Nr.46 (decembrie 2014)

» Vera Nastasiu: „Dicţia este cartea noastră de vizită”» Nicu Ţărnă: „Arta nu primește mită”

» Marie Moser, zidind „catedrale”» Aleargă caii, aleargă ca mașina

EcourileTatianeiŢîbuleac

cuprins

3cuprins

Vezi mai multe poze și lasă-ne comentarii pe pagina de facebook.

Caută: revista„15 minute”

redacţiawww.15minute.mdstr. 31 august 1989 35, et. 3

Director, redactor-șef »

Nicoleta Colomeeţnicoleta@15minute.md

tel.: (+373) 69 43 51 33

Director marketing »

Sergiu Ţurcanusergiu@15minute.md

tel.: (+373) 60 09 71 11

Editor »

Sanda CâmpeanuRedactori »

Ecaterina Suman, Gonzo, Zina ZenFotografi »

Alexandr Stratan, Victor Buzu,Constantin DimitrencoMachetator »

Mihai StăvilăTiraj »

4000 exemplareTipar » Bons Offices

Toate drepturile asupra materialelor aparţin SRL „15 minute”. Acestea nu pot

fi reproduse parţial sau în întregime, fără aprobarea prealabilă în scris.

minutul respiro 4Feeria Crăciunului europeanminutul tău liber 6Ghidul localurilor din orașminut în culise 8Marie Moserminutul din birou 16Vera Nastasiuminutul picant 22Aleargă caii, aleargă ca mașinaminut în obiectiv 24Tatiana Ţîbuleacminutul de teatru 34Nicu Ţărnăun minut cu Zina 42Generaţia P.O.*.U.I.minutul de horoscop 43

150 de standuri aflate în faţa primăriei orașului așteaptă turiștii din toată lumea cu gustul specific al Crăciunului austriac. De la cartofii copţi cu smântână și brânză, până la sutele de bomboane cu marţipan, vizitatorii au de unde alege. Un decor de poveste veţi găsi și la Pala-tul Schönbrunn, unde spiritul Crăciunului pune stăpânire peste imensul parc. Aici puteţi cum-păra cadouri originale, decoraţiuni, obiecte artizanale, suvenire sau dulciuri, acompaniaţi de sunetul colindelor cântate live pe o scenă amplasată în faţa unui brad împodobit. Pentru cei mici, există ateliere speciale unde pot face cu mânuţele lor globuri și cadouri pentru cei dragi.

Unul dintre cele mai impresionante orașe în timpul sărbătorilor de iarnă este orașul Köln, din Germania. La Köln, în preajma Crăciunu-lui, se organizează cel puţin 7 târguri. Aici veţi găsi concerte de colinde și muzică clasică, scenete ale Nașterii Mântuitorului, precum și un patinoar temporar uriaș. În jurul celui mai mare brad de Crăciun din regiunea Rinului, veţi descoperi 160 de pavilioane de lemn, în care găsiţi de la lucrări de artizanat și ceasuri, până la delicatese dulci, vin fiert pe care să îl savuraţi din căni ceramice decorate festiv.

Târgul de Crăciun din Stuttgart nu are aerul comercial al marilor magazine. Pe tarabele co-lorate nu vei găsi produse scoase pe bandă ru-lantă de marile fabrici, ci unele lucrate manual de meșteri locali: figurine și jucării din lemn, marionete, lumânări sau opincuţe din piele.

În ţara lui Hans Christian Andresen, Crăciu-nul nu poate fi altfel decât „de poveste”. La Copenhaga veţi simţi mai bine ca oriunde at-mosfera sărbătorilor pe strazile împodobite cu ghirlande de brad și cu scuaruri transformate în patinoare. Punctul de atracţie este Parcul Tivoli, unde, an de an, se aprind, în preajma Crăciunului, mii de beculeţe colorate. De la standurile comercianţilor puteţi cumpăra pro-duse de artizanat, suveniruri și delicatese da-neze.

Strasbourg, cunoscut drept „Capitala Cră-ciunului”, este casa târgului sărbătorilor de iarnă, fiind cel mai vechi din Franţa. Christkin-delsmarik cuprinde 12 pieţe într-una singură. Vizitatorii pot gusta covrigii tradiţionali sau turta dulce după reţetă franţuzească, pain

Se apropie Crăciunul - cea mai așteptată sărbătoare a anului. Nu este doar sărbătoarea copiilor care încă mai cred și încă mai așteaptă daruri de la Moș Crăciun. Este sărbătoarea noastră, a tuturor. Este ziua în care ne oprim din alergat, ne facem timp pentru întâlniri, zâmbim și ne facem cadouri. Este sărbătoa-rea care ne adună acasă și ne face pe toţi să credem în minuni, indiferent de vârstă, tradiţii și preocupări.

Magia sărbătorilor de iarnă poate fi, însă, simţită la fel de bine și departe de casă. Ma-rile orașe europene se întrec, în această peri-oadă, în oferte atractive și ne ademenesc cu târgurile organizate de Crăciun, cu luminiţele din oraș, programul artistic și decorurile de poveste. Orice alegere aţi face, nu veţi rămâne dezamăgiţi, dar eu vă recomand să încercaţi orașele mai mici, cu tradiţii vechi, autentice, în care veţi simţi cu adevărat spiritul Crăciunului și veţi fi ferit de tot ce este comercial, aglo-merat și prea „turistic”. În plus, distanţele sunt mici și veţi putea savura sărbătorile și plimbă-rile, deopotrivă.

Târgurile de Crăciun sunt originare din Ger-mania și Austria. Primele târguri de Crăciun au avut loc în Viena, în anul 1294. Cu timpul, spiritul festiv s-a extins în întreaga lume, și în fiecare an, în luna decembrie, pieţele marilor și micilor orașe s-au transformat în târguri tra-diţionale.

Se zice că la Viena sunt cele mai romanti-ce, mai delicate și mai sofisticate luminiţe de Crăciun din Europa. Pe străzile principale ale orașului, decoraţiunile seamănă cu candela-brele palatelor împărătești. Întregul oraș are un aer de basm din copilărie, iar luminile, mu-zica și vinul fiert domină atmosfera. Tot orașul se transformă într-o mare sărbătoare. Peste

Feeria Crăciunului european

minutul respiro

d’épices, vinurile fierte, extrem de condimen-tate, de la standurile alsaciene de mâncare din Place des Meuniers sau produse locale din Place de la Gare. Piesa de rezistenţă se află în Place Kléber: un brad imens de Crăciun. În spi-ritul sărbătorilor, mulţi vizitatori lasă cadouri sub brad pentru nevoiași.

Tallinn este o adevărată „Ţară a minunilor” pe timp de iarnă. Amplasată în centrul vechi al orașului, piaţa este înfrumuseţată cu sculpturi din gheaţă, un brad mare de Crăciun și deco-raţiuni. Budinca, varza murată și turta dulce sunt doar câteva dintre preparatele autohtone ce merită a fi încercate.

În Praga, cehii iau această perioadă a anu-lui în serios, precum orașul găzduiește, în de-cembrie, numeroase evenimente culturale, concerte de colinde, interpretări folk sau piese de teatru. Se organizează mai multe pieţe de Crăciun în capitala cehă, însă cea mai mare este amplasată în Centrul Vechi, clădirile în stil baroc și piaţeta cu piatră cubică reprezentând decorul perfect pentru aceasta. Căbănuţele rustice oferă vizitatorilor produse hand made, de la bijuterii și lumânări, până la îmbrăcămin-te și păpuși tradiţionale din lemn.

Unul dintre cele mai faimoase târguri de Crăciun din Europa este cel din Nürnberg, cu toate că nu este nici cel mai mare, nici cel mai vechi, însă decorul este unic, circa 200 de căsuţe fiind adunate în piaţeta de lângă Frauenkirche. Piaţa este organizată aici încă din 1628, și tot de atunci s-a păstrat tradiţia ca, o dată la doi ani, să fie ales un „copil al lui Christos” – un tânăr îmbrăcat în straie fes-tive, ce inaugurează târgul și merge prin oraș text » Zina Zen

pentru a împărţi bucuria sărbătorilor. În afara obiceiurilor neobișnuite, piaţa este renumi-tă pentru bunătăţile de pe standuri: vin fiert, cârnaţi tradiţionali picanţi, turtă dulce după o reţetă locală.

Unul dintre cele mai cautate târguri de Crăciun din Europa este la Bratislava. Magia Craciunului din piaţa centrală a Bratislavei este întregită de muzica specifică sărbatorilor de iarnă, iar colindele slovace încălzesc în fieca-re seară inimile vizitatorilor, fie ei străini sau autohtoni.

Guteburg este unul dintre cele mai încân-tătoare orașe nordice, mai ales în preajma sărbătorilor de iarnă. Aici este cea mai mare piaţă de Crăciun din Scandinavia. În această perioadă, cinci milioane de lumini incades-cente decorează clădirile orașului și cei 700 de brazi ai Pieţei de Crăciun din parcul de dis-tracţii Liseberg.

Puteţi alege orice loc din lume pentru a sărbători Crăciunul, important este să simţiţi magia și spiritul acestei sărbători. Să iubiţi, să iertaţi și să fiţi fericiţi și împliniţi, alături de cei dragi!

minut în culise

Primitoare, caldă, plină de entuziasm, forţe și idei, Marie Moser este una dintre cele mai vizibile personalităţi ale vreunui corp diplomatic de la noi. Deși aici e cunos-cută mai mult ca soţia Ambasadorului ame-rican, William H. Moser, ea nu se complace în acest rol, pe care și l-a asumat deplin de altfel. Chiar și la 60 de ani, cu o carieră care a început în mediul corporativ american și care a trecut încet în sectorul public, ea nu stă locului. Pe lângă faptul că lucrează pentru Departamentul de Stat, pe 5 direcţii diferite, această a reușit să se impună și în Moldova. Timp de 3 ani, cât a durat misiu-nea diplomatică a soţului său, care acum e pe final de mandat, s-a implicat activ în dezvoltarea industriei modei de la noi, dar nu numai. Problemele femeilor o pasionea-ză și sunt un subiect dureros pentru ea, iată de ce, oriunde ar merge încearcă să mode-leze discursul public, astfel încât idei pre-cum „feminismul” sau „egalitatea de drep-turi” să fie puse în prim-plan.

Viaţa noastră nu este o călătorie con-stantă. Lumea se uită la noi și, analizându-ne stilul de viaţă, presupune automat că ceea ce facem noi, de fapt, este doar o călătorie. Nu mergem în vacanţă pentru o săptămână sau o lună. O dată la doi, trei sau patru ani, mer-gem într-o altă ţară unde creăm un nou că-min familial și muncim, pentru că asta ne este meseria, suntem în misiuni diplomatice. Este adevărat, am avut marea bucurie să desco-perim multe culturi, ţări din emisfere diferite, oameni, dar, niciodată, nu a fost un job ușor. Am studiat managementul și administra-rea afacerilor în Texas și, când am ajuns să lucrez la Ministerul Afacerilor Externe, l-am cunoscut pe soţul meu. Ne-am căsătorit, ne-am stabilit la casa noastră și eram fericiţi, dar ambii cu ambiţii foarte mari. Eram căsătoriţi de câţiva ani deja când William s-a alăturat Serviciului Străin. Pe atunci deja aveam o familie și mă gândeam că sunt bine în pozi-ţia de casnică, dar cred că mă minţeam. De fapt, mă plictiseam stând acasă, pentru că nu aveam ce face odată ce copiii plecau la

Marie Moser,zidind „catedrale”

școală. La un moment dat, am realizat că nu fac decât să-mi urmez soţul în cariera sa și atunci am decis că vreau să fac mai mult.

Nu mi-am dorit niciodată să fiu soţia care-și definește viaţa prin prisma soţului său, fiind mai mult o umbră. Dintotdeauna mi-am dorit ca soţul meu să fie Ambasador, pentru că, în primul rând, el are acest talent și, în al doilea rând, am vrut să-și realizeze scopurile, dar asta nu înseamna că eu trebu-ia să-mi sacrific visele. În anul `84 au înce-put misiunile diplomatice, am mers în Africa, după care au urmat: Germania, Egipt, Ameri-ca de Sud, Kazakhstan, Ucraina și câţiva ani buni la Washington, iar, între timp, am reușit să creștem trei copii minunaţi. A fost dificil pentru ei uneori. Când sunt mici, totuși, copiii se adaptează foarte ușor schimbărilor, așa că stilul nostru de viaţă nu i-a afectat prea mult, oferindu-le în schimb o experienţă unică. Pe măsură ce ei creșteau, eu aveam posibilitatea să mă dedic muncii.

Moldova nu a fost o surpriză pentru noi, știam de ceva vreme că vom veni aici. Nu s-a întâmplat peste noapte, nu venise William într-o seară să-mi zică: „Dragă, mergem în

Moldova!”. Procesul de selecţie și nominali-zare la funcţie este destul de lung și începe cu circa un an înainte, timp în care parcur-gem o serie de procedee de investire legală. Noi, de fapt, am cerut să venim aici. Aveam de ales între mai multe ţări, una dintre care era și Kazakhstan, unde mai fusesem în misi-une, la sfârșitul anilor `90. Am ales Republica Moldova în mare parte pentru că se află în re-giunea fostei Uniuni Sovietice, unde am mai fost și pe care o cunoșteam. Ni se păruse in-teresant. Totodată, un bun prieten de-al nos-tru, Michael Kirby, care a fost și el Amabasa-dor aici, ne-a povestit despre experienţa sa, iar acest lucru ne-a impulsionat și mai mult.

Primele impresii nu au fost prea diferite de așteptările pe care le aveam, care erau, de altfel, foarte pozitive. Lucrasem anterior în Ucraina, așa că structura organizaţională a statutului, valorile ne erau relativ cunoscute și le înţelegeam. Ceea ce m-a uimit cel mai mult, însă, au fost diferenţele culturale din-tre Ucraina și Moldova, aici fiind pus un mare accent pe agricultură și vinificaţie. Cred că moldovenii sunt foarte stabili și calmi, este o mare generalizare, dar mi se pare că oamenii

de aici își doresc o viaţă lipsită de prea multă dramă, nu vor decât să-și trăiască viaţa fru-mos și liniștit, fără „furtuni”.

Vizibilitatea și prezenţa publică este o extensie a poziţiei noastre și, atunci când poţi face un bine și când poţi promova va-lori, idei, ai capacitatea să schimbi anumite lucruri, ar fi păcat să nu profiţi de ocazie și să nu o faci. Sunt foarte interesată de proble-mele femeilor și biroul pentru care am lucrat era axat anume pe acest domeniu, așa că am învăţat multe lucruri și am înţeles care sunt problemele aici, iată de ce am decis să mă implic anume pe acest sector. Chiar dacă nu puteam să mă implic în capacitate oficială, poziţia pe care o aveam și o am, datorită so-ţului meu, m-a ajutat mult, așa că am încercat să produc un impact prin acte de caritate și colaborări cu organizaţii non-guvernamen-tale, acţiuni pe care le-am coordonat cu alte misiuni diplomatice din ţară.

Cele mai importante lucruri pe care aș vrea să le înveţe tinerele femei? În primul rând, ar trebui să le învăţăm să fie încreză-toare în propria persoană. Pe lângă asta tre-buie să aibă grijă de sănătatea și siguranţa lor, dar și să nu să se scuze niciodată pentru propriile ambiţii. Este normal să le aibă. Mai mult decât atât, este important să munceas-că pentru a-și realiza visele. Așteptând pasiv să li se întâmple ceva și să vadă unde le duce viaţa, s-ar putea ca, în final, să nu fie deloc mulţumite de rezultat. Aceste sfaturi sunt va-labile pentru fetele din întreaga lume, indife-rent de ţară sau continent. Cel mai important pentru mine a fost și este schimbarea felului în care sunt privite și percepute problemele femeilor, indiferent dacă acest lucru se face prin prisma implicării acestora în politică, so-cietate civilă, afaceri sau în contextul cultural. Domeniile pe care am încercat să-mi con-centrez eforturile au fost: violenţa împotriva femeilor și rolul acestora în afaceri. Motivul pentru care am ales anume aceste direcţii este că Moldova a avut și încă mai are, într-o oarecare măsură, probleme cu traficul de fiinţe umane, pentru că 70% dintre femeile care sunt expuse violenţei, sunt și victime ale traficului de fiinţe. Și îmi place să cred că pe parcursul celor trei ani, cât am stat aici, am ajutat în dezvoltarea mecanismelor și pârghi-ilor prin intermediul cărora agenţiile de stat și cele independente să găsească o metodă de a conlucra pentru efortul rezolvării aces-tor probleme.

10

Femeile ar trebui să se axeze în primul rând pe propria independenţă și să nu-și de-finească viaţa și viitorul prin prisma altcuiva. Fiecare dintre noi trebuie să-și contruiască un plan de viaţă, care nu neapărat va fi ur-mat sută la sută, dar e mai bine să ai o viziune care să evolueze și să se modifice în funcţie de circumstanţe într-o manieră controlată, decât să fii pasageră în propria viaţă, fiind dependentă de altcineva. Trebuie să fim ca-pabile să mizăm pe propria persoană în orice moment. Nu cred că este bine să trăim sau să educăm tinerele fete în ideea că se vor căsă-tori și soţul va avea grijă de ele, pentru că tot mai des acest scenariu eșuează.

Drepturile femeilor sunt drepturile omu-lui și reprezintă mai mult decât un discurs politic. Acestea trebuie privite nu numai din perspectiva globală, ci și din interiorul comu-nităţii, începând cu căminul familial, cartie-rul în care trăiești, după care urcăm la nivel de oraș și ţară, și nu reprezintă doar cuvinte scrise pe foaie. Una dintre cele mai mari pro-bleme este, probabil, faptul că aceste drep-turi sunt aplicate inconsistent, nu doar pe domenii de activitate sau pe grupuri, ci și pe sexe. Asta fiind spus, schimbarea în societate și în mentalitate începe de la noi, de la fie-care persoană-n parte. Schimbarea pornește de la atitudinea pe care ne-o asumăm vizavi

de un subiect sau altul, respectiv, începând să impui indirect aceste atitudini în familia și în comunitatea din care faci parte, contribui la schimbarea produsă în societate. Femei-le trebuie să spună clar și tare ce-și doresc, să-și verbalizeze necesităţile. Este important ca ele să lupte pentru propriile vise și să nu accepte să fie marginalizate într-un fel sau al-tul, pentru că nu au decât să câștige de pe urma preluării unei astfel de atitudini. Aceas-tă schimbare este ușor realizabilă, chiar cred acest lucru, și poate fi făcută prin pași mici, dar foarte bine punctaţi în educaţie și discur-sul public. Vrei să-ţi pornești o afacere? Fă-o! Nu aștepta altcineva s-o facă, iar tu să mergi să muncești pentru ei. Este efectul „bulgăre-lui de zăpadă”, odată ce-i dai drumul din vârf, el crește pe măsură ce coboară.

Feminismul este o atitudine pe care fi-ecare individ și-o dezvoltă și care vine din interior. Când o femeie se străduie să facă tot ce poate mai bine, să fie cea mai bună în domeniul său și este ghidată de ambiţia de a deveni mai mult decât un produs pasiv al so-cietăţii din care face parte, atunci nu va avea decât de câștigat. Cred că fiecare trebuie să definească feminismul prin prisma propriei personalităţi. Nu este vorba despre egalita-te dintre cineva, ci este vorba de a avea ca-pacitatea de a-ţi urma scopurile fără a avea

12

obstacole din exterior. Cel puţin așa definesc eu acest lucru.

De fiecare dată când plecăm de undeva și suntem relocaţi ne este greu să părăsim ţara respectivă, unde ne-am făcut prieteni și am pornit procese pe care nu am vrea să le vedem stagnând după plecarea noastră, dar am învăţat să privim lucrurile mai pozitiv. Dis-tanţa ajută, la fel și detașarea, dar și siguran-ţa că cei care vin în urma noastră or să con-tinue să dezvolte în direcţia potrivită ceea ce au moștenit.. Este important să știi și să înţe-legi că ești parte a unui proces complex ale cărui rezultate nu trebuie neapărat să le vezi cu proprii ochi. Partea emoţională contează, pentru că realizarea că ajungi să faci parte dintr-un proces, care nu neapărat este la în-ceput sau sfârșit de cale, ci undeva la mijloc, poate fi frustrantă, dar, în același timp, înţe-legem foarte clar că asta e meseria noastră. Uite așa trecem peste despărţiri. Este ca și cum ai zidi o catedrală, cărămidă cu cărămi-dă, și trebuie să te bucuri și să te mândrești cu fiecare piatră clădită, chiar dacă nu vei fi cel care va finaliza „construcţia”. Este un pro-ces de grup, pentru că unii „constructori” au fost până la tine și alţii vor veni după, după o perioadă începi să accepţi acest lucru.

Mesajul pe care aș vrea să-l las în urma mea, nu doar femeilor, ci tuturor în general,

este – aveţi o ţară foarte și foarte frumoasă, foarte bogată în resurse naturale, cu un po-tenţial imens și tot ce trebuie să faceţi este să-l protejaţi și să-l dezvoltaţi astfel încât să puteţi profita la maxim de el. Cred că ar trebui să învăţaţi să vă apreciaţi ţara la justa valoare, pentru că aveţi o poziţionare foarte bună din mai multe puncte de vedere, puteţi produce practic orice, iar moldovenii, ca și popor, sunt superbi, în special pentru că sunt orientaţi spre păstrarea valorilor familiale. Este o societate foarte puternică, în special din punct de vedere cultural, și ceea ce cred că trebuie să continuaţi să faceţi este să mi-zaţi pe aceste puncte cheie și să dezvoltaţi metode de a arăta lumii cine sunteţi. Proce-sul de autodefinire ca și identitate la nivel in-ternaţional este în mare parte la început, dar aveţi unde crește, aveţi cu ce să vă mândriţi și aveţi cu ce impresiona.

text » Nicoleta Colomeeţ foto » Alexandr Stratanmachiaj » Dika Cheptinecoafură » Olga Gavrilsalon » DIVA-Dstr. Petru Movilă 23/3tel.: (+373 22) 23 75 99

Paella savuroasă, tapas delicioase și sangria aromată – pentru a te înfrupta cu toate aceste delicii cu denumiri exo-tice nu mai trebuie să-ţi iei bilet până în Spania, o poţi face chiar în inima Capitalei.

Bucătăria spaniolă este alcatuită dintr-o mare varietate de feluri de mâncare, diversitate datorată diferenţelor de geo-grafie, cultură și climă dintre regiunile acestei ţări. Istoria bo-gată a Spaniei și influenţele culturale au dus la nașterea unei bucătării unice, cu mii de reţete și arome, iar acum o poţi des-coperi și tu în restaurantul „Rodrigo”.

Lansat în luna februarie a anului curent de spaniolul Alber-to, restaurantul a devenit în scurt timp o destinaţie de top, nu doar pentru comunitate spaniolă stabilită aici, dar și pentru toţi cei care sunt în căutarea unei experienţe culinare iberice veritabile. Restaurantul „Rodrigo”, unde orele de lucru afișate nu dictează cât trebuie să stai, este o oază perfectă pentru a evada din monotonia bucătăriei repetitive, ideală atât pentru întâlniri romantice, ieșiri cu prietenii, sau chiar și petreceri te-matice. Ambianţa caldă și atmosfera dezinvoltă a localului, despărţiţ în două zone, pentru fumători și nefumători, predis-pune spre o refugiere plăcută din cotidian.

În perioada sărbătorilor de iarnă „Rodrigo”, care poate găzdui până la câteva sute de persoane concomitent, devine locaţia ideală pentru petreceri inedite în stil spaniol.

str. M. Kogălniceanu, 1/1intersecţie cu str. Tighina

tel.: (+373) 022 909 900facebook.com/restaurantrodrigo

restaurantul gustuluiveritabil spaniol

Deși are o experienţă vastă în radio, ajun-gând la o perfomanţă de peste șapte ani la cel mai ascultat post din ţară, dar și o carieră în televiziune, realizând în prezent emisiuni po-litice, Vera Nastasiu s-a lăsat ademenită me-reu de litere. Calitate de trainer a obţinut-o moderând programe atipice de dezvoltare a liderilor şi optimizare a abilităţilor de comu-nicare, prezentare şi relaţionare cu publicul, mass-media. După mai mulţi ani de pregătire la București, alături de personalităţi renumite din TV, Vera Nastasiu deschide, acum un an, prima școală de dicţie din Moldova. Antre-noarea se implică și în campanii de caritate, dezvoltă capacitaţide comunicare ale lideri-lor, face training-uri pentru tinerii cu dizabi-lităţi din toată Moldova, printr-un parteneriat „Dicţie cu Suflet” și UNICEF.

Vera, a trecut un an de Dicţie, în ce poţi să măsori acest proiect?Dacă ar exista o unitate de măsură precisă, atunci m-aș încumeta să măsor, dar așa, nici nu încerc. Asta deoarece au fost prea multe we-ekend-uri în care am muncit și ore nesfârșite în sala de curs, de multe ori fără pauze de masă. Dar am reușit să îl cresc frumos, cu grijă și cu vizite regulate la „medic”, ca să funcţioneze la turaţii maxime. Cred că ajungem departe dacă pun cap la cap toate exerciţiile rostite de zeci de ori, cred că va cântări mult dacă e să adun toţi oamenii frumoși care ne-au trecut pragul și

care au ieșit de la noi cu rezultate mari, mulţu-miţi și mai siguri în propria persoană. Am trăit emoţii diferite, am întâlnit oameni minunaţi, mi-am făcut niște prieteni deosebiţi, pe viaţă. Și iubesc zilele astea nebune.

Care este lucrul cu care crezi că te poţi mândri cel mai mult? Fără ezitare îţi spun, satisfacţia de pe chipul cursanţilor atunci când primesc diploma, a copilașilor instruiţi la dicţie, care rostesc cu atâta pietate, de le saltă inima din loc părin-ţilor în cadrul orelor de evaluare. Fericirea lor este succes pentru mine. Da, pot spune că am fost nespus de fericită să întâlnesc feţe curioa-se și dornice de perfecţiune în rostire nu doar la Chișinău, dar și în toată Moldova, unde am ajuns graţie proiectului caritabil, desfășurat alături de UNICEF, la Școala Internat pen-tru fete de la Hâncești, datorită lui Suzanne O'Connell unde am instruit tinere care urmează să revină în comunitate, la Cluj, unde am cu-noscut și am instruit studenţi unguri, maghiari, români și oriunde aș povesti despre dicţie.md.

Fericirea, spuneai chiar tu, înseamnă pen-tru tine Gloria?Gloria, spui corect, și nu glorie în sensul ma-relui succes, dar împlinirea mea de mamă. Ea este un capitol aparte în viaţa mea, cel mai fru-mos, cel mai deosebit și care mă face să fiu cea mai mândră și fericită mamă din lume. În acest rol nu am fost privată de niciun detaliu, cât ar părea de deosebit sau chiar năstrușnic, din

Vera Nastasiu: „Dicţia este carteanoastră de vizită”

burtică și până acum, dar dragostea și munca investită în „creatura asta mică”, zvârlugă ade-vărată, mă face acum foarte fericită. Am uitat de toate greutăţile, iar momentele petrecute cu ea mă dezarmează complet: are un fler aparte, pe care habar n-am de unde l-a luat, este foarte bună la negocieri și toate trebuie să se termi-ne, măcar puţin, în favoarea dorinţelor ei, ca să nu mai zic de multele talente pe care zilnic le dezvăluie. Ea este protagonista mai multor lecţii de dicţie chiar de pe când avea doar 3 anișori. În curând face 5 ani. Știm literele, le-găm la citire cuvinte scurte, învăţăm caligra-fia, citim împreună multe povești și încerc să cresc un copil bun pentru această ţară, demn și mândru de limba română. Ce mai, este picătura mea de aur, sau ce materiale mai scumpe sunt pe lumea asta?!

O vezi cumva jurnalistă, pentru că mama de acolo a pornit?Are stofă, eu chiar simt asta, însă nu vreau nici câtuși de puţin să o influenţez. Jurnalismul este stihia mea, asta nu însemană că trebuie să fie și vocaţia ei. Eu mă strădui să îi dau valorile, direcţia corectă, ea însă trebuie să-și croiască soarta singură. Să fii un jurnalist bun, deplin, mai cu seamă un prezentator care să poate în-treţine o discuţie inteligentă cu orice intervie-vat este greu. Trebuie să mergi mereu într-un pas cu actualitatea, să te perfecţionezi conti-nuu, să nu știi de limite, decât cele de etică pro-fesională și să muncești – foarte mult! Dacă va fi de acord să le facă pe toate cu dăruire, eu nu mă voi împotrivi. Dar decizia îi va aparţine. Așa cum îi aparţine și decizia de a merge la grădi-niţă. Se poate trezi dimineaţa și poate spune: Azi îmi iau o zi liberă Și eu o respect. Vreau să-i arăt că trebuie să facă din plăcere lucrurile și să se simtă liberă.

Cum ai reușit tu să dai nota aceasta socială proiectului tău?Mi-am dorit din start să aduc și un plus, un bine societăţii, celor mai triști sau mai defavorizaţi decât noi, iar încercările mele s-au dovedit a fi o experienţă absolut extraordinară, care de multe ori mă depășește și pe mine. Îmi face mare plăcere interacţiunea cu eroii campaniei noastre, căreia i-am zis „Dicţie cu Suflet”, iar asocierea cu UNICEF în Campania de promo-vare a Incluziunii sociale a copiilor cu Dizabili-tăţi a însemnat prezenţa unor cursanţi cu abi-lităţi speciale la fiecare dintre grupurile dicţie.md. Avem la activ deja peste 50 de persoane instruite în campania „Dicţie cu Suflet” la cur-suri și alţi peste 900 de beneficiari direcţi ai serviciilor noastre – o implicare socială la care doar puteam să visez! În 2015, Campania „Dic-ţie cu Suflet” va ajunge în cadrul unui proiect

minutul din birou

de amploare, susţinut de parteneri exeterni în raioane, în localităţi, la training-uri de profil – acolo unde nu ajunge acest serviciu și acolo unde, de fiecare dată, necesitatea este foarte mare.

Nu cred că sunt prima care e curioasă, ară-ţi mereu atât de bine ca în poze și ca pe vi-deo-urile tale?Arăt adecvat, așa îmi place să spun. Asta e munca mea, deci eu vin zilnic la cursuri ca la lucru. Asta nu înseamnă că îmbrac salopetă sau blugi, pentru că nici nu-i am, însă comod și ca să-mi plac mie mă strădui mereu să fiu. Haina poate nu-l face pe om, dar cu siguranţă îl definește, îi conturează perfect valorile, per-sonalitatea, educaţia și eticheta. Prefer să fiu și la nivel vestimentar sobră, așa cum sunt în sala de curs, perseverentă și insistentă, lucru remarcat în vestimentaţie prin culori mai în-drăzneţe și printuri care mă definesc, cred eu.

Ce lecturi te definesc, dacă e să păstrăm nota?În ultima vreme, mai mult cele de specialitate, pentru că trebuie să fiu mereu cu un pas înain-tea cursanţilor mei. Citesc selectiv, pentru că timp nu am foarte mult, așa că mă strădui să nu-l irosesc cu lecturi care nu mi-ar aduce mare lucru. „Suflet Românesc” de Dan Puric este ultimul titlu de pe noptieră, mai am poveștile preferate ale fetiţei mele, pe care le pot reciti la nesfârșit, înainte de somnul ei, dar și biografiile marilor oratori ai lumii.

De la ei înveţi? Cine a mai stat la bazele formării tale?Indiscutabil, părinţii – lor le datorez multe, mai ales mamei mele, care a fost și este mereu ală-turi de toate pornirile mele și le încurajează. Apoi profesorii și, desigur, oamenii de valoare pe care Dumnezeu a dorit să-i întâlnesc la un anume moment din viaţa mea. Doamna Valen-tina Ursu de la Europa Liberă, pe care o iubesc

și de la care am și vreau să învăţ mereu, ori de câte ori lucrăm împreună. Caldă, profesionistă și un om de o modestie rară. Fiecare dintre ei și-a lăsat amprenta cumva în formarea perso-nalităţii mele, iar eu nu pot decât să le fiu pro-fund recunoscătoare.

Îţi faci planuri? Cum arată schiţele lui 2015?Vreau să cred că vom mai reuși să ajutăm și în continuare mulţi manageri, marketeri, avocaţi, juriști, jurnaliștisă exceleze în domeniul lor de activitate și discursul lor să poate vorbi de la sine. Dicţie.md trece tot mai mult pe online, dar asta nu înseamnă că vom scădea din numărul de ore sau exerciţii practice – munca va fi la ritmuri și mai alerte, și mai acerbe, și mai insis-tente. Pregătim ceva inedit pentru Republica Moldova și veţi afla foarte curând despre ce e vorba. Și în 2015 vom continua să fim aco-lo unde e nevoie de dicţie și discurs public și voi crește comunicatori veritabili. Ședinţele de lucru în sala de curs, pe skype, în săli de training-uri ale diverselor organizaţii, eveni-mente publice la care sunt invitată să susţin master-class-uri se vor regăsi și în continuare pe agenda mea. Voi continua să merg și în Ro-mânia pentru instruirile la care sunt deja soli-citată, dar voi reveni mereu la Chișinău. Iubesc Basarabia!

Bliţ:Vocală sau consoană? Îmi plac consoanele, cer mai mult efort.Roșu sau Violet? Violet.Noroc sau Muncă? Prefer munca, deși nu dau norocului cu piciorul.Cald sau Rece? Uneori e mult mai binevenit un duș rece.Fustă sau rochie? Fustă, am mai multă liber-tate.Coc sau bucle? Coc, e parte din cartea de vi-zită.Mare sau munte? Vacanţă să fie...Frezii sau crini? Frezii, sunt mai gingașe.Telefon sau online? Nu vă supăraţi, dar face to face!

www.dictie.mdstr. București, 83e-mail: office@dictie.mdtel: (+373) 789 82 431

foto » Serghei Bucico

locaţie» Caramel str. Bănulescu Bodoni 4tel.: (+373) 681 93 131

18

Marca unui restaurant de top au fost dintotdeauna bucate-le servite, iată de ce elemental cheie al succesului acestuia îl constinuie bucătarul – el este cheia. Un bucătar profesionist știe, planifică, execută și este investit în a le oferi oaspeţilor localului cea mai desăvârșită experienţă culinară. Pornind de la această idee, „Trattoria della nonna – Unde se mănâncă bine” a decis să-ţi satisfacă pofta de Italia, iar pentru asta a invitat un bucătar Italian, cu o vastă experienţă culinară, să re-inventeze bucatele și să le transforme în veritabile delicatese.

Diego Scozzin — bucătarul italian care gătește în stilul în-văţat acasă, de la mama sa, este cel care acum încântă papi-lele gustative ale tuturor celor care trec pragul restaurantelor ”Trattoria della nona – Unde se mănâncă bine”. A descoperit secretele bucătăriei de la vârsta de 17 ani și atunci a înţeles că gătitul este pentru el mai mult decât o pasiune, este menirea sa în viaţă. Lucrând într-o varietate de restaurante din întrea-ga Italie, acesta a adus aportul la construirea meniulor a ne-numărate restaurante italiene, iar acum a venit să re inventeze meniul restaurantului bunicii. O mare parte din experienţă, acesta a acumulat-o în zona de nord a Italiei, fiind influenţat în mare parte de cultura culinară a Lombardiei care este foar-te bugată și este contituită din reţete clasice, seculare, cu o mare varietate de condimente care conferă mâncărurilor aro-me deosebite, dar și în regiunea de sud, unde este dezvoltată industria restaurantelor de familie, iar accentual este pus pe mâncarea mai simplă.

Moldova nu îi este străină lui Diego, care a aflat despre ţara noastră de la prietenii săi – moldoveni stabiliţi în Italia. Este profund impresionat de ţara noastră și de bucătăria de aici. Venind aici a rămas plăcut surprins să afle că în ”Tratto-ria della nonna” lucrează bucătari formaţi și cu experienţă de muncă în Italia. În același timp își făcea griji că îi va lipsi comu-nicarea în limba nativă, dar colegii de aici nu-i permit dorului să-l năpădească pentru prea mult timp. Fiecare zi este o nouă descoperire pentru el, dorindu-și să introducă în meniul re-staurantelor reţelei ”Trattoria della nonna” și mai multe delicii din bucătăria italiană, fără a exclude însă specificul naţional. Experimentează cu diverse produse care nu sunt folosite în Italia,, pentru a crea reţete inedited. Totodată, Diego vrea să le ofere pasionaţilor de mâncare italienească aceeași calitate pe care o regăsești în restaurantele de top din ţara sa.

Maestrul gastronomiei, Diego Scozzin, vă așteaptă în re-staurantele ”Trattoria della nona – Unde se mănâncă bine!” cu o gamă largă de preparate tradiţionale italiene, pregătite cu suflet și după reţete dintre cele mai selecte. Ambianţa elagan-tă dar prietenoasă si,mai cu seama, calitatea preparatelor cu-linare fac din aceste restaurante locul ideal pentru a petrece clipe relaxante alături de cei dragi. Așadar, sunteţi așteptaţi să îi onoraţi cu prezenta dumneavoastră și, mai ales, pentru a vă convinge singuri de secretele culinare ale renumitului bucătar, care vă va surprinde în cel mai plăcut mod posibil.

Excelenţă culinarăitaliană în restauranteleTrattoria della nonna

Anul Calului se duce, aleargă precum caii în piesa lui Ricu Vodă. Îi urăm drum bun și trecem în revistă cele mai importante, stupide și haioase evenimente care au marcat acest an. Moldovenii cu siguranţă au alergat precum caii în 2014, exact ca în piesa lui Ricu Vodă, însă nu se știe dacă au alergat în direcţia corectă. Unii au alergat înapoi, alţii înainte, iar alţii au bătut pasul pe loc, nechezând la cei care alergau înainte și înapoi. Vine un nou an, Anul Oii, și sper din tot sufletul să nu behăim un an întreg și să fim mulși de aceiași ciobani care ne-au făcut să alergăm în 2014.

FĂURARFăurarul a fost marcat printr-o bătălie pe cinste. Dragobete s-a luat la bătaie cu Valentin și Valentina. Valentina a leșinat după primul pumn lansat de Dragobete, însă Valentin s-a ţinut dârz, până la capăt, înjurând într-o engleză pe care Dragobete refuza s-o înţeleagă. Susţi-nătorii ambelor tabere nu prea s-au intimidat și au ales aceleași cadouri pentru iubiţi/iubite – felicitări cu inimioare, buchete de flori și sticluţe de parfum. În toiul luptei, un referendum din Găgăuzia a trecut aproape neobservat, lumea ardea în vâltoarea pasiunii și nu avea timp pentru integritatea ţării. Și da, chișinăuienii erau siguri că vor avea o stradă pietonală.

GERARGerar, sau Ianuarie a trecut pentru moldoveni neobservat. Prea groasă și prea întunecată era sticla în care se scufundaseră moldovenii încă din Decembrie 2013. Ieșitul din „butâlcă” s-a petrecut lent, abia pe la începutul lui Făurar din gura sticlei au început a se ivi primele capuri de moldoveni turmentaţi. Au tras un pui de somn, și-au revenit și s-au apucat de alergat. Prin capitală circula zvonul că Chișinăul va avea o stradă pietonală.

GERMĂNARGermănarul din 2014 a fost la fel ca Germănarul din ceilalţi ani. Moldovenii și-au amintit de existenţa moldovencelor. Le-au dat voie să lase șorţul în bucătărie, le-au adus câte un bu-chet de flori și le-au spus că le iubesc foarte mult. Mai important este că nu le-au bătut o lună întreagă. Frumoasă lună, Germănarul. Strada pietonală era garantată de primar!

PRIERLuna lui Prier a trecut neobservată pe lângă moldoveni. Toată lumea era cu ochii pe Euro-vision. Moldovenii în general nu pot trăi fără Eurovision, Eurovision este cel mai important eveniment din viaţa moldovenilor de pretutindeni. Și chiar dacă, în fiecare an, moldovenii se fac de râs la Eurovision, printre râsurile din alte ţări, ei, totuși, speră că într-o bună zi vor câștiga acest concurs de doi bani. Până atunci, visul străzii pietonale devenea tot mai real.

text » Gonzo

RĂPCIUNEÎnceputul anului de studii i-a luat pe moldoveni prin surprindere. Bine că aveau mere cu duiumul. Toată luna lui Răpciune moldovenii au mâncat mere. Moldovenii elevi mâncau și ei mere și se gândeau cum să copieze la BAC-ul din anul viitor.

UNDREA SAU NINGĂUÎn Moldova a nins, pe neașteptate. Toţi se așteptau să ningă peste vreo 3 ani, însă „pac” și a nins. Moldovenii au început să-și pună roţi de iarnă ca să poată ajunge normal la parcarea pietonală. A apărut și bradul, natural, autentic, care i-a supărat pe mulţi esteţi și cunoscători. Pentru că nu era Brad Pitt, era un simplu brad.

CUPTORÎn luna lui Cuptor toţi moldovenii se aflau în Grecia și Turcia. Străzile erau pustii și doar în par-carea pietonală câţiva muncitori transpirau printre mașinile parcate și clădeau caldarâmul. Puţinii moldoveni rămași în ţară erau ocupaţi cu Campionatul Mondial de Fotbal și ţineau pumnii pentru Rusia, chiar dacă aceasta nu trecuse de faza grupelor.

GUSTARÎn luna lui Gustar în Moldova se întruchipa tot mai mult imaginea unui politician sfânt și ino-cent, pre nume Renato. Tot mai mulţi moldovenii erau siguri că vor vota cu Stas Mihailov. Restul moldovenilor începeau să culeagă roada bogată și nu știau că aveau s-o mănânce singuri. Vara era pe sfârșite.

CIREȘARÎn luna lui Cireșar moldovenii nu au mâncat cireșe, pentru că niciun moldovean nu era în Mol-dova, iar cei care erau - stăteau în rând după pașapoartele biometrice. Moldovenii au dorit să vadă cu ochii lor degradarea europeană și au văzut-o. Au rămas foarte frustraţi când au înţeles că-n Europa nu poţi să faci un frigărui unde vrei, nu poţi parca unde-ţi vine cheful și trebuie să arunci gunoiul în niște chestiuni speciale, numite de europeni „urne”. Chișinăuienii au venit din vacanţă și și-au dat seama că au o stradă pietonală care e folosită în calitate de parcare până se finisează lucrările.

FLORARLuna lui Florar a fost marcată prin conflictul între pro-europeni și pro-ruși care nu puteau împărţi ziua de 9 Mai. Mai multe altercaţii și ciocniri de pahare au avut loc prin pădurile și parcurile ţării, în jurul grătarelor. Simpatizanţii ambelor tabere au lăsat tot gunoiul în pădure ca să-și marcheze locul pentru anul viitor. O dialectică aprinsă s-a iscat și pe seama a doi interpreţi: combatanţii nu știau a cui faţă e mai schimonosită și mucedă, al lui Iosif Cobzon sau a Conchitei Wurst. Tot în Florar Chișinăul s-a trezit cu o terasă pietonală, pentru amatorii de bere și fotbal.

BRUMĂRELCu siguranţă, luna lui Brumărel ar fi putut numită și luna lui Tulburel. În această lună moldo-venii sărbătoresc Ziua Vinului, care treptat crește în Săptămâna Vinului, Luna Vinului și, nu dă Doamne, Anul, Deceniul și Secolul Vinului. În timpul Brumărelului moldovenii erau atât de ameţiţi încât au uitat în totalitate de electorală și de parcarea pietonală.

BRUMARÎn luna lui Brumar moldovenii s-au certat și și-au împărţit pumni din cauza politicienilor. Campania electorală era în toi. Stas Mihailov cânta pentru a 45-a oară la Chișinău, iar strada pietonală prinse contur – Chișinăul s-a ales cu o parcare pietonală de toată frumuseţea. Spre sfârșit de Brumar moldovenii au votat, care cu capul, care cu urechile, care cu ficatul, care cu organe despre care nu e bine să scriem într-o revistă.

minutul picant

minut în obiectiv

Anul 2014 ar putea fi numit „anul reve-nirii” pentru ea. După o lungă perioadă de absenţă din vizorul publicului, timp în care și-a construit o familie, devenind mamă a doi copii , subit, fără să planifice, Tatiana Ţîbuleac a reapărut, devenind un nume notoriu în online-ul autohton. Cei care nu au prins-o pe când era vede-tă PRO TV, când a dat tonul reportaje-lor sociale, au descoperit-o acum într-o nouă ipostază, cea de scriitoare. După câteva zeci de fabule publicate online, Tatiana le-a adunat pe cele mai bune într-o carte, „Fabule Moderne”, pe care a lansat-o acasă, alături de cei pentru care a scris-o. Când am cunoscut-o, ne-a depășit orice așteptări. Pe lângă faptul că este foarte pozitivă, energică, pasi-onată de tot ceea ce se întâmplă în jur, este foarte modestă și emotivă. Atenţia care i-a fost oferită acum pare s-o inco-modeze pe alocuri, întrucât nu e genul care să cadă pe spate la fiecare laudă. Nu s-a văzut și nici nu s-a dorit nicioda-tă vedetă, ne-a spus. Ea are alte valori, apreciază sinceritatea și tot ceea ce face este realizat cu mult suflet și dedicare, pentru că altfel, spune ea, n-ar avea rost.

Cum și de unde a apărut ideea scrierii unei cărţi? Ideea unei cărţi aparţine cititorilor. Anu-me ei au decis că este timpul să scot și o carte, după ce au citit fabulele publica-te online. Explicaţia oamenilor care „ne

EcourileTatianei Ţîbuleac

cereau” o carte era că astfel de povestiri trebuiesc citite pe hârtie, nu accesând mereu link-uri. Uite așa a apărut.

De ce anume fabule și nu un roman?Nu m-am gândit deocamdată să scriu un roman, îmi pare un gen mai specific, pe care nu oricine îl poate mânui. Mă simt stăpână pe cuvinte atunci când scriu isto-rii scurte. Îmi pare că le pot povesti cap-coadă. Probabil este un ecou al meseriei de reporter, unde scrisul trebuie să fie ra-pid și scurt.

Ce este deosebit în fabule?Probabil, morala. O fabulă permite o mo-rală, fără ca aceasta să pară nelalocul său. Chiar și așa însă, în scrierile mele încerc să nu o fac pe moralista prea mult. Concluzi-ile le las pe seama cititorilor.

Și atunci care e scopul fabulelor tale – de a satiriza sau de a moraliza? Atunci când am început să le scriu nu am avut niciun scop. Le scriam pentru că îmi place să scriu. Și pentru că istoriile oame-nilor pe care îi întâlnisem mi s-au părut prea interesante ca să le ţin doar pentru mine.

„Fabule Moderne” are un target specific de oameni?Nu pot spune că îmi cunosc cititorii. Și, dacă e să fiu sinceră, nici nu îmi pun astfel de întrebări. Literatura nu este sociologie.

26

Dacă fiecare autor ar face mai întâi o an-chetă socială, un plan de afaceri, și abia apoi ar începe să scrie, cred ca nu ar mai ajunge să scrie nimic. Eu scriu pentru cine vrea să mă citească.

Ce ai vrea să rămână în mintea cititorului după lecturarea acestora?Dacă ceea ce am vrut să scot eu în prim-plan s-a înţeles, mă bucur. Dacă nu s-a în-ţeles anume aceea, dar cu totul altceva, tot mă bucur. Oamenii sunt diferiţi, ei simt diferit, trăiesc diferit. Eu nu dictez stările, eu, sper, le sugerez.

Spuneai că ai scris prima povestioară pentru tine, care însă s-a bucurat de mult succes și așa ai decis să scrii în continuare.

Acum scrii pentru tine sau pentru că ești citită?Nu am scris prima fabulă pentru mine. E drept, era o postare foarte scurtă pe Fa-cebook, totuși am scris-o pe o reţea de socializare, nu pe un șerveţel de bucă-tărie. Eu nu scriu pentru mine niciodată. Care ar fi rostul acestor scrieri? La mine în cap mereu se scrie ceva, de ce ar trebui să fac efortul de a muta pe hârtie sau calcu-lator acele texte? Eu scriu pentru lume. Și îmi place să știu că lumea citește.

De ce crezi că au ajuns aceste povestioa-re ale tale să se bucure de succes? Care este reţeta?Probabil pentru că sunt istorii bazate pe destinele unor oameni reali. Și pentru că sunt povestite un pic altfel.

Ai devenit cunoscută publicului în calita-te de jurnalist și prezentatoare PRO TV, cum a fost să revii într-o altă ipostază, cea în care ești acum și cum o definești tu, de fapt?Încă nu am definit-o. Evident, nu mai sunt reporter, deși pentru a scrie aceste isto-rii am făcut un pic de muncă de reporter. Poate voi ști cum să mă numesc la a doua carte.

Ai fost una dintre primele persoane me-dia publice din ţară, cât de greu ţi-a fost să renunţi la această ipostază?Deloc. Am știut pentru ce renunţ - pen-tru familie. Mi-a fost greu altceva – să las în urmă 15 ani din viaţă, o ţară, părinţii, prietenii. Nu pot să spun că am revenit, pentru că nu sunt foarte prezentă, am în-ceput doar să scriu. Altceva nu prea fac în mediul online. „Vedetismul” nu a fost nici-odată de mine, mi-am dorit dintotdeauna altceva. Am vrut să-mi fac job-ul bine, să mă simt împlinită și cred că mi-a reușit.

Scrierile mele sunt doar o mică parte din viaţa mea, care rămâne după cortină.

Nu regreţi că ai renunţat la jurnalism?Serviciul meu de acum nu este foarte di-ferit de jurnalism. Coordonez un proiect care se ocupă de producţie video, așa că nu am plecat prea departe de domeniul meu. Munca mea nu e o pasiune, îmi place mult, dar acolo stau pe program, am lu-cruri foarte concrete de făcut și termene în care trebuie să mă încadrez. Aș fi putut cu ușurinţă sta acasă, avea grijă doar de copii și merge pe la tot felul de saloane de frumuseţe și SPA-uri ziua-mprejur, dar asta nu e de mine. Am impresia că mă ofi-lesc dacă stau prea mult fără muncă.

Ce ai făcut în tot acest răstimp, cât ai stat departe de casă?Este greu să convingi oamenii că totuși trăiești, chiar dacă asta nu se prea vede. Nu am dus lipsă de activităţi. M-am mări-tat, am născut doi copii, unul după altul, am muncit mereu, am călătorit, am învă-ţat să fac mâncare, am primit musafiri...

Câţi oameni din lume nu au internet ca să povestească despre viaţa lor?! Și totuși, și ei o au.

Cât de greu ţi-a fost să te acomodezi la o nouă viaţă, în altă ţară?Nu mi-a fost prea greu. Limba este pro-babil singurul lucru care a avut nevoie de ajustare, în rest m-am acomodat destul de ușor. Eu nu sunt o persoană moftu-roasă.

Acum te simţi franţuzoiacă sau ești mol-doveancă în ţară străină?Nu mă simt nici franţuzoaică, dar nici moldoveancă în ţară străină. Acasă vor-bim englezește, pentru că soţul meu este englez. Cu Alexandru și Sofia vorbesc doar în limba română, pentru că vreau ca ei să o cunoască. Apoi ieșim în stra-dă, la școală, la odihnă și vorbim în fran-ceză, pentru că respectăm ţara în care ne aflăm. De fapt eu nu simt foarte acut că sunt o emigrantă, deoarece Franţa nu este ţara în care ne-am stabilit definitiv. Vor urma probabil alte ţări, alte orașe.

Care este deosebirea dintre moldoveni și francezi?Francezii știu despre ei totul. Moldovenii abia învaţă.

Care sunt lucrurile care te irită cel mai mult?Nu-mi place nedreptatea.

Ce ai vrea să preia copiii tăi de la tine și ce nu?Ca orice mamă sper ca ei să fie mai buni,

Acum vrei să revii la imaginea de per-soană publică?Nu cred că depinde de mine să spun dacă sunt sau nu o persoană publică. Încerc să fiu firească și sinceră atunci când dau interviuri și când povestesc despre viaţa mea. Dacă simt că nu am chef să fiu fireas-că și sinceră, refuz să vorbesc. Iau o pauză.

Cine și ce te inspiră? Oamenii, în primul rând. Îmi par fascinanţi și tot pe ei pun accentul atunci când scriu.

29

mai frumoși, mai fericiţi, mai împliniţi, mai, mai, mai...

Care sunt defectele/viciile tale?Nu am curaj. Mă enervez repede. Renunţ repede.

Ce înseamnă pentru tine succesul în ge-neral și cum l-ai defini în calitate de scri-itoare?Am scris abia o carte. Nu cred că pot vor-bi deocamdată despre succes.

În continuare ce urmează?Aș vrea ca viaţa să urmeze! Cu tot ce va aduce ea.

text » Nicoleta Colomeeţ foto » Constantin Dimitrencomachiaj » Dika Cheptinecoafură » Olga Gavrilsalon » DIVA-Dstr. Petru Movilă 23/3tel.: (+373 22) 23 75 99vestimentaţie »Benetton & SisleyCC Shopping MallDova, etajul 1 tel.: (+373 22) 84 38 06facebook.com/Benetton.Sisley.Moldovalocaţie » Queen of Coffeestr. Ștefan cel Mare și Sfânt 159tel.: (+373) 22 58 88 81;(+373) 67 58 88 81www.queenofcoffee.mdfacebook.com/queenofcoffee.md

Suntem în perioada magică a săr-bătorilor de iarnă, astfel am decis să nu vă „împingem” niciun produs sau ofertă, dar să facem un raport retros-pectiv al visurilor pe care am izbutit să le îndeplinim în anul 2014.

Proiectul social „Star Kebab îndeplinește visurile!” a fost lansat încă de la deschiderea reţelei Star Kebab, în anul 2011. Scopul lui era de a le aminti vecinilor noștri cum este să visezi și să ţi se îndeplineas-că dorinţele. Esenţa proiectului este simplă - anual vecinii noștri aleg de

comun acord un vis, iar noi îl transfor-măm în realitate. Așadar, pe parcursul desfășurării proiectului, echipa noas-tră a reușit să îndeplinească visurile a sute de familii.

Realizările anului 2014:Vecinii noștri din CC Shopping MallDova au decis să îndeplinim visul la viaţă al copiilor bolnavi

de cancer. Star Kebab a ajutat-o pe Anișoara Golban, o fetiţă de opt ani, bolnavă de cancer la rinichi. Am donat suma de 10000 lei în fondul necesar pentru efectuarea unei operaţii costi-sitoare în Turcia.

Am îndeplinit dorinţa vecinilor noștri din a doua scară a blocu-lui de pe str. Ismail, 84. Așa cum

blocul este unul vechi, Star Kebab a realizat lucrările de reparaţie ale acoperișului.

Tot în acest an, Star Kebab a în-locuit geamurile din scara nr. 5 pentru locatarii blocului de pe

bd. Grigore Vieru, 5. Până la Revelion mai urmează a fi îndeplinite două visuri ale vecini-lor de pe bd. Decebal, 61 și a celor

de pe str. Kiev, 4.Vă dorim ca în anul ce vine să aveţi

parte de cât mai multe visuri împlini-te... împreună cu Star Kebab!

Știai că Star Kebabîndeplinește visurile?

minutul tău liber

Star Kebab – gustul visului! bd. Mircea cel Bătrân 16, str. Kiev 4,

bd. Decebal 61, str. Ismail 84,str. Arborilor 21, str. Alecu Russo 20,

bd. Grigore Vieru 5Livrare 24/24: (+373 22) 855 717

www.starkebab.md/responsabilitate

Anul 2014 a adus cu sine o avalanșă de premii pentru cei mai norocoși, talentaţi și iubitori de distracţii prieteni.

În cadrul petrecerilor din fiecare joi și duminică seară, i-am pre-miat pe cei mai petrecăreţi și fideli vizitatori ai localului. Totodată, la terasa muzCafe, șase norocoși au câștigat tablete Samsung Galaxy.

La marele Campionat de Karaoke, a fost oferit premiul I de 15.000 lei, premiul II – o Vacanţă la Viena-Budapesta, premiul III – Tabletă Leno-vo Yoga și premiul IV – 50% reducere la o călătorie în munţi, celor mai bune voci. Află ce surprize și cadouri am pregătit pentru seara dintre anii 2014-2015 și, desigur, nu rata marea deschidere a noului local din sectorul Botanica, al Capitalei. Urmărește ultimele noastre știri pe site-ul www.muzcafe.md și fii primul care va veni la petrecerea de inaugurare.

Evadează, alături de prieteni, în cel mai distractiv karaoke club din Chișinău și fii pregătit să fii premiat, dar și să te redescoperi în cele mai haioase poze pe www.muzcafe.md.

str. Albișoara, 44; www.muzcafe.mdtel.: (+373) 68 10 44 44; (+373)79 79 44 44

facebook.com/muzCafe44.Karaoke.terrace

m uzCafe– te distrează

și te premiază!

JazzCafe– redescoperă emoţiileevenimenimentelor deosebite!

Pregătirile pentru luxoasa petrecere de Revelion, în stil Gats-by, sunt în toi, dar până atunci vă prezentăm realizările noastre din anul 2014.

Anul calului a fost marcat printr-o varietate de eveni-mente deosebite, concerte spectaculoase și emoţii pozi-tive! Artiști, muzicieni, dansatori, actori și vedete au fost surprinși la: JazzJamSession, Jazz Maraton, serile de mu-zică Jazz Live organizate în fiecare week-end, sărbătorile de 14 februarie, 8 martie, broșura cu cadouri de Paști și Revelion. O surpriză plăcută oaspeţilor noștri a mai fost și pregătirea bucatelor în Tandîr, care sunt mult mai gustoase și mult mai sănătoase.

JazzCafe – locul potrivit pentru oamenii deosebiţi! Află pe site-ul www.jazzcafe.md ce surprize ţi-am pregătit și pentru seara de Revelion.

str. Albișoara, 44 et.2; www.jazzcafe.md tel.:(+373 22) 22 44 95, (+373)79 79 44 44 facebook.com/44JazzCafe

A început să-și iubescă meseria în timp ce era la teatru, în culise, în costu-merie, în timpul spectacolului „Romeo și Julieta”. Juca Mercutio. Liniștea să-lilor de spectacol l-a făcut să realizeze marea forţă a cuvântului rostit de pe scenă, să înţeleagă legăturile secrete care se încheagă între actori și oamenii din sală, psihologia spectatorului și a spectacolului. Forţa și utilitatea artei... Pledează pentru un teatru frumos, de calitate și, totodată, pentru sentimentul major faţă de una din cele mai frumoase meserii. Acum savurează rolul Regelui Șobolanilor, în „Notenkraker”, un spec-tacol abolut unic și deosebit pentru lu-mea teatrului din Moldova.

Nicu Ţărnă:„Arta nu primește mită”

Actoria. Cu ce te-a cucerit această profe-sie? Cum a venit pasiunea pentru actorie?Vin dintr-o familie de actori. De mic copil eram în teatru. În culise. În costumerie. În sala de scenografie, sala de spectacole. În deplasări cu tata. Poţi spune că m-am năs-cut în teatru. Era și evident să fac actorie. Sigur, sunt momente nu neaparat plăcute, nu neapărat bine meritate, în meseria asta. Sunt momente de mici-mari dezamăgiri. Din această cauză, probabil, părinţii au vrut să urmez o altă cale. Dar, până la urmă, cum să aleg altceva?! Am aplicat la facultate și am zis să vedem dacă merge, dacă îmi reușeste, dacă îmi place...

Crezi că un actor trebuie să aibă studii în domeniu? Până la urmă profesia de actor ţine foarte mult și de șansă.Nu poţi fi actor fără sudii. Sigur, mai este o chestie pe care eu o numesc vocaţie sau, cum îi zice lumea – talent. Oricum, trebuie neapărat să faci școala. Doar acolo descoperi

minutul de teatru

tehnica actoricească pe care nu toţi o știu. Cât despre șansă... Șansa, până la urmă, tre-buie să ţi-o dai singur. Din fericire, actoria este o chestie individuală. Dacă la matemati-că doi plus doi este egal cu patru și așa a în-văţat toată lumea, în actorie, același Hamlet sau același Romeo, sau un alt personaj, este jucat absolut diferit și individual de către ac-tori. Iată de ce există sute de Hamleţi diferiţi, spre exemplu. Sigur, contează și conceptul regizoral, dar și actorul care interpretează personajul are doza lui de importanţă. Tre-buie să ai carte, trebuie să ai talent. Trebuie, probabil, să fii născut pentru asta.

Și ce face acum Nicu Ţărnă în calitate de actor? Tot timpul am fost actor. Lumea prea mult mă vede, la televizor, în alte ipostaze - motiv că Nicu Ţărnă nu este cunoscut în calitate de actor. Unii știu, unii nu știu. Sunt un ac-tor dramatic, pentru care cel mai important este ceea ce spune el, ce transmite, prin aju-torul cuvintelor, stărilor, emoţiilor, etc. Pri-mul spectacol, în care am fost distribuit, prin anul 2000, a fost „Romeo și Julieta”, montat de Mihai Ţărnă, în care am interpretat rolul lui Mercutio. Acum sunt axat pe spectacolul „Notenkraker” și sunt mândru că mi-a fost distribuit acest rol. Consider că este unul dintre cele mai frumoase roluri pe care le-am avut vreodată. Este o revelaţie pentru mine. Cred că acest rol, undeva, a fost scris pentru mine.

Pentru ca un rol să fie bine jucat este im-portantă relaţia dintre actor și regizor. Cum e relaţia ta cu Mihai Ţărnă, cel care a montat spectacolul „Notenkraker” și, este totodată fratele tău?Păi, da, în primul rând este relaţie frăţeas-că, în al doilea rând – profesională. În scenă noi nu avem relaţie de rubedenie. Nu debu-solăm actul scenei, actul de repetiţie, care este unul foarte complex și de durată. Acest spectacol este deosebit. Cu siguranţă nu există așa spectacol în Republica Moldova și nici nu a existat.

Cum a apărut această idee?„Spărgătorul de nuci”, „Notenkraker”, cum l-am numit noi, sau cum îi mai zicem – „Al cincilea anotimp”, este ideea lui Mihai. Eu sunt Regele Șobolanilor, un personaj impor-tant în spectacol, dar, până la urmă, contea-ză spectacolul care există petru spectator sau nu există. Împreună cu artiștii teatrului „Ginta Latină” vrem să aducem emoţii în sală. Toţi mergem prea puţin la teatru, citim prea puţin, sărutăm și zâmbim prea puţin... Suntem preocupaţi cu ce? Cu nimic! Cu gri-jile noaste, cu facebook-ul. Din acest mo-tiv, colectivul de creaţie al teatrului încercă cumva să le povestească oamenilor istorii. Sper că ne reușește. Problema noastră este că nu avem spectatori de teatru... sunt doar două procente, din populaţia Moldovei, care merg la teatru. Cu părere de rău, mai este și problema artiștilor. Nu se fac spectacole bune. În teatru nu se dă calitate. Nu se mai gândește la oameni și nu se mai gândește la savurarea subiectului. Actorii se savurează

pe ei înșiși în scenă și nu povestesc nimic. Nu este corect!

Regele Șobolanilor este un personaj nega-tiv. Ce preferi să joci, rolurile negative sau rolurile pozitive?Rolurile negative sunt mult mai interesante, pentru că ai cum să te scalzi în ele, ai un „di-apazon” mare în manevre. Părerea mea este că personajele pozitive sunt plate. Este clar, e pozitiv, e bun și trebuie să fie erou. Atât. Acesta nu poate să moduleze. Un personaj negativ, însă, poate fi și bun. Ba chiar aș spu-ne că este convins de bunătatea lui și că tot ce face e de bine. Iată de ce este foarte inte-resant să fii rău, când vine vorba de specta-cole și roluri interpretate.

Dar cu care actor ai vrea să împarţi scena?Sunt mulţi actori cu care aș fi vrut să joc alături. În Moldova avem foarte mulţi actori buni. Nu m-am gândit la asta, sincer. Nu asta contează pentru mine. Nu asta este cel mai

37

38

important. Importantă îmi pare istoria pe care o povestești.

Și muzica? În răstimp ai făcut și teatru, și muzică. Cum îţi reușește să le îmbini?Muzica mai există în viaţa mea. Problema este că în Moldova este dificil să găsești un producător sau un manager din ăla care să trăiască cu tine-n gând. Suntem singurei la capitolul acesta. În același timp, exact cum lumea nu este pregatită pentru teatru, nu este pregatită nici pentru muzică. Pentru muzica live. Pentru band-uri. Dacă e să vor-bim despre un turneu marca Gândul Mâţei... mulţi mă întreabă, în ultima vreme, de ce nu venim la sat. Cum să venim cu un concert în sat? Nu avem sunet. Nu putem sta cu două boxe care fac doar zgomot. Vrem calitate bună. Să fie înţeleasă muzica vie. Totoda-tă, nici nu aș vrea să vin pe gratis.... de ce credeţi că arta ar trebui să fie gratuită? Arta este cel mai important lucru, este cea mai importantă hrană spirituală. De ce credeţi că anume arta trebuie neglijată? Doar ali-mentele trebuie plătite la timp, sau hainele, sau mașina?! Dimpotrivă, oamenii deștepţi dau banii pe știinţă, pe cunoștinţe și artă.

Și cum crezi, o sa se schimbe ceva?O să se schimbe atunci când vom avem elită intelectuală. Dar atât timp cât mediocritatea și parveniţii cumpără toată pseudo intelec-tualitatea Moldovei, cu câteva sute de euro, nu se va schimba nimic. Ei cred că poţi cum-păra tot. Nu poţi! Poţi să cumperi respectul unor oameni, dar de fapt le cumperi frica. Nu poţi cumpăra cunoștinţe. Dacă nu le ai - nu le ai. Și așa este cu multe alte lucruri. Arta nu primește mită. Dacă nu ai talent nu poţi schimba faptul cu ajutorul banilor. Ori ești, ori nu ești.

Dacă ai fi pus în situaţia de a alege între actorie și muzică, ce ai alege?Nu pot alege între muzică și teatru. Ele se completează. Teatrul mă ajută în muzică, iar muzica mă ajută în teatru. Nu are cum să fie altfel. Acum este spectacolul. Un concert Gândul Mâţei preconizăm pentru perioada de după Revelion.

Nicu Ţărnă – regizor?Cred că urmează, dar nu acum. În câţiva ani. Pentru că e complicat. Consider că cea mai dificilă meserie este cea de regizor de teatru.

Și vorbesc anume despre efortul depus pen-tru a mișca substanţa cenușie. Dacă în film fantezia se duce mai departe și dacă ai ne-voie de munţi - mergi în munţi, în teatru ai un spaţiu convenţional. Ai patru pereţi mici și 20 de metri pătraţi unde trebuie să arăţi munţi, trebuie să arăţi fenomene ale naturii și alte lucruri. Trebuie să povestești o istorie. Nu este neapărat să oglindști realitatea așa cum e ea afară. Lumea teatrului este totuși una de poveste. Nu trebuie să arătăm chiar totul ca afară. Nu putem să înjurăm ca afară, să mâncăm seminţe. Apropo, nu e voie să mănânci seminţe în scenă. Sunt niște reguli. Regizorii și actorii povestesc o altă realitate. Da, noi tot timpul visăm la ceva, tot timpul vrem ceva mai mult, tot timpul vrem ca viaţa noastră să fie altfel, mai feerică. Oamenii au nevoie de exemple, de modele și ei le caută. Dar, de fapt, se caută pe ei înșiși, așa cum s-ar dori, buni și frumoși – pe scenă. De aici cred că vine și fascinaţia pentru spectacol. Din acest motiv vin la teatru sau la film. La teatru, încercăm să o colorăm, să îi dăm alte nuanţe, ca un pictor. Actoria și regia este și o intuiţie. Foarte - foarte mare. Foarte bună. Trebuie să încerci să prinzi. Să fii inventiv. De aia și se spune că ești creator de personaje. Îmi place mult să merg în aeroporturile mari și să privesc lumea. De parcă mă transpun în Turnul Babel. Este, de fapt, un exerciţiu de convenţuire a oamenilor, pentru că toată lumea e diferită. Fel de fel de oameni ames-tecaţi, adunaţi din toată lumea, și cât de fru-mos aceștia încearcă, totuși, să nu să se de-ranjeze unul pe celălalt, încearcă să fie culţi.

Te implici, alături de Mihai, în regie?Da. În anul viitor pornim un proiect cine-matografic, care durează mai multă vreme. Este unul foarte complicat. Este unul foarte costisitor. Sperăm să reușim. Depind multe și de partenerii noștri de peste hotare, cât și de cei din ţară.

Că tot e actual, dar politică? Ai fost vreo-dată tentat să faci politică?Sunt activ politic. Mă implic în politică. Nu neapărat mi-ar place să am acum o funcţie

politică, dar aș fi putut. Aș fi putut fi și de-putat astăzi. Poate devine realitate peste vreo 10 ani, dar nu sunt sigur. Totuși, cred că cea mai mare armă în a schimba lumea este arta. Pentru mine, acum, asta contează. Uite John Lennon, uite The Beatles. După ei lumea și-au schimbat numele, coafurile, stilurile. După ei lumea a început să cânte altfel. Au fost oamenii care nu s-au temut să schimbe axa de gândire a planetei. Trebuie să fim adevăraţi. Nu trebuie să ne minţim pe noi înșine în primul rând. Și să fii adevărat înseamnă ca măcar un om să fie bine da-torită ţie, din ceea ce faci. Eu încerc să fiu adevărat.

text » Ecaterina Suman foto » Victor Buzulocaţie » Teatrul Ginta Latinăstr. Sfatul Ţării 18tel.: (+373 22) 23 21 54; (+373 22) 23 76 01facebook.com/GintaLatina

39

Mă aflu acum la graniţa dintre genera-ţii. Sunt prietenă și cu generaţia părinţilor mei - o înţeleg și, pe alocuri, compăti-mesc că nu a avut mai multe posibilităţi și șanse, dar și cu generaţia de după noi - pe care o înţeleg și o compătimesc pen-tru că nu a reușit să trăiască ca noi, fără prea multă tehnologie și control informa-tic, măcar în copilărie.

Sunt fix la mijloc acum. Petrec timpul la fel de bine și cu unii, și cu alţii. Și sunt liberă să mă exprim exact așa cum vreau, și cu unii, și cu ceilalţi.

Și apropo de exprimare. Când m-am declarat, printre primii, fan Carla’s Dreams, am fost întrebată, cum o persoană atât de „drăguţă, cultă și educată”, ca mine, dintr-o familie bună, de intelectuali, poa-te asculta versuri cu „prostii”. Eu nu am răspuns sau nu am dat o explicaţie, pen-tru că fiecare are dreptul să fie liber - să asculte ce-i place, să cânte ce vrea, să mă întrebe orice.

Mai târziu, i-am „șocat”, din nou, aflând că-l urmăresc pe Jăka Banditu' și distri-bui filmuleţele lui Iliușa de la „The Duck Show”.

Generaţia P.O.*.U.I.

blogul Zinei: zinazen.revistatango.ro

42 un minut cu Zina

„Cum așa? Nikî culturî.” Dezamăgire totală.

Așadar, oamenii au o problemă cu în-jurăturile. Oamenii, care, sunt sigură, înju-ră și ei. În trafic, când sunt păcăliţi, când sunt minţiţi, furaţi, trădaţi, dezamăgiţi, speriaţi, luaţi prin surprindere, etc. (ca să nu folosesc expresii „cu prostii”).

În primul rând, trebuie să înţelegem că aproape toată lumea înjură. Este o reacţie, o formă de eliberare. Așa ne descărcăm emoţional. Așa suportăm mai bine situaţi-ile stresante. Și faptul că înjurăm (desigur, cu moderaţie), nu înseamnă că suntem necivilizaţi. Dacă nu mă credeţi pe mine, există studii, iar cercetătorii britanici - pri-etenii generaţiei noastre - au demonstrat că „folosirea cuvintelor interzise, atunci când suntem într-o stare de emoţie inten-să, ne poate face să ne simţim mai puter-nici”. Și mai mult decât atât, „înjurăturile ne pot ajuta să simţim mai puţin durerea”.

Oamenii sunt tentaţi să judece mult prea repede alţi oameni, iar cei care înjură sunt deseori etichetaţi ca oameni cu o in-teligenţă redusă, incapabili să se contro-leze sau cu un vocabular insuficient pen-tru a face faţă unei conversaţii „normale”. Nimic mai fals!

În al doilea rând, cred foarte mult în moderaţie. Tolerez limbajul „tabu” doar atunci când cineva are ceva de spus. Ceva important pentru mine. Și-l tolerez numai celor pe care vreau să-i ascult: Carla’s Dreams, Jăka Banditu' sau Iliușa de la „The Duck Show” (enumerarea este cu titlu de exemplu, nu este o enumerare limitativă).

Și-n al treilea rând, chiar dacă voi nu înjuraţi - niciodată, nici măcar odată, nici când vă doare, nici când e nedrept - nu ne judecaţi pe noi, cei din generaţia „P.O.H.U.I.”. Suntem inteligenţi și liberi. Ne exprimăm pe măsura vremurilor pe care le trăim.

15 decembrie 2014 – 15 ianuarie 2015

Capitolul financiar aduce multe surprize plăcute. Partenerul de viaţă sau o rudă îţi vor face favoruri și oferi sume consistente de bani sau diverse bunuri de valoare. Apro-pierea de domeniile artei, implicarea în activităţi cultura-le, întâlnirile cu persoane dragi aflate pe meleaguri străi-ne vor fi frecvente. Este important să profiţi de caruselul de evenimente, să participi activ la toate, pentru că te vei alege cu experienţe inedite.

Ești hotărât să renunţi la relaţiile care s-au dovedit împovărătoare și să adopţi un alt stil de viaţă. Este bine ca mai întâi să te ana-lizezi pe tine, să îţi stabilești clar obiectivele, eventual și termenele de realizarea a acestora. Contextele în care te vei afla îţi vor pune la încercare gradul de responzabili-zare pe care îl ai în diverse relaţii. Prietenii îţi vor fi alături, surprinzător de plăcut și eficient.

Hărnicia de care dai dovadă, rezultate-le obţinute în urma felului în care abor-dezi munca îi vor provoca pe ceilalţi să îţi pună, din când în când, beţe în roate. Posibil să fii nemulţumit de banii câștigaţi, însă ai încredere că evenimentele se desfășoară în favoarea ta. Este o lună de încercări, mai ales în segmentul muncii și al sănătăţii.

Amalgamul de stări, senzaţii și întâm-plări te pot necăji în această perioadă, pentru că tu ai prea multe așteptări ne-realiste. Consumă-ţi energia în activităţi sportive moderate sau în cele specifice unui hobby. Intri într-o nouă etapă profesională și bine este să fii prudent și prezent. Pe de altă parte și acasă vei fi solicitat. Din cauza acestui tumult cotidian, sănătatea va deveni vulnerabilă, necesitând îngijiri deosebite.

Călătoriile pe distanţe scurte, dialogu-rile și întâlnirile cu persoanele din antu-rajul apropiat, acestea sunt activităţile principale în această perioadă. Vei avea spor și succes, alături de membrii familiei, la desfășurarea treburilor gospodărești. Această lună îţi va aduce posibilitatea de a-ţi schimba scara valorilor mora-le, abordând viaţa de pe cu totul alte baze.

Câștigurile financiare îţi o vor aduce confort și liniște sufletească. Se contu-rează călătorii pe distanţe scurte, vizite sau chiar excursii de agrement în locuri deo-sebite. Ţi se vor accentua talentele oratorice, fapt pentru care mulţi cunoscuţi îţi vor cere sfatul în diverse chesti-uni de viaţă. De asemenea este o perioadă bună pentru a asimila informaţii noi.

Ai energie, poftă de viaţă, dorinţă since-ră de a antrena și pe ceilalţi într-un caru-sel de evenimente interesante. Este bine să îţi gestionezi atent stările de spirit și impli-carea în prea multe treburi, pentru că riști să te pierzi în amănunte neimportante. Este o perioadă minunată pen-tru a-ţi îmbunătăţi stilul de viaţă, a renunţa la obiceiurile dăunătoare și pentru a trasa noi planuri de viaţă.

Ești greu observabil în peisajul cotidian. Există afecţiuni vechi care îţi creează ne-plăceri serioase, forţându-te să fii discret. Pe de altă parte însă, în domeniul socio-profesional se preconizează schimbări majore. Gândirea și comunicarea îţi sunt umbrite, gândurile nă-vălesc haotic, fiindu-ţi dificil să le ţii în frâu. Relaxează-te, fii discret în vorbe și fapte. Fii prudent la cheltuieli și evită împrumuturile!

Ești foarte energic, dornic de a te implica în mai multe treburi deodată, riscând să îţi dispersezi forţele vitale în activităţi neim-portante. Fii prudent, controlează-ţi stările interioare și reacţiile, deoarece riști să strici relaţii importante. Dacă vei privi în profunzimea lucrurilor vei constata că eveni-mentele în care ești implicat și ceea ce îţi spun ceilalţi îţi sunt de folos.

Relaţiile sociale se intensifică, iar apari-ţiile publice vor fi frecvente acum. Posi-bil să primești însărcinări noi la serviciu, poate chiar un post de conducere. Capi-tolul financiar se îmbunătăţește, mai ales în ceea ce privește veniturile din munca proprie. În urmbră vor mocni conflicte ascunse. Ferește-te de discuţii frivole și de situaţii nesigure. Sănătatea este vulnerabilă pe seg-mentul circulator.

Posibil să îţi scadă încrederea în forţele proprii, să apară ca din senin, temeri, in-somnii aducătoare de gânduri neplăcute. Controlează-ţi stările și la nevoie apelează la dialogul cu cineva de încredere. Se întreză-resc petreceri, îmbunătăţiri în relaţia cu persoana iubită sau copiii și chef de aventuri. Evită frivolităţile și excesele de orice fel! La orizont poate apărea o idilă nouă, care are șanse să dureze aprozimativ un an de zile de acum încolo.

taur

balanţă

scorpion

săgetător

capricorn

vărsător

pești

gemeni

rac

leu

fecioară

berbecEști preocupat de călătorii, dezvoltarea personală și profesională prin participa-rea activă la cursuri și diverse programe. Relaţiile sentimentale vor cunoaște răstur-nări de situaţie, ar fi bine să ţii amintești cele discutate sau promise mai demult și nu te-ai ţinut de cuvânt. Sunt posibile întâlniri, dialoguri cu persoane cu funcţii de con-ducere sau chiar ţi se pot oferi responsabilităţi noi la locul de muncă.

Generaţia P.O.*.U.I.

blogul Zinei: zinazen.revistatango.ro

Cultură:

Alianţa Franceză din Moldovastr. Sfatul Ţării, 18tel.: (+373 22) 234 510

Art-Studio Triumfstr. București, 23A, of.203tel.: (+373 22) 85 69 16

Filarmonica Naţională„Serghei Lunchevici”str. Mitropolitul Varlaam, 78tel.: (+373 22) 22 27 34

Galeria „Constantin Brâncuși”bd. Ștefan cel Mare, 3tel.: (+373 22) 54 15 96

Muzeul Naţional de Artăal Moldoveistr. 31 August 1989, 115tel.: (+373 22) 24 53 32

Muzeul Naţional de Etnografie și Istorie Naturalăstr. Cogâlniceanu, 82tel.: (+373 22) 244 002

Sala cu Orgăbd. Ștefan cel Mare, 81tel: (+373 22) 22 25 47

Teatrul Naţional „M.Eminescu”bd. Ștefan cel Mare, 79tel.: (+373 22) 22 11 77

Teatrul Naţional de Operă și Balet „Maria Bieșu”bd. Ștefan cel Mare, 152tel.: (+373 22) 24 51 04

Teatrul „Satiricus”str. Eminescu, 55tel.: (+373 22) 20 28 90 Cafe/Restaurante:

44 JazzCafe, et. 2str. Albișoara, 44tel.:(+373 22) 22 44 95live music www.jazzcafe.md

513bd. Stefan cel Mare 79 (intrarea de pe str. M.Eminescu)tel.: (+373) 78 513 513

5th Elementstr. Kiev, 4tel.: (+373 22) 85 88 58

Bachus-Davastr. Calea Ieșilor, 15tel.: (+373 22) 59 21 62 (+373 22) 59 21 61 (+373) 69 12 30 99

Bier Platzstr. Mihai Eminescu, 55tel.: (+373 22) 22 91 63str. Arborilor, 21 (Shopping Malldova)tel.: (+373 22) 60 37 37

Bisquitbd. Moscova, 20tel.: (+373 22) 32 95 45

Cafe Velvetbd. Moscovei, 11/5tel.: (+373) 68 500 050

CarlsbergPena Pub str. București, 67tel.: (+373) 79 77 66 50

Chateau str. Mitropolit Bănulescu Bodoni, 8tel.:(+373 22) 22 06 05 (+373) 69 30 31 31str. N.Costin, 67/1tel.: (+373 22) 51 50 44 (+373) 69 94 08 08

Coffee Beansbd. Ștefan cel Mare, 103/2tel.: (+373 22) 23 56 33bd. Dacia, 44tel.: (+373 22) 77 89 67

Coffee HouseCoffee House Cognac bar, Jumbo, bd. Decebal 23, tel.: (+373 22) 63 65 15Coffee House TerasaSun City, str. Pușchin 32, tel.: (+373 22) 83 58 63 Coffee House VIPSun City, str. Pușchin 32, tel.: (+373 22) 83 58 64 Coffee House № 1Sun City, str. Pușchin 32,tel.: (+373 22) 21 10 90Coffee House Orient - CC Soiuz, str. A.Russo 1, tel.: +373 22 450626

CurteaVânătoruluibd. Decebal, 16tel.: (+373 22) 63 93 29

Decadance Clubstr. Albișoara, 40/1tel.: (+373) 79 88 87 77

Delice d’Angestr. 31 August 1989, 117/2tel.: (+373 22) 24 14 28

Don Tacostr. Arborilor, 21(Shopping MallDova),et. 4tel.: (+373) 601 601 11

Dublin Irish Pubstr. Bulgară, 27tel.: (+373 22) 27 67 41

Eli-Pilistr. București, 68tel.: (+373 22) 22 24 57

El Pasostr. Armenească, 10tel.: (+373 22) 92 11 66

Flirtstr. V. Alecsandri, 111tel.: (+373 22) 277 389

The Flying Pigbd. Moscova, 91tel.: (+373) 79 98880

Galaxystr. 31 August 1989, 117/1tel.: (+373 22) 23 25 25 (+373) 69 11 47 67

Gazettostr. Kiev, 16/1tel.: (+373 22) 31 07 45 (+373) 68 14 30 14

Gok-Oguzstr. Calea Orheiului, 19Atel.: (+373 22) 46 88 52

Karl Schmidtstr. Alexandru cel Bun, 83tel.: (+373 22) 84 08 08 (+373) 78 84 08 08

Kira’s clubstr. Veronica Micle, 7tel.: (+373 22) 92 25 13

KFCstr. Arborilor, 21(Shopping MallDova,et. 4)tel.: (+373 22) 60 33 60

La Botul Caluluibd. Moscova, 9tel.: (+373) 79 988881

La Crîșmăstr. Hipodromului 9/1tel.: (+373 22) 43 70 50

La Roma Clubstr. Albișoara, 40/1tel.: (+373 22) 22 85 90 (+373) 68 38 32 32

Lavazza Clubstr. Veronica Micle, 10/1tel.: (+373 22) 22 83 00

Milano Cafebd. Moscovei, 11/5tel.: (+373) 60 177 000

Mojitobd. Ștefan cel Mare, 152tel.: (+373) 60 19 1111

muzCafestr. Albișoara, 44 et.1tel.: (+373 22) 22 44 95 (+373) 68 10 44 44 (+373) 79 79 44 44

Napolisstr. Cosmonauţilor, 6tel.: (+373) 21 21 91

The Office Dom 12str. Miron Costin, 12tel.: (+373 22) 31 07 50

The Penthouse Cafestr. Ștefan cel Mare 103/2tel.: (+373) 787 70 077

Pizza Maniastr. Bănulescu-Bodoni 45tel.: (+373) 60 988 866str. Ismail, 88tel.: (+373 22) 98 50 05 , (+373) 69 506 045str. Independenţei, 21tel.: (+373) 68 337 661str. Miron Costin, 13/7tel.: (+373) 78 652 766str. Megapolis Mall et.3tel.: (+373 22) 60 26 16

Restaurantul Olivabd. Moscova, 5tel. (+373 22) 92 29 62bd. Decebal, 139tel. (+373 22) 53 50 24

Paparazzistr. S. Lazo, 40tel.: (+373) 60 44 00 22

partenerii noștri

Piramisabd. Moscova, 10/3tel.: (+373 22) 31 04 48 (+373) 69 38 33 84

Propaganda Caféstr. Sciusev, 70tel.: (+373) 600 96 666

Rodrigostr. Kogălniceanu, 1/1, colţ cu str. Tighina,tel.: (+373 22) 909 900

Star Kebabbd. Grigore Vieru 5str. Arborilor 21, et.4bd. Mircea cel Bătrîn 16str. Ismail 84,bd. Decebal 61,str. Kiev 4,str. Alecu Russo 20 Livrare 24/24:(+373 22) 855 717

TaxiBlues Cafestr. Kiev, 12tel.: (+373 22) 49 40 10(+373) 69 49 40 10str. Tolstoi, 24/1tel.: (+373) 68 49 40 10

TAXI BLUESNostalgie Cafebd. Dacia, 28/4tel.: (+373) 60 212 444(+373) 79 99 40 10

Tipografia 5str. V. Pârcălab, 45tel.: (+373 22) 221 589

Trattoria della nonnastr. Arborilor, 21 (Shopping Malldova), et. 4tel.: (+373) 69 74 74 72str. Mihail Kogâlniceanu, 62tel.: (+373) 68 3 00 825bd.Moscovei 17/4tel.: (+373) 60 979 979

Vasabistr. V.Alecsandri, 85tel.: (+373) 79 80 47 47bd. Banulescu-Bodoni, 4tel.: (+373) 79 80 42 42,bd. Dacia 4/1tel.: (+373) 79 80 56 56,str. Sciusev, 73tel.: (+373 22) 21 10 20

Zen Sushistr. 31 August 1989, 115tel.: (+373 22) 24 11 40 (+373) 69 91 26 29

Frumuseţe:

Abyss SPAstr. A Corobceanu, 22/1tel.: (+373 22) 23 80 23

Afroditastr. 31 august 1989, 79/1tel.: (+373 22) 27 41 43

Alpha Sunstr. Miron Costin, 25tel.: (+373 22) 310 837

Beauty&SPACenters OLSIstr. V. Alecsandri, 97tel.: (+373 22) 21 12 21

Bigoudisbd. Moscova, 16tel.: (+373 22) 86 09 90 (+373) 78 34 76 90

Biotouchbd. Dacia, 44tel.: (+373 22) 77 34 29 (+373) 60499720

Cristisstr. Cosmonauţilor, 9tel.: (+373 22) 23 50 23 (+373) 79 23 72 27

Daniellestr. Liviu Deleanu, 7/6tel.: (+373 22) 60 73 72 (+373) 79 40 31 02

Derma BeautyChisinau, s. Hincesti, 43tel.: (+373 22) 99 88 99

Dessangestr. M. Eminescu, 49/1tel.: (+373 22) 40 04 50

Diva-Dstr. Petru Movilă, 23/3tel.: (+373 22) 23 75 99

Gloss Beauty Studiostr. Arborilor, 21, et. 2tel.: (+373) 699 000 36

Laboratorulfrumuseţiistr. Tighina, 49/3tel:(+373 22) 26 05 00 (+373) 69 10 17 93

Langelesbd. Ștefan cel Mare, 119tel.: (+373 22) 21 00 77

Micușa Stilstr. 31 August 1989, 127tel.:(+373 22) 23 82 44str. Alexandru cel Bun, 98Atel.: (+373 22) 22 84 40

Megasunstr. Puskin, 15tel.: (+373 22) 22 10 50str. Alecu Russo, 1(CC Soiuz)tel.: (+373 22) 88 51 41bd. Decebal, 99 (Elat)tel.: (+373 22) 88 35 67str. Ion Creangă, 49/5tel.: (+373 22) 83 87 56

Oazisstr. Bucuresti, 68tel.:(+373 22) 23 77 51

Orhideeastr. Bulgară, 41tel.: (+373 22) 275434bd. Ștefan cel Mare, 119tel.: (+373 22) 23 56 34str. Mitropolit Dosoftei, 100tel.: (+373 22) 23 80 14bd. Moscovei, 1/3tel.: (+373 22) 44 03 09str. Pușkin, 44tel.: (+373 22) 21 40 87

Rosesstr. Pușkin, 14tel.: (+373 22) 21 12 94 (+373) 79 84 84 74

Salonby Kliuchnikoffstr. București, 103tel.: (+373 22) 21 17 97

Salon Evel-Luxstr. Academiei, 7tel.: (+373 22) 73 31 68 (+373) 69 70 98 93

Salon Studia Gorbaciovstr. Armeană, 18tel.: (+373 22) 24 02 40

Salonul Kissbd. Ștefan cel Mare, 128tel.: (+373 22) 22 38 49 (+373) 69 23 48 45

Secret of Beautystr. Kogâlniceanu, 41/7tel.: (+373 22) 24 21 72 (+373) 79 43 03 06

Sunkissstr. 31 August 78 A,„Centrul Sportiv”tel.: (+373 22) 24 20 61 bd. Decebal 80/1,tel.: (+373 22) 50 37 06 str. Alecu Russo 5/1,tel.: (+373 22) 32 40 11

Victoria Luxstr. Gh.Asachi, 71/6tel.: (+373 22) 73 95 63

Vis str. Pușkin, 56tel.: (+373 22) 22 58 18

Weyergans High Care bd. Traian 22, of.40tel.: (+373 22) 81 16 81tel.: (+373) 79 500 697 Fitness și Sport:

Afinabd. Ștefan cel Mare, 69tel.: (+373 22) 27 93 57 (+373) 68 89 17 13

EcoSport Gym7:00-22:00str. A. Mateevici, 113/2tel.: (+373 22) 23 30 81

Energy Fitnessbd. Dacia, 31/1tel.: (+373 22) 50 22 22

Fitness Dozabd. Mircea cel Batrân, 11tel.:(+373 22) 43 97 21str. Ion Creangă, 49str. Ion Creangă, 62tel.:(+373 22) 74 52 08str. Miron Costin, 25tel.:(+373 22) 44 90 57str. Andrei Doga, 26tel.:(+373 22) 31 07 62

NiagaraOrange Fitnessstr. Ghidighici, 5tel.: (+373 22) 21 00 21

Thai Boxing Clubstr. Burebista, 114tel.: (+373 22) 890 47 77 (+373) 68 771 777

X.T.Zstr. Gh.Asachi, 58 tel.: (+373) 68 110 811 (+373) 78 110 811

în localurile cărora găsiţi revista 15 MINUTE

Vrei să devii pa r teneru l n o s t r u d e distribuţie? Contactează-ne pe:

contact@15minute.md sau (+373) 60 09 71 11

– Sergiu Ţurcanu,director

de marketing

Wellness &SPA Termalbd. Dacia, 31 tel.: (+373 22) 63 29 29 (+373) 79 22 99 93

Wellness Landstr. Mitropolit Varlaam, 46 tel.: (+373 22) 54 60 80

Unica Sportbd. Ștefan cel Mare, 182 et.5 of.509tel:(+373 22) 29 58 11 (+373) 69 17 04 10str. Tighina, 49/4tel.: (+373 22) 27 74 12 (+373) 69 28 93 77bd. Dacia, 31tel.: (+373 22) 55 23 63 (+373) 79 12 25 00bd. Decebal, 5 et.2tel.: (+373 22) 55 49 04 (+373) 69 73 33 96bd. Mircea cel Batrân, 5/1 et. 3tel.: (+373 22) 42 58 18 (+373) 69 11 12 27str. Vasile Alecsandri, 1, et.8 of.822tel.: (+373 22) 73 75 55 (+373) 69 11 12 27str. Alba Iulia, 1/1tel.: (+373 22) 93 07 73 (+373) 69 51 99 37str. Alba Iulia, 75tel.: (+373 22) 51 53 38 (+373) 79 30 00 00bd. Moscovei 6, et. 3tel.: (+373 22) 49 65 91 (+373) 69 11 12 27str. Alecu Russo 20, et. 4,CC Shoplandiatel.: (+373 22) 81 16 16str. Igor Vieru 15/3, et. 1,tel.: (+373 22) 48 16 61

Centre medicale:

CardioPrimastr. Trandafirilor 33/3, tel.: (+373 22) 894 222(+373) 78 811 444

Ceradentstr. Kogâlniceanu, 41tel.: (+373 22) 22 28 05

Mazur Dentstr. Kogâlniceanu, 20 of. 1tel.: (+ 373 22) 27 59 92

Centrul Medical de Reabilitare al Victimelor Torturii „Memoria”str. Ismail 44tel.: (+373 22) 273 222

Prima Medicastr. V.Alecsandri, 87/1tel.: (+373 22) 20 23 73

TerraMedstr. Trandafirilor 15/4tel.: (+373 22) 202 373

Timox Dentstr. Pușkin, 9tel.: (+373 22) 22 24 99

Vivodentstr. București, 13/1tel.: (+373 22) 54 64 00

Shopping:

ABFashionstr. Ismail, 24tel: (+373) 27 16 03 (+373) 69 10 90 89

Ceai de elităbd. Ștefan cel Mare, 128(Shopping Malldova)tel.: (+373 22) 24 35 72 (+373) 79 44 77 68

Kotonstr. Arborilor, 21 (Shopping Malldova)tel.: (+373 22) 27 00 39

L’arossastr. V. Alecsandri, 66tel.:(+373) 69 10 81 96

Mireasa Modernăstr. București 105tel: (+373 22) 22 68 72 (+373) 69 99 63 78

molDecobd. Bănulescu Bodoni, 57tel: (+373 22) 23 31 89 (+373) 69 20 11 26bd. Moscovei, 14/1tel: (+373 22) 31 12 81 (+373) 69 20 11 26

Papiliostr. Alecsandri, 20tel.: (+373 22) 21 01 29 (+373) 79 43 12 12

Shoptime.mdstr. Bănulescu Bodoni, 29tel.: (+373 22) 234 900

Agenţii turistice:

AmadeusTravelstr. Pușkin, 24tel.: (+373 22) 22 66 33

AnyWay Travelstr. 31 august 1989, 121tel.: (+373 22) 85 90 90

Damla Turstr. Gagarin, 1tel.: (+373 22) 27 75 77

Explorestr. Columna, 103 of.1tel.: (+ 373 22) 84 41 11

Isidastr. MitropolitDosoftei, 97/1tel.: (+373 22) 29 60 48

Panda Turstr. Bănulescu Bodoni 28/1tel.: (+373 22) 78 19 19 (+373) 69 44 04 00

Sindbadstr. Cosmonauţilor, 6tel.: (+373 22) 88 82 88

Sovadastr.Zelinski, 12tel.: (+373 22) 84 46 78

Vacanţa Marestr. Kogălniceanu, 58tel.: (+373 22) 840 111 (+373) 78 840 111

Vernon Primstr. Gh.Asachi, 11/1 of. 98tel.: (+373 22) 72 72 32

Voiaj Internationalbd. Negruzzi, 4/2tel.: (+373 22) 54 64 64

Hotele:

Business& SPA Hotel OLSIstr. Bernardazzi, 26/3tel.: (+373 22) 54 59 54

Dacia Hotelstr. 31 August 1989, 135tel.:(+373 22) 23 22 51

Flowersstr. Anestiade, 7tel.: (+ 373 22) 26 02 02

Jazz Hotelstr. Vlaicu Pîrcălab 72tel.: (+373) 69 10 73 77

Leograndstr. Mit. Varlaam 77tel.: (+373 22) 20 12 01

Manhattan str. Ciuflea, 1tel.: (+373 22) 26 08 88

Nobil Hotelstr. M.Eminescu, 49/1tel.:(+373 22) 40 04 00

Complex HotelierTuristic „Poiana Bradului”s. Coloniţa, Pădurea la Fănuţărestauranttel.: (+ 373 022) 38 63 66, (+373) 79 30 10 73recepţie 24/24tel.: (+ 373 022) 38 62 93, (+373) 69 15 49 99

Hotel Pezidentbd. Dacia 58/5tel.:(+373 22) 625 000

Turist Hotelbd. Grigore Vieru, 9tel.:(+373 22) 22 05 12

Pensiunea„Vacanţadella nonna”Teritoriul de odihnă și agrement Vadul lui Vodătel.: (+373) 67 43 02 73

Vila Natalistr. Sfatul Ţării, 15tel.: (+373 22) 23 36 63

Vila Verdestr. Grenoble, 110tel.:(+373 22) 28 80 03