74A&{ Atr tLgA

ilIarian llea

ffrasililo fasand haie

cu uqile larg desuhise

mEEI cenrne nouANrescA

Cuprins

CASA DIN PIATA GORKI / 5

VACEK / qs

GRAVIMETRUL I r79

CASA DIN PIATA GORKI

I

lntffi a fost dudul. L-a adus tAmplarul Schlesak de la Piala de Fdn.

A sXpat groapa. A aqezat puietul. A uitat s[-l ude. tnc[ din prima

seard. La intersectia strdzilor Malinovski gi Crigan. Un amlrAt care

face dude. Un pomnitar care produce mizerie cleioas[ qi atac[ ten-

cuiala casei lui Iosif Mittemberg. Locuitorii din Medio Monte nuin{elegeau cum de le crescuse un dud chiar in intersectie. Valdemar

Schlesak riposase din pricina unei gripe. Ldsase in urm[ un atelier

de tAmpllrie pe care nevast[-sa il vdnduse, prin mandat notarial,unui berlinez. Dudul crescuse inalt qi rlmuros. Dudele cldeau pe

caldarAm. Cilcate in picioare, lisau o zeamd cleios-alburie. Consiliul

Municipal ordonase serviciului de luminl qi curltenie si pun[ unstAlp cu bec electric in intersec[ia Malinovski cu strada Criqan. Chiar

IAngd dudul lui Schlesak.

Casa avea un salon uriaq, doul dormitoare, una buc[tirie qi dou[toalete. O baie cu van[ qi o bud[ simpl[ de un metru lungime pe

nou[zeci de centimetri l[1ime. Buda lui Paul Mittemberg, nepotul de

sorl al lui Iosif.

$i Iosif Mittemberg, bijutierul, murise, din pricina unei chinuitoare

qi ruginoase boli a prostatei. Nu-l mai ajutase muqchiul. De tAnlr nu

se indurase s[ p[rdseasc[ masa unde trona paharul de cristal de Boe-

mia, veqnic plin cu vin de Tokai. Se urina in bijuterie. Uda pantalonul.

tst

ii sHbise muqchiul de la vezic[. in ultima sdpt[min[, nu mai puteaiintra in dormitor fdrfl batist[ la nas.

Frederica Eva Mittemberg rdmlsese viduvl. in cimitir, IosifMittemberg,era vecin cu Valdemar Schlesak. ii desp[4ea o banc[ingustd de marmur[ albd.

Notarul Leopold Lohan Nathan trecuse pe lAng[ dud. privise du-dele. iqi dusese mdna la bdrbie. iqi piprise gu$a unsuroasi. Fructelealea. Dudele alea. seminau cu sfarcurile muiereqti. Leopold LohanNathan se ridicase in varfirl picioarelor. Luase o dudd. o frecase intredegetele de la mana dreaptx. igi apropiase buzele de fructa zemuindd.ii venise pofta. Dintr-o dat[. Duda e peste nivelul sfarcului muieresc,iEi spuse notarul. Mai ales seara. Mai ales la lumina becului electrical Municipafitedi, Leopold Lohan Nathan culegea dude. Cilca in p!cioare zeci de sfdrcirri muiereqti alburii, pline de zeam[. Zvicnitoare.

DupX ce qi-a fhcut toate treburile, dup[ ce a tras cu nesa! aer inpiept, Iosif Mittemberg s-a dus la cele veqnice. Totul era pregltit. indormitor mirosea puternic a o!et. CAnd l-a spllat, cind i-a pipdit, princarpa umed[, sexul qi cele doud testicule, Frederica s-a infiorat. Iat[ce-i omul, in general, qi uite ce-a ajuns Iosif, in particular. $i dupi treishpt[mdni de la inmorm0ntare, Frederica Mittemberg mai vedea ina-intea ochilor sexul acela blegit pentru eternitate qi testiculele care semiqcau ca dou[ mingiule de ping-pong atinse de c6rpa umed[.

vantul de var[ se pornea inspre Medio Monte dupd ce cdlca Iapdmflnt iarba inalt[ din Marea campie. Trecea pe strlzile oraguluistarnind nori de praf inecdcios amestecat cu siliciu. cea{a p[rea c[-iintrdin ochi, in haine, in porii pielii, provocindusturime. vantulloveadudul lui valdemar schlesak, trecea de interseclia cu Malinovski qio lua la deal, spre Pianul de Sus. plesnea copacii qi, enervat, goneaspre ucraina. Dudele se lipeau de tencuiala casei lui Iosif Mittemberg.Zeama se prelingea in liniule asculite. Dup[ o sdptimAnd, in jurulformelor aproape geometrice apxreau pete de oxid. peretere pestri!sem[na cu bdlegarul pus la uscat.

Leopold Iohan Nathan storcogea dudele dupd ldsarea fiecxrei seri.Paul Mittemberg ieqea in fiecare dimineald din casa unchiului siu qimanca dudele storcoqite de Ieopold lnhan Nathan. N-avea rosts[folo-seqti mdtura. De dude nu se scipa a$a ugor. !i-ar fi trebuit in fiecare

l6t

zi alt instrument de mlturat. De sub dud, Paul Mittemberg vedea

functionarii care treceau grlbili pe strada Malinovski. Se opreau lacafeneaua de ldng[ notariat. Dup[ mflncatul dudelor de diminea![,urma o jurnitate de ceas pe care Paul Mittemberg o dedica spdlatuluimAinilor. Cleiul intra in piele. Era nevoie de sipun, apd cald[ qi pia-tr[ ponce.

Frederica Eva Mittembergtrecu pragul salonului casei de pe stradaCriqan numlru] 18. Din buc[tdrie sdreai o treapt[. Alunecai usor pe

bucata de marmur[ roz. Cu qans[, atenzaipe eovorul de Persia. Gal-ben ca pielila piersicilor putrede. Grelos de moale sub cllc[tur[.,,Hopa-sus, Frederica", gopti grisana doamn[ Mittemberg. Echili-bristica printre picurii de cafea ce slriserl din ceqti pe tlvif[.

,,S-a v[rsat cAte ceva, Leopolda", zice Frederica Eva Mittemberg.

,,Dar a qi rimas cite ceva".

,,Cu grij[, Frederica. Pune-le pe m[sufi, c5-mi vine sl[bie de lardrunchi cAnd te vld", zice Leopolda Lohana Nathan, nevasta de-adoua a notarului Leopold Lohan Nathan.

Frederica Eva Mittemberg: nas ascutit, terminat la vArf ca un cap

de compas, g[urele cu puncte negre pe fata ridati, amintind de glo-rioasele wemuri ale unei tinereli ocupate cu spartul cogurilor qi stu-diul virfurilor albicioase de puroi. Prin fusta de stofh verde-crud,incercau s6 iasi din strAnsoare cdrn[ciorii de gr[sime.

,,Seam[n[ cu trei caltaboqi", qopti Leopolda Lohana Nathan. ,,Ampentru aceastl fiint[ un dispre! imens. Grisana care de-abia se cl[-teqte. Nu e de nasul ei si-mi ofere o ceaqc[ de eafea. Mullumesc dinsuflet, Frederica", mai spuse Leopolda.

Seara. l,eopolda Lohana Nathan. Strada Malinovski. Colt cu stradaCriqan. Dudul. Chiar in intersectie. Uqa Fredericli Eva Mittemberg.V[duv[. O cafea. O pianin[. O grdsan[ frcAnd baie cu uqa descuiatfl.

Plesciihrl apei. Pufritul Ca o balen[. Satisfactia. Fusta de un verde-crud.Bluza roqie din polietilen[. Fdr[ opritori la {A!e. Apa curgea pe trup.Printre caltaboqii bur[ii. Ca prin canalele din Medio Monte. Picurigroqi. HAroqi. Cric[n4t[. Parci urina. Mici b6lti maronii tremurau pe

lacul parchetului. La lumina galben5 a becurilor din salon.

t7t

,,Cam aqa era Paul, Leopolda. De mic dormea mult. Lenevos. igimiqca picioarele anevoie. Doar cAnd se splla pe mAini p[rea atins de

h[rnicie. ln tinerelile noastre, noi ne miqcam altfel, Leopolda".

Leopolda Lohana Nathan privea billile maronii. Nu putea sorbilichidul din ceaqcX. Semdnau cu picurii de mercur, cu oglinzile pri-fuite, intunecate, stropite cu zeamX de rufe nelimpezite.

CAnd Iosif Mittemberg se pregltea sd-gi dea obgtescul sfflrqit, cAnd

Iosif Mittemberg il cheml la propriu-i cdpfltAi pe Paul Mittemberg,cAnd Paul Mittemberg intrl in dormitor qi privi palida faf[ a unchiu-lui siu, Iosif Mittemberg, cAnd Iosif Mittemberg ii gopti, abia auzit,

nepotului slu de sor[: ,,Bliete, s-a sff;rqit. RdmAi tu btrrbat in cas[.

S[ aigrijflde Frederica EvaMittemberg", cAnd Paul Mittembergaprob[d0nd din cap Ei impingAndu-gi nasul in batist[, c0nd o pal[ de vdntlovi dudul din fala casei de pe strada Crigan, Adam Czosberger, pros-perul m6celar din Medio Monte, tocmai atenta la pudoarea copililelordin grddinitra frobelianl qi se pregltea pentru a fi prins, re{inut, an-

chetat de politaiul Mike, condamnat la un an qi jumdtate gu suspen-

dare, sentin![ pe care urma s-o atace cu recurs tocmai in fafa mareluijudecitor Silviu Budo de Medio Monte, pe motivci numai copilitrele

acelea atinse de slflbinogeal[ iqi ardtaser[ inspre trlsur[ minuteleinvelite in mflnuqilele de piele de clprioard, cd numai copililele ace-

lea opriseri trdsura mflcelarului Adam Csozberger, tat[ a doi copiiminori, Robert Csozberger qi Moise Csozberger.

CAnd Iosif Mittemberg, bijutierul, ii fhcu semn nepotului siu, Paul

Mittemberg, str plrlseasc[ dormitorul, cAnd Iosif Mittemberg se simtilovit de o slibie in piept, Adam Csozberger se procopsea cu o plac[ de

carton lipit[ pe vitrina miceldriei de pe strada Malinovski. Literelede-o qchioap[, parc[ desenate, alunecau spre trec[tori. Nu erau inju-rlturi, nu scria weo tdnir[ c[tre vreun admirator timid, cineva woises[-l caracterizezepe m[celar in cuvinte simple qi scrisese mare, lune-cos, aproape l[b[4at: ,".A.dam Csozberger sau Necurata Godini".

intr-o cas6 de bijutieri, n-ai unde sd te ascunzi. Vin negustorii dinMedio Monte, din Carei, din Satu Mare, chiar gi de 14 Szolnoks[ co-

mande inele din aur masiv cu pietre mari gi frumos eolorate, aparcucoane lnsofite de grdsani pentru a proba coliere, se aud oftaturi de

t8t

satisfactie qi urlete de spaim[ indbugite, cAnd Iosif Mittemberg ros-teqte preful qi prezint[ calitatea exceplional[ a lucr[rii. Tinerele qifrumoasele domnigoare ale cartierului Pianul de Sus doreau.bijuteriidin argint. Cit mai sublirele. CAt mai lipite de piele.

Pe la prAnz sosea notarul Nathan la o ceaqcd de phlinci fierbinte.Serile se auzea vocea stridenti a celei de-a doua neveste a notarului,doamna Leopolda Lohana Nathan.

lntr-o casd de bijutier n-ai cum sd glseqti un coll numai al tlu. Ocanapea. Un fotoliu. O perini{d pentru cur, aqezati sub masa din salon.

La paisprezece ani impliniti, Paul Mittemberg se mutase in bud[.,,Ce-ti face nepotul, Iosife?", zicea notarul Nathan.,,Unde mi-e ruda a mai apropiatd?",lntreba bijutierul.,,Paul", striga mdtuqa Frederica Eva Mittemberg.,,PopAndlul vostru nu-i acas[?", se auzea vocea doamnei Leopolda

Lohana. ,,I-am adus un creme$ cu mult zahdt pudrd, Frederica".Spatiul acela de un metru lungime qi nouizeci de centimetri ldfime

era ideal. Te obiEnuiai gi cu mirosul. Unii locuitori din Medio Monte,care trbiau in apropierea rAului de munte, ajunseser[ s[ nu-l maiaudi. Paul sfArqise prin a nu mai simli mirosul din bud[. Prin uqa dinlemn, plinX cu g[urele, se strecura lumina de pe coridor. Ca niqte acede gdmdlie colorate.

,,E la bud[, notare, unde sd fie?", hohotea Iosif Mittemberg.,,De n-o fi c[zut inluntru", completa bijutierul.,,E la toaletl, Leopolda", zicea Frederica Eva Mittemberg.,,Sunt in bud[, tanti Leopolda", urla Paul Mittemberg. ,,Pune]i-l

pe masi c[ ajung acuma".Puteai rezista oriclrei tentatii daci te chema Paul Mittemberg.

Unui cremeq eu mult[ pudr[ dulce n-aveai cum s[-i spui nu.,,Fiecare om are preful lui, Nathan. Ca la bijuterii. Unul e mai mare.

Altul mai sclzut, altul mai ciudat. Aqa-i lumea asta, domnule notar.Preful lui Paul e cremequl neveste-ti", mai zicea Iosif Mittemberg.

La qaisprezece ani impliniti i se intimplase prima dat6. Seara.Tocmai se hotdrAse si iasd din bud6. Uqa de la baia mituqii FredericaEva era larg deschis[. ln vana albtr, plinl cu apfl fierbinte, trupul acelamare se miqca alene. ln inc[pere erau aburi. Paul Mittemberg se

frecase la ochi. Trupul acela se ridicase din mijlocul vilurelelor.

t9t

Uriaq. Pdnd la duq. SAnii mari, cu sfircuri vinetii, umbrele grXsimilorde pe burt[ qi firiqoare de p[r rar dezvelind doi muqchiule[i grdsulii.Frederica Eva Mittemberg p[rea cd are oehii inchiqi. Pdrea cd-gi mdn-giie pulpele gi-qi pipdie moliciunile.

M[tuga Frederica Eva Mittemberg p[rea cd. ofteazk. Un icnet.incX unul. Paul Mittemberg simli o cildur[ pornit[ din stomac sprepdrlile de jos. I se ridicase muqchiul acela pe care-l credea bleg pen-tru vecie. Se sculase organul cu care obiqnuia s[ fac[ pipi. Sta s[-ispargd pantalonul.

M5tuqa Frederica Eva parc{striga incetiEor. Speriat, Paul Mittem-berg o lud la goan[. Traversd salonul. Se opri sub dudul din fata casei.

ln noaptea aceea, m[fuqa Frederica Eva se strecur[ pAn[ la patullui Paul Mittemberg. Prinse a-l mAngiia pe fa![. ii gopti in ureche:

,,S[ nu-i spui nimic lui Iosif. Ce-i al nostru, r[mAne al nostru".

Moise Csozberger il invilase ce trebuie fbcut. Se intAlniserl intr-osear[ pe strada Malinovski.

,,La pu![, tata ii spune organ, Paul", zise fiul mdcelarului. ,,fie ce-tiface organul?", mai complet[ acela.

Paul ii spuse cd trdise o p[1anie pe cAt de ciudat[, pe-atdt de in-sp5imAntdtoare. I se ridicase obiectul cu pricina gi trebuise s[ stea

ascuns o jum5tate de ceas pAnd sd-qi revind la forma iniliald.,,Nimic anormal, Paul", zise tAn[rul fiu al m[celarului. ,,Cdnd se

mai petrece una ca asta, te retragiintr-un loc ascuns, il scoti afarfl qilfreci de mai multe ori cu mdna. PAn[ iese o zeamd albicioas[. $i aiscdpat. A.qa procedez qi eu".

Paul Mittemberg n-avea si uite niciodatl noaptea aceea. ii reve-

nise culoarea in obraji. Era din nou normal. A"gtepta cu nerlbdareridicarea organului. O pAndeape mltuqa Frederica EvaMittem-berg.tnchidea ochii qi o vedea goall. Trase uqa dup[ el. in bud[. Printrefiriqoarele ascutite de lumin[. Prinse a freca vArtos pAnd fAqni din el

zeamaalbicioas[. il p[trunse o mare liniqte qi o mare dragoste pentruFrederica Eva Mittemberg.

Paul Mittemberg era un elev silitor. Sear[ de sear[ punea in prac-tic[ invillturile lui Moise Csozberger. Cu pantalonii l[sali pe vine.

Cu mAna frecind organul, cu mintea deschis[ spre trupul mituqii

lt0t

Frederica Eva Mittemberg. Paul Mittemberg gandea: ,Aceastl adan-cime imi atrage sufletul greu qi micu{ qi-l inspirfl la adorare gi devo-fiune. Se pogoard in mine pietatea qi devin sensibil. lmi pare rXu depicate qi md ruqinez de ele. Ea md trage la sine qi m6 unesc cu ea, inastfel de imprejurlri sentimentele ei le primesc cu stim[ qi md ad6n-cesc vioi, cu interes congtiincios, ca s[ prelucru, cici toate au timpullor, cum spune unchiul meu, Iosif Mittemberg, cdci toate au plinul qibucuria lor, deqteptarea primlverii are timpul ei, cdderea frunzelor,aqiqderea gi acel loc unde pdtrundem ca intr-un podig acoperit cuplduri iqi are timpul s[u. sd impr[qtiem zeama uneltei qi si profaniminima m[tuqii Frederica Eva Mittemberg".

Paul Mittemberg se afla la prima lui dragoste.Pentru Valdernar Schlesak, cea mai bund afacere din Medio Monte

se dovedise confec{ionatul sicrielor. Mici, cdt mlsula din bucdtrrie,mijlocii, cat bancul de lucru ori mari, cat covata in care punea ra s[ratcarnea porcului. valdemar schlesak nu stltuse la taclale cu nici unnegustor din oraq. Dac[ te l[sai ispitit de o cinzeacd, trebuia sd ispi-teqti qi tu, incfl a doua zi, aceeagi mlsur[. A,qa se ndgtea viciul.

,,Pe tofi vi-ngrop cu mAna mea", obiqnuia s[-qi spund tAmplarulla slujba de duminic[, din catedrala romano-catolicd.

De-a stAnga lui Valdemar Schlesak st[tea Magdalena, nevasti-sa.o femeie tflcut[, cu ochii parc6 impldnta]i in {drdni. pe genunchii luivaldemar sehlesak odihnea Barbara schlesak, fetifa grdsulie cu mersde r[1ugc[ mdrealh.

,,Mai bine nu te-ai fi ndscut, mai bine nu-mi erai tatI, r[ule qi urituleqi insuportabilule", striga Barbara schlesak de cate ori era suplrat[.

chinul tdmplarului incepuse la doud luni de la intoarcerea dinarmata imperial[. Frecase ani de zile cizme qi epoleli, bituse colbulSlovaciei, Ungariei qi Austriei pentru ca, dup[ dou[zeci qi patru deore de la intoarcerea in oraq, s[ intre ucenic la atelierul de tampllrieal Societ[1ii Imperiale a Minelor din Medio Monte.

Muncea de diminea{a pdnd seara tArziu la gater. Fixa pAnzele.impingea buqtenii. Rindeluia scdndurile. constmia stive inalte. F[ceacurat in atelier. Nici dracul nu woise sd se angajeze ca ucenic. $i dra-cul solicitase mdcar un post de calft. valdemar schlesak dormea intr-unfost grajd pentru caprele societilii Imperiale a Minelor. La marginea

lttt

cartierului Pianul de Sus. Cobora in Medio Monte sf;mbdt[ seara. Se

intorcea duminici noaptea. Nici dup[ trei luni de fbcut curat nd scd-

pase de cdcdreze.

in diminea{a de 18 august, pe rlcoare, fetele culegeau mure. lnjurul atelierul de t6mplXrie. Frederica Eva Kuhn, viitoarea doamnfl

Mittemberg qi Magdalena $teiger. Plecaser[ de cu noapte din Medio

Monte. Ajunseseri in p[dure chiar cand schimbul ieqea din galeriile

de coastl.Crflncdu Aurel o apucX primul. Miner de front. Tati a doud fetite.

Magdalena $teiger se zbltu in bralele lui. F[ri folos. Crdncdu Aurel

intr[ in baraca unde dormea valdemar schlesak. it tovi cu cizma de

cauciuc. ,,Iegi!", qopti amenin![tor, minerul. Frederica Ela Kuhn sc[-pase. Vdzuse mineri negri-g[lbui ieqind din galerie. Cu cizmele pline

de mOl. La fiecare cllcltur[ clocoteau ca apa care fierbe in ibric. Fre-

derica Eva Kuhn o luase la goand.

Dup[ Crdnc[u Aurel a urmat artificierul Moisa Vasile. Acesta

de-abia respira. Nu-i intra aerul in pllmdni. Se sufoca la fiecare opin-

teal5. Dup[ Moisa Vasile a venit rdndul lui Chivu Gheorghe - vago-

netar. Dupd Chivu Gheorghe a intrat, in barac[, Ilie Crf;ncdu,

vagonetar. Dupd CrAncdu Ilie a urmat, din nou, minerul Crdnclu

Aurel, peste care a intrat ajutorul de miner Costan Laurentiu. Acesta

era grlbit, cdci simlea cd se scapd pe el.

,,M[car o dat[ s[ mi laqi", avea s[-i spun[ Costan Laurentiu luiCrdnclu Aurel qi acela, inlelegAnd situalia, urma s[.l lase, agteptAnd

apoi ribdltor ca Laurenliu s[ termine. Dup[ Crdnclu Aurel a venit

rAndul lui Alecsa Slslran care, fiind ucenic miner, a intrat inso$t de

mogul Lupqa Gawil[, ingrijitorul de cai. CAnd a terminat qi Lupqa

GawilI, a venit rindul lui Valdemar Schlesak. Acesta era eu spatele

la barac[. Privea prostit spre intrarea in galeria de coasti.

,,E wemea ta, Valdemar", a urlat Crflnclu Aurel. ,,Hai in[untru qi

foloseqte-li mldularul ca s[-ti astupdm gura".

Magdalena $teiger era dezbrlcat[. Picioarele desfHcute de o parte

qi de alta a patului. Leqinase. Valdemar Schlesak sperase cd e moartd.

Magdalena $teiger prinse a se foi.Valdemar Schlesak a fhcut tot ce trebuia fhcut in astfel de situalie.

Nu i-a pllcut rdceala pe care a simlit-o sub testicule. Parc[ cearqaful

tt2t

i se lipea de piele gi, lunecos, cXdea la loc. O uriaqd pati alburie udasepatul. Chiar sub sexul larg deschis al Magdalenei gteiger.

La jumitatea lui septembrie, Magdalena $teigei devenea doamnaSchlesak.

CAnd Barbara Schlesak a implinit patru ani, Valdemar Schlesak aplantat dudul. S-a gAndit la zeama lipicioasi a dudelor care, la wemeaei, va invada centrul oragului Medio Monte.

Toattr negustorimea din Medio Monte a fost la nunti. N5naq erajudecitorul Silviu Budo. ,Te felicit qi te admir, Valdemar", i-a mdr-turisit Excelenfa Sa. ,,Fapta dumitale de astdzi este un exemplu pecare oragul Medio Monte il oferi Europei. ln tot ce vei face, de aiciinainte, ai sprijinul necondilionat al judec[torului Budo,,.

Afost momentul de glorie al tAmplarului. De-abia atunci a inlelesc[ fapta lui merita men$onati in registrul primlriei. Dup[ ce a trecutacea noapte, a venit dimineata. De Magdalena nu s-a mai atins nici-odati. De patul acoperit cu ceargafuri albe al altei femei nu s-a maiputut apropia. il pAndea ruqinea. Nu i se scula. Nu cX n-ar fi avutocazii. PAni qi Leopolda Lohana Nathan l-a privit in ochi, pe stradaMalinovski, gi i-a qoptit: ,,N-ai sd afli weodati, cflt de mult te admir,valdemar". orice eeargaf rdcoros i se putea lipi de pielila testiculelor.N-avea imaginatie. Dormea pe o plapumd. Cdnd i se invArtoqa, o fH-cea in picioare. Ca lltr[torii. ln grldini]a frobeliani. Rezemat de ofantand. Testiculele se miqcau in bltaia vantului de sear[. se ricorea.Copililele veneau din Pianul de Sus dupd ce implineau paisprezeceani. CAnd ftceau optsprezece ani, se miritau. Altele le luau locul.

Mihaela, Monica, Alicia, Magdalena, din nou Mihaela, Maria, Anagi inc[ de patru ori Maria, de alte douX ori Ana qi inc{ o Mihaela.Toate erau scheletice. Doritoare. lgi fhceau cu mAna. Se lisau dezbri-cate. Numai pentru Valdemar o fdceau pe la spate.

Crucea din marmur[ a construit-o in fundul grldinii. La mijloculstr[zii Wolf. Atelierul de tAmpl[rie. Casa. Crucea de marmurl.

lt3,