Dreptul Electoral

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

NOTE DE CURS

DREPTUL ELECTORAL

(Ciclul I)

AUTOR:

Victor Rusu

mg. în drept, lector. univ.

Aprobat la şedinţa Catedrei Drept public

din: 20.05.2013, proces-verbal Nr. 10

Examinat de Consiliul facultăţii de Drept USEM

la 24.05.2013, proces-verbal Nr. 5

Aprobat la ședința Senatului USEM

din: 01.07.2013, proces-verbal Nr. 9

CHIŞINĂU – 2013

Lucrarea este recomandată spre editare de Senatul Universității de Studii

Europene din Moldova

Recenzenți: Ion GUCEAC, doctor habilitat în drept, profesor universitar, membru

corespondent al Academiei de Științe din Moldova;

Teodor CÂRNAȚ, doctor habilitat în drept, profesor universitar,

membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Autor : Victor RUSU, drd., magistru în drept, lector superior la catedra de drept

public, USEM

Introducere

Dreptul electoral, fiind o subramură a sistemului de drept şi având la bază

ştiinţa dreptului constituţional, este studiat în calitate de disciplină juridică în cadrul

Facultăţii de Drept. Această disciplină are ca sarcină familiarizarea cu diferite sisteme

electorale, cu noţiunea dreptului electoral, cu conceptul şi tipurile de alegeri, cu

diversitatea subiecţilor dreptului electoral, cu statutul juridic al alegătorului, a

organelor electorale şi procesul electoral la diferite tipuri de alegeri. Această

disciplină are ca sarcină familiarizarea şi formarea deprinderilor studenţilor facultăţii

de drept în ceea ce priveşte orgenizarea, desfăşurea şi rezultatul alegirilor.

Astfel, adoptarea Codului Electoral în 1997 a servit un nou pas în procesul de

racordare la normele democratice și în propășirea spre un sistem electiv modern,

bazat pe necesitățile și cerințele statului de drept. Totodată, aceasta a servit la

conturarea principiilor, mecanismelor și caracterului sistemului electoral național și la

depărtarea de sistemul electoral sovietic din perioada “socialismului dezvoltat”.

Doctrina definește sistemul electoral cao totatilate de proceduri utilizate

pentru desemnarea de reprezentanți ai poporului în organismele puterii centrale și

locale. Sistemul electoral fiind totodată modalitatea de repartizare a mandatelor

disputate în alegeri în funcție de rezultatele alegerilor.

Unii cercetători înţeleg prin sistem electoral totalitatea de relaţii sociale reale,

care apar în procesul organizării şi efectuării alegerilor, precum şi relaţiile reciproce

ce se stabilesc între alegători şi deputaţi.

Privit prin prisma codului electoral, actualul sistem electoral - proporțional,

bazat pe așa numitul sistem de vot “pe liste de partid”, specific acestui sistem este

faptul că permite nu doar reprezentarea voinței și intereselor majorității, ci și a

minorității. Fiind caracteristic Europei de Vest și Europei Centrale, prin acest sistem

se pot exprima astfel nu doar opțiunile politice ci și cele culturale religioase,

lingvistice, etnice. Actual sunt inițiative de la Coaliţia de Guvernare care a solicitat

opinia Comisiei de la Veneţia vizavi de un proiect de revizuire a Codului Electoral.

Cuprins

Introducere........................................................................................................... 3

Tema1. Noţiune de drept electoral şi sistem electoral ........................................ 6

1.Formele de exercitare a suveranităţii ........................................................... 6

2.Noţiunea de drept electoral .......................................................................... 8

3.Noţiunea sistemului electoral ....................................................................... 9

4.Principiile dreptului electoral ..................................................................... 11

6.Izvoarele dreptului electoral ....................................................................... 13

Tema 2. Subiecţii dreptului electoral. ............................................................... 14

1.Noţiunea subiecţilor dreptului electoral ..................................................... 14

2.Statutul juridic al alegătorului .................................................................... 15

3.Rolul partidelor politice ............................................................................. 17

4.Candidaţiişi reprezentanţii electorali ......................................................... 17

5.Organele electorale ..................................................................................... 17

Tema 3. Organizarea şi desfăşurarea alegerilor. ............................................... 19

1. Conceptul şi principiile procesului electoral ............................................. 19

2.Tipuri de alegeri ......................................................................................... 20

3.Organizarea organelor electorale. .............................................................. 21

4.Secţiile de votare și birourile electorale ..................................................... 22

5.Listele electorale ........................................................................................ 23

6. Buletinului de vot ...................................................................................... 23

7.Propaganda electorală sau campania electorală ......................................... 24

8.Votarea. Numărarea voturilor. Stabilirea rezultatelor ................................ 25

Tema 4. Protecţia juridică a drepturilor exclusiv politice şi răspunderea pentru

încălcarea legislaţiei electorale. ................................................................................... 27

1.Litigiile electorale ...................................................................................... 27

2.Procedura administrativă şi judiciară de examinare a litigiilor electorale . 28

3. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei electorale ................................ 30

Tema 5. Sisteme electorale. .............................................................................. 32

1.Sistemul electoral (scrutinul) majoritar ..................................................... 32

2.Sistem electoral (scrutinul) al reprezentării proporţionale......................... 33

3.Sistem electoral din Republica Moldova ................................................... 33

4. Referendumul ............................................................................................ 33

Tema 6: Funcţiile organelor electorale ............................................................. 35

1.Noţiuni generale privind funcţiile organelor electorale. ............................ 35

2.Funcţia cu titlu principal. ........................................................................... 36

3.Funcţii secundare........................................................................................ 36

Tema 7: Competenţe ale organelor electorale ................................................... 38

1.Sistemul organelor electorale ..................................................................... 38

2. Reprezentarea în organele electorale ........................................................ 38

Tema 8: Organizarea organelor electorale pentru alegeri ................................. 38

1.Verificarea listelor electorale ..................................................................... 38

2.Desemnarea candidaţilor și înregistrarea candidaţilor ............................... 39

3.Prezentarea şi verificarea listelor de subscripţie ........................................ 40

4.Agitaţia electorală ...................................................................................... 40

6.Timpul şi locul votării ................................................................................ 40

Tema 9: Actele CEC ......................................................................................... 41

1.Procesul-verbal şi raportul biroului electoral al secţiei de votare .............. 41

2.Totalizarea rezultatelor alegerilor de către Comisia Electorală Centrală .. 43

3.Anunţarea rezultatelor preliminare ............................................................ 44

Tema1. Noţiune de drept electoral şi sistem electoral

1.Formele de exercitare a suveranităţii

Proclamarea Independenței Republicii Moldova, în contextul electoral, a servit

drept oportunitate și temei legal spre promovarea pluripartitismului și pluralismului

politic, pornind de la preambulul codului electoral care menționează:

“Voința poporului constituie baza puterii de stat. Această voință se exprimă

prin alegeri libere, care au loc periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret și

liber exprimat. Statul garantează exprimarea voinței libere a cetățenilor prin

apărarea principiilor democratice și a normelor dreptului electoral…”1

Astfel, adoptarea Codului Electoral în 1997 a servit un nou pas în procesul de

racordare la normele democratice și în propășirea spre un sistem electiv modern,

bazat pe necesitățile și cerințele statului de drept. Totodată, aceasta a servit la

conturarea principiilor, mecanismelor și caracterului sistemului electoral național și la

depărtarea de sistemul electoral sovietic din perioada “socialismului dezvoltat”.

De o importanţă deosebită pentru reformarea și stabilirea sistemului electoral a

avut adoptarea Constituţiei din 29 iulie 19942. Act care vine să pună bazele

conceptuale cu referire la partidele politice şi organizaţiile social-politice, despre

rolul acestora în exprimarea voinţei cetăţenilor şi în alegerea reprezentanţilor

poporului. Astfel, analiza evenimentelor politice, ne permite să facem o concluzie

logică referitoare la particularitățile sistemului electoral instaurat și să afirmăm cu

certitudine că este unul proporțional.

1 Monitorul Oficial Nr. 81 ,art. Nr : 667

2Monitorul Oficial Nr. 1, art. Nr : 1

Din momentul declarării independenței și pînă în prezent, în Republica Moldova

au fost desfăşurate circa zece campanii electorale pe baze de pluripartitism.

În majoritatea statelor, în constituție, poporul este declarat drept deținătorul

suveranității naționale. Acest principiu formează temelia dreptului constituțional

contemporan. Voința poporului este baza puterii de stat și aceasta voință poate fi

exprimată doar prin alegeri periodice, printr-un sufragiu universal, egal, secret, direct

și liber exprimat. În constituția RM, art. 2 prevede că suveranitatea națională aparține

poporului RM, care o exercită în mod direct și prin organele sale reprezentative

reglementate de constituție. În doctrina dreptului constituțional, manifestarea

principală a suveranității poate fi exercitată prin legiferare. Legiferarea se produce de

popor în condițiile unei democrații reprezentative. Cetățenii exercită suveranitatea

prin intermediul dreptului de vot, ei sunt chemați să-și exercite drepturile exclusiv

politice consfințite de constituție.

Drepturile electorale sunt drepturi politice fundamentale ale cetățenilor prin

care aceștia exercită puterea de stat și anume: dreptul de a alege, dreptul de a fi ales și

dreptul de revocare.

Dreptul de a alege este un drept fundamental care îl au Cetățenii RM, care au

împlinit vîrsta de 18 ani cu excepția celor prevăzută de lege: nu au vîrsta de 18 ani,

sunt recunoscuți de o hotărîre judecătorească definitivă, incapabili de a-și exercita

dreptul, condamnați la privațiune de libertate printr-o hotărîre definitivă pentru

cazurile penale grave și destul de grave.

Dreptul de a fi ales îl au cetățenii RM care întrunesc condițiile cu drept de vot.

Nu pot fi aleși militarii cu serviciu în termen, cetățenii care au incidente penale

nestinse, cetățenii care în virtutea funcțiilor nu au dreptul să fie membri ai unor

partide politice.

Dreptul de revocare îl au cetățenii cu drept de vot. Codul Electoral al RM

prevede că revocarea poate fi exercitată doar în raport cu primarii.

Dreptul electoral este totalitatea normelor juridice care reglementează

participarea cetățenilor la procesul de formare al organelor de stat centrale și locale

care sunt prevăzute de legislația națională.

2.Noţiunea de drept electoral

Reeşind din principiul suveranităţii naţionale rezultă că toţi cetăţenii sunt

chemaţi în mod natural şi egal să exercite funcţiile sociale. Pentru a da rezultate bune

sufragiului universal trebuie să fie bine oragnizat, adică să fie pus în asemenea

condiţii încît exerciţiul lui să decurgă cît mai armonios şi mai folositor pentru a avea

cea mai bună reprezentare cu putinţă, capabilă de a elabora cea mai bună legislaţie.

Deci, suveranitatea aparţinînd poporului ca un tot indivizibil, exerciţiul ei

aparţine întreg alegătorului, iar votul majorităţii acestui corp va exprima voinţa

naţiona. Vorbind despre noţiunea de drept electoral menţionăm că în literature de

specialitate noţiunea “drept electoral” este interpretată în două sensuri:

drept electoral obiectiv;

drept electoral subiectiv.

Unii savanţi identifică dreptul electoral cu o totalitate de norme juridice care

reglementează mecanismul de realizarea drepturilor electorale ale cetăţenilor.

În linii mari o astfel de apreciere a dreptului electoral reflectă conţinutul lui şi

destinaţia funcţională a dispoziţiilor legislaţiei electorale.

Sub acest unghi de vedere prezentarea dreptului electoral ca o totalitate de

norme juridice care reglementează participarea cetăţenilor la procesul de formare a

organelor de stat şi locale elective şi la alegerea funcţionarilor lor poate fi pe deplin

justificată. Însă o asemenea interpretare a dreptului electoral nu poate pretinde la

perceperea realităţii juridice obiective, nu ţine cont de organizarea internă a relaţiilor

sociale.

Din acest punct de vedere e necesar de clarificat problema obiectului de

reglementare a dreptului electoral. În acest sens menţionăm:

dreptul electoaral nu reglementează toate relaţiile care apar în procesul

organizării şi desfăşurării alegerilor, de exemplu, relaţiile de natură politică

care apar între concurenţii electorali nu sunt reglementate de normele dreptului

electoral;

dreptul electoral reglementează şi relaţii sociale care apar şi se stabilesc nu

numai în procesul organizării şi desfăşurării alegerilor, dar şi relaţii sociale

care apar în perioada preelectorală, cum ar fi: înregistrarea şi evidenţa

alegătorilor; formarea şi activitatea organelor permanente; popularizarea

legislaţiei elctorale; instruirea juridică a alegătorilor;

relaţiile sociale reglementate de dreptul electoral se deosebesc de relaţiile

sociale care apar în cadrul referendumului ori a procedurii de revocare.

În opinia dlui I. Guceac dreptul electoral reprezintă totalitatea normelor de

drept care reglementează relaţiile sociale ce se stabilesc în procesul de formare a

organelor de stat centrale şi locale elective, precum şi cele din perioada

preelectorală, ce necesită o reglementare normativă prin fixarea unor drepturi şi

obligaţii subiecţilor de drept electoral, relaţii ce se deosebesc în cadrul

referendumului ori a procedurii de revocare şi care nu formează obiect de

reglementare a altor ramuri de drept.

3.Noţiunea sistemului electoral

Doctrina definește sistemul electoral cao totatilate de proceduri utilizate pentru

desemnarea de reprezentanți ai poporului în organismele puterii centrale și locale.

Sistemul electoral fiind totodată modalitatea de repartizare a mandatelor disputate în

alegeri în funcție de rezultatele alegerilor.3

Unii cercetători înţeleg prin sistem electoral totalitatea de relaţii sociale reale,

care apar în procesul organizării şi efectuării alegerilor, precum şi relaţiile reciproce

ce se stabilesc între alegători şi deputaţi.4

Privit prin prisma codului electoral, actualul sistem electoral - proporțional,

bazat pe așa numitul sistem de vot “pe liste de partid”, specific acestui sistem este

3 T. Cîrnaț, Drept Constituțional, Chișinău 2004, pag.161

4 P. Fruntasu ,Sistemele politice contemporane, vol. I, Chișinău, p. 13

faptul că permite nu doar reprezentarea voinței și intereselor majorității, ci și a

minorității. Fiind caracteristic Europei de Vest și Europei Centrale, prin acest sistem

se pot exprima astfel nu doar opțiunile politice ci și cele culturale religioase,

lingvistice, etnice.

Potrivit sistemului proporțional, mandatele parlamentare se împart candidaților

proporțional cu voturile obținute în alegeri, astfel încît există un raport direct

proporțional între mandatele parlamentare obținute de fiecare partid politic în parte și

voturile pe care electoratul le-a dat acestor partide.

Unele opinii doctrinare disting problematica potrivit căreia reprezentarea

proporțională implică, cel mai des, folosirea listelor de candidați. În cadrul acestui

sistem atribuirea mandatelor se face proporțional cu numărul de voturi obținute de

către partidele care participă la alegeri. De aceea problema cea mai importantă a

reprezentării proporționale rezidă în modul de atribuire a mandatelor.

Totodată specific sistemului electoral proporțional este așa numitul „mecanism”

al pragului electoral, acest prag oscilează de la 1% la 8%, de obicei situîndu-se între

3% - Spania și 5% - Germania sau Romania. Unele opinii susțin că aplicarea pragului

afectează proporționalitatea sistemului, ajungîndu-se la disproporții aproape

majoritare ca în cazul Bulgariei unde un prag de 4% a provocat eliminarea

reprezentării a aproape un sfert din voturile exprimate (24,9%). În cît privește

nemijlocit Republica Moldova, Codul Electoral5 în art. 86 stabilește următorii indici

ai pragului electoral:

- pentru un partid, o organizaţie social-politică - 4 la sută;

- pentru un bloc electoral format din 2 partide şi/sau organizaţii social-politice

– 7 la sută;

- pentru un bloc electoral format din 3 şi mai multe partide şi/sau organizaţii

social-politice – 9 la sută;

- pentru un candidat independent – 2 la sută.

5 Monitorul Oficial Nr. 81 ,art. Nr : 667

Doctrinarii analizează sistemul proporțional prin prisma etapelor consecutive pe

care le urmează în cadrul procesului electiv, bunăoară, P. Midrigan6 opiniază că

reprezentarea proporţională presupune parcurgerea a trei etape succesive:

O primă etapă este aceea a calculării coeficientului electoral, care poate fi făcută

la nivel naţional sau de circumscripţie. Coeficientul electoral se obţine prin împărţirea

numărului total de voturi exprimate la numărul total de locuri (mandate) de repartizat.

A doua etapă este cea a repartizării mandatelor, între listele de candidaţi

propuse, prin împărţirea, pentru fiecare listă, a coeficientului electoral la numărul de

voturi obţinute de fiecare listă. Se obţine un număr de mandate atribuite, dar şi un rest

de voturi, întrucât nu în toate situaţiile împărţirea de mai sus este perfectă (dând un

număr întreg).

A treia etapă presupune o nouă distribuire a resturilor electorale (voturi

neutilizate şi mandate nedistribuite). Această ultimă etapă este cea mai dificilă şi

presupune multe nuanţări şi clasificări.

4.Principiile dreptului electoral

Legislația privind sistemul și dreptul electoral diferă de la stat la stat.

Principiile electorale reprezintă o serie de standarde general acceptabile care reflectă

natura juridică democratică a alegerilor. Principiile electorale formează un sistem de

proceduri și garanții care asigură desfășurarea unor alegeri transparente, corecte care

au la bază pluralismului politic. În doctrina dreptului constituțional principiile

electorale se clasifică în:

1. Principiile organizării și desfășurării alegerilor;

2. Principiile participării cetățenilor RM la alegeri.

În prima categorie se pot include:

1. Obligativitatea alegerilor – în RM alegerile sunt unica modalitate de

formare a organelor reprezentative;

6P. Midrigan, Partidele politice în procesul electoral, Chișinău, 2005

2. Nefalsificarea alegerilor este o garanție pentru niște alegeri corecte;

3. Periodicitatea alegerilor presupune că autoritățile reprezentative și cele

locale își exercită mandatul pe o perioada de timp (4 ani);

4. Libertatea alegerilor presupune că procesul de organizare al alegerilor

exclude orice formă de constrîngere sau presiuni asupra alegătorului sau asupra

candidaților;

5. Alternativitatea alegerilor presupune, că în listele electorale sau numărul

candidaților înregistrați să fie mai mare decît numărul mandatelor disputate;

6. Admisibilitatea diferitor sisteme electorale, nici constituția, nici Codul

Electoral nu prevede interdicții cu privire la utilizarea mai multor sisteme electorale;

7. Independența organelor electorale.

În a doua categorie includem: dreptul alegătorului, care conform Codului

Electoral cetățenii RM participă la alegeri prin vot universal, egal, direct, secret și

liber exprimat.

1. Universalitatea dreptului electoral presupune universalitatea indiferent

de rasă, naționalitate, proveniență socială, Funcția deținută, religie, aspirație politică,

avere și sex. Cetățenii RM care au atins vîrsta de 18 ani au dreptul de a alege. În

istoria comunității au fost cunoscute mai multe censuri, cum ar fi: censul de

proprietate, de sex, de proveniență socială.

2. Egalitatea dreptului electoral presupune ca cetățenii participa la vot în

condiții egale. Codul Electoral prevede că fiecare alegător are dreptul la un singur

vot, fiecare vot avînd putere juridica egală.

3. Votul direct presupune că alegătorul își exprimă voința în mod direct.

Codul Electoral prevede că fiecare alegător votează personal, votarea în locul altor

persoane este interzisă.

4. Secretul votului presupune că votarea în condiții secrete exclude orice

control din partea oricăror organe sau funcționari publici, a modului în care alegătorii

și-au exprimat opțiunea electorală.

5. Libertatea exprimării presupune acordarea alegătorului dreptul de a

decide liber la opțiunea sa electorală. Nimeni nu este în drept să exercite presiuni

asupra alegătorului pentru a-l împiedica să-și exprime voința sa proprie.

6.Izvoarele dreptului electoral

În opinia unor autori izvoarele dreptului electoral reprezintă „acte normative

care conţin norme ce reglementează raporturi electorale - norme de drept

electoral"2. Alţi autori includ în categoria izvoarelor dreptului electoral actele

normative ce „conţin norme prin care se determină conţinutul drepturilor

constituţionale ale cetăţenilor de a alege şi de a fi aleşi în organele puterii de stat şi de

autoadministrare locală şi care reglementează modul de realizare a acestor drepturi"-

1.

În viziunea lui Ion Guceac, prin izvoare de drept electoral trebuie să

înţelegem actele normative care consacră principiile dreptului electoral şi

reglementează procesul electoral.

Analiza sistemului de izvoare al oricărei ramuri de drept, subramuri sau

instituţii juridice ne permite să evidenţiem două categorii ale acestora, în primul rând,

menţionăm normele şi principiile de drept internaţional şi, în al doilea rând, actele

normative naţionale.

Sunt recunoscute următoarele izvoare:

1. Normeșiprincipiide drept internațional

2. Constituția Republicii Moldova

3. Acte normative naționale

4. Codul electoral

5. Hotărîri și ordonanțe a Guvernului Republicii Moldova

6. Hotărîrile Curții Constituționale

7. Actele organelor din unitatea cu statut juridic special

8. Actele normative ale autorităților administrației publice locale

Întrebări și subiecte pentru dezbateri tematice:

- să definească dreptul electoral

- să identifice formele de exercitare a suveranităţii

- noţiunea şi importanţa alegerilor.

- felurile de alegeri.

- semnificaţia termenului de „sistem electoral”, „scrutin”.

- termenul „drept electoral”

- să definească sistemul electoral

- să aprecieze principiile dreptului electoral

- să identifice izvoarele dreptului electoral

Bibliografie și lecturi suplimentare la tema 1.

Constituția din 29 iulie 1994, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1 din 12.08.1994

Lege Codul electoral nr. 1381-XIII din 21.11.97 //Monitorul Oficial 81/667, 08.12.1997

Lege despre statutul deputatului în Parlament 39/07.04.94 //Monitor 4/78, 30.04.1994

Ion Guceac, Drept electoral, Chişinău, 2005

Ion Guceac, Curs elementar de drept constituţional. Vol. II. Chişinău, 2004

Alexandru Arseni, Drept constuţional şi instituţii politice, Chișinău 2005

Teodor Cârnaţ, Drept constituţional, ediţia a II-a, Chişinău: USM, 2010

Teodor Cârnaţ, Drept constituţional, Chişinău: USM, 2004.

Cristian Ionescu, Drept Constituțional și instituții politice,Ediția 2, București 2004:, Editura Al

Beck p.397

Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu Drept constituțional și instituții politice:București 2009:

Ediția 13, Volumul II, Editura C.H. Beck

Victor Popa, Drept public, Chișinău - 1998

Tema 2. Subiecţii dreptului electoral.

1.Noţiunea subiecţilor dreptului electoral

Subiecţi ai dreptului electoral sunt recunoscuţi participanţii la relaţiile sociale

reglementate de normele electorale care în conformitate cu normele de drepot

electoral sun purtători de drepturi şi obligaţii.

Pînă în prezent în doctrina juridică s-au întreprins mai multe tentative de

identificare a subiecţilor de dreot electoral, însă, pînă cînd nu s-a constituit o viziune

necontraversată în problema discutată.

Pentru dobîndirea statului de subiect al dreptului electoral se cere ca persoana

respectivă să posede capaciatatea juridică electoarală, condiţie obligatorie pentru

acordarea unor drepturi şi îndatoriri electorale. Capacitatea juridică este o condiţie a

statului juridic, ea dovedind categoria posibităţii, pe cînd statului juridic reprezintă

categoria realităţii.

2.Statutul juridic al alegătorului

Capacitatea juridică electorală reprezintă o diversitate a capacităţii juridice de

drept public, orientată spre realizarea drepturilor constituţionale de a alege şi de a fi

ales în autorităţile publice centrale şi locale.

În literatura de specialitate statulu de subiect al dretului electoral este conferit:

- cetăţenilor;

- organelor de stat;

- autorităţilor administraţiei publice locale;

- organelor electorale;

- asociaţilor obşteşti;

- partidelor;

- organizaţiilor socail-politice;

- mijloacelor de informare în masă.

Statutul juridic al alegătorului reprezintă totalitata drepturilor şi îndatoririlor

ce ţin de participarea acestuia la alegeri, săvîrşirea acţiunilor electorale prevăzute de

legislaţie şi realizarea lor în conformitate cu dispoziţiile legii.

În opinia altor autori, statutul juridic al alegătorului priveşte “situaţia

alegătorului ca participant la procesul electoral7.

7Д

.Катков ов

,Е.Корчигол,Избирательноеправо

/Учебноепосоьие

,Москова

, Юриспруденциа

, 2001, p.6

Nucleul statului juridic al alegătorului este constuit din drepturile şi îndatoririle

care îi apraţin şi care sunt legate de realizarea prncipiilor de organizare şi desfăşurare

a alegerilor în Republica Moldova stabilte de ligislaţia în vigoare.

Alegătorii din Republica Moldova dispun de drepturi electorale elgale,

principiul egalităţii dreptului electoral este constituit din trei elemente:

1. dreptul fiecărul alegător la un singur vot în cadrul oricărui scrutin;

2. fiecare vot are putere juridică egală;

3. participarea alegătorului la alegeri în condiţii egale

Primul elemental egalităţii dreptului electoral este asigurat de următoarele

condiţii:

- alegătorul poate fi înscris numai într-o singură listă electorală şi numai la

o singură secţie de votare în baza acteloe ce atestă domiciliul acestuia în perimentrul

secţiei de votare respective;

- biroul electoral al secţiei de votare înmînează alegătorului buletinul de

vot conform listei electorale numai la prezentarea actului de identitate;

- la primirea buletinului alegătorul semnează în lista electorală în dreptul

numelui său;

- îşi exprimă opţiunea electorală personal.

Al doilea elemnt este asigurat de norme electorale care reglementează

mecanismul de stabilirea a rezultatelor alegerilor.

Al treilea elemnt al egalităţii dreptului electoral este asigurat prin instituirea

unor circumscripţii electorale aproximat egale după numărul de alegători din fiecare

circumscripţie.

Legislaţia electorală asigură condiţiile pentru votare secretă. Pentru asigurarea

secretului votării aceasta se efectuiază în locuri speciale amenajte cu cabine de vot

sau camere pentru vot şi cu urne de vot. Biroul electoral al secţiei de votare stabileşte

un traseu penrtu alegători, începînd de la intrare spre mesele la care se eliberează

buletinele, apoi spre cabinele de vot secret şi urne de vot.

3.Rolul partidelor politice

4.Candidaţii şi reprezentanţii electorali

Alături de alegători, asociaţii electorale şi organe electorale mai sunt şi alţi

subiecţi de drept electoral cu ar fi candidaţii, candidaţii înregistraţi şi reprezentanţii

lor.

Candidatul este persoana desemnată în modul prevăzut de lege în calitate de

concurenr la o funcţie electivă în autorităţile administraţiei publice centrale şi locale.

Candidatul înregistrat este persoana înregistrată de organul electoral respectiv,

în calitate de deputat în parlament, consilier în consiliul local sau primar.

Reprezentantul candidatului înregistrat este persoana de încredere a acestuia. În

ceea ce priveşte statulu juridic a candidatului, candidatului înregistrat şi a

reprezentanţilor săi, aceasta reflectă drepturile şi îndatoririle unei categorii deosebite

de cetăţeni care participă la alegeri anume în acesată calitate. Statutul juridica al

acestei persoane sunt reglementate de izvoarele dreptului electoral.

Ca subiecţi ai dreptului elcetoral pot fi considerate şi persoanele de încredere

ale candidaţilor. Conform lşegislaţiei în vigoare concurenţii electorali pot avea

persoane de încredere în fiecare circumscripţie electorală. Ele sunt selectate de însăşi

concurenţii electorali.

5.Organele electorale

În opinia noastră organele electorale ocupă un loc aparte în sistemul subiecţilor

de drept electoral. E cazul să menţionăm că după adoptarea Constituţiei în vigoare 29

iulie 1994 a Codului electoral 21 noiembrie 1997 a fost instituit un sistem de organe

electorale calitativ nou, al cărui scop principal vizează asigurarea drepturilor

fundamentale ale cetăţenilor Republicii Moldova de a alege şi de a fi ales în

Parlament şi în organele administraţiei publice locale.

Art. 14 Cod electoral stabileşte sistemul organelor electorale care au scopul

organizării şi desfăşurării alegerilor parlamentare, locale precum şi organizarea şi

desfăşurarea referendumurilor republicane şi locale.

Organele electorale sînt organisme reprezentative, prin modul lor de constituire

şi temporare (cu exceptia preşedintelui, vicepreşedintelui şi secretarului Comisiei

electorale centrale care activevează permanent).

În scopul bunei organizări şi desfăşurări a operaţiunilor electorale pe teritoriul

Republica Moldova se constituie:

Comisia Electorală Centrală la nivel naţional;

Consiliile electorale de circumscripţie de nivelul doi şi trei;

Birouri electorale ale secţiilor de votare la nivel local, care în opinia noastră

alături cu ceilalţi subiecţi, se consideră unii dintre principalii subiecţi ai dreptului

electoral.

Organele electorale sus menţionate reprezintă un sistem dinamic creat în

scopul oranizării şi desfăşurării alegerilor în Parlament şi în autorităţile administraţiei

publice locale, capabil să funcţioneze în regim autonom.

Ca şi orice sistem social sistemul menţionat mai sus reprezintă un organism

bine închegat şi activ ale cărui elemente constituitive interacţionează după anumite

reguli strict determinate de legislaţia în vigoare.

Independent de cele tre ramuri ale puterii publice sistemul organelor electorale

acţionează ca o structură polico-statală, nivelul ierarhic superior aparţinîn organelor

de stat. (art. 16 Cod electoral).

Întrebări și subiecte pentru dezbateri tematice:

- Să identifice noţiunea subiecţilor dreptului electoral.

- Să identifice subiecţii dreptului electoral.

- Să identifice fiecare subiect în parte.











Beck p.397




Tema 3. Organizarea şi desfăşurarea alegerilor.

1. Conceptul şi principiile procesului electoral

Procesul electoral se desfăşoară conform unor reguli generale care determină

conţinutul şi copartamentul subiecţolor electorali, mai numite şi principii ale

procesului electoral.

Actualmente cunoaştem următoarele principii ale procesului electoral:

Organizarea şi desfăşurarea alegerilor de organe special constituite, numite

organe electorale. Acestre organe sunt independente din punctual de vedere ale

atribuţiilor funcţionale de organele de stat pentru o parte din aceste organe (Comisia

electorală centrală) organizarea alegerilor este funcţia principală, iar pentru consiile

electorale de circumscripţie şi birourile electporale ale secţiilor de votare, unica

funcţie;

Continuitatea şi ascendenţa procesului electoral.Continuitatea procesului

electoral presupune începerea la termenul fixat, parcurgerea tuturor etapelor

prevăzute de legislaţia electorală şi finalizarea cu adoptarea unui mod obligatoriu de

către organul electoral superior a unui act prin care se stabilesc rezultatele alegerilor

şi persoanelor alese. Principiul în cauză nu admite o altă consecutivitate a etapelor

procesul electoral decît cea indicată în legislaţia electorală;

Legalitatea constă în obligaţia tuturor subiecţilor procesului electoral de a

respecta procedurile electorale impuse de lege, de a acţiona în condiţiile prevăzute de

lege, de a-şi onora obligaţiunile dictate de normele electorale. În caz de nerespectare

a acestor condiţii, legislaţia electorală prevede diverse forme de răspundere lectorală;

Publicitatea.Acest principiu vizează în deosebi activitatea organelor electorale

care trebuie să se desfăşoare în condiţii de publicitate. Principiul publicităţii nu se

limitează la situaţiile de scrise, publicitatea este impusă tuturor activităţilor

subiecţilor procesului electoral. Întru-n mod deosebit acest principiu se aplică mai

ales în cazurile în care are loc susţinerea finaciară a procesului electoral, în acestă

situaţie fiind necesară o transparenţă totală;

Egalitatea în drepturi a subiecţilor electoral,presupune punerea subiecţilor

electorali în acelaş rang, în aceleaşi drepturi şi îndatoriri electorale;

Documentarea procesului electoralpresupune documetarea procesului electoral

prin fixarea procedurilor electorale în documentele electoral. Legislaţia electorală

conţine date privitor la un număr mare de cocumente electorale. O inportanţă sporită

însă, este acordată aşa numitor documete eletorale de strictă evidenţă ( buletinilor

electorale, certificatele pentru drept de vot, procesele-verbale ele organelor

electorale).

2.Tipuri de alegeri

Alegerile sunt niște acțiuni prin care cetățenii selectează și desemnează prin

vot în conformitate cu procedurile legale persoanele care urmează să facă parte din

organele reprezentative atît centrale cît și locale. În dreptul electoral sunt cunoscute

diferite tipuri de alegeri:

Alegeri directe –alegătorul alege direct candidatul sau candidații la

postul electiv;

Alegeri indirecte – alegătorul alege reprezentanți sau delegați care la

rîndul său aleg candidații propuși;

Alegeri generale – cînd se aleg reprezentanții pentru toate locurile din

organismele reprezentative;

Alegeri parțiale (suplimentare) – acele alegeri unde se completează o

parte din locuri;

Alegeri naționale – se desfășoară în toata țara;

Alegeri ordinare – se desfășoară în termenele prevăzute în legătura cu

expirarea mandatului;

Alegeri extraordinare – se desfășoară în cazul dizolvării anticipate a

parlamentului;

Alegeri repetate – se desfășoară în cazurile în care alegerile deja

efectuate se dovedesc nevalabile, ele nu sunt recunoscute din cauza încălcării

legislației sau neparticipării la alegeri a alegătorilor;

Alegeri desfășurate într-un singur scrutin – acele alegeri cînd rezultatele

sunt stabilite după o unica votare, avînd un caracter definitiv;

Alegeri desfășurate în două sau mai multe scrutine – cînd rezultatele vor

fi definitive după votul dat de alegători după al doilea tur de scrutin.

3.Organizarea organelor electorale.

Comisia Electorală Centrală, cu cel puţin 55 de zile înainte de alegeri,

constituie circumscripţiile electorale care corespund hotarelor unităţilor

administrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova şi, cu cel puţin 50 de

zile înainte de alegeri, constituie consiliile electorale de circumscripţie. Pentru

alegerile de orice nivel şi pentru referendumurile republicane, circumscripţiile

electorale, consiliile electorale de circumscripţie se constituie în acelaşi termen.

Consiliile electorale de circumscripţie se constituie în componenţa a 7-11

membri cu drept de vot deliberativ, dintre care cel puţin 3 persoane cu studii juridice

superioare sau cu studii în domeniul administraţiei publice.

În decursul a 4 zile de la data constituirii, consiliu electoral de circumscripţie

aduce la cunoştinţă publică componenţa şi sediul lui, modul de contactare pentru

relaţii. Consiliul electoral de circumscripţie adoptă hotărîri cu votul majorităţii

membrilor cu drept de vot deliberativ.

4.Secţiile de votare și birourile electorale

Pentru a efectua votarea şi numărarea voturilor, circumscripţiile electorale se

divizează în secţii de votare. Secţiile de votare se constituie de către consiliile

electorale de circumscripţie în localităţi, în baza propunerilor primarilor oraşelor

(municipiilor) şi satelor (comunelor), cu cel puţin 35 de zile înainte de data alegerilor

şi vor cuprinde cel puţin 30 şi cel mult 3000 de alegători. Pentru alegerile de orice

nivel şi pentru referendumurile republicane, secţiile de votare se constituie în acelaşi

termen. Secţii de votare speciale pot fi constituite pe lîngă spitale, sanatorii,

maternităţi, aziluri şi cămine pentru bătrîni. Aceste secţii de votare trebuie să includă

cel puţin 30 de alegători.

Secţiile de votare se numerotează începînd cu localitatea de reşedinţă a

consiliului electoral de circumscripţie, continuînd apoi cu cele din municipii, oraşe,

din comune şi sate, în ordine alfabetică. Primăriile oferă birourilor electorale ale

secţiilor de votare informaţii şi sprijin, necesare în exercitarea atribuţiilor lor

prevăzute de prezentul cod.

Birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie de către consiliile

electorale de circumscripţie cu cel puţin 20 de zile înainte de ziua alegerilor din 5-11

membri cu drept de vot deliberativ. Pentru alegerile de orice nivel şi pentru

referendumurile republicane, birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie

în acelaşi termen. Candidaturile a 3 membri ai biroului electoral al secţiei de votare se

propun de către consiliile locale. Candidaturile celorlalţi membri ai biroului electoral

al secţiei de votare cu drept de vot deliberativ se propun de către partide şi alte

organizaţii social-politice reprezentate în Parlament, la data constituirii biroului

proporţional mandatelor deţinute. Membrii biroului electoral al secţiei de votare nu

pot fi consilieri în consiliile locale şi membri de partid. În misiunile diplomatice şi

oficiile consulare ale Republicii Moldova se aleg preşedintele şi secretarul biroului

electoral al secţiei de votare, iar în cazul în care misiunile diplomatice şi oficiile

consulare au mai puţin de 3 lucrători, votarea se efectuează prin poştă diplomatică,

buletinele de vot fiind expediate la adresa Comisiei Electorale Centrale nu mai tîrziu

de ziua alegerilor.

5.Listele electorale

Listele electorale se întocmesc de către primărie, în două exemplare, pentru

fiecare secţie de votare. După ce au fost întocmite, listele se verifică la domiciliul

alegătorilor înscrişi în ele, se semnează de către primarul localităţii şi se aduc la

cunoştinţă publică cel mai tîrziu cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor. Autorităţile

administraţiei publice locale, în fiecare an (după 1 ianuarie), precizează listele

electorale la domiciliul alegătorilor şi cel tîrziu la 1 martie, prezintă informaţia

respectivă Comisiei Electorale Centrale.

În listele electorale se înscriu alegătorii, indicîndu-se numele şi prenumele,

anul naşterii, domiciliul, seria şi numărul actului de identitate al acestora. Ordinea de

înscriere se stabileşte de primării. Listele electorale incluzînd militarii aflaţi în unităţi

militare, precum şi membrii familiilor lor, alţi alegători care domiciliază pe teritoriul

unităţilor militare, se întocmesc pe baza datelor prezentate de comandanţii unităţilor

militare respective. Militarii domiciliaţi în afara unităţilor militare, precum şi

membrii familiilor lor, se înscriu în listele electorale de la domiciliu.

În secţiile de votare constituite în sanatorii şi case de odihnă, în spitale şi alte

instituţii curative staţionare, listele electorale se întocmesc pe baza datelor prezentate

de conducătorii instituţiilor menţionate. În secţiile de votare constituite în afara

Republicii Moldova, listele electorale se întocmesc pe baza datelor colectate de

conducătorii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare care activează pe

teritoriul statelor respective.

Alegătorul poate fi înscris numai într-o singură listă electorală şi la o singură

secţie de votare în baza actelor ce atestă domiciliul acestora în perimetrul secţiei de

votare respective.

6. Buletinului de vot

Modelul şi textul buletinului de vot pentru alegerea Parlamentului se aprobă

prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale. Modelul buletinului de vot pentru

alegerile locale se stabileşte de Comisia Electorală Centrală, iar textul se aprobă prin

hotărîre a consiliului electoral de circumscripţie respectiv. Buletinul de vot se

divizează pe orizontală în 2 părţi. Partea de sus, detaşabilă, cu dimensiunea de cel

puţin 5 cm, numită "Cupon al buletinului de vot", conţine următoarele elemente: titlul

- "Cupon al buletinului de vot", numărul cuponului, tipul şi data alegerilor, spaţiu

pentru înscrierea numelui şi prenumelui alegătorului, spaţiu pentru aplicarea

ştampilei de control a secţiei de votare, spaţiu pentru numele prenumele şi semnătura

responsabilului de eliberarea buletinului de vot. Buletinul de vot se divizează în

patrulatere, corespunzător numărului de concurenţi electorali care participă la alegeri.

Dimensiunile patrulaterului trebuie să fie suficiente pentru a cuprinde numele şi

prenumele, anul naşterii, profesia (ocupaţia), funcţia, locul de muncă al candidatului

respectiv, denumirea partidului, altei organizaţii social-politice, blocului electoral

care a înaintat lista de candidaţi sau candidatul respectiv, semnul sau simbolul

electoral al concurentului electoral, la dorinţa acestuia. Nu se admite identitatea de

semne sau de simboluri electorale. Concurenţii electorali se înscriu în buletine în

ordinea înregistrării lor de către organul electoral respectiv.

În patrulater, în partea stîngă, se imprimă semnul sau simbolul concurentului

electoral care a înaintat lista de candidaţi sau candidatul respectiv ori semnul electoral

al candidatului independent, la dorinţa acestuia. Semnele şi simbolurile electorale sînt

prezentate organului electoral respectiv cel mai tîrziu în ultima zi de înregistrare a

concurenţilor electorali. În fiecare patrulater, în partea dreaptă, la o distanţă egală de

latura de sus şi cea de jos, se imprimă un cerc cu diametrul de 15 mm, în care

alegătorul aplică ştampila cu inscripţia "Votat" dacă îşi dă votul pentru concurentul

electoral respectiv. Buletinele de vot se întocmesc în conformitate cu Legea cu privire

la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.

7.Propaganda electorală sau campania electorală

8.Votarea. Numărarea voturilor. Stabilirea rezultatelor

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile

necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii. El trebuie să prezinte la

sediul secţiei de votare înaintea de ziua alegerilor şi să verifice existenţa

documentaţiei electorale la birourile electorale, listele electorale, buletinele de vot,

formularele proceselor-verbale, ştampila specială a biroului electoral, ştampila

metalică, ştampilele "votat", ştampila "anulat" funcţionarea mijloacelor de

telecomunicaţii.

În ziua alegerilor la orele 7:00 preşedintele biroului electorat al secţiei de

votare în prezenţa cel puţin jumătate din membrii biroului electoral verifică urnele,

listele, buletinele de vot, ştampilile, după care închide şi sigelează urnele, aplicînd

ştampila specială a biroului electoral şi declară votarea deschisă.

În afara membrilor biroului electoral al secţiei de votare, a persoanelor

acreditate potrivit legii precum şi a reprezentanţilor mass-media nici o altă persoană

nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în locul de vot decît

timpul necesar pentru votare. Persoanele prezente nu pot desfăşura acţiuni de

propagandă electorală.

Votarea are loc într-o singură zi, în ziua alegerilor, începînd cu ora 7: 00 şi

terminînd cu ora 21:00.

Alegătorii vor vota numai la secţia de votare unde au fost încrişi în liste.

Accesul lor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului de

cabine. Fiecare va prezenta actul de identitate, iar după verificarea înscrierii în liste,

va primi buletinele de vot, pe baza semnăturii în lista electorală.

Alegătorul votează personal şi separat numai în cabina pentru vot secret.

Preşedintele secţiei va lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabină de vot să nu

se prelungească nejustificat.

Prezenţa oricărei persoane în cabina de vot, în afara celui care votează, este

intrzisă. Alegătorul care din motive temenice, constatate de preşedinte, nu poate vota

singur are dreptul să cheme, în scopul de a fi ajutat, un însoţitor ales de el, în cabina

de votare.

Se interzice scoaterea din localul secţiei de votare a buletinului eliberat pentru

vot.

Totalizarea rezultatelor votării

După încheiera votării biroul electoral al secţiei de votare procedează la

anularea buletinelor de vot rămase şi la deschiderea urnelor, în prezenţa membrilor

biroului şi, după caz, a persoanelor care au dreptul să asiste la votare.

După verifecarea sigililor de pe urnele de vot, preşedintele va citi la

deschiderea fiecărui buletin, lista de candidaţi votată sau numele candidatului

independent sau pentru funcţia de primar votat, aratînd buletinul de vot celor

prezenţi. Se consideră nevalabile buletine care nu au aplicată pe ele ştampila art.57.

După încheierea numărării voturilor biroul electoral al secţiei de votare

întocmeşte un proces-verbal, în două exemplare, pentru consiliul la cre au avut loc

alegerile şi pentru primar.

Procesele verbale se semnează de preşedinte, vicepreşedinte şi ceilalte

persoane ai biroului. Lista semnăturilor unor persoane ai biroului electoral al secţiei

de votare nu influenţează valabilitatea procesului-verbal.

Odată cu confirmarea legalităţii alegerilor, instanţele de judecată validează

mandatele consilierilor şi primarilor aleşi printr-o hotărîre specială. În cazul alegerilor

parlamentare, sunt validate de Curtea Constituțională.

Întrebări și subiecte pentru dezbateri tematice.

Sa definească tipuri de alegeri

Sa analizeze pe plan comparativ legislația ce prevede activitatea CEC

Sa analizeze etapele de organizare şi desfăşurare a alegerilor.

Totalizarea alegerilor locale față de cele parlamentare.

Dezvoltarea legislaţiei privind alegerile în Republica Moldova

Noţiunea revocării.

Principiul egalităţii şi libertăţii alegerilor.

Principiul periodicităţii alegerilor.

Universalitatea votului.

Egalitatea votului.

Secretul votului.

Libertatea votului.

Statutul juridic al Comisiei Electorale Centrale.











Beck p.397




Tema 4. Protecţia juridică a drepturilor exclusiv politice şi răspunderea

pentru încălcarea legislaţiei electorale.

1.Litigiile electorale

În teoria generală a dreptului se recunoaşte existenţa următoarelor forme de

răspundere juridică:

constituţională;

administrativă;

disciplinară;

penală;

civilă;

comercială;

materială;

materială a membrilor cooperatori;

de familie8.

42

Gh. Lupu, V. Lupu, Fundamentul şi finalitatea răspunderii juridice//Analele ştiinţifice ale Unersităţii „Al. Ioan

Cuza”, Iaşi (serie nouă, secţiunea de ştiinţe juridice, Tomul XXXIII), 1987, p. 215.

Luînd în consideraţie volumul limitat al tezelor de licenţă noi vom examina

numai răspunderea penală şi administrativă.

Conform articolului 69 din Codul Electoral persoanele care, prin violenţă,

înşelăciune, ameninţare, substituire sau prin oricare alte mijloace, împiedică

exprimarea liberă a drepturilor electorale ale cetăţenilor, persoanele care răspîndesc

intenţionat date false despre concurenţii electorali, săvîrşesc oarecare alte acţiuni ce

lezează onoare şi demnitatea candidaţilor, fac agitaţie electorală în ziua alegerilor şi

cea precedentă ei, împiedică activitatea consiliilor, şi birourilor electorale sau votarea

în secţie de votare poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Potrivit art. 70 din Codul Electoral se consideră infracţiune, pentru care se

aplică pedeapsă penală, în conformitate cu prevederile Codului penal, următoarele

acţiuni:

a) Împiedicarea prin orice mijloace exprimarea liberă a dreptului de vot, aceeaşi

faptă însoţită de cauzarea leziunilor corporale grave sau de periclitarea vieţii

oamenilor;

b) Falsificarea prin orice mijloce a rezultatelor votării;

c) Deschiderea urnelor de vot înainte de termenul stabilit prin lege pentru încheierea

votării;

d) Atacarea localurilor secţiilor de votare, sustragerea urnelor de vot sau a

documentelor electorale.

2.Procedura administrativă şi judiciară de examinare a litigiilor electorale

Vorbind despre răspunderea administrativă e cazul să menţionăm că conform

art. 71 din Codul Electoral se consideră contravenţii şi se pedepsesc în conformitate

cu prevederile Codului cu privire la contravanţiile administrative dacă, potrivit

legslaţiei şi art.70 din prezentul cod, nu sunt declarate infracţiuni următoarele fapte:

a) Nefurnizarea de către persoanele cu funcţii de răspundere a datelor şi

materialelor solicitate de organele electorale, precum şi nendeplinirea

hotărîrilor acestora;

b) Distrugerea, deterioararea prin orice mod a listelor electorale sau afişelor

electorale;

c) Organizarea de către persoanele cu funcţii de răspundere a adunărilor

electorale cu vînzarea şi consumarea băuturilor alcoolice şi neluarea unor

măsuri pentru buna desfăşurare a adunărilor respective;

d) Înscrierea cu bună ştiinţă în lista electorală a persoanelor care nu au drept de

vot în conformitate cu prezentul cod, a unor persaone fictive sau nejustificat de

a primi şi soluţiona contestaţiile cu priverea la operaţiile elctorale;

e) Acceptarea deliberată a persaonei de a fi înscrisă în mai multe liste de

candidaţi;

f) Neaducerea la cunoştinţă publică de către mambrii organelor electorale a

propunerelor de desemnare a candaţilor;

g) Folosirea fondurilor primite din străinătate sau nedeclarate public;

h) Împiedicarea accesului în localul de votare sau împiedicarea exercitării

dreptului de vot în cazul persoanelor învestite cu acest drept;

i) Refuzul de a îndeplini dispoziţiile preşedintele biroului electoral al secţiei de

votare privind asigurarea ordinii în localul de votare şi pe teritoriul din preajma

lui;

j) Neînmînarea nejustificată a buletinului de vot alegătorului înscris în lista

electorală sau în îmînarea unei singurt ptrsoane a mai multor buletine decît este

prevăzut de lege;

k) Părăsirea nemotivată de votare înainte de totalizarea rezultatelor alegerilor şi

semnarea proceselui – verbal de cître membrii biroului electoral al secţiei de

votare;

l) Continuarea agitaţiei electorale în ziua votării şi cea precedentă ei;

m) Scoaterea din localul secţiei de votare a buletinului de vot îmînat pentru votare;

n) Falsificarea semnăturilor în listele de subscripţie.

3. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei electorale

Din dispoziţiile art. 71 şi a Codului contravenţional al Republicii Moldova nr.

218-XVI din 24.10.2008 intrat în vigoare de la 31.05.2009, unde reglamentează:

Articolul 47. Împiedicarea exercitării dreptului electoral

Împiedicarea accesului în localul de votare se sancţionează cu amendă de la 20

la 30 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 30 la 50 de

unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere cu privarea, în

ambele cazuri, de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni

la un an.

Articolul 48. Folosirea în alegeri sau la referendum a fondurilor venite din

străinătate sau a fondurilor nedeclarate public

Folosirea în alegeri sau la referendum a fondurilor venite din străinătate sau a

fondurilor nedeclarate public se sancţionează cu amendă de la 30 la 40 de unităţi

convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 300 la 500 de unităţi

convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere.

Articolul 49. Împiedicarea activităţii organului electoral

(1) Nefurnizarea de către persoane cu funcţie de răspundere a datelor şi

materialelor solicitate de organul electoral, precum şi neîndeplinirea hotărîrii acestuia

luate în limitele competenţei se sancţionează cu amendă de la 20 la 30 de unităţi

convenţionale.

(2) Distrugerea, deteriorarea intenţionată prin orice mod a listei electorale sau a

afişei electorale, sau a listelor de subscripţie pentru susţinerea iniţierii referendumului

se sancţionează cu amendă de la 30 la 50 de unităţi convenţionale.

(3) Refuzul de a executa dispoziţiile preşedintelui biroului electoral al secţiei

de votare privind asigurarea ordinii în localul de votare şi pe teritoriul aferent se

sancţionează cu amendă de la 10 la 20 de unităţi convenţionale.

(4) Scoaterea din localul secţiei de votare a buletinului de vot înmînat pentru

votare se sancţionează cu amendă de la 5 la 10 unităţi convenţionale.

Articolul 50. Afişarea informaţiilor electorale în locuri neautorizate

Afişarea materialului de agitaţie electorală sau a materialului de susţinere a

referendumului în alt loc decît cel stabilit se sancţionează cu amendă de la 10 la 20 de

unităţi convenţionale.

Articolul 51. Înscrierea în mai multe liste de candidaţi

Acceptarea deliberată a persoanei de a fi înscrisă în mai multe liste de candidaţi

se sancţionează cu amendă de la 15 la 25 de unităţi convenţionale.

Articolul 52. Agitaţia electorală în ziua imediat anterioară zilei votării ori în

ziua votării

Continuarea agitaţiei electorale sau a agitaţiei pentru susţinerea referendumului

în ziua imediat anterioară zilei votării ori în ziua votării se sancţionează cu amendă de

la 10 la 20 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 40 la 50

de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere sau candidatului

electoral.

Articolul 53. Încălcarea legislaţiei electorale de către membrii organului

electoral

(1) Neaducerea la cunoştinţă publică de către membrii comisiilor electorale a

propunerilor de desemnare a candidaţilor sau a problemelor supuse referendumului se

sancţionează cu amendă de la 10 la 20 de unităţi convenţionale.

(2) Părăsirea nemotivată a localului de votare înainte de începerea totalizării

rezultatelor alegerilor sau rezultatelor referendumului şi pînă la semnarea procesului-

verbal se sancţionează cu amendă de la 10 la 20 de unităţi convenţionale.

(3) Neînmînarea nejustificată a buletinului de vot persoanei înscrise în lista

electorală sau înmînarea către un singur alegător a mai multor buletine decît este

prevăzut de lege se sancţionează cu amendă de la 10 la 20 de unităţi convenţionale.

Analiza infracţiunior şi sancţiunilor aplicate scot în evidenţă o agravare a

întregului sistem sancţionat penal prevăzut de lege care se exprimă prin faptul că

orice infracţiune săvîrşită în intervalul de timp la care se referă Codul electoral,

limitele pedepselor tuturor acestor infracţiuni sunt mărite.


Sa definească litigiile electorale

Sa analizeze procedura administrativă şi judiciară de examinare a litigiilor electorale

Sa aprecieze pe plan comparativ răspunderea penală pentru litigiile electorale

Să analizeze obligațiile candidatului




Codul contravențional








Tema 5. Sisteme electorale.

1.Sistemul electoral (scrutinul) majoritar

Sistemul electoral este o procedură utilizată pentru desemnarea candidaților

electorali în dependență cu rezultatele obținute la alegeri privind distribuirea

mandatelor. În dreptul electoral sunt cunoscute doua forme principale ale sistemelor

electorale: sistemul electoral majoritar și sistemul reprezentării proporționale.

Sistemul majoritar se împarte în: sistemul majoritar relativ și sistemul majoritar

absolut.

Sistemul majoritar relativ este cel mai simplu, deoarece este desemnat candidatul

care a obținut cele mai multe voturi.

Sistemul majoritar absolut: este ales candidatul care a obținut din primul tur 50% + 1

din alegători, daca nu s-a ales candidatul se organizează al doilea tur de scrutin dintre

primii doi candidați.

2.Sistem electoral (scrutinul) al reprezentării proporţionale

Sistemul reprezentării proporționale este cea mai democratică metodă de

determinare a rezultatelor alegerilor. Acest sistem electoral asigură reprezentarea

relativă și a partidelor mici. În practica sunt cunoscute mai multe sisteme de

reprezentare proporțională: sistemul câtului rectificat, sistemul numărului unic,

sistemul Hondt, s.a. În RM în urma alegerilor parlamentare se aplică sistemul

reprezentării proporționale în urma rezultatelor alegerilor.

3.Sistem electoral din Republica Moldova

4. Referendumul

Referendum (din latină înseamnă „a fi supus adunării”) este o formă destul de

democratică prin intermediul căreia alegătorii sau poporul își manifesta voința sa. În

constituția RM, art. 75 este stipulat că cele mai importante probleme ale societății și

ale statului sunt supuse referendumului. Art. 142 reglementează că dispozițiile

privind caracterul suveran, independent și unitar al statului, precum și cele referitoare

la neutralitatea statului pot fi revizuite numai cu aprobarea prin referendum cu votul

majorității înscriși în listele electorale. Deosebirea principală procedurii de alegere de

procedura referendumului constă în obiectul de exprimare al voinței alegătorilor. La

referendum obiectul de exprimare al voinței nu este persoana sau partidul, dar este o

problemă asupra căreia se desfășoară referendumul.

În doctrina dreptului constituțional sunt cunoscute mai multe feluri de

referendum:

Consultativ – se desfășoară cu scopul elucidării opiniei alegătorului într-

o anumită problema;

Decisiv – documentul este supus votării alegătorului pentru a fi aprobat

sau respins;

Constituțional – se aproba constituția sau unele amendamente de

revizuire;

Legislativ – o lege poate fi supusă votării de către alegători prin

referendum.

Inițiativa de organizarea unui referendum poate fi a parlamentului, a Șefului

statului și la nivel local a autorităților publice locale.


Sa analize Codul Electoral

Sa analizeze sisteme electorale a altor state

Sa analizeze sistemul electoral al RM

Scrutinul majoritar.

Avantajele şi dezavantajele scrutinului majoritar.

Scrutinul reprezentării proporţionale.

Avantajele şi dezavantajele scrutinului reprezentării proporţionale.

Scrutine mixte.

Sistemul electoral în Republica Moldova.

Sa analizeze procedura de organizare a referendumului


Constituția din 29 iulie 1994, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1 din

12.08.1994

Lege Codul electoral nr. 1381-XIII din 21.11.97 //Monitorul Oficial 81/667,

08.12.1997

Lege despre statutul deputatului în Parlament 39/07.04.94 //Monitor 4/78,

30.04.1994






Cristian Ionescu, Drept Constituțional și instituții politice,Ediția 2, București

2004:, Editura Al Beck p.397

Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu Drept constituțional și instituții

politice:București 2009: Ediția 13, Volumul II, Editura C.H. Beck


Tema 6: Funcţiile organelor electorale

1.Noţiuni generale privind funcţiile organelor electorale.

Alegerile au un caracter multifuncţional, prin natura lor, de oarece ele doar în

sens restrîns se reduce la selectarea unuia sau mai multor personae care vor intra în

componenţa organului reprezentativ, iar în sens larg:

1. permite electoratului, prin intermediului votului universal, secret şi liber

exprimat, să-şi exercite dreptul de a participa la guvernare, la administrarea

interselor publice, fie direct, fie prin intermediul reprezentanţilor aleşi;

2. conferă legitimitate sistemului politic, sistemului guvernamental, partidului sau

partidelor de guvernămînt;

3. selectează un lider, o autoritate de guvernare, de administrare pentru

colectivitate naţională;

4. fiind multiple manifestări de voinţă în ansamblu, constituie un act colectiv în

urma căruia se aprobă o echipă;

5. permite electoratului să participle nemijlocit la viaţa social poilitică a societăţii,

prin votarea programelor electorale ale candidaţilor, ale formaţiunilor politice;

6. permite electoratului să-şi expună opinia referitor la activitatea formaţiunilor

politice aflate la putere şi la direcţiile de activitate în perspectivă;

7. confirmă sau infirmă activitatea celor aleşi dîndu-le mandate de acţiune sau

înlocuindu-l cu alţii.

Art. 5 din Constituţia Republicii Moldova stabileşte că democraţia se exercită

în condiţiile pluralismului politic incompatibil cu dictatura şi cu totalitarismul. Prin

pluralism politic într-un sens larg trebuie să înţelegem posibilitatea cetăţenilor într-un

singur stat de a-şi realize dreptul la libertatea de opinii politice prin intermediul

formaţiunilor politice în care se pot asocial. În sens restrîns, pluralismul politic este o

confruntare liberă în lupta electorală pentru cucerirea şi exercitarea puterii între

partidele şi formaţiunile politice. Alternativa pluralismului politic o constituiew

sistemul partidului unic în care puterea este concentrată la un pol al societăţii şi în

care se instituie o doctrină şi o idelogie dominante. Într-o societate construită pe

modelul partidului unic, dreptul de asociere este afectat.

2.Funcţia cu titlu principal.

Şedinţele Comisiei Electorale Centrale sînt deliberative dacă la ele participă

majoritatea membrilor cu drept de vot deliberativ. Comisia Electorală Centrală adoptă

hotărîri cu votul majorităţii membrilor cu drept de vot deliberativ.

Hotărîrile Comisiei Electorale Centrale, adoptate în limitele competenţei

acesteia, sînt executorii pentru autorităţile publice, întreprinderi, instituţii şi

organizaţii, persoanele cu funcţii de răspundere, partide, alte organizaţii social-

politice şi organele acestora, precum şi pentru toţi cetăţenii. Hotărîrile Comisiei

Electorale Centrale se plasează, în termen de 24 de ore de la adoptare, pe site-ul

oficial al Comisiei Electorale Centrale şi se publică, în termen de 3 zile, în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova. Funcțiile principale ale CEC sunt reglementate de

Codul Electoral

3.Funcţii secundare.

Funcțiile secundare pot fi atribuite Consiliul electoral de circumscripţie cum ar

fi:

exercită controlul asupra executării prevederilor prezentului cod şi a altor legi

care conţin prevederi referitoare la desfăşurarea alegerilor;

constituie birourile electorale ale secţiilor de votare şi supraveghează

activitatea lor, organizează instructaje pentru membrii acestora, propagă procedura

votării şi importanţa votului;

distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare mijloace financiare;

examinează comunicările ce ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor, sosite

din partea autorităţilor administraţiei publice locale, a şefilor de întreprinderi,

instituţii şi organizaţii;

exercită controlul asupra întocmirii şi verificării în termen a listelor electorale;

asigură aprovizionarea birourilor electorale ale secţiilor de votare cu formulare

pentru listele electorale şi procesele-verbale, cu buletine de vot etc.;

înregistrează candidaţii independenţi şi listele de candidaţi din partea partidelor

şi altor organizaţii social-politice, blocurilor electorale, aduce la cunoştinţă publică

informaţii despre aceştia;

decide degrevarea de atribuţiile de la locul de muncă permanent a membrilor

consiliilor şi birourilor electorale pe perioada activităţii lor în componenţa acestora;

totalizează rezultatele alegerilor din circumscripţie, prezintă Comisiei

Electorale Centrale actele respective şi asigură publicarea în presa locală a

rezultatelor votării;

adună informaţii de la birourile electorale ale secţiilor de votare privind

prezentarea alegătorilor la votare, totalizarea rezultatelor preliminare ale alegerilor şi

le remite Comisiei Electorale Centrale;

examinează cererile şi contestaţiile asupra hotărîrilor şi acţiunilor birourilor

electorale ale secţiilor de votare şi adoptă hotărîri executorii în privinţa lor;

exercită alte acţiuni ce ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor.


Să analize Codul Electoral

Să analizeze funcțiile CEC și a altor orrgane.

Să studieze pe plan comparativ funcțiile electorale altor state

Tema 7: Competenţe ale organelor electorale

1.Sistemul organelor electorale

2. Reprezentarea în organele electorale


- Sa identifice constituirea circumscripţiilor electorale şi consiliilor electorale de

circumscripţie

- Sa analizeze atribuţiile consiliului electoral de circumscripţie

- Sa aprecieze consecinţele juridice ale organelor electorale

Tema 8: Organizarea organelor electorale pentru alegeri

1.Verificarea listelor electorale

Verificarea listelor electorale

(1) Listele electorale se fac accesibile în localurile secţiilor de votare, precum

şi se plasează pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale cu 20 de zile înainte de

ziua alegerilor. Un exemplar al listei se păstrează la primărie. Alegătorilor li se

comunică, cel tîrziu cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor, prin toate mijloacele de

comunicare disponibile (mass-media, telefon, afişe, internet), sediul secţiei de votare

la care ei vor putea vota.

(2) Alegătorilor li se asigură posibilitatea de a lua cunoştinţă de listele

electorale şi de a verifica corectitudinea întocmirii lor. Ei au dreptul să facă

contestaţii împotriva neincluderii lor în listă sau excluderii din ea, precum şi

împotriva altor erori comise la înscrierea datelor despre sine sau despre alţi

alegători cel tîrziu în ziua precedentă zilei alegerilor. Contestaţiile se examinează de

către organele electorale respective în decurs de 24 de ore, iar deciziile acestora pot fi

contestate de subiecţii interesaţi în instanţa de judecată, după procedura stabilită, în

cazul în care aceştia au primit refuz de corectare sau includere în listă.

(3) Comisia Electorală Centrală elaborează şi aprobă procedura de întocmire,

verificare şi actualizare a listelor electorale, reglementînd expres aspectele privind:

transmiterea listelor la birourile electorale; includerea/excluderea alegătorilor de către

membrii biroului electoral al secţiei de votare; prezentarea ulterioară a listelor

electorale finale şi alte aspecte necesare.

2.Desemnarea candidaţilor și înregistrarea candidaţilor

În cazul alegerilor parlamentare, procesul de desemnare a candidaţilor începe

cu 60 de zile înainte de ziua alegerilor şi se termină cu 30 de zile înainte de ziua

alegerilor. În cazul alegerilor locale, desemnarea candidaturilor se efectuează după

constituirea circumscripţiilor electorale şi consiliilor electorale de circumscripţie

conform art.120.

Dreptul de a desemna candidaţi pentru alegeri, în cazul în care se întrunesc

toate condiţiile stabilite de prezentul cod, îl au:

a) partidele şi alte organizaţii social-politice înregistrate, în modul stabilit, pînă

la stabilirea datei alegerilor, în conformitate cu statutele (regulamentele) lor şi cu

legislaţia în vigoare;

b) blocurile electorale, formate pe baza deciziilor adoptate conform statutelor

(regulamentelor) partidelor şi altor organizaţii social-politice ce le-au constituit, care

sînt înregistrate de Comisia Electorală Centrală, în cazul alegerilor parlamentare şi

alegerilor locale generale, sau de consiliile electorale de circumscripţie, în cazul

alegerilor noi. Candidaţii vor fi desemnaţi în decursul a 15 zile de la data constituirii

blocurilor electorale, iar în cazul în care acestea s-au constituit pînă la începerea

perioadei electorale – în decursul a 15 zile de la începerea acestei perioade;

c) cetăţenii Republicii Moldova care îşi înaintează propria candidatură

(candidaţii independenţi).

(3) Declaraţiile candidaţilor privind consimţămîntul lor de a candida se depun

după cum urmează:

a) declaraţiile candidaţilor la alegerile în Parlament se depun la Comisia

Electorală Centrală;

b) declaraţiile candidaţilor pentru funcţiile de primar şi de consilier al

consiliului local în cazul alegerilor locale se depun la consiliile electorale de

circumscripţie.

3.Prezentarea şi verificarea listelor de subscripţie

În cazul în care alegătorul îşi schimbă domiciliul în perioada dintre data

întocmirii listelor electorale şi data alegerilor, biroul electoral al secţiei de votare, la

rugămintea acestuia şi pe baza paşaportului sau a unui alt act de identitate, îi

eliberează un certificat pentru drept de vot. Alegătorul care a primit certificat pentru

drept de vot confirmă primirea lui semnînd în lista electorală, în dreptul numelui său.

4.Agitaţia electorală

Principiul de bază în materia electorală este cel al necisităţii operaţiunii votării

independent de numărul candidaţilor. Pentru a fi valabile alegerile parlamentare

trebuie să întrunească participarea a cel puţin 1/2 din numărul persoanelor înscrişi în

listele electorale.

Un alt principiu al votării este votarea într-o singură zi, cu participarea tuturor

persoanelor înscrişi în listele electorale din circumscripţia electorală.

Fiecare secţie de votare se asigură de autorităţile administrative publice locale

cu cabine, urne de vot, ştampile şi celelalte materiale necesare. Secţia de votare

trebuie să fie amenajată astfel încît să permită membrilor biroului electoral al secţiei

de votare şi altor persoane autorizate să asiste la operaţiile electorale, să

supravegheze, în mod continuu, toate aspectele procesului de votare, inclusiv

identificarea alegătorului, înmînarea buletinelor şi întroducerea lor în urnele de vot,

numărarea voturilor şi întocmirea proceselor-verbale.

6.Timpul şi locul votării

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile

necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii. El trebuie să prezinte la

sediul secţiei de votare înaintea de ziua alegerilor şi să verifice existenţa

documentaţiei electorale la birourile electorale, listele electorale, buletinele de vot,

formularele proceselor-verbale, ştampila specială a biroului electoral, ştampila

metalică, ştampilele "votat", ştampila "anulat" funcţionarea mijloacelor de

telecomunicaţii.

În ziua alegerilor la orele 7:00 preşedintele biroului electorat al secţiei de

votare în prezenţa cel puţin jumătate din membrii biroului electoral verifică urnele,

listele, buletinele de vot, ştampilile, după care închide şi sigelează urnele, aplicînd

ştampila specială a biroului electoral şi declară votarea deschisă.

În afara membrilor biroului electoral al secţiei de votare, a persoanelor

acreditate potrivit legii precum şi a reprezentanţilor mass-media nici o altă persoană

nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în locul de vot decît

timpul necesar pentru votare. Persoanele prezente nu pot desfăşura acţiuni de

propagandă electorală.

Votarea are loc într-o singură zi, în ziua alegerilor, începînd cu ora 7: 00 şi

terminînd cu ora 21:00.


Sa analizeze etapele de organizare și desfășurare a alegerilor

Să studieze pe plan comparativ organizarea și desfășurare a alegerilor

în alte state

Tema 9: Actele CEC

1.Procesul-verbal şi raportul biroului electoral al secţiei de votare

După expirarea timpului rezervat votării, preşedintele biroului electoral al

secţiei de votare anunţă încheierea votării şi dispune închiderea secţiei de votare.

Biroul electoral al secţiei de votare începe numărarea voturilor.

(2) Înainte de a se deschide urnele de vot, toate buletinele de vot rămase

neutilizate se numără şi se anulează de către biroul electoral al secţiei de votare,

aplicîndu-se

(3) După verificarea sigiliilor de pe urnele de vot, preşedintele biroului

electoral al secţiei de votare, în prezenţa membrilor biroului şi a persoanelor

autorizate să asiste la operaţiile electorale, deschide urnele. Mai întîi se deschid

urnele de vot mobile, se numără buletinele din ele, apoi se deschid celelalte urne.

(4) Secţia de votare se asigură cu mese suficiente pentru ca toate buletinele

extrase din urne să se numere într-un singur loc, în văzul tuturor membrilor biroului

electoral al secţiei de votare şi al celor prezenţi. Pe mesele destinate numărării

voturilor se aranjează fanioanele cu denumirea sau numele concurenţilor electorali.

(5) Înainte de numărarea voturilor obţinute de concurenţi, biroul electoral al

secţiei de votare stabileşte numărul de buletine extrase din urnele de vot, precum şi

numărul alegătorilor cărora le-au fost eliberate buletine de vot, pe baza numărului de

alegători din listele electorale şi listele suplimentare, în dreptul numelui cărora

figurează semnături. Cifrele obţinute se compară, în mod obligatoriu, cu numărul de

cupoane detaşate.

(6) Buletinele din urnele de vot mobile se numără mai întîi separat, se

confruntă cu numărul de buletine ce au fost eliberate în acest scop, apoi se adună la

celelalte buletine pentru a număra voturile obţinute de concurenţii electorali.

(7) Conform unei proceduri stabilite de către biroul electoral al secţiei de

votare ori dispuse de către Comisia Electorală Centrală sau consiliul electoral de

circumscripţie, membrii biroului electoral al secţiei de votare deschid buletinele de

vot şi determină pentru care concurent electoral s-a votat. Buletinele cu voturile

exprimate pentru fiecare concurent electoral se numără şi se leagă separat, iar

rezultatele numărării, odată stabilite, se consemnează într-un formular special pentru

numărarea voturilor.

(8) Înainte de a înscrie în procesul-verbal numărul de voturi obţinute de

concurenţii electorali, membrilor reprezentanţi ai concurenţilor electorali şi

persoanelor autorizate să asiste la operaţiile electorale li se dă posibilitatea de a

verifica datele din formularul special pentru numărarea voturilor.

(9) Biroul electoral al secţiei de votare nu include buletinele nevalabile în

numărul total de voturi valabil exprimate.

(10) Din momentul închiderii secţiei de votare, biroul electoral al secţiei de

votare rămîne în şedinţă pe parcursul numărării voturilor şi întocmirii proceselor-

verbale şi a raportului biroului electoral. Membrii biroului electoral al secţiei de

votare rămîn la secţia de votare şi participă la operaţiile electorale, cu excepţia

cazurilor de incapacitate fizică sau altor circumstanţe extraordinare.

2.Totalizarea rezultatelor alegerilor de către Comisia Electorală Centrală

Totalizarea rezultatelor alegerilor de către Comisia Electorală Centrală

(1) În cazul efectuării alegerilor parlamentare, locale generale şi a

referendumului republican, în baza actelor prezentate de către consiliile electorale de

circumscripţie, Comisia Electorală Centrală întocmeşte, în termen de 5 zile, un

proces-verbal care conţine:

numărul de alegători incluşi în listele electorale;

numărul de alegători incluşi în listele suplimentare;

numărul de alegători care au primit buletine de vot;

numărul de alegători care au participat la votare;

cifra ce reflectă diferenţa dintre numărul de cupoane detaşate de buletinele de

vot şi numărul de alegători care au participat la votare;

numărul buletinelor de vot declarate nevalabile;

numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral (pentru

fiecare opţiune privind întrebările supuse referendumului republican);

numărul total de voturi valabil exprimate.

(2) Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele totalizării voturilor pe

ţară în ansamblu într-un proces-verbal, care se semnează de membrii comisiei, şi

întocmeşte un raport cu privire la rezultatele alegerilor. Copiile procesului-verbal cu

privire la totalizarea rezultatelor alegerilor se înmînează reprezentanţilor

concurenţilor electorali.

(3) Actele menţionate la alin. (2) vor fi prezentate, după caz, Curţii

Constituţionale pentru confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea mandatelor.

3.Anunţarea rezultatelor preliminare

După primirea proceselor-verbale ale consiliilor electorale de circumscripţie în

care sînt indicate rezultatele numărării voturilor din toate circumscripţiile electorale,

Comisia Electorală Centrală totalizează numărul de voturi valabil exprimate, obţinut

de fiecare partid, de altă organizaţie social-politică, de fiecare bloc electoral şi

candidat independent, pentru a stabili dacă aceştia au atins pragul minim de

reprezentare

(2) Pragul minim de reprezentare constituie următoarele proporţii din voturile

valabil exprimate în ansamblu pe ţară:

a) pentru un partid, o organizaţie social-politică – 6 la sută;

b) pentru un bloc electoral format din 2 partide şi/sau organizaţii social-

politice – 9 la sută;

c) pentru un bloc electoral format din 3 şi mai multe partide şi/sau organizaţii

social-politice – 11 la sută;

d) pentru un candidat independent – 2 la sută.

(3) Partidele, alte organizaţii social-politice, blocurile electorale şi candidaţii

independenţi care au întrunit un număr mai mic de voturi decît cel specificat la alin.

(2) se exclud, prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale, din operaţia de atribuire a

mandatelor.


Sa analizeze Codul Electoral privind actele CEC

Sa analizeze totalizarea rezultatelor votării de către consiliul electoral de

circumscripţie

Sa analizeze totalizarea rezultatelor votării de către CEC

Sa analizeze anunţarea rezultatelor și sesizarea Curții Constituționale

privind validarea alegerilor parlamentatare

Să studieze pe plan comparativ funcționarea CEC în alte state











Beck p.397




BIBLIOGRAFIE GENIRALĂ ȘI RECOMANDATĂ:

Acte normative

1. Constituţia Republicii Moldova din 29.07.1994

2. Carta Europeană: Exerciţiul autonom al puterii locale, adoptată la Strasbourg la

15.10.1985 // Culegere de acte normative în domeniul funcţionării autorităţilor

administraţiei publice locale, Chişinău, 2004.

3. Codul Electoral din 21.11.1997 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.81

din 08.12.1997, cu modificările ulterioare.

4. Codul contravenţional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24.10.2008

5. Legea privind administraţia publică locală nr.436-XVI din 28.12.2006 // Monitorul

Oficial al Republicii Moldova nr.032 din 09.03.2007.

6. Legea privind descentralizarea administrativă nr.435-XVI din 28.12.2006 //

Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.032 din 09.03.2007.

7. Legea privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova nr. 764-

XV din 27.12.2001 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.16 din 29.01.2002.

8. Legea privind statutul alesului local nr.768-XV din 02.02.2000 // Monitorul

Oficial al Republicii Moldova nr.34 din 24.03.2000.

9. Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000 // Monitorul

Oficial al Republicii Moldova nr. 152-154 din 13.12.2001.

10. Legea privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale

administraţiei publice centrale şi administraţiei publice locale nr. 317-XV din

18.07.2003 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.208 din 03.10.200

11. A V I Z U L Curtii Constitutionale a RM cu privire la confirmarea legalităţii

alegerii Parlamentului Republicii Moldova nr. 5 din 24.12.2010

12. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 689 din 10.06.2003 cu privire la

Organigrama şi statele de personal ale aparatului preşedintelui raionului, direcţiilor,

secţiilor, altor subdiviziuni din subordinea Consiliului Raional // Monitorul Oficial al

Republicii Moldova nr.116 din 13.06.2003.

13. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 688 din 10.06.2003 cu privire la

structura şi statele de personal ale primăriilor satelor (comunelor), oraşelor

(municipiilor) // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.116 din 13.06.2003.

Literatura de specialitate:

1. Ion Guceac, Drept electoral, Chişinău, 2005

2. Alexandru Arseni, Dreptul constituţional, Chişinău, 2005

3. Guceac Ion, Curs elementar de drept constituţional, vol. 2, Chişinău, 2004.

4. Gheorghe Costachi, Guceac Ion, Fenomenul constituționalismului în evoluţia

Republicii Moldova spre statul de drept, Chişinău, 2003

5. A. Arseni, V. Ivanov, L. Suholtco, Dreptul constituţional comparat, Chişinău

2003

6. Alexandru Ioan, Administraţia Publică. Teorii. Realităţi. Perspective, Lumina

Lex, Bucureşti, 1999.

7. Avornic Gheorghe, Teoria generală a dreptului, editura Cartier, Chişinău, 2004.

8. Teodor Cârnaţ, Dreptul constituţional, Chişinău, 2010

9. Bulgari Valeriu, Administraţia Publică: probleme de teorie şi practică, ed. AAP,

Chişinău, 1998.

10. Buletinul informativ Primarul, nr. 43, august 2004, nr.48, septembrie, 2005.

11. Creangă Ion, Curs de drept administrativ: Administraţia Publică Locală, vol. 2,

ed. Epigraf, Chişinău, 2005.

12. Deliu Tudor, Administraţia Publică Locală, AAP, Chişinău, 1998.

13. Deliu Tudor, Procesul decizional în administraţia publică locală din Moldova,

AAP, Chişinău, 2001.

14. Didencu Valeriu, Democraţie şi administraţie publică locală, AAP, Chişinău,

1998.

15. Drăganu Tudor, Drept constituţional şi instituţii politice. Tratat Elementar, vol. 2,

Lumina Lex, Bucureşti, 2000.

16. Furdui Viorel, Ghidul juridic al alesului local, ed. Tish, Chişinău, 2004.

17. Ghidul funcţionarului public din administraţia publică locală, ed. Cartier, 1997.

18. Iorgovan Antonie, Drept administrativ. Tratat elementar, ed. Actami, Bucureşti,

1994.

19. Ivan Stelian, Bădescu Mihai, Neagu Aurel, Administraţie publică, Lumina Lex,

Bucureşti, 2002.

20. Leaşco Ion, Ungureanu Tatiana, Ialoveni, ed. Licorn, Chişinău, 2003.

21. Manda Corneliu, Manda Cezar Corneliu, Administraţia Publică Locală din

România, Lumina Lex, Bucureşti, 1999.

22. Manda Corneliu, Drept administrativ, ed. Victor, Bucureşti, 2002.

23. Manda Corneliu, Manda Cezar Corneliu, Dreptul colectivităţilor locale, Lumina

Lex, Bucureşti, 2002.

24. Negoiţa Alexandru, Drept administrativ, ed. Sylvi, Bucureşti, 1998.

25. Negru Boris, Negru Alina, Teoria generală a dreptului şi statului, Bons Offices,

Chişinău, 2006.

26. Orlov Maria, Drept administrativ, ed. Epigraf, Chişinău, 2001.

27. Orlov Maria, Belecciu Ştefan, Drept administrativ, Chişinău, 2005.

28. Platon Mihail, Introducere în ştiinţa administraţiei publice, AAP, Chişinău, 1999.

29. Popa Victor, Dreptul public, AAP, Chişinău, 1998.

30. Popa Victor, Munteanu Igor, Mocanu Victor, De la centralism la descentralizare,

ed. Cartier, Chişinău, 1998.

31. Popa Victor, Consiliul local în acţiune, ed. Tish, Chişinău, 1999.

32. Popa Victor, Autorităţile publice ale Republicii Moldova. Compendium privind

structura, organizarea şi funcţionarea lor ,ed. Tish, Chişinău, 2004.

33. Popa Victor, Chiriac Liubomir, Mocanu Victor, Ghidul primarului, SC Tehnologii

intelectuale, 2005.

34. Preda Mircea, Autorităţile administraţiei publice. Sistemul constituţional român,

Lumina Lex, Bucureşti, 1999.

35. Preda Mircea, David Ana Sofia, Agenda primarului şi funcţionarului din

administraţia publică locală, Lumina Lex,Bucureşti, 2002.

36. Prisăcaru Valentin, Tratat de drept administrativ român, Bucureşti, 1993.

37. Roman Alexandru, Evoluţia universală a sistemelor de administrare, AAP,

Chişinău, 1998.

38. http://www.cec.md

39. http://www.parlament.md/

40. http://www.constcourt.md/

http://www.cec.md/

http://www.parlament.md/

Date post:	09-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	mariana-rusu
View:	78 times
Download:	2 times

Dreptul Electoral

Documents