Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean, Timişoara

Apa pură este un lichid fără miros şi gust, are o nuanţă albăstruie şi poate fi găsită în pământ în straturi la o adâncime considerabilă.

Apa este una dintre cele mai răspândite substanţe în natură, mai ales în stare lichidă - formă în care acoperă mai mult de 2/3 din suprafaţa globului terestru, alcătuind apele de suprafaţă.

Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean, Timişoara

APA este cea mai

cunoscută substanţă pe

Pământ

Solidă

zăpadă

gheaţă

Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean, Timişoara

În natură apa se găseşte în trei

stări de agregare.

râuri, mări, oceane

izvoare

Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean, Timişoara

Lichidă

Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean, Timişoara

Gazoasă (vapori de apă)

Evaporarea - vaporizare la suprafaţa lichidului- are loc la orice temperatură

- viteza de evaporare creşte cu temperatura şi depinde de viteza curenţilor de aer din atmosferă

Fierberea - vaporizare în toată masa lichidului

Temperatura de fierbere:

- depinde de presiunea exterioară

- la presiune atmosferică normalăapa fierbe la 100° C

Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean, Timişoara

APA poate trece din stare lichidă în stare gazoasă

şi invers.

Ploaia se formează când norii trec prin straturile reci de aer, iar vaporii se condensează şi cad pe pământ.

Roua se formează în timpul nopţilor senine de vară. Dimineaţa când temperatura este mai scazută, vaporii de apă atingând corpurile se condenseazăProf. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean, Timişoara

Bruma apare în nopţile reci de toamnă şi primăvara când corpurile de pe pământ se răcesc mult. Vaporii de apă care vin în contact cu aceste corpuri se condensează, iar picăturile de apă îngheaţă

Ceaţa se formează în zilele reci când vaporii de apă se condensează foarte aproape de pământ

Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean, Timişoara

- la presiune atmosferică normală gheaţa se topeşte la 0° C- temperatura de topire scade odată cu creşterea presiunii

- pentru apă volumul creşte prin topire

Topirea ghetarilorProf. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean, Timişoara

APA poate trece din stare solidă

în stare lichidă şi invers.

Mărimi fizice caracteristice apei

Masa molară - masa unui mol de apă, = 18 g/mol

Căldura specifică - căldura necesară unui kilogram de apă pentru a-i modifica temperatura cu un grad, capa = 4181,6 J/kg K, la temperatura de 20ºC

Tm

Qc

Căldura latentă specifică de vaporizare - căldura necesară unui kilogram de apă pentru a se vaporiza, vap

= 2256,67 kJ/kg, la temperatura de 100 ºCm

Qvv

Căldura latentă specifică de topire - căldura necesară unui kilogram de gheaţă pentru a se topi, gheata = 335 kJ/kg, la temperatura de 0ºC

m

Qtt [ ]SI = J/kg

Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean, Timişoara

tt00CC 00 44 1010 1515

(g/cm(g/cm33))

0,99980,9998 1,00001,0000 0,99970,9997 0,99910,9991

Densitatea apei variază în funcţie de temperatură

Densitatea apei pure are un maxim egal cu 1g/cmDensitatea apei pure are un maxim egal cu 1g/cm33 la temperatura de 4°C la temperatura de 4°C

[ ]SI =kg/m3

Densitatea - raportul dintre masa şi volumul apei.

V

m

t

1

0

Densitatea variază cu temperatura:

Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean, Timişoara

reflexia

refracţia

Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean, Timişoara

Dacă razele de lumină ajung pe

apă are loc reflexia şi refracţia luminii.

Hidrocentrala - Portile de Fier

Hidrocentrala - Vidraru

Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean, Timişoara

APA este izvor hidroenergic,

energia râurilor este

transformată de hidrocentrale în

energie electrică.

Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean, Timişoara

NU poluaţi apa !