Dr.mediu Studenti 3 Martie 2015

7/26/2019 Dr.mediu Studenti 3 Martie 2015

1/24

Titlul III

CONSIDERAII TEORETICE PRIVIND DREPTUL MEDIULUI

Mediul natural n-are nevoie de vreun drept pozitiv ca sa existe. El se desfasoara pe linia necesitarista a

legilor bio-mecano-chimice. Natura e mediu nu doar pentru om, ci si pentru micro, macro si megacorpuri fizice, pentru

fiecare specie, pentru fiecare element chimic. Dreptul mediului e un complex de haturi pe care si le stabileste civilizatia

umana ca sa nu sucombe ea, nu natura care, oricum, se autoregleaza. Societatea e mediul construit de geniul umaninafara caruia n-ar fiinta nici ca specie speciala, nici ca persoana. Dreptul pozitiv, dreptul international, dreptul

comunitar se constituie ca forme particulare de drept al mediului, impreuna cu morala naturala si religia. Dreptuldrepturilor omului e alta forma sui generis de drept al mediului, prin care se conserva trionticitatea.

Prof.univ.dr. Gheorghe MIHAI (!oresponden"#)

Capitolul 1.Conturarea Dreptului mediului ca ramur autonom de drept

Dup cum s-a afirmat, devo!tarea dreptu!ui mediu!ui ref!ect ap!icarea practic a principii!or genera!e de dreptcare au evo!uat "n tandem cu "ngri#orarea cresc$nd privind degradarea mediu!ui, %i cu rea!e!e %i poten&ia!e!e amenin&ria!e unei asemenea degradri pentru supravie&uirea fiin&ei umane'.Dreptu! mediu!ui este o ramur re!ativ recent a sistemu!ui de drept rom$nesc, chiar dac reg!ementri "n sensu!

protec&iei mediu!ui au eistat "nc din vechime.

Dreptu! mediu!ui, ca ramur distinct a sistemu!ui dreptu!ui rom$nesc, are ca o*iect de studiu o categorie distinct dere!a&ii socia!e+,care iau na%tere "n !egtur cu activit&i privindprotec&ia mediu!ui, inc!usiv ce!e privind prevenirea consecin&e!or pgu*itoare %i !imitarea efecte!or po!urii, dacaceasta s-a produs, %i "mpiedicarea producerii a!tor pagu*e

- sta*i!irea corect a rspunderi!or #uridice, resta*i!irea situa&iei anterioare po!urii, sta*i!irea persoanei carerspunde potrivit principiu!ui po!uatoru! p!te%te/

- conservarea %i devo!tarea resurse!or naturii %i a ce!or!a!te componente a!e mediu!ui- "m*unt&irea condi&ii!or de mediu- o*&inerea aviu!ui, acordu!ui, autoria&iei de mediu pentru activit&i economice %i socia!e cu impact asupra

mediu!ui- asigurarea accesu!ui pu*!icu!ui !a informa&ia privind mediu!, inc!usiv asigurarea participrii pu*!icu!ui !a

!uarea deciiei "n pro*!eme de mediu

- "ndep!inirea atri*u&ii!or de mediu de ctre autorit&i!e administra&iei pu*!ice !oca!e %i centra!e sau a ce!orpentru protec&ia mediu!ui

- activitatea unor organisme neguvernamenta!e privind informarea %i sensi*i!iarea opiniei pu*!ice cu privire !aanumite activit&i care pot aduce atingere "n vreun fe! mediu!ui

- re!a&ii care privesc structura organiatoric a activit&ii de protec&ie a mediu!ui- crearea "n r$ndu! cet&eni!or a unei atitudini de respect fa& de mediu, a unei con%tiin&e de mediu, pornind de !a

cunoa%terea principii!or de *a a!e protec&iei mediu!ui %i a !egis!a&iei specifice, prin identificarea unor noi metode deeduca&ie, care s rea!iee un nou sistem educa&iona!, adresa*i! tuturor, indiferent de v$rst !a prima vedere, acest aspectnu %i-ar gsi !ocu! aici. 0a o ana!i mai atent "ns, se poate o*serva aten&ia dat "n pream*u!u! sau con&inutu! mu!torconven&ii interna&iona!e importan&ei educa&iei "n sensu! protec&iei mediu!ui. Ma#oritatea conven&ii!or interna&iona!e

privind protec&ia mediu!ui au fost ratificate de 1om$nia reu!t astfe! %i o*!iga&ia de a ac&iona "n acest sens "n p!anintern.

2pectru! tipuri!or de re!a&ii socia!e privind mediu!, care reu!t din enumerarea de mai sus, se va dev!ui pe

parcursu! studierii Dreptu!ui mediu!ui.

'$pud Maurice SUNKIN, David M. ONG, 1o*ert WIGHT,Sourcebook on environmental la, second edition, 3avendish Pu*!ishing 0imited,0ondon, 44, p. 56.

Pentru o introducere "n istoricu! reg!ementri!or privind protec&ia mediu!ui, pe p!an na&iona! %i interna&iona!, a se vedea Mircea DUU,Dre!tulme"iului. 7ratat, vo!. I, 3apito!u! I, De !a dreptu! natura!, !a dreptu! naturii/, 8ditura 8conomic/, 9ucure%ti, '::;, pp. '


2/24

1. De%ini&ie(vom reda c$teva defini&ii pentru eemp!ificare %i pentru a atrage aten&ia c fiecare dintre e!e, "ntr-oform sau a!ta, se refer !a ace!ea%i aspecte) Dreptul mediuluieste acea ramur "n sistemu! #uridic rom$nesc care "nmnunchea norme!e #uridice cereg!ementea re!a&ii!e socia!e dintre persoane formate "n !egtur cu protec&ia mediu!ui/5

A!te defini&ii a!e dreptu!ui mediu!ui formu!ea astfe! con&inutu! acestuia - ansam*!u! comp!e a! norme!or#uridice care reg!ementea re!a&ii!e ce se sta*i!esc "ntre oameni privind atitudinea !or fa& de mediu, ca e!ement vita! %isuport a! vie&ii, "n procesu! fo!osirii "n scopuri economice, socia!e %i cu!tura!e a componente!or sa!e > natura!e %iartificia!e > precum %i re!a&ii!e !egate de protec&ia, conservarea %i devo!tarea !or dura*i!/6

- ansam*!u! reg!ementri!or #uridice %i institu&ii!or sta*i!ite "n vederea protec&iei, conservrii %i ame!iorrii

mediu!ui, conform o*iective!or de devo!tare dura*i!/?

'. . Criteriileprincipale de delimitare(a ramurii dreptului mediului de a!te ramuri de drepta) obiectul &au "omeniul &u!u& re$lement%rii> re!a&ii!e socia!e privind protec&ia, conservarea %i devo!tarea mediu!uiam*iant;, cu trsturi specifice, care nu constituie o*iect de reg!ementare pentru nici una dintre ramuri!e tradi&iona!e a!edreptu!ui:.

%rotec"ia mediului repreint un o*iectiv de interes pu*!ic ma#or, fapt su*!iniat chiar "n art. ' a! !egii-cadru privindprotec&ia mediu!ui, @..G. nr. ':6B446'4.8a se rea!iea, printre a!te!e, prin instituirea unui regim specia! pentrudesf%urarea anumitor activit&i considerate a fi pericu!oase pentru mediu prin sta*i!irea anumitor o*!iga&ii, a unei

proceduri de autoriare prin activit&i de monitoriare a mediu!ui prin ac&iuni de prevenire %i de com*atere a po!uriietc.!onservarea mediuluipresupune un ansam*!u de msuri !uate cu scopu! pstrrii integrit&ii structura!e %i func&iona!e ao*iective!or urmrite, "mpreun cu un "ntreg comp!e de factori care !e asigur %i condi&ionea perenitatea. De

asemenea, se urmre%te fo!osirea resurse!or natura!e "ntr-un mod %i cu o rat care s nu ai* ca efect dec!inu! pe termen!ung a! acestora, ci, urmrind men&inerea poten&ia!u!ui !or "n acord cu necesit&i!e %i aspira&ii!e genera&ii!or preente %iviitoare.

Dezvoltarea mediuluipresupune men&inerea posi*i!it&i!or %i condi&ii!or de via& pentru genera&ii!e viitoare prindevo!tarea resurse!or regenera*i!e dar %i consumu! echi!i*rat a! resurse!or neregenera*i!e, ca %i redresarea e!emente!orde mediu afectate de po!uare.

8ist, "ns, %i situa&ii "n care une!e dintre reg!ementri!e pe care noi !e avem "n vedere din perspectivaprotec&iei mediu!ui pot fi cuprinse "n acte normative adoptate cu a!t scop %i apar&in$nd unei a!te ramuri a dreptu!ui dec$tdreptu! mediu!ui, respectiv, urmrind o a!t fina!itate''

*) meto"a "e re$lementare'( este cea a autoritarismului, prin intermediu! norme!or #uridice cu caracter imperativ,sta*i!indu-se pentru su*iecte!e raporturi!or #uridice de dreptu! mediu!ui drepturi %i o*!iga&ii care iau na%tere doar prinefectu! !egii. Corme!e de dreptu! mediu!ui sunt fie onerative > o*!ig !a o anumit conduit, cu ap!icare de sanc&iuni "nca de nerespectare, fie prohi*itive > interic anumite conduite, fapte!e de "nc!care a acestor norme fiind, de asemenea,

sanc&ionate. n !iteratura de specia!itate

'+

au fost su*!iniate c$teva dintre particu!arit&i!e dreptu!ui mediu!ui, astfe! pe!$ng faptu! c toate norme!e de dreptu! mediu!ui au un caracter imperativ, parte dintre acestea au un caracter tehnic,constituind o adevrat Eordine pu*!ic tehno!ogic/. Mu!te dintre norme!e de dreptu! mediu!ui sunt norme tehnice,sanc&ionate pe ca!e #uridic, cum ar fi normele de calitate a mediului(prevd nive!uri!e maime admisi*i!e de po!uare "nmedii!e receptoare, de eemp!u, "n ap) norme de emisie(sta*i!esc cantitatea de po!uan&i ori concentra&ii!e acestora, ce

pot fi emi%i de o anumit surs) norme procedeu(a!egerea unui tip dintre dispoitive!e de epurare impuse) norme deprodus (referitoare !a ca!it&i!e fiice %i chimice a!e unui anumit produs, a!e am*a!a#u!ui etc.) '5. n afar de norme!e

58rnest #U$N)Dre!tul me"iului, 44', p. 6'.6Danie!a M!IN"SCU, Tratat "e "re!tul me"iului, 8ditura A!! 9ec=/, 9ucure%ti, 44+, p. 5+.?Mircea DUU,Dre!tul me"iului# Tratat# Abor"are inte$rat%, vo!. I,44+, p. '.


3/24

imperative ori ce!e tehnice de#a men&ionate, o a!t categorie de norme "nt$!nite "n Dreptu! mediu!ui ar fi %i normeorganizatorice , ce!e care privesc "nfiin&area, organiarea %i func&ionarea unor autorit&i administrative cu atri*u&ii "ndomeniu! protec&iei mediu!ui'6c) &co!ul &au -inalitatea> protec&ia mediu!ui natura! %i artificia! %i contri*u&ia, a!turi de ce!e!a!te state cu care "ncheiemacorduri sau tratate "n acest sens, !a asigurarea unei p!anete mai curate %i mai respira*i!e %i !a fo!osirea dura*i! aresurse!or natura!e

d) intere&ul &ocial.!olitic> este unu! mondia!, av$nd "n vedere mu!titudinea de conven&ii "ncheiate privindprotec&ia diferite!or e!emente de mediu, ori referitoare !a a!te aspecte !egate de protec&ia mediu!ui, "n contetu! mondia! a!degradrii vertiginoase a ca!it&ii mediu!ui %i a "ngri#orrii produse de aceasta 1om$nia, stat mem*ru a! acestor

conven&ii, are un interes socia! po!itic "n protec&ia mediu!ui adaptat %i integrat ce!ui conturat !a nive! mondia!3. Criteriile complementare de delimitare a ramurii dreptului mediului de a!te ramuri de drepta) principile comunecare stau !a *aa reg!ementri!or de dreptu! mediu!ui. n marea !or ma#oritate, principii!e

de dreptu! mediu!ui sunt epres men&ionate "n acte!e normative, dup cum se va vedea "n capito!u! destinat acesteiteme'?

*) calitatea 5u6iec&ilorraporturi!or de dreptu! mediu!ui nu este neaprat un criteriu de conturare a ramurii de dreptu!mediu!ui. iind o ramur de drept pu*!ic, sigur, nu tre*uie uitat faptu! c unu! dintre su*iecte este o autoritate de stat '


4/24

emite acte cu caracter normativ %iBsau acte de ap!icare individua!. n categoria ivoare!or forma!e a!e dreptu!ui rom$nesca! mediu!ui "nt$!nim "ntreaga pa!et a ivoare!or recunoscute, de !a !ege > actu! normativ cu cea mai "na!t for& #uridic,

p$n !a acte!e normative adoptate de autorit&i!e administra&iei !oca!e.Pentru ca acte!e normative s do*$ndeasc for& #uridic, tre*uie "ndep!init condi&ia pu*!icit&ii, %i anumea) "n vederea intrrii !or "n vigoare !egi!e %i ce!e!a!te acte normative adoptate de Par!ament, ordonan&e!e %i hotr$ri!e

Guvernu!ui, acte!e normative a!e autorit&i!or administrative autonome, precum %i ordine!e, instruc&iuni!e %i a!te actenormative emise de organe!e administra&iei pu*!ice centra!e de specia!itate se pu*!ic "n Monitoru! @ficia! a! 1om$niei,Partea I


5/24

privind protec&ia mediu!ui "ncon#urtor5+, a*rogat prin 0egea nr. '+


6/24

c? Tratatele interna&ionale.7ratate!e ratificate de Par!ament fac parte din dreptu! intern ?. 7ratate!e interna&iona!eprivind protec&ia mediu!ui pe care 1om$nia !e-a ratificat sau !a care a aderat fac parte din dreptu! intern, constituindtotodat ivoare de dreptu! mediu!ui?+.

'.1.'. cte ale autorit&ilor admini5tra&iei pu6lice centrale'.1.'.1. ctele GuernuluiB@Guvernu! adopta) hotr$ri?6> emise pentru organiarea eecutrii !egi!or

*) ordonan&e??> emise "n temeiu! unei !egi specia!e de a*i!itare, "n !imite!e%i condi&ii!e prevute de aceasta. 8ist situa&ii "n care, "n a*sen&a unei !egi de a*i!itare, dar "n care se impune adoptarea

ne"nt$riat a unor acte normative cu nputere de !ege, Guvernu! emite ordonan&e de urgen& ?


7/24

- @rdonan&e sau ordonan&e de urgen& a!e Guvernu!ui @uG nr. ':6B446 privind protec&ia mediu!ui, @uG nr. i elementele 5trate,ice ale protec&iei mediului con5acrate :n Dreptul mediului

;.1. Con5idera&ii ,eneralePrincipii!e dreptu!ui sunt ace!e idei genera!e, cu caracter c!uitor sau director, care orientea e!a*orarea %i

ap!icarea norme!or #uridice at$t !a nive!u! unei ramuri de drept c$t %i !a nive!u! "ntregu!ui sistem de drept dintr-o &ar sauchiar pe p!an interna&iona!


8/24

Principii!e pot fi conturate doctrinar sau consacrate epres "n acte normative. n dreptu! mediu!ui principii!especifice acestei ramuri de drept sunt, "n ma#oritatea !or reg!ementate #uridic, av$nd o eisten& recent ;4. 3u toateacestea, eist %i o serie de principii conturate doctrinar;'.

Astfe!, Autoru! Mircea Du&u; su*!inia aceste situa&ii diferite "n care se regsesc principii!e "n dreptu!mediu!ui- "n !egis!a&ii!e na&iona!e se recurge !a consacrarea epres a principii!or dreptu!ui mediu!ui "n dreptu! poitiv,consacr$ndu-!i-se statutu! de norme de conduit de maim genera!itate %i universa!itate, o*!igatorii "n domeniu!respectiv, formu!ate uneori identic sau asemntor %i ca principii po!itico-strategice

- "n dreptu! comunitar, principii!e au un statut intermediar, fiind formu!ate, mai degra* considerate, ca !inii

directoare at$t pentru po!itica "n domeniu a comunit&ii, c$t %i pentru state!e comunitare;+- !a nive!u! interna&iona! a! dreptu!ui mediu!ui, conceptu! de principiu are caracteru! ce! mai imprecis, fiind uti!iat dece!e mai mu!te ori pentru a desemna o constant evident, conc!uii!e unei ana!ie, norme genera!e o*!igatorii, principii!efiind astfe! formu!ate su* forma unor cerin&e #uridice de%i nu au o putere o*!igatorie corespuntoare.

De o*servat %i faptu! c principii!e de dreptu! mediu!ui !a nive! na&iona! ori comunitar sunt prevute scurt,concis %i punctua!, "n timp ce "n acte!e interna&iona!e sunt eprimate prin intermediu! unor frae mai degra* ep!icative%i #ustificative dec$t su* aspectu! imperativit&ii pe care ar tre*ui s-! ai*, &in$nd cont de importan&a materiei, de dreptu!omu!ui !a un mediu sntos, de metoda de reg!ementare ;5 a acestei ramuri de drept. 3u toate acestea, considerm demaim importan& conturarea %i pe ca!e doctrinar ori #urispruden&ia! "n aceast materie a unor principii !egate de

protec&ia mediu!ui "ntruc$t, se %tie, nu tot ce !egea nu interice este permis. n acest fe!, o corect educa&ie *aat pecunoa%terea unei serii de principii poate avea drept reu!tat conturarea unei atitudini corecte fa& de mediu, nemaifiindnecesar cunoa%terea ad literama !egii %i a sanc&iuni!or prevute de aceasta pentru nerespectarea unor reg!ementri!ega!e privind protec&ia mediu!ui.

3hiar dac cunosc formu!ri %i preciri variate "n !egis!a&ia na&iona!, regiona! sau interna&iona!, semnifica&iafundamenta! a principii!or de dreptu! mediu!ui rm$ne aceea%i, pincipii!e dreptu!ui mediu!ui au un caracter unitar %ieisten&a !or are, pe i ce trece, caracter din ce "n ce mai imperativ, neput$nd fi ignorate nici de !egiuitor nici de cei careap!ic dreptu!. 8ist o re!a&ie dinamic "ntre regu!i, principii %i etic, at$t !a nive!u! crerii dreptu!ui, c$t %i !a nive!u!imp!ementrii %i ap!icrii acestuia.

Prin studiu! principii!or privind protec&ia mediu!ui se poate urmri %i evo!u&ia interesu!ui %i nevoi!or rea!e a!esociet&ii umane "n raporturi!e sa!e cu tot ceea ce o "ncon#oar. Acestea, "mpreun, dau %i msura evo!u&iei po!iticiiinterna&iona!e, regiona!e sau na&iona!e "n ceea ce prive%te protec&ia mediu!ui. Principii!e pot ghida specia!i%tii "n a!egerea

po!itici!or;6.0a nive! interna&iona!, "n a*sen&a unei autorit&i #uridice %i av$nd "n vedere interpretarea diferit desprins din practicastate!or, sunt difici! de sta*i!it precis parametrii sau statutu! !ega! interna&iona! pentru fiecare principiu genera! sauregu!;?.n func&ie de domeniu! !a care se refer %i scopu! urmrit, principii!e de dreptu! mediu!ui sunt eprimate epres sau fac

trimitere !a a!te!e de#a consacrate, au grade diferite de genera!itate %i de acoperire, ref!ectate "n modu! "n care acestea suntformu!ate "n diverse!e acte cu caracter interna&iona!, comunitar, regiona! sau na&iona!.nu! dintre prime!e documente interna&iona!e de maim importan& "n care au fost formu!ate principii de

dreptu! mediu!ui, este Declara&ia interna&ional a5upra principiilor i78nd protec&ia mediului, adoptat !a2toc=ho!m, cu ocaia primei 3onferin&e a Ca&iuni!or nite asupra Mediu!ui;


9/24

numr de cinci, dar acoper, a%a cum sunt %i denumite, !a modu! genera!, ma#oritatea aspecte!or !egate de protec&iamediu!ui natura!. Acestea sunt

'. Catura va fi respectat %i procese!e sa!e esen&ia!e nu vor fi a!terate.. ondu! genetic a! 7errei nu va fi compromis nive!u! de popu!a&ie a! oricrei forme de via& s!*atic %i

domestic va tre*ui s fie "ndestu!tor pentru a asigura supravie&uirea %i ha*itate!e necesare vor fi sa!vate.+. Aceste principii a!e conservrii vor fi ap!icate "n orice arie de pe suprafa&a g!o*u!ui, uscat sau mare o protec&ie

specia! va fi acordat arii!or care sunt unice, eemp!are!or repreentative diferite!or tipuri de ecosisteme %iha*itate!or specii!or rare sau peric!itate.

5. 8cosisteme!e %i organisme!e, ca resurse terestre, marine sau atmosferice uti!iate de fiin&e!e umane vor fi

administrate "ntr-un mod care s asigure %i s men&in productivitatea !or optim %i dura*i!, astfe! "nc$t s nufie compromis integritatea a!tor ecosisteme sau a!tor specii cu care aceste fiin&e coeist.

6. Catura va fi prote#at "mpotriva degradrii provocate de r*oi sau de a!te osti!it&i.n a!t document interna&iona! !a care facem referire este Conen&ia de la aru5 priind acce5ul la in%orma&ie)participarea pu6licului la luarea deci7iei >i acce5ul la u5ti&ie :n pro6leme de mediu 2-.Potrivit acesteia, fiecare parteurmea s promovee ap!icarea principii!or conven&iei "n cadru! procese!or deciiona!e privind mediu! !a nive!interna&iona! %i "n cadru! activit&ii organia&ii!or interna&iona!e "n pro*!eme !egate de mediu :4. 3onven&ia nu are uncapito! distinct sau vreun artico! "n care s fie preciate epres principii!e !a care face referire, dar acestea sunt avute "nvedere "n pream*u!u! 3onven&iei, "ncep$nd cu reamintirea principiu!ui ':'a! Dec!ara&iei de !a 2toc=ho!m asupra mediu!uiuman %i a principiu!ui '4:a! Dec!ara&iei de !a 1io privind mediu! %i devo!tarea. Dac "n pream*u!u! 3onven&iei de !aAarhus sunt avute "n considerare at$t de mu!te aspecte (principii "n ma#oritatea !or) pentru conturarea ce!or trei pi!onicrora !e asigur un cadru !ega! genera! de punere "n ap!icare, %i anume accesu! !a informa&ia de mediu participarea

pu*!icu!ui !a !uarea deciiei pentru proiecte %i programe ce pot avea un impact asupra mediu!ui accesu! !a #usti&ie "n

pro*!eme de mediu, credem c, privi&i dintr-o a!t perspectiv, cei trei pi!oni !a r$ndu! !or, pot fi considera&i, principiipentru asigurarea protec&iei mediu!ui:+.De o*servat c "n fiecare dec!ara&ie semnat de ctre participan&ii !a conferin&e sau "nt$!niri !a nive! "na!t sunt

enumerate principii!e ce urmea a sta !a *aa ce!or hotr$te principii!e sta*i!ite !a asemenea "nt$!niri devin pe an cetrece mai mu!te, mai variate %i mai e!a*orate %i, nu "n u!timu! r$nd, din ce "n ce mai imperative pr&i!or. Principii!e dedrept a! mediu!ui nu sunt simp!e dec!ara&ii de inten&ie, ci au din ce "n ce mai mu!t o va!oare #uridic "n dreptu!fundamenta!, cu efecte #uridice, fie directe, fie indirecte:5.

;.'. Cla5i%icarea doctrinar a principiilor dreptului mediuluiPreentarea ehaustiv a tuturor principii!or conturate "n dreptu! mediu!ui, deci %i a ce!or doctrinar formu!ate

a!turi de ce!e prevute "n acte!e normative, ar ocupa mu!t prea mu!t spa&iu dac ar fi integra! epuse %i devo!tate.neori, principii!e sunt greu de de!imitat, af!$ndu-se !a grani&a dintre principiu - e!ement strategic - regu!. nsu%itermenu! de Eprincipiu/ de dreptu! mediu!ui nu este uti!iat "ntotdeauna strict potrivit "n&e!esu!ui de principiu:6.

om aduce "n aten&ia cititoru!ui c$teva enumerri doctrinare, respectiv c!asificri a!e principii!or dreptu!ui mediu!ui,rea!iate at$t "n !iteratura rom$n de specia!itate, c$t %i "n cea stin "n materie. 2copu! acestei sumare preentri este

;:Adoptat "n anu! '::;. A se vedea'nfra, Titlul 9.Acce&ul la in-orma)ie/ !artici!area !ublicului la luarea "eci0iei *i acce&ul la ,u&ti)ie +n!robeme "e me"iu#:43onform art. +. Prevederi genera!e, a!. < din 3onven&ia de !a Aarhus privind accesu! !a informa&ie, participarea pu*!icu!ui !a !uarea deciiei %iaccesu! !a #usti&ie "n pro*!eme de mediu, '::;.:'E'. @mu! are un drept fundamenta! !a !i*ertate, !a ega!itate %i !a condi&ii de via& satisfctoare, "ntr-un mediu "ncon#urtor a crui ca!itate s-i

permit s triasc "n demnitate %i *unstare. 8! are datoria so!emn de a apra %i "m*unt&i mediu! "ncon#urtor pentru genera&ii!e preente %i viitoare.n aceast privin&, po!itici!e care "ncura#ea sau care perpetuea apartheidu!, segrega&ia rasia!, discriminarea, forme!e co!onia!e sau a!te!e deasuprire %i de domina&ie strin sunt condamnate %i tre*uie s fie !ichidate./:..:+P!edm pentru considerarea ce!or trei pi!oni ai 3onven&iei de !a Aarhus, "n specia! a accesu!ui !a informa&ia privind mediu!, ca fiind considera&i

printer principii!e dreptu!ui mediu!ui, chiar dac "n art. + !it. h) din @..G. nr. ':6B446 cei trei pi!oni sunt men&iona&i printre e!emente!e strategice carestau !a *aa !egii-cadru privind protec&ia mediu!ui %i nu printre principii. 3onform art. + !it. h) din O.U.G. nr. 1-/'00.

:5$pudMiche! $!I"U!,Princi!iile $enerale ale "re!tului "e me"iu, a!ocu&iune rostit "n cadru! 3o!ocviu!ui %tiin&ific interna&iona! Impactu!dreptu!ui comunitar a! mediu!ui asupra !egis!a&ii!or na&iona!e a!e state!or mem*re a!e -8. 8perien&a ran&ei %i 1om$niei/, ianuarie 44?, pu*!icat "nPa!atu! de #usti&ie/, nr. B44


10/24

ace!a de a atrage aten&ia asupra numeroase!or c!asificri, *aate pe diferite criterii, asupra eisten&ei a numeroase punctede vedere, !a nive! na&iona! sau "n p!an interna&iona!:?.. C8tea cla5i%icri din literatura de 5pecialitate din !om8nia. Autoru! Mircea Du&u grupea principii!e dreptu!uimediu!ui "n dou mari categorii principii fundamenta!e %i principii genera!e : consacrate !a nive!u! dreptu!ui mediu!ui, domin$nd materii!e tradi&iona!e a!e acestuia %i eprim$nd specificu! !or. 3a eemp!u, "naceast categorie sunt enumerate ca fc$nd parte din dreptu! comunitar a! mediu!ui principii!e corectrii cu prioritate !a surs a atingeri!or aduse

mediu!ui integrrii considerente!or eco!ogice "n toate po!itici!e comunitare a! su*sidiarit&ii. 0a nive!u! dreptu!ui interna&iona! sunt enumerate caprincipii specifice principiu! cooperrii o*!iga&ia state!or de a so!u&iona pe ca!e pa%nic diferende!e "n materie de mediu responsa*i!itatea comun, dardiferen&iat a state!or rspunderea state!or pentru pagu*e!e aduse mediu!ui "ndatorirea de asisten& eco!ogic.

:;$pudMircea DUU,Dre!tul me"iului/ Tratat,Abor"are inte$rat%, vo!. I, 44+, pp. '6-'?. Ini&ia! regu!i tehnice de imp!ementare, acesteprincipii adi&iona!e/ar fi ap!icarea ce!ei mai *une tehno!ogii posi*i!e ap!icarea ce!ei mai *une tehno!ogii disponi*i!e, care nu antrenea costuriecesive ce!e mai *une practici de mediu cea mai *un op&iune practica*i! "n interesu! mediu!ui.::Mircea DUU,Princi!ii *i in&titu)ii -un"amentale "e "re!t comunitar al me"iului, 8ditura 8conomic/, 9ucure%ti, 446.'44$rincipiile promoate :n politicile comunitare de mediuavute "n vedere sunt principiu! promovrii nive!u!ui de ac&iune ce! mai adecvat(principiu! su*sidiarit&ii) principiu! preervrii, protec&iei %i conservrii ca!it&ii mediu!ui principiu! po!uatoru! p!te%te/ principiu! a*ordrii g!o*a!e(p!urimedii). Pentru devo!tri, a se vedea Mircea DUU,Princi!ii *i in&titu)ii -un"amentale "e "re!t comunitar al me"iului, 446, pp. 5'-5+.'4'$rincipiile ,enerale ale dreptului comunitar al mediului preentate sunt principiu! prevenirii degradrii mediu!ui principiu! su*sidiarit&ii

principiu! precau&iei principiu! corectrii cu prioritate !a surs a po!urii mediu!ui principiu! po!uatoru! p!te%te/ principiu! integrrii cerin&e!oreco!ogice "n toate po!itici!e comunitare. Pentru devo!tri, a se vedea Mircea DUU,Princi!ii *i in&titu)ii -un"amentale "e "re!t comunitar alme"iului, 446, pp. '5'-'?+.

'4$rincipiile %ormulate :n uri5pruden&a Cur&ii de =u5ti&ie a Uniunii "uropeneavute "n vedere sunt protec&ia mediu!ui eprim un interesesen&ia! %i prioritar !i*ertatea state!or de a sta*i!i norme proprii fundamentu! #uridic a! directive!or comunitare "n materie de mediu. Pentru devo!tri,a se vedea Mircea DUU,Princi!ii *i in&titu)ii -un"amentale "e "re!t comunitar al me"iului, 446, pp. '?+-'?6.'4+8rnest #U$N,Dre!tul me"iului, 44', pp. 66-??. Principii!e !a care se opre%te 8rnest 0upan sunt

. !rinci!iul con&acr%rii le$i&lative a !rotec)iei me"iului ca obiectiv "e intere& !ublic ma,or.QDesprins ini&ia! din prevederi!e art. ' a! 0egii nr. '+


11/24

Autoarea Danie!aMarinescu/01are "n vedere mai mu!te criterii de c!asificare a principii!or de dreptu! mediu!ui,reu!t$nd astfe! %i o enumerare mai amp! %i mai e!a*orat a acestora'46%i, de asemenea, o ana!i etins a principiilor,enerale) pe plan intern >i pe plan e+tern10B.3. Jn literatura de 5pecialitate din 5trintate.nu! dintre specia!i%tii "n dreptu! mediu!ui !a nive!u! niunii 8uropene,autoru! 0udLig SrTmer'4 orice persoan afectat sau care ar putea fi afectat de o pagu* materia! are dreptu! s ridice, "n fa&a unui organadministrativ sau #udiciar, pro*!ema permisi*i!it&ii unor activit&i cu consecin&e pericu!oase pentru mediu- principiu! intericerii po!urii- principiu! po!uatoru! p!te%te/.

'4


12/24

Princi!iul ecit%)iiintra %i inter-genera&ii''.Indiferent de criterii!e pe care !e-au avut "n vedere pentru rea!iarea unei c!asificri a principii!or de dreptu! mediu!ui, to&iautorii recunosc importan&a eisten&ei %i respectrii acestor principii, fie e!e preciate epres "n !ege, fie eprimatedoctrinar, deduse din reg!ementri!e !ega!e %iBsau din #urispruden&.

JhttpBBLLL.ei*.orgBinfocentreBepeBinde.htm (mai 44:).8uropean Princip!es for the 8nvironment7he "uropean $rinciple5 %or te "nironment("$") is an initiative !aunched in response to the drive for increased

harmonisation of environmenta! princip!es, practices and standards associated Lith the financing of pro#ects. 7heinitiative is founded on the commitment of the five signator 8uropean-*ased Mu!ti!atera! inancing Institutions (MIs)to ensuring environmenta! protection and promoting sustaina*!e deve!opment g!o*a!! and across a!! sectors of theiractivities.

7hrough this common 8 approach the MIs Li!! promote responsi*!e steLardship and provide a consistent and visi*!emechanism for engaging Lith pro#ect sponsors in addressing environmenta! issues. In turn, this Li!! a!!oL the MIs to

*etter manage credit and pro#ect ris= re!ated to the environment.

7he 8uropean Princip!es for the 8nvironment are defined as

the guiding environmenta! princip!es in the 83 7reat and

the practices and standards incorporated in 8 secondar environmenta! !egis!ation.

;.;. $rincipii de dreptul mediului :n !om8niaCe vom opri cu c$teva preciri asupra unui principiu genera! din dreptu! comunitar a! mediu!ui, %i anume,

principiu! su*sidiarit&ii, ap!ica*i! %i 1om$niei dup ' ianuarie 44


13/24

n ceea ce prive%te mediu!, ap!icarea principiu!ui su*sidiarit&ii depinde "n mare msur de interpretarea dat cerin&e!orpe care o*iectivu! protec&iei mediu!ui nu !e poate atinge "n mod suficient !a nive!u! 2tate!or Mem*re, dar ar putea fi mai*ine o*&inute !a nive!u! 3omunit&ii. Aceste cerin&e sunt "n !egtur %i cu interpretarea a ceea ce "nseamn Emai *ine/atinse !a nive!u! 3omunit&ii. Astfe!, acest Emai *ine/ poate fi "n&e!es ca mai repede, mai efectiv, mai ieftin, mai eficient,mai aproape de cet&ean'';,mai democratic, mai uniform, mai "n concordan& cu msuri!e !uate "n a!te pr&i a!e !umiiindustria!iate, !a nive! g!o*a! sau !a nive!u! niunii 8uropene'':.Ap!icarea principiu!ui su*sidiarit&ii se decide de !a ca !a ca, !u$ndu-se "n considerare toate aspecte!e !egate de faptu!dac e mai *ine sau nu s se ia msuri !a nive!u! 3omunit&ii "n vederea atingerii o*iective!or 3omunitare privind mediu!,scopu! fiind protec&ia %i "m*unt&irea ca!it&ii mediu!ui "n "ntreaga 3omunitate'4.

3.Principiu! "e0volt%rii "urabile'('2-a afirmat "n !iteratura de specia!itate c, dac eist vreo ierarhie "ntre principii!e de dreptu! mediu!ui, atunci principiu!devo!trii dura*i!e este primu! %i ce! mai important %i c toate ce!e!a!te principii ar tre*ui s ai* "n vedere acest fina!'.Devo!tarea dura*i! este considerat de unii autori ca un principiu de drept a! mediu!ui '+, de a!&ii ca un o*iectiv a!

po!iticii de mediu'5,%iBsau ca o fina!itate a respectrii a!tor principii %i a regu!i!or de dreptu! mediu!ui. Ce ra!iem ce!orcare consider devo!tarea dura*i! drept un principiu care se situea deasupra tuturor ce!or!a!te, cu preciarea de a seavea "n vedere o a*ordare ho!ist a devo!trii dura*i!e, nu !imitarea acesteia !a protec&ia mediu!ui'6.Potrivit unei opinii, 2ands

Cu tre*uie uitat faptu! c o*iectivu! genera! a! devo!trii dura*i!e este ace!a de a se asigura un optim a!interac&iunii dintre sistemu! economic, sistemu! socia!, sistemu! am*ienta! %i sistemu! tehno!ogic. Pentru un mode!opera&iona!, este necesar asigurarea via*i!it&ii !a nive!u! tuturor su*sisteme!or din cadru! ce!or patru sisteme de#aamintite, cu aten&ie pe energie, agricu!tur, industrie, investi&ii "n diverse domenii, a%eri umane, *iodiversitate. n acestfe!, "n conturara strategii!or %i po!itici!or din diferite domenii, tre*uie avut "n vedere reconci!ierea "ntre nevoia de

devo!tare economic %i socia!, pe de o parte, %i protec&ia mediu!ui, pe de a!t parte'?

.C. 0a nive! na&iona!, art. + a! O.U.G. nr. 1-/'00 privind protec&ia mediu!ui, preciea principii!e %i e!emente!estrategice care stau !a *aa acestui act normativ. 0a sta*i!irea acestor principii %i e!emente strategice, ca %i !a redactarea"ntregii !egi-cadru, precum %i a ce!or!a!te acte normative privind protec&ia mediu!ui sau care au !egtur cu aceasta,!egiuitoru! rom$n a avut "n vedere at$t ivoare!e na&iona!e, comunitare, interna&iona!e "n materie, c$t %i eperien&a a!torstate "n acest sens. 3onsiderm c une!e dintre e!emente!e strategice ar putea fi e!e "nse!e considerate ca fiind principii dedreptu! mediu!ui, dup cum s-au pronun&at %i a!&i autori pe care "i vom men&iona "n cadru! preentrii.

De asemenea, !a redactarea !egii-cadru privind protec&ia mediu!ui, ca %i a a!tor acte normative "n acest domeniu,!egiuitoru! a avut "n vedere %i scopu! po!itici!or g!o*a!e de protec&ie a mediu!ui 'i %unc&ionarea 5ericiilor pu6lice de admini5trare a domeniului pu6lic >ipriat de intere5 localprevede "n art. ' a! () c serviciile de administrare a domeniului public i privat se organizeaz# i func"ioneaz# curespectarea urm#toarelor principii5 6 e7 "e0volt%rii "urabile6.

'5De eemp!u, 0udLig K!M"!,EC Environmental La, ourth edition, 2LeetUMaLe!!, 0ondon, 444, p.


14/24

%i din a!te capito!e a!e vo!umu!ui de fa&, dar %i din eemp!e!e pe care !e vom da, "n mare msur acest principiu esterespectat !a nive! !egis!ativ.'+'Acest principiu corespunde!rinci!iului inte$r%riidin dreptu! comunitar. Principiu! integrrii a fost introdus "n 7ratatu!3.8. "n anu! ':;i Titlul III.

Con&i"era)ii teoretice !rivin" "re!tulme"iului/ 3apito!u! . Principii!e dreptu!ui mediu!ui, 3.%rincipiul dezvolt#rii durabile.'+


15/24

Acest principiu face parte dintre principii!e deciiona!e %i guvernea demersuri!e de o*&inere a avie!or, acorduri!or,autoria&ii!or de mediu'55, %i tre*uie avut "n vedere at$t de so!icitant, titu!aru! proiectu!ui sau activit&ii, c$t %i deautorit&i!e administra&iei care au atri*u&ii "n e!i*erarea acestor acte tehnico-#uridice. A !uat na%tere din necesitatea de a

preveni efecte!e negative pentru mediu produse prin diferite activit&i a!e omu!ui %i s-a desprins din principiu!prevenirii'56.8ste vor*a de pruden&a cu care tre*uie s ac&ionee titu!aru! proiectu!ui sau a! activit&ii'5?!a !uarea oricreideciii privind desf%urarea unor activit&i care au impact sau ar putea avea impact asupra mediu!ui chiar %i atunci c$ndnu sunt eviden&iate "n mod %tiin&ific eventua!e!e riscuri'5


16/24

Printre moda!it&i!e de imp!ementare a principiu!ui precau&iei "n !uarea deciiei ar putea fi !uate "n considerareefectuarea unei eva!uri de mediu "naintea apro*rii p!anuri!or %i programe!or care pot avea efect semnificativ asupramediu!ui'6?promovarea cercetrii fundamenta!e %i ap!icative "n domeniu! protec&iei mediu!ui %.a.

7he precautionar princip!e7he precautionar princip!e ma *e invo=ed Lhere urgent measures are needed in the face of a possi*!e danger tohuman, anima! or p!ant hea!th, or to protect the environment Lhere scientific data do not permit a comp!ete eva!uation ofthe ris=. It ma not *e used as a pretet for protectionist measures. 7his princip!e is app!ied main! Lhere there is adanger to pu*!ic hea!th. or eamp!e, it ma *e used to stop distri*ution or order LithdraLa! from the mar=et of products

!i=e! to constitute a hea!th haard.A37Communication %rom te Commi55ion o% ' Ee6ruar '000 on te precautionar principle 3@M(444) '%inal i %unc&ionarea 5ericiilorpu6lice de admini5trare a domeniului pu6lic >i priat de intere5 local 1-@rt. 1A'?2ervicii!e de administrare a domeniu!ui pu*!ic %i privat se organiea %i func&ionea cu respectarea urmtoare!or

principiia?autonomiei !oca!e6?descentra!irii servicii!or pu*!ice

';5Pu*!icat "n M.@f. nr. 55 din : iunie 44


21/24

c?responsa*i!it&ii %i !ega!it&iid?core!rii cerin&e!or cu resurse!ee?de7oltrii dura6ileL%?asocierii intercomuna!e,?parteneriatu!ui pu*!ic-privat?!i*eru!ui acces !a informa&ii %i consu!tarea cet&eni!ori?economiei de pia& %i eficien&ei economice.

------------------------------------

ntre*ri de contro! %i autoverificare- erifica&i dac a&i re&inut principii!e %i e!emente!e strategice prevute de art. + din @uG nr. ':6B446 privind protec&ia

mediu!ui. 3onsidera&i c sunt respectate "n procesu! de rea!iare a dreptu!uiK- 3e a!t principiu crede&i c ar putea fi formu!at "n Dreptu! mediu!uiK Dac este cau!.- Dac a&i face parte dintr-o autoritate a administra&iei pu*!ice (!oca!e sau centra!e), cu atri*u&ii %i "n protec&ia mediu!ui,

ce msuri v-a&i g$ndi s "ntreprinde&i pentru ca aceste principii s guvernee nu numai procesu! normativ, ci %i pe ce!de interpretare %i ap!icare a norme!or de dreptu! mediu!uiK

Capitolul @.!aportul de dreptul mediului

1aporturi!e care iau na%tere "n !egtur cu mediu!, "n *aa prevederi!or !ega!e privind protec&ia mediu!ui, suntconsiderate raporturi de dreptu! mediu!ui.

. Iat c$teva de%ini&ii formu!ate "n !iteratura de specia!itate pentru ceea ce "nseamn raportu! de dreptu!mediu!ui

!aportul de dreptul mediului este- re!a&ia socia! reg!ementat de norme!e dreptu!ui mediu!ui, format "ntre persoane "n !egtur cu fo!osirea

ra&iona! a resurse!or natura!e %i cu protec&ia mediu!ui "n tota!itatea sa, a crui rea!iare este asigurat, "n ca de nevoie,prin for&a coercitiv a statu!ui/':6- re!a&ia socia! care ia na%tere "ntre persoane "n !egtur cu prevenirea %i com*aterea po!urii, protec&ia, conservarea %idevo!tarea dura*i! a e!emente!or mediu!ui %.a., re!a&ii reg!ementate de norme!e dreptu!ui mediu!ui/':?.

3. Caracterele 5peci%ice ale raporturilor de dreptul mediului1-(

- iau na%tere "ntotdeauna "n !egtur cu uti!iarea, conservarea, protec&ia,devo!tarea mediu!ui. 1aporturi!e de dreptu! mediu!ui au un caracter comp!e %i variat "ntruc$t activit&i!e care stau !a*aa !or sunt etrem de comp!ee %i variate

- "n raporturi!e de dreptu! mediu!ui pot participa, at$t ca su*iect activ, c$t %ica su*iect pasiv, persoane!e fiice, persoane!e #uridice pu*!ice sau private,autorit&i a!e administra&iei pu*!ice centra!e sau !oca!e etc. Zi aceasta, av$nd "n vedere prevederi!e constitu&iona!e %i din!egea-cadru privind protec&ia mediu!ui, potrivit crora persoane!e fiice %i #uridice au "ndatorirea de a prote#a %i ame!ioramediu! "ncon#urtor':;.Acte!e normative prevd uneori atri*u&ii %i rspunderi specia!e pentru autorit&i!e de mediu, %io*!iga&ii pentru toate persoane!e fiice %i persoane!e #uridice'::- de regu!, participan&ii !a raporturi!e de dreptu! mediu!ui se af! pe poi&ie desu*ordonare #uridic44fa& de autorit&i!e competente- !u$nd na%tere "n temeiu! %i condi&ii!e !egii, eprim$nd astfe! voin&a statu!ui,"n ma#oritatea cauri!or, raporturi!e de dreptu! mediu!ui sunt simp!u vo!i&iona!e.8ist "ns %i situa&ii "n care pot !ua na%tere raporturi de dreptu! mediu!ui care s ai* caracter du*!u vo!i&iona!, atuncic$nd aceste raporturi iau na%tere prin voin&a pr&i!or (eemp!u asocia&ii!e, funda&ii!e care sunt constituite cu scopu!desf%urrii de activit&i !egate de protec&ia mediu!ui).

':68rnest #U$N,Dre!tul me"iului, 44', p.


22/24

C. Cate,oriile de raporturi de dreptul mediului'01sunt sta*i!ite "n mod diferit, "n func&ie de fe!u!, natura %ifina!itatea activit&ii "n !egtur cu care iau na%tere, se modific sau se sting- raporturi #uridice care iau na%tere "n !egtur cu activitatea de prevenire a

po!urii mediu!ui, cum sunt ce!e nscute "n cadru! deru!rii proceduri!or de autoriare a unor activit&i, &in"nd derespectarea %i punerea "n ap!icare a o*!iga&ii!or persoane!or fiice sau #uridice de a nu desf%ura activit&i po!uante acesteraporturi iau na%tere "ntre titu!aru! activit&ii %i autorit&i!e administra&iei pu*!ice cu atri*u&ii "n acest sens

- raporturi #uridice care iau na%tere "n desf%urarea activit&i!or !egate dediminuarea efecte!or po!urii mediu!ui (de eemp!u, montarea unor fi!tre, amena#area unor sta&ii de epurare etc.) orie!iminarea efecte!or pgu*itoare a!e po!urii mediu!ui > "n cau! "n care aceast po!uare a avut !oc aceste raporturi iau

na%tere "ntre titu!aru! activit&ii po!uatoare %i autoritatea administra&iei pu*!ice competente %iBsau de&intoru! e!ementu!uide mediu supus refacerii

- raporturi #uridice care iau na%tere pentru sanc&ionarea titu!aru!ui activit&ii, "nap!icarea principiu!ui po!uatoru! p!te%te/ iau na%tere "ntre po!uator %i autoritatea administra&iei pu*!ice competente sap!ice sanc&iuni %iBsau victima po!urii

- raporturi #uridice care iau na%tere din voin&a pr&i!or, av$nd deci caracterdu*!u vo!i&iona!, cu scopu! "m*unt&irii %i refacerii condi&ii!or de mediu, precum %i cu scopu! devo!trii dura*i!e amediu!ui4(prin prote#area, conservarea resurse!or minera!e, a f!orei sau a faunei) iau na%tere "ntre persoane!e fiice sau

#uridice participante !a acest proces %i autorit&i!e administra&iei pu*!ice competente- raporturi de drept interna&iona! a! mediu!ui > c$nd apare un e!ement deetraneitate !a care particip, pe de o parte, organia&ii interna&iona!e %i, pe de a!t parte, state!e sau persoane!e #uridicena&iona!e. 2igur c pe aceea%i !inie de c!asificare, putem considera ca tip distinct raporturi!e comunitare de dreptu!mediu!ui, %tiut fiind c reg!ementri!e comunitare "n materie de mediu sunt etrem de numeroase %i, p$n "n anu! 44

Date post:	01-Mar-2018
Category:	Documents
Upload:	darius-opris
View:	226 times
Download:	0 times

Dr.mediu Studenti 3 Martie 2015

Documents