+ All Categories
Home > Documents > Didactic[1][1].Ro Portofoliuromana

Didactic[1][1].Ro Portofoliuromana

Date post: 27-Jun-2015
Category:
Upload: razvannicula
View: 441 times
Download: 2 times
Share this document with a friend
51
VERBUL Def :Verbul este partea de vorbire flexibila care arata starea,actiunea sau existenata. Verbele pot fi: -predicative(pot forma singure predicatul unei propozitii) -nepredicative(nu pot forma singure predicatul unei propozitii) Verbele nepredicative pot fi: -copulative(ajuta la formarea predicatului nominal) -auxiliare(ajuta la formarea unor moduri si timpuri) Verbele copulative sunt: -a fi -a deveni -a ajunge -a ramane -a se face -a iesi -a parea -a insemna Verbele auxiliare sunt: -a fi -a avea -a vrea Verbul auxiliar a fi : I)ajuta la formarea diatezei pasive ex: El este imbracat de mama lui. El-subiect gramatical mama-subiect logic II)ajuta la formarea modului conjunctiv,timpul perfect ex:Sa fi venit mai devreme era bine.
Transcript
Page 1: Didactic[1][1].Ro Portofoliuromana

VERBUL

Def:Verbul este partea de vorbire flexibila care arata starea,actiunea sau existenata.

Verbele pot fi:-predicative(pot forma singure predicatul unei propozitii)-nepredicative(nu pot forma singure predicatul unei propozitii)Verbele nepredicative pot fi:-copulative(ajuta la formarea predicatului nominal)-auxiliare(ajuta la formarea unor moduri si timpuri)Verbele copulative sunt:-a fi-a deveni-a ajunge-a ramane-a se face-a iesi-a parea-a insemnaVerbele auxiliare sunt:-a fi-a avea-a vreaVerbul auxiliar a fi : I)ajuta la formarea diatezei pasiveex: El este imbracat de mama lui. El-subiect gramaticalmama-subiect logicII)ajuta la formarea modului conjunctiv,timpul perfectex:Sa fi venit mai devreme era bine.III)ajuta la formarea modului conditional-optativ,timpul perfectex:As fi vrut o inghetata.IV)ajuta la formarea modului infinitive,timpul perfectex:a fi venit,a fi povestit.V)ajuta la formarea timpului viitor anteriorex:voi fi venit,voi fi ascultat

Page 2: Didactic[1][1].Ro Portofoliuromana

Verbul auxiliar a avea :I)ajuta la formarea timpului perfect-compusex:Am ajuns ce ai vrut.II)ajuta la formarea modului conditional optativ,timpurile prezent si perfectEx:as veni,as fi venit,ai manca,ati citiVerbul auxiliar a vrea :I)ajuta la formarea timpului viitorex:Eu voi incerca sa iau o nota buna.II)ajuta la formarea modului indicativ,timp viitor anteriorex:eu voi fi incercatCONJUGARILE:I)a:a mancaII)ea:a placeaIII)e:a cereIV)i:a iubiModurile personale.Timpurile verbaleI)Modurile personale sunt:1)modul indicativ-arata o actiune sigura,reala2)modul conjunctiv-arata o actiune posibila,ralizabila3)modul conditional-optativ-arata o actiune conditonata de o alta actiune4)modul imperativ-arata o actiune realizabila,un indemn,o porunca,un ordinII)Modurile nepersonale sunt:a)modul infinitivb)modul participiuc)modul gerunziud)modul supinI)Modurile personale1)Modul indicativTimpuri:-prezent

-imperfect -perfect-simplu -perfect-compus -mai mult ca perfect(m.m.c.p.) -viitor -viitor anterior

Page 3: Didactic[1][1].Ro Portofoliuromana

A lucra(conjugarea I)1)Timpul present: 2)Timpul imperfect:Eu lucrez eu lucramTu lucrezi tu lucraiEl/ea lucreaza el/ea lucraNoi lucram noi lucramVoi lucrati voi lucratiEi/ele lucreaza ei/ele lucrau

3)Timpul perfect-simplu: 4)Timpul perfect-compus:Eu lucrai eu am lucratTu lucrasi tu ai lucratEl/ea lucra el/ea a lucratNoi lucraram noi am lucratVoi lucrarati voi ati lucratEi/ele ucrara ei/ele au lucrat

5)Timpul m.m.c.p.: 6)Timpul viitor:Eu lucrasem eu voi lucraTu lucrasesi tu vei lucraEl/ea lucrase el/ea va lucraNoi lucraseram noi vom lucraVoi lucraserati voi veti lucraEi/ele lucrasera ei/ele vor lucra

7)Timpul viitor anterior:Eu voi fi lucratTu vei fi lucratEl/ea va fi lucratNoi vom fi lucratVoi veti fi lucratEi/ele vor fi lucrat

A tacea(conjugarea a II-a)1)Timpul present: 2)Timpul imperfect:Eu tac eu taceamTu taci tu taceaiEl/ea tace el/ea taceaNoi taceam noi taceamVoi taceti voi taceatiEi/ele tac ei/ele taceau

Page 4: Didactic[1][1].Ro Portofoliuromana

3)Timpul perfect-simplu: 4)Timpul perfect-compus:Eu tacui eu am tacutTu tacusi tu ai tacutEl/ea tacu el/ea a tacutNoi tacuram noi am tacutVoi tacurati voi ati tacutEi/ele tacura ei/ele au tacut

5)Timpul m.m.c.p.: 6)Timpul viitor:Eu tacusem eu voi taceaTu tacusesi tu vei taceaEl/ea tacuse el/ea va taceaNoi tacuseram noi vom taceaVoi tacuserati voi veti taceaEi/ele tacusera ei/ele vor tacea

7)Timpul viitor anterior:Eu voi fi tacutTu vei fi tacutEl/ea va fi tacutNoi vom fi tacut Voi veti fi tacutEi/ele vor fi tacutA incepe(conjugarea a III-a)1)Timpul present: 2)Timpul imperfect:Eu incepi eu incepeamTu incepi tu incepeaiEl/ea incepe el/ea incepeaNoi incepem noi incepeamVoi incepeti voi incepeatiEi/ele incep ei/ele incepeau

3)Timpul perfect-simplu: 4)Timpul perfect-compus:Eu incepui eu am inceputTu incepusi tu ai inceputEl/ea incepu el/ea a inceputNoi incepuram noi am inceputVoi incepurati voi ati inceputEi/ele incepura ei/ele au inceput

Page 5: Didactic[1][1].Ro Portofoliuromana

5)Timpul m.m.c.p.: 6)Timpul viitor:Eu incepusem eu voi incepeTu incepusesi tu vei incepeEl/ea incepuse el/ea va inepeNoi incepuseram noi vom incepeVoi incepuserati voi veti incepeEi/ele incepusera ei/ele vor incepe

7)Timpul viitor anterior:Eu voi fi inceputTu vei fi inceputEl/ea va fi inceputNoi vom fi inceputVoi veti fi inceputEi/ele vor fi inceputA toci(conjugarea a IV-a)1)Timpul prezent: 2)Timpul imperfect:Eu tocesc eu toceamTu tocesti tu toceaiEl/ea toceste el/ea toceaNoi tocim noi toceamVoi tociti voi toceatiEi/ele tocesc ei/ele toceau

3)Timpul perfect-simplu: 4)Timpul perfect-compus:Eu toci eu am tocitTu tocisi tu ai tocitEl/ea toci el/ea a tocitNoi tociram noi am tocitVoi tocirati voi ati tocitEi/ele tocira ei/ele au tocit

5)Timpul m.m.c.p. 6)Timpul viitorEu tocisem eu voi tociTu tocisesi tu vei tociEl/ea tocise el/ea va tociNoi tociseram noi vom tociVoi tociserati voi veti tociEi/ele tocisera ei/ele vor toci

Page 6: Didactic[1][1].Ro Portofoliuromana

7)Timpul viitor anterior:Eu voi fi tocit Tu vei fi tocitEl/ea va fi tocitNoi vom fi tocitVoi veti fi tocitEi/ele vor fi tocit

OBS!Sufixele pentru imperfect pot fi:a,ea.OBS!Sufixele care ajuta la formarea perfectului-simplu sunt:I)a II)u III)i(se) IV)iOBS!Sufixele pentru m.m.c.p. sunt:grupul se urmat de sufixele perfectului –

simplu.Timpul prezent ne indica faptul ca actiunea se desfasoara in momentul

vorbirii.Valorile temporale ale prezentului:1)arata un adevar general valabilEx:Apa trece,pietrele raman.2)viitorEx:Maine merg la bunici.3)trecutEx:Mihai Viteazul invinge turcii in batalia de la Calugareni.4)o actiune care se petrce in mod repetatEx:Trenul pleaca la ora 10.

2)Modul conjunctivTimpuri:-prezent

-perfectA lucra(conjugarea I)1)Timpul prezent: 2)Timpul perfect:Eu sa lucrez eu sa fi lucratTu sa lucrezi tu sa fi lucratEl/ea sa lucreze el/ea sa fi lucratNoi sa lucram noi sa fi lucratVoi sa lucrati voi sa fi lucratEi/ele sa lucreze ei/ele sa fi lucratOBS!Conjunctivul prezent se formeaza cu:conjunctia sa+verbul de

conjugat(la indicativ prezent) cu exceptia persoanei a III-a.Conjunctivul perfect se formeazacu:conjunctia sa+verbul auxiliar a

fi+participial verbului de conjugat.

Page 7: Didactic[1][1].Ro Portofoliuromana

3)Modul conditional-optativTimpuri:-prezent

-perfectA incepe(conjugarea a III-a)1)Timpul prezent: 2)Timpul perfect:Eu as incepe eu as fi inceputTu ai incepe tu ai fi inceputEl/ea ar incepe el/ea ar fi inceputNoi am incepe noi am fi inceputVoi ati incepe voi ati fi inceputEi/ele ar incepe ei/el ear fi inceputOBS!Conditionalul-opativ timpul prezent se formeaza din:verbul auxiliar a

avea+infinitivul verbului de conjugat.Conditionalul-optativ timpul perfect se formeaza din:verbul auxiliar a fi(la

modul conditional-optativ present)+partcipiul verbului de conjugat.

4)Modul imperativ are doar persoana a II-a singular si plural.Este pozitiv si negativ.

A tacea(conjugarea a II-a)1)Pozitiv:Umple!2)Negativ:Nu umple!OBS! Modul imperativ se formeaza in felul urmator:1)forma afirmativa:la pers a II-a sg:in general se formeaza de la pers a III-a

sg,indicativ prezent.(ex:Asculta!,Lucreaza!)sau de la pers a II-a indicativ prezentEx:Fugi! Taci!2)forma negative:la pers a II-a sg:adverbul nu+verbul de conjugat la infintivEx:Nu sta! Nu zice!

:la pers a II-a pl:adverbul nu+imperativul afirmativEx:Nu stati! Nu mergeti!OBS! Cu valoare de imperativ pot aparea si alte forme verbale:I)conjunctivul:Sa pleci acum.II)indicativul:Pleci imediat!III)infinitivul:A nu se resturna.IV)supin:De invatat poezia pentru maine.Revenire la modul indicativ timpul viitor.In limba romana viitorul se mai poate forma din:1)particula o invariabila+conjunctivul present al verbului de conjugatEx:eu o sa invat

Tu o sa inveti El/ea o sa invete

Page 8: Didactic[1][1].Ro Portofoliuromana

Noi o sa invatam Voi o sa invatati Ei/ele o sa invete

2)verbul a avea la indicativ prezent+conjunctivul prezent al verbului de conjugat

Ex:eu am sa invatTu ai sa invetiEl/ea are sa inveteNoi avem sa invatamVoi aveti sa invatatiEi/ele au sa invete3)formele verbale ale verbului a vrea prin caderea consoanei v+infinitivul

verbului de conjugatEx:eu oi invataTu ai invataEl/ea a invataNoi om invataVoi ati invataEi/ele or invata

II)Modurile nepersonale1)Modul infinitiv denumeste numele actiunii si este forma care apare in

dictionare.Ca particularitate:particula a.Infinitivul are doua forme:a)o forma scurta(a scrie,a merge,a citi)Infinitivul ajuta la formarea:-indicativ,timpul viitor(voi citi,voi merge,voi scrie)-conditional-optativ,timpul prezent(as citi,as merge)-imperativ,forma negative(nu citi,nu scrie)Infinitivul se prezinta sub forma:-prezent(a citi)-perfect(a fi mers)b)o forma lung ace se obtine cu ajutorul sufixului re existand numai la modul

conditional-optativ,forma inverse(citire-ai,inchinare-as)OBS! Acest infinitiv folosit in alte situatii se substantivizeaza.

2)Modul gerunziu arata o actiune aflata in desfasurare.Particularitate:terminatia ind sau and.

Ex.mancad,band,parand,scriind,citindForma negativa a modului gerunziu se obtine cu ajutorul prefixului ne.

Page 9: Didactic[1][1].Ro Portofoliuromana

Ex:nemancand,necitind

3)Modul participiu arata actiuni terminate si suferite de o fiinta sau de un lucru.Particularitate:sufixele t sau s.

Ex:citit,scrisParticipiul ajuta la formarea:-indicativ,timpul perfect-compus(am mancat)-indicativ,timpul viitor anterior(vei fi scris)-conjunctiv,timpul perfect(sa fi scris)-conditional-optativ,timpul perfect(as fi mancat)-infinitiv,timpul perfect(a fi mancat)-supin(de mancat,la spalat,pentru scris)

4)Modul supin denumeste actiunea,starea sau existenta ca si infinitivul.Particularitate:prepozitiile de,la,pentru,fara,dupa+participial verbului de conjugat(de scris,de mancat,pentru citit).

OBS! Forma negativa a supinului se obtine cu ajutorul prefixului ne adaugat participiului(pentru nespalat).

DIATEZADef:Diateza reprezinta relatia dintre subiect,actiune si obiectul pe care

actiunea il suporta.Verbul are trei diateze:1)Diateza activa arata ca subiectul grammatical este subiectul actiunii.Ex:Elevul citeste o carte.2)Diateza pasivaOBS! Verbele la diateza pasiva se formeaza astfel:verbul auxiliar a

fi+participiul verbului de conjugat.Diateza pasiva arata ca subiectul grammatical este subiectul care suporta

actiunea.Ex:Cartea este citita de elev.de elev-complement de agentComplementul de agent poate fi exprimat prin:-substantiv:Romanul este scris de un autor cunoscut.-pronume:Tabla a fost sparta de el.-numeral:Prajitura este mancata de doi.3)Diateza reflexiva arata ca subiectul gramatical este autorul actiunii la care

participa intens.Verbele la diateza reflexive sunt insotite de pronume in cazul:a)acuzativ:El se gandeste la filmul de aseara.b)dativ:Ea isi inchipuie ca a venit Craciunul.

Page 10: Didactic[1][1].Ro Portofoliuromana

OBS! Pronumele reflexive intra in strucura verbului sin u se analizeaza separat.

VERBELE ACTIVE PRONOMINALE

Verbele active pronominale sunt verbele la diateza active care sunt insotite de pronume refelexive care indeplinesc finctie sintactica separat.

Ex:El se lauda.lauda-verb la diateza activese-pronume refexiv,caz acuzativOBS! Verbele active pronominale se caracterizeaza prin:1)acceptarea dublarii pronumelui reflexiv forma neaccentuata cu o forma

accentuate.Ex:El se lauda pe sine.2)posibilitatea subsituirii pronumelui reflexiv cu alta forma pronominala.Ex:Pe el il vad in curte.Verbele active pronominale pot fi:1)obiective2)reciproce3)posesive1)Verbele active pronominale obiective sunt caracterizate prin identitatea

persoanei desemnate de subiect cu cea de complement direct sau complement indirect.

c.d.:Ion se lauda pe sine.c.i.:Ion isi spune(sie,insusi)cuvinte de imbarbatare.2)Verbele active pronominale reciproce ne arata ca actiunea este repartizata

asupra a doua sau a mai multe persoane fiecare dintre ele suportand efectele actiunii facute de calalalt.

OBS! Oricare dintre subiecte poate face sau suporta actiunea.Se caracterizeaza prin subiect multiplu sau subiec simplu.

c.d.:Ei se iubesc.(unul pe celalalt)c.i.:Ei isi scriu.(unul altuia,reciproc)3)Verbele active pronominale posesive exprima o relatie de posesie

alineabila(obiectul posedat nu poate fi imprumutat) sau inalienabila(obiectl posedat poate fi imprumutat)

OBS! Pronumele reflexive care insotesc verbele active pronominale se analizeza separate,naintrand in structura verbului.

Page 11: Didactic[1][1].Ro Portofoliuromana

VERBELE PERSONALE.VERBELE IMPERSONALE

Verbele personale sunt verbele la diateza active a caror actiune este facuta de o persoana.

Ex:Tata citeste ziarul.citeste-verb personalVerbele impersonale sunt verbele a caror actiune nu este facuta de o persoana.OBS! Verbele impersonale pot avea sau nu subiect grammatical.Verbele impersonale care nu au subiect:1)exprima fenomene ale naturiiEx:Ploua! Ninge! Se intuneca!2)referirea la persoana se afce printr-un c.i.Ex:Ii arde de joaca.Verbele impersonale care au subiect:1)exprimat printr-un substantive ce nu denumeste o persoana.Ex:Este iarna.2)verbul copulativ a fi poate fi impersonal.Este noapte. Mi-e foame. Mi-e lene. Mi-e dor.3)verbele impersonale pot fi la:-diateza active:Geruieste.-diateza pasiva:Ti-a fost scris sa plangi.-diateza reflexive:Se sta comod in canapea.4)unele verbe personale pot deveni impersonale.Ex:Am ajuns acolo.Mi-a ajuns cat am invatat.5)verbele impersonale au numai forme de persoana a III-a numindu-se verbe

unipersonale.Ex:a oua,a incolti,a inmuguri,a se intampla,a conta,a consta,a ploua,a se

cadea,a pasa,a trebui

LOCUTIUNILE VERBALE

Def:Locutiunile verbale sunt grupurile unitare de cuvintesinonime cu un verb care se comporta in propozitii ca un ver,fiind determinate de complemente(directe,indirecte,circumstantiale).

OBS! 1)Locutiunile verbale au intotdeauna in componenta lor un verb2)Locutiunile verbale nu pot di determinate de attribute.Ex:a baga de seama,a lua foc,a-si bate joc,a se face foc si para,a-si da

sufletul,a-si iesi din fire,a se lua la harta,a-si lua inima in dinti.

Page 12: Didactic[1][1].Ro Portofoliuromana

SUBSTANTIVUL

Def:Substantivul este partea de vorbire flexibila care denumeste finite,lucruri,fenomene ale naturii,actiuni,stari sufletesti si insusiri.

Ex:om,caine,bou,pix,catalog,ploaie,ninsoare,scris,citit,bucurie,tristete,bunatate,frumusete.

Substantivele pot fi:1)commune/proprii:pix,masa,Stefan-cel Mare,Gabriele2)simple/compuse:mama,sora,floarea-soareluiSubstantivul are doua numere:1)singular:mar2)plural:mereSubstantivul are trei genuri:1)masculin:un/doi2)feminine:o/doua3)neutru:un/douaSubstantivul poate sta in toate cazurile:N,Ac,G,D,V.Substantivele colective sunt cuvintele care au forma de singular si inteles de

plural.Ex:popor,studentime,roi,bradetOBS! Genul substantivelorExista:1)substantive mobile(substantivele care formeaza masculinul de la feminin si

invers)Ex:satean-sateancaElev-elevaPortar-portaritaCa,a,ta-sufixe motionale2)substantive heteronime(sunt substantivele care au forma diferita la

masculine de cae de la feminin)Ex:bou-vacaCal-iapaCapra-tap3)substantive epicene(au aceeasi forma pentru a desemna o fiinta si la feninin

si la masculin)Ex:elefant,lebada,furnica,camila,strut

Page 13: Didactic[1][1].Ro Portofoliuromana

LOCUTIUNEA SUBSTANTIVALA

Def:Locutiunea substantivala este grupul unitary de cuvinte sinonim cu un substantiv si care se comporta ca un substantiv,fiind determinat de attribute.

OBS! In general locutiunile substantivale provin din locutiunile verbale care au verbul la infinitiv.

Ex:a baga de seama(loc. verbala)-bagare de seama(loc.subst)A aduce aminte(lov. verbala)-aducere aminte(loc. subst)Parere de bine,tinere de minte,bataie de joc,invatare de minte,nod in

papura,verzi si uscate,punct de vedere,aruncatura de ochi.

Functiile sintactice ale substantivuluiI)cazul Nominativ1)subiect:Copilul mananca o portocala.2)nume predicativ:A ramas tot copil.3)atribut substantival apozitional:Dan,copilul lui Mircea este cuminte.II)cazul Acuzativ1)c.d.:Am vazut un copil.2)c.i.:Ma gandesc la copilul sarac.3)atribut substantival prepozitional:Sufletul de copil este pur.4)nume predicativ:Mancarea aste de copil.5)c.c.l.:Maine merg la copilul tau.6)c.c.t.:Dupa copilul tau,va vani si al lui.7)c.c.m.:Te porti ca un copil.8)complement de agent:Creionul a fost gasit de copil.III)cazul Dativ este cerut de opt prepozitii:datorita,gratie,multumita,comform,contrar,aidoma,asemenea,potrivit.1)c.i.:I-am dat copilului cartea.2)nume predicativ:El este aidoma copilului.3)atribut subst prepozitional:Parintii asemenea copilului se intalneau des.4)c.c.m.:Tatal sau se poarta aidoma copilului sau.IV)cazul Genitiv este cerut de anumite prepozitii:contra,asupra,impotriva,in

fata,imprejurul,in spatele,in susul etc.1)atribut subst. genitival:Cartea copilului este interesanta.2)atribut subst. prepozitional:Profesorul contra copilului a fost el.3)nume predicativ:El este contra elevului.4)c.c.l.:Cartea se afla in fata copilului.5)c.c.t.:Au venit inaintea copilului.V)cazul Vocativ nu are functie sintacticaCopile,fi cumine.

Page 14: Didactic[1][1].Ro Portofoliuromana

PRONUMELE

Def:Pronumele este partea de vorbire flexibila care tine locul unui substantiv.Pronumele este:

1)personal(eu,tu,voi)2)de politete(dumneavoastra)3)relexiv(sie,sine,siesi)4)posesiv(al meu)5)demonstrativ(acela,aceasta)6)nehotarat(fiecare,cineva)7)negativ(nici unul,nimeni,nimic)8)interogativ(care?,cine?,ce?,cat?)9)relativ(care,cine,ce cat)10)de intarire(insami,insuti)

1)Pronumele personal indica forme diferite ale persoanlelor care participa la actiune.

Pronumele are trei persoane:(I,II,III)I)eu/noiII)tu/voiIII)el/ea/ei/elePronumele are doua numere(singular si plural) si doua genuri.Pronumele personal are forme accentuate la toate cazurile si neaccentuate

numai la Ac si D.OBS! In limba literara formele dansul,dansa,dansii,dansele sunt pronume

personale.

2)Pronumele de politete(de reverenta) arata respectul fata de o persoana.Are forme numai pentru persoana a II-a si a III-a singular si pluralsi se

diferentiaza dupa gen numai la persoana a III-a singular.Dumnealui/dumneaeiDumneata/dumneavoastraOBS! In limbajul solemn se folosesc formulele reverentioase care exprima cel

mai inalt grad de respect.Maiestatea-ta,Alteta-ta,Excelenta-ta.

Page 15: Didactic[1][1].Ro Portofoliuromana

Functiile sintactice ale pronumelui personalI)caz Nominativ1)subiect:Eu merg la scoala.2)nume predicativ:Maria este ea.3)atribut subst apozitional:Niste persoane caudate,ei,stateau in fata scolii.II)cazul Acuzativ1)c.d.:Pe el l-am pedepsit.2)c.i.:Ma gandeam la el.3)atribut pronominal prepozitional:Cartea de la el a fost rupta.4)nume predicativ:Vestile sunt de la ea.5)c.c.l:Vin de la el.6)c.c.t.:Am plecat dupa el,nu inainte.7)c.c.m.:Se poarta ca el.8)complement de agent:Cantecul a fost scris de el.III)cazul Dativ1)c.i.:I-am daruit inima mea.2)nume predicativ:Copilul este asemenea lui.3)atribut pronominal prepozitional:Purtarea asemenea lui nu m-a deranjat.4)atribut pronominal in Dativ posesiv:Surasu-ti bland ma inveselea.5)c.c.m.:Se purta asemenea lui.6)c.c.l.:Deasupra-ti zburau fulgi de nea.IV)cazul Genitiv1)atribut pronominal gentitival:Prietenul ei este necivilizat.2)atribut pronominal prepozitional:Tabla din fata lor este stearsa.3)nume predicativ:Copiii erau contra lui.4)c.c.l.:Eu ajung inaintea ta.5)c.c.t.:Tu ai sosit inaintea mea.V)cazul Vocativ nu are functie sintacticaTu,iesi la tabla.OBS! Forma neaccentuata a pronumelui de persoana a III-a singular feminin

nu are functie sintactica in urmatoarele situatii:O duce de pe azi pe maine.A luat-o la fuga.A facut-o lata.OBS! Tot fara functie sintactica sunt si pronumele din exemplele:Pe unde mi-ai umblat?-Dativ epicVreau sa mi te omoare.-Dativ epic

Page 16: Didactic[1][1].Ro Portofoliuromana

3)Pronumele reflexiv exprima identitatea dintre obiectele asupra carora se exercita direct sau indirect actiunea verbelor si subiectul acestora.

Ex:Dan se spala pe maini.Dan-pers a III-a singularse spala-pers a III-a singularEu ma coafez.ma-pers I sgcoafez-pers I sgma-pronume reflexivEa ma coafeza.Ma-pers I sgcoafeaza-pers a III-a sgma-pronume personalPronumele reflexiv are forme proprii numai la persoana a III-a nedeosebindu-

se dupa numar si gen.Pronumele reflexiv are forme accentuate si neaccentuate.

forma accentuata forma neaccentuata caz Ac (pe)sine se,s- caz D sie,siesi isi,si-

Pronumele reflexive este marca diatezei reflexive intrand in structura verbului.

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI REFLEXIV1)cazul Ac-c.d.:S-au intalnit cu prietenii lor.2)cazul D-c.i:Isi zice ca va castiga.-atribut pronominal(in Dativ posesiv):Si-a murdarit bluza.Ma impresioneaza bunele-ti maniere.

4)Pronumele si adjectivul pronominal posesivDef:Pronumele posesiv inlocuieste atat numele obiectului posedat cat si numele posesorului.Este alcatuit din:articol posesiv,,al,ai,a,ale’’+forme specifice.Formele pronumelui posesiv sunt:1)Un obiect posedat si un posesor:M+N:al meu,al tau,al sau

F:a mea,a ta,a sa

Page 17: Didactic[1][1].Ro Portofoliuromana

2)mai multe obiecte posedate si un posesor:M+N:ai mei,ai tai,ai saiF:ale mele,ale tale,ale sale3)un obiect posedat si mai multi posesori:M+N:al nostrum,al vostru,al lorF:a noastra,a voastra,a lor4)mai multe obiecte posedate si mai multi posesori:M+N:ai nostri,ai vostri,ail orF:ale noastre,ale voastre,ale lorCand determina un substantive si se acorda in gen,numar si caz,pronumele posesiv devine adjective pronominal posesiv si indeplineste functia sintactica de atribut adjectival.OBS!Constructia ,,Un coleg de-al meu’’este gresita pentru ca dupa prepozitia care cere cazul acuzativ folosim numai pluralul.Corect este:,,Un coleg de-ai mei.’’

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI POSESIV1)cazul Nominativ:-subiect:Ai nostri ne asteapta.-nume predicativ:Bagajele sunt ale noastre.-apozitie:Castigatorii concursului,ai nostri,au intarziat.2)cazul acuzativ:-c.i:I-am vazut pe ai nostri.-c.i:Vorbim despre ai tai.-compl de agent:Cartile au fost scrise de ai mei.-c.cl.:Am fost la ai mei.-c.c.t:Plec inaintea alor mei.-c.c.m.:Ma port ca ai mei.-nume predicativ:Desenul este de la ai mei.3)cazul Dativ:-c.i.:Le-am facut alor mei o surpriza.-c.c.m.:Ma port asemenea alor mei.-nume predicativ:Baiatul este asemenea alor tai.-atribut pronominal prepozitional:Baiatul asemenea alor mei este fratele meu.4)cazul Genitiv:-atr.pronominal genitival:Ii invit pe prietenii alor nostri.-atr.pronominal prepozitional:Pomul dinaintea alor mei este inalt.-nume predicativ:Baiatul este contra alor nostri.-c.c.l.:Am stat inaintea alor tai.-c.c.t.:Am ajund inaintea alor vostri.

Page 18: Didactic[1][1].Ro Portofoliuromana

c.i.:S-a napustit asupra alor mei.

5)Pronumele si adjectivul pronominal demonstrativDef:Pronumele demonstrativ inlocuieste numele unui obiect aratand

apropierea,departarea,identitatea sau diferentierea fata de alt obiect.Pronumele demonstrative sunt:

1)de apropiere2)de departare3)de identitate4)de diferentiere

NAc

Pronume dem de apropiere

masculin femininsingular plural singular pluralAcesta(asta)

Acestia(astia)

Aceasta(asta)

Acestea(astea)

DG

Acestuia (astuia)

Acestora (astora)

Acesteia(asteia)

Acestora (astora)

NAc

Pronume dem de departare masculin femininsingular plural singular plural Acela (ala)

Aceia (aia)

Aceea (aia)

Acelea(alea)

DG

Aceluia(aluia)

Acelora(alora)

Aceleia(aleia)

Acelora(alora)

Page 19: Didactic[1][1].Ro Portofoliuromana

N,Ac

Pronume dem de identitate Masculin femininsingular plural singular pluralAcelasi aceiasi acceasi aceleasi

D,G aceluiasi acelorasi aceleiasi acelorasi

NAc

Pronume dem de diferentiere care exprima apropierea

masculin feminin Singular plural Singular pluralCestalalt(astalalt)

Cestilalti(astilalti)

Ceastalalta(astalalta)

Cestelalte(astelalte)

GD

Cestuilalt(astuilalt)

Cestorlalti(astorlalti)

Cesteilalte(asteilalte)

Cestorlalte(astorlalte)

NAc

Pronume dem de diferenitere care exprima departarea

Masculin femininsingular plural singular plural Celalalt (alalalt)

Ceilalti (ailalti)

Cealalta (aialalta)

Celelelte (alelalte)

DG

Celuilalt(aluilalt)

Celorlalti(alorlalti)

Celeilalte(aleilalte)

Celorlalte(alorlalte)

OBS!Pronumele demonstrativ are si forme scurte determinate de un atribut:cel cea,cei,cele.

Ex:Cel de langa ea este colegul meu.FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI DEMONSTRATIV

I)cazul N-subiect:Acela este tatal meu.-nume predicativ:Sora mea este aceea.-apozitie:Un caine vagabond,acela,a intrat in curte.II)cazul Ac-c.d.:Pe acesta nu l-am vazut niciodata.-c.i.:Am vorbit cu acela despre tema.-atribut pronominal prep:Cadoul de la acela n-a fost pe placul meu.-nume predicativ:Cartea este de la acela.-c.c.l.:Merg la acela.-c.c.t.:Am venit dupa acela.-c.c.m.:Se poarta ca acela.

Page 20: Didactic[1][1].Ro Portofoliuromana

-complement de agent:Tema a fost scrisa de acela.III)cazul D-c.i.:I-am scris aceluia.-nume predicativ:El este asemenea celuilalt.-atribut pronominal prep:Fata asemenea aceluia era frumoasa.-c.c.m.:Scrie asemenea celorlalti.IV)cazul G-atribut pronominal genitival:Cartea aceluia este ingrijita.-atribut pronominal prep:Fata contra acelora a castigat.-nume predicativ:Fata este impotriva celorlalti.-c.c.l.:El a mers inaintea celorlalti.-c.c.t.:El a ajuns inaintea acelora.-c.i.:Cand a vazut cadourile,s-a napustit asupra acestora.

OBS!Atunci cand determina un substantiv si se acorda cu acesta in gen,numar si caz pronumele demonstrativ devine adjectiv pronominal demonstrativ si indeplineste functia sintactica de atribut adjectival.

Ex:Fata aceasta este frumoasa.

6)Pronumele si adjectivul pronominal nehotarat.Def:Pronumele nehotarat tine locul unui substantiv fara sad ea vreo explicatie

precisa asupra obiectului.Clasificare:1)simple:altul,alta,altii,altele,unul,una,atat,tot,cutare2)compuse:fiecare,oricine,oricare,orice,oricat,cineva,ceva,careva,alceva,altcineva

,oarecine,oarecare,vreunulOBS!Unele gramatici cinsidera ca fiind pronume nehotarate pe ‘’mult’’ si

‘’putin’’.FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI NEHOTARATI)cazul N-subiect:Fiecare vrea nota mare.-nume predicativ:El a devenit altul.-apozitie:Un elev,altul,a ajuns acolo.II)cazul Ac-c.d.:Am intrebat pe altcineva.-c.i.:Ma gandesc la altcineva.-atribut pronominal prep:Sfaturile de la cutare au fost bune.-nume predicativ:Cadoul este de la altul.-c.c.l.:Vin de la altul.-c.c.m.:El se poarta ca cineva.-complement de agent:Compunerea a fost scrisa de altcineva.

Page 21: Didactic[1][1].Ro Portofoliuromana

-c.c.t.:Vine inainte de altul.III)cazul D-c.i.:Am povestit tuturor intamplarea.-nume preddicativ:Ea este asemenea oricui.-atribut pronominal prep:Fata asemenea alteia ii este sora geamana.-c.c.m.:El munceste asemenea fiecaruia.IV)cazul G-atribut pronominal genitival:Parerea unora a fost sa plecam.-atribut pronominal prep:Fetele contra tuturor nu aveau dreptate.-nume predicativ:Parerile ei sunt impotriva oricui.-c.c.l.:Sta in fata unuia.-c.c.t.:A plecat inaintea altcuiva.-c.i.:S-a aruncat asupra oricui.Cand pronumele nehotarat determina un substantiv si se acorda cu acesta in

gen,nr si caz devine adjective pronominal nehotarat si indeplineste f.s de atribut adjectival.

Ex: Alti copii au castigat premiul.OBS! Pronumele nehoatarate compuse de genul oricine,oricare,oricat pot avea

dubla functie sintactica atunci cand sunt elemante relationale in fraza.Ex:Nu te cred,orice ai spune.Orice-la nivelul propozitiei 2 este subiect -la nivelul frazei este element de relatie

7)Pronumele si adjectivul pronominal negativ Def:Pronumele negativ inlocuieste numele obiectelor prezentate ca

inexistente.Pronumele negative sunt:nimeni,nimic,nici unul,nici una.OBS!Pronumele negative apar numai in propozitii negative.FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI NEGATIVI)cazul N1)subiect:Nimic nu mai conteaza.2)nume pred:Castigatorul nu este nici unul.II)cazul Ac1)c.d.:Nu insemni nimic pentru mine.2)c.i.:Nu ma tem de nimic.3)atribut pron prep:Prajitura de la nici una nu mi-a placut.4)nume pred:Raspunsul correct nu era de la nici unul.5)c.c.l.:N-am fost la nimeni.6)compl de agent:Tema n-a fost scrisa de nimeni.

III)cazul D

Page 22: Didactic[1][1].Ro Portofoliuromana

1)c.i.:N-am spus nimanui.2)atr pron prep:Purtarea asemenea nici unuia nu m-a surprins.IV)cazul G1)atr pron genitival:Haina nici unuia nu era curate.2)nume pred:Actiunile lui nu sunt impotriva nimanui.3)atr pron prep:Florile din fata nici unuia nu erau ofilite.4)c.i.:N-am uneltit contra nici unuia.5)c.c.l.:Nu s-a oprit in spatele nici unuia.6)c.c.t.:N-a sosit inaintea nimanui.OBS!Atunci cand determina un substntiv si se acorda cu acesta in gen,nr si caz

atunci pronumele deivine adjective pronominal negative si indeplineste funcia sinatctica de atribut adjectival.

OBS!Pronumele ‘’nici unul’’,’’nici una’’ determina intotdeauna un substantive nearticulat,iar cuvintele ‘’un’’ si ‘’o’’ sunt numerale cardinale,nu articole.

8)Pronumele si adjectivul pronominal interogativDef : Pronumele interogativ tine locul substantivului asteptat ca raspuns la o intrebare:Pronumele si adjectivele pronominale interogaive sunt:care?,cine?,ce?,cat?

Ex: Cine a venit?(sb) Tata a venit(sb) FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI INTEROGATIV

I)cazulN1)Sb: Cine a venit?2)Np: Cine este el?

II)cazul Ac:1)C. direct: Pe cine ai intalnit?2)C. indirect: La cine te gandesti?3)Np: Din ce este cartea?4)C.c.c.: La cine mergi?5)C.c.t.: Dupa cine vii?6)C.c.m.: Ca cine mergi?7)C de agent: De catre cine este scrisa cartea?

III)cazul D:1)C. indirect: Cui ai scris?2)C.c.m.: Asemenea cui se poarta?

Page 23: Didactic[1][1].Ro Portofoliuromana

IV)cazul G:1)Atr.pron. G: Al cui baiat a sosit?2)Np: Impotriva cui esti?3)C.indirect: contra cui ai uneltit?4)C.c.l.: In fata cui ai stat?5)C.c.t: Inaintea cui ai plecat?

OBS! Atunci cand determina un substantiv cu care se acorda in gen, numar si caz, devine adjectiv pronominal interogativ, cu fs: atribut adjectival.

9)Pronumele si adjectivul pronominal relativ Def:Pronumele relativ are rolul de a face legatura intre propozitia subordonata si regenta ei. Pronumele si adjectivele pronominal relative sunt: care, cine, ce, cat.OBS! Exista si un pronume relativ compus: “ceea ce” Grupurile “cel”, “cele”, “cei” sunt analizabile. “ce”= pronume relativ(inlocuibil cu “care”) ex: Cel ce a venit este fratele meu. Cel= pronume demonstrativ(acela) Ce= pronume relativ(care)OBS! Exista si un pronume relativ regional: de: Omul de-l vezi… Pronumele relative au dubla fs: I)parte de propozitie in subordonata corespunzatoare.II)element introductive pentru propozitia subordonata.

In cazul genitiv, pronumele relativ se acorda in gen, numar si gen cu substantiuvul pe care il inlocuieste si articolul genitival se acorda in gen si numar cu substantivul, determinat de pronumele relativ cu fs de atribut. Ex: Tabloul a carui rama.. Fata al carei tata..

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI RELATIV:

I)cazul N :1)Subiect: Fata care a plecat este sora mea.2)NP: Cine este autorul cartii, acela va fi premiat.

Page 24: Didactic[1][1].Ro Portofoliuromana

II)cazul Ac:1)C.direct: Eleva pe care ai certat-o nu a fost de vina.2)C.indirect: Baiatul la care te gandesti este fratele meu.3)C. de agent: Ma intreb de catre cine a fost scrisa cartea.4)C.c.l.: Casa in care locuim este noua.

III)cazul D:1)C.indirect: Tabloul caruia i-am rupt o rama este al mamei.

IV)cazul G:1)Atr.pron. G: Tabloul al carui rama este alba imi place.2)C.c.l.: Casa deasupra careia zboara avioane este a mea.3)C.indirect: Grupul asupra caruia s-a napustit era numeros.4)C.c.t.: Persoana inaintea careia a sosit, este in varsta.

OBS! Sunt considerate pronume relative interrogative atunci cand introduc propozitii subordonate care cer indirect o informatie. Dupa verbele “a intreba ”, “a se informa”, “a chestiona”. Ex: Te-a intrebat care copil n-a scris tema. Care= pron rel interog. Cand determina un substantiv nearticulat, inaintea caruia sta si cu care se acorda, pronumele relative “care”, “ce”, “cine ”, “cat” devin adjective pronominale relative cu fs de atribut adjectival. Ex: Care lucrare a fost mai frumoasa, aceea a fost premiata.

10)Pronumele si adjectivul de intarire

OBS! Pronumele de intarire a disparut din limba romana, fiind considerat un arhaism. Adjectivul pronominal de intarire se acorda in gen, numar si caz cu substantivul determinat si are rolul de a preciza cu insistenta obiectul determinat, indeplinind fs de atribut adejectival. OBS! In vorbirea curenta, adjectivul pronominal de intarire este inlocuit cu adverbul “chiar”. Ex: Insusi (chiar) el a venit sa ne vada.

Page 25: Didactic[1][1].Ro Portofoliuromana

NUMERALUL

Def:Numeralul este partea de vorbire care exprima un numar sau ordinea obiectelor prin numarare.

Clasificare:1)numeral cardinal2)numeral ordinal3)numeral colectiv4)numeral fractionar5)numeral adverbial6)numeral distributive7)numeral multiplicativ

1)Numeralul cardinal exprima un numar si poate fi simplu(de la unu la zece,suta,million,milliard)si compuse(de la unsprezece la nouasprezece,de la douazeci la nouazeci,de la o suta in sus).

OBS! Se scrie si se pronunta corect paisprezece,saisprezece,saptesprezece,optsprezece,saizeci.

Numeralul cardinal poate avea valoare substantivala(Mihai si George au plecat la stadion.Cei doi se grabesc;cei-art demonstrativ)si valoare adjectivala(Doi copii se bat).

FUNCTII SINTACTICE1)subiect:Trei au plecat.2)nume pred:Ei sunt doi la parinti.3)atr pron genitival:Nu inteleg motivul protestelor celor cinci.4)c.d.:I-a anuntat pe trei dintre ei.5)compl de agent:Problema a fost rezolavata de patru dintre ei.6)c.c.m.:Sahul se joaca in doi.7)atribut adj:Au promovat nouasprezece elevi.OBS! Atunci cand avem constructia substantive+numeral(A luat nota

zece),zece indeplineste f.s. de atribut substantival apozitional in nominativ.

2)Numeralul ordinal indica ordinea prin numarare si poate fi precedat de articol demonstrativ.

Ex:Cel de-al treilea scrie.Se formeaza din:a,al+numeral cardinal+art hot “le”+particular”a”ex:a saptea,al saptelea

Page 26: Didactic[1][1].Ro Portofoliuromana

OBS! Numeralul cardinal se poate scrie si cu cifre romane:I,II,II,IV,V,VI,VII,VIII,IX,X(zece),L(50i),LX(60),C(100),XC(90),D(500),CD(400),M(1000),CM(900),MC(1100).

Numeralul ordinal poate avea valoare substantivala(Al doilea a castigat concursul.) si adjectivala(Al doilea copil a castigat premiul).

3)Numeralul colectiv exprima insotirea aratand din cate obiecte este formata o colectivitate.

Ex:tustrei,toti trei,catesitrei,amandoi,ambiiForma de G-D a numeralului colectiv este amndurora.Numeralul colectiv poate avea valoare substantivala(Tuspatru sunt harnici)

si adjectivala(Tuspatru copiii sunt cuminti).

4)Numeralul fractionar denumeste o fractie.Cea mai intalnita forma se formeza cu ajutorul sufixului –ime.

Ex:doime,optime,doi pe patru,trei supra cinciEx:O treime dintre colegii mei au mers la spectacol.

5)Numeralul adverbial arata de cate ori se indeplineste o actiune sau in ce proportie se gasescte o calitate sau cantitate a unui obiect.

Clasificare:-numeral cardinal adjerbial:o data,de doua ori,de cincisprezece ori-numeral ordinal adverbial:intaia oare,a saptea oara,a noua oara.Numeralul adverbial se formeaza din:prep”de”+numeral

cardinal/ordinal+sunbst”ori”.OBS! Numeralul adverbial determina un verb,un adjective sau un adverb

avand valoare adverbiala,indeplinid f.s. de compl circumst.de mod.Ex:Ti-a spus de zece ori.A intrat la faculate de prima data.

6)Numeralul distributive arata repartizare si gruparea numerica a obiectelor.Se formeaza din:”cate”+num.cardinal.

Ex:cate doi,cate trei,cate zece,doi cate doiOBS! Numeralul distributive poate avea valorile:-adverbiala:S-au asezat cate doi-doi.-adjectivala:Ma adresez pe rand cate unui candidat.-substantivala:Strangea mainile la cate doi deodata.

7)Numeralul multiplicativ arata in ce proportie creste o cantitate sau o calitate.

Page 27: Didactic[1][1].Ro Portofoliuromana

OBS! Numeralele multiplicative sunt derivate parasintetice formate cu prefixul “in-” si sufixul “-it”.

Ex:indoit,intreit,inmiit,insutit.OBS! Exista si sinonime neologiceEx:dublu,triplu,cvadubluValori:-adjectivala:A trait o bucurie intreita.-adverbiala:Va castiga inmiit.OBS! Atunci cand exprima o aproximare numerica,cuvintele

zeci,sute,milioane se considera substantive.Ex:A parcurs zeci de metri.A castigat milioane.OBS! Numeralul cardinal poate fin intalnit si cu valoare de adverb.Ex:El o tine una.OBS! Numeralul ordinal poate fin intalnit si cu valoare de adverb.Ex:Intai discuta si apoi hotaram.

ADJECTIVUL

Def:Adjectvul este partea de vorbire care exprima insusirile unui obiect.Adjectivele sunt:

1)propiu-zise:baiat inalt,oras frumos2)provenite din:-vb. la participiu:pom infrunzit-vb la gerunziu:maini tremurande,lebada murind-adverbe:haine gata,barbat bine-pronume:acel baiat,acea fataIn functie de cum isi modifica forma in vorbire adjectivele se clsifica in:1)variablea)cu patru forme:bun,romanesc,intreg,stralucitorb)cu trei(sunt adjectivele terminate in “c” sau “g” sau in sufixele “-ator”,

”-esc”,”-iu”):mic,lung,visitor,satesc,auriuc)cu doua forme(adjective terminate in “e”,in

diftong):limpede,balai,dibace,vechi2)invarilable:mov,roz,precoce,perspicace,asemenea,anume,atareGradele de comparative ale adjecticului1)pozitiv:inalt2)comparativea)de superioritate:advebul “mai”+adj:mai inaltb)de inferioritate:adv “mai”+adv “ putin”+adj:mai putin inalt

Page 28: Didactic[1][1].Ro Portofoliuromana

c)de egalitate:loc adv(tot asa de,la fel de,deopotriva de)+adj:tot asa de inalt

3)superlativ:a)relativ-de superioritate:art dem “cel”+adv “mai”+adj:cel mai inalt-de inferioritate:art dem “cel”+adv “mai putin”+adj:cel mai putin inaltb)absolut-de superioritate:adv “foarte”+adj:foarte inalt-de inferioaritate:adv “foarte”+adv “putin”+adj:foarte putin inalt.OBS! Exista adverbe care nu admit grade de comparative pentru ca:1)insusirea nu poate fi

modificata:complet,enorm,fundamental,principal,terminat,unic,vesnic,viu2)sunt la origine comparative sau superlative(provin din limba

Latina):inferior,superior,maxim,minim,anterior,posterior,supreme,extreme3)sensul lor nu admite comparatia:acvatic,energetic,electric,industrialAdjectivul sta de obicei dupa substantivul determinat,iar atunci cand sta

inaintea lui preia de la acesta articolul hotarat.Formele adjectivelorUnele adjective s-au format prin:1)derivare-cu sufixe:-esc(lumesc),-iu(cenusiu),-nic(zilnic),-os(milos),-ator(fermecator),-

atic(primavaratic),-uriu(fumuriu),-cios(albicios)-cu prefixe:ne-(necinstit),in-(inegal),stra-(stravechi)2)prin compunere-prin sudare:cumsecade,cuminte-prin alaturare:propriu-zis

MIJLOACELE EXPRESIVE DE REDARE A SUPERLATIVULUI ABSOLUT

In limba romana superlativul absolute se poate forma astfel:1)cu

adverbele:nemaipomenit,grozav,excesiv,teribil,minunat,asa,extraordinary+prep”de”+adj

Ex:extraordinar de bun2)cu locutiunile adverbiale din cale-afara,cu totul si cu totul,peste

masura+prep”de”+adjEx:din cale-afara de bun3)cu sufixe si prefixe:arhi-,extra-,hiper-,ultra-,supra-,super-,-isim.Ex:hiper bun4)prin repetarea adjectivului

Page 29: Didactic[1][1].Ro Portofoliuromana

Ex:bun bun5)prin repetarea unei vocale sau consoaneEx:buuuuuun6)cu anumite substantive:bun foc,frumoasa foc,beat tun7)cu adverbe provenite din pronume relative in prop exclamativeEx:Ce vara calduraosa!Cat de inalt e muntele!

Locutiunea adjectivala

Def:Locutiunea adjectivala este grupul unitar de cuvinte care este sinonim cu un adjective si se comporta in prop ca adj.

Ex:zi de seama(importanta),martisoare mai nu stiu cum(mai deosebite),fete foarte de treaba(cumsecade),pictor de geniu(genial),am bun de gura(guraliv),poet de seama(celebru),copil fara minte(naiv),oameni cu scaun la cap(inteligenti).

Functiile sintactice ale adjectivului1)atr.adj.:Fetele frumoase au castigat. Imi plac oamenii de isprava.2)nume pred:Baiatul este inalt. Omul este cu judecata.3)c.i.:Din rosu s-a facut verde.4)c.c.t:Il cunosc de mic. De mic a invatat engleza.5)c.c.c:A tipat de fricos.6)c.c.l:Inaintea mea se afla el.

ADVERBUL

Def:Adverbul este partea de vorbire neflexibila care arata caracteristica unei actiuni,a unei stari sau a unei insusiri.

Clasificare:1)dupa inteles-de loc -de timp -de mod2)dupa modul de formare:a)formate prin derivare cu sufixe:-is(pieptis),-este(voiniceste),-as(taras),-

mente(realmente)b)prin compunere:undeva,alene,acasa,intotdeauna,oricum,niciodatac)prin conversiune

Page 30: Didactic[1][1].Ro Portofoliuromana

-din adjective:Canta frumos.-din subst:Vara merg la mare.-din conjunctii:A si venit.OBS! Unele adverbe pot avea grade de comparative ca si adjectivele.Adverbele pronominale sunt adverbele care tin locul cuvintelor care exprima

imprejurari.Sunt de trei feluri:1)adverbe relative:unde,cum,cand(sunt folosite in fraza ca elemente introductive

pentru propozitiile subordonate)2)adverbe interrogative:unde,cand,cum(apar in prop interogative)3)adverbe nehotarate:undeva,candva,oricum,oriunde,oricand(cand nu este

precizata imprejurarea).

LOCUTIUNEA ADVERBIALA

Def:Locutiunea adverbiala este grupul unitar de cuvinte care este sinonim cu un adverb si se comporta in prop ca acesta.

Clasificare:1)loc adv de loc:in spate,in fata,ici si colo,de jur imprejur,peste tot locul2)loc adv de timp:din cand in cand,din vreme in vreme,cand sic and,pe

inserate,in veci3)loc adv de mod:fara indoiala,talmes-balmes,cu de-a sila,cot la cot,punct

cu punct,mana in mana,din ce in ce,cat si cat4)loc adv de cauza:de aceea,pentru aceea,pentru asta,in scopulOBS! Adverbele si locutiunile advebilae urmate de conjunctiile

subordonatoare “ca” si “sa” indeplinesc f.s de predicat verbal.Ex:cu siguranta,poate,fireste,desigurFunctiile sintacticeOBS! Exista adv fara

f.s:mai,chiar,cam,prea,si,iar,tot,doar,numai,decat,tocmai,nici,totusi1)c.c.l.:El a plecat acolo. Ea a umblat peste tot locul.2)c.c.t.:A plecat ieri. S-a trezit cu noaptea-n cap.3)c.c.m.:Ea vorbeste frumos. A invatat cu de-a sila.4)atr adv:Casa de acolo este a lui. Umblatul de colo pana colo l-a oboist.5)P.V:Poate ca o sa vina. Fara doar si poate ca va castiga.

Page 31: Didactic[1][1].Ro Portofoliuromana

6)nume pred:E bine sa stii. E de prisos sa invati.7)fara f.s:A si venit. A mai tras de timp.

PREPOZITIA

Def:Prepozitia este partea de vorbire neflexibila care leaga un complement sau un atribut de cuv det:

Clasificare:1)prep simple:a,cu,de,la,spre,sub,catre,fara,pe etc.2)prep compuse:de la,de pe,de langa,despre etcRegimul cazual al prep:1)prep care cer cazul Ac:spre,din,pana,cu etc.2)prep care cer cazul

G:contra,asupra,inaintea,inapoia,deasupra,dedesuptul,inauntrulEXCEPTIE!A)aceste prep cer cazul D cand se afla inaintea unui pronume personal

forma neacc:asupra-mi,asupra-le,inaintea-tiB)aceste prep cer cazul Ac cand se afla inaintea unui adjective pron

posesiv:asupra mea,inapoia ta,inaintea voastra

3)prep care cazul D:asemenea,aidoma,contrar,conform,potrivit(provenite din adv),datorita,multumita(prov din participiu),gratie(prov din subst).

LOCUTIUNEA PREPOZITIONALA

Def:Locutiunea prep este grupul unitar care se comporta ca o prep.1)loc care cer G:in spatele,in fata,in mijloculde-a lungul,in urma,in jurul,in

preajmaEXCEPTIE!in juru-ti,in locu-ti,din pricina-le cer DSe observa ca atunci cand sunt urmate de un pron personal forma neacc,loc

prep preiau articolul.

2)loc care cer Ac:fata de,impreuna cu,conform cu,in loc de,cu tot cu

CONJUNCTIA

Page 32: Didactic[1][1].Ro Portofoliuromana

Def:Conjunctia este partea de vorbire nefelxibila care leaga in fraza doua prop(de acelasi fel sau diferite)sau leaga doua parti de prop de acelasi fel.

Clasificare:I)dupa forma-simple:si,iar,dar,sa,ca,desi,daca,sau,incat etc.-compuse:ca sa,ci siII)dupa rolul in enunt:-coordonatoare(atunci cand leaga parti de prop de acelasi fel sau prop de acelasi

fel principale sau secundare).-subordonatoare(cand leaga prop subordinate de regentele

lor):sa,ca,daca,desi,incat,fiindcaConjunctiile coordonatoare pot fi:1)copulative:si,nici2)adversative:dar,iar,insa,ciOBS! Inainte de aceste conjunctii se pune intotdeauna virgula.3)disjunctive:sau,ori,fie4)conclusive:deci,asadar

LOCUTIUNEA CONJUNCTIONALA

Def:Locutiunea conjunctionala este grupul unitary de cuvinte care se comporta ca o conjunctie.

Clasificare:I)coordonatoare-copulative:precum si-adversative:numai ca-conclusive:prin urmareII)subordonatoare:fara sa,macar ca,cu toate ca,pana sa,de vreme ce,o data

ca,pentru ca sa,pe langa ca,cu cat,chiar daca

INTERJECTIA

Def:Interjectia este partea de vorbire neflexibila care exprima senzatii,stari sufletesti,indemnuri sau reproduce sunete din natura(onomatopee).

Clasificare:

Page 33: Didactic[1][1].Ro Portofoliuromana

I)dupa forma-simple:o,ei,ah,vai,uf etc.-compuse:tic-tac,tura-vura,hodoronc-tronc,hei-rup,ding-dangOBS! Interjectiile simple repetate nu trebuie confundate cu interjectiile

compuse:mac-mac,mor-mor,cioc-cioc.II)dupa sens1)onomatopee(imitative):hap-ciu,vaj,zvr,ham2)de exteriorizare a unei stari fizice sau sufletesti:of,au,value,bravo,ura,ehe etc.3)de manifestare a unei dorinte sau vointe:hai,stop,iata,nani,cutu-cutuOBS! Sunt considerate interjectii o serie de formule de salut sau de politete

imprumutate din alte limbi:servus,adio,bonjur,pa,ciao,salve,pardon,mersi,poftim,hello

Exista si cateva locutiuni interjectionale:pe naiba,pacatele mele,Doamne feresteDupa interjectie se fol virgule sau semnul exclamarii.Interjectii de adresare:ma,ba,bre.Functiile sintactice:1)subiect:S-a auzit buf!.2)P.V.:Iata-l pe Dan.3)nume pred:Miercea este tra-la-la.4)c.c.m.:Venea lipa-lipa.5)fara fs:Ti la cap mai e!

PREDICATUL VERBAL

Def:Predicatul este partea principala de prop care arata ce face,cine este,ce este sau cum este subiectul.Predicatul se afla in relatie de interdependenta cu subiectul.Predicatul poate fi de doua feluri:

1)verbal2)nominalPredicatul verbal se exprima prin:1)vb pred la un mod personal la toate cele trei diatezeEx:Bunica ne-a vorbit despre rude.Albumul este pastrat de catre ea.Ma gandesc la el.2)locutiune verbala:Mi-am dat seama de greselile facute.3)adv si loc adv predicativeImposibil sa nu vina.Fara doar si poate ca o sa ia examnenul.

Page 34: Didactic[1][1].Ro Portofoliuromana

4)interjectie:Iata un os!Cainele tusti!dupa el.

Predicatul nominal este format din verb copulativ si nume predicative.Verbele copulative sunt:-verbe copulative prin excelenta:a fi,a deveni-verbe predicative care pot deveni copulative:a insemna,a ramane,a iesi,a se

face,a parea,a ajunge.OBS! Verbul “a parea” este copulativ cand este personal(Ana pare cuminte) si

predicative cand este impersonal(Se pare ca stie adevarul.)Numele predicative poate fi:-simplu:George este inalt.-multiplu:Ana este frumoasa si desteapta.Numele predicativ se exprima prin:1)substantiv in cazurile:-N:Ea este sora mea.-Ac:Bratara este de aur.-D:Ea este asemenea parintilor.-G:El este contra fumatului.2)loc substantivalaFotografiile sunt aduceri-aminte.3)pronume in:-N:Bunicul a ramas acelasi.-Ac:Cadourile sunt de la ele.-D:El este asemenea alor sai.-G:Ei sunt contra lui.4)numeral cu val substantivala in:-N:Unchii mei sunt cei doi de acolo.-Ac:Florile sunt de la cei trei.-D:El este asemenea celor doi.-G:Fata era contra celor doi.5)adjectiv:-propriu-zis:Ea este foarte frumoasa.-provenit din verb-la participiu:Cerul este innorat. -la gerunziu:Vocea ei parea tremuranda.6)loc adjectivalaEl este cu scaun la cap.7)verb-la infinitiv:Dorinta lui este de a urma un colegiu bun.-la supin:Succesul ei este de admirat.

Page 35: Didactic[1][1].Ro Portofoliuromana

8)loc verbala-la infinitiv:Dorinta sa este de a-si aduce aminte.-la supin:Observatia lui este de bagat in seama.9)adverb:Ea este astfel.10)loc adverbiala:Este cu putinta ca el sa vina.11)interjectie:El este tra-la-la!

SUBIECTUL

Def:Subiectul este partea de prop care arata cine face actiunea exprimata de un predicat verbal sau cui I se atribuie o insusire exprimata de un predicat nominal.Subiectul poate fi:

1)exprimat2)neexprimat1)Subiectul exprimat poate fi:-simplu:Elevii silitori invata bine.-multiplu:Fructele si legumele sunt scumpe.Subiectul se exprima prin:1)substantiv in cazul N:Elevii sunt in vacanta.2)loc substantivala:Parerile de rau sunt inutile.3)pronume in N:Dumneata n-auzi?4)numeral cu val subs in N:Trei au venit.5)verb:-la infinitiv:E placut a innota in piscine.-la supin:Ar fi bine de stiut ce vrei.-la gerunziu:Se aude tunand.6)loc verbala:-la infinitiv:A pune pe roate o afacere e greu.-la supin:De bagat in seama observatia e usor.7)interjectie(numai dupa verbe impersonale):Se aude oac-oac!OBS! Verbele impersonale pot avea subiect grammatical care este asezat de

obicei dupa predicat.Ex:Ti se cuvine premiul.Mi-e dor de bunica.OBS! Nu sunt subiecte,ci attribute,cuvintele subliniate din exemplele:Ai casei au plecat.Au plecat din oameni.OBS! Exista prop fara subiect.Afara ploua.

Page 36: Didactic[1][1].Ro Portofoliuromana

Aseara a nins.2)Subiectul neexprimat este de doua feluri:-subinteles(poate fi dedus din context pentru ca a fost exprimat intr-o prop

anterioara si este la pers a III-a sg si pl).Teii au inflorit si miros atat de frumos!-inculs(cand poate fi dedus din desinenta verbului la pers I si a II-a sg si pl).Vrei sa facem o plimbare?(TU),(noi)-subiecte neexprimate incluse-subiectul nedeterminat(nu poate fi indentificat din contest dar el este la per a II-

a,diateza activa)Obs! Se raporteaza la o situatie generala:Aici se doarme bine.Nun e luam dupa aparente.Scrie ca tine.OBS! Sunt nerecomandabile prop in care apar subiectele exprimate prin pronume

pers de pers I si a II-a.Atunci cand apar aceste personae prop au valoare de insistenta(Tu esti de vina)sau de diferentiere(Noi invatam,voi va plimbati).


Recommended