedană la religia
creştină-să devină
protestantă ca şi el
pentru a putea merge
la aceiaşi biseri”
“Iago:
Fiica ta o să fie
armăsărită de un
armăsar sălbatic;
nepoţii tăi o să-ţi
necheze şi vei avea
veri sirepi, şi bidivii
de soi drept veri-
primari”
“Iago:
Ochii ei trebuie să
aibă la ce se uita. şi
ce plăcere pot să
afle când văd pe
dracul? sângele o
dată astâmpărat
după joaca
dragostei, pentru a-l
înflăcăra iarăşi, şi
pentru a trezi din
saţiu o nouă poftă, e
nevoie de farmecul
înfăţişării, de o
potrivire de vârstă,
de purtări alese şi
de frumuseţe, adică
tot ce maurul duce
lipsă.”
“ - Dac-
aş fi singură cu tine,
te-aş săruta până ce
ţipetele tale,
implorând milă, ar
umple universul.
- Îţi
mulţumesc, doamnă,
dar tu eşti acolo şi
eu sunt aici şi între
noi e o lume.”
“- Iubire e
un cuvânt creştin,
Anjin-san. Iubirea e
un gând creştin, un
ideal creştin. Noi n-
avem nici un cuvânt
pentru iubire cu
sensul pe care
înţeleg că-l are la
voi. Datorie,
credinţă, onoare,
respect, dorinţă,
acestea sunt
cuvintele şi
gândurile pe care le
avem noi şi de care
avem nevoie. ”
“ Să mă coc, Enigel,
Mult aş vrea, dar, vezi,
de soare
Visuri sute, de măcel,
Mă despart. E roşu,
mare,
Pete are fel de fel;
Lasă-l, uită-l Enigel,
În somn fraged şi
răcoare.
Rigă Crypto, rigă Crypto,
Ca o lamă de blestem
Vorba-n inimă-ai înfipt-
o!
Eu de umbră mult mă
tem,
Că dacă-n iarnă sunt
făcută,
Şi ursul alb mi-e vărul
drept,
Din umbra deasă,
desfăcută,
Mă-nchin la soarele-
nţelept.”
• Enunţ: Despre romanul “Maitreyi”, G. Călinescu spune: “M. Eliade a îmbogăţit literatura română cu o viziune nouă, scriind întâiul roman exotic în adevăratul sens al cuvântului.”
Pornind de la această aserţiune critică, demonstrează într-un eseu de două pagini maximum, că acest roman este sau nu este “roman exotic.” În evaluarea eseului tău, vor fi luate în considerare următoarele repere: - definirea clară şi concisă a conceptului de exotic cu care operezi; - găsirea a cel puţin patru argumente pro sau contra; - coerenţa îmbinării argumentelor tale; - relevanţa exemplelor (de text sau de structură) cu care îţi susţii argumentaţia. Barem de corectare şi notare: • Definirea conceptului de “exotic” (posibile referiri la universul exotic al Indiei prezent în roman;
nuanţarea afirmaţiilor către studiul de caz al civilizaţiei arhaice orientale faţă de civilizaţia europeană); 1p.
• Găsirea a cel puţin patru argumente de tipul diferenţelor specifice între zestrea culturală orientală şi cea occidentală, modalitatea diferită de a percepe lumea, de a iubi, de a înţelege opoziţia între sacru-profan; 1p/argument
4p • Găsirea unui exemplu ilustrativ pentru fiecare argument (de exemplu: comportamentul diferit al
celor două personaje care alcătuiesc cuplul protagonist, tehnica specială a jurnalului comentat, folosită pentru a releva sensurile gesturilor neînţelese iniţial de cître Allan, păstrarea numelui Maitreyi pentru nuanţa de autenticitate conferită exoticului oriental) 1p/pentru fiecare exemplu care susţine argumentarea
4p. • Coerenţa, logica demonstraţiei, a discursului argumentativ 1p.
“Maitreyi” a fost publicat în 1933, şi face parte din scrierile literare ale lui Mircea Eliade care
au ca punct de plecare “experienţa.” Romanul interferează ficţionalul cu trăirea nemijlocită, intensă a
realităţii, mai ales sub nivel spiritual şi exotic.
DEX precizează noţiunea de exotic astfel: “care se află într-o regiune foarte îndepărtată şi care
impresionează prin aspectele neobişnuite, ciudate.”
Acţiunea romanului se desfăşoară în peisajul exotic al Indiei, în 1929, o lume îndepărtată nouă,
atât geografic, cât şi prin credinţă, obiceiuri, limbă, cultură. De asemenea, pe întreg parcursul
romanului, autorul reuşeşte să descrie gradat diferenţele dintre cultura arhaică a civilizaţiei orientale în
opoziţie cu cea occidentală.
Toate acestea configurează categoria operaţională a romanului exotic.
Există mai multe situaţii în roman care susţin afirmaţia lui G. Călinescu, şi anume aceea că
“Maitreyi” e “întâiul roman exotic” din literatura noastră.
Primul argument este însuşi titlul romanului: Maitreyi! Încă de la început, înainte de a face
cunoştinţă cu conţinutul romanului, scriitorul ne avertizează că urmează să păşim într-o altă lume, într-
o altă cultură. Maitreyi este ,de fapt, numele unei preotese din “Upanişade.” “Maitrî” înseamnă în
sanscrită, limba scrierilor vechi indiene, “prietenie”,”iubire” şi este unul dintre principiile esenţiale ale
vieţii. Iată că pentru cititorul avizat, tema cărţii se relevă încă de la început, din titlu: tema iubirii!
Desigur că întreg romanul conţine o serie de nume indiene (Chabu, Narendra Sen), care nu fac
altceva decât să ofere caracterul de autenticitate al romanului. Un alt nume, prezent în roman, e cel al
lui Rabindranath Tagore, un poet indian, laureat al Premiului Nobel pentru literatură în 1913.
Al doilea argument e cel al cadrului în care se desfăşoară acţiunea romanului. Decorul este cel
al Indiei, loc de meditaţie şi de control asupra conştiinţei. Scriitorul oferă cititorului imaginea unui
spaţiu exotic insuficient cunoscut în literatura de până atunci, o lume fabuloasă, plină de mituri şi
ritualuri nealterate de istorie.
Autorul creează impresia de “experienţă trăită” pentru că reuşeşte să convingă cititorul de
faptul că e familiarizat cu universul exotic al Indiei. Biografia sa proprie vine şi susţine aceasta.
Obţinând o bursă pentru India, Eliade trăieşte acolo între 1928-1932. Pe lângă cercetările sale de
bibliotecă-învaţă sanscrita, se apucă să înveţe tibetana, explorează scrierile culturii asiatice şi
bibliografia ştiinţifică din domeniul orientalisticii-, caută să înţeleagă spiritualitatea orientală şi pe
