FONETICA SI DALECTOLOGU LIMBII ROMANE1. Definifia foneticii qi a fonologiei. Ramificaliile foneticii. Locul foneticii in sistemuldisciplinelor lingvistice. Legdtura foneticii cu alte discipline lingvistice gi nelingvistice.2. Aspectul articulatoric gi perceptiv al sunetelor. Cercetarea sunetului vorbit sub aspectfiziologic. Aparatul de vorbire (aparatul respirator, laringele cu coardele vocale, cavitdlilesupraglotice). Organele de audilie.3. Aspectul acustic al sunetelor. Nofiunea de sunet. Tipurile sunetelor (tonurile muzicale,undele armonic e, zgomotele). Parametrii acustici ai sqretului (indlfimea, intensitatea, durata,timbrul).4. Aspectul fonologic al sunetelor. Corelalia dintre sunet gi fonem. Corespondenfa dintre sunetgi liter[, fonem gi literd.5. Sistemul fonetic al timbii romfine.Clasific area articulatoricd a vocalelor. Clasificareaarticulatoricd a consoanelor. Unitafl fonetice complexe. Diftongii gi triftongii. Vocalele in hiat.6. Silaba. Structura silabicd a limbii romdne. Teoria silabei (teoria vocalici sau funcfionald,teoria efortului expirator, teoria aperturii, teoria tensiunii musculare, teoria sonorit6lii). Principiigenerale de repartizarc a cuvintelor pe silabe.7. Obiectul dialectologiei. Varietdlile teritoriale ale limbii. Raportul dialectologiei cudisciplinele lingvistice gi cu alte gtiinle adiacente.8. Structura dialectali a limbii romf,ne. Formarea dialectelor romdnegti.9. Dialectul dacoromfln. Repartilia dialectald a dacorom6nei. Criterii deareale.10. Predarea normelor limbii literare in condifiile graiurilor romffnegti.

delimitare: genetice,

Responsabil: S.Spinu

LEXICOLOGA $I LEXICOGRAFA LIMBII ROMANE1. Tipuri de lexicolLgie, raportul ei cu alte discipline, metode de cercetare.2. Lexicul ca sistem (cflmpuri lexico-semantic, paradigme, ansambluri gi subansamblurilexicale). Structura lexicului, relafii de sistem in lexic (sintagmatice, paradigmatice, incluzive,ierarhice, de dependenfd, de interdependenfd, de constelafie).3. Cuvffntul ca unitate biplanl gi ca unitate de bnzil a sistemului lexical, corelafia cuvflnt-nofiune - obiect. Cuvinte motivate-nemotivate, nofionale, substituente, imitative gi ralafionale.4. Sensul cuvfintului (definirea logico-filosoficd gi structuralistd, semanticd a sensului lexical).Tipurile de sensuri lexicale.5. Relafiile dintre unitlfile lexicale in planul expresiei: a)omolexia sau omonimia, b)paralexiasau paronimia gi c)eterolexia.6. Relafiite dintre uniti{ile lexicale in planul confinutului: a) omosemia sau sinonimia, b)parasemia sau paronimia gi c) eterosemia. Relaliile dintre unitaflle lexicale in planul expresiei 9iin planul conlinutului: parasemolexia.7. Monosemia pi polisemia. Tipologia polisemie8. Caracteristica funcfional stilistic[ a lexicului. Lexic fundamental, lexic expresiv, lexic

savant.g. Stratificarea temporali (arhaisme neologisme), spafiald (unitali literare unitaliregionale), sociald (unitdfi literare - unitdli din artizanat, profesionalisme, unitdli argotice, dejargon, vulgarisme) gi stilisticd a lexicului.10. S^emasiologia gi onomasiologia.11. Imbogifirea vocabularului: mijloace interne (derivarea, compunerea, conversiunea;mutafiile semantice) li externe (imprumutul lexical gi calcul lingvistic)12. Frazeologia. Particularitdli semantice, gramaticale gi stilistice ale unitdlilor frazeologice;clasificarea ftazeologismelor, loculiunile gi expresiile frazeologice, tipurile expresiilorfrazeologice

1.3. Lexicologia diacronici: structura etimologici a vocabularului. Cuvinte autohtonr (geto-

dacice), cuvinte mogtenite din latin6, imprumuturi (slave, grecegti, maghiare, turcice, german6,

imprumuturi moderne etc.). Reromanizarca lexicului romdnesc14. Lexicografia romffni: tipologia dicfionarelor, diclionare de limbd dictionare

terminologice, didactice, ideografice, enciclopedice, explicative, etimologice, de neologisme, de

arhaisme, de regionalisme, de sinonime, de omonime, de antonime, de paronime, ortografice,onomastice, de rime, de epitete, de abrevieri, frazeologice, bilingve, poliglote etc.

Responsabil: V.Bahnaru

GRAMATICA LIMBII ROMANE (morfologia)1. Clasa substantivelor qi a articolelor. Categorii nominale: genul, numdrul qi cazul. Opozifiaternarl masculin - feminin - neutru. Mijloacele de redare a categoriei de gen. Controverseprivind genul neutru. Substantive epicene gi cu gen comun. Substantive singularia tantum 9ipluralia tantum. Mijloacele de exprimare a opoziliei binare de numdr. Clasifiearea cazurilor la

substantive. Controverse axate pe categoria cazului. Corelalia sintetism - analitism in sfera

substantivului. Funcliile sintactice ale substantivului. Clasificarea articolelor. Utilizareaarticolului substantival, posesiv gi adj ectival.2. Clasa adjectivelor gi a adverbelor. Clasificarea adjectivelor. Genul, numdrul qi cazul la

adjective. Categoria comparafiei. Semnificaliile gradelor de comparafie ale adjectivului.Mijloacele stilistic marcate de redare a superlativului. Funcfiile sintactice ale adjectivului.Clasificarea gi ortografia adverbelor.Categoria comparafiei la adverbe in raport cu adjectivele.3. Clasa pronumelor. Clasificarea pronumelor. Pronume personale, de reverenfd, reflexive, de

accentuare, posesive, demonstrative, relative, interogative nehotdrdte gi negative (forme,

semnificafii, funclii sintactice). Categoriile gramaticale de gen, numdr, caz, persoand la diverse

variet6li de pronume. Declinarea substantivelor, adjectivelor qi pronumelor. Ortografiapronumelor peisorruft, reflexive, de accentuare $.a.4. Clasa verbelor. Clasificarea verbelor. Clase flexionare gi semantico-sintactice ale verbului.

Verbe predicative vs verbe nepredicative. Verbe personale vs verbe impersonale. Verbe

trary;itive, intranzitive gi cu dubld, tranzitivitate. Diateza verbului (activ6, pasivd, reflexivd).

Tranzitivitatea vs inftanzitivitatea verbelor in raport cu diateza. Modurile personale gi

impersonale. Formele temporale sintetice gi analitice ale indicativului. Modul conjunctiv(prezent qi perfect). Utilizarea conjunctivului independent gi dependent. Modurile imperativ,

condilional pi prezumtiv (structurd, semnificafii). Sinonimia modurilor personale (conjunctiv,

imperativ, condifional-optativ, prezumtiv). Modurile impersonale (infinitivul, ,FSrynziul,participiul gi supinul). Responsabil: E.Oglinda LW"P{

GRAMATICA LIMBII ROI,IANE $intaxa)1. Prop ozi[ia qi imbinarea de cuvinte - unitifi de bazil ale sintaxei. Defini1ii, trisdturi

fundamentale ale prop oziliei gi imbinirii de cuvinte. Tipologia imbindrilor de cuvinte. Tipurile

de raporturi sintactice intre cuvinte in propozi{ie : acordul, recfiunea, aderarea, tipologia

acestora. Coordonareavs subordonarea. Mijloacele de redare a raporturilor sintactice: desinenfe,

cuvinte auxiliare, topica, intonalia g.a. Juxtapunerea gi joncfiunea. Clasificarea propoziliilor dupa

conlinut gi structura. Propozi{ii enunfiative, interogative, imperative, optative, dubitative.

Propozitiile monomembre vs bimembre. Tipologia acestora.2. Clasificarea pir{ilor de prop ozi[ie (principate qi secundare. Clasificarea propoziliilor ,,curest" gi,,fdr[ rest". Plrlile de propozilie,,situative", ,,blocurile sintactice". Subiectul (tipologia,

mijloacele de redare). Predicatul. ,,Arborele predicativ" in diferite interpretdri. Mijloacele de

exprimare a predicatului verbal (simplu, angrenat gi compus).Rolul semiauxiliarelor in

componenta predicatului verbal compus. Predicatul nominal, semicopulativele gi tipologia

acestora. Mijtoacele de exteriorizare a numelui predicativ. Predicatul verbal-nominal. Acordul

predicatului cu subiectul. Atributul adjectival, participial, substantival, pronominal, verbal 9iadverbial. Delimitarea atributului de alte pA4i de propozilie (circumstanliaIe, complemente

indirecte $.a.). Tipologi a apoziliei. Tipologia complementelor necircumstanliale (direct, indirect,

de agent, sociativ $.a.) gi a celor circumstanfiale (de loc, de timp, de mod, cauzal $.a.).3. Fraza ca unitate sintactic. Conceptul frazd, (trdsdturile frazei ca unitate sintacticdsuperioard).Parataxa gi hipotaxa. Inerenla, coordonarea, subordonarea, particularit[tile acestor

tipuri de legdturd sintacticd in cadrul frazei. Conceptele de propozilie principald, regentd qi

subordonatd. Coordonarea. Joncfiunea gi juxtapunerea in cadrul coordondrii qi al subordondrii.Tipologia propoziliilor prin coordonare: propozilii copulative, adversative, disjunctive,conclusive, explicative. Principii de clasificare a propoziliilor subordonate. Rolul metodeitransformalionale in procesul de clasificare a diverselor subordonate. Specificul propoziliilor

subiectivale gi predicative. Subordonarea prin joncfiune. Rolul jonctivelor in cadrul ftazei.Juxtapunerea in cadrul frazei prin subordonare. Tipologia propoziliilor subordonatenecircumstanliale vs circumstanliale. Subordonatele atributivd, completivd directd qi indirectd,

circumstanfiale de loc, de timp, de mod. Alte tipuri de subordonate. Subordonarea prinjuxtapunere. Sinonimia sintacticd in cadrul frazei. Tipologi a frazelor prin subordonare (omogene,

neomogene, consecutiv subordonate). Fraza cu propozilii cosubordonate omogene,cosubordonate neomo gene, consecutiv subordon ate. F ruza mixt6.4. Privire de ansamblu asupra punctuafiei limbii romfine. Principiile de punctualie ale limbiiromdne. Reguli privind intrebuin[arca semnelor de punctualie (virgula, punctul, doud puncte,punct gi virguld l.a.). Metoda transformalionald in sintaxa limbii romdne. l)/ ^

Responsabil : E. O-slind d,ryZ

LINGWSTICA GENERAT,T $T COMPARATA1. Lingvistica ca gtiin{i. Asepctele lingvisticii.2. Funcfiile limbii.3. Dihotomiile limbi-vorbire, sincronie-diacronie, paradigmatic-sintagmatic.4. Limba - sistem d'e semne. Semnul lingval.5. Clasificarea genealog