e ,t: .1.r. rr*

Ioan Buduca

SUFLETULNATI-IAINIC

ffifi"nem*rk

2016

CUPRINS

Sufletul nathanic ................ 5

Lentila ca metafore................ ............. L8

Rdddcinile creqtine ale qtiinlei occidentale ........38

Libertate gi autoritate.............. ...........59

C6derea in intelectualism a fost necesard .......... 84

Cosmologie hristocentrici .......... ....L04Inifierea rosicruciane ............... ........124Revelatorul adevdrului despreinteligenla umand .........L36Epoca empatiei .............. 155

Specializare gi transdisciplinaritate ............ ...... 1,66

Capitularea spiritului european .....175Cine a fost (este) eul lui Rudolf Steiner............ 182

Cei doi Ioan ......... ...........192Somn gi veghe ................202Efectele secundare ale nemuririi ............. .......... 2L9

Kenozele ......237Cuvirrt de trdreiere / Mitase, ltrd, cupru ........254

Sufletul nathanic

Axiali h hristologia antroposofici este,

aqa-zicindr ,,poV€stea" celor doi copii Iisus. Nu este,

fireqte, o ficfiune. Este un misteriu cosmo-terestru.A fost dezviluitintiia oard de Rudo1f Steiner. Cindl-a comunicat in cercurile ftrdrise ale membrilorsocietilii teosofice - h anii cind ircd nu a fostnevoit sd se declare totalmente independent deaceastd Societate -, i-arugat sd fie discrefi tr legd-turd cu acest subiect, sd nu-l scoati in fala publi-cului fdri cunogtinle antroposofice (teosofice, pevremea aceea, cdci cuvinflil antroposofie avea si fielansat cifiva ani mai firziu, dupi despdrfirea totaldde teosofi).

N-au fost suficient de discrefi. ,,Povestea"a iegit in lumea 1arg5. Au aflat-o gi iezuifli gi auinceput o prigonire constanti impotriva ,,ereziei"cuprinse in ,,poveste" qi impotriva cregtinismuluiesoteric dezvdluit de Rudolf Steiner.

Teologia oficiali a cregtinismului n-a avutniciodati curajul (prezenfa de spirit) sd abordezefrontal sursele acestei ,,povegti". Ele strt doui:genealogia lui Iisus in Evanghelia lui Matei gi

genealogia lui Iisus in Evanghelia lui Luca. LaMatel Iisus descinde din Solomon. La Luca, Iisusdescinde din Nathan, fratele lui Solomon.

Ioan Buduca

Este limpede pentru oricine cd dacd eu il ambunic pe Gheorghe, iar fiiil ai bunic pe Iort fratelelui Gheorghe, eu gi tu nu putem fi una gi aceeagipersoand.

Fdri sd fi putut intui existen{a celor doi copiiIisus, Origen a fost singurul care s-a apropiat deacest misteriu cu un anume curaj. El a susfinutcd Hristos nu putea si se ftrtrupeze intr-un sufletinfestat de urmirile pdcatului. Dar n-a mai pututfirainta pfird la explicafia felului ftr care a pututexista in Iisus un suflet neatins de pdcatul originar(anima candida, zicea Origen).

Ca si inaintezi pind intr-acolo, aveai nevoie deo viziune mai profundd asupra pdcatului originar.Ca sd ai o asemenea viziune, trebuie sd pofi facecercetdri personale juste in realitatea spirituald aacelor vremi, trebuie sd ai deja imaginea justd eevolufionismului spiritual care a condus evolufiileomenescului pirrd acolo. Ca sd ai imaginea acestuievolufionism, trebuie sd poli duce dincolo depragul dintre senzorial gi suprasenzona\ in modpe deplin congtient, cu eul neadormit, imagineaevolufionismului materialist (darwinian gi haecke-lian) qi sd depui aceasti imagine la dispoziflaentitdlilor spirituale. Abia ag4 entitifile lumiispirituale vor fi reugit sd transmiti eului tdutrtoarcerea pe dos (cum ai firtoarce o mdnugd) aevoluflonismului materialist, care pretinde cdomul se trage din maimufa intru realitatea spiri-tuald din adincul acelui materialism, potrivitcdreia, dimpotriv5, maimula (gi toate animalele) setrag din evolufiile omului.

6

Sufletul nathanic

Dar cum sd-!i duci eul congtient (neadormit) inlumile suprasenzoriale? Rudolf Steiner s-a niscutdintr-o karmd astfel compensati in timpul unorreincamiri anterioare incit sd poatd h, an 2000 de

ani mai devreme, precursorul unei epoci (a gasea

daci numirdm epocile de la Potop incoace ca fiind,grupuri" de cite 21"60 de ani) fir care omenirea va

putea in mod natural si-gi ducd eul neadormit inlumile spiritualeftrci dinperioadele de viald dintrenagtere gi moarte. Precursoratul sdu nu s-a bazatnumai pe har karmic, ci gi pe o profundi iniferepersonal5 de tip creqtin-rosicrucean.

Nu oricine, aqadar, ar fi putut si fie trs[rcinatde conducerea spirituald a omenirii cu misiunealui Rudotf Steiner pe Pdmfurtintre anii l86L-L925.

XXX

Era, prin urmare, de aqteptat ca dezviluirileunor cercetiri spirituale rcalizate crr eul conqtientde sine (neadormit) sd trezeascd suspiciunea gi

reactiile adverse ale celor care nu pot cerceta lumilespirituale decit in somn (sau dupd moarte), cu eulprofund adormit.

De aceea Rudolf Steiner a cerut discrefiemaximd fir privinla ,,povegtii" st cei doi Iisus-N-a fost sd fie discrefla cuvenitd 9i antroposofias-a pus, fur felul acesta, in fala atacurilor fanaticeale ap5rdtorilor dogmei cregtine.,,Povestea" celordoi copii Iisus era menitd sd devind publicd abiala finele secolului al XX-lea cind ar fi urmat si fie

Ioan Buduca

ir:rregistratd o primi culminafle a interesului publicpentru antroposofie. N-a mai existat o asemeneaculminalie tocrnaipentru cS"intre timp, forlele spiri-tuale conservatoare au putut lucra in voie fti contranoii hristologii. Culminafia, profefitd de RudolfSteiner insugi, s-a focalizat intr-o singuri persoand,nepotul lui Prokofieff, pe numele sdu mic Sergei,care a trdit intre arni 1954 qi201,4 gi s-a dovedit a ficel mai strdlucit urrnas al gindirii'steineriene gi celmai important sistematizator al hristologiei antro-posofice.

XXX

Curajul spiritual (prezenla de spirit) pe careil (o) cere contradicfia dintre genealogia lui Iisusdin Evanghelia lui Matei gi genealogia iisusicddin Evanghelia lui Luca nu s-ar fi putut intrupairrtr-un om care n-ar fi putut verifica prin propriasa cercetare spirituald cine au fost cei doi copiiIisus gi cum a rdmas, in cele din urm5, doar unultntru agteptarea intrupdrii lui Hristos.

Rudolf Steiner descrie starea evolufiei umanein vremea de dinaintea pdcatului originar in zecysute de conferinle gi in cdr,ti publicate pentru cercu-rile non-ezoterice ale publicului. Perioada aceea eraanterioard celei pe care Platon a numit-o Atlantida.Rudolf Steiner ii spunea Lemuria, cu un cuvintcare fusese folosit gi ftraintea cercetirilor sale.Noutatea cercetdrilor sale vine din faptul c5, spiri-tual, a putut pdtrunde gi in perioadele anterioare

8

Sufletul nathanic

Lemuriei (ceea ce teosofii blavatskieni nu puteau,fiind vorba despre faptul cd maegtrii orientalidestrupali care inspirau teosofia blavatskiani nuaveau acces la corespondenlele cosmo-spiritualeale acelor perioade anterioare Lemuriei).

Iatd-le, in descrierea steineriani. Prima peri-oadh a evolufiilor Pdmintului (in starea sa numitdTerra) fusese o repetilie a primei stdri planetarea Pimintului, numiti Satum (vedriul Satum). Adoua perioadi a evolufiilor Pdmintului (in starea

sa numitd Terra) fusese o repetare a celei de-a douastiri planetare a Pdmintului, numitd Soare (vedriulSoare). Iar a treia perioadd a evolufiilor Pimfirtului(tr starea sa numiti Terra) fusese o repetare a celei

de-a treia stdri planetare a Pdrntrtului, numitdLuna (vectrea Lunn).

Pe vedrea LunH s-a format corpul astral(substanfa sufleteascd) al (a) omului, dupd ce

pe vechiul Soare se formase substanla eterici a

corpului uman (cea care dl'bazele viului omenesc),

iar pe vedriul Saturn se formase substanla spiri-tuali a corpului fizic omenesc (cel care va fi totmai mineralizatfurcepfurd de la evenimentul numitphcatul originar).

Agadar, in perioada Lemuria, care era orepetare a vechii stdri lunare, fiinfa omeneascd

nu avea corpul fizic (arhetipul spiritual al viito-rului corp fizic) dotat cu o consistenld materiald,ci doar cu o consistenld de tipul substanfelorastrale (cele care dau sufletescul planetar dinsistemul solar). Din ratiuni care lin de o altd

poveste cosmo-spiritual5, qi anume de felulin care

9

Ioan Buduca

anumite entitefi rdmin ftr urma evolufiei gene-rale, substanla astrald a corporalitdlii lemuriene aputut h ,,atacatd" de entitdfile luciferice (care aurimas in urma evoluliei generale pe vedrea Lund,rdminind undeva intre om gi inger, agadar intr-unstadiu superior evolufiilor lemuriene ale omului).,,.Atac1tl" a constat din faptul cd astralitatea omuluia fost atrasd cdtre materiile pdmintegti, fiinddin ce in ce mai mult decuplatd de la airaclia sanafural-cosmicd intru substanfele cosmo-spiri-tuale. Se trtimpla aga pentru cd entitifile lucife-rice doreau si pund stipinire, in numele lor, peevolufia umand. Omul ufina si-qi mineralizezetotmai intens corporalitatea qi sd piardi tot mai multcongtienla atavicd a originii sale spirituale. Acesteevolufii sunt ceea ce Biblia descrie ca fiind pdcatuloriginar. Tot Rdul spre Bine. Daci n-ar fi avut locaceste aparente involufii, ceea ce mai tirziu avea sdfie eul omenesc individualizat(iar asta s-a petrecutpe la mijlocul evolutiilor atlanteene) n-ar fi ajuns lamaturitatea libertdfii fald de zei qi, mai apoi, n-arfi ajuns, in numele acestei libertifi, sd recucereasclin deplind conqtienfd lumile spirituale.

Eul (scinteie divind) a fost suflat in oameni inperioada Lemuriei, iar episodul corespunzitor dinBiblie vorbeste despre,,suflare de via!d". Esenlialuldin povestea acestor aparente involufli, fdrd decare n-ar fi putut avea loc, maifitziu, evolufia euluiliber cdtre patria sa spiritualS, este confinut in axatufuror evolutiilor umane/ pe care o cunoastemdrept Misteriul de pe Golgotha. Picatul era inscrisin legea evoluliei umane. Daci n-ar exista Legea,

L0

Sufletul nathanic

n-ar exista pdcatul - zicea Pavel. Iar, mai apoi,Kierkegaard a trleles: Opusul libertdfii nu este

necesitatea, ci pdcatul. Omul era menit sd-qi piarddcongtienla atavicd (starea de ,,sugat" la sinul zeilor)a originii sale zeiegti ca sd-gi cucereasci conqtienlaliberd a patriei sale originare (maturitatea spiri-tuald). Dacd pdcatul era necesar, aqadar, entitdfileluciferice l-au introdus prematur in evolufiileumanului, dar aceastd prematuritate n-a fostintimpldtoare. Era ea insdgi pte-vdzutd, in ordineacosmo-spirituali. Prin urmare, era pre-vizutdgi necesitatea Misteriului de pe Golgotha. Drepturmare, cobofirea Logosului irr propria sa creafie

substanfiaH, in ordinea cosmo-spiritual5, ince-puse ircd dinainte de evenimentul lemurianal primei ftrcol1iri a picatului. La ,,ora" acestei

incolfir! Logosul devenise, coborind, Logos solar

Ei locuia deja in ambianla spirituald a Soareluifizic. Hiperboreea antelemuriand fusese perioadaci:rd Soarele hzic s-a desprins din ,,nebuloasa"Soare-Lune-Perriint.

Ce incd mai era prevdzut? Refinerea Pomuluiviefii in Rai. Ce inseamnd asta? Asta inseamndch o parte importantd a eului 9i a sufletuluiomului lemurian atacat de p5cat (Adam) a fostpusd deoparte ca sd nu sufere urmdrile pdcatului(nagteri repetate, mor,ti repetate, retrcamdri dugdreirrcamiri, intunecarea lumilor spirituale). Intermenii ,,tehnici" ai antroposofiei, aceastd partesalvatd de atacurile luciferice asuPra sufletuluiadamic (gi pdstrati, nealterat4 in ambianla spiri-tualH a Soarelui) este denumitd eter caloric pi eter al

L1,

Ioan Buduca

luminii. Sub atacurile pdcatului urmau sd rdminddoar alte doud calitifi eterice (eterul chimic sieterul viefii, cele care, biblic, sunt denumite pomulcunoagterii Binelui gi Rdului).

Aceastd parte salvati a eului qi a sufletuluiadamic n-a fost trimisd niciodati in lumea ftrcar_ndrilor gi reincamdrilor (sub pdcat, agadar).Niciodatd? Ea, partea aceea a eului, a astralitdliiqi a etericului lui Adam nu era cuprinsd htr:ocorporalitate hzicd (in sens mineral), ci in purisubstanf,alitate spirituald. N-a fost cuprinsi incorporalitate hzicA nici pe vremea omului firicnumit Krishna (veziBhagaaad Gita), dar a adumbritdin lumile spirifual-solare sufleful celui care a fostKrishnE cea mai inaltd expresie a sufletului umanfrrainte de naqterea lui Iisus din Nazareth (copilutdin Evanghelia lui Luca). Aceastd adumbrire va fi,mai apoi, ,,tehnica" de lucru din templele miste_riale, unde cei care erau inifiafi stdteau, o vreme, ingomuniune spirituali cu inalte entitifl, niciodatd,ftrsd, direct cu sufletul nathanic, ca jn cazul unic,al lui Krishna.

Sufletul nathanic este numele dat de Steineracelei pirfi niciodatd incamate a sufletului adamic,pdstratd la sinul zeilor solaripind la vremea nagteriicelui care urtna sd fie Iisus din Nazareth. Afuncipentru ?ntiia datd gi singura oari, sufletuI adamicniciodatd incamat (Pomul viefii) a fost trimis latrcamare. Abia irtr-un astfel de suflet pur (animacandida), fdrd pdcat, cu un eu neinfestat de cele desub karma, a pufut sd se intrupeze, mai frziu, laBotez, Logosul solar, devenind astfel Hristosul

12

Sufletul nathanic

(Mcssia). Agadar, la Crdciun, noi sdrbdtorim

venirea, singulard, intr-un trup hzic, a sufletuluinathanic (numit aqa datoritd ascendenlei acelui

trup in singele lui Nathan)'

XXX

Dacd acest eveniment singular este subiectul

cosmo-terestru al Crdciunului, care are a fi subiectul

cosmo-terestru al Bote zului? Eul copilului Iisus dinNazareth nu era un eu pirnintean' Altfel sPus/ nu

cra impdmintenit. Nu era. adic6, obignuit cu cele

ce s-au petrecut aici, pe Pimirt, dupd evenimentulluciferic din Lemuril. fEna la 12 ani, acest copil

nici nu a vorbit. Nu avea de unde sd preia karma

i:rscrisd in limbile post-Babel. Vorbea, in fapt, ir:r

sunetele limbii originare, sunete pur sufleteg4

neinfestate de simfuri. Era aerian, daciil comparai

cu copiii obignuifi. La12 ani, eul-potir-pur-sufle-tesc al acestui copil a primit, printr-un transfer de

magie albd, eu1 "ulnilult

copil Iisus, cel niscut dinSol6moru la Bethleem' Copilul acela, rdmas firdeu, a murit ftr scurt timP. Eul celuilalt copil Iisus

era unul care se reircamase de nenumdrate ori,

fiind de cele mai multe ori trecut prininalte tehnici

de inifiere. intr-una din cele mai i:ralte inilieri ale

sale, eul acela a fost precursorul unei ,,grupdti"de 2L6O de ani, aceea Pe care o numim, in istoria

obignuitd, epoca protopersand. Numele lui, atunci

cind des-pecetluia izvoarele acelei epoci, a fost

Zaruthusira. Cu citeva ,,grupdri" de 216O de ani

lu,rrr llrt,lrrr,r

irritintc', pe vremea Atlantidei, fusese intrupat incorpul hzic al marelui preot al celui mai impor_tant templu atlant, Oracolul Soarelui. Mai apoi,a fost trtrupat in corpul hzic al iniliatului

"uiu u

orgNtjzat uatca lui Noe", salvarea citorva fiinteomenegti din dezastrul final al lumii atlante. denumea, in lumea ucenicilor sii, Manu.

Pe cind era Zatathustra, a fost adumbrit dinambianfa spiritual5 a Soarelui de Logosul solarirrsugi (i-a spus Ahura Mazda, aura solard) qi atransmis ucenicilor sdi congtienfa faptului cd Soareleeste o mare fiinle spirituald, nu doar un corp fizic. Eleste profetul care a ldsat mogtenire inifiafilor egip_teni, apoi profefilor evrei constienfa faptului cd, inviitor, Logosul solar va veni sd l,ocuias"a irrt -,rn t*pde om. Zarathsstra gi-a pregdtit ucenicii sd-l agteptlintr-o viitoare intrupare ca fiind prezent in corpulhzic al copilului in care va verri sd locuiasc5 Logosulsolar. Iatd de ce magii de la Rdsdrit au gtiut sd identi-fice naqterea care aducea din nou pe ndmftrt, ftr trupomenesc, eul maestrului lor originar.

Pe cind Iisus din Nazareth (sufletul nathanic)ficea 12 ani gi se afla cu pdrinfii sdi la Templu,eul zarathustrian s-a transferat in potirul-pur-sufletesc-lipsit-de-eu-pimintesc al aielui copil.Imediat, fiind in fafa invdfatilor din Templu, Iiiusdin Nazareth a intrat in vorbi (ba chiai in pole_micd aprigi) cu mai marii Templului qi i-a uimit cuingelepciunea sa.

De la 12 pind la 30 de ani ai lui Iisus din Nazare*r,fostul copil aerian a devenit un adolescent gi unadult plin de o compasiune atotcuprinziltoare (era

1.4

Sufletul nathanic

calitatea spirituald a sufletului nathanic, neintinat,nepirnintesc) gi de o inlelepciune atotpdtrunzd-toare (era maturitatea celui mai inalt inifiat eu

pdmintesc).La 30 de ani, fiind congtient de faptul cd

impirdlia Domnului s-a apropiat de Pdmtrt, adicd

de iminenla necesitdfii ca eul Logosului solar sd se

intrupeze spre a deveni Hristos (Mesia), a pdrisitcorporalitatea lui Iisus (cea hzic6,, cea etericd 9i cea

astrali) gi a ldsat vacant sdlaqul eului acestuia.

Iisus era, din noq aerian, dar mddularele sale

eterice gi astrale erau, acum, impregnate de sigiliileinfelepciunii zarathustriene, iar noua sa condif,ede suflet nathanic, irfelept, de asti datd, impimin-tenit, l-a condus cdtre intilrrirea cu Logosul solar.

Sufletul nathanic nu era la prima intilrrire cu

Logosul solar. Acolo, pe Soarele spiritual, locuise

acest suflet incd din epoca luc:rferizhni oamenilorlemurieni. Acolo, sufletul nathanic, impreund cu

Logosul solar, a participat la trei dintre cele maiimportante acte de crealie ale Logosului solar:

armonizarea organelor senzoriale tr trupurilepe cale de substanliere fizic-materiali a omului;armonizarea organelor vitale ale noilor trupuriomenegti (inima pldmirii etc-); armonizareaorganelor de personalitate ale omului (gindirea,simf,rea, voin!a).

in cele trei acte de crealie cosmo-spirituald ale

Logosului solar fur sprijinul evoluliei umane de

dupd evenimentul luciferizdrii sufletelor lemu-riene, sufletul nathanic a fost purtdtorul forlelorspiritual solare (Hristofor). in cel de-al patrulea

15

ll,ttr llrrr Iilr'ir

irt'l rlt.cr(':rfic (intruparea), sufleful nathanic a fost(es!c) receptorul direct (potirul) al forfelor spiri_tual-hristice (Iisus Hristos).

Dupd inviere, clepsidra se intoarce. IisusHristos a devenit Hristos Iisus.

XXx

Trei vor fi evenimentele esentiale de dupdinviere. in vreme ce Hristos ,e rra t dl,ta la Cer 1ae hhziclaeteric, de la eteric la astral gi, apoi, de la astralla condif,a de eu macrocosmic, cea din care a coboritcdtre Misteriul de pe Golgotha sdldqluind, o vreme,in Soare), sufletul nathanic va cobort de la condifla sade eu nepdmintesc la condifla de eu imbrdcat intr_onoui astralitatg alta dedt cea a lui Iisus din Nazarettuapoi la condif,a de euirnbrdcat astraf dar gi eteric (altdhaine eterici dedt cea a lui Iisus din Nazareth, unaformatd din eteruri impregnate deja cu congtienfade Hristos a omenirii). in cele din urma, sufletulnathanic igi va irnbrdca eul pur , fdr6 karma cu uncorp hzic (arhetipul spiritual al corporalitdfii fizice,care este construit din cdldura originatd ir jertfa princare Tronurile au creat starea planetari primordialda vedriului Satum, alfa tuturor evoluf,ilor omenegti).

XXX

Observafi clepsidra: ftr vreme ce Hristos urcddin condifia sa hzic6, intru condifia macrocosmici

76

Sufletul nathanic

din care a cobofit, sufletul nathanic are a cobofide la eu Ia hzic, dar tr aga fel indt sd-9i formeze(invers decit qi-a format omenirea mddularele) cele

trei substanle corporale numai din,,materii" ptJte,

hristificate.in tot acest timp - care va dura pird la sfirqitul

evolufiilor pdmintegti, irnd materiile minerale vorfi eterizate - not, oamenii, avem in cele doud entitdf,Flristos gi sufletul nathanic, modelul macrocosmical evolufiilor din trecutul eului uman gi, respectiv,modelul microcosmic al evolufiilor din viitoruleului nostru, cdci in viitor eul nostru are a hristi-fica cele trei mddulare tr care e imbrdcat astralul,etericul qi fizicul.

17