Cadrul legal electoral - modul

Cadrul legal electoralmodul

© 2014 CENTRUL DE INSTRUIRE CONTINUĂ ÎN DOMENIUL ELEC TOR AL PE L ÂNGĂ COMISIA

ELEC TOR AL Ă CENTR AL Ă A REPUBLICII MOLDOVA

ONLINE E-LE ARNING

cicde.md e-learning.cicde.md

CICDEcollection

Sistemul electoral aplicat în Republica Moldova

Organele electorale

Codul bunelor practici în materie electorală

4

10

20

CICDEcollection

Cuprins

2

Temply Annual Report 2015 3

Proclamarea Independenței Republicii Moldova, în contextul electoral, a servit drept oportunitate și temei legal spre promovarea pluri-partitismului și pluralismului politic, pornind de la Constituţie în care se menționează:

“Voința poporului constituie baza puterii de stat. Această voință se exprimă prin alegeri libere, care au loc periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Statul garantează exprimarea voinței libere a cetățenilor prin apărarea principiilor democratice și a normelor dreptului electoral…”.

Astfel, adoptarea Codului Electoral în 1997 a servit un nou pas în procesul de racordare la normele democratice și la crearea unui sistem electiv modern, bazat pe necesitățile și cerințele statului de drept.

“Voința poporului constituie baza puterii de stat. Această voință se exprimă prin alegeri libere, care au loc periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Statul garantează exprimarea voinței libere a cetățenilor prin apărarea principiilor democratice și a normelor dreptului electoral…”.

cadrul general

4 CICDE - Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral

Cetățenii exercită suveranitatea prin intermediul dreptului de vot și sunt chemați să-și exercite drepturile electorale consfințite de Constituție: dreptul de a alege şi de a fi ales, dreptul de revocare.

Dreptul de a fi ales îl au cetățenii RM care întrunesc condițiile cu drept de vot.

Nu pot fi aleși militarii cu serviciu în termen, cetățenii care au anticedente penale nestinse, cetățenii care în virtutea funcțiilor nu au dreptul să fie membri ai unor partide politice.

Dreptul de revocare îl au cetățenii cu drept de vot. Codul Electoral al RM prevede că revocarea poate fi exercitată doar în raport cu primarii.

Cadrul general al Sistemului ElectoralSistemul electoral este o totatitate de proceduri utilizate pentru desemnarea

de reprezentanți ai poporului în organismele puterii centrale și locale. Sistemul electoral

prezintă şi modalitatea de repartizare a mandatelor disputate în alegeri în funcție de rezultatele alegerilor.

Privit prin prisma Codului electoral, actualul sistem electoral este cel proporțional, bazat pe așa numitul sistem de vot “pe liste de partid”.

Specific acestui sistem este faptul că permite nu doar reprezentarea voinței și intereselor majorității, ci și a minorității. Fiind caracteristic Europei de Vest și Europei Centrale, prin acest sistem se pot exprima astfel nu doar opțiunile politice ci și cele culturale religioase, lingvistice, etnice.

Dreptul de a alege este un drept fundamental care îl au cetățenii RM, care au împlinit vîrsta de 18 ani cu excepția celor prevăzuți de lege: nu au vîrsta de 18 ani, sunt recunoscuți de o hotărîre judecătorească definitivă, incapabili de a-și exercita dreptul, condamnați la privațiune de libertate printr-o hotărîre definitivă pentru cazurile penale grave și destul de grave.

TEMA 1. Sistemul electoral aplicat în Republica Moldova

e-learning.cicde.md

Scrutinul proporţional poate avantaja înfiinţarea multor

noi partide, acestea neavând nevoie decât de câteva voturi pentru a-şi câştiga o poziţie în

Parlament.

5CICDE - Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral


Cetățenii exercită suveranitatea prin dreptul de a alege şi de a fi ales, dreptul de revocare

Candidaţii la fotoliile parlamentare sunt selectaţi în cazul practicării scrutinului proporţional la nivelul organizaţiilor principale ale partidelor şi nu cel al organizaţiilor locale, ceea ce oferă liderilor de partid mai multe posibilităţi de exercitare a puterii de influenţă. Alegătorul trebuie să aleagă nu un candidat, ci o listă întreagă, întocmită de partid, pe care candidaţii sunt înşiraţi într-o anumită ordine. Aceasta

înseamnă că alegătorul nu poate alege reprezentantul unei circumscripţii, permiţând partidelor să ia în considerare, la elaborarea listei, grupările cele mai importante din cadrul partidului în funcţie de electoratul căruia i se adresează. Acest lucru permite mai departe grupurilor de interese să-şi treacă pe liste proprii candidaţi, în schimbul promisiunii de a sprijini partidul.

Cadrul general al Sistemului Electoral

Scrutinul proporţional poate avantaja înfiinţarea multor noi partide, acestea neavând nevoie decât de câteva voturi pentru a-şi câştiga o poziţie în Parlament. Impulsionarea constituirii de partide noi este fără îndoială un element care conferă dinamică vieţii politice, favorizând evident şi apariţia partidelor mici şi a unor grupuri care reprezintă interese limitate. De aceea, scrutinului proporţional îi corespunde de multe ori un Parlament fragmentat în multe facţiuni, din care rezultă coaliţii guvernamentale labile şi slabe, din a cărei cauză apar

În sistemul proporţional, alegătorul nu poate să influenţeze decât în foarte mică măsură felul

în care se formează guvernul, pentru că partidele nu stabilesc în campania

electorală nici o coaliţie evidentă.Membrii coaliţiilor îşi revendică succesele

guvernării, eşecurile fiind trecute pe seama partenerului, astfel încât alegătorului îi

este greu să recunoască cine poartă responsabilitatea pentru rezultate, fie

ele pozitive sau negative.


6%pentru un partid, o organizaţie social-politică

9%pentru un bloc electoral format din 2 partide şi/sau organizaţii social-politice

11%pentru un bloc electoral format din 3 şi mai multe partide şi/sau organizaţii social-politice

Pragul Electoral

Codul Electoral al Republicii Moldova în art. 86 stabilește următorii indici ai pragului electoral:• pentru un partid, o organizaţie social-politică – 6 %;• pentru un bloc electoral format din 2 partide şi/sau organizaţii social-politice – 9 %;• pentru un bloc electoral format din 3 şi mai multe partide şi/sau organizaţii social-politice – 11 %;• pentru un candidat independent – 2 %.

Mandatele de deputat în Parlament se distribuie candidaților proporțional cu voturile obținute în alegeri, astfel încît există un raport direct proporțional între mandatele parlamentare obținute de fiecare partid politic în parte și voturile pe care electoratul le-a dat acestor partide.

1-8 %Specific sistemului electoral proporțional este existenta pragului electoral, acest prag oscilează de la 1% la 8%, de obicei situîndu-se între 3% – Spania și 5% –

Germania sau Romania.

2%pentru un candidat independent

CICDE - Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral 8

Etapele reprezentării proporționaleReprezentarea proporţională presupune parcurgerea a trei etape succesive:

1. O primă etapă este aceea a calculării coeficientului electoral, care poate fi făcută la nivel naţional sau de circumscripţie. Coeficientul electoral se obţine prin împărţirea numărului total de voturi exprimate la numărul total de locuri (mandate) de repartizat.

2. A doua etapă este cea a repartizării mandatelor, între listele de candidaţi propuse, prin împărţirea, pentru fiecare listă, a coeficientului electoral la numărul de voturi obţinute de fiecare listă. Se obţine un număr de mandate atribuite, dar şi un rest de voturi, întrucât nu în toate situaţiile împărţirea de mai sus este perfectă (dând un număr întreg).

3. A treia etapă presupune o nouă distribuire a resturilor electorale (voturi neutilizate şi mandate nedistribuite). Această ultimă etapă este cea mai dificilă şi presupune multe nuanţări şi clasificări.

Alte tipuri de alegeriÎn RM în afară de alegerile parlamentare, în rezultatul cărora

sunt aleşi deputaţii în Parlament, se mai desfăşoară şi alte tiputi de alegeri:

Locale — în cadrul cărora se aleg consilierii locali şi primarii;

Prezidenţiale — pînă în anul 2000 Preşedintele Republicii Moldova era ales prin vot direct, iar începînd cu 2000 alegerea şefului statului ţine de competenţa Parlamentului.

De asemenea, în teritoriul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia (U.T.A. Găgăuzia) au loc alegeri regionale, pentru alegerea Adunării Populare şi a Guvernatorului Găgăuziei. Aceste alegeri se organizează şi desfăşoară în conformitate cu Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz Yeri) şi actele normative ale U.T.A. Găgăuzia.

Cele mai importante probleme ale statului şi societăţii pot fi supuse referendumului, care se organizează şi desfăşoară conform prevederilor Codului electoral. Referendum republican - un scrutin prin care poporul are posibilitatea să-şi exprime opţiunea şi astfel să contribuie în mod direct la soluţionarea respectivelor probleme.

e-learning.cicde.md


De regulă, alegerile generale au loc cu o periodicitate de 4 ani, cînd expiră mandatul autorităţilor alese anterior. În caz de încetare înainte de termen a mandatului autorităţii alese pot avea loc alegeri anticipate, care se desfăşoară după reguli similare, dar campania electorală poate dura o perioadă mai scurtă.

Cele mai importante probleme ale statului şi societăţii pot fi supuse referendumului, care se organizează şi desfăşoară conform prevederilor Codului electoral. Referendum republican — un scrutin prin care poporul are posibilitatea să-şi exprime opţiunea şi astfel să contribuie în mod direct la soluţionarea respectivelor probleme. Referendumuri republicane pot fi de trei tipuri: constituţionale, legislative şi consultative. Pentru consultarea cetăţenilor în probleme locale de interes deosebit poate fi organizat referendum local — scrutin la care pot fi supuse probleme ce ţin de competenţa autorităţilor administraţiei publice locale şi au o importanţă deosebită pentru localitatea respectivă, precum şi revocarea primarului.


Consiliile electorale de circumscripţie şi birourile electorale ale secţiilor de votare sunt organe electorale inferioare, se subordonează Comisiei Electorale Centrale şi se constituie pentru organizarea şi desfăşurarea unor alegeri (referendumuri) concret.

Consiliile electorale sînt de nivelul al doilea și sunt constituite cu 50 de zile înainte de alegeri dintr-un număr impar de membri, de cel puţin 7 şi de cel mult 11 persoane, dintre care în consiliile de circumscripţie de nivelul doi cel puţin 3 persoane cu studii juridice superioare sau cu studii în domeniul administraţiei publice.

Consiliile electorale de circumscripţie constituie birourile electorale ale secţiilor de votare cu 25 de zile înainte de ziua alegerilor dintr-un număr impar de membri, de cel puţin 5 şi cel mult 11 persoane.

Înainte însă de crearea acestor tipuri de organe electorale, sunt determinate circumscripţiile electorale, în raza cărora vor activa aceste organe.

Consiliile electorale de circumscripţie şi birourile electorale ale secţiilor de votare, de regulă încetează să mai activeze de îndată ce acestea au prezentat documentele cu privire la rezultatele alegerilor la Comisia Electorală Centrală şi, după caz, în instanţa de judecată. În componenţa organelor electorale activează în calitate de membri, în cazul alegerilor şi referendumurilor locale, persoane înaintate de consiliile locale şi partidele reprezentate în Parlament, iar în cazul alegerilor parlamentare, referendumurilor republicane şi alegerilor locale generale – persoane înaintate de judecătorii, consiliile locale şi partidele reprezentate în Parlament.

Organismele Electorale în Republica Moldova

În Republica Moldova funcţionează următoarele organisme electorale: Comisia Electorală Centrală, consiliile electorale de circumscripţie şi birourile electorale ale secţiilor de votare.

Comisia este formată din 9 membri: un membru este desemnat de către Preşedintele Republicii Moldova, ceilalţi 8 membri sînt desemnaţi de către Parlament, cu respectarea reprezentării proporţionale a majorităţii şi a opoziţiei. Componenţa nominală a Comisiei se confirmă prin hotărîre a Parlamentului, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

TEMA 2. Organele electorale

În Republica Moldova funcţionează următoarele organisme electorale: Comisia Electorală Centrală, consiliile electorale de circumscripţie şi birourile electorale ale secţiilor de votare.


Atribuţiile Comisiei Electorale Centrale

Codul Electoral prevede în mod expres care sunt atibuţiile organelor electorale:

Comisia Electorală Centrală

a) studiază modalitatea organizării şi desfăşurării alegerilor cu scopul de a perfecţiona legislaţia şi procedurile electorale;

b) înaintează Guvernului şi Parlamentului propuneri cu privire la oportunitatea operării unor modificări în legislaţia electorală;

c) elaborează regulamente şi instrucţiuni menite să perfecţioneze procedurile electorale;

d) asigură întocmirea şi verificarea listelor electorale, colaborînd în acest scop cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare;

e) ţine şi gestionează Registrul funcţionarilor electorali care pot fi desemnaţi în consiliile electorale de circumscripţie şi în birourile electorale ale secţiilor de votare, inclusiv în cele din străinătate;

f) constituie consilii electorale de circumscripţie şi birouri electorale ale secţiilor de votare la desfăşurarea alegerilor parţiale ale consiliilor locale sau alegerilor pentru funcţia de primar;

g) conlucrează, în procesul de

organizare şi desfăşurare a alegerilor cu:

- Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor, la asigurarea evidenţei alegătorilor, inclusiv a celor aflaţi peste hotarele ţării, în temeiul Registrul de stat al alegătorilor, format în baza Registrului de stat al populaţiei;

- autorităţile administraţiei publice locale, în problemele selectării cadrelor calificate antrenate în activitatea organelor electorale, ale asigurării localurilor secţiilor de votare cu

cabine, urne de vot, computere şi alte mijloace tehnico-materiale;

- Ministerul Afacerilor Interne, la asigurarea pazei secţiilor de votare şi a materialelor electorale;

- întreprinderile şi instituţiile de stat, la încheierea contractelor pentru servicii de tipărire a buletinelor de vot şi de aprovizionare cu echipament;

- mijloacele de informare în masă şi asociaţiile obşteşti, la organizarea manifestărilor ce ţin de educaţia civică a alegătorului şi informarea populaţiei asupra desfăşurării procesului electoral;

- Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, misiunile diplomatice şi oficiile consulare, la constituirea secţiilor de votare pentru cetăţenii aflaţi în străinătate;

i) implementează programe de educaţie civică;


e-learning.cicde.md


www.cicde.md

CICDE - Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral

j) pregăteşte programe de informare a alegătorilor în perioada electorală;

k) oferă mijloacelor de informare în masă informaţii cu privire la desfăşurarea alegerilor şi la practica administrativă utilizată în acest sens;

l) prezintă anual rapoarte Parlamentului şi, la cerere, Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului;

m) oferă spre dezbatere mijloacelor de informare în masă şi publicului chestiuni electorale;

n) stabileşte contacte cu partidele, cu alte organizaţii social-politice şi neguvernamentale care au dreptul de a desemna candidaţi pentru funcţii publice, asigurîndu-le participarea plenară la procesul electoral;

o) acordă consultaţii asociaţiilor obşteşti interesate să desfăşoare în cadrul alegerilor activităţi ce ţin de educaţia civică;

p) analizează fraudele electorale, inclusiv cele presupuse, din alegerile trecute, curente sau viitoare şi ia măsuri pentru prevenirea lor; informează autorităţile publice despre necesitatea soluţionării unor chestiuni, în conformitate cu legislaţia electorală;

q) organizează consultări prealabile cu partidele, cu alte organizaţii social-politice, cu blocurile electorale, precum, şi cu reprezentanţii mass-media şi asigură semnarea de

către aceştia a Codului de conduită pînă la începerea campaniei electorale.

r) ţine Registrul de stat al alegătorilor şi exercită controlul asupra actualizării acestuia;

s) iniţiază procedura de validare a mandatului de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, în cazul apariţiei vacanţei la funcţia de deputat, conform procedurii stabilite la art. 87 şi 88.

t) ridică mandatul de consilier local, în caz de incompatibilitate a funcţiei şi în caz de demisie (la cerere), în conformitate cu

Regulamentul cu privire la procedura de ridicare şi validare a mandatului de consilier, aprobat prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale;

u) declară vacant mandatul de consilier, în caz de deces, în conformitate cu Regulamentul cu privire la procedura de ridicare şi validare a mandatului de consilier, aprobat prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale.

14

Temply Annual Report 2015 Designed By Temply

CEC si CECE sunt asistate in activitatea lor de un aparat de

specialitate.

15


Atribuţiile CEC în perioada electorală

16

În perioada electorala, Comisia Electorală Centrală:

a) coordonează activitatea tuturor organelor electorale în vederea pregătirii şi desfăşurării alegerilor în condiţiile Codului Electoral;

b) supraveghează executarea prevederilor Codului Electoral şi ale altor legi care conţin dispoziţii referitoare la desfăşurarea alegerilor;

c) constituie circumscripţiile electorale şi consiliile electorale de circumscripţie şi supraveghează activitatea acestor consilii;

d) în baza datelor prezentate de Ministerul Justiţiei, publică lista partidelor şi altor organizaţii social-politice care au dreptul de a participa la alegeri, înregistrează candidaţii şi persoanele de încredere ale acestora în cazul alegerilor parlamentare;

e) distribuie mijloacele financiare prevăzute pentru desfăşurarea alegerilor; verifică asigurarea consiliilor şi birourilor electorale cu localuri, cu mijloace de transport şi de telecomunicaţie, examinează alte chestiuni ce ţin de asigurarea tehnico-materială a alegerilor;

f) stabileşte modelul buletinelor de vot, al listei electorale de bază, al listei suplimentare şi al celei pentru votarea la locul aflării, al proceselor-verbale ale şedinţelor consiliilor şi birourilor electorale, al declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate a candidaţilor şi al altor acte ce ţin de desfăşurarea alegerilor, precum şi modelul urnelor de vot şi cel al ştampilelor consiliilor şi birourilor electorale;

g) examinează comunicările autorităţilor publice în probleme ce ţin de pregătirea şi desfăşurarea alegerilor;

h) soluţionează chestiuni privind modul de participare la alegeri a cetăţenilor care în ziua votării se află în afara teritoriului ţării;

i) face bilanţul alegerilor în întreaga ţară şi, după caz, prezintă Curţii Constituţionale raportul cu privire la rezultatele alegerilor;

j) emite hotărîri referitoare la activitatea consiliilor electorale de circumscripţie şi birourilor electorale ale secţiilor de votare, la procedurile electorale, la modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor şi la chestiunile tehnico-administrative;

k) asigură instruirea funcţionarilor electorali şi oferă alegătorilor informaţii electorale prin intermediul mass-mediei şi oricînd la cerere;

l) examinează cererile şi contestaţiile asupra hotărîrilor şi acţiunilor consiliilor electorale de circumscripţie şi birourilor electorale ale secţiilor de votare, adoptă hotărîri executorii pe marginea lor;

m) decide degrevarea de atribuţiile de la locul de muncă permanent a membrilor consiliilor electorale pe perioada activităţii lor în componenţa acestora, determină numărul de membri ai birourilor electorale care pot fi degrevaţi şi termenul pentru care sînt degrevaţi;

n) asigură efectuarea celui de-al doilea tur de scrutin, a votării repetate, a alegerilor anticipate, noi şi parţiale;

o) adună informaţii privind prezentarea alegătorilor la votare, face totalurile preliminare ale alegerilor şi aduce la cunoştinţă publică rezultatele finale.

p) înaintează o cerere de anulare a înregistrării concurentului electoral Curţii de Apel Chişinău, în cazul alegerilor parlamentare, sau instanţei de judecată în a cărei rază teritorială se află consiliul electoral respectiv, în cazul alegerilor locale generale sau alegerilor locale noi. Instanţa judecătorească va examina cererea şi va emite o hotărîre asupra acesteia în decursul a 5 zile, dar nu mai tîrziu de ziua anterioară alegerilor.


Atribuţiile Consiliilor electorale de circumscripţie electorală

Consiliile electorale de circumscripţie electorală

a) exercită controlul asupra executării prevederilor Codului electoral şi a altor legi care conţin prevederi referitoare la desfăşurarea alegerilor;

b) constituie birourile electorale ale secţiilor de votare şi supraveghează activitatea lor, organizează instructaje pentru membrii acestora, propagă procedura votării şi importanţa votului;

c) distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare mijloace financiare;

d) examinează comunicările ce ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor, sosite din partea autorităţilor administraţiei publice locale, a şefilor de întreprinderi, instituţii şi organizaţii;

f) asigură aprovizionarea birourilor electorale ale secţiilor de votare cu formulare pentru listele electorale şi procesele-verbale, cu buletine de vot etc.;

g) la alegerile locale, înregistrează candidaţii independenţi şi listele de candidaţi din partea partidelor şi altor organizaţii social-politice, a blocurilor electorale, aduce la cunoştinţă publică informaţii despre aceştia;

h) în alegerile locale, asigură accesul publicului la declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale candidaţilor;

i) decide degrevarea de atribuţiile de la locul de muncă permanent a membrilor consiliilor electorale de nivelul întîi şi ai birourilor electorale pe perioada activităţii lor în componenţa acestor consilii şi birouri, propune degrevarea de atribuţiile de la locul de muncă permanent a membrilor consiliilor electorale de nivelul doi;

j) totalizează rezultatele alegerilor din circumscripţie, prezintă Comisiei Electorale Centrale actele respective şi asigură publicarea în presa locală a

rezultatelor votării;

k) adună informaţii de la birourile electorale ale secţiilor de votare privind prezentarea

alegătorilor la votare, totalizarea rezultatelor preliminare ale alegerilor şi le remite Comisiei Electorale Centrale;

l) examinează cererile şi contestaţiile asupra hotărîrilor şi acţiunilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi adoptă hotărîri executorii în privinţa lor;

m) exercită alte acţiuni ce ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor.

CEC si CECE sunt asistate in activitatea lor de un aparat de specialitate.

17


Atribuţiile Birourilor electorale ale secţiilor de votare

Birourile electorale ale secţiilor de votare

a) păstrează listele electorale, asigură integritatea acestora şi a buletinelor de vot;

b) examinează cererile în legătură cu incorectitudinile din listele electorale, efectuează modificările necesare în acestea şi eliberează certificate pentru drept de vot alegătorilor care nu se vor afla la domiciliu în ziua alegerilor;

c) întocmeşte liste electorale suplimentare, înscriind în ele persoanele care votează în baza certificatelor pentru drept de vot, precum şi persoanele care, din anumite cauze, nu au fost înscrise în listele electorale de bază;

d) comunică populaţiei care locuieşte pe teritoriul secţiei de votare data şi locul votării, asigură pregătirea localului pentru votare, instalarea urnelor şi a cabinelor de vot, organizează votarea în ziua stabilită, ia măsuri pentru a asigura ordinea în localul secţiilor de votare;

e) totalizează rezultatele alegerilor în secţia de votare, întocmeşte procesele-verbale şi rapoartele şi le remite, împreună cu toate buletinele de vot, consiliului electoral de circumscripţie;

f) examinează cererile şi contestaţiile

ce vizează organizarea şi desfăşurarea alegerilor, adoptînd hotărîri asupra lor, ale căror copii se anexează la raportul biroului; g) remite consiliului electoral de circumscripţie datele privind prezentarea cetăţenilor la votare, precum şi datele necesare pentru totalizarea rezultatelor preliminare ale alegerilor;

h) exercită şi alte atribuţii în condiţiile Codului Electoral.

i) asigură accesul alegătorilor, observatorilor şi concurenţilor electorali la informaţia

din Registrul de stat al alegătorilor şi listele electorale.

În cadrul sistemului de organe electorale controlul se realizează de sus în jos, iar raportarea de jos în sus.

18

Temply Annual Report 2015 Designed By Temply

În cadrul sistemului de organe electorale controlul se realizează de sus în jos, iar raportarea de jos

în sus.

19


Codul bunelor practici în materie electorală a fost adoptat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în cadrul sesiunii din 2003 – prima parte şi de Congresul Puterilor Locale şi Regionale din Europa în cadrul sesiunii de primăvara 2003.

TEMA 3. Codul bunelor practici în materie electorală


Acest document conţine principii care reprezintă un aspect specific al patrimoniului european constituţional care, în mod legitim, poate fi numit “patrimoniul european electoral”. Acest patrimoniu cuprinde două aspecte. Primul aspect, nucleul, este constituit de principiile constituţionale care guvernează dreptul electoral: sufragiul universal, egal, liber, secret şi direct, iar cel de-al doilea aspect reprezintă principiul conform căruia alegerile cu adevărat democratice pot fi desfăşurate numai dacă sunt satisfăcute anumite condiţii fundamentale ale unui stat democratic bazat pe preeminenţa dreptului: drepturile fundamentale, stabilitatea legislaţiei electorale şi garanţiile procedurale efective.

Codul bunelor practici este compus din două părţi; prima parte prezintă definiţia şi implicările practice ale principiilor patrimoniului european electoral, iar cea de-a doua este consacrată condiţiilor necesare pentru aplicarea acestor principii.

“patrimoniul european electoral”

6%pentru un partid, o organizaţie social-politică

9%pentru un bloc electoral format din 2 partide şi/sau organizaţii social-politice

11%pentru un bloc electoral format din 3 şi mai multe partide şi/sau organizaţii social-politice

2%pentru un candidat independent

Temply Annual Report 2015 Designed By Temply22

RESPECTAREA CELOR CINCI

PRINCIPII ALE PATRIMONIULUI

ELECTOR AL EUROPEAN

(SUFR AGIUL UNIVERSAL, EGAL,

LIBER, SECRET ŞI DIRECT) ESTE

ESENŢIALĂ DEMOCR AŢIEI.

IN ACEST CADRU, DEMOCR AŢIA SE POATE EXPRIMA

SUB DIFERITE FORME, DAR ÎN ANUMITE

LIMITE. ACESTE LIMITE DERIVĂ ÎN PRIMUL R ÂND DIN

INTERPRETAREA ACESTOR PRINCIPII;

ACEST TEXT STIPULEAZĂ

REGULILE MINIME CARE TREBUIE

URMATE PENTRU A ASIGUR A

RESPECTAREA LOR.

Principiile patrimoniului electoral european

În al doilea rând, nu este suficient ca dreptul electoral stricto sensu să conţină reguli adecvate patrimoniului electoral

european, acestea însă trebuie să fie

încluse în contextul lor: credibilitatea procesului electoral trebuie să fie

garantată. Mai întâi, drepturile fundamentale trebuie să fie respectate. În continuare, stabilitatea

regulilor trebuie să fie astfel asigurată, încât să excludă orice suspiciune

de manipulare. În cele din urmă, cadrul procedural

trebuie să permită implementarea eficientă a regulilor proclamate.


Alte prevederi ale patrimoniului electoral european

Printre prevedeile codului bunelor practici în materie electorală se numără:

• „Un organ imparţial trebuie să fie responsabil de aplicarea prevederilor dreptului electoral. În absenţa unei tradiţii pe termen lung a independenţei autorităţilor administrative faţă deputerea politică, trebuie create comisii electorale independente şi imparţiale atât la nivelnaţional cât şi la nivelul secţiei de votare. Comisia Electorală Centrală trebuie să fie un organ cu activitate permanentă

• „Trebuie să existe o procedură administrativă – supusă controlului judiciar – sau o procedură judiciară care să permită înregistrarea unui alegător care nu a fost înregistrat anterior; înregistrarea

nu trebuie să aibă loc la secţia de votare în ziua alegerilor.”

• „Principiul egalităţii şanselor poate să conducă, în anumite cazuri, la limitarea cheltuielile partidelor politice mai ales domeniul publicităţii.”

• „Elementele fundamentale ale dreptului electoral, si în special sistemul electoral propriu zis,componenţa comisiilor electorale şi delimitarea circumscripţiilor electorale, nu ar trebui să poată fi amendate înainte de un an de la alegeri, sau ar trebui sa fie tratate la nivel constituţional sau la un nivel superior legii ordinare.”

• „Membrilor comisiilor electorale trebuie să li se asigure un curs de instruire standard.”

După cum observăm, aceste prevederi sunt în esenţă o serie de recomandări bine structurate de care statele ar trebui să ţină cont în modelarea propriului sistem electoral.


Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral (CICDE) de pe lîngă Comisia Electorală Centrală (CEC) a Republicii Moldova este o instituție publică subordonată CEC, înființată în conformitate cu art. 26¹ din Codul electoral. Misiunea CICDE este de a contribui la asigurarea unui mediu favorabil pentru organizarea corectă și transparentă a alegerilor în Republica Moldova.


© 2014 CENTRUL DE INSTRUIRE CONTINUĂ ÎN DOMENIUL ELEC TOR AL PE L ÂNGĂ COMISIA ELEC TOR AL Ă CENTR AL Ă A REPUBLICII MOLDOVA

ONLINE E-LE ARNING

cicde.md e-learning.cicde.md

TELEFON

(022) 997-910(022) 997-909 ADRESA

Chişinău, Republica Moldova Vasile Alecsandri, 119

Date post:	06-Apr-2016
Category:	Documents
Upload:	cicde-republica-moldova
View:	246 times
Download:	0 times

Cadrul legal electoral - modul

Documents