PROLEGOMENE LA, 0 ISTORIE UNIVERSALA

DESVOLTAREA *a§ezarninteior politice

sociale ale Europei

EVUL MEDIU

.111111110MIN

Leetii fAeute la Scoala de Razboiu

DE

IORGA

BUCURE$TI

TIPOGRAFIA CULTURA NEAMULUI ROMANESC"No. 12 Strada Lipscand-Noi No: 12

192k1

mama..

*

§i

LI

4

I 1-

N.

4%1

_

.

.

=Li

PROLEGOMENE LA 0 ISTORIE UNIVERSALA-..--11

* DESVOLTAREA *aqezamintelor politiceqi sociale ale Europei

I

EVUL MEDIU

Lectii Mute la coala de RAzboiu

DE

N. IORGA

BUCURESTI

TIPOGRAFIA ,,CULTURA NEAMULUI ROMANESC"No. 12 Strada Lipscanii-Noi No. 12

1920

teiE)----

-

1.

Eiernenteie constitutive are vechii Germanii.

A fost un timp cind se atribuia elementului germanic totce e nou, viu, curat, capabil de desvoltare in asezarnin-tele lumii moderne, dupa caderea Imperiului roman de Apus.

Acei cari judecau astfel, in cele d'intadu decenii ale se-colului trecut, aveau motivele lor, care nu sint istorice,pentru aceasta.

De o parte, pe urma operei lui Jean-Jacques Rou-sseau, iubirea fanatica pentru tot ce era strain de ci-vilisatie, pentru tot ce apartinea umanitatii primitive,hbera de lanturile sociale i politice, ca i tie prejudecatilemorale. Fe acest barbar ideal, invätätor plin de mus-trari al civilisatilor degenerati, Chateaubriand Ii cautasein padurile Americei-de-Nord si-1 infatisase admiratiei unuipublic entusiast in Atcila 0 Rene. Istoricii aceluiasi timpai vazut renasterea. Germaniei zdrobite i apasate de Na-poleon, si ei preferau sa-1 descopere in trecutul semintiilorgermanice.

Mai era insa, un motiv pentru care, fära, a se atribuiGermanilor virtuti . extraordinare, li se recunostea cireptulla institutlile de capetenie ale vremii noastr,e. Liberalismuldin timpul Restauratiei francese, represintat literar printeunAugustin Thierry, se privia ca mostenitor. al populatieiromanice navalite, saracite, subjugate. Axistocratii", feu-dalii, erau descendentii trufasului Franc, si astfel tot ve-chiul regim era al acestuia.

In Recherches sur quelques problemes d'histoire , cain marea sa carte despre Instituii1e francese, pe la 1870,Fustel de Coulanges a tagaduit cu cea mai mara hotarirelegitimitatea acestor teorii.

si

`)

Germanii sint mai putin numerosi decit se credeaspuneel ;avalansa, tavälucul germanic e o inchipuire. Este sigur

stiinta o dovedeste Ca in foarte multe teri, in mo-mentul acela de la inceput, Germanii erau atltia citi in-capeau inteun mare lagar sau inteo serie de lagäre. Austat o bucata de vrerne isolati, si populatdile pe care lecucerisera si-au pastrat cu desavarsire caracterul 19r. Ger-manii, din parte-li, si-au pastrat caracterul lor militar, ne-luind nimic din moravurile i traditia celor peste cariclomniau. Aceasta, bine inteles, in vremea de Ia inceput,de care ne ocupam acuma.

In cele ce zice, Fustel de Coulanges are cu desavIrsiredreptate. Da, asa-zisa degradare a societatii antice si su-perioritatea morala, cu totul covirsitoare_, a societatii ger-manice slut inchipuiri. Viciile Germanilor reiese din chiarpaginile lui Cesar si Tacit, asupra carora ne siam opri inacea parte care o sä infatiseze pe Germanii acestia incele mai veclii vremuri.

In ce priveste starea morala a populatiilor romanice,Eustel de Coulanges a adus, mai ales pe basa inscrip-

unele observatii foarte temeinice. El a gresit insacind a intrebuintat orice inscriptie funerara ca sa afirmeca existau la aceastä societate cele mai frumoase senti-mente fatä de defuncti, Asemenea inscriptii, pentru un fiu,un sot sau alta ruda,, sind evident inscriptii de formula,de datorii exterioare, si nu pe basa lor se poate sprijinidovada ca cele mai minnnate sentimente, infloriau, pevremea de care ne ocuparn, in mij1o6ul populatiilor supuse ;dar, intrebuintincl i alte izvoare, i, putem adaugi: altejepe care istoricul frances nu le-a avut, se poate ajungela conclusia ca oamenii erau mult mai buni de cumse credea i ca intro Germanul cel mai virtuos i Romanulcel mai conrupt era foarte adese ori un avantagiu alacestui din urma. Olice am zice, nu se poate tagaduifie ce cultura, chlar gresita, aduce sufletului omenesc ele-mente pe care fara acea cultura nu le-ar fi putut avea.Cultura gresita poate sa strice anumite principii foartefolositoare sufletului, dar e intrebarea daca aceia ce sestrecoara sanatos pe linga ce e stricat si tals inteo

si

-tiilor,

cá

3

cultura nu ajuta sä se vada, chiar lipsurile i s se in-drepte. Caci o cultura este si o 1umin, i, chiar dacalucrurile care se vad in aceasta lumina, nu sint tot-deauna bune, este in aceasta lumina insasi consti,inta umanacare ajuta sä se Inlature ce este rau in lucrurile pusesupt raza ei cruda.

Teoria a Intilnit, fara, indoialä, foarte multi adversari, si,in urma criticilor aduse, ce era gresit in ea a fostdeci inlaturat, cu toatc constructia de fier a lui Fustelde Coulanges, unul dintre cei mai mari rationalistiistorici ai epocei. Daca, deci, partile defectoase din teorialui au fost descoperite i Inlaturate, partile celelalte raminun patrimoniu cistigat pentru stiintä.

Germauii, cari aveau interes sä creada altf61, au fostcistigati ceva mai greu la admiterea acestor adevaruri,insa, din cele mai recent& lucrari ale lor in timpul dinurma, i citez in special cartea lui Steinhausen, despreCultura Germanilor in Evul Mediu" 1, se poate vedea Ca

,Germanii au mai parasit din pretentine lor de odinioaranu-si mai presinta stramosii ca mari inovatori. revolu-

tionari creatori ai unei stari morale, marinimosi daruitoriai unor institutif care n'ar fi existat niciodata fárä ge-niul lor etnic particular. EVident ca, odata ce i Germaniireninata la o parte din pretentille lor de pana acum, sintempe cale sa ajungem la o intelegere a tuturora in ceia cepriveste datele cele adevarate ale problemei.

Trecern astfel la partea introductiva istorica, nu Incaexplicativa, a subiectului.

Cele mai vechi marturii despre. Germani se gasese, na-tural, risipite, nu in izvoarele germane, caci Germanii,n'au scris decit foarte tarziu cele d'intaiu texte ger-mane dateaza din viemea carolingiana: se vede, deci, ateveacuri au trebuit sa se strecoare pentru ca O. se simtanevoia de a lam marturii scrise ci in ,operele vealale istoricilor romani, cari au scris in limba latina. Sintastfel trei Lase din viata Germanilor care se infatiseazape rind in trei marturii fundamentale romane.

Kulturgeschichte der Deutschen im .11ettalalter (forma' prescurtatA, dupl4Geschichte der deutschen Kultur ir colectia<Wtesenschaft und Bildung.).

si

4

Este intaiu Cesar, care a cucerit Galia si a avut a face cutfortele germanice care navalisera in Galia, cu Tarimile germa-nice care traiau amestecate cu masele galice, pe malul Rinu-lui, si in sfirsit cu semintii germane care, in loc sa vie in casaGalilor, au fost cautate in casa lor de Cesar insusi. Acestafixeaza geograficeste partea din poporul german pe care aajuns s o cunoasca, ceia ce nu se face de alti scriitori ro-mani si din aceasta pricina iese multe confusii. Caci pentrtkfle, care scriitor roman Germanul este acela cu care avenitel in contact direct, sau indirect: pe atunci scriitorii n'aveauo intreaga literatura la indernina, ca sa se informezedespre lucruri pé care ei nu le vazusera ori nu le afla-sera, din gura marturilor insii; totul se sprijinia pe expe-rienta persdnala a fiecarui scriitor.

In al doilea rind avem marturia lui Tacit. Tacit inskc'are a trait mai tirziu, pe vremea Imperiului, n'a fast nicigeneral, nici om politic; avea legaturi de familie cu Agri-cola, care a juCat un rol in partile Bretaniei si a fostpersonalitate foarte importanla, dar el, Tacit, in rolul luistrict roman, local roman, n'a avut nimic a face cu eve-nimentele militare si politice din vremea lui. Scriitor deopositie, cu un stil, un condeiu foarte ascutit, si atita.Foarte adese ori ceia ce nu mi Se pare ca se observain de ajunsel este inspirat chiar de Cesar, pe care-I ci-teaza, asa incit unele note nu yin macar din experientacontimporanilor sai, ci sint luate pe calea literara. Alteinformatiuni Ii erau date insa de Agricola si de oamenii canlucrasera impotriva Germanilor in campaniile Imperiului. Insfirsit, pentru a judeca bine cartea lui Tacit, micul luitratat .,Despre Germania", trebuie sa se tina samã defaptul ca istoricul face putin pe censorul lumii romane dinvremea lui. Este natural, in anume stad de cultura, sase produca anume stari de spirit de opositie, de protes-tare, i, precum secOlul al XVIII-lea a, provocat in Frantacugetarea si sentimentalitatea lui Jean-Jacques Rousseau,tot asa in lurnea. Imperiului roman, evident o lume preamaturk o lume aplecata catre fenomenele decaderii, eranatural sa se iveasca protestari asemenea. Astfel fiind,

o.

foarte adese ori ceia ce spune, Tacit despre Germani eatenegatia virtutilor §i calitatilor romane mai mult decitafirmatia existentei unor virtuti si calitati de. felulacesta la Germanii insi0.. 0 carte tendeptioasa: intre sa-tirele lui Juvenal i tratatul lui Tacit este de sigur o lega-tura, aceasta fiind o istorie satiric6, o satira in formaistorica.

Mai tarziu, pentru secolul al IV-lea, pentru elementele-gotice §i pentru elementele alamane: gotice din partilenoastre, alamane din unghiul pe care-1 formeaza Rinul siapele care curg latitudinal in fata lui, are o insemnatateAmian Marcelin.

Deosebirea intre Amian Marcelin, Cesar i Tacit esteaceasta: Cesar stringe laolalta §tirile lui despre Germani,pe care le mine alaturi cu tirile despre Gali; Tacit vorbWenumai despre Germani; la Amian Marcelin trebuie sa mergiculegand ici §1 colo anumite §tiri complementare pentruGermani ca §i in notele sporadice ale lui Tacit din Anale".

Sa venim acum chiar la §tirile care ni se infatieaza'_dar nu presintindu-le pe rind, dupa izvoare, ci cautindsa facem dintr'insele, impreuna, un tablou care sa tinasama de desvoltarea istorica, avind in vedere notele fun-damentale.

Steinhausen, istoricul german de care am vbrbit la in-ceput, face §i el o observatie dreapta: anume ca, in infor-matiile care se cuprind la Cesar §i Tacit, sint note ce 60intilnesc, foarte apropiat sau exact tot ap, §i la alte po-poare care se aflau in aceia0 stare culturala ca §i a Ger-manilor,§i noi cautam aici numai ce e caracteristic pentruGermani. Se poate vorbi despre asamanarile ce ar existaintre Germanii de atunci §i Pieile-Ro04 Indienii din America-de-Nord. Germanii, fara indoialä, macar in parte, eraumai innaintati ca Pieile 1oii, pentru ca àceia n'aveau le-gaturi cu o civilisatle mai puternica, de care Germanii au fost

Romanii, in 'mai multe puncte pe Rin pe Du-nare, unde era //mesa!, §i, in ace14 timp, prin intinderealor la Sudul regiunii centrale germanice, au intrat inlegaturi cu Germanii: prin }hernia, prin Panonia 5i asa

,,

atin§i.

5

si

rnai departe, mai tArziu i prin Dacia. Cind semintii barbares'au coborit in Peninsula Balcanica, atingerea a fostsi mai puternica, Npentru c Germanii au venit de-adreptul in legAtura, cu Tinuturile Romei räsaritene. AnumedescrilAii privitoare la starea Indienilor In secolul alXVII-lea si al XVIII-lea, cind cei d'intaiu colonisti euro-peni s'au asezat in adevar statornic prin regiunile arne-ricane, dau o suma de note comune cu ale vechilorGermani.

Dar la Cesar, prin urmare, intru cIt Tacit lucreazadupa Cesar, si la Tacit , sint unele stiri care privese,nu nurnal pe Germani, ci si pe Gali, cu cari Oermaniierau vecini i foarte adese ori amestecati. Atitia Germansnu erau decit Gall germanisati, i atItia dintre Gali eraugrupuri germane supuse clesnationalisarii. Unele .elemente.

cele mai importante, ale vietii Germanilor primitive seregasesc, in caracterisafile lui Cesar, si la societateaastfel obiceiul de a se incunjura sefii cu un numar declienti, cafi la Germani se numiau comites", de undecomit,ii" si cbn6i" de mai tarziu; tot asa orice sefde cetate" galica avea in juru-i un numar de tovarasi",de rãzboiu, dar si de pace: la ospete, petreceri i in tovarràiile lungi de neactivitate,fiindcd activitate de.pace, cumam spus, la Germanii primitivi nu exista.

Mai este, apoi, ceva care trebuie tdnut in sama Innaintede a merge innainte. Noi facem astazi o deosebire foartestricta intre diferitii Germani, pentru cä Ii cunoastem et-nografia, cunoastem limba deosebitelor natiuni, avem informata de istorie universala, i noi fixam deci deosebiriintre barbarii germani i barbarii negermani; fixam o deose-bire intre Germani, de o parte, si intre Slavi i popoarele-uralo-altaice, popoarele hu nice, de alta. Dar deopebirile acesteape care noi, cad cunoastem graiul acestor neamuri, desvol-tarea lor istorica,, cari avem notiuni de etnografie, de an-tropologie, deosebirile acestea nu le putea face cineva din.vremea lui Tacit. Daca ne uitam bine in Tacit, vom recu-noaste imediat, supt numele de Germani; pe care Celtii1-au dat Intaiu vecinilor lor de dincolo de Rin, aproape In-treaga lume barbar6. La sfirsit, intr'un loc, vorbind despr&

G

sigalica:

Fini, Peucini,foarte probabil mai muIt ori mai putin Germaniiamestecati cu Sciti i Venezi (pana astazi o parte dintreSlavii coprinsi in Monarhia austaiaca apareau ca Wenden",si, pe teritoriul lor, vechea Wendenland, se afla localitati caWindischgriltz, cere inseamna Gratzul Venzilor, al Slavilor),Tacit arata ca nu stie de sint Germani sau Sarmati 46).

Prin urmare, in lumea barbara, in afar& de Ger-mani, pentru dinsul nu exista decit o vaga notiune aSarmatilor", cari 8e puteau confunda l cu elemente slave,ca si cu toate elementele de un caracter ambiguu. i, cinde sä faca deosel*ea intre ceia ce este german si ceia ceeste sarmat, el nu va sti sä spuie alteeva decit ca Sar-matii n'au case, n'au scuturi, nu umbla pedestri, ci-si pe-tree toata viata irr carute sau calari".

Evident ca aceasta este o trasätura a popoarelor uralo-altaice, a unor popoare nomade, cum nu erau Germanii,acestia din urma in vesnica miscare cucefitoare fiindca-sicautau un salas definitiv tOcmai pentru trecerea de lavechea fasa de crescatori de vite in fasa agricola: isicautau ogoare i fiindca ei cultivau larg, schimbau cImpulpe fiecare, an, asa incit Ii trebuia parnint foarte mult;din partea lor, elementele uralo altaice, dintr'o nevoiefundamental& a existentei lor, si nu din motive de des-voltare mai departe, cutreierau lumea.

Dar, atunci, daca Cesar face confusie intre Gall i intreGermani, daca, pe de alta parte, Tacit nu e in stare sadeosebeasca ce este german de ce este sarmatic, evidentca nu putem accepta caracterisarile unuia i nici pe aleceluilalt ca absolut exacte Sint, la fiecare, elemente deluat, insa trebuiesc luate cu critica cea mai sever,S, canu cumva sa punem in socoteala Germanilor lucruri careapar si in viata altor popoare, a oricarui popor se ga-seste in aceastk fasa.

Daca tinem sama de toate acestea, vom puteaspune cä, samanind cultura gernaana, pe de o parte cucultura romanica, fie de alta parte si cu cultura Gali-

ca, Romanii si Galii ar forma o categorie, i fatade aceasta categorie s'ar gasi cea de-a doua, for-mata de Germani. Aceasta fiincica Iiabii au fost mai de

lor,

8

vreme in contact cu influenta r mana I greceasca. Nutrebuie sa uitam, in adevar, c6 ei se serviau de literelegrecesti, cum ni spune Cesar; apoi Sudul Galiei era ocupatde cetati grecesti, din care yin azi Monaco, Antibes, Marsilia, Nita. Asa IncIt Galia formeazã, fata, de cultura gre-ceasca aceia ce forma tara noastra, fata de aceiasi culturagreceasca intim& in Scythia Minor sau Dobiogea: Tomis.Callatis, cetatile de pe malul Marii Negre flind fata deinteriorul locuit de Daci ceia ce Maisilia, Antibes, Monaco,Nita erau, pe malul Proventei, rata de interiorul galic.

Galii, traind In cetati" , civilisati, au pattide ; lusa, ce-tatile, partidele sint lucruri ale lumii grecesti, in tot ceea are mai caracteristic. Elementele de cultura generala, decultura materiala din partite acestea galice Sint in lega-tura, strinsä, datind de foarte multa vreme, cu cultm agreco-latina. Evident ca i Germanii cari traiau in apro-pierea granitei romane s'au influentat de civilisatsia romana :iar Goii, and s'au intins panä la termul Marii Negre F_;1au ajuns la cetatile grecesti de aici si din partile Crimeii.au luat atItea elemente de cultura elenica. Tesaurul goticde la Pietroasa, vestita Closca cu pui" de la Museulnostru, Ii datoreste elementele de forma si tot ce privestetehnica numai culturii grecesti S'a constatat o intreagaart'a scito-greacä, si ea a trecut e urma de la Sciti laGermanii asezati in locurile lor. In limba germana sintapoi atitea elemente care yin de-a dreptul din limba la-tin& Tot ceia ce priveste cultura mai innaintata e deorigine romana. Influenta a fost asa de adinca, inch Ger-manii, cari socotiau dupa nopti, au ajnns sa socoteascadupa zile. Ba atit de mare a fost influenta aceastain p&rtile Rinului, incit SImbata ajunse i la Germani zivalui Saturn, Saderdag, cum se zicea odinioara, sau, cumzice Inca Englesul: Saturday, ziva lui Saturn.

Cu toate elementelp acestea romane patrunse in 1ume9germana, din fondul primitiv german au fost pastratemultime de parti. A.ceste parti, anterioaie asezärii Germa-nilor ca mase mai mari in provinciile Imperiului de Apus,trebuiesc insemnate- acum.

La Germam juca un iol foaite insemnat, supt iaportul

economic, lin anume sistem de a lucra pamintul, care.era roman, si anume sistemul de a cultiva prin alter-nanta: ogorul care se muncia intr'un an era parasitpentru a se lucra alt ogor la anul. Aveau pamant destul.

puteau permite acest lux: iaminea sa se ingrase pa-rnintal nelucrat, trecut ca pasune. Pe de alta parte, esteincontestabil, cu toate incercarile de a nega acest faptale unor istorici germani mai noi, ca la Germanimintul se lucra in obste

Acuma e indoiala dad, Germanii in imprejurari obisnuiteisi mutau casa, casa lor foarte rudimentara, de lemn,acoperita cu stuf, de care pomeneste Tacit si pe careo intilnim in atitea represintatii grafice. Marca, ter--toritil german, sau Allmende, teritoriul obstii, al tuturor",acela nu se putea schimba decit in casul cind poporulintreg se deslocuia. Dar, in ce priveste partea pe carelucra fiecare, aceasta parte era in proportie cu nevoiaputerea de munca a fiecarii familii. Lucrul nu e de mi-rare, de vieme ce ei nu capitalisau, ci stringeau numaipentru nevoile lor curente, imediate, pregatind atita hranacita trebuia pentru ca sä indestuleze pe cei de acasa.Nici reserve de grine nu se faceau din an in an. Acestaeste un element specific germanic, i ni se marturisestesi de Cesar si de Tacit. Numai cit acest element a trebuitsa fie imediat parasit, cind Germanii au intrat in legaturacu alt sistem de lucrat cimpul, cu un sistem mai serios.mai innaintat, cu o stabilitate agricola pe care ei nu ocunosteau innainte de ceaSta: in desvoltarea ulterioara.a institutiilor economice aceasta parte originala germananu putea sa alba niciun rost.

Un alt aport german era in ceia ce priveste ordineapolitica.

E netagaduit ca regalitatea, la ei, era sau foarte noua,cind era politied, sou, daca era foarte veche, n'avea ca-racter politic. Era cite odata un rege coborit din zei, siregele coborit din zei, evident, are calitati, sä zicem, superi-care regalitatii politice: in orice cas se deosebeste de dinsaErau, pe de alta parte, regi impusi de Romani, pentru in-teresele tor. Acestia represintau conditdunile particulare deviata in anume regiuni.

pa-

cl

si

ra

si-si

-

10

Dar in afara de toti regii erau conducatorii de razboiLE vestita frasa lui Tacit: Reges ex nobilitate, duces exvirtute sumunt, regii ieau dupa singele lor nobil,ducii dupa insusirile lor personale". La inceputul fiecarilexpeditii razboinice se inrolau fortele care erau sa.ajute pe un anume conducator, pe acel conducator II

voiau, si nu pe altul; II pretuiau, avind incredere in pu-tinta lui de a da biruinta, si mergeau dupa dinsul.

Un fapt de alegere populaA, de incredere individuaIäal carui caracter, i nou, i capabil de clesvoltare istorica,nu se poate tägaudi. Lumea romana era foarte bine fixat5_in anume forme traditionale, si alegerile individuale nuse puteau exercita in aceiasi largime, la momente asa deimportante, ca la Germani, desi, cum se va vedea maideparte, dud se va vorbi de Germanii asezati in provin-

Imperiului roman, un rost de alegere exista i in.societatea romanick afiume in partea pe care lumea nuo vede de obiceiu, si care este Biserica.

In afara de putinta ostasilor de a-si alege conducatorulsi este ceva sovietist" in aceastã veche datina ger-

mania exista o adunare a poporului, pe o vremecind adunarile poporului la popoarele mai vechimai batrine dispareau. In anume imprejurari se adunauUermanii, chiar neconvocati, venind- fiecare cum putea,unul astazi, altul mine. Tacit, deprins cu formele stricteale adunarilor romane, Ii exprima mirarea fata deastfel de adundri in care fiectne nemereste la ceasullui. Era ceva asamanator cu dietele polone din evul mediusi de la inceputul timpurilor moderne, cind pornia fiecarenobil din castelul lui i ajungea la dieta cum ii .ingaduialungimea drumului si felul in care stia sa mai lungeascape distantele obisnuite. Germanii erau convocati inadunari, thing"; cuvintul nu se gaseste la Tacit, dar ra-sare din cercetarea limbilor germanice vechi. Adunarileacestea se fixau in anumite zile, dupa socoteala faselorlunii Se hotarau lucruri de importanta mare pentru se-mintia intreaga (Germanii erau impartiti pe grupe locale,care se chemau vicus", ,,pagus", §i la un 103 alcatuiau.,cetatea", asamanatoare cu cetatile" galice, dar ia

s).

linga

ciile

11

acelasi sens politic, iar la capat era na(iuneaStamm",.natio a scriitorilor latini). Pe king& acestea, se facea ju-decata: tradatorii erau spinzurati ; cei incapabili de a in-deplini o functiune politicä, ce era si militara, precumsi acei ,,infami cu corpul lor", erau innecati in balti si sepunea de-asupra lor o greutate ca 8a se scufunde. Se luauamenzi: cai, vite; o parte se dadea regelui, o parte a ce--tatii" si alta parte p5gubasului. In sfirsit se alegeau aicisi judecatorii, principes", cari, spune Tacit, dau dreptateaprin pa gi" si vici' si carora .1i se adaugia si cite osuta de tovarasi alesi din multime, ceia ce corespundecu institutia juratilor sau jureitorilor medievali, cari nujurau iapta, ci credinta piritorului sau piritului.

In märturiile acestea latine despre Germani mai trebuiesa, se tina sama si de rolul pe care-I juca femeia inaceasta societate.

Sint evidente urme, nu numai de organisarea exclusivfamiliara, gruparile de lupta fiind alcatuite dupa rudenie,tovarasii de singe fiind tovarasi de lupta. tq. aceastane trimite la institutia asamanatoare de la noi. :-,'i la noisatele mergeau impreuna si represintau un numar de rude.Se zicea satul Negrestilor, si aceasta insemna alcatuireaurmasilor lui Negrea. Mosia insemna pamintul mosului,al stramosului, care intemeiase satul, si de la care veniautoti. Cei cari sosiau de aiurea si se insurau in satul undese asezasera erau adoptati de comunitatea lui. 3i iarasirevenim la ce am spus innainte: cä multe institutii ger-mane nu erau particular germane, ci apartineau lumiibarbare intregi, prin urmare erau comune si Slavilor sipoate si Tracilor de la inceput, stramosii nostri. Atiteadin lucrurile care se cred original-germane au fost im-prumutate de Germani de la cei mai cultivatd dintre barbari,acei cad statusera in legatura mai strinsa cu cultura an-tick prin urmare de la Traci.

Organisarea Germanilor pe basä de familie, prin urmare,este un adevar, dar este un. adevar, nu numai pentruGermanii lui Tacit, ci si pentru satele noastre pan& acumciteva decenii. Cind astäzi se zice: Grigore al Marandei,

aceasta iuseamna ca el. poate fi fiul unui Ion sau Vasile, darca tat5l sau a intrat in satul parintilor Marandei, ca mosianu era a tatalui, ci a mamei.; tatal Hind adoptat de sat,nu el intereseaza, ci mama, care avuse pamint acolo.

Ca in orice organisatie pe basa familiei insa, femeiatrebuia sa joace rolul mai important. Ea are aici si unrost sacru, anume da deslegarile in ce priveste oracolele:profetiile de viitor erau in atributia femeilor. Rude le de sprepartea femeiasca au aceiasi insemnatate ca si cele dinpartea barbatilor. In lupta femeile intovarasesc pe ostasi,

presenta lor n'are numai caracterul sentimental, duios,care e firesc, dar, in acelasi timp, i un caracter sacru;inteinsele e sanctum al'quid et providum" (sfint i plinde prevestirea viitorului").

Intrebarea este acum daca elementele acestea, pe careGermanii le puteau aduce in cultura generall a lumii,s'au putut mentinea in conditiile particulare create deasezaroa 'n provinciile Imperiului de Apus; daca, prindrmare, organisatia aceasta pe familii putea sa mai sub-siste atunci dud barbarii veniau intr'o societate care trecusede atitea secOle de la organisatia familia* clack prinhasardul cuceririlor si imprastierilor, al distribuirilor depamint, satul germanios primitisi, care se stramutase inoaste, cu legaturile lui, daca satul acesta se putea pastra.

Evident ca raspunsul este: nu. 0 societate nu se poatemuta in mijlocul altei societati cu alt caracter i cu oviata mai innaintata, pastrind toate legaturile primitivitäiipe care le-am constatat 1a Germani. In ce prive§te ros-turile femeilor, nu se puteau pastra lute() societate in-care rolul femeii trebuie sa fie fixat, nu do traditie, fieea roma* fie greaca ori germana, -el de calitatea specialape care crestinismul, care a dominat in acelasi timppe cucentor i pe cucerit, o atribuia femeii.

Ceia ce putem spune este ca de acum innainte ininstituiile merovingiene i anglb-saxone, care si unele

altele sint foarte interesante, anumit.3 deprinderi dinvechea viata germanica, mai ales aceia a pretuirii fie-caruia dupa persoana in jurul careia se gaseste, de care

si

qi

13

deci depinde, careia-i e Jecomandata"., fata de care face-funcOunea de comes, anume deprinderi, zic, au trebuit saraminä, fiind in legltura cu desvoltarea normala a socie-tatii amestecate: ele au tost pastrate. Dar nu putemadmite a, in stramutarea aceasta 'a Germanilor pe teri-toriul roman, el ar fi adus institAiuni foi mate cu de-plina cunostinta din partea ion

Aici e nodul intre al chestiunii.

Aezarninte romanice i germane.

Venim la ttansformarea institutiilor primitive germanelri momentul cind barbarii ajung sa se stabileasca, prinprovinciile IMperiului roman de Apus. Acesta estetocmai momentul important si critic, ca sa se vada, ceau schimbat Romanii din datinile germane in urma con-tactului navalitorilor cu o societate mult mai innaintata,si mai complicata, cum era societatea romana.

Dar cred ca, innainte de a arata n ce fel au intratin contact cele doua culturi si cum una a ajuns sa do-mine pe cealalta, si nu societatea germana pe cea roma-nica, ci invers, trebuiesc date citeva precisiuni. Caci indomeniul istoric ele nu se dau totdgauna, si de aceia seajunge la resultate cit se poate de gresite: se generali-seaza lucruri care nu se pot generalisa: se intind asupraunei epoci lucruri care au lost adevarate pentru alta epocasi alta, regiune, dar pentru o anume regiune i o anumeepoca nu sint 'adevarate.

SA vedem deci in ce conditiuni s'a facut asezarea, sau,mai bine, cite au fost categoriile dupa care s'au facutaceste asezari in provinciile Imperiului roman de Apus.

Intaiu, avem a face cu acei Germani cari au stat foartemulta, vreme in legatura cu Romanii innainte de a-si gasiboo ir deosebitele Tinuturi caie apartinusera odinioaraRomei, cu Gerrnanii de multä vreme ihiiai, 3n mareparte, in rosturile societatii romane.

Erau, in adevar, unii la cari cultura romana era defoarte multa vreme cunoscuta si cari putuserl primi foartemulte influente din.aceastä cultura. Dintre acestia eliminamde o data, in legatura cu scopul particular pe care-1 avem,pe acei cari s'au asezat, fie individual, fie in grupuri mici,

11.

15

pentru ca, evident nu de la cei verkiti ca indicizi sau Inmici cete de ostasi, adausi. trmatelor romane, inlocuindune ori aceste armate, nu de la acestia ar putea venidesvoltarea institutiilor primitive-germane, care nu eracapabila sa, vie decIt de la nationes", de la Stilmme",semintii", asezate ln gramezi mari, la blocuri, pe pa-mintul roman.

Din acele categorii pe care trebuie sa le eliminam facparte, intaiu, oamenii indrazneti, viteji; capabili, pe cariRomanii i-au adus in societatea lo militata si politica,i-au confundat in viata lor publical, De acestia sint toartemulti, unii an ajuns si Imparati, doi se Intilnesc in se-colul al 1V-lea, venind din partile apusene, ale Galiei.Altul dintre dinsii, care era barbar, far& a fi German, dinpartile dunarene, Aetiu, a jucat un mare rol i cind aTost vorba sa, se apere Galia si celelalte provincii din ApusImpotriva navalirilor lui Attila. lar Oreste, un Panonian",a fost tatal celui din urma Imparat roman de Apus, Ro-mulus Augustulus.

1ar in llasarit o situatie cu desavirsire importanta a-avut-o Stilicon, de care a atirnat o bticata de vreme aceaImparatie orientala. El a avut doua fete, care au fost ma-ritate amindouã, pe rind, cu Imparatul respectiv, Arcadiu.Pe linga acestia daca se adauge numele unui Ricimer si aleatitor altora, Ii poate da sama cineva de importanta pecare o aveau elementele acestea individuale barbare, germanisau in legatura cu Germanii, care au intrat in societatearomana pentru a da ceia ce tocmai lipsia acestei societati.

In afara de ei erau, apot, Germanii cart veniau ca ajutä-tori militari ai Romanilor in imprejurari foarte deosebite.Unii dintre dinsii se presintau singuri, alii ca prinsi derazboiu cari schimbau situatia umilita a invinsului p6ntrua deveni, cum e castil Germanilor moderni cart au servitieri in Rusia bolsevista, forte militare, potrivit chemariilor si cerintélor de demnitate umana i ost4easca.

Alti barbari erau asezati pe pamintul romanic i cuacestia ne apropiem de partea de care avem a tineaama cu conditie ca, aflindu-se la hotare i primind

on anume pämint pe care-I lucrau, sa. indeplineascA In

16

acelasi timp sarcini de aparare ale hotarelor in contracetelor germane sau a oricaror altor dusmani s'ar presinta.Aceasta, categorie deoSebita se chema Ieti" (laeti),unrost germanic cu totul deosebit de celelalte.

Forte le militare care veniau supt steagul Romei, foarteadese ori supt conducerea sefilor lor proprii, pentru ca iiera greu sa, se deprinda, a servi sefi cu cari nu aveaalegaturi personale, conditie de capetenie in orice orga-nisatie germana, casi aceia dintre dinii cari aveau p&mint,dar nu represintau o grupa mai important& si n'aveau o con-stiinta politica, iar mai ales nu intelegeau continuitateaacestei constiinte politice, toti acestia cad in afar& de-cercul nostru de cercetäri. 1-am pomenit fiindca multi iiamesteca, din acea lips& de precisiuni de care vorbiamla inceput.

Sä venim la ceilalti cari au lost in mäsura s joaceun rol important in ce priveste desvoltarea, progresiva sauregresiva, a elementelor primitive din viata german& siprin urmare sa contribuie la formarea institutiilcr Europeimedievale, din care, NV() parte mult mai larga de cum niputem inchipui noi, yin asezamintele generalisate in toata.Europa si America de azi.

In ce priveste pe acei barbari cari erau asezati ca naz-tiune pe un teritoriu care la inceput li se daduse de Romaniin conditia, inselatoare pentru Roma, pentru mindria rornana, de federati, de aliati, i, vorba merge, erau in-gaduiti, potrivit unui anumit pact, care, dad, ar L fostcalcat, ei ar ft trebuit sa fie izgoniti,trebuie sa facerniarasi o deosebire.

Sint unii dintre dinsii cari au stat mai millta, vremeinnainte de a forma un Stat, innainte de a intelege cumse poate forma si mentinea un Stat, in atingere cu lumearomanä. Si trebuie sa se insemne in riltdul intaiu rolulfoarte important pe care 1-au jucat Gotii, din amindoua.ramu,rile principale: de Rasarit si de Apus, Ostrogotii siVisigotii, cu semintiile mai mid adause lingä dinsii, dincare faceau parte si Burgunzii dupa anumite socoteli et-nografice.

17

Gotii acestia traisera in anumite regiuni din stepa ru-seasca, intinzindu-se pana la- Marea Baltica, de unde in-naintasera catre gurile Dunarii si catre peninsula Crimeii,despArtindu-se in doua, pentru ca sa unii mearga spre Est, inaeea Crimeie, iar altii spre Vest, catre Delta Dunarii. Ceidin Crimei-a au deprins si mestesugul navigatiei i au avuto activitate de pradatori pe Marea Neagra, asamanatoareaceleia pe care au avut-o mai tarziu Rusii din Chiev siapoi Cazacii, cari pan& prin anii 1620-30 au continuato activitate 'nceputa in timpurile departate ale Gotilor,determinata da necesitati geogiafice. Numai cit Gotii crim-leni n'au avut dainuire; o parte s'au alipit tovarásilorCali au mers catre Apus, iar acei can au ramas, au de-generat in muntii peninsulei Chersonesului tauric: pe la1500 si ceva, un calbtor a fost foarte mirat cind, in animaparti de acolo, patrunzind prin munti, a intilnit oameniearl .vorbiau o limba gotiea asemenea Cll cea care se vor-bise la anul 200 400 dupa Hr. si a insemnat vre-or:iteva cuvinte de acestea, care ramasesera din graiut stra-rnosilor. Fara indoiala ca un antropolog ar putea desco-peri si acum in peninsula Crimeii descendenti ai vestitilorGoti Tetraxiti, earl aveau si in episcop deosebit si ani-mite rosturi speciale.

Acesti barbari insa n'au nicio importanta, pentru canici viata lor interioara nu o cunoastem, si nici n'aufost in stare sa alatuiasca un Stat. Cei can au marscare Dunare, au stat o bucatä de vreme prin partilenoastre, supt judele Atanaric, i poate ca institutia juzilornostri, care a lost un element primitiv de organisare,se care sä fie pusa in legatura cu acest jude gotic,adeca in sensul ca, aceasta forma de cirmuire nu era go-tica, ci imprumutata de Goti de- la Romanii asezati inaceasta regiune. Ai lui Atanaric au trecut i Dunärea, si aupatruns in Peninsula Balcanica,, pradind o bucata devreme, iar apoi ciocnindu-se cu Imparatul Valens, care a simurit dup-a vestita lupta de la Adrianopol, ars inteo easutaunde se adapostise ca fugar.

Acesti Goo au strabatut that& Peninsula Balcanica. Erauprin urmare oameni earl nu eautau un teritoriu, el nista

Sc de Rdzbohl. 2

18

bande militare far, nicfun fel de tendinte de a crea un Stat.De acolo au trecut, cu Alaric, in Italia, au pradat Roma,au patruns /dna in Italia-de-Sud, uncle a murit regele"lor, find inmormintat in conditiile traditionale, romantice.

UrmasuI lui, Ataulf, 'a intrat In legaturi cu societatea ro-manica, s'a insurat cu o principesa din Roma apuseana,iar apoi a incheiat, dupa, atita truda, timp de mai multedecenii, si dupa imputinarea naturala a poporului" sat],care se istovise in aceste peregrinatiuni, a incheiat unr act cu Roma, potrivit cu care Visigotii s'au asezat cafederati ai Imperiului in Sudul Galiei, formInd regatul deTuldsa, iar de acolo din Sudul galic, au trecut in Spania,uncle foarte multa vreme a dainuit regatul visigot. Potzice ra Spania actuala se sprijina, in ce priveste elementulbarbar, pe acesti Visigoti de odinioara, aIi barbari, caSuevii, Alanii, Vandalii avind o insemnatate mai mica ori,ca Vandalii, trecind in Africa. (De la Vandali a ramas InSpania numele provinciei Andalusia, de la Alani se credeca a ramas numele de Catalania, iar, in ce priveste pe

ei au disparut fara sä lase urme.)In fatacirile lor, Visigoth au putut s prinda foarte

putine elernente din viata romana. Ele nu s'au putut ca-pata decit numai in Sudul Galiei si mai ales in Spania,unde Germanii s'au asezat pe un fond romano-iberic, carerepresinta fat& de dinsii o civib,isaie mult mai innaintata

o forma de viata capabila de a schimbe total tot ceiace aduceau oi. In special au intilnit un factor istoricasupra caruia o sä vorbim pe fug pentru ca, este esentialpentru prelucrarea barbarilor: au intilnit o organisatie ro-mania bisericeasca, ce s'a facut indata stapina pepana foarte tarziu.

Gotii ceilalti, Ostrogoth, au venit ceva mai tarziu; eiau stat foarte multa vreme la Dunarea-de-Jos, insä nupe malt]] nostru, ci pe malul opus, la Novae-Sistov. Teo-doric, vestitul rege caci mai era un Teodoric, Gel Mare,din familia Amalilor, a stat prin urmare in preajma co-loniilor romane din partile noastre, multa vreme. Tinar,a lost trimis la Constantinopol, a invatat latineste i gre-ceste, s'a patruns cu desavirsire de ideile romane, i apoi,

ceilalti,

ei

dineii,

19

cind a ajuns sa joace un rol, cind imparatul de Rásafiti-a oferit sä treaca in Italia, el a distrus aici Statul luiOloacru, stapinirea lui, care era o simplä aventura

si a intemeiat un alt Stat, foarte respectabil, avindtoate aparentele de continuare a vietii de Stat tomanice.

In deosebire de Visigoti, cu cafi aveau comun arianismul,eresia lui Arie, luata. din Orient, de unde in graiul germanslut pan& acum anumite cuvinte privitoare la Biserica, ceyin din greceste (Kirche, Kuptax-4, etc.), Ostrogotii au avutcu totul alt caracter in relatiile cu locuitorii romani aiItaliei. Ei au fost cu desavIrsire dominati de influentaaceasta romana. De aceia viata lor e cu totul particulara,Ideia Romei a pus stapinire pe dinii, i de aceasta ideienu se vor putea desparti nici in momentul cind lustinianera sa vina impotriva lor i sä distruga, Statul cistrogot.Acest Stat a murit de vicii germanice, dar nu cu constiintagermanic.A. Romanitatea legitimä i autentica distrugea infelul aceste romanitatea derivatä i usurpatoare a Ostro-gotilor in Italia.

Alta, unda germanica, pornind de la gurile Rinului saudin partite vecine cu cursul acestui fluviu, s'a indreptat,nu catre peninsula romana de Rasarit, peninsula bal-canica, nici catre peninsula romana de Apus, catre Italia,ci care Galia, Inca foarte bogat i infloritoare. Aici s'auasezat Burgunzii, pe cursul Rinului, in Savoia. N'au avutdainuire multä La Burgunzi, arianismul domina, eia cecontribuie sa ne faca a crede ca intr'adevar ei slut dinelementele alcatuitoare ale lumii gotice de Räsarit.

In ce priveste pe Franci, cari au izbutit sa intemeiezeStatul cel mai puternic, ei veniau cu toata traditia lorpagina, cu toata originalitatea vieii lor germanice, cu totce corespundea mai bine acestei vieti germanice asa cumo intilnim insemnata in paginile lui Cesar si Tacit.

In general, fata de titlul Franci, ca si de titlul Alamani,pe care-I poarta Germanii stabiliti intre Main si Mosela,fata de titlul de Suevi al unei alte grupe in aceiasi regiune,nu trebuie sa credem ca avem a fate cu forme nationaleadevarate, si mai ales permanente. Era o -necontenitaschimbare, i un popor ti Iua un alt nume dupa cum

mili-tara,

20

ajungea o clasa dominant& sau alta a lua puterea. Erade ajuns deci ca elementul dominant sa fie nou pentruca un nume nou s& fie dat insesi alcatuirii in fruntea.careia stätea acest element.

Franciif ca toti cei cari se g5siser& ling& Rin, avusera.atingere cu Romanii. Foarte multi Franci au trecut pe-pamintul roman, unii in sila, altii prin buna invoialahAcum, intre invoiala i sil& pe vremea aceia existaumultime de nuante intermediare; ceia ce era sila la Rin,se putea interpreta la Roma ea invoiala, cad era maionorabil sa se creada la Roma ca au stat de vorba bar-barii innainte de a se produce trecerea de granita si in-calcarea de teritoriu. Chiar deosebitele impartiri ale maseifrance, care nu erau chiar asa de mari, in Salieni, Ripuari,au fost poate determinate, nu numai de motive interne, darsi de conditia particular& in care ei statusera fata deRomani, ca si de teritoriul pe care Romanii 11-1 atribui-sera. Ripa, malul Rinului era pamint roman: erau douaprovincii foarte infloritoare, cu centrele in Maienta si Co-Ionia, si afara, de ele erau o multime de orase adincite 'nunghiul care se formeaza intre cursul superior al Rinului

afluent,ii lui din stinga, si nume ca Augsburg (de laAugust), sau Regensburg-Ratisbona, arat& cit de puter-nica era influenta romanä in aceasta, regiune.

Francii aveau o multime de notiuni de imprumut. In in-f4isarea exterioara, in vesminte, in armele pe care le intre-buinta'u, in paloabele lor erau atitea elemente care nuveniau de la cultura lor, ci de la cultura romank fiedaca ei cAutau aceasta cultura romana venind la bilciu-rile de la granita ofi ca, veniau la dinsii, in propria lortara, negustori romani, pe cari-i pomeneste si Tacit, cadintreprinderea comerciala era si atunci indraznega. Precumse baga astazi atitia Americani, Englesi si Francesi inRusia sovietista pentru a face afaceri, tot asa in lumeagermank orice s'ar fi intimplat, veniau negustori romani,sau cei din Rasarit, Greci si Sirieni. Sapaturile din timpulnostru, cantitatea enorma de moneda roman& care se des-copere, nu numai pe la malurile Marii Baltice, dar dincolo,in Scandinavia, toate arata cit de intens a fost acest

o

gi

21

comert. Amestecul destul de important de bani de argintpe ling& banii de aram& dovedeste i cit de intensive aufost aceste legaturi economice intre lumea romanalatia germana.

Prin urmare nu se poate zice ca Francii veniau ca-oameni noi nouti in ce priveste elementele civilisatiei ro-mane; limba lor chiar, dad, am cunoaste o in forma ceamai veche, Inca trebuia sä cuprinda cuvinte foarte numu-meroase i esentiale din limba Romanilor, cuvinte caresint i astazi in lirnba germana, prin deosebite dialecte.Se poate face un intreg capitol de lexicologie german&care sa cuprinda numai elemente pur romanice. N'avernnoi, une ori, in limba noaltra elemente slave mai carac-teristice decit elementele romanice pe care le-au primitCiermanii in vorba lor Inca din cele d'intaiu timpuri.

Ce va resulta din conditiile particulare in care Franciiau avut contact cu lumea rcmanic& si din conditiileIn care ei s'au asezat in Galia, se va vedea pe urrna.Deocamdata stabilim aceste precisiuni, care ne pun insituatie de a nu primi/pentru orice populatie germanicalucruri care se potrivesc numai pentru alta populatie.

intimplarea face ca noi sa avem stiri in ce privestecele d intaiu asezaminte, prin veacul al V1I-a, al VIII- a

asa mai departe, ale unei parti din lumea germanicace s'a asezat inteo provincie romana Ufa ca pentru aceastasä fi facut un stagiu de pregatire initiala in obiceiurilemateriale si in conceptia morala a poporului roman. Dacas'ar fi scris cu privire la Saxonii din interior, cari ocupaucea mai mare parte din Europa centrala, dad, misionarii,cari erau cei mai in positie sa insemne lucrurile acestea,ni-ar fi transmis pagini privitoare la viata Saxonilor in-nainte de Carol-cel-Mare sau daca, atunci cind Carol a.cucerit Germania centrala, nu numai ni s'ar fi povestitluptele, dar, in acelasi timp, s'a fi aratat i starile pecare le-au intilnit acolo, fara indoiala ca am putea adaugiceva la viata Germanilor ramasi originari, neinfluentati, saucel putin nu direct si esential, la viata acestor Saxoni. Darnu stim nimic nici despre acei Saxoni pe cari i-a batut

i point-

ai

22

Carol-cel-Mare si silit sa. se boteze, nici despre semin-tiile care duceau de sigur o viata mai innaintata decita Saxonilor si care aveau legaturi mai de aproape cu.Romanii; nu stim nimic in ce priveste desvdtarea- Ala-manilor, a Bavaresilor, a Turingienilor, cari, BavaresiiTuringienii, sint alcatuiri mai noua dap& cele, -mai Vechi,pe care le-am pomenit. Totusi Bavaresii mai ales traiese,pe un pknint foarte strabatut de cultura romanica si incare sint atitea urme ale acestei culturi. Foarte intere-sant ar fi fost sä tim cum s'au comportat innainte dea fi fost confundati in imparatia lui Carol, dar nu stimnimic.

In schimb stim ceva despre viata, la inceputul evuluimediu, a unei parti dintre acesti Saxoni, din aceastä yes-tita si mare familie saxona, cari au stat pe coasta MärliBaltice si a Marii Nordului, de o parte si de alta a pe-ninsulei lutlandei, si in aceastä Iutlanda insasi, care apastrat numele unei grupe din alcatuirea anglo-saxona:ii ziceau Iut.i, i de la acest nume a venit cel de lutlanda.Acestia erau pirai, asemenea cu Normanzii cari intervin.mai tarziu in istorie si de cari, iaräi, ne vom ocupa..Normanzii de mai tarziu sint oameni din Danemarca, dinSuedia i Norvegia; ei exercitau activitatea aceasta foartepericuloasä, dar aducatoare, intimplator, de mari bogatii,

meseria aceasta de hoti de mare n'avea pe vremeaaceia un caracter imoral, ci era o intreprindere ca ori-care alta. Lucru, firese intr'o vreme cind oricine nu faceaparte dinteo natiune sau dintr'un grup legat pr,in singeera dusman, cki tarea,- de razboiji era perpetua, si psi-hologia poporului german intr'un anume timp e dominatade perpetuitatea acestei stari de räzboiu: psihologia altorava fi perpetuitatea stkii de pace, razboiul fiind anormalpacea starea normala, pe cind pe atunci pacea era anor-rnala, iar razboiul northal, razbbiul dorit si folosit deostasi.

Acesti Anglo-Saxoni, deci, au venit i s'au asezat in Bri-tania Mare. Ea fusese cucerita, de Romani intaiu, pe vremealui Cesar si apoi, mai deplin, pe vremea I,ui Neron, In zilele-lui Agricola, socnal lui Tacit. Urmele vieii romane aici sint

1-a

pi

pi

ni

23

mai puternice decit si le inchipuie cineva. Cuvintul strada,pe englezeste: street", vine 'de la strata", si exista unnumar de localitáti care au pastrat finala aceasta, pechid vechiul nume celtic era dun", de unde London(de aici s'a facut si town"): adaug ca Isaccea noastrase chema Noviodunum, ceia ce inseamnä ca era o ase-zare celta; era tot la Dunäre apoi Singidunum, care va-deste pe Celti i acolo. Aläturi de dun" se intilnesteinsa si castle", care nu este decit castrum" al Roma-nilor. Alte localitati cuprind terminatiunea coln", depilda: Lincoln, colonia" ; cutare localitate cum e Bath,care inseamna baie", e in legatura cu vechea datina ro-man& de a aseza, oriunde era un rost orasenesc, bipentru populatie.

In .ce priveste desvoltarea Anglo-Saxonilor, cele d'intaiusecole de la asezare sint impodobite cu tot felul de le-gende i fabule, care nu represinta nimic istoric. Primulsef se chiama Henghist, ceia ce inseamna, armásar ; cel-lalt Horsa, cal. Aceasta nu e altceva decit interpretareaunor cintece vechi pentru a fabrica dinteinsele mai tarziuistoria. Dupa cum vechea istorie a Ungurilor, asa cumeste infatisata de notarul anonim al regelui Bela% pela 1200, este intemeiata pe cintece populare i pe fel detel de explicatii a numelor de localiOti, pyecumla noi, bourul, cateaua i toate celelalte despre interne-ierea Moldovei.

Ca informatie autentica, totusi stim ceva. Acel ceva ecuprius in scrieri dq-ale parintilor Bisericii, -cum a fostBeda, care a trait in veacul al VH-Iea, sau se vede dinactele, pastrate in numar destul de .mare, ale regiloranglo-saxoni de pe la inceputul veacului al Vill-lea, panace regalitatile primitive s'au strins in puterea unuisingur rege pe vremea lui Carol-cel-Mare, de a ajuns in-taiu Kental i pe urma Wessexul sa represinte elementulde capetenie in aceasta alcatuire politica din Britania Mdre.

Pe basa acestor pasagii din cronici i a actelor pastratede la regii anglo-saxoni noi putem sa ni dam samalucrul este deosebit de interesant de ce s'a petrecut in

24

priveste institutiile pe un te-ritoriu in care si vechea civiceltica si noul aport de civilisatie romanicd erau

totusi destul de suptiri.Roma si-a retras legiunile de vreme, innainte ca pr3-

vincia st, se fi ridicat Ia o cultura superioara, si ames-tecul cu elementele romane nu s'a facut deplin, asa incit,cind au venit Anglo-Saxonii, ei au gasit putim Romani,a caror culturá s'a prapadit foarte rapede, i innainteaCeltilor, cari in unele parti traiesc i pan& acurn dupaobiceiurile si cu graiul lor de la inceput. Daca, Scotia ahst cu desavirsire desbracata de caracterul ei celtic, i ecare 1-a avut odinioarã foarte puternic, in schimb asa-numita Tara a Galiei, \Vales, este un teritoriu in care

acum se vorbeste graiul str5mosesc.Obiceiurile primitive sint as;:t lesne de recunoscut, incit,

cind treci in Tara Galilor, at constiinta cä intri intealtalume, foarte arhaica, asa cum este cind in Franta trec_din tmuturile francese propriu-zise in Bretania cu menhi-rele si dolmenele stravechi, cu monumentele ei de piatraingramadite unele peste altele i cu un popor ce pare s5aiba ceva din vechimea rig;da a pietrelor acelora. Eun anacronism, cum il formeaza Bascii din Pirinei oriAlbanesii din Peninsula Balcanied: desi in Irlanda de la1800 incoace limba englesa a cacerit foarte mult teren,cu toate acestea i dupa 1800 trecutul se pdstreaza, iarinnainte de aceasta aproape totalitatea regiunilor .din cen-tru,1 i Vestul Irlandei erau teritorii celtice.

In astfel de conditii, desi legenda pomeneste de eroiipoporului supus, de Vortigern care a dus lupta impottivanavalitorilor germanici, acestia au putut desvolta

lor aproape liberi de orice alta influenta Acea-,tasi este importanta mare a regatelor anglo-saxone, i epacat ca nu putem sti mai mult cu privire Ia ele, fiindcaaceste regate, si de prin anii 800, si macar de prin anii900, au inceput sa alba necontenite aporturi de populatienormanica, ce represinta alt stadiu al culturii germane,iar.influenta bisericeasca, venita din Irlanda, influenta pa-palitatii, care a trimis misionari prin aceste regiuni. austricat. aceste desvoltdri originale.

ieIisaie

inst--tutiile

pi

c")7

Dar, la inceput, vedem cum se putea desvolta culturagermanica aproape neinfluentata.

in domeniul rural, in exploatarea pamintului, trebuie s'omarturisim, din izvoarele pe care le avem!si din cite mai putemvedea nu se observa citusi de putin originalitatea pecate rasa germanica ar ft fost in stare sa o aducd. Dupace au venit Normanzii ceilalti, de limba francesa, dinFranta, la 1066, dupa ce a fost .romanisata partea aceastade lume intaiu germanisata, tot a mai !limas ceva dinvechea viata agricola, care insl n'are nimic caracteristic;este o viata ce se putea observa in orice regiune a Eu-ropei: aportul germanic ori n'a existat, Qri n'a avut niciunfel de importanta.

Trecind acum de la aceste observatii de ordin pur ma-terial, .care privesc lucrafea pamintului, la institutiile po-litice, in forma beptarh,ei anglo-saxone, ca si in vremeacind ea se 'preface Ih monarhie, nu observam citusi deputin ca s'ar fi dat manifestarilor populatiei o important&extraordinara Se aduna din cind in cind in jurul regilorun sfat: sfatul inteleptilor, witenagernot. Ei bine, acestwitenagemot, pe care-I gasim in citeva acte, era numaigrupul de razboinici si clerici incunjurind pe rege, careinsusi iadeplineste functiunile fail a se preocupa pestemasura de ce hotara Consiliul inteleptilor. Cind se uita,cineva bine la aceasta regalitate germanic& din BritaniaMare, ajunge foarte rapede la conclusia 6, mai curind eaa lost influentata de vechea regalitate celtica decit deobiceiurile germanice aduse de pe termul Marii Baltice saual Marii Nordului.

In ce priveste Parlamentul engles, felul cum s'a des-voltat i partea pe care in aceasta desvoltare a adus-o feu-dalitatea continentala prin Normanzii lui Gulielrn Cuceri-torul o sa se lamureasca mai tarziu. De acum se poatespune. ca de sigur nu din witenagemotul primitiv s'a des-voltat Parlamentul engles, care el insusi este strabunulParlamentelor, mai bune sau mai rele, mai disolvabilesau mai nedisolvabile, car.e s'au dat tuturor Statelor dinEuropa.

-

,

26

Sa trecem acorn la acel neam care se infatiseaza incronicile sale, in numeroasele acte pastrate, in foarte multeizvoare capabile de a da o icoana totala despre viatapublica, sa trecem la Franci.

De Visigoth din Spania ne vom ocupa numai in lega-tura cu ce vom spune despre Franci in ce priveste peOstrogoti, am spus de la inceput ce era de spus. Ei n'auputut fi romanisati pe deplin. Cel d'intaiu pas pentruaceasta ar fi fost sa paraseasca arianismul rasaritean sisa se faca i ei catolici : aceasta ar fi fost un mijloc deintelegere cu populatia romanica de acolo si o partici-pare mai larga la viata ei, si, atinaci, in loc sa fi avutastazi o Italie, numita dupa amintiri clasice, am fi avuto Gotie, precum Galia a ramas Franta fiindca cä barbariiasezati acolo au trecut la crestinismul catolic si s'auputut intelege in a" ceiasi Biserica cu populatia ce gasisera,&au putut apropia de dinsa, s'au putut confunda cu dinsa,si in felul acesta un nou Stat a rasarit pentru o nonanatiune.

Cind au venit Francii in Galia, ei au gasit, nu, cumse spune de obiceiu si cum se crede, interpretind gresitce se spune de istorici, au gasit, zic, nu o populatie roma-nica avintl o constiinta de inferioritate, nu una care s'arfi socotit invinsa si sä B fost gata a primi toate conditiile in-vingatorului, o populatie foarte multamita cã i se crutaceva din avutul ei pentru ca barbarii luasera o partedin pämintul galic, in unele locuri doua treimi, intr'altajumatate din pamint si din tot ce se tinea in legatura cupamintul, nu o populatie satistacuta ca pastra macar cevadin avutul ei, ca mai avea cinstea vieii de familie si dreptulde existenta individual, ci au intilnit o populatie foarte bineorganisata, avind sefii säi, carora, i efilor, i acelora caristateau in atirnarea lor, ii lipsia cu desävirsire sentimentulca sint invinsi. Nu erau de loc umiliti, ci aveau sigurantaca, date fiind legaturile de la inceput intre cuceritoricuceriti, nimeni n'o sa se atinga de pämintul lor decit inmasura in care ei inii n'aveau ce face cu acel pamint.Trebuie sa, tinem sama ca erau domenii foarte intinse,pe care sclavii nu le lucrau bine sau le lucrau mai mult

pi

27

ca stapini pe parnIntul acela, si, daca era vorba sá aiba castapIni ai pamintului pe sclavii cari nu lucrau, tot asade bine puteau sà primeasca stapini deplini pe barbarii cari,aparindu-se pe dinii, Ii apärau impotriva celorlalti barbari.

Prin urmare Francii au Intllnit in Galia o populatiercare avea constiinta superioritatii sale asupra barbarilor,nu numai moralä, dar materialk si se va vedea indatade ce, iar barbarii, in loc sa, fie trufasii Incalcatori pecan i.i poate Inchipui cineva, in loc sà fi cautat säloveasca populatia supusä, i nimic in izvoare nu arata-asa ceva, ci, din potrivk unde e un act de violentk dacane uitain, se vede aplicarea legii germanice respective, p&riace ea nu se tocise cu totul si nu se amestecase in legea ro-mana prin urmare, in loc sa fie dirjenia cuceritotului carenu tine sama de nimic, era marele respect al barbaruluicare se apropia, nu numai de sanctuariul religios, dar si deforma politica a supusului prin care se putea inna1taperfectiona.

Acei cari shit de alta parere se sprijina pe faptuldin legile germanice, redactate In limba latina, pe vremealui Carol-cel-Mare, se vede a, in epoca lui Clovis, prinlegile acestea, ale Ripuarilor, Salienilor, Frisonilor, Saxo-nilor, legi care erau o adunare de obiceiuri de drept popular,

precum ar fi astazi daca, s'ar gindi cineva sã, aduneobiceiurile poporului nostru cu privire la mostenire, pentruca. in materie de penalitati s'au inlaturat vechile obioeiuripopulare , se fixa o deosebire intre omul roman" si omulfranc i, pentru o lovitura data omului franc, pentruuciderea omului apartinind natiunii france se stabilia unpret de rascumparare superior; cum omul se platia infolosul familiei jignite si in folosul Statului, se fixa unwehrgeld rnult mai mara decit eel fixat pentru ucidereaunui om roman. Si atunci se spume: iata .constiinta su-perioritätii Francului i iata, pe de alta, parte, ca Romaniierau intr'o situatie cu totul inferioara.

Dar se uita un lucru: ca pe ling& legile acestea bar-bare, care functionau pentru barbari dainuia pentrupopulatia romanica dreptul ei propriu. Si se mai uita Incaceva: plata nu se facea potrivit situatiei politico a omului,

,si

ca

28

-ci potrivit valorii militare a omului. Daca omorai pe unRoman in vremea cind populatia invadata nu faceaserviciul militar, paguba era foarte mica, dar, dacaomorai pe un Franc, deci pe un militar, aceasta insemna opierdere foarte important& si care trebuia sa se plateasca cupret mai ridicat. i sa se mai observe Inca un lucru: nu-marul Francilor era mult mai mic decit al populatdei ga-lice, si de aceia se cerea un pret mai bun pentru indi-vidul care disparea, ca puterea militara momentan,prin rAnire, sau definitiv, prin moarte.

Rornanii acestia n'aveau un Imparat, 0 bucata de vremeavusera un rege" local, de natia lor, pe Syagrius, darideia imperialista traia in constiinta tuturor, i toti sesimtiau legati, pe urma, de Imparatul bizantin, ba Incaasa de legati, hick Clovis a fost Incintat chid i s'a dato demnitate bizantina: a lost o adevaratä Serbatoare na-tionala. Iar Burgunzii, mai deprinsi cu Orientul i cari sedesfácusera din civilisatia romana orientalä, erau capabilisa scrie, prin condeiul cutarui rege, ca sint supusii RomeiNoua: regele lor declara ca e mai mindru sa. atirne deimparatul bizantin decit cä e cel mai mare peste oameniisal. Vesmintul regal era roman, si pe monezi se Infati-eaza chipul Cesarilor romani ; Curtea lor cautau regii fra,ncisa o organiseze dupa datinile romane. Prin urmare supttoate raporturile sefii cuceritorilor nu se tineau, ca nisterevolutionari fata de starea de lucruri darImata, ci apareauca niste urnili ucenici fat& de o innaltime- de viata cul-tural& si politica pe care se straduiau din toate puteriles'o atinga, si aveau parerea de rau ca nu sInt in staresa o faca.

Dar, in afara de aceasta legatura de autoritate cu Bi-zantnl, pe care o impartasia populatia rotnanica cu in-sii mai era ceva care represinta Imperiul. Cres-tinismul crease o nou'a form& romana, cu provinciile sale,cu ierarhii sai si, de la o bucata de vrerne, cu monarhulsau, care a fast Papa. Crestinismul nu este ceva care safi trait aldturi de Imperiul roman, ci ceva care, in cea

Franc.,

29

mai mare parte, a inlocuit acest lmperiu rothan ln totce el avea mai esential si mai efectiv /.

Se intimplase cä organisatia provincial& a crestinis-mului se potrivia foarte bine si cu datinele galice din ye--chile provincii ale Galiei. Galia avuse cetati teritoriale,in fruntea cArora stäteau anumiti $efi. Aceste cetäti audainuit, preschimbate, si pe vremea Romanilor. Dup& ceputerea politica roman& a dispArut, ele au dainuit tot asasupt autoritatea episcopilor crestini. Stapini adevarati aiGaliei erau astfel acesti episcopi represintind imperialismulsel not), care era Biserica romank catolica, si ea nu eraromana numai in ce priveste numele, ci i in ce priveste

organisarea i constiintaPrin urmare, cind au venit Franca, puini, sfiosi, far&

organisatie proprie, inqapabili de a strAmuta pemintul cel nou datinele lor vechi, care erau In legaturacu anumite asezari teritoriale si cu anume ponditii de traiu,care acum nu mai existau, ei s'au g&sit, nu in stapInireaunei culturi politioe pe care ar fi fost in stare sa, o si im-pun& invinsilor, ci desbracati, prin incapacitatea de a con-tinua datina in imprejurarile cele noi, de that& mostenirealor istoric&.

Cetatea episcopal& Ins& a r&mas pan& la capat. Rolulepiscopului fata de rege a fast extraordinar, i regele insusi$i-a dat sama de la o bucata de vreme de forta cei-o putea da episcopul. Aceasta o dovedeste chiar cresti-narea, din motive politice, a lui Clovis, crestinare carea fost i un act de supunere, un act omagial fatä deepiscopul care-I facea crestin. Sa, nu ne inchipuim cä afost o simpla miruire, ca a unui Suveran din timpulnostru, care este astfel si fara, ca Mitropolitul sau cardi-nalul I miruiascl pe frunte. Atunci nu era asa. Epis-copul Remigiu, care a facut crestin catolic pe paginulClovis, 11 facea 1oin, caci, dupa, conceptia crestina, pa-ginul nu era om, ci marfa pentru lad.

regele, dupa ce Meuse acest pact cu episcopul,imediat, ia dat sama cit de mare era avantagiul lui de

1. V. cartea mvea Observafiile Huai nespeciaNst asupra istoriei antice, Bucu-resti 1916, p. 198.

2. V. cartea mea lstoria poporului frames, capitolul 1.

traditiile,

pa-

Si

30

parasi datina germana in folosul acelei conceptiuni po-litice pe care o represinta episcopul, si in calitatea luide sef al Bisericii, i in calitatea de continuator, de ve-ghetor permanent al ordinii politice romane, care altfeldisparea. Dupa datina germanica, pe dinsul trebuia sa-1aleaga potrivit cu singele lui nobil; dupä datina germanicatrebuia sa aiba, de cite ori pornia la razboiu, un duce,un herzog care sa-i fie concurent strasnic. Dupa, vechilein8titutii germanice, trebuia s cheme la oarecare hota-riri adunarea poporului, si in aceasta adunare sa iea anu-mite masuri. Dupa vechile institutii germanice oricine aveadreptul sa spuie: legatura personala care a existat intremine si tine s'a desfacut pentru ca eu nu te mai cred viteaz,nu te mai cred capabil. Regele franc ar fi trebuit sän'aiba, constiinO, situatiei lui pentru -ca, v6zind amintirileImperiului roman, amintiri care traiau in toata populatiaroman& i pe care episcopul era gata s. le sustinä printoate mijtoacele culturale, prin toata autoritatea lui dum-nezeiasca pe parnint, sa nu-si faca socoteala: ar 11 rnultmai bine sa parasesc obiceiurile vechi i sa trec la celenoi, mult mai favorabile.

In felul acesta, aliatul de capetenie al Bisericii repre-sintind romanitatea, cultura cea veche galo-romana, a fostinsusi seful societ6tii germanice.

Dar seful acesta venise incunjurat de credinciosii sai,de conti, cum s'au numit mai tarziu, i intimii regelui augasit foarte mare avantagiu sa se prefaca, din antrustioniibarbari de odinioara, in palatini, in oameni ai palatului.Atita vreme cIt erau numai tovarasii de razboiu ai regelui, situatia lor nu eKa asigurata cu nimic, pe cind,dupa normele romane, daca exista un rege-monarh cudrept dinastic, o Capitalä, o Curte, daca exista o culturaparticulara, i ei ajungeau sa se bucure, nu numai per-sonal, ci neam de neamul lor, de avantagiile pe care, invechea .ordine germanica, nu le-ar fi putut rivni niciodata.

Femeia, pe de alta parte, indata ce a vazut alte femeitraind altfel de viata, nu s'a mai inhamat Ia plug. Ele-ganta, respectata in toga lumea romanä, placuta la in-

a

31

fatisare si la imbracaminte, nu femeia romana era sa in-ceapa a umbla nepieptanata, mai desbracata, i sà. lu-ereze ogorul, ci femeia german& a cautat stt se apropiede cealailta; femeia selava, care existase mai innainte, nu-simai avea rostul.

Si mai era ceva: la inceputul asezarii Germanilor pepamintul galic, ei au dpatat, pretutindeni, o bucata depamint. Aceasta bucata de pamint, dad, s'ar fi pastratvechea datina germanica, ar fi fost foarte greu sa ostapineasca, dci era prea intinsa. Domeniul romanic,cu tot rostul lui de colonat, de oameni adusi de aiurea

asezati pe un pamint ca sa dea proprietarului unanume venit, a convenit foarte bine nobilimii germane,care incetul cu incetul s'a prefacut, din terani traind inmijlocul altor terani de aceiasi origine, in oameni parasinden desävirsire datinele teranesti ca s. devie proprietari,cu tendinta de a fi i mari stapinitori de domenii, dupa tra-ditia romana.

Dupa datina germanica era obiceiul de a se da cuivapamint pe o bucata de vreme, dad facea vre-o indato-rire, iar, dad, nu facea, i se lua innapoi. Aceasta sechema beneficial. In Galia era in.s i un alt sistem :acela pe care-1 avea Biserica de a da unui particular obucata de pamint in conditiune permanenta, i chiar deereditate, asa-numita precaria. Si atunci au trebuit sä seintrebe navalitorii dad nu este cu mult mai bine sa seprefaca beneficiile in precarii.

Iata, prin urmare, cum toate elementele viteze, intre-prinzatoare, inteligente, toate elementele de sus ale so-cietatii germanice au trebuit sa caute a inlatura -ceiace era germanic intr'insele pentru a se preface in aceastaordine romanica.

Elementele germanice Ostrate dupsa contopirel

sa luam In cercetare acum chestiunea legaturilor dintrelurnea germanica navalitoare si dintre lumea romani -a,navalit& din cellalt punct de vedere.

Am vàzut ceia ce lumea germanica a perdut din ori-ginalitatea ei fapt ce nu se recunoaste de toata lumeain folosul lumii romanice care fusese luata in stapinire.S'a vazut ca, totusi, din apucaturile primitive, din obice-iurile sufletesti, din deprinderile nationale caracteristiceale populatiilor gerrnanice a ramas ceva, si acest cevaramine de definit acum.

Dar innainte de a Incerca aceasta definire care for-meaz& un punct esential al problemei, fiindca din ce serecunoasta aici Germanilor se poate trage partea aferentalor in desvoltarea ulterioara a asezamintelor lumii medievalesi, prin legatura cu ele, si a lumii moderne, este bine sase lamureasca Inc& o chestiune.

Am vazut ca timpul ce se scurge pana in momentulasezarii Germanilor in proVinciile lmperiului roman estefa/A indoiala o perioada bine distinct& din viata lor na-tionala, si namai dupa aceasta asezare pe teritoriul Im-perjului roman de Apus incepe o perioada noua.

fntrebarea care se pune acum este: perioada aceasta,care incepe din momentul asezarii Germanilor pe terito-riul Imperiului roman de Apus si care se va continua Invremea carolingiank pan& cind tine ? Pastrarea origina-litatii germane paha in ce moment trebuie urmarita? Care

33

este punctul de uncle avem constiinta cà incepe o .nou&desvoitare a elementelor ramase in acea psihologie na-tional& aplicatä care este politica?

S'ar parea, tinind sama de importana extraordinara pecare o are in mintea contimporanilor si, pan& la oarecarepunct si in mintea urmasilor, ba, in foarte largA masurä,chiar i pana in momentul de fata, lmperiul lui Carol cel-Mare, actul de la 800, cind Papa a incoronat in basilicaSfintului Petru,. In ,clipa ispravirii liturghiei, pe Carol re-gele Francilor ca Imparat roman de Apus, ca, aici tre-buie sä se opreasca perioada de care ne ocupam.

Cu tot prestigiul pe care-1 are si -merit& sal aiba per-sonalitatea lui Carol-cel-Mare, cu tot Caracterul impunatoral actului desfasnrat in basilica Sfintilor Apostoli in zivado Cráciun a anului 800, cu toata, faima legendara aImparatului, cu toata importanta, atit de mare, care s'adat acestei innalte- personalitati istorice si in Franta, care-Ireclama pentru sine, si in Germania, careia national iiapartine, prin singe, clar, in ce priveste ideile, tot asade putin a i lutnii romanice, cu toate acestea a zicec. putern trece peste Carol-cel- Mare, peste toata seriacarolingiana i s ne oprim, in ce priveste pastrarea insusi-rilor caracteristice ale poporului german, la o data cu multmai innaintata, din evul mediu. Anume atunci cind tocmaise ispraveste dinastia carolingiana, si, trecind dreptul de he-gemonie asnpra popoarelor pur germanice cuprinse in Statullui Carol-cel Mare, el se'mutä de la Franci, de la Franooni,ca sa intrebuintez un termen mai nou, la Saxoni si seincepe, pe basa saxona, adecl german& interioara, maide curind cistigata, civilisatiei i unui rol istoric, o epocanoua, in viata poporului german insusi.

Pe ling& aceasta, de pe la 900 se adauge un nou afiux depopulatie germanica, si, prin urmare, chiar daca, este vorbade Germani, basa german& veche, cai desvoltarea normal5,nu se mai pot mentinea. i apoi in Britania Mare la 1066yin Normanzii, francisati cu desavirsire, i aduc ceva dinviata continentului, care transform& inteo masura neastep-tat& viata d'innainte. Caci in ce priveste pe Normanzi, peacei dintre Germanii de Nord ean l. au ramas fie in Dane-

.7.e. de Rgabotu. 3

34

marca, fie in Suedia si Norvegia, acesti vestiti pirati dinevul mediu n'au fost in stare niciodata sa, intemeieze unStat germanic, si, daca s'a intemeiat in interior un astfelde Stat germanic, potrivit datinelor germanice, dominat deconceptiile germanice primitive, intru cit ele s'au putut'Astra, a fost numai cInd o dinastie saxona se stabileste 'npartea rasariteana din fostul Stat carolingian.

Mi se pare evident motivul acesta de impartire crono-logica, fiindca, atita vreme cit Carol-cel-Mare si urmasiilui, nu numai ea, primesc boat& mostenirea de romanisare-a Merovingienilor, dar o Intaresc prin legatura cu Papa,prin caracterul Imperial pe care 1-au primit, oricit de su-perficial, oricIt de transitoriu ar fi acest caracter, din mo-ment ce iubesc cultura latina si cauta sa o introduca inscoala palatului" ca si in mijlocul nobilimii france, .dinmomentul ce:si fac din cultura antica un sprijin de ca-petenie pentru autoritatea lor mondiala, ei nu inoveazain sens germanic, nu restituie lucruri care sa fi apartinutmostenirii germanice, ci abunda Inca mai 'Inuit in sensultrecerii de la germanism la romanism care incepuse pevremea Merovingienilor. i astfel putem cuprinde in ace-lasi capitol ca si pe Merovingienii anteriori si aceasta re-galitate absolutä, prefacuta in sens roman, al populatieiromanice cucerite si stapinite.

Sa vedem acum si elementele germanice care s'au pastrat.

Am spus ca, de sigur, la Germani legatura personallintre om si om era mult mai importanta decit legatura,care nu tine sama de ,individ, ci de lege, de forme, deasezaminte, pe care populatia romanica, era deprinsa a orespecta. Germanul se credea obligat nimai fata de altáflint& omeneasca, de obiceiu alt German, dar mai tarziuputeau fi si descendentdi, intrati In aceiasi ordine politica,ai populatiei romanice. Se simtia legat Friedrich de Clotar,pe cind represintantul populatiei supuse, un Lupus, unMartinus, se credea indatorit, nu fat& de alt Roman pur-tind alt nume din nomenclatura generala romana, ci, in-nainte de toate, fga de o multime de legi, de forme, de

35

asezaminte, de necesitati politice, de legaturi sociale, detraditiuni seculare, de care nu se putea desface chiardad, ar. fi vrut. Lucrul acesta Ii intelegem cu atit maibine, cu cit träim insine supt influenta atitor elementedin trecut, care ni se impun chiar chid voim a ne des-face de dinsele. Toatä limba noastra, toate cuvinteleusuale ale ei sint legate de desvoltarea istorica pe careo primim cind invätam aceastä limba; spiritul nostru seformeaza supt influenta acestor cuvinte pe care le credemnumai simple sunete, dar care due i o intreaga -timede notiuni ce ramin in sufletul nostru. Cei mai revolutio-nari oameni din timpul nostru se surprind intr'un momentrepresintind unele lucruri foarte vechi, care apartin moki-tenirii celei mai conservative a trecutului. Toata noutateavietii noastre e astfel incunjurata, de darimäturile trecutului.Cum spuneam aka data: sintem pAna 'n git in cenusainnaintasilor, cenus'a sträbätutä Mitt indoiala de atitea in-demnuri morale care si folosesc, dar care, supt raportulmaterial, ne impiedeca in miscarea noastra.

La Germani legatura individualä exista cu tot ceia ceea. poate sä deie util pentim desvoltarea societatii, dar

cu tot ce aceste legaturi personale puteau s'a provoaceca element capricios, schimbator, ca factor de nesigurantà,in desvoltarea insAsi a societAii.

Evident ca, atunci cind esti legat de un om, legaturae mai intima; devotamentul ce result& din asemenea le-gaturi poate fi capabil de acte mult mai nobile, de faptede vitejie mult mai extraordinare, decit atunci cind sesupune cineva unui consemn, unui regulament, unei legi,unui aseztimint. Dar, iarasi, pentru ca legaturile acesteapersonale sa aiba o mare valoare in desvoltarea unei so-cietati, se cere, far& Indoialä, ca aceastä societate se fiestrabatuta, fie si in forme de. civilisatie simple, de o in-naltà constiintä morala, care, prin faptul ca, e innaltä,trece dincolo de indivizi. CIt vreme societatea trAiesteinsä in lumea legturilor individuale fara atmosfera mo-ral& corespunzatoare, legäturile acestea personale ski pierdfoarte mult din valoarea lor sau din insemnatatea lorpentru progresul societatii in care se .intilnesc.

ei

obiceiu se zice: Germanul ar fi putut ã aleagä intreascultarea lui ca homo romamis i intre aceasta, relatiunepersonala, pe care el o prefera, o socotia mai mult decitorice si era gata sa-i sacrifice orice alt factor din viatasocial& si

Cred ca, a se pune in felul acesta chestiunea, este gresit.Germanii n'aveau sä aleaga% intre concepOunea romanica

conceptiunea lor proprie, pentru ca noi sa putem zice:iata, oameni cari preferau tot ce este loaial tot ce estecavaleresc, tot ce este nobil i viteaz in afirnarea de bunavole a omului de om, tot ce este liber innainte de ,toate,formelor, care cuprindeau mult subconstient i inconstient,multe elemente netrebnice, putrede cu desavi:rsire, ale tre-cutului.

Germanii erau in fasa ?n care legaturile personale seimpun: era u intio fasa de desvoltare foarte innapoiata,ill care nu puteau sã existe alte legaturi decit aceste le-gaturi personale.

Vorbim de aceste legaturi supt raportul politic. Dna,e vorba Ins& de legaturile celelalte, care nu -Sint numaiumane, trebuie sä ni aducem aminte de marea va-loare pe care o aveau la Germani legaturile religioase:orice femeie, o Thusnelda oarecare, ce se zicea inspi-rat i avea apucaturi pitiene, o jurnatate vrajitoare, juma-tate nebunä, avea dreptul sä impund intregii societati ger-mane anume atitudini, rgzboiul sau pacea, i cine stie cemanifestare tainica a naturii, capabila de a fi interpretataintr'un sens sau intealtul, devenia, alte ori, elementul di-rectiv. Si atunci intrebam: eine e mai ascuttator dintre acelacare asculta de ratiunea omeneasca, de cea mai lamuritäratiune omeneasca imbracatä in ca mai definita formade lege, ce inseamnä dreptatea in lumea pe care se basasocietatea romanica, i dintre eine asculta de accesele deisterie ale imei femei preotese fara canoane?

Prin urmare un element de legatura exista si in lumeaaceasta germanica, i acest element nu era superior, prinfaptul a era mai misterios, legAturilor de ordine umanadin societatea romanica.

36

si

37

Acum se pune intrebarea: din legAturile acestea de laom la om, din nexul acesta individual, din indatoririlemorale si din consecintele materiale pe care le impunaceste deprinderi fundamentale ale natiunilor germanice,ce a putut sa ramiie si de ce a putut sa ramiie? Laamindoua aspectele intrebarii se poate raspunde in acelasitimp.

Atita vreme cit Germanii s'au gasit inteun lagarlagarul nu presupune numai decit unitate de asezare

societatea romanica traia, ca innainte, in asezarile eivechi, platind, in unele imprejurari, un bir regelui barbar

numai foarte tarziu dind i contingente militare ace-rege ma gindese innainte de toate la Statul franc,

unde lucrurile se vad mai bine , evident ca relatiile per-sonale air putut sa dureze; dar dupa ce s'a facut Gres-tinarea Francilor in forma, catolica, in forma ritual&a populatiei supuse, ling& elementele mai vectli ale ace-

provincii, relAiile personale nu s'au mai putukpastra.Luptatorul de odinioara s'a prefacut in functionarul depalat, i atulaci imprejurarile impuneau alte legaturi, altaierarhie; luptatorul acela era legat fara indoiala si de tre-cutul sau, dar innainte de toate de misiunea pe care erachemat sä o indeplineasca i care-i dadea, de voie, denevoie, ali auxiliar.. In functiunile acestea el era deter-minat de toate amintirile lumil romanice, care-1 siliau ne-aparat sä faca, altceva- decit ce facuse innainte. Iar, cindfunctionarul luptator de odinioara se prefacea in proprie-tarul unui vast domeniu, ce putea sa faca in exploatareavastului sau domeniu care-i cazuse'n stäpinire dintr'unmoment intealtul, cu tovarasii de odinioara, cari nu v-oiausä stie de altceva decit de vaste razboaie, de intreprin-deri care aduc o necontenita, prada? Asa inch, legaturaindividuala desfacindu-se, i ordinea economica se schimba.

Sint in istorie anumite posibilitatd materiale, izvoritedintr'o stare- morala, care posibilitati materiale dispar, iarstarea morala famine. E o pornire d'innauntra care nupoate sa aiba aceiasi manifestare ca innaintel si acea,tãpornire, organul Hind quprimat, tinde sä creeze alt organ,iar7 dad, organul nu se poate crea, atunci organele exis-

ei

pi

piluiaei

leiasi

38

tente sint influentate de asemenea porniri interioare. Eibine, si la Germani starea aceasta de spirit a existat dupaformele dispärute; oamenii erau deprinsi sa socoteasca,tot cu relatiile individuale si, fiind deprinsi cu acestea,oricit de mult s'ar a schimbat iraprejurarile, erau maiaplecati sa lucreze in acel sens.

Astfel, primind institutiile romanice, ei au trebuit sätransforme aceste institutii. Si transformarea se putea face

indreptindu-le catre progres sau falsiacindulepentru a le distruge, mai la urma urmei, in propria loresenta, fard sa fie in stare a da ceva nou in loc.

Lucrul acesta s'a putut observa foarte bine in aseza-mintele Imperiului lui Carol-cel-Mare.

Dupa proclamarea din anul 800 lui Carol ca im-

parat, el n'a intemeiat un Stat cum fusese vechiul Im-periu roman de Apus i nici unul cum era Imperiul bi-zantin A fost o imparatie Med, functionari, fara legi speciale. Carol-cel-Mare a dat edicte, dar pentru lumea luifranca, nu pentru generalitatea membrilor Bisericii. Asa-numitele capitulare ale lui sint privitoare une ori la ches-tiuni bisericesti si alte ori la chestiuni de gospodarie. Esteun vechiu obiceiu al regelui franc de a considera tara pecare a cucerit-o i pe care o administreaza ca o mosie,Ca o parte din prada pe care o administra In calitate departicular, pe care o i impartia, printr'o divisio regni,intre flii sai, intocmai cum impartia aurul si argintul,pietrele scumpe, caii, armele si alte elemente de bogglepe care le capatase prin lupta.

Prin urmare nici functionari, nici legi, nici guvernaredirectã i consecventa. Carol-cel-Mare a fost in Italia, dupaincoronarea sa ca Imparat, numai de trei ori. line orivenia ca pelerin, ca sa se inchine la pragul Apostolilor,ad limina Apostolorum. Avea cite-un pacat pe care ti-nea sal marturiseasca Apostolilor de-a dreptul, ca sä ca-pete cea mai autenti iertare, si pentru aceasta faceadrumul la Roma.

In ce priveste autoritatea lui aici, ea se exercita11\41:mai cind era eine stie ce conflict local intre Papa si

A,

a,

innaltindu-le,

39

popor", adec& de fapt aristocratia romanä. Imperiul, deci,a existat in teorie, i in evul mediu acesta insemna marelucru, fiindcá oamenii de atunci erau foarte teoretici: ma-terialitatea lor e totdeauna in legatura cu o situatie mo-ralk pe cind astazi teoria fiecäruia este in legatur& foarteevident& si cu interesele lui materiale. Supt raportul au-toritätii, era lucru mare c& exista Imperiul; supt raportulorganisärii si al manifestaxii sale efective, Imperiul se ve-dea ins& foarte putin.

carui f apt s&-i atribuim aceasta ? Unei hotariri alui Carol-eel-Mare ? Era o hotarire constient& a lui? Sauera numai un efect imediat, involuntar, instinctiv al psihoTlogiei lui i a tuturor acelora cari-1 incunjurau?

Rãspunsul trebuie s& fie. de sigur, acesta: fr s&-si fipropus a fi cit mai putin Impärat, Carol era influentatde psihologia lui germana, care vedea oamenii, si nu ase-zAmintele; care vedea individua1itaile, i nu formele deguvernämint; care vedea datina, fr&mintata ndcontenit defel de fel de capricii, si nu simtia asa de mult nevoialegilor. Tot asa trebuie sa zicem de intreaga societate ger-manick ce simtia ca i dinsul Dac& ImperiuI lui ar fifost intemeiat de un homo romanus, dac& el ar fi fostincunjurat de homines romani" ca si dinsul, dacä, prinurmare, i dreg&torii lui ar fi apartinut populatiei roma .nice, am fi avut far& indoial& un vast -Imperiu intru toateasamanator Imperiulu! bizantin, poate cu deosebirea Cain Orient lumea era deprins& sa, asculte de un rege ab-solut, cu caracter religios, mistic-religios.

Deci el, Carol, lucrind asa cum lucra, nu facea altcevadecit sà vadeascA, printr'un eflux firesc, ceia ce mai IA-masese din vechiul suflet germanic, cu tot contactul pecare-1 avuse cu societatea romanica.

Dar si din acest punct de valere nu este nicio crea-tiune: este o impiedecare a unei incercari de reactiune,splendid& ca infatisare numai, din partea societätii roma-nice; se stricau lucruri care ar fi putut fi realitati vii,dar nu se creau in loc altele noua.

Gi statul lui Carol-celCarel care nu s'a putut men-

Si

40

tinea ca Impärätie, cum exista monarhia Imperiului bi-zantin si cum era dorinta multora din populatiile roma-nice, cind Statul acesta s'a sfarimat, cind s'a format intaiuo grupa lotaringiana pentru fiul fiului sau, Ludovic Smeritulsau Piosul, iar, pe de alta parte, s'a despartit teritoriulcare a fost mai tarziu basa Franciei, cind apoi la' Ests'a format un imens teritoriu rau determinat care a fostmai tarziu vatra Germaniei, cind, in sfirsit, Italia a ajunsosebitä, doar in atirnare supt raportul material cu partealotaringica, atunci. peste trecere de citiva ani, s'a trecut laimpartiri si mai mari : Germania s'a sfarimat in ducate,iar ducii de acolo n'aveau niciun fel de autoritate fat&de stapii,itorii de pamint mai mici, i acelasi proces,fara existenta ducilor, de veche traditie germanica, s'aintimplat si in foasta Galie, unde au persistat acesté miciformatiuni sociale i politice ale puternicilor cari erau safie mai tarziu feudalii.

Era oare in acest fapt ceva de ordine germana?Foarte multi zic: evul mediu este epoca feudalitätii,

aceste institutii medievale yin din vechile cbiceiuri ger-manice, deci lumea germanica primitiva este aceisa caredä intreaga basa a evului mediu. Cind spune cineva lucrulacesta, nu tine sama de urmatoarea explicatie, decisivä

dominanta. ca exista la Germani o anume stare despirit, am vazut; cä aceasta stare de spirft tindea sa, semanifeste prin anume acte, se intelege foarte bine, precumapa, cind se rupe un zagaz, cauta sa i gaseasca o nouaalbie. Dar intrebarea este: oare si conditiile in care semanifesta acest instinct germanic, care se pastreaza totusi,au fost determinate de ce ramasese germanic in societateaveacului al IX-a si a X a? Sau, in chip intimplator, ceiace zacea in fundul sufletului germanh a fost rascolit siintrebuintat ?

Pentru aceasta sa, urmarim putin lucrurile. Intaiusa observam ceva: daca, din insasi partea ramasa ger-manica a soc:etatii carolingiene s'ar fi putut desvolta in-stitutiile care au dus mai tarziu, in forma lor mai deplina,la feudalitate, .atunci mai -de curind s'ar fi intimplat acestlucru, Inca din yremea Merovingienilor sau din cele d'irjtaiu

ei

ei

41

timpuri de existenta, de desvoltare tot in mai ram si inmai slab ale Statului carolingian. Numai cit lucrul acestanu e adeverit. A fost un timp in care Germanii, cu totceia ce aveau in sufletul lor mai adinc, mai in Iegaturacu trecutul, s'au acomodat cu starea de lucruri in carelegatura personala, mentinel ea individualitatii si indepli-nirea singurelor acte politice ,pe . . care individualitatea leingaduia, n'avea niciun rol. Intre atitudinea pe care oavea un urmas al vechilor duci, al vechilor conti germa-nici, intre atitudinea pe care o avea un palatin de singerazboinic barbar sau un antrustion facind parte din inti-mitatea militara a regelui, fata de rege, fata de regat si deImperiu mai tärziu, fatA de toate asezamintele imprumutatede la Romani, si intre atitudinea oriCarui Roman, clericsau laic, bogat sau sarac, nobil sau de rind, nu era niciodeosebire.

Unii istorici procedeaza foarte comod in ceia ce privestedeosebirea dintre lumea romana si cea 'germana. Ei spun:e foarte usor sä tii unde sint unii i unde sintN'ai decit sá cercetezi numele gasite in cronicari, in Gni-gorie de Tours, in Fredegariu individul pe care-1vei gasi ca se chiama, de pilda, Lupus va dovedi astfel

e Roman, iar, daca se va gasi un Clotar, un Frederic,va fi dovada Ca ai a face cu un German. Dar intr'o sc-cietate amestecata nu exista o deosebire in ce privestenomenclatura, i un fel de nume nu se aplica numaimembrilor unui singur popor. Numele crestine de la obucata de vreme s'au intins, aplicindu-se de o potrivacelor de singe germanic si celor de singe romanic. Odatace populatiile s'au amestecat, ce mai putea hotari originea,si aportul necontenit al femeilor din generatie in generatienu ajungea sa transforme definitiv esenta fisica a omuluinumit intr'un anume fel ?

N'avem niciun motiv sa osebim in societatea merovin-giana sau in cea carolingiana o atitudine germanica deo atitudine romanica. De la o bucata de vreme este osingura societate, in care se amestecasera oameni venitide o parte i de alta. In aceasta societate amestecuta,

. .

ceilalti.

i attii:

eb

pi

42

desl sufletul germanic daduse MIA indoiala o not& nota,nota cea noua nu putea fi i semn de vreme noua.

Cu toate acestea, de la un timp si vecheg ordine me-rovingiana si cit se adausese prin crestinare, prin influ-enta episcopilor, prin invatatura carturarilor, prin calato-riile in Italia, prin incoronarea lui Carol-cel-Mare, prin totceia ce Carol luase din ordinea romanica, toate lucrurileacestea au ajuns sa fie farimitate, prefacute in puzderiade stapiniri märunte care represinta substratul materialal feudalitatii. De ce?

Dupa tot ce s'a spus innainte, lucrul se intelege foartebine: nu din causa progresului necontenit al starii de spiritgerman, care sä fi izbutit a inlatura ceia ce era roman,

i trebuie sa ne ferim foarte mult de a intrebuintapentru vremurile acelea norme care reiese din desvoltareasocietatilor moderne. Toti acei cari fac sa se coboare in-stitutia feudala, prin urmare esenta insdsi a veaculuide mijloc, de la institutiile primitive germane nu pot sainfatiseze o.linie dreapta. de desvoltare a unui sin gur or-ganism. Daca sa ajuns la sfarimarea Statului carolingian,la crearea acelor Enid insule cu hotare asa de putin la-murite, aceasta se datoreste, nu pornirii dinnauntru aacelora cari mai puteau ft socotiti ca fiind mai mult Ger-mani decit Romani, ci se datoreste desvoltarii imprejura-rilor politice.

Statul lui Carol-cel-Mare n'a existat niciodata, in cepriveste o autoritate suprema, exercitata permanent sinormal, constient, dupa anume norme de drept; n'a existatca organisarea acestei puteri supreme; n'a avut capitala,n'a avut armata in sensul nostru. Era o chemare in armataa intregii natiuni germanice intaiu, la care se adauga sielemente romanice, asa-numitul heribannwn. Exista o con-vocare in Cimpul-lui-Marte, primavara, obiceiu care se in-tflneste de alminteri si in vechile obiceiuri militare ale po-porului nostru. Dar cu heribannum' i cu Cimpul-lui-Marten'are cineva o armata adevarata. Ceia ce se chema scharafrancica (scara" e Schaar, nemteste: ceata) are foarteadese ori un caracter determinat de imprejurari i, fiind 0

-

43

legatura personalä, se putea foarte bine ca anurne contin-gente la un moment dat sa nu se presinte, in urma unorintrigi sau neintelegeri.

Dar Statul carolingian n'a avut nici macar un hotar inadediratul inteles al cuvintului. Ceia ce este pentru timpulnostru un hotar, care e intarit si pazit, in afara de faptulCa e recunoscut de protocoalele atitor conferinte, era Incain pregatire.

E adevara,t csa aceasta nu resulta din Viata lui Carol-cel-Mare a lui Eginhard si nici din alte cronici ori analecarolingiene. Multe lucruri nu result& insa din cronicile ofi-ciale. In izvoarele scrise de clerici, St5piniti .de ideia unitätiiBisericii, trebuia sa se afle i unitatea de Stat, de formapolitica. In cronicile acestea se cauta sa se arate ca in-tr'adevar Imperiul eta Imperiu, cä avea hotare, ca toatalumea era legata de el prin aceleasi legaturi. N'are decitsä urmareasca insa cineva istoria campaniilor lui Carol-cel-Mare impotriva Saxonilor, campanii cu mult anterioareincoronarii sale ca Imparat, ca si a unor campanii pos-terioare incoronarii, pentru ca sa set vada cum supusulde astgzi era revoltatul de mine, si cu drept cuvint is-torici observa ca, dupa ce Witukind, seful Sa-xonilor, a fost silit sa se boteze, cu cea mai mare partea poporului sau, cu toate acestea Saxonii au continuatsa se duca, in pädurile sfinte si sä, se inchine idolilor,pentru cä poti sfarima un idol, dar nu se distruge in su-flete ceia ce a legat de dinsul.

Cind s'a mintuit cu Saxonii, au venit apoi Nortmanii.Pentru a-si da samä cineva inteadevar de ce au insemnatacesti Normanzi, n'are decit sä urmareasca analele franceo bucata de vreme an de an. Normanzii stricasera cudesavirsire granitile Imperiului lui Carol-eel-Mare; innain-tarea lor se facea pe toate coastele dupa riuri. 0 flotacarolingiana exista, dar numdi in Marea Mediterand, iar,in Oceanul Atlantic ori in Marea Nordului nici nu se po-menia. Flota care exista in Marea Mediterana era ca saimpiedece pe alti pradatori, pe Saracinii can veniau. dinSpania si Africa, sau ca s stea in fatia Bizantinilor, cari

44

aveau flota cea mai importantä, absolut dominantá Inaceastä Mare. Prin urmare o flota contra Normanzilor,contra celor mai indrazneti pirati pe cari-i cunoaste is-toria, nu exista. Dar Nortmanii mai procedau si altfel:ei urcau pe gurile raurilor Si innaintau pan& unde voiau;dar, cind ajungeau sa strabata tara pe linii foarte adinci,ce mai putea a insemne hotarul daca ei isi stabiliauasezarile lor, la care se intorceau in anul urmator ?

A fost deci o stare de nesiguranta desavirsitä in tmpa-ratia aceasta, strabatuta'n toate felurile prin aparitiuneaunor barbari schimbatori. Cind s'a ajuns la sistemulacesta de penetratiune a Imperiului carolingian, hotarelenu mai aveau niciun rost. Pe de alta parte, Nortmanii,evident, nu stateau in locul uncle debarcasera, ci porniauin cete razlete, care prädau pana foarte adinc in interior,si, fi.indca, erau pagini, nu respectau nimic. Lucru foarteimportant. Regalitatea merovingiana se sprijinia foartemult pe garantia ce i-o oferia respectul fata. de bi-serici, de manastiri si de episcopi; Statul lui Carol-cel-Mare era chiar o forma a Bisericii, o forma laicä strti-batuta ins& de caracterul religios al Bisericii. Dar, cindelementul pe care se basasera toti pentru a avea ordineapublic& si siguranta, a fost atacat de oameni carora nuIi pasa de acest element, si cind nu era, nici forta ma-teriala care sa-1 poata inIoui, se poate inchipui ce erasä resulte.

Ceva asemanator vedem in. timpul nostru: ceia ce neleap, pe toti acei cari facem parte din societatea vecheeste un anume respect fata de ce se numeste civilisatie,religia cea mare a timpului nostru. Acum, au fost fel defel de particle, pana In ultimele decenii, care aveau punctede vedere deosebite in atitea chestiuni esentdale, dar cindera vorba de patrimoniul civilisatiei europene", se in-chinau aline cu totii. insa iatà cä masele populare autrezit bolsevismul, care zice: ce-mi pasa de civilisatiavoasti e toata, un moft; prngresul noi II suprimam cutotul, caci noi intemeiem de-odata o alta civilisatie, pu-nind pe maturator sa predea in locul profesorului de Uni-versitate I pe profesorul de Universitate sä mature .5trac14,

si

46

Nu stiu dad, profesorul de Universitate va deveni un ma-turätor bun i, in tot casul, de va face treaba buna; elva fi platit, dar ma indoiesc dad, rnaturätorul devenitprofesor va face sa se nasca altä civilisatie; lucrul celmare insa a fost cind, in lupta dintre partidul socialist

partidele burghese, a aparut un nou factor, care nurespecta elementul moral ce lega pe toti.

A§a: era si cu Normanzii pagini: ce Ii pasa lor deBiserica crestina! Atunci, nepasindu.li de dinsa intr'o or-dine de lucruri sprijinita innaMte de toate pe aceasta,Biserica, ni putem inchipui ce a resultat i ce a facutfiecare.

Ce a facut omul mai slab, care n'avea o cAate a lui,care nu veghia dintr'un castel i castelele incep sa seintemeieze pe vremea aceasta , el care nu era deprinsca, se lupte, care n'avea aptitudini deosebite pentru aceasta,bietul ,,homo romanus", intru 0, mai ramasese neames-tecat cu Germanii? Ce fac.,.ea si calugarul de care Nor-mandul nu voia sa, tie sama? qe facea obstea calugarilor,manastirea, preotii, episcopii ? Nu li raminea decit säcaute pe cineva care sa poata indeplini functiunea deaparator, i i se recomandau.

Aceasta este vestita commendatio. Te recomandai",insa, impreuna, cu toata averea, prin urmare impreuracu pamintul i, dupa aceia, ca o consecinta mai depar-tata, legatura omului putea sä dispai a, dar legatura cupamintul raminea, i orice se .gasia pe acest pamint re-comandat" avea aceiasi legatura pe care cel d'intäiu ocrease fatã de acel cu pamint mai mult i cu situatiamai mare, caruia ii Meuse inchinarea Noi toti sintemoamenii societatii din care facem parte, in intelesul casintem inchinati acestei societati. Toate interesele noastre,toate cerintile, toate sperantele noastre de viitor sint legatede existenta i desvoltarea acestei societati. Facem marecas de libertatea noastra, dar, de fapt, sintem foarte putinliberi, pentru toate avantagiile de ordin material si moralcare deriva din aceasta legatura. Ei bine, inchinarea pe careo facem fata, de ordinea Statului poate cã in ea insasi nuni place; cu toate acestea fiecare accepta constitutia terii

si

46

lui, ori de-i place ori nu o sumedenie de legi, din careunele absurde, pe care el nu le-ar fi votat, caci aceastaconstituie singura garantie pentru avere, viatä si onoare,pentru tot ce constituie fondul omului civilisat.

Se zice: in evul mediu se recomandau" pentru cai asae obiceiul german. Nu. Fiindca aceasta era o necesitateneaparata in momentul acela.

In felul acesta se taie Inca' un element principal desprijin al pretentiei germanice fata de ordinea social& sipolitica a evului mediu cu toate consecintele sale pentrutimpurile moderne. S'a nu fi fost Normanzii, sä fi fostdusmani de alt caracter, mai putin capabili de infiltratiesi de penetratie, dusmani cari sä se poata preveni i ras-pinge, de sigur ca fenomenul acesta nu s'ar fi IntImplat;dar fenomenul se intimpla in rindul intaiu din causa ne-sigurantei generale, datoritä amestecului unui factor carenu tinea mina de Ins* elementul de legaturai.

Ca este asa, o dovedesc o multime de fapte paralèledin istoria universala: pe vremea Revolutiei francese, cindorice tel de ordine dispäruse, cInd legiiie se votau ca sänu fie aplicate, cind capriciul indivizilor singerosi, une orimonstri umani sau bolnavi, inlocuia ordinea social& sipolitica obisnuitly- nu s'au creat tot felul de legaturi,unele mai curioase decit altele, pentru ca omul s'a poata'Astra putinul care se putea in astfel de imprejurari ?N'a fost o commendatio a intregii societati aceia catregeneralul Bonaparte, din care au facut pe Napoleonnumai fiindca. Mmeni altul nu putea sa asigure rärnasitade stapinire asupra lucrurilor i persoanei fiecaruia, asacum iesise din Revolutia cea mare ? Nu s'a repetat fe-nomenul acesta,dupa Revolutia de la 1848, dupa scenelesingeroase din lunie, cind un tinär fara nimic napoleonian,care fusese un ofiter inferior in armata elvetianä, conspiratorde doua ori fara noroc i putin cam ridicol, care se distin-sese ca spOrtsman in Londra, ca vestit curtesan cu mus-tatile ceruite i barbison mai mult de salon decit de coman-dant, cInd toata societatea francesä, zicem, s'a recomandat"

I-iu

47

lui Ludovic Bonaparte, din care a fácut pe Napoleon alIII-lea ?

Lucrurile acestea sint naturale, si ele se repeta in anumefase ale istoriei, iar, daca se intimpla de se potriveste cevadin motivele morale ale unui timp cu vre-un alt motivmoral din alta epoca, ce a trait in alte imprejurari, nimenin'are dreptul sa-si atribuie in primul cas paternitatea in-troducerii acelui motiv moral, daca el nu se intimpiná siin al doilea.

Ramihe di vedem, in acest ev mediu caracterisat, unlucru de cea mai mare important& pentru ce vine peurma, adeca: institutiile pe care le avem acuma s'au des-voltat ele pe pamintul cel mai caracterisat german ori s'audesvoltat pe pamintul care nu era caracterisat germansi prin urmare sta supt alte influente decit supt influeritagermana?

IV.

Ordinea feudal&

Atingem astfel un alt element care a contribuit esen-tial la alcatuirea institutiilor evului mediu.

Am vazut cum s'a ajuns a se trece de la legaturilecele vechi, mai mult de origine romanica, din provinciileocupate de Germani in Inaperiul roman de Apus la lega-turile cu caracter particular, care nu erau ale legii, aletraditiei, ale dreptului roman si nici ale ordinii politiceimperiale, ci erau legaturi determinate de imprejurarile mo-mentului. 0 legatura e acea commendatio, pe care o im-punea primejdia contimporana: sfärimarea Imperiului ca-rolingian, slabirea necontenita a regalitatii, trecerea puteriiin mina acelora cari aveau un castel si mijloace de apa-rare contra infiiltratiei nortmane, care, patrunzind periuri, facea apararea mult mai grea decit clack dusmanular fi innaintat pe uscat, venind de la hotarele Imperiului.Vom a dauga ca acea commendatio", färä sa, se poatazice ca nu exista in obiceiurile Germanilor de odinioarafiindca, evident, cind cineva alegea pe un duce pentru amerge la razboiu, Ii recomanda persoana fata de capa-citatea sefului aceluia, era si de origine galica, Windparte din institutfile pe care Germanii le-au gäsit, maimult sau mai putin framintate cu romanism, in insäsiGalia ocupatade dnii. Daca ne &dim la partidele cariau .existat in vechea Galie, la regimul cetatilor" politice,in care erau clientele, cu clienti i efi de clienti,, InW-legem foarte bine ca, o astfel de recomandatie" a indi,vidului catra alt- individ ar fi putut sä existe chiar daca,

49

n'ar fi aparut niciodata Germanii in desvoltarea istorieiuniversale.

Venim acum la cellalt element, acesta de ordin medieval,anume la elementul care venia din motenirea unor dom-niteiti functiuni desi cuvintul demnitate" nu e pedeplin potrivit cu conceptia particulara germana desprecabtatea unui conte, duce, sau marchis (Markgraf, rca-pitan de margine", cum se zicea odinioara la noi) i, ia-räsi, acei cari detineau astfel de situatii nu se considerauca functionari In serisul in care se considera astfel celcare indeplinia o functie public& pe vremea romana sau insensu'n care Junctionar" se intelege astazi.

De la o bucata de vreme, pe lingã inchinarea persoanei,din care a iesultat, imediat, Inchinarea pdmintuldi, estesi transmisiunea pe cale ereditara a rosturilor politiceadministrative in noua viata care nu era asa cum sintemaplecati a o intelege noi.

In afar& de o organisatie militara care n'avea nimicpermanent si nimic definitiv, iermanii nu cunosteau decito regalitate de drept divin i o adunare a poporului carese stringea pentru lucrurile mai importante. Senesalul,maresalul, maiordomul, cari se intilnesc pe urma, cu numegermanice sau romanice, nu represintau la inceput decitun element din dom$sticitatea regelui german: cei ce seingrijiau de cal, de casa, de altele in preajma, acestuirege. Evident ea, regale vechiu n'avea astfer de slujbasipe linga clinsul, dar, indata ce regalitatea germana s'aapropiat' de hotarul Imperiului roman, a devenit mailuxoasa, mai complicata. Regale avea un palatium, decio Curte, cu ceia ce este absolut indispensabil pentru axis-tenta ei, dar nu si o ordme de functionari, i mai ales pedeparte nu una care sa se poata asamana cu acea intinsa,variata i efectiva ordine de functionari din Roma apusan i rasariteana.

Ni s'a pastrat din vremea lui Constantin-cel-Mare oNotitia dignitatum", o insemnare a functlunilor, care cu-prinde pe toti cei ce indepltniau un rost public intr'oparte sau intr'alta din aceasta Imparatie unica in esenta

11',7.1 ct. 4

§i

en

si

- 50ei dubla. tsi poate cineva inchipui cà Germanii ar fi lostin stare sa, inlocuiasca pe totd cei cuprinsi in Notitiadignitatum" ? Oricit am adrnite c un popor e in stare a da

ceva spontaneu, putem noi admite- ca ei ar fi putut saintemeieze imediat o ordine de lucruri tot asa de intinsa,de felurita si de practica, precum era ordinea veche ro-man& ? Si, iaräsi, asa cum era regele german, chiar dupace se cufundase in baia miraculoasa a romanismului, elnu era in stare sa manieze de sus un aparat asa decomplicat ca aparatul roman, si poate in unele casuri

n'as putea zice in general nici n'avea incredere inmulti din oamenii vechiului regim, desi nu se pomenestein niciunul din tinuturile ocupate de Germani .o revoltaromana impotriva stapinirii germanice, luata ca factornational deosebit.

explicatia este ca, si in Apus ca si in Rasáritprecum mai tärziu in Siria ocupata de Arabi , pro-

vincialii Inii preterau pe Germani in locul Romanilor, inputerea calculului, foarte piimitiv, pe care orice populatiein astfel de imprejurari il face cu privire la regimul care cerebiruri mai mici, ajutoare mai putine si mai rani si care,in schimb, asigura mai multa liniste, mai multä putintade desvoltare i fericire. Regimul fiscal roman era foarteapasator; sarcinile acestui regim se ingreuiau din ce ince, si se ajunsese in cele din urma timpuri la greutatimai mari ca niciodata. Lumea saracise, magistratii mu-nicipali erau siliti sa-si ocupe functiile; n'aveau voie sadeserteze, i ei pastrau sarcina sa garanteze plata biruluipopulatiei, asa incit multi se refugiau in Biserica ori fu-giau la barbari, numai sä nu ramiie in situatia de oa-meni cari raspund pentru o populatie safacita, ce nustie cum sa scape de imposite. Roma cerea tot mai mult

dadea tot mai putin, pe cind barbarii n'aveau nicifunctionari, n'aveau nici edifitate, drumuri, bäi, apeducte,circuri si tot ce o innalta civilisaie putea sä ceara,neavind Curte, neavind griji edilitare, neavind armata,care sa se intretie cu bani, ei pretindeau numai hrana unuinumar relativ restrins de oameni, asigurind in schimb

pe care o garanta teroarea numelui bor. Ca si mai

Si

pi

pi,

Ii-niptea

51

tarziu Remand" din Siria, cum am spus, ca i locuitorildin Dacia, din Panonia, niai bucurosi de barbari decit dedregatorii Imparatului din Constantinopol, provincialii dinGalia i alte parti ale fostului Imperiu de Apus erau maibucurosi de Germani decit de Romani.

Prin urmare, inchizind aceasta parenteza, regale barbar,desi n'avea niciun fel de antipatie impotriva ordinii ro-mane, dar n'avea mijloacele trebuitoare pentru a cintadintr'un instrument asa de complicat.

Administratia veche german& era o administratie prindelegatie, prin delegatie momentana sau prin delegatieperrnanenta, ca ispravnicia cea veche de la noi, cind is--pravnicul n'avea rosturi administrative teritoriale

In Statul merovingian functiuni de felul acesta au fostincredintate,- natural, singurului dregator, civil si militar inacelasi timp, pe care-1 cunostQa vechea viata germanica,contii si ducii. Acestia aveau chemari foarte intinsefoarte putin deslusite, in care se puteau amesteca ne-contenit pentru a transforma sau macar opri in loc rega-litatea insasi. Unde se aseza un duce ori un conte? Aceastaatirna diva teritorii, dupa amintiri i nevoi locale: in acealume germanica niciun lucru nu era definit fara putintade a-1 schimba.

Cind a venit Carol-cel Mare, el si-a dat sama de urmatorul lucru: c. acesti earneni cari vin din trecut aducceva dintr'un timp anterior monarhiei absolute,\ dupadatina romana, si cà ei incep sa aiba o evolutie Contraintereselor acestei monarhii. i iata, de ce: contii sauducii acestia, i Inuit mai adese ori, fireste, contii decitducii, au vazut foarte rapede ca importanta lor ade-vaTata nu poat:e sta in functii, ci ca ea poate s'asteie in averi, si anume in acea forma de averi caree pdmIntul. Pe de altã parte, ei au mai inteles ceva:ea, insemnatatea lor in afara de aceasta. stapinire depatnint poate fi, nu in certificatul de bune servicii pecare li 1-ar fi dat Suveranul, ci ca nu poate sa steie decitin elementul uman care ajunge sa atirne de dinsii personal,dupa vechea datina germanica.

pi

52

Cum cautau ei sa capete pämint? 0. multime de oamenifugiau, o multime erau pedepsiti pentru vre-o vina po-litica: erau deci atitea putinte deschise noului proprietarde pämint.

S'ar zice ca atunci pamintui era bogatia si c prinurmare intr'acolo trebuia sä se indrepte luarea amintd

läcomia dregatorului doritor sa-si asigure o situatiemateriala.

In privinta aceasta insa ar fi citeva reflexiuni de flout.Intaiu nu se poate zice ca in acest timp bogatia mobi-liara n'avea oarecare rost. Se facea foarte mult comert,legaturile cu Orientul n'au fost intrerupte niciodata inStatul carolingian; o dovedesc i multe din stofele care

gäsit prin morminte: matasurile, brocardele foartefrumoase, cu lei, cu flori, cu frunze de caracter particular,

care yin din Bizant. Erau colonli intregi de Evrei, deSirieni chiar prin orasele Galiei. Putea sa fie cineva bogatsi far& pamint, desi bogatia pamintului era socotitaca mai nobila, decit celdlalte. Pe de altä parte Germanul,care nu venise in calitate de proprietar de pamint, careabia apucase sä ajunga, proprietar individual, nu puteasä aiba fata de acel pamint sentimentul pe care-1 aveavechiul locuitor gal. Dar mi se pare ca partea cea maiinsemnata a intelegerii cerute se poate capata altfel: dacase tine sama, de faptul ca aceiasi conceptie pe care regeleinsusi o avea fata de Stat o avea fata de oricare partea teritoriului Statuluj i agentul in subordine care eracontele sau ducele. El trebuia sa-si zicl: am cucerit ceva,care e prada meritului mieu, a valorii mele; importantamea va fi determinata de partea pe care o pot avea inaceasta prada. Este si un element psihologic barbar, carenu trebuie neglijat.

Dregatorii acestia ajungeau astfel sa fie proprietari depamint in domeniul insusi al autoritatii lor de adminis-tratori in numele regelui. Dar, ()data ce omul avea pa-mint intr'un anume loc, el era legat de locul ace. Pe dede altä parte, el vedea necontenit i altceva: vedea vechea,familie galo-romana, in legatura cu batrindle tradiii, cuimportanta ei localä. N'are cineva decit sa cerceteze, nu

elan

si

ei

53

numai Galia, dar .si, mai ales, Italia, Roma de pe vremeaPapilor, in secolul al VII-lea si mai- ales al VIII-lea panala al X-lea, pentru ca s. vada ce mare importantia pastrauin orasele acestea antice familiile cele mari. Roma, ospunem in treacat in momentul criselor papalitatii afost dominata cu desavirsire de elementele istoricede aceia a trebuit ca Papa sa ceara sprijinul. Carolin-gienilor pentru ca sa se desfaca, de aceasta strivitoaretutela a familiilor senatoriale", aristocratice. Se stie cä

Galia era foarte bogata in ce priveste astfel de familiisenatoriale. Clerul, o mare parte din represintantii cei maiinsemnati ai lui se desfaceau din asemegea familii custravechi radacini. Nume cunoscute din generatie in ge-neratie, oameni iubiti de toatä lumea, avind nesfirsite le-gaturi, nu numai datorita functiel lor, dar i importanteisociale, legaturi bahesti, economice si, in acelasi timp,legaturi morale, deprinsa fiind lumea sa considere auto-ritatea moral& a cutarii familii i sa i se adreseze innevoie. Eran i vechi partide, cu functiuni care continuau.

Si deci -contele, care ajunged sa alba paminturi intinse,in legatura cu aceste domenii, izbutia sa aiba relaiinoua, determinate de aceste legaturi teritoriale. El, carevedea, pe de alta parte, ce inseamna in societatea galo-roman& pe care cauta s'o .thaite pentru ea' in fundulsufletului o admira, ehiar cind cauta sa o inlocuiascaimportanta aceasta locala, cduta, in chip firesc, sa trans-forme si situatia lui de functionar potrivit cu situatia luinon& ca proprietar de domenii $i, de oarece ce domeniulera al lui lasa copiilor lui, pe carli crestea pentru dinsul,ce era mai natural decit sä doreasca acelasi lucru, cuprivire la functiunea lui? Cu atita mai mult, cu cit, daca

se lua functia, situatia lui ea proprietar de pamintscadea.

Tendinta functionarului, deci, era sa rämiie neaparatacolo in calitatea lui de functionar. Si, de alminterea, instarea de civilisatie a oamenilor din secolul al ,IX-leaera foarte greu orhului sa osebeasca deosebitele rosturi pecare le avea.

Cererea aceasta de a se moOeni functiunile se mani-

si-I

ei

pi

pi

54

festa astfel i instinctiv. Dar regelui carolingian, care nuera degeneratul, paralisatul, imobilisatul rege merovingian,ci o forth activa, indreptata catre cuceriri, hranit6p demari ambitiuni, innaltata prin chiar aceste ambitiuni, nu-iconvenia -de loc acest fapt, si el incearca o revolutie:aceia de a lam pe conti i pe duci unde sint si de a in-troduce un fel de inspectori extraordinari, cari se chemaumissi dominici": dominus era imparatul, iar missus, tri-misul imparatesc, delegatul, ispravnicn1" domniei. Acestimissi dominici" nu erau nici ei bine definiti in ce pri-veste atributiile lor. Aveau de sigur sarcina sa vada ce sepetrece intr'o provincie, sä cerceteze primejdia care vinede la aniline dusmani, dar, in acelasi timp, pe linga casaImptiratului, sa faca socoteli din acelea pe care in timpulnostru le fac numai vechilii de mosie. De alminteri siCapitularelelegile lui Carol-el-Mare, numite astfel pentru

"erau impartite pe capitole, premm Capitulatiile pe carele-au incheiat puterile Apusului cu Poarta erau numite totdupa aceasta impartire; la noi se zicea, odata: ponturiau si un caracter domenial privat i un caracter politicpublic.

Acesti missi dominici", trebuie sa se recunoasca, n'auputut dainui. E o incercare pentru care se glorifica foartemult Carol-cel-Mare, dar care, facuta in pripa, n'a reusitsa, dea roadele ce se asteptau de la dinsa, intre altelepentru Ca acesti agenti nu puteau fi alesi decit tot inlumea acelora cari trebuiau Sa fie inspectati, controlati:cite un conte, cite un cleric, si pe vremea aceasta lumeaclericilor si a contilor se confundase cu desavirsire, dinaceleasi familii, in deosebite grade de inrudire, -de pie-tenie sau de interese comune, se gasiau i unii i altii.Asa incit Caroringienii, neputindu se servi .de vechii func-tionari, n'au fost in stare sa. creeze functionari noi, fiindcaelementele lipsiau cu desavirsire. Barbarii nu se civilisa-sera, atita cit sa se poata crea cu ei o non& ordine ro-mana; aceia cari fusesera in legaturi cu ordinea romanascâzusera asa de mult in ce priveste cunostintile i ca-pacitatea lor admistrativa, incit se confundau cU barbarii.Atunci iata ca si fara vestitele Capitulare, care nu recu-

at

pi

55

nose ereditatea in functiuni, se ajunge, prin insasi des-voltarea lucrurilor, la aceasta situatie.

Vom adaugi un lucru. Si populatia, de sigur, voia asa.Se deprindea cu omul: foarte mniti conti nici nu erau deorigine germanica, sau erau odraslele unei mame ce.apartinea vechilor familii locale Schimbarile dese -puteauavea efecte si mai rele decit cea mai apasatoare perma-nenta Mare le proprietar, iubit adesea, era apoi mai indicatdecit oricine pentru a conduce administratia in Tinutul pecare-1 cunostea asa de bine.

Pe de alta parte, Biserica, al carii rol era asa demare in Stat pe vremea aceia, Statul Insusi nefiinddecit cealalta fata a Bisericii, care insemna societatea,tovarasia tutuior credinciósilor, i partea socotita cainferioara in tovarasie era Imperiul, pe cind partea ceamai veche, cea de capetenie, era, Biserica Biserica,zic, avg. o multime de pamint. Pamintul acesta ii capatasein deosebite imprejurari; unele parti fusese cumparate,altele ddruite. Pe ID ma oamenii faceau pacate, i pentruispasirea lor el cautau sä incheie tot felul de conven-tiuni cu Dumnezeu: un pacat mare, o biserica mare, unspital mare. Astfel si in Apus ca i in lumea bizantinabisericile au facut averi imense prin astfelde

De si nu s'au impus aici masuri ca ale Imparatiloriconoclasti in Apus dom,niile Bisericii erau foarte intinsesi cresteau necontenit: se parea nepios ca Statul sä-sitrimeata functionarii pe pamintul episcopului sau pe pa-mintul egumenului; De alminteri, asa era si la noi:toate daniile pe vremea lui Mircea-cel Batrin, pe vremealui Alexanthu-cel-Bun prevad ca satele care sint ale Vla-dicii, .ale staretului, sa nu sufere niciun amestec din parteaDomniei, sa nu aiba, nici sarcini fata de Domnie, si nicijudecata oarnenilor de pe acele paminturi sa nu se facade oamenii Domniei, nici gloaba sa nu se iea pentruDomnie, ci toate sa fie numai pentru sfinta biserica,p,ntru sfintul lacas de acolo. Prin urmare se crea ceiace se nume,ste Stat in Stat, en deosebirea cä acel Statcare se forma in Stat era anterior Statului insusi si maipresus de dinsul, menit fiind sa* dureze chiar dincolo de

donatii.

56

margenile Statului treater, caci Biserica era eterna, dela Dumnezeu Aceasta se numia imunitate, i un teritoriuajuns in mina Bisericii devenia .imun.

De la o bucata de vreme cum am spus societatea1aic i cea clericala s'au tot amestecat in ce privestepersoanele: un frate din aceiasi familie era conte, altulstaret sau episcop; aceiasi persoana putea s treaca dinordinea laic& in ordinea bisericeasca. Asa fiind lucrurile,si fiindca totusi oamenii se considerau ca facind parteimpreuna din Biserica, laicii s'au intrebat dad, imunitatean'ar fi de dorit i pentru

Sa nu uitarn aceia ca, dregatorii tipsind, orice stapi-nitor .era bucuros a pTimi pe cei cari reiesiau din I.ns4idesvoltarea libera a societatii. Pentru a da un exempludin alta parte: Turcii, cu Mohammed al ll-lea, au cuceritAsia Mica si Peninsula Balcanica. tn timpul nostru luareain stapinire a unui teritoriu inseamna inlocuirea ye-chilor functionari cu functionari noi: cel putin a persoa-nelor dad, nu a legilor, a asezaminteloi, a intregii or-dini politice. Turcii rfau Mcut nimic din toate acestea.Cind mai taiziu Soliman a decretat legi, ele sint imitate,intru cit nu atirnau de Conan, dupa legile bizantine, i cu-legerea legislativa a lui Soliman, care avea innaintea ochilorpe lustinian insusi, se chiama Canun-namè, culegerede canoane. Si cuceritorii n'au fost indemnati de lee sa,caute a distruge Biserica greceasca, prem.= se crede; ein'au pornit vre-o persecutie teribila impotriva .ierarhiei bi-zantine, ci u lasat pe crestini in fosturile lor, adoptindtoate formele Bisericii pentru ca prin ea sa stapineasca, sifara nici-o cheltuiala de oameni i fara nicio risipa debani sä indeplineasca rosturile Statului, Vladicii au fostfunctionari otomani din cele d'intaiu momente, facindu%sifunctiunea si in folosul lor, si in folosul Statului.

Exact acelasi lucru a trebuit sa se intimple i dincoace.Prea ni inchipuim, dupa ideile timpului nostru, pe Caro-lingieni simtind primejdia asa cum putea s'o simta unstapinitor din timpurile noastre. La dinsii caracterul publicprea era mult amestecat cu caracterul politic si Iucrul declomeniu politic Q11 lucrul de domeniu privat,

dineii.

57

Vorba e cä la un moment dat au gäsit aceasta situ-atie: pe orice bucata farimitata, desfacutä din ansam-blul Statului carolingian, pe orice bucat& din pamint eraacelasi om care avea i pamintul si care avea si autori-tatea politic& asupra acelui pamint. De exemplu pre-fectul" era.proprietar indirect, prin inchinarea celorlalti, eal judetului; subprefectul" era proprietar in ordine feu-dal& al plash lui; primarul" proprietar pe comuna lui,in sensul ca, toti oamenii cari erau acolo aveau anumeparti de teritoriu din teritoriul care in cea mai mare parteera al lui i"ar cealalt& parte lui li era inchinata. Nu se puteaautoritate fara proprietate i nici proprietate far& autoritate.Aceasta e basa evului mediu, iar, in ceia ce privestedesfasurarea. piramidei, inchinarea aceasta determina gra-dele. Cine a fost la inceput, acel de la care totul a pornit,din inchinare in inchinare e la virf, iar ceilalti vin,Incetul cu incetul, tot .mai mult, pAna se ajunge la totali-tatea teritoriului, care formeaza basa piramidei.

Pe ling& cel ce are parnintul la inceput si este su-zeran, pe ling& cel care vine cu pamintul lui pe urmade-1 inchina, i e vasal cuvintul vassus, de unde vinevasal", nu e germanic, ci galic erau i erbii, teraniineliberi, din deosebite categorii. Ei avuser& pamintvinduser& sau li se luase; ori venisera de aiurea, farapamint, i li se dase in anume conditii. Unii atirnau maimutt prin pannintul lpr, altii mai mult prin persoana lor,dup& imprejurarile speciale in care venisera 'n legaturkori Cu mosia, ori cu tnosierul.

Aceast& categorie social& dateaza, de altfel, Inca dinvremile romane. Alaturi de sclavi si de liberti, erau pevechiul teritoriu imperial proprietari de pamint sara-citi carili vinduser& mosia; erau oameni earl recurgeauasa de des la marii proprietari, vecinii lor, inch deve-niau prin obiceiu oamenii lor; erau colon], i sistemulcolonatului e foarte bine cunoscut pe asa-numitele fundi",pe moii1e cele intinse5 latifundiile" ultimei epoci de sta-pinire romara; erau, deci, oameni adusi de buna voie, cuma adus Stefan-cel-Mare in Moldova sau, de la Mircea-ce1-13a-trin, Domnii din Muntenia. Caci toate formele acestea le-am

si-1

58

avut i noi ori din vechea ordine romana, ori supt influ-enta noii ordini bizantine, ori prin desvoltarea fireasca aimprejuiarilor. Sint lucruri generale omenesti, nu specialeunei societati si unei bucati de pamint.

Pana acum, prin urmare, nu vedem altceva decits des-voltaiea normala, cu un aport germanic apreciabil, darnu hotaritor, a unui lucru care se intilneste in so3ietateaveche galiea, cad aceia a servit drept basà.

Sa vedem acum ce s'a petrecut in partea saxona aacestei Germanii 'Ana in secolul al XI-lea.

Inca innainte de Carol-cel-Mare, pe vremea Merovingi-enilor, In secolul al VII-lea, dar mai ales in vremea ca-rolingiana s'a intreprins cucerirea Germaniei centralerasaritene, locuita de asa-numitii Saxoni, din cari, intr'unsens, faceau parte si Nortmanii, cari, dupa ce Saxoniidin interior au intrat in Imperiu, au lamas pe din afarasi au fost numiti oameni de Miazanoapte".

Saxonii, deci, au fost atacatd pentru a fi crestinati, ci-inglobati in Statul carol ngian, in puterea drep-

tului imperial si prin irmaintarea birpitoare a ostilor france.Razboiu l. acesta, care a ocupat cea mai mare parte din

Domnia lui Carol-eel-Mare, s'a incheiat prin succesul de-finitiv al ceteloi " fiance, care in primavara porniau ca samai supuna o parte din tinuturile ramase dincolo de mar-genile crestinatatii". Saxonii s'au botezat, au depus ar-mele, au ingaduit sä se aseze episcopi printre dinsii, sase intemeieze rnanastiri si S5, se innalte pentru .apararealor de ali barbari, ramasi necrestini, Slavi sau Turanieni,cetati, burguri ale regelui carolingian, supt conducereaunui burggraf, sau pircalab

Multe din bargurile acestea exista si astazi, ca oraeimportante mane: Magdeburg (cf. Brandenburg), Ko-burg, etc., pe cind alte orase, acestea in Germania inte-rioara, s'au Mout la vadwi, precum se vede din desi-nenta furth (Frankfurt etc.; tot asa la noi sint localitatinumite in legatura cu vad", de pilda Vadenii").

Atte orase fiindca acum vorbim de orase s'au in-terneiat apoi unde era un sfint vestit i lumea venia din

pi

-

59

cind in cind sari aduca daruri, la hramuri mai ales. Cuacel prilej se cladiau anume pravalii i negustorii rami-neau, cum se intimpl i astazi in orasele balneare, undepravaliile se inchid, odata stagiunea incheiata, dar uniinegustori totusi Amin, si in felul acesta se injgheabaorasul nou. Alte orase, Inca mai tarziu. s'au fundat dinintentia de a se imblgati a unui proprietar de mosie,precum s'a Mot la noi in tirguri, mai ales cele dinMoldova'', pe la 1830-40, Mihaileni, Beresti, Panciu, etc.,cu deosebire in partea dintre Siretiu i Prut. Dar despreacestea, mai tarziu

Pentru a ne intoarce la Saxoni, dincolo de burguii,vechea lor viata se 'Astra neatinsa. Daca. Germanii asezatiIn Galia nu erau stare sa rnentie nivelul de civilisatiepe care-1 intiln sera, de uncle erau sa a ba prisos pentruca regiunile de esentiala Si inclaratnica barbarie sa, fietransformate de dinsii? Daca America-de-Nord a pututsa, fie europenisata, In veacul al XV1I-lea si al XVIII lea,aceasta inseamna ca. in Anglia nu mai incapea lumea;existau atitia cari, cum se zice, isi luau lumea in cap,aducind cu dinii toata energia politica i toate calita-tile morale ale unor oameni facind parte dintr'o mare

acelasi lucru cu Burii asezati in Sudul Africei.Dar, dincoace, evident ca oamenii ramineau in satele lorprimitive, cu totul deossebite de satele mediteraneene, desatele grecesti si latine, i chiar de satele i cetatile Ga-lilor; satele saxone erau in multe privinti asamanatoare cusatele de la noi, cu cele din Peninsula Balcanica, pe basatracidt, apoi cu satele slave din stepa ruseasca panadeparte in regiunile stepei, i ele intemeiate pe o , basape care o putem numi a Tracilor vechi

0 paralela se presinta in Ardeal: regele unguresc inte-meiaza in partile acestea ardelene ultransilvane" cetati,el trimite Vradici, aseaza in jurul acestora coloni veniti deaiurea sau populatie local& supusä; toate acestea nu eraudecit o imitatie in mai mic a institutiilor acute intreSaxoni de Carolingieni, precum Statul unguresc insusi nunu era decit o copie, dupa modelul, mai apropiat, al Sta-tului moray din Panonia, a Statului carolingian de pevremuri, cu aceiasi ocrotire a Bisericii rornane. Dar din-

ó

60

colo de aceste cetati de aceste resedinte de episcopi, din-colo de Tinutul cedat Cavalerilor Teutoni, cum era regi-unea Brasovului, se intindeau satele romanesti, asa cumtraisera din vi emurile cele mai vechi, de si din centrelemilitare si bisericesti ale cuceririi si colonisärii nu s'aputut exercita aici o influent& asa de tare ca aceia exer-citata in Germania din centrele corespunzatoare si satulromanesc a dainuit in formele lui batrinesti pana in zi-lele noastre.

Dar, dad, Saxonii, neputincl primi de aiurea elementesuperioare de civilisatie, n'au fast in stare a cla de la eiforme noi pentru evul mediu, aceasta e dovada cea maivorbitoare despre neputinta poporului german de a creacivilisatie prin propriile sale insusiri.

Dincolo de jumatatea veac:ului al X lea, pe la 960, OttoI-iu a intemeiat din nou o Imparatie cu toate ca, a Ca-rohngienilor n'a dispärut pe deplin niciodata, ci traia informe modeste, mai mult italiene. Otto n'a gasit ins& inSaxonii lui nici macar atita cit gasise odinioara Carol-eel-Mare in Statul franc mostenit de la Merovingieni, i aceastapentru o ratiune foarte usoara de inteles: fiindca vecheaImparatie a lui Carol avea la indemina tot cq i se lasasecivilisatia galo-romana, pe cind Otto, care nu mai aveaGalia, caci aceasta ducea acurn e existent& deosebita a ei,desvoltindu se in spre Franta din timpurile medievale,el, care avea numai ceva din Franconia renana si nudispunea, altfel, decit, de elemente saxone, rurale, nein-naintate i incapabile de a innainta, nu era de fapt stapinnici peste multimea aceasta, ci stapinii erau acei duci deLotaringia, de Bavaria, de Saxonia, de Suabia, cari nufaceau in secolul al X-lea, decit sa continue vechea viatadeosebita a semintiilor germane innainte de miscarea catreApus, innainte de asezarea lor in provinciile Imperiuluiroman de Occident

V.

Inceputul wzaminteIor anglo-normande.

DacA Germania impairatilor din secolul al Xl-lea, Ger-mania saxong, centralä, interioarä, nu arat& prin nimicca e in stare sä desvolte principiile cele vechi ale vieVisale istorice, e interesant A, se vada cum s'au desvoltatacelea0 principii pe alt teritoriu ocupat in regiunile deVest, cu caracter insular, de acei* Germani, in epocamigraOilor. Trebuie sa urmärim adeca ce s'a petrecut cuaceste wz&minte strabune ale semintiilor germane inBritania Mare. CAci Anglia, in vremea aceia, era consti-tuft& numai din insula Britaniei Mari.

S& vedem aici lucrurile care vin din trecutul celto-roman, anglo-saxon sau, intr'o form& mai deplina, anglo-saxon i danes, iar, pe de alt& parte, ce s'a putut addugipe urma, de la n&valirea lui Gulielm Cuceritorul, venit cuNormanzii lui din Frantia la 1066 spre a fi victorios in luptahotäritoare de la Hastings, aducind distrugerea vechiuluiiregat al Anglo-Saxonilor, pe care-1 inlocui printr'un nou regatal carui caracter se va cerceta, supt un rege care e, inacela§i timp, duce al Normandiei.

Deocamdatä, in ce privWe lucrurile din trecut, careapartin mo§tenirii germanice, am putea spune fära, gre-eal& ca ran& la sfir§itul secolului al X-lea sau inceputul

secolului al XI-lea, chiar pana in momentul nãvlirii luiGulielm, nu se observa niciun fel de desvoltare a ele-mentului primitiv; ceia ce, pus, in alaturare cu faptul,constatat i in lumea central& german6 in lumea cerArala

germanä, In Saxonia, arata ca asezarea primitiva germana nu se arata capabila de desvoltare.

Inca odata, aceste asezaminte, indiferent de locul unde aufost stra mutate si de popoarele aborigene venite in legatura,cu ele, sint sterpe in sine chiar. Foarte potrivite pentru vre-murile mai vechi, pentru societa,tile de alcatuire slaba side viata economhä, sociala, i culturala foarte restrinskele nu pot evolua in conditii superioare de existenta.Intr'adevar nimic nu arata schimbare, nici in ce pri-veste rolul pe care, pe linga regalitate, Ii joaca aceaadunaxe, care, am spus, nu era propriu-zis popularkpentru cä participau la dibsa numai fruntasii laici i ecle-siastici ai terii, care este witenagemotul. Lucrul e cu atitmai interesant i conclusi-ile care se pot sprijini pe dinselecu atit mai temeinice, cu cit la fondul anglo-saxon, carela inceput n'a fost cale afar& de bogat, nu mai bogat,in ()rice cas, decit fondul etnic franc in Galia, s'au adaus

alte elemente, iar de la un timp s'au alipit aceluiasifond german cele din urma, foarte numeroase, care, asezindu-sepe Iinga cele vechi, au contribuit in felul a cesta sa intareascarostul germanic al terii. E vorba de asa-numitii Danesisau Dani, cari veniau din Danemarca si din Norvegia,foarte putini din Suedia. Lupta impotriva lor tine foartemulta vreme, decenii intregi Danesii sint intaiu ras-pinsi de trupele regilor anglo-saxoni, dar pe urma, Anglo-Saxonii fiind puini, ei se useaz& in aceste lupte ne-contenite, cistiga teren de catre navalitori, pana cein cele din urmã acestia izbutesc sä alcatuiasca in Bri-tania Mare un lagar permanent.

Aceastä asezare a Danesilor in mijlocul societatii anglo-saxone corespunde foarte bine cu asezarile primitive aleFrancilor in Galia. Stäteau in cetätile lor, boroughs, de undeporniau din cind in cind la pradaciuni, ajungind sa fie ne-suferiti de toata lumea: se organiseaza deci o vasta con-spiratie irnpdtriva lor si, atunci, la anul 1002, Danesiisint macelariti, razboinicii ca i femeile pe care le adu-sesera cu dinii i copiii cari erau in tovarasie. Atuncinurnai seful Danesilor, Svein, Snenon in latineste, esteproclamat rege, i nu in alt sens decit in acela 'n care

-din

si

-61.?

ei

68

era pentru rázboinicii Jui. innainte oastea numia rege pecel care statea hi fruntea cetelor navalitoare; dupa 1002,proclamarea lui Svein ca rege are caracterul ca el Iiatribuie rosturile unui rege al intregului teritoriu si al in-tregii lumi barbare de pe dinsul. Nu mai e de acuminnainte regele Danesilor, ci singur rege in margenile pa-mintului pe care 1- a ocupat si e in stare sa-1 apere im-potriva oricui.

Ceia ce nu insemna ca aceastä asezare a Danesilor, curegele lor in frunte, nu va suferi schimbari. Schirnbari seinticnpla i dupa aceia; Anglo-Saxonii nu sint Inca asade umiliti i zdrobit,i, inch sa nu poata reveni la osituatie mai bunä. Si, prin iirmare, alaturi de regele na-valitorilor, alaturi de regele barbarilor celor proaspeti, pa-gini, regele Anglo-Saxonilor,de multä vreme supt influentaRomei, caci Papa Grigorie I-iu trimisese misionari, si anumepe Sf Augustin, ca sa-i aduca la credinta crestina , eraregele crestinilor, Pe de o parte era Suenon cu Normanzii,Nordleute, pe de aka parte era Ethelred, care se coboradin vestitul rege Alfred, datatorul de cultura si moralisa-torul Anglo- Saxonilor. .Dupa, moartea lui Ethelred, sotiahil, Ema, care era Normanda iea pe Canut, urmasul IcaSuenon. in momentul cind Canut Danesul izbuteste sä iz-goneasca pe mostenitorul lui Ethelred, pe fiii Emei curegele anglo-saxon, cind Eduard si Alfred, acesti mostenitori ai regalitatii anglo-saxone, tree pe continent, undevor raminea multa vreme, adapostiti la Norrnanzi, in mo-'mentul chid acelasi Canut, ca usurpator, dar cu aclamatiaostasilor sal si cu recunoasterea tacitä a populaVei su-puse, iea singur coroana, se poate zice ca Anglia capatao infatisare cu totul deosebita de aceia pe care o avusepana atunci. Ea iese oarecum din marginile chernarii ei,

si momentul este inteadevax foarte important in des-voltarea intregului ev mediu.

Dar faptul ca acest moment, adus de imprejurari speciale,e trecator, arata iarãi stirpiciunea politica a Germanilorin evul mediu.

in adevar, Canut are in mina lui, in acelasi timp, siSuedia, i Norvegia, i Danemarca, i aceasta Anglie, pecare Suenon a cucerit-o dupa macelul de la 1002.

Acest Stat se poate numi Statul eel mare nortman.Nortmanii, cari foarte multa vreme se manifestaser&numai ca element distrugator de civilisatie, dar introdu-cator de energie in putina .organisatie pe care evul mediuo putuse realisa supt Carolingieni, Nortmanii a cestia al-catuiesc de-odata o forma politic& ce poate pe dreptatesa fie numita, desi lipsia orice consacrare din partea Papei,un Imperiu.

Avem, prin urmare, la inceputul secolului al XI-lea siImperiul nortmanic. Daca, pe ling& ca1it:64i1e de energie,vitejie, loialitate si cavalerism, pana, la oarecare punct, arfi existat la Nortmani si capacitate politica, Imperiul acestaputea indeplini lucruri foarte mari. In fatä cu cel carolin-gian, intemeiat de Franci, consacrat de Papa, intarit prinautoritatea umana, cu totul superioark a talentelor, a ge-niului militar si politic al lui Carol-eel-Mare, dar decazutdin ce in ce mai mult, se iveste Imperiul. cellalt.

Am Vazut cum Statul carolingian a fost sfärimat in bucatitocmai prin navalirea Nortmanilor: acestia au acum toat&putinta de a intemeia un Stat al lor. Dar Imperiul franc, spri-jinit pe Germani, tragind atita vlaga din traditiile primitivegermane, a primit cultura Tomana i, in acelasi timp,tot ceia ce putea da Biserica crestink Un Stat german careprimeste, prin urmare, tot Ceia ce populatia romanica poatesa, deie in toate privintile, un Stat german care recunoaste,doreste i indeplineste Imperiul in sens roman, unul care,intend in contact cu Biserica, primeste o.misiune de cru-data impotriva paginilor, un astfel de Stat poate sa du-reze un veac, curn a durat Imperiul carolingian pana, laCarol-cel-Gros i, chiar dupd ce dispare, el lasa atiteaelemente care vor fi incorporate in constiinta politica aevului mediu, unele din ele continuind Ora in epocanoastra. Astfel indata ce intra ca a port romanismulsi elementul bisericesc trecut prin filiera romanick poatefi coesiune, poate fi statornicie si se poate pastra, chiardupa clärimarea formei politice, ceva care sa foloseasca,constructive in viitor. Cind insa, un lucru se intemeiaza,ca Statul lui Cana, numai pe ce puteau da Germanii,numai pe ce ,oferia puterea lor militara i ce se gasia

- 64 -

65

ca element moral in traditiile lor, se vede, $i se vavedea indata si mai bine , cit de laxa i trecatoareeste o astfel de formatie. Carol-cel-Mare a creat pe aceimissi dominici" despre cari am vorbit, a intemeiat ocoalapalatului", a contribuit prin educatie sa creeze o con$ti-inta nou5, in oamenii generatillor urmatoare; el a cautat,cit de cit, sa schimbe in sens teritorial caracterul ve-chilor conti i duci pe cari-i mo$tenise de la Merovin-gieni $i de la innainta$ii lui, maiordomii carolingieni; ince prive$te pe Canut insä, nu putem constata nimic dintoate acestea. Un om foarte drept, foarte bisericos, pu-tindu-se hotari, la un anume moment, sa dea spectacolul dea veni pe _termul Math $i de a porunci valurilor sa se re-traga pentru ca sä spund celor adunati: iata, eu care ampatru regate, ce putin insernnez fata de puterea lui Dum-'nezeu, care singur trimite valurile i poate sa le retragain clipa cind intelepciunea $i ordinea creata de dinsulo hotare$te. Canut a putut sa se dud, la Roma, sa deaasigurari de credint, sa, se inchine la pragul Apostolilor,sa recunoasta' in unele privinti autoritatea Papei, sa-i asi-gure anurnite venituri. Toate acestea sint lucruri care potfi date de sufletul religios i drept al marelui rege nordic,dar influenta lui se opre$te aici. De$i a strabatut Galia,in drumul sau catre Roma, de$i a stat, acolo, la Roma,desi, acasa la dinsul i cu cultura lui, a intilnit atitea lu-crud de care se putea folosi pentru a intemeia un Statpe alte base, el nu face nimic. Nicio opera legislativa nu elegata de dinsul. Cind s'au gindit locuitorii Britaniei Marila creatorii in ordinea politica O. sociala, totdeauna a fostvorba de regele Alfred; cind s'au gindit la legi, totdeaunaau invocat pe Eduard MaJturisitorul, urma$ul lui Canut,ambii numai din Anglia $i din vechea descendenta anglo-saxona, dupa ce Statul acesta nortman se dovedise ca nupoate .sä existe.

Prin urmare aceasta a$a de puternica organisatie nod-mana, danesa, septentrionala, scandinava, venitä la unmoment asa de fericit al desvoltarii relatiilor mili tare $ipolitico din evul mediu, nu ofera decit un interes personal;parca e o pagina de legenda germana, un cintec smuls

c. de Ildzbolu. 5

66

dintr'o veche epopeie nordica. In orice cas, Canut n'a cu-prins intr'insul nimic din vechea constiinta a Angliei, aterii care de la o bucata de vreme ajunsese a se -numiAnglia; el n'a putut sa pregateasca nimic din viata vii-toare a locuitorilor de origine deosebita, mai mult sau maiputin amestecata, cari se gasiau-In hotarele acestei Anglii.Este un simplu accident, foarte impunator, foarte solemndin istoria evului mediu, dar nu un punct de plecarepentru o desvoltare istorica nod,.

Era lucru firesc ca el, Canut, sa-si Impart& mostenireaintre fiii söJ, asa cum facusera si stapinitorii Francilor,la Impartirea Imperiului, Inca din ultirnii ani ai stapiniriilui Carol eel-Mare, citiva ani abia dupa incoronarea aces-tuia la Roma: un obiceiu, oricit de desastros supt ra-portul politic, de care niciun rege german nu putea säscape. Nu putusera sa scape Carolingienii dupa, trei secolede asezare a Francilor in Galia, CU atit mai putin regelenortman, care avea numai citeva decenii' de d5inuire apoporului sau in margenile Britaniei Mari. Totusi ar fifost cu putinta, intre acesti fii cari-i impartisera moste-nirea, oarecare legaturi de constiinta comma, macar caacea constiinVa care a dalnuit intre elementele razlete ca-rolingiene si care a facut ca acest Stat carolingian sapoatä dura dincolo de mijloacele sale, sa se poata per-petua ca amintire, ca un simt moral al nevoii de unitate'Ana la sfirsitul evului mediu. Cu urmasii lui Canut lu-crurile nu s'au intimplat asa: fiecare dintrInsii a luato parte a terii: unul a luat Norvegia; Hardcanut Dane-marca; Harold a capatat Anglia, pentru ca, pe urma, dupa,moartea lui Harold, sa ajunga in stapInirea lui EduardConfesorul, care nu e decit fiul lui Ethelred si al Emei,refugiat pe continent, unde traise foarte intensiv din viatanormanda.

De la suirea pe tron a lui Eduard Confesorul (10421066), 'Ana clnd Statul cade In puterea lui Gulielm Cu-ceritorul, nu era nici timpul, nu erau nici imprejurarilepentru ca aceia ce nu putusera face Anglo-Saxonii, cinderau In deplinatatea puterii Ion, ceia co nu se putuse adaugi

67

de Danesi, dud aveau toata constiinta triumfului i tbatapatima nävalitorului, sa se poata face acum.

Din fondul primitiv german a ramas, pe ling& regali-tate, pe ling'a institutia witenagemotului, aparind in mo-mente de crisa si pe care regele putea sal convoace saunu, putea sal asculte sau nu, si care avea mai mult unrol la recunoasterea regilor noi, ca in principatele noastri,

caci o ordine de succesiune la Angló-Saxoni nu existaimpartirea teritoriului in comitate, acele shires, careaveau in fruntea lor conti, earls, la cari s'au adaus dela o bucata de vreme altii, cari aveau mai mult caracterdregatoresc, pe cind cei d'intaiu represintau mai ales dem-nitatea, asa numitii cerifi, cu atributii judiciare i politie-nesti. Si in ce priveste vechea ordine judiciara a Germa-nilor, putem zice ca ea se pastreaza intreaga, cu pretulrascumpararii, wehrgeld, cu obiceiul juratorilor", ca lanoi, cari nu erau martori ca sa dovedeasca faptul intim-plat, ci ca sä ateste Ca partea sustinuta de ei este debunä credinta. Tot asa s'a pastrat si obiceiul nincer-a-rilor", care la noi n'a existat; in afar& de institutiaduelului, ramasa pana, foarte tärziu in evul mediu, si pecare poesia populara pare a o arata ca in unele impreju-rani am primitro i noi, era incercarea cu confundareaminii in apa clocotita sau apucarea unui gratar de fierinrosit, ordeal sau ordaliile".

Dar, cu privire la clasele sociale nimic in secolul alXI-lea nu arata un progres asupra conditiilor primitive:erau nobili, in fruntea carora stäteau contii aici ducinu existau, pentru cá ducii se transformasera in regiieptarhiei; supt acesti fruntasi ai lumii libere ,fiindca,mai era si clasa clientilor supt asa-numitii Mani, era si opopulatie libera, cu pamint putin, si era si o populatienelibera, careia i se da pamint in exploatare. Germania"lui Tacit, pastrata dupa trecere de atitea secole, faraniciun fel de schimbare, deci fara putintä de desvoltare,si la Germanii asezAi in Britania Mare.

Acum, in tot acest timp in care fondul german nupoate sä produca o inflorire nou'a, Anglo-Saxonii ames-tecati cu Danesii au suferit influente de pe continent,

68

care nu erau germane sau, de si erau germane, fuseser&transformate supt presiunea populatiei celto-romane dinGalia, care, astfel, i fata de Anglia joack in felul acestaindirect, un rol foarte important.

Tata' o serie de actê politice sau de legaturi de familiecare arata inriurirea continental& ce s'a exercitat Inc&din veacul al VIII-lea asupra Anglo-Saxonilor.

In seria regilor pagini ai eptarhiei anglo-saxone, esteunul care presinta o fisionomie particular& prin ferocitatealui extraordinark. regele Offa din Mercia, cu care veciniiregi ,crestini au avut foarte multe lupte. Offa a avut 0fata, Eadburga, maritata cu un rege vecin. Aceasta Eadburgatrece ins& in Franta si Italia.

Patina vretpe dup'a aceasta, Ethelwulf, rege anglo-saxonde Wessex, iea in casatorie pe ludita, fiica regelui francpentru Galia, Carol, si insemnatatea acestei legaturi defamilie a fost asa de malt pretuita, inch dupa moartealui Ethelwulf ea a luat in casatorie i pe urmasul aces-tuia, Ethelbald, cautindu-se, deci, a se pastra acest pre-tios element de autoritate care era inrudirea cu Carolin-gienii; Iudita s'a mai maritat, de altfel, si a treia oarkluind pe un conte de Flandra, ceia ce arata ca, desi stra-mutata in regatul engles, desi sotie a doi regi pe rind,cu toate acestea firea ei ramasese cea de acask

Cine cerceteaz& de aproapp acest regat de Wessex elva vedea, de altfel, c alpAtuirea lui, intru cit In-

trece vechile regate ale eptarhiei, e determinata de imi-tatia Statului franc. Egbert, care asigur& regatului deWessex, nu .numai hegemonia; dar putinta de a confunda in el celelalte regate, petrecuse la Carol-cel-Mare numai putin de paisprezece ani, ceia ce insemna ca, intorsin Statele sale, va aplica sistemul politic pe care-I cu-noscuse la Curtea lui Carol. Putem asamana pe Egbertcu Teodoric, care, in tinereta, lard indoialk nu se deo-sebia de ceilalti fii de nobili sal regi ostrogoti, dar prinfaptul c statuse la Constantinopol multa vreme, in mij-local celor mai bune familii bizantine, se transformasein sens roman i, mai tarziu, cind a ajuns in Italiasi a intemeiat o stapinire, a reprodus insttuiile superi-

insupi,

,

69

oare stiute de el. Nu curwastem st&plairea lui Egbertin Anglia cum o cunoastem pe a lui Teodoric in Italia,dar avem tot dreptul sa presupunem ca regele de Wessex,orn foarte capabil, foarte receptiv pentru cultura, nu adomnit in Anglia fhb', s aduca o mare parte din ceia ceCarol-cel-Mare adaugise la capitalul regalitätii germanice.

Asa inch regatul de Wessex, ca i toata Anglia, aveabasa romana, care venia de la cetatea romana de odini-oara, de la influenta Imperiului roman si de la autoritateaSfintului Scaun, dar, pe de alta parte, el purcedea politi-ceste din Imperiul roman crestin al lui Carol; si intre

lui n'a fost unul care sa nu caute sa string& maimult legdturile cu Franta. Adaugim c intre manastiriledin Galia ,si intro manAstirile din Anglia si Irlanda lega-turile erau de fiecare clipa. timp cind misionariidin lumea anglo-saxona, ca i cei din lrlanda, veniau pecontinent sa -predice Frisonilor, Saxonilor, cite una dintreprincipesele anglo-saxone se refugia, in nenorocire sau insuferintA, prin manästirile de femei, vestite, ale Francilordin vremea carolingiana.

Si Alfred, care dupa Egbert este far& indoiala persona-litatea cea mai importanta dintre regii anglo-saxoni, gu-verna dupa Biblie, pe de o parte, si, pe de alta Parte,dupa amintirile lui Carol-eel-Mare, incontestabil. Dorintalui, in acel secol al IX lea in care a trait, era sa repro-ducA, pe cit mai exact si cu o mai mare straluciie ceiace exista pe continent in Statul carolingian. Si poate chiarea, formatlunea comitatelor, stabilirea earlilor, a contilor,cu atributiile pe care le-am aratat innainte, poate ca deo-sebirea care se face intre situatia acestor earls" admi-nistrativi si a serifilor, mai mult .judecatorif ca despartireaordinii civile de ordinea militara, nu veniau din desvoltareanormalä, a fondului german, ci din institutiile care se sta-bllisera in regatul franc si in Imperiul carolingian deCarol-eel-Mare si de urmasii lui. Cu aceasta deosebirefoarte importanta, si care explica multe lucruri, ca siCarol-eel-Mare i urmasii lui ar fi vrut, sa. faca acasä, ladinii o multime de lucruri, dar n'au putut, pentru ca peteritoriul lor intins existau duci, existau conti, in stare

ur-masii

inteun

70

sà stea in fata regalitatii si a imparatilor, fiind tinu-turi care se bucurau traditional de oarecare autonomie,pe cind in lumea, mult mai restrinsa, a Anglo-Saxo-nilor, astfel de piedeci nu puteau sta in calea regalitatii.

apoi Statul carolingian era necontenit in rázboiucu pgInii, cu Saxonii, cu barbarii cari stateau la Rasa-ritul Saxonilor, in Panonia, i. regele-impärat avea nevoiede a-si chema armata in fiecare an pentru expe1iii, pecind regele anglo-saxon n'avea nevoie de ostire impotrivanimanui: Irlanda nu se gindia s'o cucereasca, iar Scotia traiao viata patriarhala asemenea aceleia a Domniilor noastredin veacul al XIV-lea

Regele putea face, deci, mult mai mult fag de oamenide cari n'avea nevoie decit Carolingienii fat& de luptatorinecesari in fiecare moment. Pe linga faptul ca, ,regelecarolingian sau Imparatul nu se gaseste pretutincleni in-tr'un teritoriu care ar fi fost cucerit imediat, disparindtoate urmele trecutului, pe cind regale anglo-saxon segaseste intr'un teritoriu recucerit asupra Danesilor,prin urmare, in astfel 'de conditiuni se poate impuneputerea centrala mult mai usor decit intr'o lume cuvechi traditii, care se cer respectate, ,Ecluard Confesorul.regele legiuitor, are un caracter vadit normand in sensulpe care cuvintul ncrmand" poate sa-I aiba in Frantade Nord

Si iata, anume in ce sens. La inceputul secolului alX-lea, regele Angliei, ducele normand Rollo, Rudolf sauRou, cum a lost cintat in limba romanica, in le Romandu Rou", intra'n legaturi cu Carol Simplul, un Carolingian,rege al Franciei, i consimte sa nu mai prade daca i seda un teritoriu de locoing, transforminh si lagarul Inelement de colonisare. Ter,tpriul i s'a acordat, prin tra-tatul incheiat in localitatea care astazi se zice Sainte-Claire-sur Epte. Ducele normani se aseaza p3 pamint galic, inregiunea care si astazi poarta numele de Normandia, im-preunä en toti razboinicii lui. Aeesti razboinici se pot re-cunoaste populatia normanda de astazi, cu totul deoseb;ta de populatia trances& din alte tinuturi: oameni In-

voinici foarte muIi, blonzi-roscovani, avind o pre-

Ei

ca,

nalti,

71

dilectie speciala pentru livezi, mai mult dock pentru agricul-tura, caci Normandia este patria cidrului Noimanzii acestia,foarte energici, destul de egoisti, extraordinar de inda-ratnici, avind ceva din psihologia razesilor moldoveni, instare sä se judece timp de mai multe generatii pentru o bu-cata de pamInt, ei cari au dat din secol in secol cel mai marenumar de oameni de legi, de advocati si jurisconsulti, derepresintanti sau adaugitori ai dreptului frances, aducnota lor distincta, in toata desvoltarea evului mediu.

Eduard Confesorul petrecuse intre Normanzi nu maiputin de douazeci si sapte de ani; de copil mic trecusecanalul si se asezase in Franta; and s'a intors, era omde oarecare virsta si incapabil O. judece lucrurile politicealtfel de cum le invatase intre Normanzi. De aceia el estemarele legislator al Angliei.

Pe vremea lui, intluenta normanda, pe care o .aduseseEma, se intareste din ce in ce mai mqlt prin legaturile defamilie de care avuse nevoie in pribegie pana in ceasulCind a putut 0,-0 capete mostenirea. Ca Eduard era Maimult Normand deck, Anglo-Saxon, o dovedeste atitudineapopulatiei ramase anglo-saxona fava de dinsul. Ea InCepudu la o bucata de vreme sa, fie nemultumita de cinevacare guverna .altfel de cum cerea traditia nationala si datinalocala. Ace lasi lucru ca si opositia ce se observa' la noiin desvoltarea istoriei nationale fat& de Domnii cari adu-ceau prea multe norme bizantine sau de aristocratie feudalkdin Ungaria sau Po Ionia: multimea cerea sa se respecteobiceiurile stramosesti, si se putea ajunge chiar la ras-coala terii impotriva aceluia care cata sa introducainovatii.

Opositia anglo-saxona se infatiseaza in persoana luiGodwin, care, desi inrudit cu familia domnitoare printr'ofata a lui, sotia lui Erluard, se ridica, cu toata hotarirea,impotriva Normanzilor tutori ai Angliei si e subtinut de olarga parte a populatiei Cind Eduard dispare, Harold,fiul lui Godwin, ajunge rege.

Acum, Eduard jurase cindva pe Evanghelie ca la moartealui va recomanda pe Gulielm ca rege al Angliei. Fapteste oa acesta n'a considerat niciun singur moment pe

72

Harold ca rege legitim al Angliei, i, and ducele a de-barcat, el s'a presintat in calitate de stapinitor legitimcare vine sa-si iea mostenirea impotriva celui care sefurisase pe trun Impotriva ordinii legale a succesiunii Sepoate IntImpla ca In succesul lui Gulielm, care n'a fostusor, cAci se inregistreaza un moment de nesiguranta, inrindurile Normanzilor, Anglo Saxonii avind o admirabila,infanterie, sä fi contribuit i oarecare constiinta de legi-timitate, ,cel putin la cei initiati in legaturile dintre Gu-lielm si Eduard 0 cari, prin urmare, vedeau dreptul laoastea strAind i usurpatia la oastea indigena. In felulacesta, Gulielm Cuceritorul, biruind pe Harold la Hastings,intr'o singura ciocnire, hotari soarta Intregului razboiu.

Gulielm, ajungind acum stapin Angliei, crea o stare dedrept determinata de räzboiu. Tot pämmntu Il ocoti caal lui, sau cel putin tot parnIntul care apartinuse oame-nilor ce-i statusera In fata, murisera, fugisera sau seastunsesera, i prin urmare nu mai aveau drept last5 pinif e.

In felul acesta se intemeiaza, pentru intaia oara in evulmediu o regalitate care poate sä creada ca nu datorestenimic supusilor sãi, care-i are in mina pe toti, Impreun'a entot pamintul. Si atunci Gulielm imparte, dum nu irnpar-tisera nici vechii regi navalitori, tot teritoriul engles intreacei cari-1 ajutasera, a-1 cuceri. Si-I imparte asa cum avrut el, nu cum voisera imprejurarile pe vremea vechilorregi merovidgieni, cari nu erau in 8tare sa vie cu un planbine fixat de acasa, dupd norme, am zice, de contabi-litate. Atunci se scria, se judeca mai putin, pe cind acum,dupa obiceiul ndrmand, Gulielm vine cu un plan intreg,cu ,. sistemul lui desavIrsit i aplica, normand, f5,r5, cea maimica crutare, 'Ara cea mai mica Indoiala sau mila, planulsau fava de supusi. I a trecut pe toti la catastif. Inseamnäin doua volume, care s'au pastrat pana acuma, pe totiacei cari pierdusera pamintul i pe toti aceia dintre Nor-manzir lui cari capatasera acel pamint fara stapin.

Toti acestia atirnau de rege, sint tenanti" ai lui, cudeosebire unii slut tenanti" directi ai regelui (te-ca

73

nants in chief), iar ceilalti, indirecti. Nu erau numaipentru paminturi intinse, dar i pentru cele mai res-tense, caci Normanclul fost facut imediat socotealänegustoreasca: nu era bine sa atirne de dinsul prea multioameni mari fára oameni midi, i atunci a creat dela inceput un antagonism intre oamenii mart i, eel mici.

omului mare nu i-a dat tot parnintul inteun loc, ci i

I-a dat imprastiat, pentru ca sa(i neutraliseze putereaIn acelasi timp regele si-a creat un domeniu imens, in care

a cladit castele, a facut paduri de vingtoare, pentru ca,dupa vechi datine salbatece, Nomandul a ramas un iu-bitor fanatic al vinatorii. Tinuturi intregi au fost expro-priate; distrugindu-se case, samanaturi, ca sa se creezeasemenea new foreSts. Cine intra in padui ea regelui" erapedepsit in chipul cel mai crud: i se sco/ eau si ochii ; oadevarata groaza incunjura acel teren, ceia ce in uneleimprejurari putea sá aiba foloase maitare.

Regele acesta aduce insa, alaturi de dreptul lui de cu-ceritor, sl obiceiuri normande, i Inca ceva: anurne, cumera natural la cineva stapin pe un lagar la inceputcare se consulta cu capitanii sai, cu ostasii sai, datinaconsultarii cavalerilor, clericilor si oamenilor liberi dinjurul Mu, Acest obiceiu nu trebuie confundat cu vecheadatina anglo-saxona a witenagemotului, care avea siatributii mai mari, dar i atributii mai vagi, pe dad ces-talalta avea atributii mai mici, dar foarte bine de-finite, ca once intilnim la Normanzi, i atributli perma-neve, fixIndu-se anume data si momentul adunarii.

In aceaka insa trebuie sa se gaseasca cea d'intaiu on-

gine a Parlamentului engles, care pe urma s'a adoptat dealte popoare.

SI

VI.

Germania veacului al Xl-lea oglindità Ininstitutiile sale.

Vora ul mari acum desvoltarea institutiilor germane inlegatura cu fondul germanic pe care aceste institutiilau putut gasi in Germania central& a imparatilor dinCasa de ,Saxon,a, cam de la 1000 innainte, in tot cu-prinsul secolului al XI lea, pentru a vedea ce se poateadmite, din formele constitutionale juridice ale acesteiGermanii, ca apartine fondului primitiv german si ce vinede la institutiile romanice vechi, ca s& se desfac& apoice se poate pune in socoteala evolutiei proprii a acesteiparti din societatea medievalä.

Din viata Germaniei centrale, ca si din viga aceleiparti vestice a asezdrilor germanice care e Galia, devenitaprin aceste asezari Francia, s'au aratat cele petrecutepana'n vremea de decadere a Carolingienilor, pana la aceadepunere a lui Carol cel-Gros sau cel Gras (Crassus) Iadieta de la Tribur, care inseamna un moment insemnatin schimbarea formelor de viata ale epocei.

Sa vedeip acum viata tinuturilor desfacute supt autori-tatea unui singur stapin, fie sinumai de forma.

Din felul obisnuit de a se infatisa istor'a universal&capata cineva o impresie care nu corespunde imprejura-rilor. Daca, este un domeniu in care trebuie sa se tie sam&de nuante, este de sigur domeniul istoric. De cite ori evorba de suiletul omenesc, tot ceia ce se gaseste in or-dinea material& nu e 'decit aducerea la indeplinire a lu-crurilor care se gasesc innainte de aceasta ? ca putiata,

75

in sufletul omenesc. Si in lucrurile acestea trebuie tot-deauna sa se observe, nu numai liniile drepte si luminiledare, ci si tot felul de linii sovaitoare, tremurate, si totacel clar-obscur care nu se cade sa, fie numai in obiectulculturii, ci si in stilul ei, caci, altfel, impresia este brutalfalsa.

Carolingienii de fapt au fost ei desfiintati din sufletulomenirii medievale in momentul depunerii lui Carol-eel-Gros ? Fenomenele sufletOti se produc cu foarte maregreutate si se inlatura iarasi cu foarte mare greutate.Formele slabesc necontenit, dar substratul moral al acestorforme se pästreaza foarte multa vreme, dupa ce formelenu mai au claritatea din trecut. Aceasta este mai ade-varat in evul mediu deck in timpul nostru, Cad noi_ne am Jormalisat", ne-am deprinsc'cu forme, ne-am lasatstapiniti de aceste forme mult mai tare ca o4menii de odi-nioara. Si am putea zice, in general, ca viateoricdrii socie-täti omenesti apartine uneia din aceste trei fase de des-voltare: ori celei de cregiune spontanee, ca in America deazi, ori celei de autoritate morala care deriva din creatiiaaceasta spontanee, ori fasei formelor, care e lung,dovada civilisatia chinesa.

Inchizind aceasta explicatie de caracter general, nu $epoate admite ca actul de la Tribur a insemnat sfirsitulerei carolingiene, supt raportul influentei exercitate despiritul lui Carol-cel-Mare asupra umanitatii medievale, si,deci, anume forine au trebuit sa se mentina, §prijinindu-sepeautoritatea care nu dispäruse.

In adevärul lucrurilor, asa-numita depunere a lui Carol-cel-Gros nici nu inseamna o depunere, ci numai o Ora-sire de serviciu. N'a fost macar o desertiune, caci pre-supusii desertori nu si- au dat sama ca indeplinesc un actilegal, imoral, legat de oarecare raspundere si care puteafi fatal si pentru dinsii; cei cari au parasit pe Imparatau crezut ca stilt in drept a face lucrul acesta. Legatu-rile devenisera din ce in ce mai personale, i, atunci cindcalitatea persoanei nu corespundea dsteptarilor puse in-tr'insul, misiunii ce i-a lost incredintata, se putea de-clara ca legaturile cu el au devenit imposibile, iar el ra-

76

minea singur. Si Carol-cel-Gros a fost lasat in asa gradsingur, inch trebui sa se hraneasca din roila, din tainulce i se acorda: a resistat citeva luni numai si a murit.

Cum se vede, nu e indeplinirea unui act constitutionalimpotriva unei situatii constitutionale, ci numai determi-narea unui act care e individual pentru tot.i cei ce 1-auindeplinit, in dauna unei stari de lucruri sprijinita si eanumaipe o acceptare individuala.

Daca, aici intilnim lumea germanica, in acest incidentdramatic din istoria universala, nu vom intilni aceiasi lumegermana i cind este vorba ca institutiuni noi s'a secreeze. Asistam numai la acest spectacol:- ca lumea ger-mana deprinsa a trai in anume forme romane, indatäce aceste forme romane se gasesc inteun moment decrisa, le päräseste si se iritoarce la sentimentele sale fun-damentale Dar intoarcerea la sentimentele fundamentaleale unei societati nu inseamna i crearea de conclitii deviata noua. Pasiunile prmitive sint in legatura cu intereseprimordiale care stapinesc sufletul individual in anumemomente, dar ele sint intrerupatoare, nu creatoare; esteun fond al 6ufletului care apare de-oclata fara voie, darcare nu este determinator de situatii nouä i durabile, fiein restrinsa viata, individuala, fie in larga viata a uneisorietati.

indata dupa acest moment de la Tribur, nu societateanatdonala, pentru ca, doar, constiinta national& pevremea aceia nu exista; constiinta nationala, care ni pareasa de flreasca astazi, este foarte complicata, i atitea lu-cruri trebuiau sä se indeplineasea in ordinea materiala ca

ia ordinea moraM pentru ca sä se poata vorbi de oconstiinta nationalä dar o con.Ftiintel locald a trebuitsa se creeze, pe basele legaturii individuale ca i pe aleunei necesitati evidente, dar nu mai putin pe basa amin-tirilor carolingiene, care nu se puteau desflinta, si a maivechilor amintiri romane, pe care s'a intemeiat i ordineade lucruri carolingiana. Lumea iesita dintr'o forma acuminvechita n'a recazut in hasard, deci in haos: ea a fost

§i

7 7

silita sa, creeze si forme mai vaste decit legatura singuraintre indivizi.

Prin urmare nu se poate zice c s'a sarit de la ordineacarolingiana in feudalitate, pentru ca nici ordinea caro-lingiand n'a dispdrut imediat, dar nici feudalitatea nuera gata sd primeascd mogenirea ei; chiar crud vafi gata, ea va trebui sd fie incadratd in ceva mai mareca dinsa. Aceasta oportunitate permanentd care este feuda-litatea nu putea sa existe de sine, cum niciodata o opor-tunitate nu poate exista de sine. Cad cea mai mare gre-.seala in politica este a crede iri principiul pe care 1 auproclamat multi: ca politica insemneaza urmarirea impre-jurarilor de fiecare zi pentru a trage conclusiile lor; nu:politica insemneaza urmarirea realitatilor potrivit unor anu-mite principii i inind sama de anumite stari sufletesti.Dar realitatea nu trebuie observata in fiecare zi, pentru cäatunci nu se intelege nimic dintr'insa: aceasta ar in-semna a se ceti o carte in literele ei, un rind azi i altulmine: din cea mai sublimä, carte de poesie sau din ceamai inpalta, de filosofle n'am intelege in felul acestanimic. In desvoltarea. lucrurilor umane realitatea momen-tului nu e mai mult decit litera desfacuta, care n'areniciun inteles. Iar cartea nu se poate fara legatura intreaceste litere, pe care o da permanenta principiului, cevine de la subiect, dar uneste i explica obiectul, lipsitde lumina, in sine.

Dupa Tribur, indata sau putin mai tärziu, s'au creatregi; s'a trecut, din nou la ordinea regala, la una noud.Regii acestia erau, flreste, cu totul deosebiti de regii anti-chitatii i ai Orientului, ea si de regii barbari, de König-iial caror nume inseamna, cei ce* pot", ,,puternicii".

Cei rasaritl in veacul al IX-lea Ii datoresc situatia maimultor imprejurari. Incepuse, catre sfirsitul Statului caro-lingian, sa fie regi numiti de Impdrat. Este un cas cindCarol-cel-Plesuv face pe un conte al Proventei, i cronicaspune ca o face cu un drept care fusese al vechilor Ira-parat,i1 Este fail indoiala un moment interesant acelacind Imparatul Ii atribuie calitatea de a Grey., regi. Altiierau proclamati de multime, alcatuita in rindul intaiu

,si,

78

din fruntasii ordinii politico si bisericesti. Altii In sfirsit,se faceau regi mai mult singuri, Isi atribuiau, de la ei,aceast& calitate regala, pe care o anumita lume era gatas& li-o recunoasca.

Acum, in ce priveste forma d'intalu, ea este determinat&de anumite conceptiuni ale hnperiului roman si nu In-seamna decit un fel de feudalitate incoronata. In ce pri,veoe forma a doua, fara indoiala ca aici este ceva dinvechiul suflet germanic care se manifest& in dreptul dealegere al poporului, dup& formula lui Tacit reges exnobilitate".

Nici regele de cea d'intaiu categorie, nici cel de a douasi a treia n'aveau insa un caracter absolut legal, si nuli se deschidea nicio perspectiv& de viitor, cum o do-vedeste desvoltarea insäsi a imprejur&rilor.

In Franta a fost foarte multa vreme luptà intre aceicari represintau singele carolingian (Carol eel Simplu, Lu-dovic de peste Mare, Lotar, Ludovic al V-lea), pentru ca dupaseria aceasta de legitimi" sa se aseze un Capetian, Hugo,pe tronul Franciei, la capatul unui ultim conflict intre repre-sintantul Casei carolingiene, Carol de Lotaringia, care a avutsanse inteun anume moment, si intre acei cari represintau osituatie local& si dispuneau de o organisatie militara per-manent& E vorba de teritoriul care se gib', Intro riurilece curg In mijlocul Franciei, Ile de France", Ducatul deFranta", cum i se zicea, in fruntea caruia a stat familiacare, in rivalitate cu aceia, inrudita, din Burgundia, dela o bucata de vreme a izbutit sa, se impuie. Intre altelesi flindca Sudul frances, Proventa, Burgundia de dincolo.de Jura, au fost atrase in spre Italia, cäutind a da regiin acele parti italiene. Tar in Nord care se elimineastfel din concurenta se asezasera Normanzii, rapedefrancisati, dar tinInd Inca de alt.& lume si tinzind tot catreNordul nortmanic. Pe cind, astfel, Sudul tindea cake Italia siNordul se indrepta, potrivit originii scandinave a stapinilorsai, catre teritoriile scandinave Ins*, pan& ce va gasi,in veacul al XI-lea, o basa fundamentala in Anglia, re-

giunea central& a Galiei era natural sa-si aleaga tin regedefinitiv din Casa, care-i e speciala, a Capetienilor.

Dar, odata ce teritoriul acesta este cel care va da or-dinea cea noua, ea va fi determinata innainte de toatede acea populatie care, in partile acestea, represinta celmai mare numar de indivizi si are traditiile cele maiindepartate si mai importante o populatie pur roma-nic6. Suirea Capetienilor pe tron inseamnä deci intoarcereaGaliei intregi la ordinea romana, din care nici invasiafranca, nici regatul merovingian, nici imparatia carolin-giana nu o putusera desface definitiv. Se poate zice astfelca poporul frances, in ingusta lui forma primitiva, esteiatemeiat la sfirsitul veacului al X-lea, fiindca sint traseacuma margenile in cuprinsul carora se alcatuieste viatalui viitoare.

In ce privWe temeiul alcatuirii carolingiene, acest te-meiu, cu linia Rinului intreaga, ramine dincolo, la Oer-mania. Existä deci o Franconie, Franken, Francii", caree germana, i o Frankreich, care este regatul Francilor"dar nu mai represintl innainte de toate pe Franci, cilumea romanica iesita de acum din acel cerc germanicdin care facuse parte.

adaug ca termini de comparatia ca, daca noi amfost, geografic, la o Gotie, o Hunie, o Avarie,pe rind, n'am colaborat, ceia ce e lucrul de capetenie cubarbarii: Galo-Romanii au colaborat cu Francii i i-auperdut numele noi n'am colaborat cu acei cari ni luautributul, n'am creat nimic impreunä, n'am cedat nimic infavoarea lor, deci, nu ni-am schimbat numele, raminindRomini. Fara a reveni la vechiul lor nume, cei din Apusau revenit la ordinea romanica dupa ce au iesit din cercullarg al form4iei carolingiene.

Din acest moment, in noua Franta se desvoltä si maideparte, alaturi de o feudalitate care a rãsarit pretu-tindeni, forme de viata localä, care-si gAsesc toate, dacaobserva cineva cu atentie lucrul, radacina in vechea ce-tate a Galil9r trecuta la Romani, schimbata de Romani

'76

si.

alipiti,

pi;

80

si gasita de Franci in secolul al VI-lea, asa cum, in liniiesentiale, exista si dupa anul 1000. Dad, ar face cinevaabstractie de stapinirea franca, n'ar lipsi elementul fun-damPntal pentru explicetia ordinii de lucruri care s'adesvoltat d pe la 980 innainte pe basele cele mai vechi,create de populatia indigena sau aduse cu acel aport de

superioara care se putuse confunda cu viataInsasi a acelei populatii indigene E a§a de adevarat lucruracesta, incit Normanzii, asezIndu-se, pe vremea lui Carol- cel-Simplu, in partea de Nord a Galiei, unde au creat un ducatbai bar, german, opus, fireste, regalitatii asa cum aiureaImperiului lui Carol ii era opus Imperiul scandinav al luiCanut, i, in aceasta opositie dintre ducatul germanic al Nor-dului i cel romanic din centrul Galiei Sudul fiind,cum am spus, inläturat prin legaturile cu Italia , acestadin. mina a biruit foarte rapede in citeva decenii. El afost acela care a dat caracterul viitor, separatist, Nor-manzilor, i Normanzii, cind au venit in Anglia cu Gu-lielm Cuceritorul, aveau Inca germanismul in trupurilelor, dar, in ce priveste ideile lor ca i limba lor, erau cu.desavirsire (Francesi, Francesi in sensul populatiei ro-manice:

Trecem acum la Germani, ca sa vedem ce s'a petrecutfn tara care nu se numeste Inca Germania: este regatulBavariei pentru unii, Italia fiind pentru Bizantini acumregatul Longobardiei; este Saxonia, este Alamania pentruatitia dintre vecini; este pentru Papa in lupta cu pretentiileimperiale un regnum Theotonicorum, al Teutonilor"considerati ca natie. Rex Saxoniae et Alamaniae" i seva zice .lui Otto I-iu in texte contimporane. Iar, bine in-teles, daca regii acestia au calitatea de Imparati, ei nusint Irnpärati germani, caci nu se putea sä .fie cinevaImparat german. Mai tärziu s'a zis: imparati romant denatie germanica", dar la fnceput se zicea numai lmpe-rator", cu drepturi asupra acelui regnum Theotonicorum"ca i asupra Italiei"; fara, nicio determinare nationala.Cum este absurd sa se vorbeasca In Orient de un 1m-periu bulgar sau un lmperiu sirbesc, caci, de fapt, nu

civilisaie

do

eidsta decit un singur Imperiu: Imperiul roman, pe-care-1servesc pe rind populatiile care in desvoltarea lor istoricaofera, serviciile lor pentru sprijinirea acestui Imperiu, asasi in Apus nu poate fl decit un Imperiu roman, cu. micefel de colaboratii nationale.

Germania aceasta n'are nicio unitate geograflca si po-litica, i, nu numai ca nu exist& o formatie politicasau teritoriala, dar nu exista nici macar o nationalitategermana. Nationalitatea germana incepe sa, se 4ormezeabia in acest secol al XI-lea, desi terminul de theodiscus",deutsch, se intilneste, prin opositie cu terminul de roman,Inca din veacul al X-lea, cind regii germani, cafi au mor-mintul lui Carol-cel-Mare, la Aachen, cred ca posed&dreptul de suprematie asupra tuturor terilor ce Mouser&parte din Statul marelui Imparat si se amesteca dincolode Rin, pentru a sprijini in Franta pe descendentii caro-lingieni imp,otriva Capetienflor sau, in secolu/ al XII-Iea,navalesc cu oaste, cum a fost casul lui Otto I-iu, trezindin sufletul populatiei instinctul unei resistente quasi-na-tionale. Dar, daca lucrul se vede din partea Romanilordin Vest fata de Germanii din Rasarit, el nu se vededin partea Germanilor din Rasarit fata do Romanii dinApus: ei ataca pentru ideia carolingiana, nu pentru calf-tatea lor nationala, pe care s'o opuie calitatii nationalea celorlalti 1

Data supt flamura sacra a Sfintului Dionisiu, regeleFranciei poate stringe, .la url moment dat, pentn a seopune navalitorului, toate fortele populatiei amenintate,care se simte instinctiv una singura, niciodatk nu vomintilni in aceiasi vreme, in confliotul dintre Papa si Im-parat, ori in lupta regilor germani contra Ungariei, incampaniile contra Boemiei, o unitate de constiinta ger-mana. Biruinta lui Henric al III-lea fata de regii aposto-lici ai Ungariei, rebeli fata de autorit'atea lui, care inte-legea a-i ti creat, n'a fost niciodata, prività ca o biruintanationala, cum nici biruinta mai veche a lui Henricsararul fata de Ungurii, pagini, neasezati, fara regi, cari

1) V. Istoria poporului trances, p. 134 *i urm.(:t. de Rtizbolu. a

81

si

ei

Pa-

82

riavalisera pana In Bavaria, biruinta apreciata, de contem--porani numai din punctUl de vedere al sigurantei publice,nu din acela al ciocnirii intre doua rase. Gind, mai tarziu,Henric al 1V-lea va merge la Canossa sa se umileascainnaintea lui Grigorie al ca sä fie scos de suptexcomunicare, Germanii nu s'au simtit umiliti de lucrulacesta; era o chestie de constiintä, de rivalitate intre douaantoritati, dar Germanii nu se credeau atinsi nici de excomunicarea regelui lor si nici de pocainta acestuia, cacin'aveau niciun fel de constiinta. comuna.

Dar, daca aceasta constiinta n'a existat nici in secolulal XI-lea, cu atit mai putin o vom intilni in secolul pre-cedent. In acest secol al, X-lea, Germania trecuse dupaCarol-cel-Gros printr'un regim de Carolingieni bastarzi:Arnulf si fiul sau Ludovic, dintre cari Arnulf era maimult de jumatate Slav, dupa ce avuse necontenite luptecu Slavii din Rasarit, iar copiii lui amIndoi poarta numeslave, morave. Dupa ce a disparut copilul Ludovic, dupaConrad de Franconia si Saxonul lienric Pasärarul, suptOtto chiar Germania se afirma, din ce in ce mai mult caun simplu conglomerat de ducate: ducatul de Lotaringia,ducatul de Bavaria, ducatul de Saxonia si, in afara deacestea, teritoriul suab, teritoriul frison, Marca de Rasarit,unde se pbarta lupta cu Slavii. Ducii acestia sint tot atitde stapini pe teritoriul lor, cum e ducele de Franta inFranta, ducele normand in Normandia, cu acea deosebire

ducele de Franta poate crea alta ordine, pe cindacestia nu. Duce le de Franta poate sä ajunga rege farasä Intrebe Sfintul Scaun, dar ducele de Franconia nupoate sä ajunga, sa ramiie Imparat; el nu poate introduceo ordine de succesiune, fie supt forma colab.orarii, fie suptforma asocierii la tron, cum a fost in Franta, fara caRoma sa aiba dreptul de a voybi. Daca trei printi dinaceiasi familie de Saxoni, tatal, fiul, nepotul de fiu, Otto1-iu, Otto al 11-lea, Otto al 111-lea, se pot mentinea petronul imperial, e numai Intrebuintind tot felul de subter-fugii, pentr,u ca succesiune dinastica nu exista, n'aveadreptul sa existe. i aceasta se datoreste, nu rosturilor

VII-lea

ca,

ei

83

germanice, ci unor anume legaturi pe care f3i. familiaaceasta le contractase in alte teritorii, cu alte puteri, cualte natiuni, avind alte indreptari in viata de Stat si caredue, in fond, tot la vechea -ordine romana.

Otto Iiu a functionat, Alta vreme cit n'a avut contactcu Italia, mai mult ca rege german, in sens vag, intrucit ii acceptau ducii. Elemente noua de sprijin pentruaceasta regalitate so cauta numai ceva mai tärziu,anume in Italia. Mci, in Italia, fusese o bucata de vremeo lupta pentru regalitate, care era totdeauna conceputain legatura cu coroana imperiala: se facea un rege, pu-ternic sau slab; imecliat el cauta sa fie inccfronat de Papa.

Astfel in Italia a fost un sir de regalitati de originelocala: din Spoleto in Toscana, din Friaul in margerrileLongobardiei, din Ivreia, in regiunea mai centralä, pe lingaducatul din Sudul ltaliei, care avea o viata deosebita,

principatele de acolo, in legatura cu Longobardia deodinioara. Un sir intreg de mici stapinitori se succedaastfel in peninsula italiana. La un moment dat, o principesa,vacluva a unuia dintre dinii, Lotar, e Mita de unuldin acesti ,marchisi cu pretentii regale, (le Adalbert, si nuvrea sa-1 ieie. Atunci ea chiama in ajutor pe regelegerman.

Arnulf insusi fusese chemat in Italia, si cutare Papaa fost condamtfat in constiinta publicã italianä pentru e. elehemase pe barbar". Obiceiul nu era deci, nou. Chematde Adelaida, Otto o iea in casatorie, la 951. Dupa uns-prezece ani se intoarce, si e incoronat Imparat.

E incoronat intaiu in calitate de succesor al regilorlongobarzi, in legatura cu rosturile italiene; e incoronatimpreuna cu Adelaida, si, clad se uita ,..,ineva bine, vede

incoronarea se face mai mult din causa Adelaidei decita lui Otto. Otto intra in ordinm iarnu Adelaida in ordinea politica' gertnand: acesta e lu-crul de capetenie. Fiul lor, Otto al 11-lea, nascut dinteo prin-cipesa bizantina, fata Impäratului Roman, Teofanb, aduse-la Curtea sotului ei toate conceptiile bizantine, fara niciunfel de schimbare. i barbatul acestei Romane de Rasarit,dar cu atit mai mult fiul lor, Otto al III-lea, s'au Consi-

politica italianä,

pi

pi

ca

84

derat asemenea Imparatilor bizantini. infatisarile artistice,portretele acestui din urma II represinta purtind cununaCesarilor, vesminte Imparatesti, tinInd in mina sceptrulsi globul, fel de tel de figuri alegorice aratind ca lumeaintreaga sta la picioarele lui. Se. poate zice ca nici Carol-cel-Mare si nicjunul din Carolingieni n'a fost a§a de adincin ordinea romana cum au fost Otto al II-lea si Otto alIII-lea. Daca, acesta ar fi avut urmasi, cine tiie in cesens absolut romanic s'ar fi. Indreptat Germania!

Un simplu accident a smuls-o Insa din cufundareaaproape totala in vechea ordine absolut negermanica. Cinda dispärut, Innainte de vremo, Otto al III-Iea, au ramasevident ducii, can in ordinea feudala atirnau de dinsul.Alaturi de duci erau arhiepiscopii, can alcatuiau adevaratedinastii: erau si insurati, In orice cas unii aveau copii, §i co-piii cautau sa-§i pastreze rosturile lor. Un arhiepiscop I§i aveaprovincia in aceiasi calitate in care un duce I§i avea te-ritoriul lui ducal Astfel lumea germanica a iesit din noula suprafata, a izbucnit de-odata, cautind sa recistige terrenul pierdut o bucata de vreme. S'ar putea asamana f e-nomenul cu ceia ce s'ar Intimpla daca s'ar taia o paduresi. s'ar samana griu pe locul vechiului codru fara a se fiscos Ins& radacinile copacilor: e de ajuns ca un numarde ani sa nu se mai faca ogor sau sa se faca imperfect,pentru ca padurea sa iasa din non la iveala i sa facaonce cultura cu desavirsire imposibila. Toata vegetatiaaceasta veche a germanismului, ale carii radácini rama-sesera adinc cufundate in pamInt, a iesit din nou la iveala.

Ce au rant imparatii germani noi, Salienii, Conrad allI-lea, Henric al III-lea si Henric al IV-lea, ,ca sa scape deaceasta situatie?

Once stapinire de ordin material trezeOe anumite am-bitiuni. Amintirea Inca proaspata a Francilor i-a, facut petoti sa caute a irnita pe Carol-cel-Mare; ei voiau sä alba,alt rost decit rostul unui presedinte tolerat al societatilor,ducilor §i arhiepiscopilor, si cu atilt mai mutt,. cu cit intraditiunea lor era acum influenta italiana. Dar in Italiainsasi regele Germaniei nu putea sa aka stapinire ca Im-

--

85

Orat far& o arm atá, i aceasta nu se putea capata färcolaborarea ducilor i arhiepiscbpilor. Atunci, de o parteImparatii 'au intrat in-conflict cu Papa, cerind acestuiasa cedeze ceva din dreptul pe care-I avea fata de Bisericagermana, drept de care Biserica era constienta numai dela o bucata de vreme. Caci a fost un timp cind Biserica.nationale nu suferia niciun fel de amestec din parteapapalitatii; acest amestec se intilneste doar din secolulal XI-lea, supt influenta unei miscari, foarte importante,a spiritului, care pleaca, insa, nu din Germania, ci dinFranta, si anume din manastirea burgunda de la Clu.ny.Dup'a aceasta conceptie, unitatea societatii medievale erainteleasa supt raportul Bisericii, nu supt acela al Impe-.riului: Imparatul e delegat al Papei, iar Papa este ur-masul lui Hristos, si evident altceva este sa fie cineva re-presintant al Mintuitorului si altceva sä fie vechil al repre-sintantului Mintuitorului. Manastirea de la Cluny impusesedogma Ca toata societatea este Biserica, mostenitoare a luiHristos, i asupra intregii mosteniri se intinde autoritateaPapei: uncle el nu poate exercita singur autoritatea, de-leaga pe Imparat, i o delegatie se poate totdeauna mar-geni ofi retrage.

Dar sotia lui Henric al 1II-lea a fost Francesa: Agnesde Poitou, convinsa cu desavirsire de doctrina de la ClunyHenric al IY-lea, minor foarte multa vreme, a avut detutor pe maica-sa.

Pretentla Papei de a stapini, de fapt si direct, toataBiserica, Imparatul nu o putea admite, i atunci s'a datlupta cea mare pentru ca sa se imparta intre Imparat siPapa in rindul intaiu dreptul asupra feudalitatii eclesias-tice din Germania, raminind ca la urma unul sä dea inelul,Papa, cellalt cirja Imparatul.

Pe de aka parte, feudalii cei mafi ajunsesera a mostenipamintul lor i demnitatea lor, dar supt dmnii erau

feudalii mai mici, 'cad puteau sa fie si ei mostenitori aipamittului Si ai demnität i lor. Cei mari nu-i lasau Atuncis'a Mcut fata de feudalitate ceia ce, supt al.t raport, fatade oIae, au facut regii Franciei in Franta: anume Impa-

;-

pi

86

ratul a recunoscut pe feudalii cei mici ca mostenitori aisituatiei lor, impotriva celor .mari.

In sfirsit, Jmpraii aveau in domeniul lor pe

Ministerial" inseamn6 servitor, acel care indeplinesteo functiune casnicä. Ministerialii" ace.stia, cafi nici nuerau oameni liberi la inceput, au fost ridicati din ce ince mai mult ca demnitate: Ii s'a dat pämint, ii s'au creatrosturi si au fost pusi in fruntea feudalilor, creindu-se altaordine de demnitari noi,

Toate acestea s'au Indeplinit insá numai in secolul alXI-lea, si desävirsirea a.lestei ordine de lucruri s'a pdtrecutabia in al XII-lea, supt Frederic Barba-Rosie, care de aceiaa avut putere, armatä, tesaur, fiindca, institutia care in-cepe a se forma acurn se desvoltä atunci.

Astfel ne gasim in ajunul cruciatelor, aproape de sfir-shul veacului al XI-lea, Mr& ca institutiile primitive ger-mane sa, fi putut crea de la sine ceva in desvoltareaevului mediu. Pretutindeni avem a face, sau cu basa ro-man& actuala, sau cu ceia ce i:esulta in chip natural dinconcursul insusi al imprejurärilor färä nimic din influentaraselor.

legindu-si-i

mihisteriali.

privilegiati.

apa-nu-mitii

VII.

Influenta cruciatelor asupra insfrtutillor medievale.

Cruciatele, initiate de Papa, nu de imparat, purtate deelementele nationale roinanice in rindul intaiu, au introdusin desvoltarea institutiunilor medievale factori noi, pe caritrebuie vedem de unde pornesc

Acum, se stie ea, din cruciate au resultat pentru viataevului mediu doll& fapte noi, de ordine materiala i mo-rala intrunite. Linul din aceste fapte a fost viata decaste!, cu consecinta acestei vieti, care a fost cavaleria,iar, de altä parte, ivirea, desvoltarea si in mare parteluarea in stapinire a lumii medievale de- care comune,prip urmare aparitia regimului municipal.

In ce priveste viata de castel, incontewtabil ca aceastaviata, in toata puterea si stralucirea ei, cu valoarea eisocial& si intelectualä, s'a desvoltat innainte de toatein terile romanice, prin urmare in Franta si Italia, si enmult rnai putin in Spania formata atunci din regateleCastiliei i Aragonului, din Navara si poi tugalia caciPortugalia a fost rnulta vreme o parte a Spaniei i Por-tughesii Ii ziceau cindva Spanioli, pana cind s'a facutosebirea care exist& i astazi.

Pentru a se vedea de unde a venit viata de castel,trebuie sa ne coborirn destul de departe in timp i, pede alta parte, trebuie sa innaintam foarte mult in spatiu.In ce priveste coborirea in trecut, sa ni infatisam din noutimpul necontenitelor navaliri nortmane. Nortmanii aupradat la inceput in toata voia; mijloc de a li resista,cum am vazut, nu era; autoritatea regala franca, onion

sa-i

88

de mult impodobita cu titlul imperial, nu era efectiva: ease sprijinia mai mult pe datini, pe existenta nevoilor lo-cale, capabile de a se apara insei, decit pe ce se nu-rneste adrninistratie. Deci necesitatile locale, in lips& deautoritate centrala, de aparat administrativ, de organisatiemilitafa, au luat asupra lor sarcina de aparare. In cro-nicile carolingiene din epoca mai tarzie, din secolul alIX-lea, se intilneste de la o bucata de vreme mentiuneaacelor intarituri care erau injghebate, cum se presintauimprejurarile, inteun loc sau intr'altul. Se intemeiau, in legatura cu un munte; cu o innaltime oarecare, in legaturacu o insula ori cu alte circumstante determinate de natura

astfel de centre de impotrivire. Aceste centre audainuit i dupa ce primejdia nortmana dispäruse.

Se cladiau prin urmare castele, pe asa-numite mottes,ridicaturi de pamint, sprijinind o imprejmuire de lemn oriun zid de piatra. Si aceste castele care se intimplau saramiie dupa ce primejdia trecuse exercitau, fireste, o in-fluent& foarte puternica asupra vecinatatii. Facute ca säapere tinutul impotriva dusmanului, ele au servit apoi casa domine tinutul el insusi, pe oamenii cari fusesera apa-rati i cari mine, cine stie in ce imprejurari, puteau fiapa'rati din nou contra altor .pericole. Ei au cdzut, deci,in dependent& fata de acel care tinea castelul. Bine intelescastelele acestea n'au fost intemeiate de o constiinta clara,

iarasi n'a avut nimeni in vedere sa atinga prin ele unscop politic, cind räsärira pe deosebite puncte ale terito-riului frances, dar din ele a trebuit sa iasa o noua or-dine de lucruri.

Ca sa se vada ce au fost castelele la inceput, n'arecineva decit sa observe asemenea intarituri de refugiu side aparare care se intilnesc si astazi in Ardeal; de jurimprejurul bisericii sint ziduri groase, dedesupt pivnitifoarte intinse pentru pstrarea provisiilor, in véderea unuiasediu mai indelungat; familii intregi din vecinatate, fu-gind innaintea dusmanului, puteau gasi adapost in cu-prinsul acestei biserici-cetati. Dar, evident, nu-s organisatiiadevarate de castele, caci, de oare ce Sasii erau terani sau ne-gustori i n'aveau o clasa militara care sa traiasc& numai

insasi,

si

89

pentru räzboiu, ei n'au putut produce fenomenul acelacavaleriei apusene, care este o not& asa de distincta aevului mediu:

Navalirile Nortmanilor s'au intins, nu numai asuprateritoriului galic, ci i asupra partii sudice a Italiei:aproarle pan'a in suburbiile Romei au venit adese ori pi-ratii. In partile germane ins& rivãliri nortmane nu sepomenek. Nortmanii erau aid Danesii, i impotriva Da-nesilor s'a facut i un zid de aparare din partea re-galitatii carolingiene. Danesii, in orice cas, aveau mult maimult interes, decit sa se coboare in interiorul Germaniei,decit A. se cufunde in paduri, unde ifaveau ce prada,sau decit sa fure oameni saraci i mai putin civilisatddecit dInii, sä intre in legaturi cu tovarasii lor scandinavipentru ca impreuna cu ei sa se indrepte spre Anglia, uncleam vazut ce au intemeiat, pentru citva timp macar.

Neexistind deci primejdie nortmana, in Germania, ne-existind o civilisatie care sa se apere impotriva unui popormai putin- civilisat, care in chip firesc cauta sa profitedin munCa i economia celor1ali, n'a putut exista nicinecesitatea de a se crea aceste puncte de aparare caresint castelele. Astfel de castele s'au creat in Angliachiar, dupa 1066, cind au venit Normanzii deprinsi deacasa cu viata de castel: i aici este deci o importAie,iar nu un fenomen produs pe solul britanic

Venim acum si la fenomenul moral al cavaleriei, cares'a produs mai tärziu, nu numai in legatura cu acea viatade castel, dar cu cruciatele

Ce facea un feudal ca sa, intrebuintam un termincam vag i destul de banalisat ce facea un membrual societatii militare din Apusul european innainte de cru-ciate? Luptele pe care le dadea aveau foarts adese oriun caracter personal, un caracter de diletantism, am zice.Era un mijioc de a intrebuinta i foarte adese ori de apierde vremea. Un rol politic, in intelesul timpurilornoastre sau al timpului mai apropiat de noi, nu puteasail joace cine stie cine din cine stie ce colt de provincie.In ce priveste ocupatiile intelectuale, ele erau Cu desa-

al

6

ins*.

6

90

virsire dincolo de cercul de interes al conternporanilor.Omul era zdravan, avea arme la indemink i atunei cautaharta, in dreapta si in stinga. Dovada casul, citat deseori, al cavalerului apusean care, pe vremea cruciatei intaiu,ajunge la Constantinopol i e primit, impreunä cu alti ca-valeri, intrio audienta de Imparatul bizantin, dupa, pro-tocol. Cavalerul nostru s'a simtit jignit sä stea in picioareinnaintea unuia care nu dovedise insusiri superioare devitejle, si el a vrut sa se aseze, pur si simplu, pe tron.Green, natural, au protestat. Si au capatat cam ac.estraspuns: sint gasta sãmi apar dreptul de a sedea pesa, se masoare Imparatul eu mine la lupta! La noi e citeo bisericuta lar ascruce, si orice cavaler cauta oeupatie seaseaza acolo, sfidind pe cel ce vine din dreapt& sau din.stinga, de jos sau de sus. Cine invinge, e mai mare.

lata cum se inte'egea viata feudala in Apusul Europei.Aceasta, viata n'avea un scop, nu era consacrata unuiideal, si ()rice viata de actwitate flsica, origite virtuti arproduce, care nu e indreptata catre un scop, care nu ur-mareste un ideal, nu creiaza fenomene morale la aceiearl i se consacrä

Deci din organisatia feudala, pe care acum o cunoastem,in imprejurarile date nu s'ar fi putut desvolta cavalerismul.Pentru ea el sa se clesvolte a trebuit alt lucru. A trebuitca, pe linga putinta de a se lupta, pe linga insusirile derazboinici pe care le avea clasa conducatogre din evulmediu aptisean, sa se intilneasca un scop capabil de aschimba firile Inca asa de aspre, asa de salbatece, inca-pabile de unitatea de directie si de constiinta tintei sprecare rnerg. Si trebuia, nu numai ca acest scop sa existela un moment dat, dar ca el FA se perpetueze foartemultä vreme, sa fie, in acelasi timp, un scop foarte innalt,in legatura, nu numai cu realitatea lumii, dar si cu lumeasupranaturala, cai e exet eita in evul mediu malt mai multainfluenta in fiecare moment asupra omuduL Omul evuluimediu atirna in orice privire de ceruri, toate le lasa invointa lui Dumnezeu, pe cind noi cautam sä despovarampe Dumnezeu cit mai mult de grija noastra si, cu cit

tron;

91

sintem oameni mai de isprava, cu atit asteptam maiputin de la Dumnezeu

Dar toate aceste lucruri noi s'au produs numai invremea cruciatelor, si prin cruciate.

La un moment dat Ii s'a spus oamenilor din evul mediuca, mai presus de tot ce pot face acasa, de tot ce potAxil* pentru dinii i de tot ce poate servi mindria sauinteresul lor este datoria cea mare fata de Isus al caruitrup zace in mormintul din lerusalim, prpfanat de sta.--pinirea pAginilor. Un bun crestin nu poate sta acasa atitavreme cit partea omeneasca din Mintuitor se gasesterobia Musulmanilor, a credincicsilor.

Musulmanii insa, Arabii, pe urma Turciinu erau de loc dispusi sa accepte stapinirea crestina,päräseasca pe linga dominatia Locurilor Sfinte i toatevenitupile care curgeau de la pelerinii din toate partilelumii, cari alergau catre Parnintul Patimilor. Prin urmareau fost lupte, care au tinut, fara niciun yesultat cu ade-varat durabil, aproape doua veacuri. In aceastä vremede doua veacuri a existat innaintea tuturor luptatprilorcrestini din Europa apuseana, din Europa catolica, o tint&care era foarte innaltà si care se mentinea necontenit in-naintea ochilor. Ea cerea i garanta de viitor. Pe de altaparte, la lerusalim, dupa cistigarea cetatii Ante de ar-mata lui Godefroy de Bouillon, piintul loren pe care im-prejurärile 1-au pus In fruntea cruciatei intaiu, a trebuitsa se faca anume organisatii penttu mentMerea ordiniide lucruri care acurn se dobindise, ca si pentru a servianume relatiuni anterioare cruciatelor: spitalele din Ieru-salim, casele de gazduire, de adapost, de ingrijire a bol-navilor, intimplator chiar ca s poarte i grija inmormin-tarii celor cari, rapusi de oboseala, muriau in Locurilesfinte. Musulmanii au avut in privinta aceasta o grijamult mai mare decit Apusenii fata de strainii veniti inpelerinagiu: caravanseraiuri, hanuri, dupa xenodochiile" bi-zantine, existau in partile acestea orientale in numar mare.Averi intregi se consacrau de Biserica si, mai ales, de.foarte multi particulari bogati pentru acest scop.

insusi.

in

intaiu ,sa

92

Acum, acolo, in aceste spitale, in a ceste ospicii, se chel-tuiau zilnic sentimentele cele mai nobile ale cavalerilor apuseni ca sa se ajute bolnavii, ferneile ramase fära aparare,copiii ramasi orfani de pe urma greutatii, a prirnejdiei acestorcalatorii in departatul Rasarit. Prin urmare o fibra carenu vibrase pana atunci si eine stie cite fibre are omulin sufletul lui, din care atitea nu vibreaza pentru Ca ri'acerut nimeni ca ele sã vibreze! a inceput sa, tremurein sufletul acesta aspru, care putea fi socotit chiar sal-batec: sentimentul de mild, fata de cel in suferinta, por-nirea de a ajuta pe cel ce se gaseste in 1ips i nevoie,tendinta de sacrificiu pentru a sari in sprijinul celui cesingur nu-si poate folosi.

Acest element nou a rasärit in chip firesc in sufletulpartii din societatea medieval& care s'a dus la Ierusalim.De aici au venit Ordinele cavaleresti, Ordinul Templie-rilorpentru ca Templul Jui Solomon era locuinta lorOrdinul Cavalerilor Teutoni, pentru ca au stat la spitalulSfintei Marii a Germanilor, Ordinul Sfintului loan sau alSpitalului Sfintului Ioan, de unde numele lor de Ioanitisau Ospitalieri. Sa ne gindim ca oamenii acestia se intor-ceau in Apus cu o altä mentalitate, cä atitda altii aflaude la dinsii cele petrecute in Locurile Sfinte, i atunci dela astfel de ajutatori a] tuturor miseriilor, de la astfelde indeplinitori ai tuturor lipsurilor omenesti, de la astfelde aparatori ai tuturor nedreptatitilor a venit starea despirit, generala, a cavaleriei.

Dar, am spus-o, cruciatele au fost facute prin Frp.ncesi,.ideia cruciatelor a fost predicata la Piacenza; ea a ajunsla indeplinire, la acceptarea de societatea conternporana,in sinodul de la Clermont, tot inteo tara romanica, inmediu roman; cai mai multi cari s'au anuntat pentru amerge in Rasarit au apartinut iarasi societatilor romanice;acei cari au pus la dispositia cruciatilor corabii erau sauFrancesi din Sud sau, in rindul intaiu, cetateni ai oraselorinfloritoare pe care le avea Italia din aceasta vreme. S'au.adaus citiva Germani, mai mult din partile renane. E ade-vArat ca mai tärziu regii germani, in calitate de -regi saude Imparati, s'au simtit datori s mearga In Orient., Conrad,

,

93

Frederic Barba-Rosie, Frederic al II-lea, al carui tat& in-susi, Henric al VI-Iea, planuise o cruciata, dar, in gallde infiuenta, si in Germania, a Sfintului. Bernard, aceastaera natural din momentul ce regii Franciei ajunsesera, säo faca, in urma curentului care prinsese intreaga socie-tate pe care o domina coroana lor. Este deci un act po-litic, nu unul national; este un raftpuns, nu oo actiune deriva,ta, nu o actiune primara.

De aceia foarte multa dreptate a avut adunatorul cro-nicilor francese despre cruciatA, la sfirsitul veacului alXVI-lea, Bongars, cind a intrebuintat \pentru a numi cu-legerea Faptele lui Durnnezeu prin Francesi", GestaDei per Francos", cuvint care pe urrna a fost citatde cite ori Franta s'a amestecat in rosturile rasaritenesau in general in orice discutie neinarrnata, pe temeiulunui principiu sau unui sentiment nobil.

in ce priveste literatura, rasunetul sufietului fafa deactiunea insasi a cruciatelor, ea a venit, nu #din terilegermanice, ci din cele francese. Chfinsons de geste, atitde esentialmente francese, nu sint mai vechi decit vremeacruciatelor. Figura lui Carol-cel-Mare a fost utilisataca a unui erou caracteristic, luind-o din trecutul lui de-partat pentru a folosi actiunea liberatorie crestina in-deplinita acum in Räsarit. Tar tot ceia ce Germanii aufacut In aceasta privinta e de o data mai recenta, intre-buintindu-se vechi legende, dar tratindu-le, nu in spiritgermanic, ci in noul spirit fasarit in Franta, in momentulde asa de bogata inflorire a spiritulni frances, incit, inacelasi timp, a dat pentru cruciate Chansons de geste

in domeniul artei, a. dat arhitectura care a fost faradreptate numitä gotic'6, pe cind e pur francesa.

Trecem la partea a doua a acestei expuneri, cea pri-vitoare la Intemeierea comunelor.

Daca ar putea fi discutie in ce priveste partea elemen-tului germanic in viata de castel si in cavalerism, desigur flu poate fi niciuna asupra dreptului unora san al-tora cind se considera fenomenul social si politic, cu con-secinte cultUrale foarte intinse i foarte indepartate, pe

lui:

ei,

94

care-1 represintd comuna. Intaiul titlu de drept al socie-tatii vechi romanice se intemeiaza pe faptul ca,, in ceprivesfe deosebitele origini ale vietei orasenesti libere, ga-rantat i capabila de spontaneitate creatoare in toatedomeniile, cea mai veche este evident romanica. Italia aptistrat totdeauna vechile ei orase. 8e poate zice ca naexistat oras roman important care sa fi disparut cu de-savirsire in evul mediu, oricare ar fi fost soarta-i viitoare,unele putindu-se desvolta, altele nu. Iarasi, tot ce existain vremea romana ca orase a fost pastrat, in proportiimai waste sau mai restrinse, si in Sudul Galiei. Ceva aramas apoi din vechea ordine oraseneasca romanape termul spaniol, iberic al Marii Mediterane. Acestea sintcele trei provincii, am zic6, unde s'a perpetuat ordineamunicipal& romand.

Publicatiile de documente facute in secolul al XIX-leaaratd, in cele mai insemnate centre din Sudul franceschiar in orase relativ depärtate de acest Sud, Bourges deexemplu, cum s'au pdstrat datinile romane de odinioara.In orasele mai catre Miazanoapte, evident ca a fost maimult iin;tatie ulterioard decit basa romana autentica, darin orasele din Sud, cum e Orange, Arles, Nimes, s'au pas-trat vechile, amfiteatte, apeducte, unmele vechilor ziduri ,

bisericile au fost facute une oni din temple pdgine.

Cind am vorbit de inceputurile vietii francese, am spuscä familiile de frunte, care ocupasera demnitati s6nato-riale, au continuat si mai tarziu sã alba cirma si inriurirein fiecare din aceste orase; am aratat atunci c episcopullocal, sprijinindu-se pe datinile de acolo, a luat In minilelui puterea pe care o pierduse societatea jaica, ca el aconceput in chip absolut roman autoritatea lui, el in-susi represintind adesea, in ce priveste singele si traditiilefamiliei sale, tot ce anticitatea avuse mai ales in acestepaiti. Pentru orasele italiene, informatia é mult mai bo-gat& Ravena aic croiei neintrerupte djn timpul evuluimediu; Roma find resedinta Papei, toate actele ni-au fostpastrate; avem informatii destul de imbielsugate in ce pri-veste orasele Amalfi, Neapole, cetatile siciliene, din care

rh

ei

vedem foarte bine cum ordinea antic& s'a perpetuat, cumfamiliile senatoriale s'au mentinut la cirma, si a fost un-moment chid papalitatea era sa fie prisoniera acestor fa-milii in stare sä impuna i un Papa de zece, doisprezeceani. Pe de alt.& parte, erau, intre orasele acestea italiene,unele care se gasiau pe malul Marii, care erau in comu-nicatie cu ordinea romana, nu numai in timp, dar si inspatiu, avind legaturi cu Bizantul, in care,traditia romanaera pästrata cu desavirsire, in forma ca si chiar in esentaei, Venetia, de exemplu, era un oras pur bizantin: aceastase vede si acum din atitea elemente ale artei ei, dar odatatotalitatea vietii venetiene avea un caracter bizantin ab-solut, deplin: ducele nu era decit un duce bizantin; bise-rica San-Marco e intocmita dupa madelul celor constan-tinopolitane, eticheta era cea obisnuita la Curtea Impa-ratilor rasariteni; toata bogatia Venetiei se capatase depe urma drumurilor necontenite facute in aceste partiorientale. Si Venetia nu e singura in aceasta privinta, caciatitea alte orase italiene de. pe coasta cealalta; a Marii,Tireniene. se gasiau in aceiasi situatie in ce priveste des-voltarea lor politica, sociala, economic& si culturala.

Ce se petrecea in centrul Germaniei? Acest centru german,cum am vazut, continua Inca vethea viata saxona deviolenta, de nesiguranta, de lipsa de organisare si de ne-putinta a oricarui ideal statoinic, fie in ordinea materiala,fie in cea morala. Mai tarziu numai legaturi economices'au injghebat de-a lungul Rinului cu alte tinuturi mai in-naintate pe coastele Marii Baltice. Legaturile pe malul Rinului insa sint determinate de desvoltarea vietii italiene,pe de o parte, si de desvoitarea vietii francese, pe dealta parte; Rinul, putem zice, este mai mult o arterafranco-italiana, mai ales in circumstantele din evul mediu,decit un element esential de viata germanica; Rinul, pentrulumea aceasta franco-italiana, era un mijtoc de comuni-care permanenta catre lumea germanica, pe cind pentiulumea gerrnanica era mai mult un hotar cab e Apus, iardrumul Marii Baltice, cum se va vedea, a fost trezit de

06

aka, viat& decit de viata veche a punctelor de plecarede prada ale Nortmanilor.

In afar& de orwle care s'au p&strat Inc& de pe vremearomana, alte orw s'au desvoltat in legatura cu necesitatide ordin material sau cu imprejurari de naturà politic&ale evului mediu insu0, mai mult pe alt teritoriu decitpe cel german.

A fost un timp cind, in vea9ul al IX-lea §i al X-lea,comunic4iile erau foarte grele pentru negustori, chiar inregiunile asupra carora se intindea mai puternic, autori-tatea Imparateasca, cu cite garantii putea s& ofere. S'aspus cu dreptate ea, pentru a merge de la Paris la Pon-toise, localitate foarte apropiata, trebuia cineva sä-0 facatestamentul. inteadear fiecare evita drumurile mai lungi,unde intilnia atitea v&mi, unde infrunta atitea primejdil,unde risca s&-0 piard& averea, dac& era negustor, viata,dac& era particular.

Cu toate acestea negotul de la o bucat& de vreme luaseun nou avint, i chiar in epoca merovingian& §i carolin-gian& veniau am spus-o Greci, Sirieni, Evrei cari sea§ezau pentru negotul propriu-zis sau pentru operAii ele-mentare de bane& in deosebite ome din Galia. Bani dethir bizantini 'Isar pretutindeni de supt p&tura superfi-cial& a pamintului. Insa, cind e negO, aceasta inseamn&a sint i popasuri pentru negustori, slut rascruci de dru-muri, sint porturi la care negustorii trebuie s& se opreasca.Toate acestea creiaza anume aglomeratii, care ajung de lao bucata de vreme A, se desvolte de la sine. Pentru ne-gustorul care trece numai printio localitate trebuie sap fieun debitant permanent; pentru purtätorul de märfuri carevine §i se duce, trebuie sa fie o garnisoan& in locurilemai primejduite; unde se trece o ap.a, pana sa.-0 a§teptecineva rindul i une ori trebuia sa a§tepte mai mult&vreme, iar4i se formeaz& aglomeratii. latá, prin urmare, unir intreg de wzäri urbane, pe care le hotaresc necesita-

tile elementare ale oric&rui comert. Dar, de oare ce co-mortal s'a purtat mai mutt in regiunile italiene, francese,romanice in general, decit In cele germane, natural c&

97-

orasele au trebuit sä fie mult mai numeroase aici decitdincolo.

In Germania se gaseste de exemplu un Saarbriicken:aceasta arata ca acolo era tin pod peste Saar, uncle cuvremea s'a intemeiat un oras; se gasesc localitãO caFrankfurt, vadul Franconilor", ori Schweinfurt, pe unclese treceau porcii. In terile romanice insã, numele de lo-calitgti care cuprind In ele insemnarea unui pod sint multmai multe: Pont-l'Eveque, Pontoise, Pontarlier, etc.

Pe linga, centrele de vaduri si de punti existau tirgurile,de unde vine in Germania marele numar de localitati alcaror nume se termin& cu Markt". Numai ca viataoraseneasc& care s'a desvoltat din tirguri e si mai t&rziesi mai slab& decit celelalte, si foarte adese ori .un tirgfamine imobilisat intr'un tadiu de desvoltare incapabilde a merge mai departs. In privinta aceasta caracteristiceste ce s'a petrecut in tirgurile din Moldova, in cornparatiecu orasele ardelene Orasele ardelene au fost odinioar&sate: si Brasovul si Sib iul j celelalte. Cind au venit

ei erau terani, lueratori de pamint, i numai dup&o bucata de vreme, din indemaul Cavalerilor Teutoni sial regalitatii unguresti, satele s'au prefacut in orase Dac&nu s'ar fi schimbat imprejurarile la granit&, orasele acesteaar fi capatat o si mai mare important& decit aceia pecare o dovedesc admirabilele biserici din mijlo-u1 lor siramasitele de arta, cu adevärat uimitoare, care se in-tilnesc in ele. Tirgurile noastre din vremea lui MihaiSturdza au lost intetneiate in retatie ca interesele unuiproprietor de mosie, cu nevoile unor negustori, dar maiales cu interesul praprietarului de mosie. Tirgurile acesteains& nu s'au devoltat. Ela au ramas eu strada lor

cu pravaliile de o parte si de alta, cti populatiatrairia asezata acolo, dar n'au fost in stare sa creeze

nimic in ordinea cultural& sau in ordineaPrin.urmare, in regiunea aceasta franceia, pe ling& ve-

chile orase de origine romanica, pe ling& cele care eraude origine galica, dar se romanisasera, de la Rouen pan.5la Bordeaux si de la Agens pänä la Rennes, afar& de

c. de Mellon,.

prin-cipala,

Sasii,

politica.

98

aceste orase vechi sint altele pe care le formeaza spontaneunecesitatile comerciale si care, natural, desvolta nevoi co-mei ciale mai mail. Dar comertul Germaniei cu Rasaritulslay, comei tul acesta nu s'a desvoltat din interior pe liniiinterioare, ci s'a desvoltat de la termul Marii Baltice, cu-fundindu-se tot mai adinc in aceasta luMe slava, de laHamburg, Brema, Litheck, orase de o insemnatate corner-Gioia mult mai n ua, din secolul al XlII-lea mai ales,catre Novgorodul rusesc si alte centre ale vietii Slavilorrasariten I.

Mai erau oiase ce se creau in legatura strinsa cuviata religioasa, care juca un rol asa de important inevul mediu, si upt raportul politic, si supt cel militar.Episcopii stateau linga o cetate, sau o.cetate se intemelaca sa a pere pe episcopi. in privinta aeasta, atitea numede locahtati din regiunile romaue arata caracterul de oraSepiscopal (Pont l'Evt".que). Sau, de multe on, numai faptulca 0 biserica avea o icoana facatoare de minuni saumoaste deosebit, de efective Iii ce priveste ajutorarea su-fenntelor omenirii facea ca lumea'sa, ingramadeasca acolo

orasul sa iea nastere.in ce priveste aceasta organisatie oiaseneasca in lega-

tura cu hramul religios, se poate zice ca Germania are oparte ceva mai larga deck in ce priveste orasele inteme-iate'n relatie cu alte necesitati ale evului mediu. Darorasele acestea au fost multa vreme pierdute in interior,exploatate si de regalitate si de seniorul local si de ducele care stapinia intreaga provincie: n'au putut stabililegaturi intre ele, spre a se pune la adapost prin asoci-area lor, si astfel n'au cIstigat prea mare importanta Aveauimportanta mai mult prin faptul Ca impaxatul veniatinea Curtea acolo cind i cInd, i aceasta petrece-e aCurtii intr'o anume localitate este Inca un element carea contribuit la alcatuirea oraselor. Ca exemplu din taranoastra, sint unele orase, mai ales In Moldova, care aufost intemeiate Innainte de toate prin aceia ca voda fá-cuse acolo 0 biserica sau q manästire i avea i o Curte

si

pi-pi

99

unde locuia, i, cum oarnenii veniau la judecata la dinsul,de aici a resultat mai tarziu orasul.

In veacul al XI-lea insk in viata generala a evuluimediu, s'a introdus supt raportul oraselor ceva nou: eleau rasärit cu putere, ca un factor politic, si au capatato constiinta pe care nu o avusera innainte de aceasta.In legatura cu aceasta constiinta, foarte capabila de odesvoltare, pe care orasele traditionale sau intemelate in-timplator n'au avut-o niciodata, se vad orase care se In-temeiazä de la sine: un nurnär de oameni simt nevoia dea se organisa Inteo comunitate, nevoia de a se sustrageprin rascumparare sau prin rascoala ori violenta de suptautoritatea seniorului local; ele cauta, sa incheie sausmulga un pact de la omdl care pana atunci avusetoate drepturile i pe care si cruciata, cu cheltuielile ei,II slabise economic. Acei cari faceau lucrul acesta puteausa fie si din sate care lucrau pentru stapinul mosieicare de la o bucata de vreme se simtiau destul de tari

destul de bogate pentru a voi sa plateasca stapinului demosie un anume venit ()data', pe an, iar restul timpului oa-menii sa, fie liberi a lucra pentru sine, iar nu sa fie suparatinecontenit de stoarcerea stapinului i agentilor lui (métiervine de la ministerium, care insemna serviciul de clackcum se facea pe mostile noastre, cind teranul trebuiase clued sa, lucreze lucruri de caradter industrial la Curte).

Alte ori un feudal, vrind sa tistige, i avind o .partedin drumul de pe mosia lui batut de negustori, ii atrageadin imprejurimi, dintiun oras mai vechiu poate, care segasia in apropriere, si se forma iarasi un oras. Dar oa-menii de la o bucata de vreme ajungeau sa se inteleagaintre sine si sa, vad cä lucrurile ar merge mult mai binefad sa, se indrepte necontenit la curte pentru fel de felde permisiuni, si atunci ei se räscumparau, in intr9gimesau partial, platind odata pentru totdeauna ca sä nu maifie niciun amestec din partea proprietarului, sau dindproprietarului ceva pentru ca el sa ieie numai o categoriede veuituri i s cedeze o partd din drepturile sale. Sint-unele casuri, ca in Polonia, de exemplu, cind existau doua.

si

pi

pi

sd

100

autoritati: autoritatea oraseneascä, de o parte, pentruanutne lucruri si, de alta, autoritatea pircalabului regal.si in Italia au fost multe orase ci jurisdictie dublä.

Se mai intimpla iara* ca inteun oras, oricare ar fi

fost originea sau formatiunea lui, la un moment dat, fata deanume perspective de cistig sou de o anume situatie cul-turala, oamenii sa, nu mai voiasca a sti nimic de au-toritatea veche. Era un fel de sovietism: noi de noi, Sfatulnostru, sintem ,:in stare sa ne conducem si sa ne aparam.Atunci cu sila sau prin buna invoiala cel care avea dreptulpall& atunci era inlaturat.

In felul acesta, prin atitea curente venite din izvoareasa de deosebite, s'a fixat acea grandioasa viat& mu-nicipala, in evul mediu, care a contribuit foarte mult lacrearea institutillor moderne in toate terile.

Este evident ca aceasta viata vine, in toate izvoareleei, mai ales de la societatea romana si in special de lasocietatea italiana a secolului al- XI-lea. 0 parte din ora-sele acestea ale Italiel--- se imbogatisera prin comertul cuRa'saritul, ajungind la importanta pe care o avura, Venetia,Genova, Pisa, Amalfi, Neapole, mai tarziu Florenta,prin urmare nevoia independentei era absoluta pentru oraseatit de desvoltate,

Dar miscarea vine i din alt fapt, care trebuie rnentinutca explicatie.. La un moment dat, Biserica s'a ridicat im-potriva laicilor, in legatura u acele idei, pornite din ma-nastirea de la Cluny, ca societatea medieval& apartine in-nainte de toate mostenitorului lui Hristos i numai in aldoilea rind delegatilor cari jean puterea de la acesta. Inlupta, orasele italiene s'au gasit interesate. Papa, in Italia,avea nevoie de aliati. i pentru aceasta s'a adresat unor-factori teritoi iali, cum a fost contesa Matilda de Toscanasau Normanzii din Sudul peninsulei. Afar& de aceasta,Papa, am vazut, pentru a se impotrivi regilor germanicari ca'utau s& vie de dincolo. de Alpi, are nevoie de orase.In orase ora autoritatea episcopala, care, cum s'a spus,inlocuise puterea laic& i une ori a rners Ti impotriva

pi

101

Papei. Unii dintre episcopi erau straini, germani; atitiadatoriau autoritatea i situatia lor regelui german:

Papa, prin faptul c& era episcopul episcopilor, suparaputin pe acei cari erau numai episcopi, si in special pecei din Scaune mai marl, care rivalisau cu Scaunul roman,cum erau arhiepiscopii din Ravena si Milan, cari vedeaude mult in el un concurent. Atunci, impotriva arhie-piscopilor si episcopilor, Papa sustinea foarte adese oricomunele locald De aici desvoltarea Lombardiei, cu vestitaligã loinbardd care s'a luptat contra imp/mtilor germani.

Ca element germanic, in aceast& desvoltare a oraselor,poate fi considerat numai unul singur, care si el a lostfoarte mutt modificat prin conditiile generale de viat& aleevului mediu. Iat& despre ce e vorba: in Anglia si par-tile vecine, in Nordul Germaniei exista o organisatie nu-mit& ghildd (industriala). Negustorii sint strinsi in ghilda lor.Ghildele flamande, ghildele englese au fost de mare impor-tant& pentru desvoltarea civilisatiei economice si a insti-tutiilor medievale. Ghilda este o fratie, o breasld, in sensulpe care-I avea la noi, aici, de mult acest cuvint breasla, carevine din bratsvo slavon, ,brat" insemnind frate; prin urrnareintre confratie, intre confrérie", cum zic Francesii, intreaceasta Bradersclzaft, cum zic Germanii, si breasla noastr&nu este nicio deosebire. Ghildele acestea contribuiau faraindoialã sa unease& elementul or&senesc care fdr& deele avea un caracter risipit. Indivizii fãcind parte din ghilde,cind ghildele s'au unit si ele inteo federatie, evident ca seni-orul sau suveranul care avea drepturi asupra orasului s'agäsit innaintea unei forte capabile s&-i resiste. Atunci, peaceast& basä a ghildelor s'a organisat in Nurd, adec& pecoasta septentrionala a Franciei, pe coasta flamanda, laMarea- Baltica, in Anglia, intr'o mäsura foarte mare, oviata municipal& care si ea a contribuit la desvoltarea supttoate raporturile a societatii medievale. Dar, pentru mo-ment, la sfirsitul veacului al XI-lea, partea pe care o aughildele in libertatea oraselor flamande, Sainf-Quentinatitea altele, e mult mai mid, decit partea care vine dintrecutul roman, prin orasele pastrate in terile romanice

---,

ii

pi

VIII.

imperialism sterp In Germania secolului aI XH-lea

Ce s'a putut introduce in ordinea politica si sociala aevului mediu de la aceasta adaugire a vietii matei ialemorale medievale prin cavalerie, prin viata de castel, prinacest ne`x feudal pana la anul 1215, care, nu in realitatea

ci in inchipuirea unei traditiuni care s'a pas-trat Inca, este socotit ca un punct important in desvol-tarea insUtuii1or medievale?

La 1215, se stie, regele loan al Angliei, Lack land, cumIi zic Englezii, fara-de-tare, acorda vestita MagnaCharta libertatum de care va fi vorba acum. Scopulnostru intru aceasta este, nu numai sa se vada intru citau contribuit deosebitele natiuni medievale, in sensul incare terminul de natiune" se poate intrebuinta in evulmediu, la alcatuirea institutiilor pe care le avem, dar,pe linga aceasta, sa vedem de uncle pleaca intr'adevaraceasta institutie represintativa pe care o avem astazi.

Cruciatele au produs fait indoiala o adinca inrinrire inlumea medievala. Au participat la dinsele mai mult re-presintantiii natiuniloi romanice: Francesii in ,calitate decavaleri, Italienii in calitate de corabieri de negustoricari se asezara in contoarele rasaritene. Dar cruciatele aucontribuit, fireste, mai mult la desvoltarea popoarelcr careau participat mai ales la dinsele, iar cele care au parti-cipat mai putin au avut si in viata lor interioard maiputine schimbari.

Participarea Qermanilor la intala cruciata a fost res-

si

lucruriloi,

'si

103

trinsa; inteadevar, ea e o fapta a lui Dumnezeu in-deplinitä prin Francesia. La cruciatele ulterioare, a pututsä participe regele german Conrad, care nu fusese in-coronat in Italia: el Ins& n'a facut decit s imite incalitate de suveran ceia ce facusera alti represintantide capetenie ai lumii medievale in acel mediu romanicde care am vorbit. Mai tarziu, Frederic Barba-Rosie,la sfirsitul veacului al XII-lea, dacä a luat parte la cru-ciata ca o consecinta a unui fenomen politit medieval,care nu intereseaza aici, a luptei dintre Papa sirat, daca s'a pus in fruntea ernciatelor, pe cind "emu-eiatele la inceput fuseserit initiate de Papa, aceasta in-seamna ca imparatul a birukt pe Papa inteatita, Inc% erain stare sa i se substituie 'n rolul esential pe care pa-palitatea era chemata sA joace.

Nu putem admite insa conceptia curenta la istoricii ger-dacil regele german se duce in Italia si Papa-I

unge Imparat, pentru ca ace5ti regi astfel unsi s joaceun rol mai mare, socot cä insasi natiunea german& joacaun rol mare. Daca Imperiul hipta cu Papa, daca totusise mentine supt Henric al IV-lea, se impune supt Heinleal V-lea, daca reiea din nou lupta supt HohenstaufenisiFrederic Barba Rosie ajunge la cea mai mare insemnatatemondiala ; daca supt fiul lui, Henric al VI-lea, Imperiulacesta rivneste sa anexeze i pe eel bizantin si sa do-mine la lerusalim, daca toate aceste lucruri sint adevarate,de aici nu urrneaza ca nathinea germana din aceia0 vremea facut o evolutie corespunzatoare cu evolutiaImperiul a evoluat ea forma universala, sprijinita numai peteritoriul german, iar natiunea germana, in loc sa profitede pe urma intinderii Imperiului, a patit cum au patitmulte natiuni cind au fost prinse la un enorm car strain,

In privinta aceasta e interesant sa intram in oarecareamanunte pentru ca adevarul acestor idei generale sa fiepe deplin fixat.

Cit timp, in a doua jumatate a veacului at XI-lea,. Im-paratul Henric a IV-a lupta impotriva celui mai mare Papa,

Impaa

mani,.cari,

Imperitdui.

104

medieval, care a fost Grigorie al VII-lea, Hild9brand, citavreme s'a dat lupta aceasta in care Canossa e humai unincident, situatia Gerrnaniei in secolul al XI-lea este asacum s'a infatisat mai SUS: adeca ducii sint acei cani stringin minile lor puterea peste teritorii foarte intinse care o-dinioara insemnau si deosebiri nationale. In fruntea du-catelor acestora sint, de multe oni, vechi familii cu foartemare influenta,, cu insusiri de rasa deosebite, cu energiepolitica nebiruita.

Daca regele germanic ar fi stat totdeauna in Germanialui, daca rth 1-ar fi apasat mostenirea lui Carol-cel-Mare,daca n'ar fi fost datoriile acestuia si mostenirea asupraOttonilor, Fara indoiala cä el, avind mijloacele pe care le avea,de altfel, orice regalitate medievala, ar fi ajuns la UTIcapat cu acesti duci: pe urma ducii, incetul cu incetul, s'arfi confundat in ordinea teritoriala mai vasta care sa poatapregati ordinea national& din timpurile moderne. Re0Franciei, la inceput, aveau un mic dumeniu. citeva re-sedinte pe care le sclumbau si linga ele mosii mult maiputM intinse: autoritatea regelui frances in ac,eiasi epocanu era ca a Willi Suveran din timpul nostru, ci el era mai multrepresintantul unei vechi traditii de origine romanica i.

pe linga aceasta, si ,,advocatul" Sfintului Scaun, acelcare avea singur drertul sa vorbedsca in numele Bisericii,

Biserica Ii sustinea, pentru ca se. sustinea $i pe dinsa,pe acest crutator al lacasurilor bisericesti, aparator al sa-racilor, vaduvelor si oifanilor. Ian cavalensmul cind avenit de s'a adaus celorlalte elemente ale evului media,regele a fost in sensul directiunii lui : el a ocrotit totce era slab in lumea medievala. Fara a mai pomeni ea,pe linga acestea, regele e cel mai vechiu feudal, de lacare pornia toata seria de autoritati care nu -se ispraviadecit cu cel din urma vasal.

Dar, mai mult sau mai putin, aceleasi calitatii le avea si re-oeleb uerman. Daca regele Franciei s'ar fi coborit, in putereatraditiei carolingiene, si el in Italia i ar ti gasit un Papa care

a-1 incoroneze, evident ca el putea tot asa de bine sa fiemparat in ordinea generala medievala, cum au lost regii

for

--

10:5

germani. Germania n'avea doar privilegiul unei imparatiiin legatura cu hptarele sale i cu poporul care traia acolo,ci acest rege german era si el cuboritor, cel putin politic,daca nu de rasa, al Carolingienilor, la care fapt se ada-ugia ca, pe cind regele frances nu era continuatorul Otto-nilor, dincoace regele german era in acelasi timp si con-tinuatorul acestei dinastii imparatesti Inca o superio-ritate fata de ceilalti.

Si aici, in Germania, era, pe de alta parte, o Bisericaavind nevoie de ucrotire, de aparare in domeniul militar;

aici era atita lume slab& care nu putea sa se tie prinsine insasi. $i aici in Germania a fost o inflorire a ca-valerismului, desi mai tarzie i imitata, nu spontanee.Pentru toate acestea, deci, i aid, in Germania, curentultirnpului tindea sa sustina autoritatea regal& Si cu toateacestea regele Franciei a putut sa tie in dependenta dedinsul pe cei mai puternici feudatari, cari aveati maimult pamint, mai tali castele, mai marl venituri, maimulte orase cu circulatie cornerciala; un conte deFlandra sau feudalul care avea 'Maine, Anjou si Poitousau ducele NOrmandiel, care era in acelasi timp i rege alAngliei. Si mai tarziu et a reusit, i prin casatorii, i princerte interioare .in familia cutaruia sau cutaruia, Si rinaliante acute cu sefii acestur case, sa ajunga a li apticadreptul feudal, codul nescris, dar foarte respectat, al da-toriilor feudale.

Daca irisa regale german miii ajunge -la niciun capatramine slab si fat& de feudalitatea laica a ducilor, i fata,de feudalitatea bisericeasca a arhiepiscopilor de la Rin,de la Baltica si din partea rasariteana a regatului ger-manic, acesta se datoreste tocmai acestei persecutii,am zice, a mintii tutuior regilor germani de catre ideiaImperiului.

Aici, in Italia, ei n'au intilnit niciodata o chemare ge-neral& catre dInii, o incredere universal& in rolul lor;totdeauna a fost ceva in Italia care a stat impotriva sta-bilirii reale si definitive a autoritatii regilor germanici. De

si

pi

106

multe ori chiar acei cari aveau nevoie de dinsii, a douazi dupa folosirea sprijinului lor se Infatisau ca adversaritata de cei cari-si facusera datoria. Impotriva Imparatilorera adesea plebea romana totdeauna neascultatoare i gatade agitatie; impotriva Imparatului era cellalt imparat, dela Constantinopol, care se gindia la Ravena, la vechiulexarhat, la Basilicat, la Sicilia, la influenta de o data inyarea Mediterana j stätea astfel in calea Cesarului german.Impetriva regelui germanic venit de dincolo de Alpi au fostSal acinii, cari o bucata de vreme au ocupat Sicilia si pradaunecontenit partea de Sud si centrala a Italiei. Pe urma,eind s'a inceput era lui Hildebrand, a Jost constiinta ge-nerala bisericeasca, ridicata ImpOtriva Imparatului, taga--duindu-i dreptul de a se amesteca in anumite lucruri aleBisericii, si se poate zice, in casul acesta, ca. toata viatamorala a Italiel, c viata morala a BiSericii intregi s'aridicat ithpotiiva stablinii autoritatii irnperiale in Italia.

Mai tarziu, cind orasele italiene s'au Int:alit, evident cãnu-I convenia niciunuia din aceste orase, niciunuia din por-turile asa de infloritoaile, niciuneia din cetatile interioare,lombarde In 6pecial, ca Ithparatul sa-si aseze autoritatea,pentru Ca aceasta ar D insemnat ca orasele sa nu se maipoata, guverna singure, insemna ea asupra eetatilor sa seintinda autoritatea psa-numitilor potestati" ai Impai atului.

geografia i istoria si curentul insusi al timpului luptauimpotriva acéstei incerccari: geografia, care punea Alpii lamijloc, istoria, care pastra toate marile amintiri romanein alt sens decit sensul in care vo'au sa le intrebuintezeregil de dincolo de mnnti, iar curentul general al timpului,evident, tindea catre osebiri teritoriale, si mai tarziu nati-onale Un Stat hibrid, in care Germania ar ti stat alaturide Italia, era contra curentului timpului.

Ultima Incercare ce se parea .ca va crea ceva sta-tornic si cal e a fost distrusa numai prin faptul cä acelacare a facut-o n'a avut viata mai lunga, e de la sfirsitulsecolului al XII-lea: intr'o situatie cu totul particulara,penric al VI-lea, fiul lui Frederic Barba-Rosie, acest tinarImparat cai e era so.'eul Constantei, mostenitoarea Norman-

S:i

107

zilor din regatul celor doua Sicilii, rivnia, cum am spus, lastapinirea lmperiului bizantin, la indeplinirea functiunii de cru-ciata si la dominatia asupra lumii intregi. Residind insa in Ita-

rosturile lui de capetenie erau acolo si, mai tarziu,din causa acestei calitati italiene, fiul i mostenitorul lui,Fredelic al H-lea, a capatat fisionomia sa purrneridionala, de loc germana. Henric fusese un German carelocuia in zestrea nevestei sale; Frederic (si Roger) a fost unItalian cu nume german, care locuia in mostenirea marneisale insesi. Astfel, cind egii germani ajung sä se infigIin Italia, ei inceteaza de a fi Germani i devm Atalieni.Omit de intinsa ar pdrea harta Gerrnaniei, oricit de mic,relat'v, era acest Sud italian, totusi, prin cultura, prin

prin legaturile lui, prin rolul de istorie univer-sala, prin vecinatatea cu Roma Papilor, care din Germanianu se putea suptaveghia, Regatul celor DRia Sicilii, acestregat care e de origine romani -a, de caracter normand,frances, ajunge a ilomina viata politica a Gerrnaniei intregi.

Dar din toate acestea resulta o neglijare cntinua ar( sturilt r germane. Germania" nu poate sa progreseze,fiindca factoruL principal nu se gaseste in cuprinsul ei sinu lucreaza asupra ei; aici el e numai regele abia recu-noseut de duci, care se gindeste numai cit mai curind sãadune o armata, incheind tot felul de compromisuri cu fa-milhle mari g rmane, i sa se coboare in Italia. Dar fie-rare d n aceste compromisuri nu face decit sa intareascaautoritatea dueilor. cari lasa fara aparaie pe rege i apasafoarte greu feudalitatea mai mica de supt dinsii, oprind,in acelasi timp, o mai rapede desvoltare a vietii orasenesti.Germania ar fi putut sa se desvolte, fie prin progreseleunei regalitati devenite nationale, fie prin innaintarea ele-mentelor de ,jos, care ar fi crescut normal. Dar ducatule forma nenorocita care impiedeca si regalitatea de a in-nainta i fortele nationale de jos de a capata o impor-tanta reala. El e in legatura cu trecutul care nu mai tra-ieste national si nu' poate trai economic. Legitimatie na-nationala nu are, iar, pe de alta, parte, granitile thndu-

italiana,

g

-bogatiile,

108

foarte capricioase i intimplãtoare, nu se formeazd blocuri-economice si se impiedecd necontenit circulatia comerciald.

Au inceput a se forma si in Germania, de la o bucatáde vreme, drumuri de come* unul pe linia Rinului, altulpe termul Marii Baltice, ducind pänd, in adincul Rusiei.Niciunuf ins& nu trece pe teritOriul unui singur stdpin.Cineva care ar fi vrut sä.. urmeze linia Rinului trebuiatreacd, prin teritoriul suab, prin cel lotaringian, pentru cala gurile Rinului sa, se infunde intr'o ordine politica ceaproape nu mai era germand, ci din ce in ce devine maimult legata de Franta: Flandra. 'Jac& void, cineva sämearga pe termul Mdrii Baltice, orasele libere erau necon-tenit, in legAtura, cu hinterlandul, -cu teritoriul interior,care nu apartinea unei singure puteri.

In afar& de aceasta, tocmai fiindcd sint necontenitocupati in Italia, regii germani nu pot di, iadeplineascafunctiunile lor &esti la Rdsdritul lumei germanice. Aicidispdrusera Avarii, dar ramaseserd Slavii. Ei au intemeiat,pe local marcii carolingiene, ceia ce se numeste o Crdie",dupd a lui Carol, al cdrui nume raminea titlul insusi aldemnitdtii supreme. A fost un timp cind regatul morayera sd fle cucerit de Germani, un timp cind era posibilca, pdstrindu-se legaturi bune intre Papa si lmperiulgerman, sa ajunga acesta pan& la linia Dundrii. Aceastainnainte de venirea Ungurilor. Ungurii chemati, se asi-gurd, de regele german Arnulf contra Moravilor auvenit insd, aproape de anul 900, i, indata, au 6farimatin aceste regiuni unit,a slava, amenintiad, ca unii carierau vesnic in rätäciri rdzboinice, de pradd, si ordinea in-terioard in Germania. In a doua jumatate a veacului alX-lea se stie cã Germanii au trebuit sd-si incoarde toateputerile pentru a rdspinge pe Unguri din Bavaria, pandunde ajunsesera, in acelasi timp cind bandele lor apdreauin Italia. Atunci Papa a creat insä cu ei un Stat ,,apos-tolic". Cdci Ungaria veche n'a fost un Stat national; na-tionali erau Ungurii pe vremea pradaciunilor, dar, indatace s'au organisat, ei au incetat de a. fi astf el, creindu- secu dinii tin Stat comanditat de Sfintul Scaun: acesta

sa

109

avea nevoie de o militie apostolic& i, cre.stinindu-se Un-gurii, li-a dat mandatul permanent de cruciata.

Cind s'au organisat Ungirii in Panonia, chestiunea r&-sariteana pentru regalitatea german& $i pentru natiuneagermanä, a ajuns sa aib& douti inMti$Ari: pe de o parte,atitudinea regalit&tii germanice $i a germanistnului fao,de Slavi; pe de alt& parte, atitudinea lor fata de Unguri.Chestiunea slavä ea insäsi dupa disparitia regatului moraycap&ta, de la o bucatä de vrerne, o indoita infätisare: o.\parte din ceia ce fusese Moravia, partea pe care n'o ocupa-ser& Ungurii, a trecut la ducatul Boemiei, format dup'a'normele ducatelor din Germania ssi supus la atitea influente

1.germanice, primind cultura i religia sa din Germania. Peurmk din acest ducat al Roemiei s'a format la Rasaritalt ducat al Poloniei, $i el Stat latin", catolic, cu ele-ment& imprumutate necontenit din lumea germanick.Fail a mai\ vorbi, ceia ce e totusi interesant, de alt& parte,dac& nll din teritoriul moray, cel putin din ambitiile $i

influentele morave, care sint Slavii din Peninsula Balcanica.Cãci poate c& totusi ar fi existat numai o Bulgarie in le-gatura cu Bizantul, dacä nu s'ar fi sf5rimat Statul moray,dar far& scaderea Statului hi Sviatopluc niciodatà nu arfi existat o Serbie in Peninsula Balcanica; Moravia s'arfi intins e coasta Marii Adriatice, cuprinzind tot ceia ceapartinea sferei de influent& catolice, latine, occidentale.Acesta ar fi fost Statul slay legat, nu de Bizant, ci deRoma.

Dac& n'ar fi lost magia drumului italian, evident ca,.problema de capetenie pentru natiunea german& ar fi fastaceia de a suprima ducatele slave $i, in acelasi timp, de.a se impune autoritatea imperial& fat& de regatul apos-tolic unguresc. Ocasia se infatiseaza cu atit mai mult, cucit un rege german in lupta cu Papa avea dreptul s&bat& pe c1ienii Papei cari erau Ungurii, cu regale bor.apostolic cu tot. De sigur ca $i in Ungaria, $i in Boemia,indirect si in Po Ionia, au fost incerari de impunere din.partea regilor teutonici numai cit ele s'au facut in ma-mente libere: au fost incercAri de vacantk nu lucruri ur--

110

marite necontenit. Se va ajunge astfel pentru Germaniadin a doua jumatate a veacului al XIII-lea la competitiuni deprincipi straini, doritori de tronul regal german tocmai fi-indca Imperiul era legat-de dinsul. Din causa acestui continuuamestec cu rosturi imperiale va veni un Engles, Richardde Cornwall, un principa din Spania, regele Alfons deCastilia, vor pune candidatura, pecetluind, dupa oizbinda contestata, i unul si altul en pecetea cea marea regatului german. Din punctul de vedere german va fi

-astfel un strain ; din punctul de vedere l istoriei univer-sale e nurnai contirmarea fireasca, a starii de lucruri pro,duse de imperialisarea" regalitatii germanice.

Germania era considerata ca o basa pentru Imperiu,num'ai ca o basa pentru Imperiu, care, deci, putea, singura,deschide drumul cui rivnia la acest Imperiu: el cautasa-si asiguie intaiu aceasta basa germana. Realitatiletimpului n'au ingaduit ca regalitatea germana a unui Ri-chard sau Alfons sa continue, dar fa ptul insusi este ex-trem de caracteristic pentru a se vedea unde a pututajunge, din causele aratate, Germania pe aceasta vreme.

Deci fara Indoiala ca nu din aceastä Germanie se pu-teau desvolta mai departe institutiile medievale. Germaniaavea un trecut, care, departe de a sprijini desvoltarea ul-terioara, forma o piedec& mare pentru orice sfortare indirectia acestei desvoltari. NeorInduita innauntru, ea eraincunjurata de vecini a caror situAie insasi devenia ins-tabil& din causa instabilitatii hotarului germanic la Ra-sarit. Misiunea de a pregati timpurile noi trebuia s& treaca,clack nu' asupra societatilor romanice, prea traditionaliste,In sirrrtul lor de veche orline romana, asupra acelei An-glii, avind un rege rormand, o civilisatie politic& francesa,care se formassi, la 1006 si care, in imprejurarile ei cudesavirsire favorabile, ingaduise a se incepe injghebareaunor institutii in adevar originate.

si

pi-pi

IX.

Drept feudal i drept regal In Magna charta"engleä.

Am vazut cum institutiile primitive germanice n'auputut evolua In Germania si din causa stirpiciunii princi-piului, fara indoiala dar si din causa imprejurarilor spe-ciale in care a trait aceasta Germanie medievala. '60,-ratii din Casa de Franconia, Salii, Henric al 1II-lea, Henrical IV-lea si Henric al V-lea, aceia cari, in secolul al Xl lea,,se lupta impotriva. pretentiiior Papei de a se substitui au-toritatii lor si oricarii autoritati exercitate de un rege sauimparat, se continua si in ce priveste politica lor italianacu regii germani din secolul al XII lea: Lotar, care si else amesteca in rosturile de dincolo de mUnti, si mai alescu Hohenstaufenii, mici seniori din Suabia, cari tocmai dincausa acestei situatii modeste locale s'ar ti parut ca , vorfi mai mult retinuti in Germania, dar cari cu atit maimult se vor lasa prinsi de scopurile universale, de mariletinte mondiale: cruciata, intaiu, si imprejurarile italiene,pe urma.

Am aratat cum, vazind ea regalitatea francesa, care lainceput nu se amestecase in cruciate, iea un loc tot mai mareintr'insele, regele Conrad al 1II-lea s'a dus si el la LocurileSfinte, iar urmasul sau, Frederic Barba-Rosie, a avut con-tinuu innaintea ochilor ideia aceasta a cruciatelor, puind-oin aplicare la sfirsitul vietii sale, cind, simtindu-si minilecu totul libere, a pornit in Orient, unde a perit in apeleriului race din Anatolia.

112

Dar de ce, pe cind in Germania insasi vechiul elementgermanic nu se desvolta, :in Anglia, tara, unde au fostAnglo-Saxonii, unde peste ei au venit Danesii, unde, inrindul al treilea, s'a suprapus ca putere dominanta rega-litatea normanda, care represinta totusi oameni de singegermanic, aducind si unele obiceiuri germanice, fondulgermanic a evoluat, ajungind. pren evolutia sa, ca la in-ceputul secolului al XIll-lea sA, dea Magna Charta" enurm6rile ei, respectarea libertatii flecaruia, cu datoria de ase convoca la anume date Parlamentul, de a se vota dedinsul subsidiile necesare regaIitaii, ceia c inseamnao paguba pentru aceasta regalltate absoluta i un cistigpentru cei ce se va numi represintanta nationala?

Oricine urmareste insa istoria Angliei, de la cucerirealui Gulielm Guceritorul, la 1000, pana la 1215, cind s'adat Magna Charta, a ajunge la resultate cu totul deo-sebite th acelea pe care le admitea pana mai ieri si ro-mantismul politic earopean si mindria nattonala germana.

Pentru ca sa se inteleaga bine caracterul loial alacestui act i, mai ales, caracterul lui foarte medieval,apartinind unei lumi absolut deosebite de lumea noastra,

sprijinind, nu libertatea impotriva privilegiilor, ci, dinpotriva, privilegiile impotriva pbertatii caci in evul mediucuvintul rlibertate" exista, dar el nu avea acelasi sensca acel de astazi ca sa se desluseasca de ce MagnaCharta este innainte de toate un document menit sa asi-gure, cu totul in afara de notiunea generala de libertateumana, dreptatile unei anumite clase, care tindea sa seperpetueze ca o casta, n'are decit s urmareasoa tot ces'a petrecut in Anglia de la Gulielm Cuceritorul incoace.Dar mai cu sama trebuie sa-si dea sama inca o data decaracterul insusi al cuceririi Angliei de catre Gulielm Nor-mandul

Er a venit indemnat de motive cu totul persDnale. Nue nimic national in expeditia lui, cum s'ar crede; tiu eo opositie intre doua neamuri, o ciocnire intre Anglo-Sa-xorli Invini i Normanzii invingatori; nu o organisatie

pi

118

politica deosebit5., care intra in lupta cu alta organisatiepolitic i izbute§te s'o distruga; nu e un principiu careporne§te impotriva altui principiu, ci, cum s'a aratat, Gu-lielm, in puterea unei invoieli particulare, unui juramintcare i s'a facut, crecle ca are dreptul sa ocupe Anglia.Se presinta cu armata lui, invocind judecata lui Dumnezeu,care era hicrul de capetenie in evul mediu; se presintacu acest drept al lui cu care apeleaza la Dumnezeu, a§acum se presintau, inteo cearta, intr'un conflict, doi ca-valeri pentru un singur duel. Era o chestiune personalä,prin urmare, aceia pe care o urmäria ducele I4ormandiei,prin mijlocul obinuit medieval al duelului, cu acea deo-sebire ca, in loc Nsa .fie numai sabia lui proprie, sint pentrudreptatea lui atitea sabii unite impreung supt ordinele lui.

Anglia e, prin urmare, cucerirea lui personala, prada lui,§i el o d tovar4i1or lui, inlaturind orice stapinire nuvine de la dinsul ori nu e recunoscuta de dinsul; multidintre vechii proprietari anglo-saxoni fiind inlaturAi, ra-masese atita pamint, incit regele, pastrind o parte din pa-mintul acesta pentru dinsul, administrindu-I intocmai cumadministra moii1e lui, facind paduri de vinatoare pe te-renuri imense, restul II impartia intre n,obilii cari atirnaude el §i cari qi ei aveau dreptul sà impartä teritoriul ceI-au fost primit la altii, cari nu ramineau insa niciodatäin legatura numai cu dinsul, ci, prin el, stäteau in le-gatura tot cu regele cuceritor

Asa inch aiurea s'a putut forma piramida de atirnäri dela om la om, cu regele in frunte §i cu cel din urma feudalla basa piramidei; ,aici insa nu e vorba de piramida. carese formeaza de la sine in cursul timpului, ci de una pecare o desemneaza o singura mina in momentul cind ovoie0e. E, putem zice, un cas unic in istoria evului mediucreatiunea aceasta a unei teri prin decret. Tara e creata,cu toate organele ei, prin hotarirea care plelt.ca exclusivde la voinO, cuceritorului.

Cuceritorul acesta are aparenta unui oni atot puternic:

' Cf., ca o expunere mai noul, Georg Brodnitz, Enylische Prirtschafiege-chiohte, I, Jena, 1918.

.4 Mk Illzbolu. 8

114

th e nimic in Anglia care sa nu atirne de vomta fegeluinorrnand. i Normandul din acel timp era un tempera-ment cumplit fiul lui Gulielm Cuceritorul, Gulielm-cel-Rosu, a petrecut toata viata lui in mijlocul fiarelor sal-batece, mai mult vinator decit rege, si a ispravit asasinat,omorit de unul din adversarii sai umani ori animali, unmistret ori un nobil. Cel putin doua generatii infatiseazaniste temperamente de o extraordinara pasiune brutala.

inchipuie pe Gulielm Cuceritorul ca pe un fel derege Canut sau un fel de Eduard Confesorul, un fel deAlfred, nu intelege nimic din ceia ce deosebia asa de fun-damental o rasa, de alta, o putere de alta. Puterea aceastanoua nu se inspira decit de la stramosii barbari cari s'auasezat in Franta; niciunul din vechile drepturi anglo:sa-xone cistigate prin oarecare sfortari de-a lungul veacurilornu e respectat formal de regalitatea noua.

Regalitatea aceasta a gasit rnici proprietari teranioameni cari aveau pamirituri mai iritinse, a gash un clerfoarte vechiu si bine organisat, care jucase un rol impor-tant, cad, ca i clerul irlandes, cel anglo-saxon a cuceritatitea paminturi pagine, intre altele al Saxonildr din mij-locul Europei; a gäsit pe linga aceasta o viata oraseneascace avea une ori o origine foarte departatä.

Ei bine, de nimic din toate lucrurile acestea regele normandnu vrea sã ina sama decit in margenile interesului sau.Si, innainte de orice, el tine sama de un lucru: de dreptulfeudal asa cum acest drept ii avea acasa la dinsul, cumel se desvoltase pe pamintul frances si in forma specialanormanda, formalista, pedanta, advocateasca, am zice. Else considera ca seful unei ordini feudale; singurele inda-toriri pe care le are de fapt sint acelea fata de partici-pantii la aceasta ordine feudala, pe care el a adus-o, ela impus-o, el a organisat- o in momentul cuceririi; restulpe dinsul nu-1 interesea0.

N'am putea zice ca Anglo-Saxonii au ramas fata deNormanzi in aceiasi situatie in care au ramas Rominiidin Ardeal dupä ce regele Ungariei a trecut dincolo demuntii Bihorului, dupa, ce a instalat pe Sasi in satelecare erau sa devie orase si dupa ce a chemat pe Cava-

pi

Cine-pi

115

lerii Teutoni la Brasov, la inceputul veacului at XIII-fed.n'as zice ca populatiunea anglo-saxona, se coborise asade jos; cu toate acestea era, la inceput macar, ceva dinaceasta situatie: altfel populatia anglo-saxonä n'ar fi avutatitudinea pe care a avut-o fata, de Normanzi, pe carinu-i puteau suferi, intrebuintindu-se toate mijloacele pecare, le are omul la indemina pentru a se apara indivi-dual, neorganisat impotriva puterii organisate. Si s'au luatatunci mäsuri atroce pentru a opri aceste acte de rasvra-tire si asasinat: responsabilitatea colectiva pentru omo-rirea unui singur Normand, daca se gasia cadavrul luipe pamint anglo-saxon masura care nu se iea de obi-ceiu decit in vreme de razboiu, dar aid a fost razboiupermanent intre elasa normanda suprapusa i populatiaanglo-saxona supusa.

Evident Ca in mediul acesta de continue lupte intredoua rase care represinta i doua drepturi, nu se pot des-volta institutii comune, ci fiecare rämine cusale: supusii cu aceia ce fusesera odinioara institutiile lorde Stat i sint acum numai obiceiuri populare, iar supra-pusii cu institutiile pe care le-au adus de acasa si carein pamintul acesta cucerit se pot desvolta mai greu.

Acum, cind i dud cite un rege normand e silit sa is-caleasca un privilegiu, o chartd. Privilegii de acestea seintilnesc si in vremea lui Henric Fiu. Astfel de carte deprivilegii isi gasise explicatia in faptul ca, oricit de puterniciar fi fost regii acestia normanzi, puterea lor scadea in

.anume 'momente prin aceia ca o ordine normala de suc-cesiune la tron nu exista de la inceput. Au fost luptepentru coroana englesa intre Stefan de Blois, de exemplu,care a luat parte si la cruciata intaiu, i intre Henric al

lupta in care a jucat un rol asa de mare Matilda,fiica lui Henric l.iu i din care a resultat stapinirea di-nastiei celei noua, venitä din Franta, a Plantagenetilor,cale era in legatura, cu familia Cuceritorului numai printemei. Conflicte de felul acesta, innainte de sfirsitul vea-cului al Xl-lea, chiar, apoi in tot decursul veacului al

favorisau, evident, elementele nemultamite cu sta.-pinirea absolutista, necrutatoare a regilor normanzi. Se

institutiiie

ll-lea,

presintau momente in care trebuia sa se fad, si mice-siuni, nu numai personale si orale, ci generale i in scris.

Cine cerceteaza celelalte privilegii, celelalte hrisoave, caresint cu totul uitate fata de importanta atribuita privile-giului celui mare, asa-numitei Magna Charta, Ii da samafoarte rapede de legatura foarte restrinsa feudalä, pentruo singura clasa, pe care o au asemenea acte, i prinaceste acte, acordate in timp de aproape Ufi veac, nu sepoate zice c viata constitution., englesa a innaintatcitusi de putin.

Si a mai fost un motiv pentru institutiile englesen'au putut innainta. Prea mult timp Henric al II-leaa fost judecat, inchipuindu-se o opositie intre Franta, deo parte, si Anglia, de aita parte, parcä ar fi fost vorbade cloud State perfect organisate, cuprinse in limite natu-rale si sprijinite pe o natiune deosebita: aici Englesi, din-colo Francesi; Francesul numai in Franta lui, Fnglesulnumai in .Anglia lui.

A considera lucrurile asa, este a se hot-AA cineva sa nuinteleaga nimic din legaturile care au existat in veaculal X1I-lea intre Fianta i Anglia. De f apt nici Anglia n'aexistat ca atare, i cu atit mai putin Franta.. Gulielm Cu-ceritorul i urmasii lui slat i duci de Normandia i räminastfel pana la inceputul veacului al XIII-lea; asezarea lorde capetenie nu e Anglia, ci Normandia de unde au plecat.Acolo au locul lor cel mai iubit, venitul cel mai sigur,fiindca in Normandia nu se obisnuia niciun fel de privi-legii; acolo Sint cladirile cele mai frumoase in legatura cudesvoltarea familiei lor; cind rnoare unul dorintacea mai scumpari este de a fl ingropat, nu in Anglia, cila dinsul, in Normandia. Limba pe care o vorbesc nu elimba englesa limba englesa s'a impus, in viata de Statca i in literatura, de alminteri, abia in secolul al XIV-leaci limba francesa, putin cam salbatacitä prin amesteculcu elemente straine. In viata si in moarte regii englesi sintatrasi de pämintul frances, in aceasta regiune normandacare ii produsese i care-i chema innapoi, intocmai dupacum pamintul din care a rasarit arborele chiama la dinsulfrunzele ce cad de pe acelasi arbore.

I16

ie

dintr'inpii,

117

In secolul al XII-lea, cind familia Plantagenetilor ieatronul, ea vine din Anjou, Maine si Poitou, feude francese;dinastia englesa avea Inca, din vechea Galie, coasta deNord, Normandia, careia, peste Bretania liberk i se adaugeacum acest term al Oceanului Atlantic. Plantagenetii sintregi angevini, i ei aduc in viata englesa un nou afluxde constiinta si de datina francese. Asa incit, chiar &cãvechea dinastie ar fi fost in primejdie de a se nationalisa,de a se localisa supt raportul engles, venirea acestorstraini pe tron are efectul de a intoarce lucrurile la unpunct de vedere pur frances, cum fusese la 1066. Pe dealta, parte, Henric iea in casatorie, nu pe o Englesa, ci,fireste, pe o Francesa, pe cea mai bogata mostenitoarefrancesk sotia divortata a regelui Franciei Ludovic alV11-lea, Eleonora de Aquitania. Si, astfel, prin casatorda cuEleonora, prin copiii nascuti din aceasta casatorie, celce are Normandia si Anjou, Maine, Poitou, dispune si deAquitania, de tot Tinutul sudic frances pana la Proventa.Pe de alta parte, sint legáturi strinse, cum era si natural,intre Angevini i toate feudele francese vecine. RegeleFranciei era incunjurat din toate partile de Plantageneti,prin posesiunile lor, ca i prin interesele politice sau le-gaturile familiei lor,

In sfirsit trebuie s adaugim si faptul, foarte impor-tant, ca. Ilenric al 11-lea a dorit o situgie imperiaa. Nu-iajungea Anglia lui; ea era numai punctul de plecare, unteren de unde-si stringea banii si din care nici nu segindia sa-si scoata soldatii. Anglia este pamintul cucerit,pamintul de exploatare, care-i poate servi pentru alte pla-nuri, mult mai marl. Pe o vreme cind regalitatea ger-manica este in plina crisa, cind sint dispusi i aldi, dinvecinatate, fara sa fie Germani de singe, a cere coroanaterilor germane, Henric este cel d'intaiu care se infatiseaza.Nu poate fi nimic mai natural deck ca acel ce stapineste,cu Anglia, trei sferturi din Franta, i cele mai bune regiuni,termul Marii tot, si care, pe de alta parte, doming, termulFlandrei,, ce avea atitea interese industriale i comerciale,cu Anglia, depipzind supt raportul economic de BritaniaMare, nu poate fi nimic mai natural decit ca regele Henric

118

sa pretinda demnitatea regal& germana, i eu ea situatiade Imparat in Roma.

Henric al II-lea a tins deci la dominatda imperiala. Darin tot acesta timp Anglia, supt raportul ei national, special,care ne intereseaza pa noi in rindul intaiu, nu se poatedesvolta pentru acelasi motiv pentru care politica italiana,politica mondiala a Hohenstaufenilor impiedecal de a sedesvolta, in Germania, institutiile pur germanice. Chadmoare Henric, dupa luptele cu fiii si, provocate de tem-peramentul imposibil al Eleonorei, dupa un conflict cuSfintul Scaun, care si -acela 1-a retinut o bucata de vreme,

vestita cearta cu Thomas Becket; arhiepiscopul deCanterbury, care a fost omorit dupa provocatia lui, aducindin felul acesta impotriva regelui excomunicarea--, chid, zic,Henric moare, el lasa tronul fiului sau Ricard Inima.-de-leu, care si de Englesi se numia Cceur de lion", cu nu-male frances Caci Ricard e un cavaler frances intru toateasemenea cavalerilor francesi, si cu nimica angles intr'insu .

Cind iea parte la eru-iata alaturi de Filip August, regaleFranciei, cel mai Frances din doi nu e Filip, ci Ricard,si, daca ar fi fost vorba de simpatii nationale, cruciatiis'ar fi indreptat mai mult catre regale angles, fiul uneiprincipese din Sudul Franciei decit catre regale unei re-giuni nordice, care, mai la urma urmei, era mai germanadecit regiunea din care rasarise Eleonora de Aquitania.Ricard facea parte dintre poetii Proven* din acest timp,si pare ca soarta a vrut ca partea cea mai mare diaactivitatea lui sa fie cheltuita in tovarasia Francesilor;pe pamint frances. La intoarcerea sa din cruciatä, tot inpartile acestea a lost retinut, pana ce moartea i s'a in-tImplat in Franta, la asediul unei cetati, unde a fost

.

strapuns de un arcas.Fratele i urmasul sau, loan farl-Tara, Lackland, numit

asa pentru a, la impartirea de teritorii care s'a facut deHenric al II-lea, el rarnasese fara avutie de pamint, n'aveanimie din caracterul cavaleresc si din talentele i virtutilefratelui sau Ricard. N'am putea zice ca, lipsindu-i tern-peramentul frances, avea temperament angles; avea tern-peramentul amb tiun i i insuficient3i lui. S'a amestec,,at

119

In toate conflictele 'h care se amestecase §i fatal lui, cudeosebire -ca acesta stia sä iasa, bine din ele, pe cind elle incurca pe toate i, la un moment dat, i-a avut pe totiin capul säu, i nimeni ca sa-1 apere. Fiindca regalitateaaceasta normanda se sprijinia numai pa elementele denavalire, si, indata ce acesti tenants in chief se hot6rauimpotriva regelui, acesta n'avea niciun mijloc sa se apere;din moment ce societatea feudal& refusa sa-1 asculte, dinacel moment el era pierdut §i trebuia sa faca orice con-cesie ar cere acestia

In legaturile acestea feudale temperatnentul inseamnafoarte rnult lucru: de acolo pleaca autoritatea de cele maimulte ori; el insa n'avea nici temperament, nici autori-tate, si atunci feudalii I-au constrins sä primeasca MagnaCharta, care a fost redactata de adversarii sai (1215).

Nu este un mai bun mijloc de a dovedi ca judecataexprimata de noi cu privire la acest mare privilegiu alfeudalitAtii este intemeiata si cä n'avem a face cu un do-cument de unde sä plece viata parlamentara din timpurilemai noua, decit s infali§am un resumat al acelor zececlause principale ale actului.

1) La inceput se declara cä Biserica nu va fi suparataBiserica fiind considerata in rindul intaiu supt raportuleudal al sefilor ei.)

2).Regele nu se va amesteca in viata feudelor pentrua stringe bani, ci se va margeni la ceia ce e prevazutin drept El nu poate sä ceara ajutoare de la acei cariatirna de dinsul decit in cele trei casuri stiute: atuncicind era facut prisonier, cind i§i marita o fata si cindface pe fiul cel mai mare, cavaler.

3) Nu va ridica in zadar, fãr motiv legitim, admisibil,ajutor si scutaj, aide 0 ecuage. i cu privire la aceastaclausa se adauge: cind regele are nevoie de bani nepre-vazuti, cu privire la cari nu exista nicio masura nescrisain vechiul drept. feudal, atunci el sä cheme la dinsulpentru sfat pe supusii sAi, anume pe tenants in chief per-sonal si pe ceilaltd prin sherifi ca sa se araie pentruscop se cer

Ce

120

kid s'a vazut_ Inceputul Parlamentului. Oricine va in-Olege ca intre aceasta consultare a lumii feudale singure,nu pentru a iepi din drepturile feudale, ci pentru a ducemai departe aceste drepturi, pi intre crearea unui Parla-ment este Q deosebire enorma. Parlamentul se adunä pi inafar& de voia pi nevoia regblui, pe cind aici este vorbade nevoile extraordinare ale regelui, care se satisfac dupao convocare cu voia acestuia.

4) Regele avea obiceiul a nu judeca la o Curte binefixata, intr'un anume loc, ci, cum n'avea repedinO, sta-tornica, cind ici, clad colo. Se hotarapte ca judecatile sise faca intr'un singur loe fixat odata pentru totdeauna.

5) Judecatile ambulante sa fie desfiintate.6) Se stabilepte ea' regele nu va da dreptatea pe bani.7) E vorba acum de a se inlatura abusul pe care-I

putea Asir* regele in calitatea lui de judecator feudal.In acest articol se vede garantarea libertatii fiecaruia. Daraici nu e vorba de apa ceva, ci regele garanteaza anumelibertAti, de caracter privilegiat, acelora can atirna dedinsul. La sfirpit e clausa ca pi aceptia trebuie sa acordesupupilor lor aceasi situatie pe care au capatat.o ei dela rege. Niciun om liber nu va fi arestat sau inchis, des-poiat de tara sa, scos din lege fara a se tinea sama deparerea celcir de o sama cu el, cari-1 judea, fiindca, oa-recum, el garanteaza, . Nu era nimic nou; totul cum eprevazut in dreptul feudal.

8) Regele nu va lua nimic fara plata: cai, car*, etc.,nu va taia nimeni lemne pentru rege.

9) Orapele vor avea libertätile cele vechi si sint datoaresa intrebuinteze aceleapi masuri in toate.

Cum vedem, acelapi amestec de clause de drept cualtele de gospodarie, ca in Capitularele, foarte barbare, dinvremea lui Carol-cel-Mare. Nu e mai multä distinctiune inmintea oamenilor din Anglia secolului al XIH-lea decitexista in mintea Franco-Romanilor din secolul al VIII-leasau al IX-lea.

10) Negustorii straini sä aiba voie a veni in regat, pinumai in vreme de razboiu sa poata fi arestati.

La urma se da voie oamenilor liberi a pärasi regatul,

121

si se hotariste ca penalitatUe teribile impotriva acelor caricllcau padurile regale sa, fie putin imblinzite, iar, cind seva intimpla o incalcare de proprietate, sa se fac . o an-cheta de douasprezece persoane.

In sfirsit mai e vorba de bani luati färä dreptate, derelattile cu Tara Galilor si Scotia.

Nicio ordine, niciun sistem, niciun punct de vedere nou,nicio egalitate intre elementele care participa la acestdrept, ci numai clause de ordine feudala, in ceia ce or-dinea aceasta avea mai caracteristic si mai elementar intrec..ut. Este o suprimare de abusuri, la care se adaugaciteva puncte de utilitate publica.. Acei cari au ridicat ar-male, aceia au capatat ce li se cuvenia de pe urma revolteilor victorioase . Natiunea englesa n'a capatat ins& nimicpentru motivul cel mai elementar: pentru ca, nu numainu ceruse nimic, dar ea nu exista Inca in calitatea ei denatiune englesa Cum oare ar fi putut, cu o suta de aniinnainte de nasterea ei, sa repurteze o victorie asa destralucita?

Inteo lucrare german& recent& pe care o citam simai sus despre Istoria economica a Angliei, se observacu dreptate ca. Magna Charta" din 1215 nu cade numaiin desvoltarea dreptului feudal din evul mediu, fiind 11-xarea foarte precisä, a dreptului feudal pe basa normauda,ci, in acelasi timp, este in 1egätur i éu procesul dedistrugere a societatii feudale in folosul regalitatii i, sub-sidiar, in al vietii orasenesti si al tuturor celorlalte ele-mente de viata mai noua, care apar atunci. Codificareade drept feudal vine intr'un moment in care regalitateacauta, in folosul comunelor si al claselor inferioare maitarziu, sa-si validiteze autoritatea.

De la un timp in adevar regalitatea normanda, urmindimpulsului imens de vointa care a creat Anglia supt redgele cel nou de la 1066 cauta, n'as zice dupa pro-gram, ci instinctiv, sa-si intinda atribuii1e. Atunci feudaliisi-au dat sama de primejdia spre care inergeau i ei, carila inceput erau dependenti de regalitatea care-i crease,

daca feudatarii erau ce erau pe pamintul vechiu alcad,

122

Normandiei, dar pe pamintul cel nou toti erau de creatiuneregala toti datoriau situatia lor actulud de cucerire Moutde Gulielm Cuceritorul. Atunci, de la protestari isolate, dela amenintari individuale, de la incercari de rascoale,n'am zice, pentru ca aceasta ar presupune o colaborarecu clasele populare si ea era imposibila, s'a ajuns la o inte-legere a feudalitatii laice cu cea eclesiastica, participind

anurne elemente, mai marunte, care nu apartineau lumiibaronilor, dar participau la privilegille situatiei create decrdinea feudal& Si, in felul acesta, printr'o miscare ge-nerala, s'au impiedecat abusurile care se facusera in daunatuturora. Dar, daca, lucrurile sint asa, atunci trebuieatribuim actului care poarta numele de Magna Charta"un alt caracter decit acel al unui act constitutional dintimpul nostru.

Sint acte constitutionale ofensive si ante constitutionaledefensive. Actele constitutionale ofensive sint cele care,in lupta pentru inlaturarea unei stari de lucruri i creareaunei stari de lucruri notia sepdifica pentru a crea tocmaiconditiile societatii viitoare. In felul acesta masurile ces'au luat in timpul revolutiei de la 1789 fac parte dintremasurile constitutionale ofensive. Nu se alcatuise deplinlumea care trebuia sä indeplineasca in secolul al XIX-leasocietal:ea burghesa, dar atunci oamenii Revolutiei au luatei masuri care mi corespundeau intru toate ordinii de lu-cruri existente, ci tindeau sa organiseze ordinea de lucruriviitoare potrivit cu intentiile lor. Daca lucrurile se fan pecalea revolutiei, evident ca nu se obtine acelasi avantagiu,fiindca atunci masurile luate de revolutionari nu anga-jeaza decit numai pe acestia si, cind revolutia cade, Im-preuna cu ea cad si masurile lor. Dar, cind masurileacestea se ieau pastrind macar formele anterioare, cindele se adopta cu asentirnentul, mai mult sau mai putindeschis si sincer, al ceIorlalti, ele angajeaza, continuindvechea ordine constitutionala, i pe adversari.

Cu Magna Charta" e altfel. Sint casuri, cind o elm&e atacata, cind clasa aceasta simte ca-i piere terenulde supt picioare, cind vede ca alte timpuri se pregatesc

sa

si

123

irnpiedecind-o sa joace acelasi rol ca pana, atunci, si,atunciclasa aceia impune anumite mäsuri preservative pentrudrepturile sale, de caracter conservativ, corespunzind maimult ordinii de lucruri din trecut.

0 masura analoag Ia inceputul veacului al XIII-leanu se intlineste aiurea. In ce priveste lumea germanica,am vazut moti vele pentru care ea era stearpa supt ra-portul productiei ,sconstitutionale, a initiativei in dome-niul institutiilor, In Italia era, afar& de traditia roman&din orase i o amintire foarte vie a regatului longobard,foarte asamanatoare cu amintirile regatului franc in Galia,

faptul ea peste Longobarzi s'a asezat stapinirea francaa lui Carol-cel-Mare, cu marchisii cari au mostenit pe Ca-rolingieni: nu intilnim in acest domeniu germani de viitor.

Altfel va fi dear in Ungaria.innainte de a ajunge ins& la aceasta esceptie a Un-

gariei, care merit& inteadevar sa fie studiata, pentru eainsäsi i pentru singularitatea caracterului, absolut special,pe care I are in lumea institutiilor medievale, mai trebuiescatinse don& puncte.

in miscarea aceasta trebuie sa se Nada", si un curentgeneral catre dreptul precisat i scris, curent care [Anaatunci nu exista, caci lumea se multamia cu lucruristiute de toti, primite si transmise din generatie in gene-ratie; ea se multamia cu interpretarea, foarte larga, a unoridei mai mult sau mai putin vagi. Acesta este chiar ca-racterill evului mediu. El a lasat un mare numar de acte.scrise, dar de sigur n'a scris atita cit a scris anticitatea

cit vor scrie timpurile moderne. Nevoia aceasta de asi-gurare prin liter& poate cä, nici nu era necesara, intr'ovreme cind avea asa de mare insemnätate kegatura de laom la om

Si ne gindim i la alt fapt caracteristic pentra aceastävreme: desvoltarea scold de drept. Aceastã scoala, in formetraditionale foarte modeste, a existat totdeauna si in lumeaapuseana si in cea ras'ariteanA. Imperiul bizantin n'a pierdutniciodata obiceiul invatamintului legilor: au fost scoli dedrept roman multa vreme, in Emba latina, nu greaca; limba

,

ei

ei

124

Statului ajunsese a fi acolo cea greaca, dar scolile de dreptpredau si mai departe in limba latink De la un anume mo-ment Ins& scoala aceasta modestä, traditionalk in jurul unorpersonalitati isolate, s'a prefacut inteo scoal& mare, intr'oUniversitate de drept: asa a fost scoala din Bologna, pecare a ilustrat-o Irnerius. Ea infloria in veacul al XII-lea,si Frederic Barba-Rosie, cind va da pentru Italia normelecele noi de viata juridick o va face prin asa-numiteleconstitutii ale dietei de la Roncaglia, care sint inspiratede dreptul roman.

Tot asa in Franta, de si Francesii aveau in Universitatealor din Paris numai teologia, scolastica in legatur& cudinsa, medicina era predat& in alta scoal& dreptul nufigura in program, anumite norme de drept se vor imgunein viata politic& a Statului frances, si regele consult&din ce in ce mai mult, pe vremea Sfintului Ludovic sidupa Sfintul Ludovic, tot mai des pe oamenii cari cu-nosteau dreptul, pe asa-numitii legiti cari vor juca unrol asa de mare In politica lui Filip-cel-Frumos, con-ducind regalitatea in aceastä vreme.

Ludovic al 1X-lea apartine unei epoce mai noi decit MagnaCharta, totusi distal*, nu e asa de mare ca s& nu se poatascoate din viata lui citeva elemente lamuritoare. In aceast&viatk asa cum e povestita In Joinville se vede'n fiecareclip& grija, nu numai de a face lucruri morale, dar de aface lucruri legale, intr'un timp cind, mai ales in Franta,deosebirea intre legal si moral nu era asa de mare ca Intimpul nostru. Se observ& la Sfintul Ludovic c& a douazi dupa, o biruint& el .renunt5, la foloasele ei, nu numaidin scrupul religios, dar, mai ales, din scrupul de drept.Se adauge astfel o obsesiune a dreptulpi la elementelecare existau mai innainte si in regalitatea francesk

Dar mai e un motiv. La inceputul veacului al XIII-leapapalitatea a cistigat definitiv, pentru citeva decenii m&car,procesul pe care 1-a purtat atita vreme impotrivu rega-litätii. Papa face rege pe cine vrea, i regii acestia noinu se consider& c& au dreptul de a cirmui decit atunci cindslut recunoscuti de Papa. Aceasta result& dinteo miFare

0

126

cu aclevárat revolutionara: imparatia Sfintului Petre fn-locuieste impärätda lui Carol-cel-Mare, Sanctus PetrusImperatorv Aceastä imparatie sacra indeamnä lumea ladusmanie impotriva regalitatii. E o zguduire a autoritatiiregale in chiar acest privilegiu al Sfintului Petru pe careun Papa, ca Inocentiu al III-lea va izbuti sä-1 impunalumii medievale. Atunci regii, cari, innainte, ca urmasi aiImparatilor ori ca unii cari aveau parte la mostenireaimparatilor, se sprijiniau si pe autoritatea Sfintului Scaun,rämin avisati la propriile lor, mijloace; in ei, acum, exist&un drept superior, care este in afar& de dinsii si in contrabor. De altfel in lumea universitara, fiances& din ce in cemai mult porneste o miscare intru toate asämänätore cucea bolsevista, si comunista, din timpul nostru. Cetind ci-neva partea a doua din Roman de la Rose sau alteproduse ale literaturii din aceastä epoca, tntilneste o ne-gatiune tot asa de radicalä, tot asa de revoltatä, tot asade brutal& cum Sint negatiunile care se pot intilni inorice pravde din timpurile noastre.

Da sigur el si aceasta este o slabire a autoritAii regale,si, p6,na, ce aceasta släbire va fi in folosul viitorului, de-ocamdata, elementele de trecut cred a se pot folosi dinea. E un fenomen general: dud intervine slabirea, fie du-rabilä, fie accidentala, la un factor din viata unui popor,cei d'intaiu cari cred ca a venit vremea lor nu. slut oa-menii viitorului, ci oamenii trecutului.

X.

0 formatiune politica originalà: Ungaria arpadiang.

Venim astfel la actul regelui Andrei al II-lea. Cu aceastaocasie se va face si istoria Ungariei papa la inceputulveacului al XlII-lea.

Felul obisnuit de a se presinta istoria Ungariei este destulde obositor si nu presinta interes: eI nu poate fi deckpunctul de vedere al acelor cari au interes sa,-1 sustie.Exista si un fel german de a trata istoria Ungariei, careinsistä numai asupra influentei atotputernice pe care lumeagermanica a exercitat-o necontenit asupra Ungariei. Dupaaceastä coneeptie, Ungaria de la inceput si pan& lasfirsit a fost supt Germani; Ungaria a tras toata culturaei superioara din lumea germana.

Afara insa de aceste puncte de vedere poate sä maifie unul: acela este in legatura cu elementele originale alevietii de Stat unguresc, care nu presupun calitati de rasaeminente ale poporului maghiar insusi. Numai in felulacesta miscarea constitutional& de la inceputul veaculuial XIII lea va aparea mai clara.

Este bine ca sa se inteleaga desvoltarea Statului in-temeiat de Maghiari in Panonia, puindu-I alaturi de cellaltStat, avind o origine asamanätoare, care este Statul bulgardin Peninsula Balcanied.

Si in casul Bulgarilor si in casul Ungurilor, are cinevaa face cu o populatie care nu e nici de origine german&nici de origine slava, care vine din regiunile räsaritene aleEuropei, din stepä, §i se aseaza printeun accident istoric

127

far& cara cter de invasiune in noile Tinuturi. LegendarulArpad n'a urmarit, cu tovarasii säi, efi de semintii, niciunfel de plan cind imprejurarile 1-au adus de s'a asezat inPanonia. Un hasard a determinat asezarea lor in mijloculunei lumi mult mai vechi, neasamanat mai innaintataatinsa, de o parte, de cultura pe care o represinta cres-tinismul, de alta, de cultura de traditie romana carefusese, in timpuri mai noua, a Imperiului lui Carol-cel-Mare sau a Imperiului bizantin. Un conflict al Bulgarilorcu Maghiarii stabiliti intaiu in Bugeac, in partea de Suda Basarabi,ei, a adus stramutarea.

Intre Bulgari i Maghiari este o asamanare de rasa,sint elemente comune, insa ar face cineva o greseala cindar crede cä aceasta insemneaz i o identitate de. rasa.Bulgarii uralo-altaici cari au venit cu Asparuh, fiul luCubrat care nu inseamna decit: Curt, nume ce se in-tilneste la. Turci pana in timpul nostru erau exact de-acelasi neam ca i toate semintiile turanice care auvenit in regiunea Dunarii ce se chiama Panonia innaintede ultimul sfert al veacului al VII-lea. Prin urmare intreHuni, intre Avari i intre-Bulgari nu e absolut nicio de-osebire. Bulgarii cei vechi, cafi se intilnesc mai innaintede acest ultim sfert al veacului al VII-lea nu sint decituna din semintiile care alcatuiesc marea masa uralo-alta icadin stepa rasariteana a Europei.

In ce priveste ins& pe Maghiari, este o distinctiune: Ma-ghiarii sint un popor ugro-finic. Ei au legaturi mult maistrinse decit cu barbarii care se intilniau in stepa pro-priu-zisa, cu aceia cari, traind prin paduri, hranindu-se din-pescuit, ocupau regiunile paduroase i lacustre ce se intindde-asupra stepei.

In Rusia de ieri sint trei bande de teritoriu cu totu ldeo-sebite: una, foarte roditoare, care se intinde de-asupra MariiNegre, avind o vaditä asamanare cu Tinutul nostru insusi;dupa aceia stepa, in care se fac in April buruieni carese coc in Iunie, i dupa aceia ramine pustiu pana lazapada, i, in sfirsit, regiunea de paduri, de mlastine a Fi-nilor. in aceastä parte se intilnesc popoarele de origineugro-finica, din care au facut parte si Maghiarii cei vechi,

si

128

cari sint astfel in cea mai strinsa legaturä cu Sarnoieziicu populatiile celelalte care se intilnesc in Nordul

Chiar intro religia maghiara primitiva si intro a Sibe-rienilor autohtoni este o foarte mare asamanare. Zeulpagin al Ungurilor, pe care crestinii de mai pe urma. 1-aupastrat, se numese Isten, i zeita cea mare, care existaca o corespondenta femenina a lui Isten, e Boldog Aszony.Acesti doi zei, unul masculin, altul feminin, sint in foartestrinsa, legatura cu cultul samanist sup rstitios din NordulSiberid

Prin framintarile care s'au intimplat in stepa s'a facutun gol in partea centrala, i golul a fost umplut de elementecare au venit mai din Nord Prin urmare Maghiarii s'austramutat catre Marea Neagra, pastrind insa puritatea lorde rasa ugro-finica, o anumita tiagere de inirna pentruocupatiile lor vechi si au fost foarte bucurosi sa seaseze ling& Dunare i Tisa pentru ca sa poata intemeiasate de pescari ca in timpurile vechi: au fost foarte bucu-rosi ca au gasit paduri mail, care saili permita. a continuavechea lor ocup4e de vinatori

Constatam acuma, cu privire la asezarea lor, o altädeosebire, si anume: Bulgarii, cind au venit in regiunilemoesice, erau organisati ca o singura banda militarä, nutocmai numeroasa. Ei s'au gasit in fata unei populatiitraind o viata patriarhala, neavind tendinte de Statimpotriva careia, prin urmare, nu era nevoie sä se poarterazboiu, deci, sa se traga toate consecintile din acestrazbpiu. Nu a fost o opositie nationala care sa. se fi pre-sintat Bulgarilor turanieni cind au venit pe malul drept alDunarii: populatia slava de aici nu forma un Stat; erau.sapte semintii slave, numite dupa riurile principale, pentruca Slavii se orinduiau astfel, sistem bare a trecut si lanoi i pe care I am pastrat. Pe unele chiar stim cum lechemau, pe altele mai putin: astfel Timocanii, linca Timoc.

Dar acesti Slavi erau supusi ai Imperiului bizantin, ne-mu4anr4i de un regim care li cerea contributii foarte im-portante si Ij dadea. in schimb o asigurare foartepe cind oei1ali ii dadeau o asigurare militara foarte efec-tiva, fiind temuti de toata lumea, i, in schimb, ca unii

slabd,

pi,Siberiei.

pi

129 ---

ce tr5iau foarte patriarhal, cereau un ajutor foarte micpopulatiflor supuse. in felul acesta legatura dintre Bulgariindvalitorii si Slavii din Peninsula Balcanica i, cind zic:Slavi, inteleg pe ling& dinsii o multime de elemente careramasesera Inca romanice si care erau intru toate asemeneaelernentelor noastre de pe malul sting al Dundrii aufost bune: cind s'au asezat Bulgarii, ei au fost bine primiti

salutati aproape ca liberatori din sclavie de populatiasiavd.

Asa incit, relatiile fiind foarte bune, de la inceputs'a intimplat acest lucru: Bulgarii, putini la numar, aupierdut in scurta vreme limba lor nationala, pastrind doarnumele for cel. vechiu, care era un nume de glorie, ceamintia cucerirea i inspira spaima vecinilor, mijloc ofensiv

defensiv fata de acei cari stateau in jurul thr. Ei si-aupastrat dinastia veche, o bucata de vreme, pentru ca sao paraseasca pe urma, inlocuind-o cu alta dinastie uralo-altaica; au pastrat anumite obiceiuri de rdzboiu, anumiteelemente in imbracaminte, anumite asezaminte, cum a fost

asezdmintul boierilor, dar au devenit vorbitori de limb&slava. Prin aceasta au participat, nu numai la civilisatiaslavo-bizantina, dar si la constiinta slava: daca nu s'arfi intimplat ca pe malul Márii Adriatice sa se intindä in-fluente catolice, latine i italiene, venthe din Apus, faraindoiala cä toti Slavii din Balcani ar fi facut parte dinBulgaria", care s'ar fi intins 'Ana la apele Marii apusene.

Cu Ungurii a fost in8a altfel: ei au venit in regiuneapanoniana, nu ca o singura banda, nu ca o armata, elca un popor. Erau mai multe semi*, care aveau seflilor deosebiti, pe cind nimic de felul acesta nu se observala Bulgari, cari formeäza un singur .corp de invasiune, cuun singur stdpinitor. Maghiarii s'au stramutat insa in chipfarimitat, i asa au ramas un secol si mai bine dupa ase-.zarea for in Panonia. Ceia ce se spune .despre seful lorde pe vremuri, apartine legendei, pentru, ca despre ince-puturile Ungurilor n'avem stiri contemporane, ci numai cespun Ovestiri care nu sint mai noi dealt anul 1200 sise sprijina pe poesia populara in rindul intaiu i apoi peinter pretarea numelor unor 1ocaIitai. i poesia aceasta

.!. de Rai Oa. 9

si

ci

ci

130

a 'fost scrisa Inteo vreme cind se facuse o concentrare apoporului ungurese, cind exista o unitate care nu existasela Inceput, deci ea a clutat o singura persoana careiastici atribuie meritul tuturor acelora cari participasera laopera de navalire si de instalare in aceasta regiune.

0 alta deosebire foarte importanta este aceasta: Ma-ghiarii fiind pescari i vinatori, pe cind Bulgarii nu eraunici pescari, nici vinatori i nici agricultori, ci numai ostasi,stind in lagAre cum au stat Francii cind s'au asezat inGalia, n'au ramas in taberele de la inceput, ci, din primulan al asez5rii lor, si-au cautat salase la eimp.

Astfel pricepem in sfirsit fenomenul, foarte important,Bulgarii turanici, asezindu-se in Peninsula Baleanica

si-au pierdut limba si au ajuns" a voibi limba slava asupusilor, iar Maghiarii asezati in Panonia, desi au in-Unit populatii slave vechi i importante, en toate acesteaau p6strat limba primitiva. Fiindcä erau mai multi decitBulgarii, fara indoiala, dar i fiindca Maghiarii, asezln-du-se la fata locului, traind inteadevar o viata nationaI6,pi nu numai militark pe pamintul acesta nou, erau cumult mai capabili de a se mentinea, si in limba, si in in-dividualitatea lor nationala, decit ceilalti.

Dar mai este ceya: Maghiarii, cind au venit In Panonia,au apärut, cum am spus, ea adversarii unui Stat, cheina .

de alt Stat. In regiunile panonice si in. toate partile vecinefusese Statul moray, un Stat de cea mai mare importanta,a carui putere se intindea pana in padurile Boemiei siPoloniei, pana departe in Peninsula Balcanicä i spre tre-catorile Alpilor, acesti Moravi amenintau pe Germanii rä-säniteni eu desnationalisarea slava. Dupa intaturarea di-nastiei carolingiene, acei can s'au ridicali ea sä conducapopoarele germane au incercat sa resolve problema aceastamoraya, i Arnulf, eel d'intaiu care da Germaniei o orin-duire deosebita, sta o bucata de vreme intre Slavi. Separe ea el a incercat s cistige pe Slavii acestia dinMoravia pentru germanism, slavisindu-se el insusi si fa-milia lui, asa de mult inch s poata fi acceptat de Moravi,ca sef al lor. N'a izbutit. A intilnit o resistenta la Moravieari aveau ambitii foarte marl. Ambitiile acestea in mare

ca

131

parte se inspirau tocmai de la traditia lui Carol-cel-Mare;era ceva din conceptia carolingiana si la regii acestiamoravi. Atunci Arnulf chiama in ajutorul lui pe Maghiari,

acestia, foarte bucurosi de prada, se aruncara asupraprovinciilor Inca neasezate ale Statului moray si le tratara,in chipul cel mai salbatec, distrugind toata viata po-litica mai veche din aceasta regiune, care pe urmaretras in Boemia i Polonia, la Nord, iar, la Sud, aminti-rile morave creara, prin ducatul, apoi regatul croat, viataslava, in Peninsula Balcanica. In locul insa uncle prin pra-daciunile navalitorilor se facuse un gol, s'au asezat ei,Maghiarii.

Acum, e cu totul neadmisibil ca populatia slava, foartenumeroask, din aceste regiuni sa fi fost distrusä de noiistapini: nici n'aveau interes la aceasta, ci se bucurauaiba un numar cit mai mare de oameni cari sa munceascapentru dInii, sä ii dea tribut, ajute in vreme de 1.52-boiu. Prin urmare atitudinea Maghiarilor fata de Slaviisupusi n'a fost iatru nimic deosebita de aceia pe care fatade alti supusi au putut s'o aiba in alte timpuri alti cu-ceritori, barbari sau civilisati. Din potriva, nu s'ar intelegeo multime de lucruri in limba ungureasca, in cultura Un-gurilor primitivi, dacas nu s'ar admite Ca Slavii din Panonia,cari facusera parte din regatul moray, au dainuit maideparte, avind oarecare importanta chiar in viata Statuluinou. S'a facut, socotealä, de istoricul frances .Sayous, citde multe cuvinte din domeniile cele mai esentiale ale limbiimaghiare sint imprumutate de la Slavi: tot ce este notdunede cultura .uperioara, in aceasta limba nu face parte dinvocabulariul vechiu fino-ugric, ci din acest imprumut pecare Maghiarii au trebuit sa-1 faca imediat de la culturaslavona. Sint, apoi, alte cuvinte pe care Ungurii le-auimprumutat de la Germani: chiar notiunea de cimp eluata de la acestia (fold fiu e decit Feld german). Dad,se inlatura tot ceia ce s'a luat de la popoarele supusede la popoarele vecine, ramine atunci pentru capitalul decultura al Maghiarilor primitivi foarte putin.

0 intrebare, in treacat, ar fi: de ce nu intilnim i cu-vinte romanesti, fiindca e ridicula parerea, interesatd, Ca

sa

sa-i

na

pi

132

Rominii au venit din Peninsula Balcanica intr'un fel dealaiu tiganesc, la o data oarecare din veacul al XIV-lea,cum sustin linguini i unii Germani. Problema este cuatit mai interesanta, cu cit Sash din Ardeal, mai ales ceidin partile Bistritei, au luat foarte mult din graiul nostru.Ar fi iar de cercetat dialectul secuiesc ca sa se vada cese poate socoti luat de la noi.

Explicatia e aceasta: Ungurii s'au aclirnatat in Pa-nonia cu cel putin doua veacuri innainte de a veni inArdeal; ei si-au alcatuit limba lor, potrivit imprejurarilornoi de viata in care au trait doud sute de ani, innaintede a vedea pe Rominl in ochi. Dar un popor, avindu-silimba absolut ispravita, daca nu intilneste la alt popor acultura superioara, nu Imprumuta nimic de la acel popor.

Presenta si mai departe a elementului slay in Panonia,Insemnatatea Iui se dovedeste i prin alt lucru: culturapamintului la Unguri, felul lor de a face case dupa vecheadatin& tracica, afara de casul unui imprumut de la Ger-mani, felul do a-si construi fintinile, puturile cu cumpand,ce se Intllnesc din pusta tor si pan& departe, si alte ama-nunte sint absolut slave. In sfirsit i antropologul poateinterveni in aceasta chestiune: el tva spune ca Intro tipulunguresc de astazi, care in foarte multe casuri e foartefrumos, la barbati, dar mai 'ales la femei, si tipul vechiufino-ugric este o deosebire foarte mare. Aceasta arata canavalitorii s'au contopit in mare parte cu masa slava pecare au intilnit-o: Secuii insa nu samana cu Ungurii dinpusta si e foarte explicabil, Ungurii din pusta cuprinzindin cea mai mare parte elemente fisiologice slave, pe cindSecuii cuprind in cea mai mare parte elemente fisiologiceromanesti.

E interesant a ae urmari aceasta problema si dinpunctul de vedere al institutiilor.

Dapa ce Ungurii s'au asezat in Panonia, dupa ce s'auamestecat cu poporul slay si au capatat toata Intregireacultural& necesara de la populatia supusa, s'a pus pentruei, in ce priveste instituii1e, o intrebare foarte importanta:in ce sens se va indrepta cultura aceasta maghiara?

133

Ea putea sa apuce in mai multe directii. Evident diUngurii nu puteau pastra ca institutii ceia ce aduseseracu dinii. imprejurarile in care erau meniti a trai nu liingaduiau aceasta. Vechile asezaminte flu erau suficientepentru stadiul istoric la care se ajunsese Pe de alta parte,eine crede ca o cultura inferioara, incapabila de desvol-tare, se poate pastra intre culturi superioare ? In rnateriede cultuta, notiunea de vecinatate este inlocuita prin aceiade continuitate. Cultura merge de-asupra hotarelor i pestetoate mijloacele puse pentru a pazi aceste hotare.

Prin urmare, hotarit, Ungurii flu puteau sä rarnIie ceiace fusesera. Atunci Intrebarea era: vor raminea ei cu mos-tenirea de institutii a supusilor slavi, vor continua sa fie,cu alta limba, supt alt imme, ce fusesera innainte dedinsii pe acelasi pamint Moravii, continuatori si ei ai ordiniicarolingiene? Sau vor trece dincolo de fasa acestei civi-lisatii politice a Slavilor supusi si vor primi una din celedoua influente care trebuiau sa solicite pe oricine se gasiain aceste regiuni: adeca influenta bizantina din Sud-Est

influenta germanica din Vest si Nord-Vest?

Dupa ce Ungurii au luat institutiile Slavilor supusi, cuVcevozi cari continuau pe vechii daci carolingieni, poatesi cu cnezi, al caror nume ar veni de la germaniculKonig, cu o foarte mare scadere in ce priveste atributiite

Stefan-cel-Sfint, adevaratul .intemeietor al regalitatii un-gare, el care a facut saritura cea mare din imprejurarile,cu totul- patriarhale, pagine in Imprejurarile crestine, multmai innaintate, a fost, innainte de a fi insarcinat cumisiune permanent& de Scaunul roman, Voevodul Voicupastrindu-se din trecut numai, o bucata de vreme, tfra-ditiile pagine, cu tot ce puteau sa deie, asupra paturiipun slave se intinde o influenta bizantina. Cronicile Bi-zantului arat& ca, innainte de crestinarea lui Stefan, doisefi ai Ungurilor, cari pe vremea aceia traian supt Voe-vozi, au cerut la Constantinopol, cum cerusera i Bulgarii,misionari cari sa-i crestineze: Bulosudes i Gylas, ceiace insamna Bulcs si Gyula. Rdmanii" Rasaritului au fostbucurOsi s asculte aceasta cerere. Si, astfel, cea d'intIiu.

o

pi

134

forma a creOinismului pe care au cunoscut-o Ungurii afost forma bizantina.

influenta bizantina n'a disparut cu totul de la Ungurinici la inceputul veacului al XIII-lea: i dupa ce s'a impusinfluenza cea mai noua germanica, aceasta a intilnit lafiecare moment opositia influentelor rasaritene venite, dacanu din Constantinopol, din lumea ruseasca a Chievului,din Galitia, unde ea se continua.

Dar in secolul al X-lea, vre-o suta de ani dupa ae-zarea Ungurilor in Panonia, ducele Gheza iea in casãtoriepe sora ducelui polon, pe Adelaida. Adelaida era Slava,insa traise in mediu de cultura germanica. Prin ea seintroduc misionari apuseni, din Germania sau din partileslave stapinite de germanism. Cel d'intaiu raspinditorsupt forma catolica, al cre*tinismului intre Unguri, Adal-bert, era episcop de Praga. El petrecuse o parte din ti-nereta lui in Italia-de-Sud, la Monte-Cassino, ceia ce erao indrumare catre regalitatea apostolica, supusa SfintuluiScaun, a Ungurilor. Resultatul propagandei lui Adalbert,ca i al silintilor Adelaidei, a .fost ca fiul acesteia a de-venit, cum am spus, regele Stefan, o noul situatie regalafind creata, intru toate, de papalitate §i in interesulspecial al papalitatii.

Stefan iea in casatorie pe o principesä germana, dinBavaria, Ghisela, flica ducelui Henric. Aceasta inseamnainsa biruinta germanismului asupra Bizantului in Ungaria.0 sora a lui Stefan, creOina i ea, e maritata cu Bo-leslav de Polonia, iar alta iea un Venetian, pe ducelechiar al Venetiei, Pietro Orseolo. Ungaria cre§tinata ajungeastfel ih legatura, simultan, I cu Germania 0 cu Italia.

Opera de crW,inare urmeaza foarte rapede. Una dincele d'intaiu manastiri care se intemeiaza e a SfintuluiMartin; dar acesta e sfintul cel mai popular in Franta:Martin de Tours. Acela care conduce opera de convertirepe vremea lui Stefan-cel-Sfint este Astricus, arhiepiscopulde Kalocsa, un Italian: Dar, in acela0 timp. educatiafiului lui Stefan este. Incredintata unui Gerhard, German,care joaca 0 el un rol foarte important in noua culturareligioasa a Ungariei.

Si

1

1.3'3

eine ar fi crezut insa ca vechiul fond pägin a fost dis-trus prin botezul lui Stefan s'ar fi inselat, fiindca imediatse formeaza un partid pa& impotriva partidului crestin,si acest partid pagin are, la un anume moment, Ili frunteasa o ruda a familiei domnitoare, pe Samuil Aba. Vine untimp cind o lupta se (IA pentru mostenirea lui Stefan intreacest Samuil Aba si Petru Venetianul,. fiul surorii luiStefan maritate cu ducele Venetiei.

Cind ea se ispraveste, influenta bizantina revine castea in calea influentei germane si italiene. Andrei I-iu,(1046-50) regele Ungariei, a fost crescut la Chiev,chiar numele lui este un nume bizantino-rus. Urmasul luiAndrei, Coloman, iea in casatorie pe o principesa rusa,Eufemi a.

Legaturilé acesfea cu Rusia se vor continua si mai de-parte. Deocamdata Ins& Ungaria, care nu se poate indi-vidualisa supt raportul politicei sale externe, e din nouatrasa catre Vest. Croatia a format, o bucata de vreme,un Stat deosebit. Statul acesta a trecut printr'o crisas'a riclicat dintr'insa; o a doua crisa insa l'a doborIt. DeCroatia se tinea insa Dalmatia, malul Marii Adriatice.Cind regalitatea trecatoare a Croatilor a disparut, regeleUngariei, care avuse i legaturi de familie cu ducii si maitarziu regii Croatiei, tinde natural catre termul MariiAdliatice.

In felul acesta insa el e smuls de la tendinta, care seobserva' pe vremea lui Andrei, de a se indrepta catreDunare si Nipru. Putem spune ca aceasta a fost un norocfoarte mare pentru noi. Daca tendinta bizantino-rusa, re-presintata prin cel d'intadu Andreiu, ar fi biruit, toataatentia regalitatii unguresti, care avea misiune de cruciata,catolica in partile noastre, s'ar fi indreptat asupra noastrasi ar fi Impiedecat putinta vietii noastre nationale. Pecind, asa, Ungurii au fast atrasi catre Marea Adriatica,rasind Marea Neagra, fará sa poata face isprava nici laMarea Adriatica. .

Pentru cA, in momentul cind ei au venit acolo, la MareaAdriatica, regele Coloman (1095-1114) incoronindu-se laBiograd, ca rege al Croatiei i Dalmatiei, la inceputul

pa-

56,

ei

136

veacului al XlI lea, Venetia era acurn o mare Putere ma-ritima, si ea avea nevoie de amindoua malurile Marii Adri-atice. A fost o intreaga lupta, pentru litoralul dalmatin alacestei Mari intre regale ungorese si republica Venetiei. Eas'a hotarit in favoarea acesteia: cind s'a Tacut cruciata apatra, Venetienii intrebuintara pe cruciati ca sa desavir-seasca opera hr de instalare in Dalmatia, cucerind Zara,Capita la provinciei.

In acelasi timp cind erau atrasi catre Da lwat:a, Unguriigasesc c noua cale de expansiune catre Sud-Vest, depar-tindu-se si in felul acesta de Orient, de Mrea Neagra.Anume Sirbii incep a se organisa. Dupa Serbia de pemalul Marii Adriatice, din Dice leia, cieatiune a Mallen-telor latine, catolice, se Intemeiaza in Rascia, in San-geacul din timpul nostru, un Voevodat sirb, care, maitarziu, prin concesia Papilor, va deveni i el regat apos-tolic, fara sa, poarte acest titlu pe care-I pastrau, exclusiv,regii Ungariei. Acestia incearca anexa Serbia nouä,ceia ce era natural odata ce ei luasera Croatia si Dal-matia, hinterlandul dalmatin fiind format de aceastaSerbie. La 1135 Bela al II-lea se incoroneaza rege de Rama;fiul lui, Ladislas, poarta titlul de duce al Bosniei (tara enumita, ca si Moldova, dupa riul care o strabate, siBosnia sta, in fata Serbiei ca Moldova fata de Tara-Roma-neasca, iar Croatia e fa o,. de amindoua, ca Ardealul 1'3.0Principate). Legaturile de familia intre Sirbi Ungurise fac foarte strinse. 0 principesa sirba. Dena, e mama re-gelui Gheza al II-lea, pe la jumatatea veacului al MI-lea,

fratele Elenei, Bie1o, e iegerit al Ungariei. Ungurii s'auamestecat deci in lumea aceasta slava, din Balcani; dara fost un timp chid lumea slava din Balcani, superi-oara prin anume insusiri lumii unguresti, incearea sa-siadauge Ungaria

doua sotie a regelui Colman este insa. o Rusoaica,Predslava, si la 1126 vedem pe Unguri Wind parte la unasediu al Chievului. In sfirit fiul 112i Coleman, Boris, pa-trunde in partile rusesti, in legatura cu Polonii. La ju-matatea veacului al XIII-lea Gheza al II-lea, care este fiul

ins60.A

a-si

137

Sirboaieei Elena, iea in casatorie pe princesa rusa Eufto-sina. Din nou vine lumea aceasta ruseasca, dar de astadata, nu asa de mult in fan4iune de religie ortodoxa, citin functiune de rasa slava; e ca o incercare de a se sla-visa Ungaria.

Atunci iata ce s'a intimplat pentru a localisa Ungariain hotare mai firesti: Imperiul bizantin, care avea drep-turi si asupra teritoriului sirbesc, se trezeste la o viganoua. Avem dinastia, admirabila, a Comnenilor, care, dela sfirsitul veacului al XI-lea, invie in toata vitalitatealui, Cunstantinopolul. Comnenii au ambitia de a stapiniMarea Adriatica i Marea Neagra, fiind domni astfel petoate aceste teritorii balcanice. Serbia li trebuie neaparat.Atunci, pentru Serbia, incepe lupta intre ei i regii unguri.

Se dau lupte inviersunate, nu nurnai la Branicevo si Bel-grad, dar chiar in Banat, si este un moment cind Bizan-tinii patrund pe la noi in Ardeal spre a surprinde peUnguri de cealalta parte. Luptele acestea se dau aproapein tot decursul secolulului al XII-lea. Ungurii, de obiceiu, slutinvinsi. Si este chiar un timp cind cel mai puternic dintre Corn-neni, acea superioara personalitate politica si militara carea fost Manuil, da Ungariei regele pe care-1 vrea el, un ragepe care 1 creseuse insurase el; Manuil sprijina peGheza al lI-lea, pe fratele acestuia, Stefan, si-i da de ne-vasta pe nepoata lui, Maria. Pretendentul Ladislas e sus-tinut de acelasi arbitru al Balcanilor. Regele Stefan alIV-lea vine cu arrnata bizantina si stäpineste dupa voiaImparatului, purtind acea coma:nä a lui Stefan-cet-Sfint,care nu e decit doua coroane bzantine lipite impreuna.Pretendentul ungar Bela Ii schirnba, si -numele la Cons-tantinopol, devenind Despotul Alexie, si el e insurat en fg,alui Manuil Alta, fata a lui Manuil e crescuta anume in Un-garia ca sa fie sotia lui Stefan al III-lea.

Si legaturile acestea vor dura, panä la sfirsitul yea-cului. Rascoala Rominilor din Peninsula Balcanica, a Via-hilor lui Petra siAsan, s'a facut din causa cheltuielilorpentrU casatoria Imparatului bizantin Isac Anghelul cu.

si-1

138

fata lui Bela al HE-lea. De altfel kai mama lui Manuil fu-sese Maghiart,, si tempera mentul acestuia, nestäpinit, in-capabil de a se mentinea intr'o singura directie, doritorde stralucire, de faima, de zgomot, e mai mult tempera-mentul zbuciumat unguresc decit temperamentul rinduit,cetemonios, asa de supus etichetei, al celor din Bizant.Manuil poate fi privit chiar ca acel care a distrus etichetabizantina In' ce avea ea mai solemn: iubirea lui pentruacte cavaleresti, entusiasmul pe care-I arata .pentru caiilui si atunci pentru prima oara apare un cal impara-tesc, ca al lui Alexandru Machedon, in analele bizantine,toate acestea sint lucruri care trimit la Apus, si in specialla Ungaria.

0 ultima lncercare a regalitatii unguresti de a juca 'tinrol in Galitia se sfaram'a prin anii 1210-20: Coloman,fiul regelui Andrei al II-lea, insurat cu fiica regelui polon,incearca sä fie rege la I-Ialiciu, in Rusia Rosie (de aicivenira si pretentiile Austro Ungariei asupra Galitiei sianexarea mai tarziu a terii). Si alt print unguresc, An-drei, sta citava vreme in Galitia si e apoi inlaturat

Ungaria se gaseste, prin urmare, in urma acestor incer-cari neizbutite si a contra- ofensivelor ce au urmat, redusain hotarele in care va raminea de acum innainte. Astfelregalitatea ungureasca este indemnata ceia ce nu fu-sese pat& atunci sa fixeze si conditiile ei de viata, in-terioara, (AGE un Stat care se gaseste in continua expan-siune dincolo de hotarele sale n'are atentia trebuitoarepentru resolvirea chestiunilor interne.

Se poate zice ca Ungaria innainte de secolul al XII-lea,cu toata calitatea de rege apostolic a suveranului ei, nuexista. Un Stat existä, atunci cind are constiinta de ade-varata sa misiune, si pentru intaia oar& aceasta consti-inta a adevaiatei misiuni pe care o poate indeplini rega-litatea ungureasca se capata dupa ce incercarile catreVest, catre Sud-Vest si catre Rasarit sint zadarnicite.Ungaria si.a gasit configuratia sa geografica permanenta;gasind-o, ea incearca, prin bula lui Andrei al II-lea, sa,

139

gaseasca ordinea interioara coresnunzatoare acestei con-figuratii geografice.

E necesara, acum, o privire asupra Statelor slave carese formeaa in Rdsäritul Europei, State care nu sint dereligie ortodoxa, cum a fost casul Rusiei din Chiev, Smo-lensc, Rostov $i Moscova, ci de religie catolicaAceste State sint Boemia i Polonia.

un ducat $i cellalt, caci coroana regala, de do-natde papala, a venit mai tarziu numai sint intemeiatepe basa provinciilor de odinioara ale Statului carolingian.

Fata de ducatul Boemiei, lumea germanicä a avutaceia$i atitudine pe care a avut-o fata de Unguri, cu deo-sebire cä Ungurii erau mult mai puternici supt raportulmilitar decit Cehii si c ei represintau un element na-tional cu totul nou, cu care Germanii n'avusera a facepana atunci.

Pe cind Slavii Inca pe vremea Moravilor erau supqnecontenit influentei germanice. Cu toate eft Statul moray

un ducat, nu un regat pe atuncea, a avut legaturistrinse cu Papa, pe vremea cind acesta era in lupta cuImparatul, regele gerinanic cauta, deosebit de Papa, säaiba influenta i asupra regiunilor acestor slave. Iar, atuncicind, in locul Moraviei mai mari, a fost o Boemie maimica, pretentiile regalitatii germane fata de aceasta Bo-emie au fost cu atit mai mari.

Dar $i in Boemia influenta regalitatii germanice afost contrabalantata, de la inceput, de influenta papala.

In momentul din evul mediu la care am ajuns, in se-colui al XII-lea, nimeni nu mai credea ca regele german,Imparatul are calitatea de a face alt rege. atribuiaPapa, in puterea teoriei ca adevaratul imparat e SfintulPetru, Sanctus Petrus Imperator, care e represintat pepamint prin vicariul sau. Deci acesta poate face, el singur,regi. A$a find, toate regalitatile cele houa, care se intil-nese dupa 1200, sint creatiuni papale, apostolice:, regatulSirbilor, chiar regatul bulgar, care $i-a zis Tarat $i a avutfpretentii imperiale supt Ionita, regatul Armeniei Mici, inAsia occidentala; $i tot creatiune papala va fi regatul

$i

Si

f3i-o

140

Boemiei intaiu i dupa aceia regatul polon. Ba, cistvatimp, a fost si un regat al Rusiei Mici sau al RusieiRosii, de la Haliciu.

FarImatura din vechiul Stat moray, isolatá prin nava--lirea ungureasca, cu influente carolingiene, mai vechi co-rectate de influente germanice, mai noul, Boemia, ca sase consolideze, ca sa intre in ordinea normala a lucruri-lor din evul Mediu, a avut neyoie de recunoasterea dinpartea Scaunului apostolic, si aceasta recunoastere ca-pata forma ei cea mai caracteristica, prin acordarea co-roanei regale. Astfel pe cind, in secolul al XlI-lea Inca,se OA contingente boeme blind parte, in Italia, la cam-paniile regilor germanici, in lupte care n'aveau niciun felde interes pentru Boemia insasi, ducele Bretislav tre-cind pe calea Brennerului ca sa ajute pe ,regele germanLotar, venit sa urmareasca interesele lui imperiale, spe-cific errnane, in peninsula , de la o bucata de vremeBoemia se organiseaza deosebit. Ungaria e, in feint acesta,margenita, la 1\Tord, ramiind deschisa numai la Rasarit,caci noi n'am fost In stare sa, ie consolidam deck foartetarziu, de abia pe la 12501300.

Aceasta Boemie Insa, care pe la 1200 se poate ziceca exist a, n'are, la rindul ei, o granitä oriental& sigura.Numita dupa, populatia Boilor, care e de origine probabilceltica i pastrindu-si numele chiar dupa Ce ajunge pa-tria Quazilor si Marcomanilor in lupta cu Imparatia ro-man& a lui Marcu-Aureliu, ca tara de paduri, ea are in ho-tar .esul, Polonia (cf. numele finic al Finlandei, Suomi,care inseamnä Tinut de paduri mlastinoase).

Aici locuiau mai multe triburi razlete, Oare, la un mo-ment dat, pareau ca vor intra in ordinea politica ru-seasca, ce se intindea i catre Vest si catre Nord-Vest.Caci a fost o necontenita lupta intre influenta bizantina

influenta germana, intre forma religiei ortodoxe si intreforma cealalta, a religiei catolice, asupra masei Slavilor ra-sariteni, de uncle aresultat o Rusie si o Polonie, ale caror'hotare variau necontenit dupa cum erau mai multe fortede o parte sau de alta'. Cind zicem astazi: Rusia sau Po-

I. V. cartea mea Istoria Slarilor rasariteni, Bucure§ti 1919.

pi

141

Ionia, intelegem, din nou, anumite hotare; cind zicem RusiaPolonia pana in secolul XVIII-lea, vedem iarasi hotare-

trase pe harta; dar in evul mediu trebuie sa se inteleagahotare flotante, necontanit schimbatoare. S'ar fi pututfoarte bine ca Rusia din Chiev sa. cuprinda i Tinuturile caremai tarzin au format Polonia intrebuir4ind scrisul latin

inchinindu-se Bisericii catolice, i, alta data, a lipsitfoarte putin pentru ca, in Chiev si chiar in Moscova sädispara literele chirilice si religia orwdoxa, iar influentaapuseana catolica, introdnsa In,Galitia, sa fie intinsa panala cursul Niprului si in departata stepa rasariteana.

Am vazut ca Boemia era o ramasita a Statului caro-lingian, o restringere a ducatului carolingian; in Poloniainsa nu era nhnic decit vechea viata patriarhala a se-mintiilor slave orinduite dupa iiuri. Deci, pe cind dincolose cerea numai tiansformarea unei vieti de Stat maivechi, aici, in ceia ce era sa fie Polonia, erau numaidoua posibilitati : sau sa se creeze un Stat pe basa lu-crurilor existente pe acel teritoriu, ceia ce e foarte greu,mai ales pentru o rasa lipsita de spontaneitateasa cum e rasa slava, san sä se transplanteze aici unadin vietile politice din vecinatate.

Dar transplantarea cea mai usoara era cea din Boemia.A fost astfel, cel putin un veac', nu o Boemie de o paitesi o Polonie de alta parte, ci o viata boemo-polona, aviud,dupa cum se desvoltau imprejurarile, centrul sau la Pr, gasau intr'un oras polon. S'a intimplat ca un rege boem,chiar dupa ce se constituise ducatul polon i ducele a fostcapatat si de la Papa calitatea regala definitiv mutt maitarzin, in a doua jumatate a veacului al XIII-lea, sä aibastapinire in Polonia, aceasta prirnindu-I drept sef al ei,s'a intimplat, in schimb, ca pe vrernea Im Boleslas-cel Vi-teaz (fIrabri) Polonia sa-si intinda ea influenta in Vest, caiegeie din Cinesno, cea mai veche Capitald a Statului polon,sa poruncesca in Praga. Numai de la 1300 se face odespartire definitiva intre un Stat i cellalt.

Aceste explicatii shit necesare pentru ca in regiuneaorientala a catolicismului europeait se creiaza o ita tomb',

politica,

e

ei at

ei

112

a vietii feudaie decit cea din Apus. In Vest avem a faceCu un proces istoric neintrerupt si incet, in care ceia cehotareste este viata cea mai veche a acelor Tinuturi. S'aaratat aici ca, nu Francii au creat Franta, ci ca ei au datdoar un nume unei ordini de lucruri care se desvoltase foarteincet, avind basa ei in vechea cetate celtica i in formape care aceasta cetate galica a primit'-o sub influenta ro-mana-. Chiar si in Anglia, unde a fost o cucerire care aschimbat vechea ordine do lucruri a.nterioara cuceririi si-consolidarii, ea a existat. In regiunile acestea fasäritene nuse intilneste ins& nimic din acestea. Aici vine Franculgaseste semintii slave neorganisate, gaseste navalitori tu-ranieni cari slut distrusi sad aruncati din nou in stepa.Aici se poate porni o viata istorica noua, intiiu print Franci

pentru Franci, iar, pe urma, pentru Slavi; i, mai tarziu,tot pe urma Francilor, dar pentru Maghiari, se poate in-cepe o non& viata, care sa, nu tin& sama de trecut decit ince priveste acele institutii patriarhale ce s'au pastrat inlumea satelor, dar nu se puteau ridica pia, la un gradmai innalt in ordinea politica. Si atunci toata acea gradareinceata care face ca de la un rege pang la ultimul mem-bru al societatii feudale 0, fie o scara intreaga, de influ-ente, de privilegii, de indatoriri, de situatii reale si dedrepturi care deterrninä acesta situatiuni reale, aceastascarä nu se poath stabili.

Mci totul a venit prea de odata, am zice : neorganic,catastrofal, pe cind, dincolo, ordinea de lucruri s'a facutorganic, incet si natural. Regalitatea, in Apus, nu se ga-se[?te, chiar si in Anglia, ca intemeietoarea unor lucruricare nu existasera, innainte de dinsain casul Angliei, Gu-helm Cuceritorul lucreaza en obiceiurile pe care le aducedin Normandia, unde nu le crease el , pe cind dincoace,in Rdsärit, regalitatea vine fara desvoltare istorica, ante-rioara, de care ar fi benificiat, ci dintr'un ducat cu atributiiregale: impodobita cu coroana apostolica, ea vine pentru acrea insi, potrivit, nu cu dreptul d'innauntru, ci numaicu influente din afara. Abusul care e in Franta foarthgreu, abusul, care in Anglia e ceva mai usor, dar indata.se ridica anume factori politici si sociali pentru a zice:

pi

pi

143

pana aici!, abusul acesta eSte insasi norma in viata aceastaasa zisa feudal& din Europa rasariteana.

Regalitatea instaleaza aici un bun plac impotrivaruia nu se pot manifesta decit in chip elementar nevoilede viata libera pe care orice categorie omeneabca, orice in--dividualitate le simte intr'o anumita fasa a desvoltarii sale.

Aici flu e feudal mare si feudal alio; nobilii nu atirnaunul de cellalt, pentru ca la virf sa, se gäseasca puterearegalä, aid, chiar daca until are terenuri mai intinsealtul mai putine, chiar dad, unul e mai bine inzestrat

altul mai putin bine inzestrat, dad, unul a a,vut maimult noroc si altul mai putin, daca unul aduce gloriecellalt se ridica, din mijlocul obscuritatii ori ramine cu-fundat in aceiasi intunecime, toti se presinta pe acelaiplan in fata regelui.

Aceasta se observa in Boemla si in Po Ionia. lar, dad,yom intilni in Po Ionia unele lucruri cu alt caracter, aceasta se datoreste numai faptului ca in secolul al XIV-lea

viata polona se amesteca intluentele lituaniene, prinunirea dinastica.

trebuie sa mai relevam Inca un lucru comun si Un-gurilor i vecinilor lor cari se impartasesc de aceleasi con-çliii si politice. i anume ca nici Ungurii, niciBoemii i Polonii, in patriile lor deosebite, n'au o viatanationala completa.

0 burghesie nu se poate distruge fulgerator, cum isi in-chipui socialitii, dar Inca mai putin o burgheqie se poatecrea spontaned, cum i inchipuiau liberalii de la rioi, ge-neratia de la 1848. A crea o burghesie era insa o nece-sitate pentru regiunile acestea rasaritene, o necesitate totmai mare, in masura in care se deschideau drumurile decomerti si mai ales drumurile de comert ale Tatarilor,cari n'au fost numai distrugatori, ci i creatori, di6d dinCarpati pana in Asia centrala acelasi sistem de drumuri,acelasi sistem de imposite si de vami. Trebuiau sä existedeci si ()rase care sa deserveasca acest comert si sft fiecapabile de a folosi de pe urma desvoltarii lui. Fiecare dintreregalitatile catolice din Rasaritul Europei simtia necesi-

ca-

si

sociale

ei

11,1

144

tatea ; dar cu elementele indigene, cu elementele nationaleele nu se puteau funda. Regele insa avea interese fiscaleasa de puternice, incit era bucuros s recurga la specia-listii vietii orasenesti, cad. erau, mai aproape de noi, Ger-manii, ei Insii Inv6tati de Itulieni.

S'au adus deci In. centrul i Rasaritul. Europet colonisti.Toate orasele intemeiate in Ungar:a, 2oEmia i Polonia anfast cladite cu material urnan capabil do a le asiguraduce innainte. Prec.um orasele italiene au creat anumeorase i In Balcani, cum e Ragusa ai celelalte de pe coastaMarii ,Adhatice, tot asa orasele germane crean la Tindallor orase ,=ijn stepa ruseasca, si In cuprinsul acestor regaté.Pressburgul, Buda, Pesta,. Cracovia, liernbergul, PragaOhniitz, etc,.; sint asffel creatiuni ale burghesiei germaro.Ba regii Ungariei, neavind la dispositie elemente oräse-nesti, au luat, In masa germanica, terani din partile

pe asa-nuthitii Flandri", catora ii s'a, zis Sasi,dupa vechii mineri germani In Orient i-an asezat

In Ardeal dar, dtumurile ec'onomice, -marble come4 tTe-clnd ling satele lor, acesti terani s'au prefacut in ora-sad. S,biiul, Brasovul .an fost la, inceput asezari Satesti, sidiva aceasta s'au prefacut in orase: Hermannstadt, Kron-stadt.

Dar influenta aceasta apuseana nu venia numai in aceastaforma, ci Ina p dona canaluri import-ante. Am vazut

un timp, creatinismul unguresc a foe, raspinditcon'solidat th prelati dintre earl unii, mai pu.Vni, anvtnit drn Italia, iar altii, cei mai multi, din lumea ger-manica, anume din acea Bavaria ia care, la ,o anumeepoca, se putea- cuprinde si Austria, pentru ca Austria DU.e decit o excrescentá rasariteana a Bavariel, tin surctatgerman de Stat moray, precu.in un surogat slay de Mu-rav.e era Boemia,. th cote d'Intaiu timpuri -au patruns-astfel straini, mai ales Germani; in ordinea cisericeasca, darmai tarzin strainii an rasbatut i altfel cleat ca misionariSau stareti si episcopi. Anume, cum se va mai arataOrdinele religioase, ereatepentru.Rasaritui asiatic, n'au nlaiputut gasi un Tost, in Palestina tai au venit innapoi la Eu-

Ri-nului,

ei

si

ca, si

--- 145

ropa, unde au fast asezati in deosebite Tmuturi Astfel Or-dinul teutonic a stat i Sudul Ardealului, unde a creat Bra-soval i pe urma, la noi, Cimpulungul. Un alt Ordin cavaleresc,Ospitalierii, care numara mai nauft represintanti ai natiilorromanice, a gasit un rost trecator in Ungaria, 0, precumArdealul era sa fie teutonic, daca regii Ungariei, din gelosie,n'ar fi izgonit pe cavalerii Sfintei Marii germane, tot asaDalmatia 0 partile vecine erau sa' fie ale ravalerilor frp-ceSi rataciti pe aceste meleaguri i cari apoi s'au incercatsi la noi, in partile oltene.

In sfirsit, pe ling& infiuentele acestea occidentale, in-fatisate prin negustori, prin clerici, prin cavaleri cu ca-racterul de represintanti inarmati ai Bisericii, lume straina,patrundea in Ungaria si prin inrudkile regilor unguri, prinrelatiile de familie ale reginelor, ca i prin anume ele-mente indraznete de feudalitate, mai ales germana, careveniau sa se aseze aid. Precum in Vestul Ungariei, pe careacum it reclama Austria ca sä se complecteze, e o te-ranime de origine germanica, asa-numitii Hienzen, i oraseabsolut germane, sint si. vechi Case feudale, tot germanice.

Bula de atir" e data astfel de regele Andrei al II-lea,dupa, räscoala nobilimii lui, dupa omorirea reginei i astriinilor adusi de fratele ei i asezati in Ungaria, pentruaceste doua motive: sa se creeze, in desordinea unei staride lucruri formate prin cucerirea de sus, i nu organic.de jos, o ordine de drept far& ca dreptul acesta sa fiexistat, ca in Anglia, innainte, 0 aici am intrevedeainceputul timpurilor moderne: ivirea ideii nationale intaiusupt forma instinctiva s'a se pastreze aceasta Ungariepentru Unguri si impotrriva acelor straini, de deosebitecategorii, pe cari terminologia oficiala latin ii numiaoaspetii regelui".

Si lista cum se vad aceste dou'a tendinte in cuprinsulacestui document _ insu0: Regele, pana in momentul acela,n'avea o Capitala, cum n'avea, de alminteri, nici regeleengles. Incepuse sa alba o Curte, dupa exemplul printilorgermani, i Curtea avea nevoi i pretentiii: ea savirsia abu-suri, cerind cheltuieli tot mai mari pentru intretinerea ei,

Sc. de Waboln. 10

146

pe de o parte, ea jignia i, pe de alta, ruinà. Regele in-susi, ca i regii normanzi din Anglia, venia necontenit pedrumul oricui, peste ogoarale oricui, in padurea oricuicum se faceau vinatori regale pe vremuri cu o adevarataarmata dupa rege, se poate inchipui pagubele ce se pri-cinuiau.,

Dar prin aceasta constitutie smulsa de feudalii regeluise .impune ca n ziva de SfIntul Stefan cad totul plead,In Ungaria de la amintirta sfintului rage, singurul punctde sprijin fata de raul obiceiu de atunci sa se ga-seasca el sau Palatinul care indeplinia functiunile pecare In Statul franc le indeplinia majordomul in Ca-pitala, Szekesfertervar, Stuhlweisseliburgul german, Ce-tatea-Alba ungureasca, un vechiu Beigrad unguresc, pentrua jutleca orice pricina ii s'ar infatisa. Regele sa se fe-reasca de a trimite pe parnintul supusilor si, In sa-tele 'n legatura cu diniI, pe vizitiii sai, pe ingrijitoriidesini i pe soimarii sai.

In afar& de conditiunile acestea slut altele care se re-fera la situgia fao, de rege a celor earl i-au impus con-ditiile cuprinse In Bula de aur. Aici, bine Inteles, nu evorba de o feudalitate de mai multe grade, ci este osingura clasa, asa-numitii servientes, ceia ce ar insemnaromäneste cu anumite indatoriri fata de rege.Era naturala Intrebuintarea acestui termin, fiindca ei,fu-sesera tovarasii de cucerire ai ducelui de odinioara,, pevremea fabulosului Arpad. Acesti servientes" cereaU re-gelui sä nu mai fie pusi in Inchisoare, sa nu se iea dela dinsii niciun bir, collecta", i sa nu se ceara niciunfel de pesches, ci, din dad in cind, doar liberi denare.Regele nu va veni pe moille sau in casa lor. sa nu seceara collecta" nici 'de la cei cari atirnau de Biserica:feudalitatea bisericeasca se unise i aici cu cea laicäpentru a capata aceiasi situatie. Mai departe, Regeleatribuie ceva din averea supusilor sai numai dud familiase va stinge.

El avea la indemina, pentru a administra, pe Palatiqin anume Tinuturi de Sud, supt influenta Slavilor,

pe Ban, de unde Banul nostru de Severin iar

'""-*

slujitori",

sa-si

147

in afar& de aceasta pe span, ungureste ispán", carevine din cuvintul slay jupan" (de unde i jupinuldnostru), f&r& intermediarul avar care a dat pe bang,Pe aceptia documentul nu stie cum s&-i traduclzice comites parochiali", sau contii Curtii pentru pa-rohii", fiindc& organisatia d'intaiu a Ungariei. s'a flcut penorme bisericesti, Tinuturile fiind echivalate cu parohiile.

S& nu se turbure nobilii deck cind e vorba sä se irnpun&moneda i sa se culeag& o anumit& dijmk S6 nu se abu-seze de judecare. Dregatorii regali au voie s& judece pehoti i pe fud, pe tilharii mad i mici, clat nici intr'uncas, dad, o comunitate ar comite o gresealk ea nu poatefi tratat& ca un individ care a comis un delict.

Servigntes" acestia erau, in ultimul timp, intrebuintatipi In expeditii dep&rtate. Regalitatea era foarte ambiti-oask i regii faceau i cruciate, dar, pentra Ca nobilii nuvoiau s& mearga la cruciatk se spune ca nu vor fia servi peste hotar decit numai cu plat& i dac& pri-mese. Se face o esceptie pentru casul cind unul dintredinii devine span.

iardsi, la razboiu slut indatoriti a merge acela diritremembrii societAtii militare unguresti cad, dupa un exemnluluat de la Pecenegi i Cumani, formau päzitorii castele orde granitk asa-numitii iobagi, cuvint care a decacAci, de undu la inceput l'hsemna cavaler, ajunge sa In-semne verb, om legat de parnint. Singuri iobagii sa mearrla razboiu.

Afar& de aceste cereri se mai prevedea acestaeste ultimul punct, dupa clasarea noastra a documen-tului, ca rosturile Ungariei s& fiq ale LTngurilor, pi nuale strainilor. 0 claus& din cele mai importante.

.intr'un punct se spunea ca oaspetii s& nu fie innaintatiIn onoruri far& sa se cear& sfatul aristocratiei unguresti,pentru c& multi 'dintre tirgoveti erau innobilati si intro-buintati in servicii regale, astfel nidicai, deci, mai presusde fruntasii societätei indigene.

Mai departe, tot in legatur& cu strainii, se specific& In-l&turarea asa-numitilor Ismae1ii sau Filistenio populatiep&gln& care se asezase in Ungaria, cu can populatie se.

Si,

,ut,

pi li

siliti

p1

148

confunda pe urma Pecenegii si mai ales CullAnii, cari, CI1toata, interzicerea coprinsa in actul pe care-1 infatisam,au fost 84a de puternici la sfirsitul sezolului, incit cutaretege al Ungariei crescut in mijlocul lor, traind supt da-tinile lor, a ramas cunoscut supt numele de LadislauCumanul.

Evident, actul are mai multa, importantia pentru a a-rata abusurile care existau decit pentru ca in puterea cla-uselor lui s-a se creada ca,, aceste abusuri au fost inlatu-rate.

XI.

Codificari de drept feudal si inceputuri de regimrepresentativ in Orientul cruciatelor.

intrebarea se pune: numai fn Anglia sacolului ,a1 X11-leain Ungaria s'a intimplat o astfel de codificare a datelor.

feudale sau F, in alte pärti ale Europei contemporane ?Anumite lucruri ldmuresc chestiunea cu desIvirsire

intAresc Ind, mai mult conclusia final4, la care am ajuns,ca, nu spiritul germanic din Anglia a creat actul care arfi fost o adeväratA Constitutie cu caracter parlamentar, cica, din spiritul romanic al evului mediu i in legtura cudesvoltarea, nu a unei singure societati, ci a mai multora,a iesit o altfel de idstitutie.

La sfirsitul veacului al XI-lea o mare parte din lumeafeudal& a mers la Locurile Sfinte spre a le desrobi: greu-Utile care se opuneau ca pelerinii s6, visiteze Ierusalimul,Betleemul i celelalte locuri unde a pätimit Mintuitorul.au indemnat pe foarte multi membri ai societgii roma-nice, ca si pe citiva cari nu faceau parte din aceastä so-cietate romanica puie crucea pe vesmint i sä meargáin regiunile acestea orientale ca s6, lupte impotriva ne-credinciosilor musulmani.

Atitia au plecat de acasg, färä niciun fel de orindu-ialä, färä niciun plan; nu formau macar ceia ceSe va intimpla mai tarziu o singura oaste, ci numai -cete armate, alcatuite dup5, provincii, de multe ori chiardup5, categorii sociale: unele cete fiind din terani altelenumai din feudali. Se stie cita nedumerire era in cepriveste drumurile i inta de urmarit; unii dintre cru-

sa-si

si

150

oameni cu desavirsire simpli, de cite od vedeauo Ingramadire de case, intrebau: nu cumva acesta estelerusalimul? Atitia s'au pierdut, zeci de mfi de oanieni,poate mai multi, din causa totalei pecunostinte a aceleitide si a drumului de urmat, ca si din causa dusma-niilor pe care le-au intimpinat si a primejdiilor peste careau trebuit sä, treaca.

Cind au ajuns cruciatii .1a lerusalim, dupa multe in-cercari prin care au trecut, avind pe Godefroy de Bouillonin fruntea lor, un print pe trei sferturi frances si paun sfert german, prin legaturile pe care feuda Jui, Lorena,le avea eu imperiul german, s'a presintat un cas unic inistoria evului mediu. Sint in aceasta epoca, regi de mos-tenire, sint regi de cucerire, cum au fost, de exemplu,regii normanzi din Anglia sau sefii normanzi din Sudul

unde au intemeiat Regatul celor Doug Sicilii, siintr'un cas si in acellalt, are cineva a face cu oamenican apartin unei singure natii, cuceritori cari pleaca

singar neam, dintr'o singura .tara Sau dintr'o singuraprovincie a unei teri i, pe locurile unde ajung, ei in-tilnesc viata istorica crestina, orinduiala europeana, cevacare este mai mult sau mai putin in legatura cu acelasiregim feudal pe care-I aduc cuceritorii, si, prin urmare,intre cei cari via L intre cei cad sint gasiti, cad slutsupusi cu armele, este o asamanare, un mijloc de le-Otura. Dar, cind pelerinii inarmati au ajuns la Ierusalidisi au cucerit cetatea sfintä, cind s'au hotarit sa ramlieaid, pentru ca nu puteau fi asate pantile cucerite in samacitorva elemente razlete, pentru ca trebuia, prin urmare,sä se asigure aceasta cucerire, a fost de nevoie sa sealcatuiasca un Stat.

aceasta, alcatuire a trebuit sä se faca in imprejuräricu totul necunoscute pin& acum. Erau aici acurn oamenidin mai multe naii, oameni din clase diferite, venind dinteri dgosebite, pe drumuri deosebite, prin imprejurari deo-sebite. Acei cari dadeau corabiile nu erau tot aceia caripurtau armele: unii erau ltalieni, ceilalti Francesi, in ceamai mare parte, si pe linga ei citiva Germani. Pie de alta

lta-fdar,

din-tr'un

hiei,

151

parte, populatia supusa n'ovea niciun fel de asamanarecu cuceritorii; ea era alcatuita din Evrei, vechi bastinasiin partile acestea, din Sirieni, din Arabi i, in sfirsit,din Turcomani, cari se aparasera impotriva cuceritorilbrcrestini ai lernsalimului i cari formau in partile Mesopota-miei, la Mosul, un puternic Stat musulman. Pe de altaparte, la Nord era lumea greceasca a Imperiului bizantin,cu traditii asa de batrIne, care continuau in forme gre-cisate si orientalisate datina, atit de indäratnica, a Romei.Niciodata nu se intemeiase un Stat in astfel de impre-jurari. A fost deci o foarte important& problemä cum seva face Statul acesta.

Cruciata fusese predicatl de Papa, cind Urban al II-lease putea crede biruitor asupra Impaiatului. Dar cardinalul-legat pe care-I daduse el nu era in stare sa guvernezetoate locurile acestea, cu preotii, cu calugarii i i chincu Ordinele militare intemeiate indata, dupa aceasta. Nuse putea guverna cu ei atit de intinse regiuni, locuite deo lume atit de amestecata, supusa, de o parte, putinteiunei revanse musulmane, iar, de alta, ambitiei Impe-riului grecesc. Ordinele acestea au un caracter particular,national; nu se puteau reuni toate natiile care luaseraparte la cruciata intiun singur Ordin cavaleresc. Germanii,cu Ordmul lor al Sfintei Marii a Teutonilor, "Sancta MariaTeutonicorum", de o parte, de alt& parte, Francesii cariau alcatuit Ordinul Spitalului, al Sfintului loan al Spita-lului din lerusalim, in sfirsit alt Ordin, care s'a ocupatfoarte rapede mai mult cu afaceri economice i financiaresi a facut foarte mari bogatii, al cavalerilor din Templullui Solomon, de unde numele lor de Templieri', fiecare,daca ar fi ramas singur., ar fi putut crea o forma politica.Templierii n'au creat un Stat in evul, mediu, dar Teutoniiau incercat a face unul pe socoteala noastra, a .Ro-minilor, cind s'au asezat, la sfirsitul veacului al XII-lea,in Tara Birsei, in regiunea Brasovului, innaintind, cu Ma-rienburgurile" lor, pana la Cimpulung: daca n'ar fi intrat inconliict cu regele Ungariei, care intelegea ca ei sa lucrezenumai pe sama Coroanei lui, aid, in lob A, fie o Tara-Romaneasca, din care s'a desvoltat Romania de acum,

152

ar fi fost o Teutonie, o provinde nationall germana, cuma ajuns mai tIrziu Prusia. Cad Cavalerii Teutoni, neizbu-tind in partile noastre, s'au dus In regiunile !aril Baltic°ca sa facä opera de crestinare impotriva populatiei slave eia Borueilor aborigeni. Jar Ospitalierii au lost poftiti, la unanume moment, dupa navalirea Tatarilor in partile noastre,printr'o diploma in togä forma a regelui Ungar lei, sa, ceaseze in Oltenia, la Severin L It partile vecine pana laOlt, ba chiar dincolo, prin plaiurile Argeetilui. De au venitaici sau ba, nu se poate spune; vor fi stat foarte putindvreme, daca au venit. Dar, dad, ar fi lamas in partile noastrede la 1250 innainte, s'ar fi intemeiat,Jdupa ce o Tettoniein Tara Birsei ei la Cimpulung se dovedise imposibila, oFrancie a Ospitalierilor iq regiunile Severinului ei ale ter'iOltuluil.

Prin urmare, cind aceste Ordine de cavaleri erau läsatefiecare in rosturile lor, puteau sa intemeieze o tara; daltoti laolalta, in aceiaei tara, departe de Papa, fara le-gatura cu Statele creetine, era imposibil sa inteme:eze olume noua.

Inca mai putin puteau fi stapini ai acestor Tinuturiltalienii formasera coloniile lor de fapt simplecontoare- de negustori pe coasta.

Atunci, nepntind sä staOneasca legatul papal, nepti-tind fi Meat teritorMl, sacru pentru creetinatate, in mj--nile acestor Ordine de cavaleri impartite pe natiuni eirivals intre ele, a trebuit sa se dea cuceririle in sama prin-

lasindu-se ca acei cari participasera la expeditiacruciatä sa se Inteleaga intre dinsii pentru a crea o noua7ordine de lucruri. Ordinea aceasta s'a stabilit: s'a ales dintrefeudalii cruciati unul care era socotit, nu numai cel ,maiotu vaz i cel mai puternic, dar, in acelaei timp, cel maibine aeezat in ce privete vatra lui de acasd, raporturilelui cu vecinii de acolo, un print'legat In acelaei timpcu Francesii i en Germanii. A fost ales Godefroy de Bouilloncare era cunoscut d'innainte, prin amestectil lui in lup-tele interioare din Qermania; lui i se atribuia lovieurede moarte data lui Rudolf de Suabia, duemanul Impara-tului Henric al ISI-lea Viteazul cunobcut era, pe linga

1 v i p. 145.

cari-si

tiler,

st

-15aceata, un caracter foarte nobil, Un print, foarte evravios.Cäci penttu intlia meä aceste calitati creau un set detiara: Guile lm Cuceritorul nra ajuns rege al Angliei pentruevlavia lui oni Dentru calitatile lui milltare, nici pentrunobleta caracterului.

in ce calitatt insa urma sa se aseze j in Ierusalim ?A se face cineva rege acolo unde Hristos purtase coroanadc spini, era pentru pietatea si delicateta de suflet a lui-Goddroy de Bouillon o imposibilitate. Cum era sa tronezeel acolo unde Mintuitorul fusese pus pe truce i coboritInsingerat in mormint? In orice cas, aceasta a lost scusape care-a adus-o, cind tovarasii lui au vrut sa-1 faca rege,

pentru intaia oar& tin rege ales de o armata care nue a toata a lui, si.nu pe basa legaturilor pe care le-ar fiavut innainte de aceasta &i toate elementele tare cora-puneau aceasta armata.

El a ramas rege pentru ca asa a vrut toata lumea,dar a declarat ca se consider& ca altceva: ca advocat alStintalui Mormint.

In vrernea aceasta, a secolului al XII-Iea, regilor ger-mani ajtmsi knparati Biserica roman Ii icea advocatiiBisericii", Advocat" era vechilul, acel care avea sarcina

represinte i s& apere drepturile cuiva. acest seasmedieval, fat.1 de Sfintul Mormint al lui Isus Hristos, Go-defroy de Bouillon era advocat".

Se mergea .,stfel din inovatie in inovatie: inovatie in ceprive4te alegerea, inovatie in ce priveste calitatea careimpune pe cel ales, inovatie In ce priveste o regalitatecum nu mai fusese alta pana atunti, inovatie in ce pri-veste acest ca.-ratter chiar de advocat al Sfintului Mormint.

Dar nu era de ajuns sä existe o armat& si un set petare lumea creada rege si el a se multameasa cuun titlu mai modest: trebuia o rinduiala. Cind ducele Nor-mandiei a cucerit Anglia, n'avea nevoie de o noua rin-duiala, ca unul care aducea ordinea:. aceia a dreptuluifeudal normancl, care a fost aplicata in noua tara far& ceamai mica schimbare. tot ce se va petrece in istoria An-gliei la 1066 Innainte va fi pe basa dreptului noitnand.Cind. Normanzii francesi au venit in Regatul celor dou&

In

de

so

sa-1

154

Sicilfi, au creat o ordine feudal& intocmai ca acasd, ladinsii. In Sicilia fusese o veche viata, greceascä, fuseseo dominatie bizantind, fuseser& influente arabe foarfe pu-ternice; cu toate acestea Normanzii au p&strat si acolo,ce aveau de acasa, si, &di influenta indigena se simtesupt alt raport, al artei, al moravurilor, ta nu s'a exer-citat atita pi supt ,raportul institutilor politice.

Aici tisk la Ierusalim, chestiunea se inf&Cisa altfel: .

*feudali erau toti aceia cari se gdsiau in frunt4a, expedi-tiei, dar unul era dintr'un neam, altul dintealtul, unuldintr'o tall, altul dintealta: erau nobili din Sudul Fran-ciei si nobili de la gurile Rinului. Ce asdm&nare.putea slexiste intre un Provencal si acela care se chema pe vremeaackia Frison", din p&rtile Belgiei si Qlandei ' de astäzi ?Ce asdrednara putea s& existe Intre cavalerul vent de pemaful Oceanului Atlantic si altul care plecase din Italiade Nord?. Far& a mai numära atitia altii caii se prinse-sera in drum din alte Tinuturi. Era mai usor de ales unrege, cu titlu regal sau altfel, decib sä se creeze o ordineconstitutionald noua. Pentru intdia oar& evul mediu s'avdzut silt sa o faca. Elementele, evident, erau cele exis-tente, dar cothbinatia dintre aceste elemente trebuia safie noud.

Si pe atunci, la 1099, nu era Inc& acea influent& adreptului vechiu, a ordinii imperiale romane: pe atunci sekasia toat d. lumea in ordinea feudald, influentata doar deconceptiile italiene mai elastice, avind mai ,multa adap-tabilitate si deschizind mai largi orizonturi.

In aceasta situatie 0 supt aceste inriuriri Cruciatii eau-tard s&-si fad, nasez&mintele". Cuvintul din limba tran-ces& --, cdci aceasta era limba eurent& in Statul intemeiat.mai ales de Francesi , este corespunz&tor cuvintuluinostra de asez&minte", assises", 'insemnind si legea sitribunalul care judecd.

Astfel, din aldturarea, combinarea si unificarea tuturorobiceiurilor feudale de pretutindeni s'a ajuns la vestitele

-apezarninte din Ierusalim, Assises de Jerusalem4, fdieuteen mult& grija, redactate lute() fOrma, precisä, §i. acesta.era un avantagiu fata de asez&mintele de acasä, care

155

nu erau Inca scrise. Ele au fost depuse, cum depuneauEvreii vechi cartile lor In Templu, in hIsasi Biserica Sfin-tului Mormint, si de aceia Ii sa zis si Les livres duSaint Sepulcr0 (cartile Sfintului Mormint"). Cind trebuias. se.recurga, la legile acestea, se intrebuintau ceremoniideosebite

Asezarnintele lerusalimului, redactate intaiu acolo, la1099, au trecut in insula Cipru, cind ea a fost cuce-Tita de cruciati, dupa izgonirea lor din Siria, inlatu-rindu-se dominatia greceasca a irrnparatului separatistde acolo. La 1204, cum vom vedea, ele au fost introdusesi in Imperiul latin de Constantinopol. Si la 1453 Inca eleerau intrebuintate in insula Negroponte, colcnie venetianV.

Premergatoare, cu atita timp, ale prescriptiilor din MagnaCharta", Asisele sint legi scrise, asiguratoare contra abu-surilor in mult mai mare masura decit actul engles Ina-pôtriva unor abusuri speciale; ele represinta o norm& dedrept nesrirsit superioara, i prin intindere, i prin forma,

prin armonia elementelor ce le cuprinde, Chartei" en-glese. i e posibila chiar o derivatie a uneia din celelalte,caci cei cari s'au ridicat impotriva lui loan fara-de-Tara,impuindu-i sa, revina la legea dreapta, erau deprinsi deun veat intreg cu toate rosturile acestea din Rasarit: doarcrugiati mergeau necontenit 0 din Anglia la I eurile Sfinte0, cit titip petreceau acolo, ei vedeau judecindu-se dupaacele Assises de Jerusalem". Chiar ,,Magna Charta," alost acordatä in momentul cind Anglia toata era preocu-pat5, de ideia cruciatelor, Imbratisata, Inca de Henric alII-lea i servitä apoi de Ricard Inima-de-leu.

Dar in regiunile acestea rasaritene afar& de legi mai er&ceva: tribunalele menite a, le aplice, tribunale care pre-ceda cu mulb.p e acela care cu atita greutate s'a impusIn Franta Sfintului Ludovic, Este intaiu o Curte pentravsalii cei mari, Curtea baronilor: intre aceasta i ce auvrut sa fad. Englesii In veacul al VII lea, legatura estedestul de limpede; sint tocmai elementele Parlamentului

Acura o jumitate de veac deosebitele forme ala Asilelor" au lost cu-lese : cartea mai Jean d'Ybelin, Cartea Regeltu", etc., ei tip&rie laolaltA,

pi

156

insular. AlIturi de aceasta, pe care o presida regele insusi,era si o alta Cufte de judecatä, cea presidatä de vicontelede lerusalim, cu un caracter judecatoresc in rindul in-

Aici ca membri nu slat numai nobilii, ci si bur-ghesi alesi de orase, deputati ai oraselor. Judepata lorse face dupa principiul feudal a nimeni nu poate fi ju-decat decit de eine eta, pe aceiasi treapta saciala cu dinsul,de pairii lui. in sfirsit era un ultim tribunal, supt reisi,care judeca pe Evrei, pe Sirieni, Arabi si Turci, dupa, da--tinele locale, cum, mai tarziu, in Cipru, era un tribunalcare judeca pe Green localnid, pe Sirienii cari veniau deaiurea, avind alt drept decit al clasei stapinitoare.

Venim acum la cucerirea Constantinopolului de Latinisi la ordinea speciala care a fost ereati aici in legaturacu desvoltarea fireasca a dre'ptului feudal in Europa si cuexemplul pe care-I daserä innainte aceste Locuri Sfinte.

La inceputul secclului al XIH-lea, dupa trei expeditii=date nenorocite, una a lui Frederic Barba-Rosie, alteleale lui Filip-August, regele Franciei, i lui, Ricard Inima-de-Leu, Papa decreteazi el o non& expeditie. Expeditiaaceasta a Papei Inocentiu al III-lea cuprinde celelalteelemente fiind obosite acum de participarea la razbohiTstint elemente feudale, am zice, de mina a doua:niciun Imparat, niciun rege nu jea crucea, ci acei caripornesc Care Ierusalim sint in cea mai mare parte feu-datari din Nordul Italiei, cari ins'a, cum am al-Mat, eraumai mult Francesi de graiu i obiceiurj, decit Italieni.Afar& de aceasta, din cellalt colt al Europei feudale, pm-ternicul conte al Flandrei, Balduin, se inscrie in ceatasacra.

Cu colaborarea Veretiei, se incepe expeditia. Cruciatiimergeau spre Orient, pe corabii puse la dispositia lor, inconditii foarte oneroase. Pe drum insa, Venetienii s'aiigindit cá ar putea sa intrebuinteze aceste trupe de V itejipentru desävirsirea cuceririi Dalmatiei in dauna regeluiUngaribi: ei furl convinsi sä cucereasca, deci, Zara, Ca-pitala provinciei noi. Era in trmata aceasta i legatulPapei, care stia bine ca. Ungaria este o feuda a Sfintului

Juimai

MM.

157

Scaun, ca regele e misionarul armat_ al catolicismului sia spus, deci, câ s'ar face un mare pacat dna, s'ar loviIn dreptul aceluia; dar sfaturile i-au ramas zadarnice.

Dupa aceia, in loc sa se dud, la lerusalim, cruciatiis'au laSat atrasi de printul bizantin Alexie, fiul impara-tului Isaac Anghelul, axe fusese scos din Domnieorbit de fratele sau, Alexie cel Batrin. Incheindu-se o noua

fparte negpstoreasca, Constantinopolul a fost .asediat, imparatul Isaac scOs din Inchisoare i asezat dinnou pe tron. A venit "'Asa momentul plaii serviciului adus

cruciati, i, chiar dad., feudalii ar fi uitat de aceasta,terau Venetienii, contabili emeriti, In Aare sa, Ii adueaaminte. Isaac insa n'avea bani, de-asupra, el a ras-puns cruciatilor intr'o forma care i-a jignit. Oameni deonoare, can judecaik asemenea chestiuni dupa, un anumecod, ei sfideaza, pe Imparat. S'a ajuns la un conflict, siApusenii, patrund In Constantinopol, unde era acum unadevarat haos; prin usurpatia lui Ducas Sprincenatul(Murtzuphlos) si a atitor altora. Astfel cea mai frumoatacetate de pe fata pamintului ajunse in stApInirea lor.

Daca Venetienii cunosteau bine Bizantml, cad insäsi cetatealor era Q adevarata contrafacere in mai mic a lui, acestinobili din Montferrat, din Flandra nu vazusera vre-odataro splendoare da aceasta. Acel care a descris luptele pentrucucerirea Constantinopolului, maresalul --de Champagne,Geoffroy de Villehardonin, e numai o uimire de la Inceput.Oa la sfirsit fata de lucrurile care au fost gasite acolo.

Dar si aici a trebuit sa, se creeze o non& ordine delucruri ca si la cucerirea lerusalimului de cruciati. Oasteaera compusa mai mult din elemente feudale, pe de o parte,din auxiliari italieni, pe de alta, plus un legat pontifical,putin cam suparat pentru luarea Zarei, care nu puteaguverna. Papa Inocentiu Ii Meuse sperante mari dinaceasta cruciata, cre4ind a va putea stäpini si In Romaaceasta nouä. !ma, cum el dadea numai sfaturi i nicibani, nici corabii, nici contingente. militare, infiuenta luia ramas foarte rapede pe planül al doilea.

Dar, de data aceasta, fiindca totusi Constantinopolule mai aproape de Venetia, nu numai supt raportur geo-

si

invoiala,

pe

fle

158

grafic, decit Ierusalimul de Roma, Venetienii au avut altrost aici la 1204 decit rostul pe care I-au avut kalieniidin toate cetatile la sfirsitul veacului a1 XI-lea, cind cuIntäia cruciatä :. fiindca. eL dadusera corabiile, cucerirea tre-buia impartitä, dupa cele mai bane norme de contabili-tate. Atunci, cum nu se tinea sama nici de viata politica,nici de consideratiile nationale, s'a impartit Imperiul bi-zantin ca o prada. oarecare.. Potrivit cu cheltuiala lor, Ve-netienii- au. luat nun sfert i jumatate" din cucerire, do-gels intitulindu-se de acum innainte stapinitor al unuisfert i jumatate din Imparatia Romaniei".

Feudalii, din uartea lor, au trebnit aleaga un sef.La lerusalim nu se aflase o ordine crestina mai veche, pe.care s'o imite; aici insa era Imperial, Imperial roman de-venit bizantin. Regele era sa fie deci un imparat. Se pre-sintk Balduin de Flandra: Pentru alegere tot Venetienii

dat sistemul obisnuit la ei pentru alegerea magistra-tilor: in felul acesta palduift a fost ales.

Intre alegerea lui Balduin de Flandra prin sistemulacesta venetian si intre alegerile prevazute in articoleledin Oxford, nu este oare o legatura

Pe urma, in ce priveste pompa Curtii, solemnitatile, totce represinta splendoarea i fastul, ,erau lucruri careexistau de multe veacuri, deck care nu Se putea facemai bine, la Constantinopol chiar. Prin urmare, ceia cese Meuse in Bizantul greces' s'a facut si in Bizantul loreel nou, latin, in cei cincizeci i citiva ani cit au eta-pink Latinii la Constantinopol, de la 1204 la 1261: totaln'a fost decit o contrafacere saraca a Imperiului bizantin.SaracA, intre altele, i fiindca feudalii ceilali i-au Im-partit proyinciile: Bonifaciu de Montferrat s'a facut regede Salonic, Villehardouin, cronicarul, ajuns mama.) deRomania, cu alt nobil frances, Guillauipe de Champlitte,s'a asezat là interior, intemeindu-se principatul Moreii, laFilipopol era un duce, an alt duce feudal frances s'aasezat in cutare loc din Asia Mica. Tot ce existase inVestul Europei s'a stOmutat, late& form a. putin carica,--thrall, in regiunile acestea bizantine.

Trebuia Inca pentra aceste locuri deosebite an aseza-

sa-si

au

159

mint cotnun, si asezamintul adoptat la 1204 a lost celdin Ierusalim. Cruciatii cruciatei a patra nu au ajuns laLocurile Sfinte, dar normele de drept de acolo, era foartenatural sa le adopte si ei, cari nici nu considerau Con-stantinopolul ca o asezare definitiv5,.

In felul acesta pentru a doua oarl se intemeieaza, indesvoltarea evului mediu, un Stat pe base noul, care,creiazà, de la sine asezaminte.

---

Desvoltarea dreptului constitutional engles.

SA, ne intoareem in Apus, in Anglia, pentra a vedeaCum se desvoltä starea de lucruri constitutionall stabilit&prin Magna Charta.

De pe urma nernultämirii baronilor cu loan, care re-gieta pasul ce Meuse, a lost chemat, in puterea unor le-gatnri de familie 1, chiar fiul regelui Franciei, care era safie pe urma Ludovic al VIII-lea, si el a gasit un numarde aderenti, insa nu atilia ineit sa ramlie el rege. loan-farft-tara a murk in cursul chiar al acestor lupte.

In locul lui a venit fiul lui, regele Henric al III-lea, sisupt acesta se continUtt desvoltarea constitutionall angle,*ajungindu-se, pe incetul, de la ceia ce era numai o con-firmare de privilegii feudale la ceva avind cu mult maimultcaracterul unei represintatiuni nationale, cum sezice acum, de si terminul, evident, nu se poate intrebuintapentru evul mediu. Astfel inceputul regimului parlamentar"nu in Magna Charta a lui loan trebuie sa-1 cautam, elin interpretarea pe care imprejurarile din veacul al XIII-leaau impus-o privilegiului din 1215.

Ele, imprejurarile, sint acelea care an desvoltat, intealtIntie les declt eel care se avUse in vedere la inceput, unact constitutional care, cum am spus, nu privia viitorul,ci codifica numai imobilisarea trecutului. Mei MagnaCharta e mult mai niult in legatura cu regele EduardConfesorul, cu regele Alfred, cu ce era rnai bun in tre-

1 Ca BO al Blancei de Castilla, nepoata lui loan.

XIL

-- 161 --

cutul anglo-saxon, decit cu perspectivele care se deschi-deau asupra viitorului.

Inca din 1213, deci trei innainte de hotarirea regeluiloan, se intilneste eel d'intaiu cas de chemare a repre-sintantilor comit'atelori cite patru de fiecare, pentru a luaparte la sfatul, Ia adunarea din jurul regelui, hotarind

ce priveste subsidiile. Caci lucrul de capetenie erauau ramas, multä vreme, subsidiile. Am zice cä sint, deci,doua miscari paralele, i cea d'intaiu miscare, care nuporneste de la Magna Charta", o va intrebuinta peaceasta pentru a- si atinge scopurile ei.

Prin chemanea aceasta a cavalerilor din comitate seinoveaza fata de dreptul feudal normand i iata in ce sons.

Episcopit natural, si dupa traditia anglo-saxona a wi-tenagemotului, i dup.& traditia normanda, in calitate decapetenii ale feudalitätii bisericesti, cari sint datori cuanume sfaturi i anume slujbe regelui, sint obligati särlajute. In ce priveste pe nobili, i dupg, rosturile anglo-saxone, ale vechiului witenagemot, si dupg, rosturile nor-mande, principalit represintanti ai feudalitatii fiind cobo-ritori ai vechiului sef de invasiune si colonisatie, si, dupainstitutia ,creata prin navalirea de la 1066, avindu-si pa-mintul de la rege, Se gases6 in legaturi de drept feudalcu dinsul i, prin urmare, datoresc sfat i sprijin su-veran ului.

Nu e insa acelasi casul cu cavaIerii din comitate. Le-gatura feudala, este o legatura de pamint printr'o per-soana, cu tot ceia ce leaga pämintul cu persona; din-coace insa, avem o iüterventie a teritoriului prin cinevacare nu e legat totdeauna de acest teritoriu, ci e de-legat numai pentru anume scopuri.

Acesta e lucrul cel nou, de foarte mare insemnatate.Apare astfel principiul de electivitate. Cind venia episcopul,venia fiinda era episcop; cind venia feudalul laic, veniadin causa legaturilor lui de drept feudal si numai din aceastäcausa, nu fiindca-I delegase cineva. Fiecare represintamintul, dar pamintul pe care-I avea el, pe cind cavalerul-

o. de Rilbotu. 11

hi

'

PS-

162

din comitate vine, nu in puterea calitatii lui feudale, aIn puterea calitatii lui efective. El nu vine tepresintindpanaIntul care este al lui, ci o multime de pamint care estesi al altora. Toga obstea cavalerilor din comitate I-a alespe dinsul si I-a trimis in Parlament. Aici este exprimareaunei vointe actuale, pe and in celelalte casuri este numaiexprimarea unei traditii permanente, care-si are' radä-cinile in trecut. Episcopul, seniorul se infatiseaza in Sfatulregelui pe el, pe and ceilalti infaliseaza, o situatie careli-a fost incredintata pentru acel Parlament, pentru aceaAdunare, pentru acel Sfat. Alta data, and o sa, fie altParlament, alt Sfat, dupa isprävirea lucrarilor acelui Par-lament, poate sa, vie alt delegat. E o situatie trecatoare,momentana, care-si are originea in altceva decit in dreptulfeudal, in altceva chiar decit trgditia roman& inviatä InBologna, introdusa, cum vom vedea, in Germania lui Fre-deric Barba-Rosie, In Franta lui Filip-August si mai tarziua lui Ludovic-:cel-Sfint. Avem a face cu o rinduial5, de-osebit& a evului mediu.

De unde vine ea ins&: din trecutul germanic in formalui anglo-saxong, de care abia se mai poate vorbi inacest moment, cAci cine ar putea spune ce este anglo-saxon si ces nu, in Anglia? sau din viata aceasta nor-mandä cu inceputurile, totusi, germanice? La aceasta tre-buie a se raspunda c& Anglia acum nu e Inc& englesa,ci va deveni engles& sau, mai bine, a fost anglo saxon&si va redeveni englesg, in noua form& a- porrulni engles,asa cum 11 cunoastem astazi. Pentru mothent, Anglia esteca o Plant& insulara., precum Franta cealalta ete numaipartea continental& din viata sociala, politic& si cultural&a poporului frances. Cine vede in vremea aceasta o Anglie,de o parte, si o Pranta, de alta, si cat& o explicare alucrurilor, nu in antagonismul dintre don& interese di-nastice si dintre personalitätile care, la un moment dat,represint& o dinastie sau alta, cine vorbeste de un poporengles, de 0 parte, si de un popor ffances, de alta, acelanu intelege nimic. Niciun popor, nici cellalj nu existauin momentul aepla In forma distil-iota, ci erau impleticite,Incurcate Intre ele, si abia Elzboiul de o sut& de ani, de

care o s& vorbim pe urmk are misiunea de a le cies-pletici.

Lumea aceasta e confusk ambiguä, ,am zice mai bine;este engles& numai in ce priveste teritoriul, in ce privestedinastia i anume amintiri din trecut, dar incolo este cutotul francesk Pentru a dovedi aceasta se pot aduce oMUltithe de fapte: sä ni amintim Intäiu casätoria luiHenric al Il-lea cu Eleonora de Aquitania, principes& dinSudul Franciei, care, fax& a B. Frances& in acelasi sens cain Nord, era mai Frances& decit eei din Paris 0, din Pi-cardia, caci s'a format aici o societate mai bine deflnitasupt raportul romanic decit in Nord. Fiii lui Henric cu Ele-onora de Aquitania au toti mai mutt caracterul unor prin-cipi francesi. Dac& pe unul din copiii lor Ii chiam& Arthur,In legatur& cu o legend& celtica, din Anglia, a regeluiArthur fabulosul , nu trebuie s& uite cineva ca exist&un ciclu al regelui Arthur in poesia epic& franceskacest, nume, deci, nu e in -leg&turä cif legenda celtic& dq-adreptul, ci cu poesia trances& a ciclului breton. Am vazute& Ricard Inim&-de-leu e numit de contimporanivintul frames Coeur de lion". El era un trubadur, facindpoesU in limba de Sud, limba lui oc. A murit in Franta,atacind un castel trances, lovit de o sageata .a unui areasfrances, aparator al castelului de Chalus. Chiar ban fara-de-tar& se simte mai mult Frances decit Engles.

Personalitatea politica a lui Henric al II-lea e neasamanatmai important& decit a Eleonorei, care si in Anglia 10 zicea,in dialectul ei languedocian, Alienor, si care in ultimiiani ai vietii sale a fost legat& de pämintul frances dinSud, a careia capricioasa eflorescent& fusese totdeauna.Dar temperamentul uman al femeii a fost superior. Fiullui loan nu se anglisase, ci el s'a intors Inc& mai multla ceia .ce fusese trances in sIngele i sufletul buniciisale ; legaturile lui sint iarasi cu partea din Sudulfrances, care avea in momentul acesta cea mai mare in-florire. Gad literatura provental& din a doua jumatate aveacului al XIIlea si de la inceputul secolului al XIH-lease istoveste toat& in marl porniri creatoare, i aceast& li-teraturl nu e numai a Proventei, ci, in acelasi tinap,

i c&

-16A -

cn cu-

pi-

A 164

literatura intregului Nord Italian pana la rlul P6; este siliteratura Cataloniei pana la Ebru, uncle s'a format peurma literatura catalana, influentata de cea proventala.

Heinle al II-lea luase, am spus, pe Eleonora de Aquitania,stapina regiunilor Sud-Vestului frances ; sotia lui Ioan Isabela,care se marita apoi dupa contele de la Marche. Henric alIII-lea va lua pe Eleonora deci alta Alienor de Pro-yenta, care represinta regiunea de Sud-Ost a aceleiasiFrancii. Ea a venit incunjurata de °multi Francesi. Henriccel nou avea apoi lInga dinsul pe fratil du'pa mama, siacestia erau Francesi curati: Guy, Jean, Guillaume, carepoarta titlul de Valence", al unei localitäti din acestSud frances. Tutorul lui Henric/ al III-lea, este FrancesulPierre des Roches., si el a avut intr'un moment dat oinfluent& atot puternica asupra tuturor actiunilor politicedin Anglia. Acela care prin calitatea lui de arhiepiscopde Canterbury, de sef.,i prin urmare, al Bisericii englese,exeicita o alta influenta cotropitoare, este Bonifaciu, un-chiul Eleonorei. Regele Angliei stapinia, de' alminteri, obun& parte din acest Sud frances prin mostenirea Eleo-norei, avind Nrigord, Limousin, Saintonge, Angoumois, pecare le-a pastrat pana la jumatatea veacului al XIIIleapierzIndu-le, trecator, numai dupa lupta cu Ludovic-cel-'Sfint:

IDe ahninteri toata literatura englesa din aceasta vremeeste numai o anexa a literaturii francese. Francesii rIdeaude felul cum Englesii incepeau sa pronunte, provincial,unele cuvinte, dar, cu toate acestea, hteratura englesaapartine, cu desavIrsire, literaturii continentale francese,ca un adaus natural ai ei..

Chiar cind s'a pornit lupta cea mare impotriva luiHenric al III-lea pentru provisiunile de la Oxford", decare ne vom ocupa Indata, in fruntea acestei miscari afost un personagiu care, cu tog& calitatea lui de contede Leicester si de cumnat al regelui, se numia, in lega-tira cu originea lui, cu castelul de unde plecase, Simonde Montfort. Un Montfort, fatal, luptase in Sudul fraucespentru a-). cistiga, cu sau fara voie, regalitatii francese;

165

alt Montfort represinta acum forta activa, care tinde catreviitor in miscareh interioara din Anglia.

Dar nu numai cã episcopatul cuprinde Francesi, cä feu-dalitatea are in rosturile ei cle capetenie, de mai multa in-fluenta, de mai vioaie miscare, Francesi, dar tocmai a4a.este 0 in viata oräseneasca i economica din Anglia.Aceasta viata este dominatä intro toate de spiritul frames.A zis cineva, cu foarte multa dreptate, un scriitor mainou Londra era unul din cele mai insemnate crapfrancese. In aceasta Londra, afacerile se gasiau, nu in

Englesilor, ci ale Francesilor si ale capitali§tilorveniti din viata roinanica a acestei epoce. Bancherii, intrucit nu erau Evrei, veniau i , din Sudul Franciei, dinsprawl Cahors in special, de uncle numele Mr obisnuit eraeel de Cahorsiens", i iMportanta; lor era aa de mare,Inc% adese ori primarul Londrei era ales dintre ei. Iatadoua numel: Jean de Gisors, la 1266, apoi altul, la 1267,Alain de la Souche; aláturea un Italian este primar alLondrei la 1231.

Londra era plina. 0 de oameni de afaceri italieni venitidin orasele din Toscana: Florenta, Lucca, Siena, 0 peling& ace§ti Tolscani aflam pe aii cari vin din NordulItaliei, din Lombardia, Lombarzii flind, mult timp, ele-mentul orasenesc cel mai utiv, cel mai priceput in afa-ceri. Atit de mare a fost influentq. lor in evul mediu, incitpana acorn, in limbagiul economic, a llamas numele lorlegat de o anunlita operatie de band,: lombardarea".in Sudul Franciei, de altfel, coloniile italiene represintapartea cea mai infloritoare a populatei negustoresti.

Aceasta este Anglia din vremea lui Henric al III-lea.

Prin urmare, daca vedem petrecindu-se in ea o schim-bare supt raportul constiintei politice, nu trebuie sa, cautamnici originea anglo-saxona, nici radacina normanda, maila suprafata pamintului, nu trebuie sa, banuitn niciun fel.de manifestare tirzie a spiritului .german, ci numai, suptinfluenta vitalitäii frandese cuceritoare, schimbarile aceleape care le cere veacul de mijloc el insusi.

1 V. Brodnitz, o. c.

ca

miniIe

Si

166

Fiindc& acesta este lucrul de capetenie acum: vitalita toacea mare a poporulul frances, de care nu poato scapanimeni i nicairi in Europa. Cind 'doi Papi se lupta intro

acel care hotareste este regele Franciei, care dis-pune 0 de Anglia si de Spania; dud un Papa legitim cat&adapost undeva, el vine in Franta, de sta la Montpellier,la Clermont-sau la Sens ori Paris. Regele Franciei esterecunoscut ca acela al carui cuvint decide in contiover-sele ierarhice ale Bisericii romane. Regiunea Rinului estecu totul stapinita de influenta francesk care e singuradeterminant& in Statele de cruciata; in Ungaria regaia,care va muri la Locurile Sfinte, e sora regelui FraucieiFilip August.- Si, in miscarile de inovare cari se petrec InBiseric&'n vremea aceasta, Francesii au eel d'intaiu cuvint.Ordinele calugaresti noi san in parte innoite yin totdeaunadin Franta. De aici porneste spiritul de la Cluny, care acreat pe Grigorie al VII-lea, Hildebrand; de aici vine spi-ritul de la Citeaux, de aici spiritul de la Pr6montré. Celcare a dat viata mAastirii de la. Citeaux i i-a creatgloria eSte Sfintul Bernard, cal mai mare om din Iutreagalume medieval& la jumatatea secolului al XII lea; el min&la cruciat'a pe Ludovic al VILlea, pe regele german Conrad;el face pe Papa Inocentiu al V-lea sa se poata intoarceIn Italia 0 sa fie primit la Roma; el inthmeiaz& o sut&saizeci de- manástiri de la un capat la altul al Europei;unul dintre Papii cari au venit dup& Inocentiu, eraucenic al Sfintului Bernard si se chema, innainte de alua numele sau pontifical, tot Bernard. Biografii Papilorcontimporani tin sama Innainte de toate de ce se petrecoIn Franta. Scoala cea mai Insemnatä de teologie dinEuropa Intreaga este Universitatea din Paris; personali-tatile eminente supt raportul intelectual ale lumii media-vale shit aici, In acest Paris, care nu e al regelui Fran-ciei, ci, in rindul intaiu, al poporului frances, cn influentalui care domin& lumea intreaga.

Cele cuptinse in Magna Charta puteau sa ramiie oform& moart& cite alte forme moarte nu le inregistreazaistoria!; ele au devenit Insa, o realitate, nu prin ceia cereprosinta pe vremea aceia poporul engles, neformat Inca,

dineii,

167

nedefinit Inca, neosebit din lumea franca& din care cla-sole de sus faceau parte, ci prin ceia co neastimparulfrances, putinta de a crea, de a inova a poporului francesa adus, ca si in alto locttri, asa i, Ia Englesi.

Instinctul de preservatie al poporului engles Meuse ase Inlatura candidatura francesa, mai ales Ina pentru cael nu tinea de loc sä treaca de la situatia lui constitu-tionala deosebita la situatia constitutional& care puteasa resulte din unirea cu Coroana francesk Englesii aveau -experienta lor de ca insemna aceasta Coroank care gasiatotdeauna mijlocul de a se Intim, le, si era tocmai epocaIn care Filip.August isbuteste a reuni cea mai mare partedin asa-nutnitele man feude" cu domeniul regal.

Chid, dupa o foarte lung& minoritate, Henric al III-leaa fost in virstá de a domni, la 1253, i s'a cerut confir-marea actului dat de tatal sau,' si ea a fost acordata.pe la aceasta confirmace-insa s'a mers mai departe decitar fi vrut regele i poate decit aveau de gInd sä cearaaceia chiar cari pornisera miscarea de nemultamire.

Prin miscarea condusa de Simon de Montfort se ajunge,printeun Parlament de baroni gata de razboiu, la asa-numitele articole" sau provisiuni" de la Oxford.

Se alesese o comisiune de douazeci patru: juma-tate din Consiliul regal, care functiona totdeauna, thudpermanent, jumatate ce so va alege acolo, la Oxford. Ceidin Parlament se legau. prin juramint i, pentru a inlaturatoate piedecile, fiecare doisprezece consileri aleg doi dinoposanti; acestia numesc cinsprezece pentru Consiliulde Sfat.

Cum se vede, o operatic foarte complicata, dar tocmaiaceasta complicatie aritmetica e folositoare pentru ta searata de unde vine ideia. In Europa, la jumatatea yea-.cului al XIII-lea exista un loc in care se constituiau gru-puri conducatoare pe aceasta caie: se alegeau un numarde indivizi, .acestia alegeau pe altii, etc. Acest Stat eraRepublica Venetieil.

V. gartel; mea Cinei eonferinte despre Venetia, Välenii de Nunte, 1914.

i

4

168

Dar Londra era atunci invadatá do Italieni, chiarFrancesii cari veniau din Sud in Anglia erau puternic in-fluenai, tocmai ffindca. erau originari din Sud, de aceastäviat6, italianä. In orice. cas, nimic din institutiile germa-nice, nimic,din viata specialä a Angliei riu cuprindeaesenta unor astfel de comisiuni.

In afara, de comislunea celor dougzeci i patru, in atara,de Parlamentul care a functionat in momentul acesta, siaruia adversarii i-au zis Parlamentul nebun", se fixeaza,anume mäsuri, i iatA care: Parlamentul va fi compusIntro allele din cite patru cavaleri alesi sde asa-numitiitenants" din fiecare comitat i cari vor veni anume pentrua aduce innaintea ministrilor regelui si a persoanei regaleInsesi cunostinta abusurilor fkatuite d6 ofiterii Eiaveau astfel si un rost informator. Abusurile se faceau lafata locului; trebuia deci A, vie oameni de la fata loculuica 86, aduca, in Paiilament cunostinta acestor abusuri. Aldoilea, in ceia ce priveste adminiatratia comitatelar, seprevede un nou serif care s5, fie volt 'de comitat, votatde el. Dar toate alegerile aceste sint de esentä oaseneascaitalian5,. In fata Parlamentului sint datori s faspundäprin raport anual tesaurariul, cancelariul, justitiariul, ca

seriful. Controlul parlamentar WI de puterea executiva,sä zicem, se introduce astfel pentru Intdda oará. Aceastae a treia parte a articolelor" de la Oxford.

Punctul 4 decreteazä, ceia ce innainte nu exista, peri-odicitatea adunärilor Parlamentului. El nu se va adunacind II, va chema regele, ci la anumite date, in Februar,Iunie si Octombre. Regele e dator, deci, s cheme peepiscopi, pe feudatarii mari, pe delegatii deosebitelor co-mitate pentru a lucra impreura cu dmnii. e va intimplaune on c subsidiile cad acesta era si scopul adunäriifsubsidiile, de care regele avea nevoie, cad fall, de ele nu seputeau plat mercenarii, doräbierii, nici iyitretinea Curtea,sä nu se voteze dad. nu se ascultau intäiu doleantele pecare le aduceau cavalerii din comitate sau dad, acestedoleante nu erau tinute in sam5,. Adeca nu se dadeabudgetul, i regele n'avea dreptul sa ridice imposite fãiaceasta aprobare a Parlamentulni.

regali

si

169

Astfel de másuri nu puteau sa fie Ins& primite bucuros,nu atm de Henric al III-lea, altfel un om foarte cum secade, clt de Curtea lui, In mare parte formata de straini,de Francesi. De aceia s'a ivit imediat un conflict

Cea d'intain opositie s'a manifestat prin cererea de ar-bitragiu catre Ludovic-zel-Sfint, regele Franciei; e vestitularbitragiu din Amiens, la 1264. Regele, Franciei a recu-noscut c cererile baronilor englesi shit Intemeiate,actul din 1215 macar nu' se poate Inlatura: prin urmares'a trimis regele Angliei la respectarea constitutiei po careo Intarise el Insusi.

La tewes, ajutat 0 de burghesii din Londm, Simoncistiga, totusi biruinta, prinzInd pe rege i pe Mostenitor.Ca multamitä, invingatorul ar fi aratat dorinta ca i or'a-sele sä iea parte la adunarea Obstii" terii. In mice cas,i se impunea lui Henric un comitet de trel pentru a-i alegeConsiliul de noul; se fixa i numärul de voturi necesarpentru o jhotarlre: daca pu se Intruniau doua treimi, ceitrei alegatori erau Intrebitti.

Acum, eine ar credo c prin concesiunea aceasta s'aajuns lâ resolvirea problemei oonstitutionale deschise inAnglia, s'ar Insefa foarte mult. In noua lupta de la E-vesham (1265) moartea lui Simon. de Montfort ridicI dinnou problema.

Din. fericire pentru Anglia, armasul lui Henric al III-lea,Eduard a fost un principe foarte chibzuit, care va stisa prefaca ceia ce se Mouse pe vremea tatalui resul-tatul trecator al unei convulsiuni revolutionare Inteo reali-tate acceptata de amindoua partile.

ca,

Liu,sau:

XIII

Noua conceptie de drept in Regatul celorDoug Sicilii.

Innainte de a se ajungo la aceast& legislatie care esteMagna Charta" englesa, de la 1215, ,Intilnim *astfel decodiflari de drept feudal in deosebite parti ale Franciei,ceia ce scade iar&si valoarea actului engles, care nu esteo inovatie, ci o imitare, o stramutare de drept. Acte defelul acesta se observa In Sudul frances, si aceasta Inc&poate s& aibä legaturi cu codfficarea dreptului engles,gratie Imprejurarilor pe care le-am aratat mai sus. Intllnimastfel de obiceiuri si In., Nordul franees, care a fost maimult1 vreme unit ctr Coroana englesa: e vorba de strin-gerea dreptului consuetudinar, a obiceiului pamintului inNormandia. Si intIlnim,In aceasta Normandie, care e Instisibasa dinastiei, locul cel mai iubit de regele engles, nunumai o Incercare de codiflcare de drept, dar si repre-sintarea deosebitelor clase in anume adunari, ceia ceface s& se prevad& hot&ririle ce se vor lua mai tärziu inAnglia. In sfIrsit, in epoca premergatoare aceleia a luiIoan-fär&-de-tarä, fratele acestuia, acel care a murit In-nainte de vreme, llsInd flul, Arthur, de la uciderea caruiaa pornit conflictul cu regalitatea trances& si pierdereaNormandiei, Geoffroy, care luase in casätorie pe moste-nitoarea ducatului de Bretania, guvernind in aceiasi ea-litate in care guvernase si socrul lui, -a stens In provinciasa, tot astfel, de drept .ale ducatului.

In afar& de aceasta mai este Inca' un fapt de care tre-buie a tinem sam& pentru a intelege Magna Charta In

171

limitele ei adevärate, si nu dincolo do aceste limite:iata care: alaturi de atitaa rniscari care se intilnesc inAnglia din a doua jumatate a veacului al- XII-lea, se ga-sesta, foarte probabil, una, care duce si aici la studiuldreptului, asa cum acest ttudiu se obisnuia In Italia si inFranta de Sud, apoi la Angers si Orleans. Se ridica, la in-ceputul veaculul al XIII lea, o personalitate eminenta, luiHenric Bracton, considerat ca o autoritate Inca in secolulal XVII-lea. Lucrarea lui e foarte Intinsa, cuprinzInd cinciscarti care inchid un material foarte bogat i foarte pretios.E o eodificare a dreptului anglo-normand, alcatuit de unom experient, la o vrista matura: nascut la 1200, au-torul si-a dat opera la 1240, dupa ce fusese judecatorambulant, itinerant, si avuse prilejul sa cunoasca obice-iurile din deosebitele parti ale terii.

releva un lucru: pe chid Franta era de faptnumai o aglomerare de provincii, fiecare cu dreptul'el, InAnglia, din causa realisarii unei unitati anglo-saxone, casi din causa existentei unei unitati de cucerire dames& sia suprapunerii da unitate cuceritoare normanda, deosebi-rile acestea de drept se mai rotunzisera, se mai egalisa-sera, asa inch lui Bracton ii era mult mai usor de cumi-ar fi fost unui_ legist" din Franta sä fad, o astfel deopera.

I s'a adus de multe ori o critica, Intemeiata, din punctulde vedere al caracterului practic al acestor legi, ca a sa,-crificat prea adese ori obiceiul pamintului fata, de nor-male dreptului roman. Wit deci a in linglia din intrtiajumätate a veacului al XIII-lea principiile de drept romanale scolii din Bologna patrunsesera, cu tot respectul da-torit acelui diept consuetudinar, acelor amintiri istoricede dropt la care populatia tinea asa de mult, tacit niCinu putea fi vorba sa, fie schimbate. Evident, un tratat caacesta, de norme juridice care nu- trecusera prin Parla-ment, nu fusesera aprobate de rege, insemna o lucrarepersonala, pentru care nimeni n'avea raspundere decit au-torul, dar, iaräi1 trebuie sa, se tina, sam cä acel care aredactat aceasta carte, fiind el Insusi un judecatdr itine-rant, avind legatura continua cu lumea judecatoreasca,

Si

Si. ap

172

era in masura sä faca a se raspindi tendintele cuprinsein cartea sa, pi, mai ales, el, rididndu-se din mijloculacestor judecatori itineranti, se infatiseaza, nu numai pedinsul, dar i tendinta clasei din care facea parte.

venim ins& la incepatorii Insii ai noii scoli de dreptsprijinita pe conceptia roman& si la noile careplead, de la aceasta conceptie.

Cum am spus i alta data, n'ar putea sä afirme cinevacitusi de putin c evul mediu a uitat vre-odata dreptulroman, si era un loc unde, oricum, el nu se putea uita:era Italia In Roma a fost o transmisiune ndffitreruptasi de autoritate politica: alaturi de Papa se gaseste Qaristocratic!, cu. castele in jurul Romei, cu case intarite inRoma Insäsi, formind partlele care , se luptau necontenitintre ele, ajungind a fi i foarte bogate in secolul alXII-lea Sint bancheri importanti, de pilda familia Pier-leone ; exista, am zice, o elm& de dregatori, de ju-decatori" ereditari, cari n'aveau numai sarcina judecatii.

Dar este Si o alta regiune italiana in care constiintausul practic al dreptului roman n'au putut sa dispará

niciodata. Este Sudul italian, unde au fost trei influentede culturä, ca i trei curente politice, trei situatii po-litice i, n acelasi timp, trei forme de drept. De o parte,In vechiul lor ducat, Longobarzii, cari aveau un dreptspecial pana in secolur al XIII-lea. Apoi, de pe urma eu-ceririi lui Carol,cel-Mare in Italia si a sfarlmarii Statuluilongobard de dinstil, era si in acest Sud o provincie franca,ai carii feudatari ramasesera in legatura cu traditia de drepta Statului carolingian insusi. Au venit pe urma Normanzii,cari au adus cu dtnii o multime de obiceiuri juridice a-samanatoage celor din Normandia frances'a si din Anglia.Mai erau i doua drepturi religioase: al Saracinilor mvt-sulmani, sprijinit pe Coran, si al Evreilor. Dar, bucurindu-sede recunoastere din partea tuturora, era si singurul dreptde origine romana: acela pe care-1 mentinea pe alocuri, inBasilicat", dominatia bizantina. Dacä se adau6 atum o-pera scolii de drept din Bologna, din care au plecat i Papidin secolul al XIII-lea, ca vestitul Inocentiu al III-lea, cu

i

SI,legislatiV

173

aputaturile Imparatesti in legatura cu principiile de dreptprimite in tinerete, intelegem pe deplin ca nu se poatespune cum a in evul mediu ar fi existat o vreme cindprincipiile de drept roman au displrut cu desavirsire.

Lex Ronianorum e aceia dupa care judeca in proceTsele politice Imparatii. carolingieni din veacul al IX-lea, laRoma. Inca din 1098 se gasese hotarIri de drept sprijinitepe Codul lui Iustinian, care e in cea mai mare parte latinsi numai in mica parte grecesc. Este adevarat cai, celputin dupa socoteala obisnuitä, labia la 1137 s'ar fi,gäsitPandectele; dax nu trebuie sä s uite 0, nu era nevoiede Pandecte spre a judeca dupl dreptul roman, fiindcaIn desvoltarea dreptului bizantin Intrebuintat resuma-tele, procheire", enchiridii", manuale, care In evul mediuerau

rufoarte bine cunoscuteliApus un astfel de resumat, pe care Francesii 11

Intrebuintau Inca in veacul al XII-lea, era al lui IulianAntecesorul. Si nu odata se fixa. in Italia, mai ales inacest veac si in cel urmator, principiul ca mice juris-dictie pleaca de la Imperiu: ab imperio omnis ordo iurisdescendit; de la legile imperiale si de' la principiile tarestapiniau aceste legi. In Franta insi, raspindirea acestuidrept rornan era asa de intinsa, Inch represintan0 drep-tului canonic s'au speriat i s'au luat masuri, la 1163,de sinodul 'de la Tours', interzicind clericilor sa studiezeSi sa Intrebuinte2,e dreetul roman, al lui Iustinian, ceia cenu impiedeca e oc ca la Angers si Orlóans, cum amspus, el sa fie studiat. ,

Si, iarài, aceste oprelisti n'au impiedecat pe regeleFilip August zis August fiihdca supt acest nume a fostcintat in limba latina de un poet contemporan, asa cumse tintau Imparatii romani de odinioara, sä se incun-jure, cum 'Korn vedea, in gcnsiliile sale de legisti.

Dupa ce s'au amintit toate lucrurile acestea, trecem la

' Chiar noi am tvut principii de drept roman, mai malt sau mai putinObservate in veacul al XV1I-lea, supt influents, resutnatului lui Harmenopol,care tormeazit autoritate de drept pana In momenta! de feta In Basarabia.Pravilele, si canonice i civile, ale lui Vasile Lupu i Matei Basarab sInthl leg/third cu Basiliealele, cu legislatia bizantina a Imparatului Vasile.

1174

eea d'intaiu legislatie, care este prea mult läsata, la oparte In expunerea istoriei universale: a lui Fiederic alII-lea, Imparat, pe de o parte, dar, pe de alta parte, si Inrindul intaiu al preocupatiilor sale de capetenie, regeleCelor doul Sicilii.

Roger-Frederic, fiul lui Henric al VI-lea si al Constantei,creste.pe un teritoriu de drept roman. Tutela lui, exer-citata intaiu- de nobili germani, a lost Inlaturata de re-presintantul Papei care nu suferia pe acesti rivali, si mamalui, Constanta, care tinea asa do mult la caracterul einormand, franco-italian, melt pe Heniic al VI-lea 1-a ingropat In capela din Palermo, linga vechii regii normanzidin Sicilia ei, 1-a crescut In acest spirit, roman, feudalsi bizantin. Pe urmi, dupa ce a murit "ConStanta, in-grijirea asupra lui Frederic au exbrcitat-o cei de acolo, asaincft el a ramas Innainte de toate omul acestui Sud ita-lian. Foarte ambitios, foarte inteligent i energic, cu unadmirabil talent constructiv i Cu o elasticitate de spiritcare 1-a Mout di, fie tratat ca erotic: i se atribuia ca apus laolalta, pe Mohommed, pe Moise i pe Isus Hristos,zicind c sInt eei trei mari Inselatori ai omenirii. Aratao simpatie debsebita pentru Saracini, cari-i serviau caostasit cei mai credinciosi. 0 minte eldstia it stare aIntelege tot presentul si a preveni putin i viitorul; un omcare mergea deci innaintea timpului sau,caci Frederic alII-lea este un suveran do monarhie absolutä irmainte domomentul chid nevoile lumii erau'sa eeara, aceastä mo-narhie. Comparindu-1 cu Ludovic al Xl-lea al Franciei saucu Ferdinand Catolicul de Aragon, el e din aceiasi familie,dar cu mult superior. Venind Innaintea .vremii lui, viatai-a fost o lupta, tragica, mintuita printr'una din cele maicutremuratoare catastrofe pe care le cunoaste istoria.

Asa flind in flptura sa sufleteasct, e firesc a Fre-deric al II-lea, a hotarit sä stabileasca norme de drept.A avut la indemina Intru aceasta pc unul din cei mairernarcabili oameni ai evului mediu, pe un Italian din Sud,Pier delle Vigne, Petru din Vii, am zice, til carui numeIn latineste se Infatiseaza ca Petrus de Vineis". Din tre-cutul lui doua lucruri merita sa fie relevate pentru cad ele

175

fac a se intelege mai bine partea avuta de dinsul in aceastalegislatie, find pentru Frederic ceia ce a fost pentru lustinianvestitul jurisconsult Tribonian. Intaiu, el era fiul unuiiudex, unui dregator ocupat innainte de toate cu jude-catile, al raposatului Anghel" , nume foarte raspindit inaceste parti infiuentate de Rasarit. Pe de aka, parte, el invitala Bologna. Supt inriurirea lui, Incepindu-se hicrulInca de la 1221, se ajunge in zece ani la un cod cumApusul nu-1 avuse pana atunci. El este intru toate info-entat de legislatia bizantina. Pe pamintul amintirilor bi-zantine, stapInind o populatie care gasia normal ce erabizantin, invingind astfel resistenta baronilor de dreptlongobard, franc sau normand, Frederic a putut s sta-bileasca aici ceia ce aiurea nu ear fi putut.

in preambul se arata principiile de la care se inspira.Menirea principilor eSte de a domoli arbitrariul facitorilorde rail, de a hotari dreptul de viata si de moarte, de afixa fiecaruia soarta Si situatia sa". Aceastä situatie, fire§te,principele o fixeazä, ca indeplinitor al vointii dumnezeie§ti,de sa poata da la urnal socotealä lui Dumnezeu de mi-siunea ce i s'a incredintat".

Cum se vede, un limbagiu cu totul asemenea cplui alregilor absoMi din secolul XV-lea. Frederic vedea infata lui popor" i popoare", si se simtia dator fata depopoarele" lui, c5rora e chemat sa Ii dea pace si drop-tate" . Dar pax §i ius, acestea sint insesi principiile

romane de odinioara, i apoi aid este ca un felde licarire de morala politica moderna, trecind peste con-ceptia romana, aceasta n'o face principele pentru glorie;o face pentru a distruge nedreptatea" . El este, deci, marelejudecator in aceste parti.

Pentru a legifera, ce a gasit el, In afara de cele spuse inna-inte, In acest regat al Celor Douä Sicilii ? Intaiu 0 Intreaga viatapracticainfluentata de Rasarit. In acelasi cuprins al Marii Me-diterane se gasia i Sudul peninsulei italiene ca si PeninsulaBalcanica i coasta de Apus a Asiei; moneda care mergea aidera moneda bizantina, afara de una singura, tarenul, de ori-gine, araba; cea mai obisnuita pe vremea lui Frederic eraasa-nurnita romanata", adeca moneda romana din Cons-

'deci,

sta..pinirii

170

tantinopol, din imparatia ,Romeilor", apoi chiparinul",tot de origine bizantina.

Si clasa de jos 'Astra o multime de obiceiuri tare oasezau pe aceiasi treapta ca si clasele muncitoare la.cimpdin Imperiut bizantin. Unele samäna cu tele de la noi, siele influentate de dreptul bizantin, de un drept bizantinmai vechiu. De exemplu teranii se impart dupa citiboi au, ca in Prihcipate Inca pe vremea RegulamentuluiOrganic; dijma care se intilnia la noi exista si in regatulcelor Doua Sicilii, nu in forma apuseana, ci in cea rasa-riteanä: se dadea 100/0 din samanaturi, VI din fructelelivezilor sau viilor, 1/5 din produsul gradinilor. Teranul aveaaci o situatie mai buna decit in alte parti. Supt multeraporturi era asimilat cu nobilul: i se putea cere ajutorin aceleasi conditii ca si membrilor societätii feudale,numai in casuri anume prevaaute. Cel care se bucura delibertatea intreaga sau de o parte de libertate avea voiesa intre in cler; numai acei cari erau serbi erau impie-decati a se face preoti; acelasi proces se observa la noiInca in veacul al XVIII-lea. Pe pamintul Coroanei serbiafusese cu totul desfiintata de Frederic.

Daa, feudalii, evident, apartineau lumii.occiddritale, nucelei orientale, conducerea superioara a gegatului colordoua Sicilii e ca la Bizant; si, iarasi, este un Bizant, micsupt raportul functiilor. Un contabil ca si kontostaulosdin Constantinopol, un general corespunzind strategului,un Mare-Cancelariu ca si Marele-Logofat din Orient; eraun Mare-Judecator, un Mare-Camaras, un protonotariu laCurte intocmai ca la Constantinopol.

Toti dregatorii acestia aveau, ca si in Orientul intreg,sarcina de a apara innainte de toate pe saraci, asa-nu-mitii miserabiles", in grija special& a stapinului. Elemen-tele de feudalitate, acelea se luptasera cu cea mai mareenergie ca sa, nu se treat& peste dreptul lor; ele s'au ras-culat nu odata impotriva regilor normanzi. Mintea ascu-titä a lui Frederic al II-lea a gäsit mijlocul sa 143 atraga,facindu-li concesii pe care nici nu le nadajduisera, pentruca, in schimb, pe toti feudalii acestia sa-i puiè cupt au-toritatea Coroanei, care, prin sistemul acesta nou de le-gislatie, ajungea stapina asupra terii intregi.

177 ---

Dar Intaiu ea s'a indrentat u energie Impotriva drep-turilor clerului. In evul mediu acesta avea o jurisdictiedeosebita, cu alte sentinte, alte pedepse; Frederic a ho.tart, ceia ce altul n'ar fi inclraznit, iar din partea luiera o IndrOzneala mare pentru cà Biserica-1 socotia caocrotitul ei amintia necontenit ca, de nu 1-ar a sus-tinut ea dud era copil, n'ar fl fost rege si, daca nu 1-arfi ajutat s iea coroana germana, n'ar fi fost tmparat,ca judecata clericilor a. se faca, nu de tribunalul lerspeeial, ci de tribunalul laic, pentru crime, procese depronrietate, pentru tot ce priveste feudele, pentru toatedatoriile de bani.

Era de o noutate extraordinara, in evul mediu a se creaun drept pentru tot& lumea, si aceasta este inovatia decapetenie a lui Frederic. Un drept pentru toata lumea, pecare-1 garanta cineva mai mare peste toata lumea, pedud innainte era un drept pantru fiecare, dupa categorialui, si un drept pe care nu-1 garanta decit puterea fie-caruia, a celui care judeca, si in margenile teritoriuluiasupracaruia putea judeca. Iar, de alta parte, se spune ca cle-ricii nu v or judeca pe laii decit intr'un singur cas: celde moravuri stricate, de pe urma -carora se desfac ca-satoriile.

In al treilea rind, daca membri ai clerului ar capatapämint, dar fard voia regelui, far& recunoasterea supremaa lui, vor plerde pamIntul cistigat astfel. Clericii pot O.,aiba, deci, pamint, dar numai subordonindu-se regelui.

De la cler trecem la feudalitatea laiea. Se recunoasteintaiu, pentru o cistiga, un mare drept: c feudele sintered.tare. Prin aceasta recunoastere a ereditatii regale pa-gubia el ceva ? Nu era mai bucuros sa alba, generatiedupa generatie, membrii aceleiasi familii in aceiasi locdecit sa se creeze fel de fel de sltuati incurcate prin tre-cerea feudei unuia Th stapInirea altuia ? EreditAea feudeloreste un motiv de slabiciune pentru o regalitate slaba, darea este un motiv de putere pentru o regalitate tare.Facind pe feudal ereditar, regele.i impunea insa o sume-denie de masuri la care nobilii, in urma avantagmlui ci-tigat, nu s'au opus: in orice judecata feudala se ames-

4. n. Lolu. 12lo

178

teed judecdtorii regelui. Dacd se pronunta o send*, sen-tinta aceasta poate fi apelatá la rege. Dad, ar fi trebuitsa meargd, cineva cine §tie in ce colt la Curte, ar fi fostmai greu, dar regole ingrijia ca aproape de nemultämitsd, se &eased organul judecdtoresc regal care lua pro-cesul 04 resolva dupd, alte principii, iar omul putea sä vadadeosebirea intro judecata arbitrard dupd dreptul feudal §ijudecata dupd dreptul roman, totdeauna acelaA repre-sintat de rege. Casurile criminale le judecd, numai el, regelel.

Innainte, in lumea baronilor, cind era o neintelegere,nu numai cu privire la onoare, dar 0 la proprietate, seresolva prin duel. Duelul a fost oprit in casurile civileprin legislatia lui Frederic. i atit de departe se mergeacu imixtiunea regalitätii in viata feudald, incit 0 permi-siunea de cdsdtorie trebuia sd' fie obtinutd de la rege,..aceasta aducind anume schimbdri in feude 0 regale voindsa Oie eine va lua stdpinirea mo0ei. Dacd, rdmineaun minOr, tutorul se numia de rege, pentru ca 0, nu seamestece cineva in contra intereselor regalitatii. In ge-neral nu se putea trece o feudd, de la unul la altul faravoia regelui. Iar, pe lingd, aceasta, toti feudalii erau datoricu serviciu militar fata de rege. Ereditatea feudei e pld-tita, --astfel cu yid i indesat, i, pentru ca sd, nu poatäfi nicio resistentd, toate castelele ridicate pand in Domnialui Frederic se rad, intocmai cum in Anglia se räseserd,anumite castele de noul stäpinitor al Orli.

In ce privete comunele, orwle avuserd, innainte dedinsul o situatie mult mai bund. Ele aveau in fruntealor un consul pentru negot, iar, pe lingd represintantiiregelui, asa-numitii baili", cite trei judecátori dintreburghesi, ca la Mesina, sake sindici sau, cum li se zicea lanoi, oameni buni 0 bdtrini". Burghesii capdtaserd, Incade pe vremea vechiului rege Roger dreptul de a ocupadregnorii §i de a intra chiar in Consiliul legislativ, lucrucare pentru veacul al XII-lea era fara indoiald o mareinovatie. Frederic al II-lea , hotardste cd, pretutindeni ju-decata 0 va face bailul, §i nimeni altul, 0. c'd nu se va

' in terile noastre gloaba singurd putea fi impusd de tribunalul boierilor.

1

179

face nicio alegere In orase, pentru ca sa nu existe ala-tun de autoritatea lui altä autoritate pe basa, electivA.Bailul este insärcinat si cu dreptul de politde si cu causelefiscale: nimic nu se poate face nicäiri fax& amestecul lui.Burghesilor li se IngAduia doar o calitate represintativáin unele casuri, cáci si In regatul acesta al Celor dou6.Sicilii era ceva corespanzaor Parlamentului engles, cubaronii si clericii lui. in felul acesta orasele, de voie denevoie, se supun toate regelui.

Astfel in Sudul Europei, In punctul, cel mai väzutal lumii feudale din evul mediu, aici uncle se ducealupta cea mare intro Papa', si Imparat, se creA o ordinedo Stat cu totul nou6, basata, pe principii care pa,n5, atuncinu fuseserä pretinse de nimeni in dauna altora si pe carenimeni n'ar fi consimVit sä le primeasa in dauna sa.

XIV.

Curentul roman In Franta lui Ludovic-cel-Sfint

Pupa ce s'a infatisat in opera lui Frederic al II-lea unact constitutional" vrednic de toata luarea aminte, cupreambul de norme juridice, cu principii generale, cucapitole aplielndu-se deosebitelor categorii, cu o orinduirearmonioasa, intre toate partile care-1 compun, sa venimla asa-numitele aitablissements" ale lui Ludovic al IX-lea,cel Sfint, care evident sint i ele'n legatura c legislatia siorganisarea lui Frederic, cu perpetuarea dreptului romanIn regatul Celor doua Sicilii, si nu cu evenimentele con-temporane din Anglia vecina.

Totusi legaturile dintre Anglia 0 Franta erau foartestrinse: Ludovic a avut cunostinta, de la un capat la altul,de lucrurile care s'au petrecut In acea Franta insular&care era dincolo de Canal Nu numai atita, dar el a fostchemat, intr'un moment, sa hotarasca intre regele Henrical III-lea i baronii lui, dind sentinta sa arbitrala, cuacea lips& de mice preocupatie personala sau politica, cuacea sfinta obiectivitate care formeaza caracterul lui decapetenie in mijlocul Suveranilor evului mediu.

Cunostea astfel i actul regelui loan fara-de-tara,adausul din vremea lui Henric al III-lea, 0-0 Meuse oparere privitoare la dinsele. In Asezamintele" lui Insanu e absolut nimic corespunzb tor imprejurarilor din Anglia.Cum spunea foarte bine Guizot, inteun 4udiu vechiu detrei sferturi de veac, in Anglia toate ref ormele acestea se

si

181

acorda impotriva vointei regale, si regele, cind putea, re-venia asupra lor si izbucnia alt razboiu civil'.

Era o codificare partiala, fara rinduiala, hal:Aid, a drep-tului feudal, si aceasta codificare se facea numai in mij-locul unor framintari i in functie de aceste framintari,pe cind in Franta do asa ceva nu poate fi vorba. Situatialui Ludovic devenit cel Sfint in constiinta generala aepocei sale, nu numai in Franta, dar si aiurea, si poaterecunoscut ca sfint in Franta i fiindca fusese recunoscutintaiu aiurea este neasamanat superioara i, in esentasa, cu totul alta decit situatia regelui engles fata de ba-ronii sai. In Franta nu existau acesti baroni tinind de-adreptul de Coroana i personificind o cucerire recenta, cifeudalitatea de aici venia de la un act facut, confus, einestie cind, pe vremea lui Clovis. intro Clovis si Ludovic alIX-lea nu exista ins& legatura care exista in Anglia introGulielm Cuceritorul i Henric al HI-lea, rude deosebite unade alta cid mai putin de douS sute de ani.

Astfel nu se poate concepe in Franta o actiune solidaraa nobilimii impotriva regelui: nn se poate concepe nicidin punctul de vedere al nobilimii, nici din punctul devedere al regelui. Din pundul de vedere al nobilimii,pentru cä, in Ice sa se gaseasca numai Cu castele ri-sipite pie tot cuprinsul unui teritoriu de Stat, ea si-a creataici insäi un fel de State pe care regalitatea le in-vadeaza i, la orice ocasie potrivita, infiltrindu-se intr'in-sole, le confisca pe basa normelor de drept. Barontil dinAnglia nd ajunge niciodata sa fie stapinul unui comitat;in fruntea comitatului din Anglia este un serif, dregatorregal, atirnind numai de Coroana. Niciodata nu s'a pututforma supt regii englesi o feudalitate cantonata pe unanume teritoriu care sa-i apartie numai ei, pe cind in Frantacutare e conte de Flandra, altul de Vermandois, altulduce de Normandia, conte do Toulouse si asa mai de-parte. Aici este o feudalitate care se presinta in fata re-gelui de la o tar& la alta, de la o politicä la alta, de

Ristoire des origines du gouvernernent reprisentatrZ en Europe, Bruxelles1851, 2 vol.

182

la o situatie mondial(' la alta, am zice, pe cind in Angliafiecare nobil are un numar de castele, unul inteun loc,altul in altul, serifii regelui si totd ceilalta dregätorifind amestecati Intre dinii. In Anglia, daca, se iveste oridicare a feudalitatii impotriva regelui, este un rAzboiucivil in margenile aceluiasi Stat; in Franta, concepind-ocum fusese odinioara Galia, daca se ridica ori contele deFlandra ori cel de Toulouse, ori ducele Normandiei oriducele Aquitaniei, nu mai este un razboiu civil, care pre-supune aceleasi hotare, acelasi Stat, ci un razboiu strain.Jar regele are pe teritoriul pe care a izbutit sa-1 duce-reasca oameni cari sint cu mult mai putin tan i ca-pabili de activitate militarä Impotriva lui ori priceputi sacreeze eine stie ce ,legaturi Intro dinii, decit cum sintbaronii din Anglia. Asa Incit nu se poate sili din punctulde vedere al feudalitatii regele Franciei sä faca si el con-cesii, prin räscoalä.

Dar mai este ceva: pe Henric al III-lea, in Anglia lui,nu-1 apara nimic alta decit calitatea de mostenitor le-gitim, pe care tara 1-a asteptat si care stapineste inputerea dreptului sau dinastic. Bine inteles nici pe el nu-1apara, cum nu-1 apara nici pe Ludovic, o armata: regiin'aveau armata pe vremea aceasta, i insusi Ludovic, cinda fost sa mearga la cruciata, a trebuit sa se r6age detoata lumea dea contingente.

Niciunul n'are un mare tesaur, poate cu deosebireaaceasta ca Henric nu poate stringe niciun venit far& Par-lament, pe cind Ludovic al IX-lea n'are nevoie de Par-lament care sa-i acorde venituri. Dar pe Ludovic 11

Incunjura, o atmosfera, moralä care nu exista in jurul luiHenric. Acesta vine dupa un foarte puternic suveran, cuma fost Henric al II-lea, care a avut !Lisa conflictul cu Bi-serica romana pentru casul lui Thomas Becket, a fostexcomunicat, a trebuit sa faca amend& onorabila si a %satdin punctul de vedere al pietatii lui, al vietii morale oamintire dubioasä; vine pe urma lui Ricardrege engles poate mai mult cu sila, care 1nseamna ceva pentrucavalerismul universal, dar pentru Anglia foarte putin lucru ;apoi Joan fara-deiara a fost un om de nimic, a carui stapi-

sari

Inimt de-leu,

183

nire intreaga nu e decIt o umilinta; Henric inst.* a,avut, Insfirsit, o minoritate desastroasti. Ludovic ins& e urmasul dintal unor innaintasi respectati. Mai curind Se poate ridica unFrances Impotriva episcopului sau arhiepiscopului care-i facepagulati, mai curInd se poate declara ifnpotriva catarii masuria Papei, decit sa se ridice Impotriva aceluia care, princalitatile lui personale, prin felul cum aceste calitäti auintervenit in Imprejurarile timpului, prin nevoile marl pecare sufletul lui a stiut sa le mu4ameasca, ajunsese a fi,pentru Franta, ca i pentru toata Europa contimporana,un indreptariu moral, omul de actiunea c&ruia putea fioricine sigur oricInd, capabil de-a pärasi toate intereselesale, ba chiar i interesele terii sale, chid era vorba dea se face o opera de dreptatel.

Sa mai notam un lucru: ceia ce a hotafit In conffictuldintre Henric al 1II-lea i baronii lui a fost dreptul feudalnormand. Nu, trebuie sa se uite insa ca intre Normandia

restul Franciei a fost totdeauna o rivalitate. Fiecareprovincie trances& apoi, cum am vazut, Ii avea dreptulsau: ca i Normandia, Bretania; tot asa comitatul deToulouse. Dar nu era nevoie . ca regalitatea sa se adresezela asemenea codificaii de provincii, pentru ca ea insasiIncepuse, Inca din veacul al XII-lea, innainti de MagnaCharta, opera sa proprie.

Pe la jumatatea acelui veac, Ludovic al VII-lea Mouseo cruciata, si in cursul ei lasase regatul in stapinirea a-batelui din Saint-Denis, manastirea cea mai reputata a

Suger, care Ingrijeste c4iva ani de rosturile regatului.Acum, cind regele era In tara, putea mai usor sa se

lipseasca cineva de anume norme de drept, pentru ca ele socotit ca oglinda de izvor al dreptului; dar, cind regelelipseste, trebuie, In locul regelui, macar dreptatea regelui.Atunci incep sa se impuie din ce in ce mai mult tribu-bunalele regale. in locul vechiului obiceiu ca fiecare feudalsa-si resolve acasa la el procesele lui i, cInd altul Ii stain fata, sa-1 provoace la duel, vidind" in felul acestachestia, in locul judecatii lui Dumnezeu" prin arme,

1 V. Istoria poporului trances, p. 464 i urm.

ei

terii,

1.84

In locul judecatii locale 0 violente, incepe lumea a se ju-deca la plaids de la porte, judecatile de la poarta"regelui.

Ceva mai tarziu, dupa trecere de o jumatate de veac,pe la. 1190, Filip August hotar4te prin. testamentul"sau anume masuri tare arata cá Franta din aceastaepoca merge §i ea innaintea Angliei contimporane, can'avea nimic de invatat de la regii normanzi. Se de-cide ca pe ling prepositul (prevOt) din Paris, care ad-ministra ora,u1, va functiona un Consiliu de burghesi.In fiecare Tuna vor fi apeluri la rege, la tribunalul regal,asamänatoare celor pe care le-am gasit in regatul colordoua Sicilii. In al treilea rind, functionarii regali, cafi erauraspinditi in tot cupritsul terii, i cari se chemau sene-§alI sau bairns, corespunzind balivilor normanzi din Italia-de Sud, vor fi anchetati in fiecare Tuna,. Peste ace§tibaillis" mai mici, se fixeaza, marii baillis", al carornumar e foarte restrIns: patru in Nord, doi in Sud.

0 serie de masuri in deosebite domenii care arata cäceia co s'a capatat in Anglia prin Magna Charta i in-treaga desvoltare constitutionala din veacul al XIII-leaincepuse a se introduce in Franta cu citava vreme In-nainte. In Sud, de alminterea, Inca de la 1050 era obiceiulsa se adune cele trei Ordine ale regatului: der, nobili,burghesi, pentru a lua anume hotariri.

Venind la Ludovic al IX-lea, 0 el se gase#e in situatiade §el de cruciata care-si parase0e regatul i prin urmarecauta sa-1 lase in ordine stabila. Trebuie, deci, salegife-reze pentru Franta ramasa fara stapin intocmai ca aceidoi predecesori ai sai. Inca din 1254 gasim in Frantalui tribunalele speciale, permanente, ale caror hotafiri senumesc olim" (cindva", odinioara"), fiind treoute in Te-gistre de olim", ce creau jurisprudenta ca i decisiile Curtiide Casatie astazi, pentru a suplir4 lipsurilicexistind in le-gile insesi. La aceste tribunale se intilnesc judecatori acaror compunere este inteadevar interesanta: trei baroni,trei prelati, septesprezece cavaleri, septesprezece clericipe linga ace§tia toti, un numar de legi§ti, ace§tia oameni

ei,

185

speciali cad judecl toate lucrurile din punctul de vedere,nu al dreptului feudal, ci al dreptului care se invãto. InBologna, al dreptului roman'.

Astfel, Inca de la jumgatea veacului al XIll-lea, gäsimIn Franta tribunale care se ridicti, peste dreptul feudal,crelnd legislatii care au la origine dreptul roman, legis-latii din ce in ce mai mult necunoscute vechiului dreptfeudal.

Mai departe, tot in acest moment regele iea rdsuri ad-ministrative care corespund perfect cu masurile adminis-trative ale lui Frederic al 11-lea. Se hottiraste 'rostul bai-lilor si al isenesalilor cad tineau locul acestora in Sud;se determina mai de apioape masurile de control caream vazut ca se inntilnesc i innainte de aceasta in viataadministrativa, francesá. Iar la 1264 regalitatea alegeoameni de increare, saiges hommes et bons clers", pecad-i insarcineazA a face cercetari locale, asa-numitii en-qu'eleurs", corespunzind perfect, pe o vreme and amin-tirea lui Carol-cel-Mare Ircepea din nou sa fie foarte vie,cu vechii missi dominici" pe cad Carol ti trimetea s vadácc se petrece In deosebitele provincii. Acestia fa c cerce-tarile lor si pot sa, aduca, apoi, casul innaintea Par la-mentului. Fiindca Parlamentul nu este o institutie englesa,ci una a intregii feudalitäti, de origine francesa.

In Franta el era si Curte de justitie i Adunare le-giuitoare, avInd, in acelasi timp, i atributii fiscale, cadfixa, impositele i controla culegerea lor. In secolul alXHHea incepea sä se faca, o deosebire intre atributiile deun fel si cele de alt fel; asa-numita separatiune de pu-teri, pe care se sprijin'a viata publica din timpul nostru:putere extcutivä, putere légiuitoare, putere judedloreasca,pornise Inca de atunci. Astfel, pe and Parlamentul engles,eflux al Consiliului regal2, devine tot Mai mult legislativ,

De alminteri, la Bologna, nu functionau numai profesori italieni, ci, al&turi de un Azzo, de un A.ccorsio, se IntIlnesc Germani i, fArA IndoialA,tin mare numAr de Francesi.

Sir Courtenay Ebert, Parliament, his history, constitution and practice,Londra, f. an, p. 7 ksi urm.

'

'

186

fara, piarda, vre-odat en totul atributiile judecato-resti, In Franta ro3turile judecatoresti ramin cele de ca,-petenie. Dar aceasta nu impieeleca Parlamentul frances,devenit in.nainte de toate marèle tribunal al regalitatii,sa-si pastreze i atribupe creind i desvoltinddreptul consuetudinar i producInd necontenit dreptul cel nou.

Inteun ultim ajun de cruciata, Ludovic al IX-lea, sedecide a fixa asezamintele de care am vorbit, Les 6ta-blissements".

Iata in ce cuvinte se exprima, in numele regelui, re-dactorul, care scria la Angers, adapost al dreptului roman:In cuvinte care amintesc pe Ftederic al IIlea; Acesteasezaminte, in toate Curtile laice ale regatului i preposi-tale ale Franciei au fost fixate de Sfatul cel mare al oa-menilor Ir4elepti si al clericilor celor buni prin corespon-denta legdor i canoanelor i decretalelor" (prin legi se in-teleg legile romane;. canoanele erau ale Bisericii, iar de-cretalele anume norme de drept bisericesc, intro care uneleautentice, altele false). Si se face aceastä concordantapentru a confirma bunele obiceiuri i datinele cele vechicare sint tiinute in regatul Franciei".

Tot programul Asezamintelor sfintului Ludovic este cu-prins in acest preambul. i un manuscript spune camasura a fost conflrmata, en plein parlement par lesbarons du royaume". Prin urmare erau admise acestemasuri ca legi fundamentale ale regatului Franciei. Cum

admis lumea, se va vedea imediat, clad se vavorbi de acel jurisconsult frances care Indeplineste aicirolul pe care 'n Anglia II Indeplinise Bracton. Si se ho-taxpte c regele are de acum innainte dreptul de a chemala dinsul in apel orice proces Osseurement), cl slut anu-mite procese care nu pot fi judecate nici in intaia ins-tant& decit de tribunalul regelui. Exact aceiasi cale.caIn regatul Celor doul Sicilii pentru a atrage tot dreptul dela feudali la Corona, aceasta ajungind perpetua, creatoare

desvoltatoare de drept. De acum innainte tot slutunele casuri and se poate face apel la arme pentru a

sail

'legislative,

le-a

ei

187

hotari o chestiune, dar aceasta esceptional; de obiceiujurisdictia toata se &este in minile regelui.,

In acela§i timp se ieau masuri in ce priveste i orga-nisatia breslelor pentru Paris, dar puteau servi de modelpentru celelalte orase établisements des mótiers".

WA, acum, ce observa Philippe de Bedaumanoir, celmai insemnat legist fiances din aceasta vreme. In da-tinile pe care le fixeaza, pentru provincia Beauvais (Cou-tume du Beauvoisis), el zice: Cind asezamintul e general,el trebuie s'a aiba circulatie In tot regatul". Astfel se crea,intr'o förma mai definita clecit in Sudul italian, pantruFranta un teritoriu regal de drept unic, una din cele maimad inovatii ce se puteau inchipui. Iar, in ce privestecapacitatea regelui de a face astfel de asezaminte" pentrujudecatile lui, pentru acele plaids sau jours" (grandplaid, grand jour ; petit plaid, petit jour), se spune cäel putea sa le fad, asa cum ii placea pentru folosulcomun: Le roi peut faire tel établissement comme ii luiplait pour le commun profit".

Deci o lume cu totul deosebita de lumea anterioara.Nici macar notiunea folosului comun" nu exista innainte.E o notiune absolut romana,, in legatura cu acea respu-blicã este Statul. Si aceasta in mod obligatoriu.

Si, mai departe, precisindu-se a este vorba de oameniicei mari cari pan& atunci nu voisera sä se supuie lamásarile care nu plecau din dreptul lor: Si nu e unbaron cit de mare care sa nu poata fi adus la Curtearegelui pentru lips& de drept sau pentru judecata false(il fey a grand baron qui ne puisse etre tire en la Courdu roi pour faultes de droit ou pour faux jugement).

Acura, dad, se adauge la cele spuse despre regatulCelor doua, Sicilii masura aceasta luata in Franta, daca setine sama a in Anglia, pe vremea cind se luau acestemasuri, Eduard Liu, urmasul lui Henric al III-lea, nu eraInca in stare sa revie la vechile privilegii regale si nuconsimtia sä pastreze ceia ce i se impunea prin provisiile"de la Oxford, trebuie sa se zica si in acest cas ceia ce a

ce

188

trebuit s& zicem de atitea ori In cursul acestor observatii:c& numai pe teritoriile romanice, supuse ideilor vechii so-ciet&ti antice, romane, se elaboreaz& de fapt dreptulnou al societätilor medievale care va duce la dreptulsocietatilor moderne si la viata constitutional& da caremai tarziu erau s& se foloseasc& toti.

XV.

Desvoltarea dreptului i institujiilor englese inveacul al XIV-lea.

Se spune prea mult ca urmasul lui Henric al 1II-lea,Eduard I-iu, ar fi fost o personalitate superioara, un onicu intelegerea viitorului i care-si dadea sama de cerin-tile neaparate ale timpului saui. Av Ind aceste calitati, elar fi pornit din capul locului sã indeplineasca o anumitaopera de inovatie in domeniul institutiilor, de desvoltarea celbr bune, de retragere a abusurilor si de adaugire aunor elemente care n'ar fi existat innainte de dinsul.Pentru aceasta se citeazä i un text contemporan, o cro-nica a unui calugär engles, care este intr'adevar intere-santa, de si trebuie inteleasa, altfel decit dupa concep-tiile moderne. Ea zice: Regele a facut citeva statute(legi) foarte folositoare pentru tot regatul, prin care eltrezia din nou legile vechi, care dormitau ca atipite, dincausa turburarilor regatului" ded legile vechi ale po-porului engles, ale lui Alfred, lui Eduard Confesoruliar citeva, care fusesera stricate, le-a rech6mat la stareacuvenita; pe dteva, mai putin dare, le-a lamurit, ci peunele noi, utile si oneste, le-a adaus"..

Astfel Eduard ar fi fost un fel de Iustinian engles, carear fi rascolit tot ce era in legatura cu legile vechi, la-murind ce era confus, restabilind ce era bun, si ar ficreat i o legislatie noua, asamanatoare cu aceia pe care

' V. Brodnitz, o. c.

a clat-o vechiul Imparat bizantin prin aqa-numitele No-vellae.

Numai cit intra cugetarea unui rege medieval 0 a unuilustinian, cu care se asamana mai mult cugetarea politic&moderna, pe base Inca antice,caci, in multe privinO, noidormitäm iii frumosul sepulcru roman, inchipuindu-ni ca, dad,vom ie0 dinteinsul, ne cufundam imediat in genunea intu-nerecului, este tOtu0 o deosebire. Nu trebuie inchi-puie cineva pe Eduard ca pe un om care §i-a Mout unplan, cum 1-ar face un om de Stat din secolul al XX-lea;regii englesi din aceasta vreme slut, ia general, oamenidestul de simpli, oportuni§ti §i schimbatori: dad, ii convineun lucru intr'un moment, e bun; nu li mai convine, se scu-tura de dinsul, pentru ca, a doua zi poate, sä revie la celi se paruse bun intaiu. Hotarirea celui patruns de oteorie §i care o aplid energic §i staruitor nu se poateadmite pentru acea vreme, cind regele n'avea aproapeniciun fel de educgie, i cu atit mai putin una politica.Ii ajungeau citeva exercitii fisice, evlavie fata de Dum-nezeu, respect fat& de traditii §i atita omenie cita o in-gaduia partea atavica pe care o avea In el.

Mu este mai pAin adevarat Ins& ca Eduard I-iu a in-deplinit lucruri foarte importante in Anglia, dar nu fiinddar fi fost aderent al teoriei parlamentare, de o parte, orisusVnator al monarhiei absolute, de alta. Caci activitatealui se intinde in aceste don& directii: de o parte a con-tribuit sä consolideze monarhia absoluta, de alta partea facut, in leetur'a cu imprejurarile contimporane, sadesvolte instituii1e parlamentare. Imprejurarfie care s'aupetrecut innainte de suirea lui pe tron, imprejurarile caredetermina politica lui i anume necesita# ie§ind din des-voltarea insa0 a societatii englese contemporane, ace§titrei factori au contribuit ca, supt dinsul, ill Anglia, darin masura mult mai mica 0 mai putin stapinita de teoriidecit in Franta, sa se petreaca o insemnata desvoltare.

Eduard, cind a mostenit pe fatal sau, nu se gasia InAnglia: lipsia de-acolo de doi ani de zile. tIn lucru totu0important, in ce prive0e consolidarea englesa dupa ras-coala repetata a baronilor impotriva lui Henric, aceasta

s&-si

191

putinta ca tronul sa nu fie ocupat doi ani intregi 1, cutoate acestea, linite desavirsita s domneasca in regat.Fusese retinut de cruciata pa care o Meuse ca print inOrient, cruciata de pe urma careia s'a intors prin Sicilia,uncle s'a oprit mai multa, vreme. Sicilia era legata, intrucitva de dinastia englesa prin aceia di, se oferise coroanaei lui Ricard, fratele, i apoi lui Edmund, alt fiu allui Ilenric al III-lea, Sf. Scaun find mult mai bucuros säfaca rege pe cineva care tinea de o dinastie cit mai de-partata, in capatul eel mai occidental al Europei. Aiciel afla in plin exercitiu institutiile, pastrate si de nouadinastie angevina, ale lui Frederic al II-lea.

Ele au putut influenta foarte puternic asupra miatiiiunui 'om Inca tinär, care avea de restabilit o ordine asade primejduita de domnia haotica a tatalui sau acasa,in Anglia.

0 intrebare trebuia sa se puie de la inceput: de eineva fi incunjurat? S'a Omit importanta incepatoare a le-gistilor si in Anglia lui Bracton. Eduard aduce in tara saun Italian, pe legistul Xrancesco Accursio, a carui parti-cipare in ce priveste evolutia dreptului i asezamintelorpare incontestabila. In acelasi timp, i coala lui Bractoneste continuata de un legist engles, Robert Burnell.

Noul rege se gaseste insa, de-odata innaintea unor grelenecesitati de politica externa si de politica interna.

Fiind in rivalitate fata de Scotia, care forma un regatdeosebit, mult mai feudal, mult mai innapoiat, mai patriarhaldeck Anglia, si simtind nevoia de a-si intinde stapInireain Irlanda, dar mai ales in coltul de Bretanie Mare careramasese Tara Galilor (Wales), pentru aceasta-i trebuiauinsa -bani, desi razboiul se purta Inca tot cu elernentechemate, riu. cu cele luate in sold& (schimbarea cea marein viata militara a Angliei s'a petrecut cam de la 1340pan& la 1350, cind a Inceput Razboiul de o suta de ani).Aceste necesitati de politica razboinica II silesc pa Eduardsä iea masurile trebuitoare pentru a face dintr'o taracam risipita in ce priveste puterea una in care putereasa fie toata strInsa 'n minile regelui.

Cea d'Intaiu masura importanta este aceia care loveste

hi imunitatea feudalilor. Imunitatea éngleg, dup& carac-terul cuceririi normande, era mult mai restrinsä decIt ceacarolingianä, i fusese Inca mai mult restrIns& de -laGulielm Cuceritorul. Totusi ea InfAtisa o mare piedecapentru realisarea unei singure ordini politico. Atunci, la1274, s& iea masura de a se verifica imunitätile, pentruca, pe ling& vechile imunitäti de drept, erau i imunitatide abus i pe ling& p.celea care aveau un fel de consacrareprin trecerea timpului, era si noul abus de imunitate floutpe vremea turburarilor din secolul al XIII-lea si in ab-senta regelui. Eduard cere sa se vacla titlul fiecaruia.

La 1278 apoi, prin statutul Quo warranto, se luaumasuri pentru a se Ingust& imunitàile, atingindu-se dreptulde judecata al nobililor, precum so flcuse si in regatulCelor dou& Sicilii si In Frauta. Orice proces care privesteo sum& mai ridicat& decit 40 de shillingi trebuie sa fieadus innaintea judec&torului regelui. Suma nu era preaimportant& si se Intelege, prin urmare, marele numAr deprocese care se aduceau innaintea acestui for. Tribunaleleregale, trebuie sa ad&ugim, chiar Ii veacul al XIII-lea,dar mai ales in al XIV-lea, functdonau foarte bine, asaIncIt, pentru ultimul veac, facut socoteala; c& in doua-zed 0 vase de ani la Londra numai, au trecut '9.000 deprocese.

Prin urmare iatä o m6sura. Alta m&sur& este aceiac& nimeni nu poate fi arestat, jignit In libertatea lui,decit atunci cind un judecAtor regal recunoavte necesitateaacestei arestari.

In ceia e priveste Intregimea imunit4lor, chestiunea s'atransat Indata dupa aceia. Anume, la 1290 s'a luat de-cisia ca toate imunitgile pe care si le arogase cineva dela suirea pe tron a lui Ricard Ininal-de-Leu s n'aiba,nicio valoare.

Mai departe, i feudalitatea englesa avea un obiceiu pecare regalitatea putea judece daunätor intereselorse creau necontenite legáturi feudale nou5.. Cine avea unpamint, putea ca pe o parte din acest pamint sä Infen-doze pe un altul 0. In felul acesta ajungea s& crease&nurnärul tenantilor" sai. Atunci, pentru ca obiceiul sä

s'a

sa-1 er:

108

nu fie continuat, s'a hotarIt a de la data statutuluiregal se poate vinde mosia prin aceasta unu se schimbasituatia politic/ in margenile ei dar nu se vor puteaarea pe pamintul acesta legaturi care nu erau mai In-nainte si care ar fi facut ca regalitatea sä piarda o partedin drepturile sale. Tot odata. se Impiedecau seniorii de a-sida pamintul, in parte, Bisericii ca sa-1 iea apoi In arend .

de la dinsa, ne mai fiind supusi fat& de rege la indato-ririle la care ar fi fost supusi dad, ramlneau fara, acestacoperemlnt.

De la acest statut dateaza, comercialisarea pämlnturilorIn Anglia, care a avut resultate atit de importantel.

0 consecinta, a acestei comercialisari a fost cä nobiliiau facut,In local vechii agriculturii nesistematice", o nouaagricultura, nsistematica", aducind, am zice, ,specialisti"din alto pärti i scotind de pe parnintul lor bogatii multmai mari decit Innainte. Mai tärziu, cind mina de opera,end muncitorul va ajunge foarte scump, din causa ciumiicelei mari, se va introduce si aka schimbare. Dupa, ce seva Incerca o serie de masuri de Stat privitoare la salarii,väzind cä nu se gasesc muncitori can sa cultive pamIntul,s'a trecut la cresterea vitelor, i In special a porcilor, Incantitate mult mai mare dealt Innainte. La aceasta seadaugia i cererea necontenita de llna din Anglia pentrumesterii de postav din Flandra, can aveau legaturi ne-contenite cu Britania Mare. Asa !licit, de pe o parte, lipsade minä de opera pentru agricultura, iar, pe de alta, ne-contenita cerere de materie prima, de nä, a contribuitfad, pe nobili a trece din situatia lor de latifundiari agri-coli la aceia de exploatatori agricoli sau de crescatori devite In vederea comerOlui cu strainatatea. Unii dintredinii s'au deprins chiar asa de mult cu imprejurarilecele nouä, Incit au staruit sa fie primiti In orase camembri ai ghildelor. i nobili laici i feudali bisericesticer a fi admisi In aceste asociatii;

Modificarile acestea pleaca ele insa dinteO teorie? S'ar

1 V. Brodnitz, o. 6.

e. de Bazboiu, 13

s.

194

putea invoca pentru aceasta anume declaratii pe carele-ar fl Mout regele in cutare sau cutare moment cores-punzind declaratiilor mult mai precise ale regalitatii francese ?

Trebuie s se afirrne ca nu o teorie era aceia care ho-taxa astfel de masuri, ci necesitatea, instinctul de aparareal oricarui organism politic, ca vi al oricarui organism in-dividual.

Evident ca Anglia la stirsitul domniei lui Eduard I-iunu mai samana cu Anglia de odinioara. Cine mersese ?Regele sau Anglia ? Evident prin rege mersese Anglia,mersese necesitatea de viata, a poporului engles, desvol-tarea proprie a sa supt influenta tuturor lucrurilor carelucrau asupra desvoltarii sale.

Va fi, aláturi, o ridicare a tPränimii, i iata de ce. Invremurile mai vechi, ea nu fusese supusa birului direct;de la o bucata de timp insa, in legatura cu nevoile derazboiu ale regalitatii, birul, taxa, se pune i pe terani.

Acesti vilains" deci ajung sa fie un element mist-tutiv al Statului.

Tot In epoca aceasta, inca de la 1225, teranii sintchemati i ei la oaste Inca, chemarea aceasta la oasteinseamna o ridicare morala de urmari incalculabile. Totatit de mult a folosit teranimea englesa din veacul alXIII-lea prin aceia ca, a fost chemata la oaste, cit a pa-gubit teranimea noastra, inteun anume moment din istoriaRominilor, dud n'am mai purtat razboaie sau, daca le-ampurtat, am facut-o cu elemente platite, straine.

Intarit In constiinta sa prin aceasta situatie nouachiar innainte de ciuma cea mare care a facut pe ceiscapati de flagel sa-si riaice pretentille in ce privestesalariile, teranul a devenit mai putin supus, pana vamerge chiar catre revolutia agrará, la sfirsitul veaculuial XIV-lea. El nu mai primeste situatia lui cea vecheintrebuinteaza toate mijloacele pentru a scapa de dinsa.Din moment ce lua in arenda mosia unui nobil, el numai era verb, ci devenia om liber, capatInd astfel ple-nitudinea umanitätii politice i sociale. Altii intrau in cler,multi faceau bani pe o cale sau pe alta si se rascum-

pi

195 --

pärau; atitia dintre dInii fugiau la orase, i e un fenomengeneral, in tot evul mediu, ca Oranul care a scapat labariera orasului nu-1 mai paräseste, i, el find Insui admislateral in viata orasului, fiul lui, nepotul lui devine burghesca toti

latä prin urmare schimbari foarte importante petrecutein ordinea social& si economic& a Angliei.

Dar, cind inteo tara, se petrec astfel de schimbari, nuse poate ca si in alta, ordine, in ordinea institutiilor po-litice, O. nu se observe o inov4ie corespunzatoare. Aceastase si vede foarte rapede.

Pana, acum se socoate ca un Parlament-model" celde la 1295, chemat de regele Eduard I-iu.

La acesta au luat parte doi arhiepiscopi, toti episcopii,fruntasii societa0i feudale din Anglia, septe conti, patru-zeci si unul de baroni. Afara de aceasta, clericii aveau ordinsa aduca cu dinii pe arhidiaconi, sefii canonicilor dinjurul lor; si nu numai atita, ci din fiecare capitol, din fie-care cler de catedrala sa, aduca un procurator. In acelasitimp, seriful, functionarul administrativ care avea comitatulintreg mai tärziu nobilii au gäsit mijlocul de a-i opunepe judecatorul ales de dinsii , a trebuit sa trimeata doicavaleri, fiecare oras doi cet4eni, doi burghesi.

Cineva care insusi a fost amestecat in viata politic&englesä, intr'o carticia de cuprins foarte restrins, dar foarteluminoasä, cu privire la institOia Parlamentului, lordulCourtenay Ilbert, observa c acest Parlament de la 1295 nueste un Parlament propriu-zis, ci samána cu asa-nu7mitele State generale din Franta. De si Franta merge in-naintea Angliei, exist& totusi Intro ce se petrece in Anglia

ce se petrece in Franta un paralelism perfect. Era, in-contestabil, un Parlament ohemat, dupa, ce de multa vremenu se Meuse o convocare, un Parlament cu un sistem derepresintare extraordinar, care nu s'a mai repetat pe urma,un Parlament in legatura, cu un moment deosebit de im-portant, cu niste nevoi neasamanat de marl ale regalitatii.indata dupa Parlamentul-model, pe Eduard nu-1 mai vedemchemind pe acei cari au fost odata, in stare sa vorbeasca

ei

in numele deosebitelor clase, si cind, mai tarziu, se adunäastfel de Parlarnente, ele slut totdeauna in relatie Cu acestenecesitati de moment pe care le-am constatat si la 1295.

Prin urmare vechea prescriptie a lui Henric al III-leaca Parlamentul se aduna neaparat in anume momenteale anului fusese cu desavirsire data uitarii. RegeIe nuera bucuros 0, vada aceste adunari si considera ca ilegalaconcesia facuta, de parintele salt

Baia la Eduard al III-lea si la Razboiul de o suta de aniIntilnim numai un singur Parlament cu atributii politice. Els'a ocupat cu depositia fiului si urmasului lui Eduard 1-iu,Eduard al II-lea, cm cu totul nedestoinic, si atunci coa-litia factorilor mai importanti din Anglia a adus caderealui. Dar, pentru ca regele sa, fie depus cad nu se maiintimplase in Anglia asa ceva era nevoie de un act desolidaritate, asa Incit acel Parlament nu represinta decitacest act de solidaritate care se impune celor cari fac,un lucru foarte nou, foarte greu, On de foarte mare ras-pundere. Acesta este Parlamentul din 1327. Dupa els'a facut obiceiul, si, la sfirsitul veacului al XIV-lea, regeleRicard al II lea a fost depus tot inteun Parlament, si Inca,in casul acesta, Parlamentul, in mijlocul rascoalei, a fostchemat sa, se pronunte pentru depositia regelui. De aicia resultat consecinta incalculabila pentru legatura dintrerep si Parlament, ca noua dinastie englesa, dinastia deLancaster, care inlocuise acum dinastia de York, are oorigine, am z:'eparlamentarad" pe cind, In Franta, laasezarea dinastiei de Valois, s'a hotarit, nu asupra per-soanei, ci asupra criteriului in materie de ereditate disputata.

Eduard al III-lea ins& a avut de purtat un greu az-boiu, unit si cu teribila crisa produsa, de ciuma cea mare,cind sate Intregi au perk. Nu erau forte pentru caste, si nuerau pentru munca la cimp. Nevoia de oameni, nevoia debani au adus datoria unei societati intregi de a fixa pealte base toate raporturile Intro factorii economici.

Din acest motiv a fost necesara in acest timp, si numaiIn acest timp, adunarea deasa, aproape periodica, a Par-lamentului

190

197

Prin urmare putem zice cti, el exist& numai din vremealui Eduard al III-lea. innairite de dinsul avem sau incer-cari de violenta prin revolutie, pe care reactiunea le in-latura, sau State-Generale, in casurile pe care le-am aratatinnainte.

De cite ofi regele nu mai &este unde sa se impru-mute i, pe atunci, capitalul fiind rar, imprumutatorulavea drepturi marl asupra debitorului; la un moment datEduard al III-lea a Iasat ca zalog intr'un oras din Flandrape sotia lui flamandá, Isabela (le Hainaut, i trebuie säceara sume marl, neobisnuite, supusilor sal, el e silitO., fad, orice concesie de ordin intern pentru a ajunge laputinta de-si gasi banii de nevoie. Acesti bani se cereaumai mult de la starea a treia dee% de la nobili si de laclerici, i asa s'a ajuns ca budgetul sa vie in rindul intaiude la acei cari, in total, erau mai mult taxati, cu a-probarea numai a acelora cad erau taxati mai putin.De aid obiceiul, Mina acum continuat, ca legile CU ca-racter financiar sä treaca intaiu prin Camera deputatilorapoi prin, Senat.

La inceput procedarea era aceasta: In schitabul banilorceruti comunele" asa se chema starea a treiapresintauo simpla petitie, in care expuneau abusufile contra ea-rora protestau, i Consiliul regal lua o hotarire, potrivitacestei petiii, dar nu cum stptuse scris in petitie. Cutimpul membrii Comunelor au protestat contra schimba-rilor, daunatoare pentru interesele lor, i s'a hotarIt ca,atunci cind se lea o masurti, legislativa, nu e voie 86,se schimbe terminii petiiei. Pentru usurare si In ve-derea garantiei Parlamentul nu mai presinta petitia, cilegea gata facuta, si de aici, innainte de 1450, s'a trecut laobiceiul de a se spune ca legea aceasta este prin auto-ritatea Parlamentului", i, ea, fiind prin autoritatea Par-lamentului", a resultat dreptul parlamentar de a face legi.

Ian., cum s'a ajuns, printeo serie de imprejurari pe carenimeni nici nu le-a pregatit, nici nu le-a prevazut, la ceiaOe a format mai tárziu basa dmptului constitutional.

Dar in ce priveste clisa sociala s'a procedat mai mult

rgi

198

prin statute. La 1351 statutul plugarilor" prevedea camuncitorul de pamint sá fie platit cu aceiasi plat& ca Inultimii sase ani innainte de vremea anormall: toti eraudatori s& munceasca pana la vrista de seized de ani,daca faceau un angajament cu unul, n'aveau voie sa tread',la altul. Se impuneau amenzi foarte mari si celui carecerea mai mult i celui care dadea mai mult spre a rnomipe lucratori. Cum cu amenzile nii s'a ajuns la niciuncapat, s'a rccurs apoi la pedepse corporale: se punea lainchisoare acel care cerea salariul mai mare, i se ardeain frunte, cu fierul rosu, litera F, in legätur& cu cuvintulfalsificare". i cersirea a fost oprita de la un capat la altulal regatului.

Trehuie sä adaugim ins& cä toate aceste masuri aucontribuit la o foarte insemnat& miscare revolutionara inAnglia, care a tinut zece-unsprezece ani, in care timp taraa fost pe mina bandelor rasculate, si la urma s'a intimplatce se IntimpTa totdeauna In asemenea casuri: c& 'triflepe care si le face o societate prin viata ei anormala, ledrege tot societatea prin viata ei normalä, iar anume In-cercari de a grabi asanarea samara foarte mult cu ceiace se intimpla cu ingrijirea medical& prea atenta a uneirani care, dad, n'ar fi macerata mereu de medicamente,ar trece si mai rapede si mai deplin.

XVI.

incercari de noi institutii in Franta.

S5, vedem acum ce se petrece in Franta veacului alXIV-lea in ce priveste intinderea acelor drepturi noi carein Anglia s'au desfacut cu atita greutate din vechile in-stitutii normande.

Inca de la jumatatea veacului al XIII-lea se fixeazadincoace principiut, care va fi aplicat consecvent intrucit se poate admite consecventa pentru evul mediu, carentt- e o epoca de teorie, ci de autoritate, in viata constitutionala francesa din acest veac: anume ca la Parisdomina acum clericii, ckturarii, si nu In orice Inte les, ciin acela al conducatorului de drept.

Tara träise pin& atunci cu asezáminte traditionale, cuporunci si abusuri; de acum innainte se va trai cu dreptulsells, a ckui stiinta se capata prin studii facute in scolimai innalte si in special la Uuiversitati. Un poet de la1245, Gautier de Metz, scrie :

t Clergie regne ore a Paris.Einsi comme elle fu jadis Athenes, qui siet en Grece :Une cit de gran noblesse.)

Am vazut ca. In Anglia, pe vremea lui Eduard I-iu, seaduna numai la anumite imprejurki ceia ce mai tirziuva fi inteadevar Parlamentul. Pentru moment numele nuangaja la mimic. Parlamentul este un loc unde se discutaasupra unor anumite chestiuni si, prin urmare, fara sensulpolitic constitutional pe care cuvintul a ajuns sa-1 aibain timpul nostru, puteau fi Parlamente de tot felul: local,special, extraordinar, cu tin sistem de represintare sau

200

altul, sau chiar Parlamente la care sd fie numite persoanechemate de drept; Parlament' insemna, nu atita corpulcare delibereaza, ci sistemul deliberativ el Insusi.

Parlamentul acesta engles, cum am vazut, nu aveaniciun fel de periodicitate, si nu exista nicio legatura Introun Parlament si eel urmator; as zice chiar ca el n'aveaniciun fel de legalitate, cad regalitatea n'a recunoscutniciodatä In chip expres ceia ce se adlugise ,In secolulal XIII-lea la Magna Charta.

In Franta insä Intilnim lucruri cu un caracter multmai curind pronuntat si mult mai important pentru des-voltarea constitutionala a lumii moderne, care Incepe sd,se osebeasca pe vremea aceasta din ceia ce e mai carac-teristic pentru evul mediu. Caci si acesta este mo-tivul In Franta se presinta mult mai multe procesepolitice si mult mai insemnate decit acelea care se presintain Anglia. E drept ca, regele Angliei este un vechiu ple-dor, deprins a-si apara procesele pe care desvoltarea is-toriel I-au Mout adesea sä le si piarda: acel care rarna-sese Normand si dupd, pierderea Normandiei nu se poatezice ca nu era obsedat de cousideratiile dreptului.

Dar In Anglia lui nu se Infatiseazd, pe la sfirsitul vea-cul al XIII-lea si in tot decursul veacului al XIV-lea mainicio chestie pe care puterea politic& sa n'o poata resolvicu mijloacele obisnuite, pe clnd in Franta, inainte si dupd,1300, se ivesc o multime de chestii, se deschid o multimede procese, se ridica, o multime de revendicari, se presintaatItea ocasii de intervenire pentru regalitate, si ele sintasa de delicat unite cu atita rdspundere, Inch regele nuvrea sa le ieie singur asupra-si. In Anglia am vazut caasemenea casuri se constata numai cind e vorba de a seinlatura un Suveran care nu poate guverna sau de a In-locui pe unul mai rau prin altul ce se asteapta a fimai bun : incolo Parlamentele slnt masini de subsidii.Pe cind in Franta anumite probleme Mit de asa na-tura, Inch si fart, atmosfera de drept si mai ales dedreptate, legalitate si impaciuire pe care a creat-o Lu-dovic al IX-lea, trebuie 0, fie convocatä o represintantanationala.

201

In Paris era un Parlament, dar de natura judecatoreascitmai mult decit politica, capabil ins6 bine inteles, sa fieprefacut i intr'o Adunare legislativä. Regii francesi autinut si nu gresiau pastreze astfel. S'au facutCamere speciale innauntrul lui, una pentru cercetari :Chambre des enciliêtes", o alta pentru petitiuni: Chambredes requêtes", $i in fruntea lor stäteau toti leghtii cei maibuni ai terii, asa inoit, evident, regalitatea, considerata caizvor de drept, a folosit din faptul c dreptatea, supremä,incontestabilä, se gasia la rege chlar, nu se dadeanumai Iii numele regelui.

Dar se ivesc casuri politice pe care Parlamentul nule-ar putea judeca, pe care nu era bine, din punctul devedere al pastrard atributiilor sale, ca el sa judece. La1223 moare Alfons de Poitiers, until din fratii lui Ludo-vic al IX-lea, om bun, care n'a facut sa se vorbeascamult de dinsul. Mostenirea lui era un Tinut intins i in-floritor. Tinutul acesta voia sa-1 aiba regalitatea, el ii eranecesar regalitatii. Dar regele mai avea un frate, Carol,acel duce de Anjou si conte de Proventa, care a cu-cerit regatul de Neapole, ajungind astfel una din perso-nalitatile politice ci_le mai insemnate din vremea so. Foarteamb*os, foarte lacom, el ar fi luat ce putea de la altii,far& sa dea nimic de la dinsul, nimanui. Atunci iata-1 peLudovic, cel totdeauna legal $i drept, in judecata cu fra-tele sti,u cu privire la mostenirea lasata de Alfons. Un procesfoarte delicat. Cui sä i se infatiseze chestia ? Judecata seface formal la 1283, si poate nu far& o oarecare partici-pare a 'opiniei Insei, prin Parlament..

Dar Indata apar alto greutati pentru a caror resol-vire o solidarisare nationala era absolut necesara: tre-buia o convocare a natiunii, si ea s'a facut in asa-numi-tele State Generale, Etats generaux.

Pentru aceste State Generale nu exista, bine inteles, unstatut special de alegere, ci se urma conform datinei: sealegea Inteun loc dupa, un obiceiu, intealt loc dupa, altobiceiu. Cad a$a de deosebite erau obiceiurile in aceastavreme, Melt, de exemplu, o comuna avea un magistratcare se alegea in conditd deosebite de cum se alegea

sa-1

202

alt magistrat aiurea: inteun loc se fa,cea alegerea de co-muna toatk, Intr'alt loc pe cartiere osebit; pe alocureafiecare breaslá avea dreptul sk aleagá delegatii ski; erau

orase ai caror sefi se alegeau prin cooptare, cei vechiproclamind pe aceia cari. vor veni dup5,

*i in ce priveste Statele Generale, erau, de sigur, astfelde deosebiri. In general Insk se alegeau delegatii arktin-du-li-se anumite lipsuri, anumite suferinti i dorinti deIndreptare, ca sk se tink saml de ele: mai tlrziu se ziceacahiers" acestor instructii, pe atunci scrise; dar pentruvremea veche era un simplu mandat imperativ. De la obucata de timp cel putin, s'a introdus i principiul ckoricine are dreptul, in adunkrile de felul acesta, sa, spuieceia ce e insgrcinat s'l aduck innainte, fkrk ca aceastaaibk consecinte pentru el Insusi; de unde discursuri foarteIndrAznete, suferintile fiind i ele foarte mari. Principiulera acesta: la liberté de dire, pour le bien des besongnes,ce qui bon leur sembleroit", absolutairesponsabilitatepenalk pentru lucrurile acluse Innaintea Adunärii.

Dar, Indatk' dupä aceasta, in Franta s'au ivit acele ca-suri in care regele a trebuit sk iask din definitia obis-nuitk a puterii lui: nous tenons notre royaume de lavolonté divine" si fad, a consulta natiunea. Si iatá cea cerut aceasta consultare: a inceput conflictul cu Papa.Filip-cel-Frumos, om fárá scrupule, lacom de bani, stiindsk-si capete acesti bani prin toate mijloacele, i peatrucare nu exista sfintenie atunci clnd Tesaurul era in dis-cutie, porneste lupta cu Bonifaciu al care, clackn'ar fi fost provocat, de sigur c'k' n'ar fi spus toate lucru-rile pe care le-a spus pe urmk. Caci era o vreme deadinca deckdere a papalitktii: Sfintul Parinte este la dis-positia Angevinilor din Neapole, a familiei lui Carol deAnjou, dispunind el direct doar de citeva castele NiciRoma nu-i mai apartinea; de o armatk, de o Vistierie alui nu putea fi vorba. Totusi Bonifaciu avea i el nevoiede bani, pe cari nu-i putea ckpkta din posesiunile lui ita-liene si era silit deci sk-i ceark, in calitate de sef al lumiicrestine, de la deosebitele regate. i regalitätile, avind pre-tutindeni nevoie de bani, indata ce banii iesiau din tark

sa,

VIII-lea,

sidined.

sh-I

203

penttu nevoile papalitäii, ei trebuiau s& se opuie. Filipa oprit-o, iidelegind sä nu i se mai amestece Papa invenituri decit In mdsura cea mai redus& cu putintk Deaici conflictul, care s'a mintuit prin cunoscuta violent&exercitat& contra lui Bonifaciu de aliatii italieni ai re-gelui Filip, vechi dusmani ai Papei: un sef de clanroman a mers la Papa in Anagni i 1-a amenintat, cumänusa lui de fier, ca-1 va palmui.

Dar chestiunea nu ne intereseaz& decIt in ce privesterepercusiunea asupra desvoltärii instituVilor francese.

In lupta aceasta cu Papa regele este silit sa adune unParlament" in sensul nostru de acum, nu in sensul ju-decatoresc. Se intrunesc a stfel State le Cenerale in April 1302spre a lua o atitudine fatá de Bonifaciu, gata sä fulminezepe rege cu excomunicarea Se chiamá un numar de ba-roni, de nobili, de episcopi, de baili i prepositi si se pare c&si doi, trei represintanti de fiecare oras, pentru a li se puneintrebarea dm& ei sint pentru politica regelui fat& deSfintul Scaun. Politica Suveranului a fost pe deplin apro-bat& Consultarea era necesar& i pentru ca o parte din epis-copii francesi puteau sä fie Indemnati a merge contralui i pentru adversar. -

Dar Papa s'a tinut dirz mai mult1 vreme, si State leau trebuit s& fie adunate nu o data, ci de trei ori inacelasi an 1302.

Dupa ce s'a ispravit chestiunea aceasta, regele räml-nInd Invingator, papalitatea a ajuns s& se mute din Italiamai la indemina regelui Franciei, Clement al V-lea in-stallndu-se la Avignon, WI a se considera ca o unealt&a regelui.

S'a ivit atunci o alta chestie : era in vremea aceia oc&lugarime decazuta in ce priveste moravurile, care nuse mai gindia la cele sfinte, dar prin legaturile saledese i in Orient si in Occident ajunsese a se aseza intremarii bancheri ai timpului. Acestia sint Cavalerii Tern-

Acum, cInd, In Germania medievalk seniorul, Statulaveau nevoie de bani, ei stringeau In mina buretele finan-telor evreiesti, incepind prigonirea Evreilor. Templierii aufost considerati de regele Franciei in acelasi fel. Oricum,

204

ei purtau crucea pe haine, erau in legaturá cu lerusa-limul, atitea institutii biserice§ti atIrnau de dInsii; era cevadin cruciate intrupat ILL Ordin. SA se apropie un rege deanumite instituii, chiar ceva mai nou5., si Inca aceastacuprindea oarecare rise, cu atil mai mult atunci cind ins-titutia era de caracter bisericesc si clurA de douä sute de ani.

Prin urmare §i in chestia aceasta a Templierilor, regelea avut nevoie sA consulte State le Generale, si numai dupa,aceasta a putut proceda impotriva calugarilor fara niciunfel de reserva si crutare, dindu.i in judecatä ca eretici,ca oameoi stricati, practicInd abusutile i viciile Orien-tului, ca du§mani ai regelui; si s'a terminat procesul,condamnindu-se Ordinul si cerindu-se Papei, care a trebuitsA acorde aceasta, suprimarea lui: a ajuns astfel sä se suiepe rug pia si Mare le Maestru al Ordinului, Jacquesde Molay.

indata dupa acest prilej pentru adunarea Statelor Ge-nerale s'au presintat si altele pentru astfel de adunari.

spiritul public, intru cit se putea vorbi de el, tindeacatre astfel de manifestatii.

Ca sa se vada din eine era alcAtuit Parlamentul atunci,adAugim ea, acel din Tours cuprindea nobili nenobilidin toate castelele i orasele regatului".

Dinastia lui Filip-cel-Frumos insa, asupra areia se so-cotia ea a cazut un blAstam pentru cele ce acesta fa'fcuse fata de Bonifaciu al VIII-lea i fatä de Ordinul Tern-plierilor, se stinge : cei trei flu ai lui Filip se succedafoarte rdpede si mor parca atinsi de trAsnetul lui Dumnezeupentru greseli fao, de dinsul, cum se intimplase si culIohenstaufenii din Italia. Tronul trances ajunge a stfelliber. E reclamat insa de regele Eduard al III-lea dincausa drepturilor mamei sale, flica luipe de alta parte, se presintA In calitate de mostenitorFilip de Valois, care avea si el legaturi foarte stense cudinastia, de §i din punct de vedere genealogic mai aproapeera regele Angliei.

Filip trebuia O., se legitimeze ca avInd drept la co-r6ana Franciei impotriva pretentillor lui Eduard al III-lea,

s't

Filip-cel-Frumos;

205

si era sa se inceapa apoi razboiul care avea sa tin& osuta, de ani. Atunci, la 1328, se convoacá iarasi State leGenerale pentru a judeca aceasta chestiune, i inna-intea thr se pune o intreaga problema.

Legistii au adus argumentele lor, scoase, cum am spus,din legea salic, invocata inca de doua ori dupa moartealui Filip-cel-Frumos pentru a opri mostenirea tronului inlinie femeiasca. ins* faptul ca se invoca o vechelege a Francilor Salieni, de la inceputul evului mediu,arata cit de de mult era cultivat dreptul in Franta.

Pe basa legii salice aplicata in alt domeniu decit alpamintului se instaleaza astfel Filip de Valois.

Lucrul este foarte important pentru noi, i iata pentruce : o regalitate care incepuse pe- aceasta basa, care-sidatoreaza situatia ei unei hotariri a Statelor Generale, oastfel de regalitate nu se poate opune, in anume impre-jurari, dorintii generale de a se stringe din nou acesteState.

De aici vine nevoia pentru regalitatea cea noutt a Caseide Valois de a avea fata de represintantii poporului intoate formele, in forme legale, prin Statele generale, darsi in forme revolutionare, cum se va vedea, o atitudinefoarte chibzuita, totdeauna gata de a ceda.

Nu e Vara folos observatia ca,, dad, s'ar fi intimplataltfel i dad, Eduard ar fi fost ales rege al Franciei, re-galitatea lui francesa ar fi fost exact de aceasi calitateca i regalitatea oricarui rege frances de nastere, cum s'aintimplat, de altfel, mai tirziu cu Suveranii din dinastiade Lancaster, Henric al V-lea i Henric al VI-lea, cari aufunctionat ca regi in Franta cel din urma Inca dinleagan dar prin cucerirea lor n'au inteles de loc saanglifice regatul.

Indata dupa aceastä alegere ea drept intro Eduard alIII-lea i Filip de Valois, a inceput razboiul care era sätie o suta de ani, razboiu foarte greu i in conditiuni ma-nifeSt deosebite de ale razboaielor anterioare. Acelea erauscurte, consistind in citeva intreprinderi fericite sau ne-norocite: se chemau nobilii datori sa vie, si se puteauchema i elemente de la orase, din Inmea satelor chiar.

206

gu i se pretindea nimanuia sa stea supt arme un timp maiindelungat. Alto le sint conditiile in Razboiul de o sut&de ani, care se putea prevedea de la inceput a va fi lung si greusi la care erau sä participe si elemente straine, de exemplula Francesi arbaletrierii genovesi, adusi sä lupte impotrivaarcasilor englesi, ca si, pe urma, elemente si din altesi din Peninsula Iberia, precum Francesul Bertrand Dugues-

conetabilul lui Carol al V-lea, era s& lupte In Spania.Trebuia o infanterie de oameni obisnuiti a trage cu arcul,

iar pentru cavalerie, de la un timp, i altceva dedit ca-valerii obisnuiti, faceau o distractie din razboiucari, cind se saturau de dinsa, puteau sa se intoarca in-napoi In castelele bor. incepea s& apara o armata preg&-tita, deosebita in ce priveste felul de a se imbraca si dea se conduce, si armata aceasta cerea bani.

Regele Angliei, In fata acestei necontenite nevoi de agasi bani, a fost silit, cum am vazut, s prefaca institutiasporadica, fara mare importanta, a vechilor Parlamenteintr'o fabric& de necontenite subsidii, in schimbul carorajutoare d bani se acorda inlaturarea abusurilor. Odatace in Franta imprejurarile determinate de acelasi razbomau adus aceleasi nevoi, evident ca, a trebuit sä se recurgala un mod analog de a se procura mijloacele banesti. Eleputeau veni din domeniul regal cu produsul vadit in-suficient , din averea ,personala a regelui, ori dinajutoarele" asa-numitele aides" care se acordaupotrivit .dreptului feudal si numai in anume imprejuraristrict prevazute de acest drept feudal, si ele nu ajungeaupentru o lupt& de acest caracter si de o atIt de lung&durata.

Caci, de si intrerupt de lungi interstitii de pace si pur-tinclu-se dud intr'un colt al Ruh i cind in altul, raz-boiul cerea un venit normal, important, pe care regali-tatea trances& trebuia sa creeze. Atunci, la 1345, vaincepe pentru intlia oar& sa se incaseze cured asa-nu-mita gabelle", ajunsa pe urma o dare foarte cunoscutaIti Franta, i destul de antipaticä. In vremea mai veche,in vechiul regim frances au fost mai multe gabele, ga-belle du sel", gabelle du tonlieu (de la latinul: teloneum,

parti,

din,

si

gig

207

vama), etc; acuma ins& se stringea mai ales, ca o inovatie,impositul pe sare. Iar mai tarziu, in veacul al XV-lea, peling& dinsul se va introduce si un alt imposit de razboiu,pentru plata asa-numitelor Companii de ordonanta" aleregelui, care formau singura armata permanenta pe vremealui Carol al VII-lea.

Din toAte aceste motive si mai ales din trebuinta fiscal&s'a simtit nevoia de a se consulta natia in forma StatelorGenerale. Ele au fost chemate astfel pentru intlia oar&intr'un rost foarte important pentru viata insasi, pentruindependenta si onoarea regatului, la 1351 , cind se dis-cuta, ca in Anglia, suma de a cordat regelui, apoi la 1355,cind desbaterile au continuat aproape trei ani de zile, na-tural cu intreruperi, pana la 1358.

Razboiul se incepuse de Filip de Valois supt auspiciidestul de bune, dar de la o bucata de vreme n'a maimers dupa, asteptari. Francesii au fost invinsi, pan& s'aajuns, dupa o serie intreaga de infringeri, de la aceia dela Crécy, care a uimit lumea prin caracterul zdrobitor alvictoriei Englesilor, pana la catastrofa de la Poitiers, undeinsusi regele Ioan-cel-Bun numit cel Bun" in sensulde: bun cavaler, bun luptator pentru glorie si onoare ,fiul lui Filip de Valois, a fost prins de Euglesi, ceia cenu echivala cu prinsoarea lui Napoleon al III-lea, laSedan, care a fost, oricum, o jignire pentru un poporintreg, pe cind felul cum a fost prins regele loan erasimtit ca o mindrie pentru Francesi, ca si felul cum els'a comport4 in captivitate.

Evident ca o dinastie nouä, cum era aceasta de Valois,al carii titlu de stapinire putea fi cons derat putin camdiscutabil, si in mijlocul unui razboiu care se purta tocmaipe basa indoielii privitoare la dreptul de stapinire al ei,o astfel de dinastie trebuia sa se simta zguduit& prin a-ceast& serie de nenorociri. Atunci fiul lui Ioan-cel-Bun,ducele de Normandia, in curind Delfinul cum se chemamostenitorul tionului in Franta, dupa un titlu, de originemai mult sau mai putin neexplicabila, pe care-1 purtauseniorii cari aveau sprawl Vienne si provincia Viennois, cel

208

din urrna, din ei, Humbert, vinzIndu-si posesiunile pentrua putea face o expeditie in Orient , Carol, om foartesocotit, foarte chibzuit, stiind sa, organiseze o expeditie,dar neglijind totdeauna sa se puie in fruntea ei, caci Isidadea sama a n'are calitatile trebuitoare pentru a con-duce o armata, si i s'a zis Cel Intelept, le Saige",tocmai pentru aceste insusiri de chibzuialä, chemaseStatele Generale. Contra intentiilor lui insa, ele au luatmasuri cum nu se mai luasera pana, atunci in Franta sinicadri in Europa, cu exceptii ce se vor arata in ca-pitolele urmatoal e , masuri inteadevar revolutionare, pecare, in situatia 'n care se gasia atunci regalitatea fran-cesa, a trebuit sa le primeasca.

SA vedem intaiu ce putea permite asemenea atitudini.Parisul devenise un foarte mare oras, cel mai mare

oras din Apus. El avea o numeroasa populatie industriala.Breslele din Paris erau foarte puternice. Se va vedea,astfel, ce importaita extraordinara a avut, la inceputulveacului al XV-lea, corporatia macelarilor, oameni brutali,obisnuiti a varsa sIngele si capabili, intr'o rascoala, delucrurile cele mai atroce, spintecind femeile ingreunate sifacInd glume asupra cinilor" cari miscau in maruntaielerascolite de fier.

Intre breslele negustoresti era o legatura, si prepositulnegustorilor, le prévost des marchands", ajunsese a fio personalitate foarte importantä. Se intimpla tocmai inacest moment ca locul sa fie ocupat de o personalitateparticular de indrazneata, aplecata din insasi Brea ei catreschimbari subite, catre modificari constitutionale cuteza-toere, Etienne Marcel, a carui statuie se vede astazi infata Primariei din Paris.

Tata deci doua, fapte: breslele acestea, capabile de aface si razboiu civil, si asociatiile de negustori, in frunte cuun preposit avind insusiri escett,ionale. Pe linga, aceasta

si fart, de aceasta n'am putea sa, ni explicam schim-baffle care se incearca a se introduce pe la jumatateaveacului al XIV-Iea in Franta trebuie sa se tina -saratisi de spiritul raspindit de Universitatea din Paris, ince-pind Inca din secolul al XIII-lea. Universitatea aceasta

,

209

nu era de melcina sau de drept, caci dreptul se invataamvazutaiurea, si nu era de stiinta propriu-zisä,, osebirea Intrestiinta pi litere" nefäcindu-se insa, ci era o Universitatede teologie si de studii filosofice anexe. Ea ajunsese cu toateacestea de la un timp sa aiba in ideile sale, in tendintilesale, in actiunea studentimii sale, care influenta, asupraMediului in care traia, un caracter absolut radical, in unelecasuri chiar nihilist : Dumnezeu trecea pe planul al doileafatä de Nature, ca in partea a doua, datorita lui Jeande Meting, din veslitul Roman de la Rose', un cleric,in care poetul, aproape ateu, aproape republican, uritoral tuturor traditiilor, al tuturor situatiilor cistigate, altuturor drepturilor mostenite, cere in schimb nu stiu ceorganisatie de libertate, neinfrinata de nicio norma dintrecut, de nicio lege presenta, avind in frunte un vagcontrol, am zice: al intelectualilor, al oamenilor invatati,cari ar avea dreptul sa conduca multimile carora pre-dicatia lor li-ar fi dat drumul. Dad, se adauga, deci spi-ritul acesta al Universitatii din Paris, cuprins, de altfel,in literatura intreaga a epocei 2, se va inOlege de undea venit In Statele Generale adunate la Paris spiritul Mo-vator far& reserve.

Mai era insa ceva : daca, Filip de Valois se impusese,mai cu dibacie, mai cu sila, ca 0, iea mostenirea fiilormorti innainte de vreme fara mostenitori barbatesti ailui Filip-cel-Frumos, era cineva care, in puterea dreptu-rilor da singe, rivnia coroana francesa : regele Navarei,Carol, zis cel Rau. Acest ginere al lui Ioan-cel-Bun, carecutea, sa-i ucida principalul sletnic, a jucat rolul, carenu va putea fi insemnat cu precisiune, dar care lumi-neaza atitea lucruri, pe care 1-a jucat, peste trei, patruveacuri, alt print de singe frances, in ajunul altei revo-lutii, avind si el responsabilitatea de capetenie pentru totce s'a savirsit de teroristii din acea miscare provocatade el: ducele de Orleans din 1789, care, crezind sä poata

1 V. Iorga, istoria literaturilor romanice, 1, capitolul respectiv.2 Material, Universitatea n'a luat parte la turburAri.

§c. do Ritzboiu. 14

210

pe Ludävic al XVI-lea, ajunse cetáteanul PhilippeEgalitó, numai bun pentru esafod.

Fara Navares nu s'ar fi ucis innaintea regentului mare-salii de Champagne i de Normandia.itiind aceasta, nune vom mira de ce State le Generale de la 1355 au pututsä ceara, lucruri ca acelea ce urmeaza: Finantele Statuluisa, fie supraveghiate de noul superintendenti", cari safie alesi de State, ceia ce inseamna sä se ieie din minaregelui finantele regatului, i, subsithar, gabela sä apesepe toate clasele sociale, sa se stabileasca definitiv valoa-rea monedelor. Afara de aceasta, State le Generale trebuiausä devie o institutie permanenta, cu doua sesiuni pe ano imitatiune englesa, evident, aceastain Mart si in No-vembre, o sesiune de primavara i alta de toamna.

in Mart 1356, tot in legatura cu finantele, se prevede oserie intreaga de rnasuri impotriva abusurilor functiona-rilor, impotriva vinzarii functiilor, impotriva imprun\utuluifortat, impotriva calcarii ogoarelor celui sarac cu prilejulvinatorii nobililor. Tot odatä, in dauna aceleiasi clase no-biliare, s'a hotárit sa nu se mai ingaduie razboiul privat,pe care ordonantele regale din secolul al XIII-Iea nu pu-tosera deci 0, le inlature. Un imposit nou trebuia säatinga, dupa socotinta Statelor, pe toate cele trei Ordine,prin urmare i pe nobili i pe cler, ca i starea a treia.

Tot in cursul acestui an se prevede apoi o cornisiunespeciala de optzeci de membri pentru orice fel de plingericontra administratiei, cace se lua astfel din mina regelui ;un Consiliu de douazeci i patru trebuia sä incunjure peSuveran pentru a-I sfatui, a-1 dirige, de fapt, i In celepolitico. Consiliul acesta, a carui compunere Insasi esteinteresanta, trebuia s cuprinda: patru clerici, zece nobili,zece burghesi, va s zica zece membri ai starii a treiafata de paisprezece din celelalte don& clase. i se va ajungela o noua deput4ie de treizeci i ase, la comisari pen-tru provincii,pana ce, parasit de intrigantul Navares,Marcel are 0, fie atacat de fortele regale i, in desvolta-rea 1upti, asasinat, la 1359 1.

1 V. Paul Bondols, Histoire des institutions et des mows de la France,I, pp. 112-4.

nocui

Q1.1

Acura masurile acestea erau sustinute, pe ling& exis-tenta si cresterea necontenitä a factorilor de cari s'a vor-bit, si de o situatie deosebit de grea in ce priveste tera-nimea. Tocmai In anii acestia de cris6 teranii declaraserá,printr'o miscare revoIutionarã, c& nu mai consimt 0, pri-measc& vechea ordine de lucruri. A loft, in 1358, ceamai cumplita miscare agrar& ce s'a pomenit vre-odatä,al c&rii saf, real sau inchipuit, isi zicea Jacques, si de laacel Jacques, far& important& politic& personara, a rärnasin vocabulariul privitor la revolutii numele de jacqueriepentru orice miscare a satelor confusá, Mil scop binedeterminat, far& conducere unitarä. Castele au fost arse,titlurile de proprietate distruse, ceva analog cu ce s'apetrecut in Aideal la 1784, in revolta -lui Horea, Closca,si Crisan.

La 1382 va ap&rea apoi a1t1 miscare cu caracter rural:a asa-numitilor tuschins", in Sud, care dureaz& mai putinsi are important& mult mai mica. Miscarea aceasta a ter&-nimii, in srirsit, e intovarasita de alto dou& misc&ri, oräsenesti,revolta zisa harelle §i. miscarea ap-numitilor maillotins,numiti astfel pentru cá intrebuintau ea arma niste ma-ciuci, maillots", cu care bateau in cap pe adversarii lorpolitici (1380).

Cu o nobilime prinsa In rAzboiu, nobilime invinsä, adeseaeaptiva, cu bande de mercenari, asa-numitele GrandesCompagnies, alacatuite si din Spanioli si. din Englesichiar (Hawkwood, pentru Italieni Acuto), cult pradausi in Franta si aiurea, cu o lume oräseneasca nemulta-mita, cu o burghesie ambitioasä, cu pretendenti la tronneastimpárati, cu revolutii teränesti atroce, ce nu era instare sa, cedeze regalitatea, si prin urmare ce pretentii nuse puteau ridica fata de dinsa!

Fireste ca, indata ce lucrurile se indreptau momentan,regii Franciei, ca si ai Angliei, se grabiau, sA-si retragaconcesiile. Cind Delfmul Carol a sc&pat de Etienne Marcel.,de Carol de Navara mai tarziu, cind, ca rege, a inlaturat,pentru un moment, pe Englesi, Bertrard Duguesclinfiind in stare sa-i dea o biruint& ce nu se mai astepta ,s'a bacercat a se Intoarce la vechea ordine de lucruri.

212

Nenorocirea regatului frances a fost ins& cá fiul lui Carol-cel-Intelept a fost un biet smintit, de o nervositate extra-ordinara, incapabil de a guverna taxa. Nenorocirea acrescut prin aceia cä acest rege nebun, Carol al Vl-lea,a avut o Domnie foarte lunga, de patruzeci i doi deani, iar acei cari-I puteau sfatui de bine erau Inlocuiide sotia lui, principesa de Bavaria Isabela, Isabeau, cumIi ziceau Francesii, femeie fait, simt pentru barbatul ei, oripentru regalitatea pe care sarmanul o represinta, ca i Pen-tru Franta, iar unchii lui Carol al VI-lea, fratii lui Carol-cel-Intelept, se, mincau intre dInii pentru putere.. Mai peurma, fratele lui Carol, Ludovic de Orleans, a devenit unsimplu sef de partid, i in fata, tot ca sef de partid, sta ne-potul de fiu al lui loan-cel-Bun, ducele de BurgundiaJoan. Astfel in chiar dinastia francesa, luptele pentru pu-tere creau o impartire care, mai ales dupa crimele sä-vIrite i de o parte si de alta (Ludovic de Orleans eomorit de ducele de Burgundia, care va fi asasinat larindul lui, mai tárziu), era ireconciliabila. La un momentdat de la inceputul secolului al XV-lea, ducele loan,aliat al Englesilor, sustinea pe urmasul lui Eduard alIII-lea, pe noul rege engles din Casa de Lancaster, in pre-tentiile lui la tronul frances, de uncle a decurs 6 nouaiserie de infringeri umiliri pentru regalitatea francesä,ca infringerea de la Azincourt, la 1415.

Parisul devine astfel din nou un focar de revolutie.Puterea ajunge, la 1413, in mina macelarilor din oras,corporatie care se chema nécorcheurs", i, atunci, 300de macelari, organisati militareste, sint stapinii, timp demai multi ani de zile, ai Capitalei Regatului, aliai cuBurgunzii", paitidul ducelui de Burgundia, i cu Englesii,cari se desfaceau din ce in ce mai mult ca adversarinationali ai poporului frances.

Studentimea din Paris s'a grabit imediat s faca aliantacu acesti écorcheurs", in fruntea carora era SimonetCaboche. Din unirea acestui Capatina" cu studentii Uni-versitatii din Paris, cu ducele de Burgundia i cu Englesiia resultat o formidabila putere revolutionara. Negustoriis'au grabit, ca i pe vremea lui Etienne Marcel, sa participe

-§i

213

la opera de rasturnare. Pe rind ducele de Guyenne, ducelede Berri, ducele de Burgundia luara scufia alba, le chaperonblanc" a macelarilor, i s'a mers asa de departe incit re..gele insusi a trebuit 0, se supuie acestei forme, asa cumLudovic al XVI-lea va fi silit sa-si pung in cap, la1791, boneta frigianä rosie a revolutionarilor.

Caboche, ajungind stapin in Paris, face a se decretaevident nu din capul lui, ci din capul carturarilor uniticu dinsul ordonanta zisa cabochienne". Prin a-ceast& ordonanta se fixeaz& urmatoarele puncte de re-forma: mai putini functionari, lefuri mai mici pentru toatalumea. Se intemeiaza un Consiliu regal, desemnat, nu deState le Generale represintind elementul conservator", in-vins, ci de populatia aceasta parisiana. In acelasi timpins& se ieau masuri bune, creindu-se Curtea de ConturiCurtea pentru aides, care se ocupa de ajutoarele financiare date regalitatii.

In tot acest timp insa State le Generale functionara.Intro Etienne Marcel si intre ogaboche le intilnim la 1359discutind asupra pacii cu-Anglia i refusind-o ca defavo-rabila terii ; le intilnim la 1367, cind staruie sa se in-ceapa din nou razboiul contra Englesilor i voteaza noiajutoare; le intilnim la 1360, consacrind razboiul inceputDupg, aceia, de la o bucata de vreme, au fost numaiadunari de notabili, la 1380-1, la 1383, la 1409 si a§amai departe.

Rolul Statelor scade necontenit. Cind insa Carol al VI-leafind cu totul scos din viata regatului, Henric al V-leaal Angliei, apoi Henric al VI-lea sint considerati ca mos-tenitori legitimi ai Coroanei Franciei, cind resistento na-tional& francesa se stringe in jural Delfinului Carol al

un print foarte timid, care ee adapostise la Bour-ges, din care causa i s'a zis, despretuitor roi de Bourges"roi de Paris" fiind Englesul, cind a trebuit miscareateraneasca sau manifestatia de patriotism i nationalismteränesc intrupata in Jeanne Dare pentrut ca regale Eafie a dus la OrMans i incoronat, peutru ca astfel s& se

' Bondois. o. c. pp. 110-6.

ei

VII-lea,

214.

duca mai tare lupta Impotriva Englesilor Intru recisti-garea provinciilor pierdute ale regatului sau, s'a simtitnevoie, in opera de recuperare care se incepuse, de spri-jinul tutulor claselor regatului. S'a recurs, deci, din noula Statele Generale.

Astfel, pentru recucerirea teritoriului ocupat de dusmani,pentru izgonirea acestora din regat, pentru fixarea dinnou a vechilor hotare, pentru asezarea regelului in Capitalalui, s'au adunat ele la 1429 si. 1433. Cind apoi ducelede Burgundia a trebuit sa fad, pace cu Carol al VII-Iea, laArras, ea a fost supusa Statelor Generale, la 1435. Si la1439, cInd razboiul mergea acum bine, dar se cereau ye-nituri normale pentru intretinerea Companiilor de ordo-i WI", s'au tinut la Orleans State Generale, care au IA-tarIt impositul nou care se chema taille",,rabor , amzice, fiindca la Inceput se Insemna pe un bat printeocrestatura, impositul platit. Aceasta taille" a ajuns de lao bucata dn vreme impositul permanent din care s'a in-tretinut toata lupta Impotriva Englesilor, si nu s'au maichemat Statele, care si jucasera pin& la capat rolul cons-titutional si national.

Statele de la 1484, care au ramas vestite, sint in le-gatura cu o alta stare de spirit, cu alte Imprejurari aleregatului, si expunerea activitatii lor apartine acum epoceimoderne.

XVII.

Viata constitutionalä a regathlor spaniole

Innainte de a ne apropia de acea jumatate a veaculuial XV-lea care inseamna pragul epocei moderne, este bine

ne intoarcem la alte teri decit acelea de ale caror in-.stitug libertati i asezaminte se vorbeste necontenit,pentru a vedea ce se intilneste acolo, fie ca o creatieoriginala, fie ca elemente de imprumut. Cad ici i colo o

gasim, in teri de mai mica Insemnatate supt raportuldesvoltarii constitutionale, lucruri care au precedat ino-vatiile din celelalte mai cunoscute ori le-au influentatchiar. Popoarele mari, si in ce priveste istoria, ocupa maimult thc, si de aceia se trece de atitea ori peste drepturilenatillor mai mici.

sa Incepem cu o tara unclA originea germanica foartedepartata se amesteca, cu elementele generale ale evuluimediu care sInt de origine romanica pentru a da aspectuldnor foarte interesante institutii. E vorba deci de celedoua principale regate spaniole.

Pentru a hate lege institutiile care se intilnesc in Cas-tilia si Aragon Inca din vremi mai depär tate, dar in chipmai caracterisat prin veacurile al XII-lea pana la alXIV-lea, trebuie sa, se fixeze unele puncte din istoria maiveche a Peninsulei Iberice.

Aici a existat, In cele mai departate timpuri, o viataindigena anteromana, care exist& i astazi in Pirinei. Eviata BascilOr, cari, In ce priveste partea din populatiecare locuia dincolo de munte, in Galia, se chemau Vasconi,aoei Vasconi neastimparati cu cari au avut de luau re-

sa

sa

216

galitatea merovingiana ca i cea carolingiana si de lacari vine numele de Gascogne, de Gasconi, date provin-ciei lor i locuitorilor ei .actuali. In Spania propriu-zisa,pe ling& tinutul base insusi este si al Biscaii, al cariinume chiar e in legatura cu Bascii. Pe urma, peste ele-mentul acesta base si cel lusitan, celtic, de unde numelede Celtiberi, s'a asternut far& a mai vorbi de contoarelede comert i colonisarile care au exercitat o influenta

dincl asupra vietii acestor regiuni, cum a fost influentaFenicienilor, a Cartaginesilor, influenta romana. Fasaaceasta roman& a fost foarte importanta, i amintim cain acest timp Spania a dat un Imparat de valoarea luiTraian, iar la un moment dat ea a cautat sa se ose-beasca formind o provincie deosebita, supt Sertoriu, dintabara lui Pompeiu. Aceasta fasa, care a tinut mai multesecole, a avut acelasi caracter ca oriunde aiurea.

Ea a fost iniaturata prin navalirile, de pe la anul 400,ale deosebitor populatii germanice. Au venit atunci Suevii,Alanii, Vandalii i Visigotii, din regatul de Tulusa. Cindapoi Vandalii s'au askat in Africa, cind Suevii s'au refugiatin Nord-Vestul peninsulei; cind Alanii au disparut, Visigothan ramas domni peste Spania, i ei au stapinit-o pana lanavälirea Arabilor dup& anul 700. Astfel vre-o trei sutede ani Visigoth au lost dominatorii, de la un timp ex-clusivi, ai peninsulei.

S'ar parea c'a ei trebuiau sa deie nota caracteristicainstitutiflor din viitoarele regate spaniole, si astfel alaturide desvoltarile constitutionale care pleaca de la popoareleromanice, de la institutiile romanice, ar fi o alta desvol-tare constitutional& care ar pleca de la un popor ger-manic. Si de sigur ar fi foarte interesant sa se van, inacest colt de lume, in aceasta peninsula iberica ce apar-tine mai mult Africei, de care e despartita numai prinstrimtoarea de Gibraltar, in acest unghiu cu fisionomiaparticulara, asa de potrivit pentru isolare, asa de neinflu-entat de alte civilisatii, o desvoltare de aezaminte carevine din fondul propriu germanic,

Dad, s'ar pune astfel chestiunea, ar fi o gresealä. Evi-dent ca tot ce intilnim in regatele ce se formeaza aici

a

217

si se unesc, apoi iari se desfac, pänä ajung sa se con-funde pe vremea lui Ferdinand Catolicul si a Isabelei deCastilia inteo singura Spanie, fara Portugalia, care con-tinua a forma o lume deosebita, evident ca toate acesteavin dintr'o veche viata visigota. Aceasta este incontestabil.Arabii au ocupat provincii foarte importante, au desvoltato viata agricold, una de mestesuguri, de comert foarte des-voltate, au creat o cultura superioara vrednica de toataadmiratia, dar, date fiind deosebirile de religie cu toatea in Spania crestinatatea era influentata, de Mohamme-dani, i acestia erau, la rindul lor, infiuentati de crestini,alcatuindu.se chiar o populatie mijlocie mixta, asa-numitiimosarabi o inriurire adinca nu s'a putut savirsi. Astfel,de la cuceritorii germanici, de la felul cum ei s'au asezatsi au cirmuit, plead, tot ceia ce in Castilia, si In Aragonmai ales, s'a desvoltat in veacurile urmatoare.

Dar institutiile Visigotilor nu sint speciale rasei lor;apucaturile sint evident ale acestei rase, anume porniride temperament de sigur ii apartin, dar asezamintele shitale Bisericii crestine de nuanta ariana. Cind Visigotii aupätruns in regiunile dunarene ale Peninsulei Balcanice, eis'au convertit la crestinism supt forma eresiei lui Arie,si principalul represintant propagandei ariene In mij-locul acestor barbari a lucrat chiar in pktile- noastre:Wulfilas, care a lasat in partile Silistrei ca urmas pe e-piscopul Auxentiu. Cu acest crestinism arian, de care foartemulta vreme nu s'au despartit,pana in secolul al VI-lea,au venit cuceritorii germanici in Spania.

tnsa crestinismuI, i arian, si ortodox, mai ales in Orient,se sprijina pe activitatea sinoadelor i pe dreptul canonic,care se formeaza in adunarile sinoadelor, la care participauepiscopii, dar pe care le presida Suveranul insui, avindoarecare rost arhieresc, i la care puteau asista, influ-entindu-le mai mult sau mai putin, i represintantii claseidomin ante.

Francii, si tot asa i Burgunzii cind s'au asezat inGalia, au gäsit, cum am spus-o In de ajuns, o societate ro-manic& foarte bine organisata, de la care au primit aproapetotul in ce priveste asezamintele, in Spania insa, cind au

"al

- 218

venit Visigoth, ei n'au gasit atltea veacuri de cultura an-ted precum le-au gasit Francii in Galia. Ei Inii n'adu-ceau ce ar fi fost necesar pentru a crea din capitalul loro viata noul constitutionala, i atunci ce a dominat afost Biserica. Aici, in Spania, de oare ce elementul laicin .viata populatiei era mai slab, Biserica a stapfnit cuatit mai mult viata visigota. Deci totul s'a hotarit in si-noade: sinoadele au fost Parlamentele Visigotilor din celed'intaiu secole ale asezarii lor acolo. i intr'un sinod tot-deauna era libertate absoluta in vorbire, se discutau libertoate chestiile i hotaririle se luau cu majoritate; acelcare presida nu putea impune pun ctul Om de vedere,

asa hick intre cele mai libere Parlamente i acestesinoade nu se vede vre-o deosebire. Pe de alta, parte,dreptul canonic era legat, daca nu de dreptul roman, celputin de disposithle sufletesti pe care dreptul roman lecrease la acei cari luau parte la sinoade: prin urmare unpopor barbar, care primia dreptul canonic intra in or-dinea cresting, dar si in ordinea de drept roman.

Pe vremea lui Iustinian Visigoth au trecut la catoli-cism. Primind aceastä schimbare de dogma, ei au pastratinsa din rosturile lor ariene ceva Cita vreme erau arieni,ei trgiau far/ nicio legatura cu Roma, formind o comu-nitate nationala religioasa isolata In lumea crestina aApusului, si, chiar cind au devenit catolici, relatiile cuRoma au fost foarte multa vreme cam slabe, organisatiareligioasa a lor pastrind departe un caracter localsi national, care a durat pänä foarte tärziu.

De aici yin deci pentru toata Peninsula Iberia, douaelemente: pe de o parte obiceiul de a trata afacerile pu-blice in adunari la care ieau parte toate elementele po-pulatiei; pe de altä parte un respect pentru drept maiputernic si mai vechiu decit in alte provincii ale cresti-natatii apusene. In Anglia, in momentele cind lumea eranemultämita, se vorbia de bunele obiceiuri ale regeluiEduard; In Spania totdeauna se recurgea, fie la dreptulcel vechiu autentic, fie la un fnchipuit drept vechiu careIn unele elemente ale lui era real, dar in altele apartinealegendei: astfel se vorbia de datinele i institutiile de la

i trAi

219

Sobrarbe, o regiune In apropiere de Navara, In realitateo institutie navaresa, relativ noua. Pe de alta, parte, a cestiGermani nefacind deosebire Intro dreptul religios si celpolitic, teat& viata lor politica a lost dominata si de le-gile bisericesti si de asezamintele bisericesti. Ei au ela-borat astfel cea mai complecta, lege pe care au facut-ovre-odata, barbarii, o lege Intiadevar admirabila, asa-nu-mitul for al judecatorilor", Forum iudicum", ori, in limbaspaniola de mai tarziu, Fuero juzgo".

Acum, dupa ce au venit Arabii, elementul visigot ne-supus s'a refagiat in munte. De aici s'a facut o desca-lecare, o coborire a elementelor crestine In legaturá cuBiserica in spre regiunile mai fertile din Sud, ImpingIn-du-se incetul cu incetul dominatia musulmana si cautIn-du-se, precum s'a izbutit foarte tarziu numai, inlaturareaei desavIrsita.

Dar faptul acesta, ca formatiunile politice cele noua auresultat dintr'o lupta de mai multe secole, lupta, foartegrea, fäcuta cu puteri slabe si razlete, faptul ca terenula lost capatat bucata cu bucata, ca acei cari erau en-ceriti lucru iarasi vrednic de Insemnat nu se gasiauIn cine stie cc stare deosebit de rea, ba chiar stareaeconomica era mai buna supt Arabi, cari represintau ocivilisatie mai innaintata, si sistemul arab, in Spania casi In Siria si Africa, era larg democratic, foarte descen-tralisat, 0, in sfirsit, toleranta religioasa, ca la toti mu-sulmanii, era foarte larga, di deci crestinii nu veniauca niste robi cari ar fi Intins mlnile spre a li se des-lega lanturile, toate faptele acestea au facut ca, si fat,/de populatia recIstigata, sa so alba, o deosebita, Ingrijire.Se cereau concesiile cele mai Intinse, respectarea cea maideplina a tuturor traditiilor.

De aici a resultat pentru fiecare din Statele acesteacare au izbutit 0, se coboare, supt conti si regi, de lamunte Navara a ramas acolo, dar regatul Asturiilor s'aIntins panä la Leon, formind un regat de Leon, apoi dinacest regat s'a desfacut, ca un fel de avangarda, Cas-tilla, tara castelelor, castillos", iar, de partea cealalta,catre Ebru, in vaile regiunii muntoase, Aragonul, numit

--

220

dupg, riul care curge In pärtile acestea, a resultat, zic,necesitatea neaparata a respectarii lucrurilor existente,admiterea tuturor libertatilor care se putusera desvoltasupt stapinirea Arabilor, tendinta catre institutiile libere,participarea populatiei la intreaga viata, ca i tendintacealalta Wire o via dominata cit mai puternic de no-tiunea dreptului. Altceva ar fi fost clack intr'o cucerirerapede, o armata foarte bine organisata, supt un sef as-cultat, ar fi desrobit o populatie care ar fi asteptat cunerabdare pe desrobitorii sii, pe cind asa, pe ling& ele-mentele de libertate si de legalitate mai vechi visigote,se adangia tot ceia ce vine fireste din opera de cucerire. Infelul acesta, pe o vreme dincl in celelalte teri din ApusulEuropei pornirea catre institutiile de libertate i scrupu-lele de drept abia se inti'mpina, ele dominau in viata spa-niola, far& deosebire intre Castilia .si Aragon.

Inca din anul 1020 in regatul de Leon se stabilesteo legislatie politica si civil5 noua, asa-numitele buneobiceiuri din Leon". Dar 1020 lnseamna, patruzeei de aniinnainte de ceasul cind Gulielm Cuceritoriul cuceresteAnglia si cu mult mai innainte ca regele Franciei sa fiavut o influent& asupra desvoltarii interne a poporului sau.

Tot in acest secol al XI-lea se stabilesc datinele intr'oforma scrisa In aita parte a Spaniei, care avea i atuncio viata deosebita si a pastrat-o, capabila de a influent&

provincille vecine, Catalonia. Aragonul represinta inmare parte vechea marca carolingiana, provincia pe care,dincolo de Pirinei, o crease Casol-cel-Mare, Catalonia erainsa locul unde in vremurile vechi se asezasera coloniigreci, fenicieni, cartaginesi, k.uvita comerciata de pe coastarasariteana, a Peninsulei lberice. Aceste Usatges" aleCataloniei sint redactate deci In acest timp, dar asa demare era iubirea pentru drept inch, unde Spaniolul nugasia unul codificat in forma, autentica, iscodia el un drept,o carta de privilegii care nu exista: de exemplu vestitacart& de privilegii a orasului Oviedo, care s'a dovedit afi o falsificare.

Dupa ce regatul de Leon cedeaza cu desävirsire fatade Castilla, in acestalalt Stat preocupatia de capetenie

pi

221

ajunge sá fie aceiapi; a dreptului, pi un rege care /IV avuto stapinire glorioasä supt raportul politic, care a vazuttara lui sfipiindu-se supt ochii lui pi in mare parte dincausa lui, pe fiul lui Insupi ridicindu-se impotriva-i pi bi-ruindu-1, Alfons-cel-Intelept, nu supt raportul intelep-ciunii politice, ci supt acela al cunoptintelor in carturärie,las& o opera de drept cum nu mai avuse pana atunciniciun alt popor din Europa. Inspirata din traditiile na-tionale, influentata poate pi de lucruri petrecute dincolode hotarul Castiliei sale, aceasta legislatie, las siete Par-tides" (Dreptul celor papte partide"), formeaza unul dincele mai importante monumente juridice ale evului mediu.

In acest timp, in Aragon incepe 0, se organiseze oviata constitutionala in forme mai aristocratice decit InCastilia, cu o infiuenta mult mai puternica a baronilordeck dincolo, cu o participare mai variata a deosebitelorclue ale populatiei, dar care pastreaza aceasta asamanarecu Castilia ca nimic nu poate exista In afar& de drept.Si principiul este formulat cu atita indrazneala, luck ni-cairi in Europa contimporana nu se gasepte altul asama-nator. Epti rege daca faci dreptate; daca nu faci drep-tate, nu vei fi rege".

Acum, in aceste OH spaniole se 'Astra pi cealalta tra-ditie, a represintarii populare in adunarile deliberative, carese ocupau pi de rosturi politice, nu numai de cele finan-dare sau de indreptarea abusurilor, ca in Anglia.

Si In pastilia pi in Aragon se intilnesc deci State Ge-nerale cel putin din veacul al XII-lea, depi se citeaz5, piun cas dnterior: data obipnuitä pentru inceputul cortvo-carii regulate a lor se socotepte a fi pentru Aragon anul1134, iar, in ce privepte Castilia, cea mai veche adunarea Statelor, Cortes, curti", e in 1169, la Burgos.

La aceste adunari participa nobili mari pi mici, cariIn Castilia se pi infatiseaza deosebit. Pe ling& aceptia esteclerul: in Aragon pi clerul cel sarac, clerul de sat, par-ticipa la adunäri. Cit despre nobilime, dud se zice inSpania: nobil, nu trebuie sa-pi Lea cineva ideia cä aceastainseam/ numai fruntapii societatii. Pe linga oamenii bo-

gati era o altä categorie de nobili cari asistau la cortes",ap-numitii infancones", fiii oamenilor bogati" (dimi-nutiv da la infante) §i chiar cavalerii si asa-numitii hi-dalgos, fill cuiva". In ce priveste poporul, pueblo", elnu era in adevar represintat in cortes", dar, odata cenobilii se intind, ca si in Po Ionia, asa de adinc, poporulinsusi, de fapt, participa la aceste adungri, prin chiaraceasta nobilime.

In Cast lia, curtile acestea au jucat un rol mai mic.Lupta impotriva Maurilor a fost dusa aici in alte impre-jurari decit acelea din Aragon. Pe de altà parte, Castilianu era in legatura cu Franta, lucru de care trebuie sase tina sama, pe cind Aragonul, nu numai ca este in le-gatura cu Proventa, dar sint casuri dud aceasta esteunita chiar cu Aragonul, o dinastie viind dintr'una dincele doua teri pentru a stapini i asupra celeilalte. Apoiprovincii francese, ca Roussillon, Cerdagne, au fost ocupate

mentinute de regii Aragonului; si Montpellier faceaparte din posesiunile regale aragonese. Pe de alta, parte,Aragonul s'a unit cu Catalonia, si de aici venia o pornirede viata libel* din aceasta Catalonia aproape italiananecontenit inriuritä de ceia ce era pe cellalt term al MariiMediterane. nä de atitea influente, in acest Aragon erao viata mult mai nervoasá, mai activa si mai capabilade transformari. Si transformarile care se indeplinesc inaceastä lume sint inteadevar importante, i pentru Ara-gonul Insui, i pentru a capata o apreciere justa a roluluideosebit al fiecarii teri in desvoltarea institutiilor evului mediu.

Supt regale lacob al Arapinului deci, care a sta.-pinit pe la inceputul veacului al XIII-lea, se d'a o luptfoarte puternica din partea nobilimii, lupta care poate staalaturi de aceia care in acelasi timp se ducea in Anglia.Regale fusese in tinereta prisonierul lui Simon de Mont-fort, a fost apoi crescut de Templieri, si, chiar dupa,ce capatase coroana, inteun anume moment el ajunge inminile adversarilor sai, cum s'a intimplat cu Henric alIII-lea in Anglia, fat& de baronii revolt*. El a fost silitsa consimta la impartirea feudelor i sa-si creeze, cum

nu

pi

pi

22

a facut i Henric, un Consiliu pe care i 1-au impus ba-ronii. Pe de alta, parte, ca s scape de influenta acestora,regele Jayme s'a Incunjurat de aceiasi juristi, aicise numesc Invatati, literati", letrados , can au jucatun rol atit de important In desvoltarea institutiilor dinFranta.

Dar ceia ce este mai important i decIt legile pe carele-a edictat el la 1247, decit masurile lui privitoarela dreptul privat si la procedura, este faptul ca, mai alespe vremea lui, la Inceputul veacului al XIII-lea, se des-volta in Aragon, o institutie cum n'a mai avut-o aka,tara, so creiaza un simbol de drept superior tuturora.Mai tärziu s'a fixat doctrina ca acest simbol de dreptatirna de cortes", si nu de rege, dar pentru mo-ment el era numit de Suveran i putea sà fie schinabatde acesta In veacul al XV-lea devine inamovibil, pe

Acest Justicia avea dreptul sa, judece ofice chestie,chiar dad, privia pe rege: un Parlament resumat intr'osingura, persoana i avind dreptul sä dea sentinte caroraregele insusi era dator sä li se supuie, regalitatea neavIndnicio putinta de apel.

De unde a venit Justicia nu s'ar putea spune precis.crede cä aceasta, institutie, care nu se intfineste, cum

am spus, la niciunul din popoarele romanice, este datoritapresentei Maurilor in Spania. Caci la Musulmani exista acelacare represinta, dreptul sacru al Coranului, eriatul, celcare da sentinte carora i Sultanul trebuie sä se plece.

Regele Aragonului, in tot decursul veacului al XIII-lea,a avut, apoi, sa fad, necontenite- cesiuni fat& de baroniisal La 1250, de exemplu, o comisiune de nobili si deprocuratori ai oraselor se ocupa de Impartirea mosteniriiSuveranului intre copiii sai. 0 chestiune asa de impor-tanta nu se putea hotati decIt pe aceasta, cale. Indatadupa aceasta s'a facut unirea oraselor Impotriva nobililor,favorisata de rege, ceia ce a contribuit foarte mult laridicarea vietii orasenesti. Regele, fatà de puterea baro-nilor, a Incercat sä reactioneze, cum s'a facut i in Ger-

via*

Ae

224

mania, contra nobilimii, si el a creat o nobilime de Curtiisi de servicii ca si In Germania. Astfel, pe lInga nobilimeacare-si datoria situatia numai stramosilor, s'au creatcari aveau de la Curte i pe ling& Curte. i panala sfarsitul veacului al XIII-lea rascoale ale supusilor, cumnu se intilnesc nici in Franta, nici in Anglia contimpo-rane, continua.

Supt Petru al 1II-lea, la 1276, facindu-se o uniunecontra regalitätii, iata, ce indraznete cereri se presinta:Judecarea tuturor chestiilor politice prin Justicia, partici-parea Statelor la hotarlrile de razboiu si de pace, numireade judecatori indigeni, comertul liber, suprimarea imposi-telor abusive. Cortes" 0, fie convocate in fiecare an laSaragosa. Viata feudal& sä fie orindulta pe o basa noua:niciun nobil sa nu poata fi ucis fara sentinta din partealui Justicia. Fiecare stare legala sa fie judecata dupadreptul ei si de represintantul legitim al ei.

Regele, la un moment dat, a fost crezut cä poate säscape de aceastä tutela, Inchinlnd regatul sau Romei, darnobilii n'au recunosnt aceastä Inchinare si au Inceputapoi ei, In epoca de care vorbim, negociatii cu RomaImpotriva Suveranului. In acest timpr un Justicia pro-nuntä o sentinta contra regelui.

Supt Alfons al 1II-lea, Consiliul regal e schimbat dupacererea baronilor. Regele cauta sa, sparga atunci StiteleGenerale, plecind de acolo. Atunci Insa, lucrind contra re-gelui plecat, s'a hotárlt a i se opri veniturile. I se impunesa nu negocieze cu strainatatea fara voia curtilor" sale,si, neavindu-se Incredere In cuvintul lui, i se cer ostateci.Se proclama principiul ca, atunci clad regele se ridica incontra Iegii, revolutia este legitima impotriva autoritatiiregale. Daca regele ordona contra supusilor sai moartea

Inchisoarea fara sa consulte pe Justicia, regele poatefi demis, i nu numai el, dar i dinastia Intreaga. Mi-nistrii vor fi numiti de uniunea baronilor sau alesi decortes", care se vor aduna In Novembre al fiecarui an.

Numai la Inceputul veacului al XIII-lea, Iacob al II-lea,care dispunea acum si de regatul Siciliei, de pe urmaVesperelor siciliene, !mean& sä punä capat acestei stari

altiiei-o

gi

225

de perpetul revoltä. Atunci, de pe la 1300, se ingusteazäpe incetul privilegiile nobilimii. Ins& in casul acesta nueste o micare ce plead, din Aragon, ci o influent& dincellalt regat. Si, nu far& dibacie, regele Iacob intrebuin-ten& pe Justicia pentru dinsul, ii prime0e toate atribu-tiile, se trichinä innaintea puterii lui; el face ca acestdregator, c4tigat persoanei sale, sa.-0 deie de acum in-nainte sentintele in folosul regalitatii.

Restul din desvoltarea principalelor institutii spanloleapartine epocei moderne.

So. de Bizbold 15

XVIII.

Institutiile scandinave--Innainte de a trece la institutiile constitutionale ale

Germaniei de la sfirsitul evului mediu, de la Frederic alII-lea si pan& la jurnatatea veacului al XV-lea, e necesarsi se Infatiseze asezamintele i datinele politice ale terilornordice si slave.

Suedia, Norvegia i Danemarca erau menite la un mo-ment dat s formeze o singura taxa, si nu numai ele trei,dar impreun i cu acea taa scandinava care a fost pre-facuta pe urma in tail, bizantina si slava, adeca Rusia dela Chiev. Caci de fapt Rusia de la Chiev a lost intr'unmoment Stat scandinav intocmai cum au fost Danemarca,Norvegia i Suedia. Dar despre schimbarile Statului chie-vian va fi vorba mai tarziu.

intre asezamintele scandinave de la inceput si panala jumatatea veacului al XIV-lea si 'intre cele spaniolear fi 0 asimanare, care trebuie relevata chiar de acum.La basa institutiilor spaniole sint normele politico visigote,pe care le-a transformat numai arianismul cu sinoadeletut. Ei bine, ceia ce nu s'a putut intimpla, din causa ari-anismului si a primirii, ulterioare, a crestinismului catolicla o data destul de recent& in Peninsula Iberia., s'a in-deplinit in Scandinavia, unde pana la anume moment,cind intervine un factor exterior care impiedeca desvol-tarea normal& si logica a lucrurilor, totul plead, de la in-stitutiile germanice primitive.

Cad aid numai foarte tarziu s'a stabilit crestinismulnatural, pan& la stabilirea definitiva, a lui, nu poatesi,

227

fi vorba de acele asezarninte care in Europa central& sioccidental& se formeaz& supt influenta religiei crestineadoptate de barbari sau a populatiei g&site de navalitori,si care era, innainte de toate, crestinä.

Cea d'int&iu incercare de a preface Tinuturile de Miazl-noapte din regiuni pAgine sau, cum se zicea mai tArziu,de vräjitori, vr6jitorii pgini rámlind In foarte mare cinsteaici 'Ana dincolo de anul 1000, cu formulele lor miste-rioase i sacrificiile de singe, r6mAsiti tenebroase dincele mai depártate timpuri vine de la o man&stire ger-man& din cele mai noug, facuta pe teritoriul saxon, caremanastire, cum o arat& i numele, nu era decit o imi-tatie a alteia, mai vechi, din Franta. E vorba de m&nas-tirea Corvey in Vestfalia, creatie a manAstirii franceCorbie. De aici se desf ace, la un moment dat, pe vremealui Ludovic Piosul, dup& Incercarea de crestinare a unuirege normandic, Harald, Sfintul Anscar, care se duce InSuedia i incepe opera de crestinare in aceste regiuni.

Regele Biorn primeste crestinismul, dar nu in formaIn care 1-a primit Clovis. Regele Francilor, cind a adoptatlegea cea noua, a facut-o i pentru intreaga lui armata,pe cind Biorn nu se schimbl decit pentru el insusi. Dealtfel, detaliile lucrurilor acestora nu sInt cunoscute cumsint cele despre Franci: ele se stiu doar din asa-numitelesagas, care inseamna tradiOile fabuloase, in care ele-mentul istoric este incunjurat de o poesie particulara, alepopoarelor scandinave.

Dupa Anscar s'a format un plan, care n'a izbutit: acelade a -cuprinde toata Scandinavia in margenile Saxonieicrestinate mai de curind. Dac& aceasta ar fi izbutit, evi-dent Ca o viata scandinav6 deosebit& n'ar fi existat. Odat&anexate aceste regiuni supt raportul religios, ele erauanexate i supt raportul militar si politic. Tot asa Ungurii,cind au patruns in Ardeal, au inceput intemeind episcopia,

turnul episcopiei de Alba-lulia parca e cea d'int6iu su-,lit& Infipta, in pamintul ardelean, oaci in jurul episcopieiera garnisona militara.

Din cronica, mai mult scandinava decit germaná, a luiAdam de Brema, redactata in secolul al Xl-lea, se vede

pi

cum intentia a fost ca Harnburgul sa fie metropola: Haw-burgul e si facut anume pentru Scandinavi, precum Mag-deburgul va fi facut anume pentru Slavi, dupa ce i acestiafusesera inglobati in opera de misionari ce pleca de laMarea Ba ltica.

Din partea lor, Norvegienii, mult mai mult decit Da-nesii i Suedesii, erau in continua migratinne. In fiecareprimavara, cu luntrile lor ei strabateau ceia ce se chernaMarea Britanica, ce ducea Ia coastele Angliei ea F,_1 i la alaNormandiei francese. Cind vintul era favorabil, in trei zilepiratii Nordului ajungeau cu luntrile lor usoare in Anglia.Si aici crestinismul astepta pe acesti drismani de legemai mult ca de rasa.

Pe vremea lui Otto I-iu, in a doua jumatate a yea-cului al X-lea, s'a reluat apoi traditia lui Carol-cel-Mare, care incepuse crestinarea, pe Elba, sis'au facut incercari de cistigare la crestinism, din Saxoniacake Danemarca. Atunci era rege in Danemarca Svein, alearui fiu a fost botezat de Otto si a Mpatat numele deSvein-Otto, de si era menit sa ajunga insa un dusman alreligiei crestine.

Dar a trebuit dupa aceste doua incercari asupra Da-nemarcei sa vie o a treia, care a pornit din Anglia, deatita vreme adinc crestina, fanatic faeatoare de prose-liti. Supt influenta misionarilor din Anglia, Olaf Danesuls'a crestinat, innainte de. asezarea Danesilor sai in Bre-tania Mare, deci innainte de intemeierea Statulni care aavut in fruntea sa, i in Norvegia, si in Danemarca, siin Suedia, pe Canut-cel-Mare.

De la Danesi apoi, Suedesii si-au capatat din non re-ligia crestina, pe vremea regelui Eric. Cu toate acestea atrebuit ca, dupa crestinarea lui Olaf, Svein, tatal luiCanut, cuceritorul Angliei, s'a trimeata episcopi englesipentru ca opera de crestinare sä innainteze, i trimitereaaceasta a Wilt. o el innainte de a se aseza statornic inAnglia, pe vremea cifid stapinia numai un district decoast& Fiul sau Canut a fost crescut in traditiile crestine,din cara causa a ajuns unul din principalii represintantial credintei fata de papalitate, ea unul care a fkut ca.

Slavilor-de

220

latoria la Roma si a hotarit ca, Anglia va fi tributarafata de Sfintul Scaun, asigurindu-i acestuia un venit im-portant. Nu se spune de obiceiu amanuntul, foarte into--resant, ca, acest Knud, cu numele prefacut apoi in form&mai dulce, Canut, avea i un nume crestin: ai:abed.

Knud-Lambert acesta a lost impiedecat in opera luide crestinare prin rivalitatea fata, de Olaf sau Olaus, carerepresinta totusi si el religia cresting In vremea lui insá,cronica, de atitea ori citata, a lui Adam de Brema spuneca emisari englesi ai regelui au predicat i in Suedia,in Gotia scandinava si in insole.

Olaf merse asa de departe cu ura impotrivaincit voi sa distruga control principal al vechilor regr,Upsala. Atunci supusii lui, cu constiinta lor de libertate,i se adresara, oferincl sa fad, o imparVre cu el, paginiipastrind un tinut, unde sa aiba dreptul de a-si exercitareligia, iar crestinii dobindind tinutul lor. Nina la sfirsitullui el a famas strins legat de religia crestina, un felde crestinism dupl, Vechiul Te3tament, caci pe un fiu 1-abotezat lacob, iar un alt principe nordic se chema Ab-salon, un al treitea. Avel. La sfirsitul Domniei lui, Olaf afost apoi martirisat de populatia ramasa pagina.

In ce priveste pe Canut, nu este locul sä revenim lamarea lui important& in istoria universala. Aici intere-reseaz& intru atita ca personalitatea lui, atit de impor-tanta si care a stapinit atita vreme (el a murit la 1035),hotaraste singura triumful definitiv al crestinismului in.aceste regiuni. Mare le lui Seat scandinav, care se corn-punea si din 'Anglia si din luraea nordic i avea influ-ent& 0 asupra Rusiei, s'a desfacut, insa fiecare din bu-cgtile ce-1 alcatuiau a ramas cresting. Un print danes,sta putut vedea in vremea aceasta mergind la Roma; unhate al lui Olaf, Harald, se duce la Cohstantinopol; ofat& a lui Canut se marita cu un Imparat german siImparatul era innainte de toate sef al crestinilor Henrical HI-lea.

Din acest moment se poate zice sa Scandinavia intrain istoria universala. P4na atunci nu se cunostea decit

paglailor,

230

istoria fled)). ui regat, cu nesfirsite amamunte, care cople-sesc i desgustä. Pentru istorta universalk din viata unuipopor intereseaza numai ceia ce are legatura, cu viatacelorlalte popoare i ceia ce influenteazä viata celorlaltepopoare; restul e istorie locala.

Acuma, e altfel. Cit de intinse erau relaiile scandinavein secolul al XI-lea si chiar al XII-lea, s'ar putea vedeadin citeva insemnari. Rusia este pomenita in izvoarelegermanice din aceasta vreme supt numele de Ruzzia",dar Scandinavii aveau un nume deosebit pentru dinsa:Ostrogard, adeca: Gradina de..Rasarit. Prin urmare, rrecumintre Germani Austria era Osterreich", Statul de Rasarit,tot asa pentru Scandinavi Rusia era un fel de Austriescandinava: ,Austrogare.

Adam de Brema cunoaste si el numele acesta, el caresi-a sods cronica intrebind pe Danesi, si un rege danesinsusi servindu-i de informator; cunoaste si Capita la, pecare o numeste Keve", i splendoarea bizantina, a acesteiresedinte rusesti. In izvoarelo germanice se noteaza, !egg,-ttrile de familie destul de strinse care existau intro printiiscandinavi i Rush de la Chiev. Scandinavii earl 'interne-iasera, tara se slavisasera, dar cu toate acestea un timpau pastrat paralel cu numele lor slay l un nume scan-dinav. Astfel Guzlaf, care se thema- acasa la dinsul Iaroslav,

acesta iea in casatorie pe Ingrad, fata regelui Olaf. Maitärziu, cind fiul cutärui print engles trebuie sá paraseascaBretania Mare, rudele lui II trimit in Rusia din Chiev.

zice chiar ca, in obstea scandinava era cuprinsaNormandia francesa, din care causa s'a intirnplat cä

regele frances Henric, din dinastia capetiana, la inceputulveacului al XI-lea, a luat pe Ana de Chiev , nu pentrucä Franta avea legaturi cu Rusia, ci pentru ca in Nor-mandia traia o constiinta scandinava i Scandinavii pang,in stepa Rusiei aveau aceiasi constiinta, cu stense lega-turi. De altminteri un Robert de Normandia e sotul Mar-garetei, fiica regelui Danemarcei, a vestitului Harald Han-drada, care a mers la Constantinopol, a luptat cuSaracinii si cu alti dusmani ai Imperiului bizantin.Harald el insusi luase in casatorie pe fiica lui Iaroslav,

§i

§iAe

231

si, ca sa se va,cl& cum se intinde infiuenta scandi-navá, adaug ca alta fat& a lui laroslav se marita, duparegele Ungariei ; altà sora, apoi, e acea sotie a lui Henric deFranta si mama a lui Filip l-iu, regele acestei teri. Pede alta parte, in secolul al XII-lea, regele Canut altuldecit Canut-ml-Mare: Canut-cel-Sfint e sotul princi-pesei rusesti Ingeborga (o Ingeborga, fat& de rege dams,a fost regina a Franciei ling& Filip-August).

Acum, si din relatiile acestea dinastice a resultat unfoarte larg orizont pentru Danesi. Ei aveau legaturi, prinsecolul al XII-lea, cum se vede dupa insemnarile pe mar-genile cronicei lui Adam de Brema, cu partile cele maidepartate ale Europei. Dupa Ce incetasera pradaciunile lor,care Ain pan& in apropiere de anul 1000, ei aveau re-latii cu Saint-Mahó, de pe coasta Franciei, cu Ferrol,de pe coasta Spaniei, cu Lisabona, cu Nioervasune, caree strimtoarea Gibraltar, cu Taragona, cu Barcelona, caMarsilia, cu Mesina, cu Constantinopol si chiar cu depar-tatul Accharon", care este Saint-Jean d'Acre, Ptolemaissau Akkon, pe coasta Siriei, oras de cruciata.

Acum, dupa ce am vazut cind s'a intins flacara cres-tinismului aici i cind, prin influenta crestinismului, atrecut lumea scandinava in istoria universala, de carefusese isolata panä atunci, putem intelege de ce, datafind aceasta lung& zabava, instituiile germanice primitives'au putut desvolta acolo far& schimbare. Aici n'a fostnici populatie romanica supusa., peste care sä fi venitGermanii, nici influent& crestina ulterioarä, n'a fost nicisupunere fat& de Statul carolingian, nici legatura ,continuafata de Imperiul care avea basä romana, si prin urmareputem asista la acest fenomen interesant, al unei socie-tati germanice care merge de la sine, pe basele cele vechi.

Venim astfel la aceste base vechi insesi si la felul cumse infatiseaza terile acestea in momentul cind intra in is-toria universal& potrivit traditiilor gotice si normande,

Adam de Brema, vorbind de Suedia, se exprima in acest,livinte, care cuprind in scurt infatisarea vietii constit

232

tionale suedese: Suedesii au regi dintr'un vechiu neam" eise cred coboriti din Thor si Odin, a cárui putere atirn&Ins& de la vointa poporului".

Nu se va intilni in nicio tar& din evul mediu exprimataIn felul acesta o doctrina care, aplicat& sau neaplicata,este aceia care stapineste viata constitutional& a timpu-rilor moderne. Avem a face cu un cronicar de la 1000,care poate s& scrie asa ceva, inriurit, trebuie s& adAugim,si de Tacit, care spunea acelasi lucru despre Germani ingenere.

Ceia ce toti in de obste au hotärit trebuie s con-firme principele." Va sä. zica, adunarea poporului e lucrulde c&petenie: dac& Ins& regele era foarte dibaciu, el stiasA-si strecoare hotAririle prin adunare.

Acasa, ei se bucur& de ()total& egalitate." Nu exist&clase: totr slut terani, toti slut osta*; ia DanemarcaNorvegia toti sint navigatori, toti slat pirati, si so imph-t&sesc in chip egal de prada. La razboiu ins& etntr adev&r toate succesele pirateriei nu s'ar explica far&perfecta diSciplina de care erau animati totdeauna.

Si aici un am&nunti ce nu este imprumutat f&ra in-doiall -din izvoarele france, care povestesc cum de-a ajunsClovis, dupa incercari zadarnice in alt& parte, la zeulClotildei", Isus, arata cit de mult sam&nau Scandinavii inideile lor despre religie cu ceilalai Grmani. Si aici se spune càSuedesii chemau un zeu intr'ajutor si dupl aceia, dac&acela-si refusa concursul, invocau pe altul, si astfol eis'au stabilit, la capätul mai multor experiente, in cres-tinism.

Suedia, fiind o tara de plugari si de p&stori, neavindrelaii cu regiunile de mai innalt& oiviIisaie, fiindc& decealalta parte a Marii Baltice erau Estonii, Aistii, iar, maideparte, Rusii atit de tärziu au ajuns sä apara la MamaBahia., a fost tinuta mai departe asa, incth epoca mo-dern& a apucat-o cu institutiile ei cele vechi: cu adu-narea poporului i participarea domninant& a teranilor.Prin urmare nu aici o s& gäsim desvolt&ri mai impor-

disciplinä."

233

tante, ci in Danomarca i Norvegia. Incepem cu cea

in Danemarca erau sate vechi si sate de colonisare,ce'a ce stim despre ele samana foarte mult cu proprianoastra viata, rurala pana' in momentul cind uncle supe-rioare de organisare, venite din Rasaritul slavo-bizantinsau din Apusul romanic sau germanic, au inriurit asupradesvoltarii noastre.

Sate le cele vechi sint Obsti: de o parte este vatra sa-tului, de alta cimpul, care se nume0e cu un terrain ro-manic kamp ; pe urnA, padurea i izlazul, ie7erul sauhelesteul Cimpul se Imparts dupa putinta de lucru i ne-voia fiecarii familii, intocmai ca la noi pan& pe la 1570.Chiar i felul cum erau asezate locuintile corespunde cufelul cum se presinta la noi i astazi. lstoricul Dahlmannspune ca nu erau lipite casele, ci curtile. In civi,lisatiamoditeraneana, legatura proprietatilor se face intre ziduri;in civilisatia cealalta, patriarhalä, raralA, din care faxparte Slavii, Scandinavii si noi, ea se face prin garduricare deosebesc curti intinse (ourtile se chiama aci toft).Satele deriva unul din altul; un sat crescut prea multIsi desface o pate din populatie, care se aseaza aiurea:de aici vin la noi o multime de sate care repeta cu fi-nala eni" numele satului. de uncle an plecat Ai care uneari este si la departari mari. La noi satele s'au strins pevai, si din organisarea pé vai au rasarit judetele, iar dinjudete au rasarit Voevodatele, peste care pe urma s'aastanut Domnia cu caracter imperial. In Danemarca sepastreaza ceva din organisarea germanica asa cum o In-tilnim si in Anglia i la Visigotii din Spania, adecä ceadescrisa de Cesar, pe grupe de sute i mii, i anume sutadeplina" era 120 (hundreds in Anglia, hundari in Suedia).Mai multe hundari" se unesc Inteun Scaun sau syssel,care este judetul de la noi (S'tulzt la Sasi, szek la Secui)1.

S'ar putea spune, de i ar fi o ipotea Indazneata, a in organisatiaaceasta este ceva din fon dul tracic care a fost la noi, care ne-a intluentatpe noi, i. de oare ce Goth au fost pe aici, s'au putut Inriuri i ei In or-ganisatia lor; asa incit o aslmAnare ar fi, nu numai In ce priveete portul,Oar ci In ce priveste viata economicti i orgauisatia socialä.

si

1

234

0 armatd, propriu zisa nu era: se ridica tot poporul, iaraeica la noi. Intoemai insa, cum Domnii noetri au incercatsa.-0 faca o armata de Curte, a incercat sa 1ac i Canut,creind pe huskarlii sai, cari se numese i thinglith, aleeide thing, obetea poporului.

Libertatea i egalitatea erau depline, i dovada cea maiprobanta este Ca nu existau mai multe wehrgelduri. Interile celelalte germanice tariful vari5, dupa cum era vorbade un nobil sau nu, pe chid la Danesi exista un singurwehrgeld.

In ce priveete Norvegia, i aid intilnim o sumedeniede institutii care amintese pe cele de la noi.'De exemplucineva nu poate vinde moeia lui oricui, ci e dator sa, in-trebe intaiu pe vecin, pentru ca tot satul se consideraca o mare familie. La noi ca si dinii e tot aea. Si ladInii membrii de singe ai satului formeaza o comunitatedeosebita, aea-numitul hold.

Insa intro Norvegia i Danemarea exista o deosebire.Norvegia era mult mai unificata, de ogre ce tara insaeieste despartit prin vai in mai multe districte, i fiecaredistrict avea un fel de rege, care a devenit mai tarziuun simplu conte, iarl". Inca din veacu4 al IX-lea a in-ceput sä .se concentreze insa regalitatea, i un rege, Ha-rald, a desfiintat regalitatile mai mid . ei in acelaei timpa ataeat pe moeneni" daruind moeiile confiscate la oameniin legatura eu dinsul. Aceasta a dat, fara indoiala,

noug, o foarte mare putere.Pe de alta parte, Norvegienii, mergind pana la Cons-

tantinopel, au aclus obiceiuri de lux, pe cind Danemareaa ramas mai' mult saraca, iar Suedia, foarte saraca, fiindisolata. Pompa pe care o desfaeura un rege norvegian insecolul al Xl-lea era inteadevar impunatoare. Cite unul eraap de puternic inch s'a gindit la un moment dat saeucereasca Anglia impotriva lui Gulielm Cuceritorul. Masalui cea mare se chema traj eza", teia ce arata ea ei eu-vinte greceeti patrunsesera In aceasta lume. In sfireit re-

raga-UAW

235

galitatea ajunsese atit de depaite, incit, trecind peste ve-chea organisatie hi popoare", care O. la noi a existat,la vii, ca in pärtile lcii, s'a ajuns la creatiunea de pro-vincii, i, precum regalitatea scosese pe regii cei midMouse dintein§ii conti, a scos pe proprietarii urbani ere-ditari i a pus in loc terani bogati, ca vasali ai

Aceasta, evident, nu s'a fäcut faxl oarecare opositie.Populatia s'a ridicat de multe on i a cerut s6, fie gu-vernatá numai de oameni din partea locului, de iarli",ca pin& atunci. Cu toate acestea, in Norvegia nu s'aajuns niciodat'a ca din adunárile locale sä se facá oadunare a regalitatii intregi. A existat landtingul, adu-narea de Tinut, dar nu un riksting, o adunare a regatuluiintreg. Alegátorii ca §i acei cad luau parte la discutiileacestui Parlament local erau numiti de functionarii regelui.Aa incit, dei erau 400 de membri, cite doi preoti defiecare fylk", d* se adunau toti nobilii odatä pe an,interventia ofieiaIit4ii 'Apia acestui parlament importantape care ar fi avut-o altfel. De alminteri, regalitatea,cicitigind necontenit drepturi in veacul al XIII-lea, puterea,se poate zice, era intreaga in mina ei. Ea numia pe daci,ea numia pe ajunse claiar s'a alba, dreptul de atrimite comisari prin provincii pentru a supraveghia pedregtorii ceilalti.

In schimb, Suedia are, Mal, legaturá cu adunarea po-porului, care aici se chiam a. mot, un lagmann, care esocotit, in graiul contimporanilor, ca gura legii", acelaprin care legea vorbe0e. Emulul lui Justicia din Aragonera un Oran, ales de terani pe viatä. De la o bucatg, devreme au fost mai multi. In Norvegia Ins, cind a fostvorba sa, se puie un lagmann, el a fost numit de rage.

Acura, fata de aceast-a, stare de lucruri, de la o bucat5.de vreme o influenta- strain& a intervenit, mai ales prinanii 1200-1250. A. intervenit, nu in sensul concenträrii re-galitatii, care se intilne0e in Norvegia, ci iri acela de a facesa, pätrundl In aceastä societate de terani liberi obiceiu-rile feudaliatii, ca la Germanii contineRtali.

Influenta germanica s'a exercitat int6iu prin ora§e;

si

regalitatii.

ei

236

Hansa a stapinit cu desavirciire Mama Baltica. Avea centredin care unele s'au pastrat, iar altele, care au stralucitodinioara, au disparut.'"Hansa !Tisk tocmai fiindca era ex-clusivista, s'a ferit sa creeze orase dincoace, pe coastascandinavk In Danemarca orasele toate sint fundatiunimodeste i noi. Erau la inceput numai emporii, punctede hotar unde veniau cei din interior cu marfuri i undese facea schimbul cu negustorii veniti din data, cari peurma plecau.

ins& de la un timp Danemarca a ajuns sa coiaborezepoliticeste cu provincia care apartinea, in ce privestepopulatia i celelalte elemente de organisare, i Germanicisaxone. Aceasta provincie a lost Slesvigul.

Prin urmare de aici, din Slesvig, ca 1, apoi, din Hol-stein, Tinut ereditar de aristocratie, opus Tinutului tera-nese vecin al Ditmarsilor, unde ranii erau asezati dupä .

biserici i satul central avea autoritate asupra satelorcelorlalte, cu totul libere, neascultInd de nimeni, a venitinfluenta nobililor In Danemarca. Regii danesi de la 1320innainte au ajuns, la fiecare suire pe tron, sk fack, o de-clarAie askmanatoare cu aceia pe care dogele Venetiei ofacea la asezarea lui i prin care fagacluia sa observeanume puncte constitutionale fata de supusii

Regele Cristofor al II-lea, astfel, fagaduia, la 1320,cele ce urmeaza: in absolutk contrazicere cu trecutul delibertate teraneasc a. pe care-1 avusera Tinuturile scan-dinave, el pastra toate privilegiile episcopilor i clericilor.Clerul nu se va judeca innaintea tribunalului mirean; re-gele va avea numai o Curte cia -apel. Nimeni flu poate fichemat A, se judece intaiu de rege, dar, daca se duce sijudecata nu-i place, poate s faca apel la Parlament (numai intilnim la nicio regalitate medievala un apel de lajustitia regelui). Mai departe: regele n'are dreptul de anumi In functipi bisericesti. Episcopii nu se 'pot prinde,nici exila. Manastirile nu mai sint datoare sä ie caiiciMi regelui. Nobilii vor lua venitul lor (mai mare decitin trecut). Nu vor servi ca- ostasi afara din regat. Daca

sai.

237

sint prinsi In armata regelui, regele e dator 8coaradin inchisoare.

Regele nu va incepe razboiu in contra nimänui decitdupgi, sfatul prelatilor i nobililor regatului. El nu va maiavea dreptul de justitie superioara i nici de a hotarichestiunile de rAzboiu si pace.. Va distruge castelele dinIntlanda-de-Nord. Dar prin alt fgduialá li se da voienobililor facá ei castele i oraselor sa se Intareasca..Exilatii vor fi chemati innapoi, i li se vor restitui ave-rile. Oraselor nu li se va impune nicio sarcink si nu vorfi supuse vre unui imprumut fortat.

Se va tinea in fiecare an un Parlament in orasul Neu-borg. I se dau acestui Parlament atributiuni legislativeformale, nu ca in Anglia si in Franta. Regele Danemarceizice despre legi: Dacá se va gäsi lipsgi, in ele, trebuiesti, fie intregite de oameni experti ai regatului". Mai de-parte, ceva ashaanator. cu habeas corpus din Anglia:Nirneni nu va fi arestat decit dupgi chemarea legala stdupä acusatie publica l osindire".

De cite ori nu dreggtor al regelui pleacá, de terani seva alege inlocuitorul lui. Deci un fel de represintant5, te-rAneascg, cum nu se intilneste in nicio alta tara, dinEuropa. i incgi, odatl se afirma principiul cá legile yindin Parlament, nu de la rege, in cuvintele urmItoare:legi nu se vor rascoci fara invoirea intregului regat, InParlamentul comun care se va tinea pe urm6,."

La 1320 parlamentul din Wiborg va merge .5i mai de-parte: el va face un rege (Ia Parlamentul acesta ieauparte si delegatii oraselor). Se desflinteaz'a ereditatea tro-nului, pentru ca la fiecare alegere de rege s se poat&creste privilegiile nobilimii, i pe alaturi doar ale comu-nelor i eranilor.

Dad, se adauge da opt ani n'an fost regi in Danemarca,de la 1332-40, di Valdemar al IV-lea, care a izbutit saiea puterea, a admis sa se ora Parlamentul in fiecare ancu extraordinare atributiuni politice, se va intielegevestita Uniune de la Calmar, taceputa, Inca pe vremearegelui Olaf al Mesa, prin influenta reginei Margareta,

sa-ai

otd

el

238

mama lui, si transmisa si nepotului Margaretei, Edo.Aceasta unire, din 1397, era ins& un fenomen pur di-nastic, fara consecinte constitutionaIe si, de rapt desi reu-nite sub aceiasi mina, Suedia raminea cu patriarhalismulei teranesc, Norvegia 'Astra, in minile regelui, ceva dinautoritatea pe care am vazut cum o cistigase prin dis-ciplina perpetua pe care o cerea razboiul perpetuu, iar Da-nemarca mergea din ce in ce mai departe catre o situatiede stapinire exclusivá a nobilimii.

Elementul apusean in institutiile Slavilor dinEuropa oriental&

Evident ca acele teri slave care au stet in continualegatura cu civilisatia apuseana, latina, in care se petreceprocesul acesta de alcatuire si desvoltare a unor anumiteinstitutii, ne pot singure interesa. N'am putea cuprinde,prin urmare, Rusia intro . aceste State, caci 4n felul cumse presinta pana in veacul al XIV-lea, cind, prin biru-inta de la Culicovo, se libereaza abia de jugul mongol, eaapartine unei lumi deosebita, unei lumi rasaritene, carenu e macar intru toate lumea rasariteana bizantina, cieste, cum se va vedea indata, innainte de toate, o lumemongolica, asiatica.

Statul rusesc a fost intemeiat in regiunea Niprului deVaregi. Acesti Varegi erau Scandinavi. Am vazut cit destrinsa era unitatea scandinava pina in veacul al XII-leasi cit de bine era cunoscuta Rusia, Regatul de Rasarit", laScandinavi. Rus" e un ouvint cu care, in vremea Ca-rolingiana, se inseamna Normanzii. Este un text formalin care se spune ca asa-numitii Rusi nu sint decit totNormanzit.- Exista o scoala istorica in Rusia ,care, vrindsa inlature orice imprumut din Apus, pretinde ca numelear fi in legatura cu cele petrecute pe pamintul chiar alRusiei, in mijlocul semintiilor slave de acolo, dar parerea,

' tn Annales Bertiniani la 839 se vorbeete de o solie greacä ImpreunAcu care yin quidam qui se, id est gentem suam, Rhos vocare dicebant".Mai departe se afhl: gentis esse Sueonum" (a Suedesilor).

XIX.

240

sustinuta din anumi,te interese, care nu sint stiintifice, nuse poate impune.

De la o bucata de vreme asupra lumii rusesti s'a lu-ting o Indoit& influenta venita din Rasaritul bizantin. Unaa fost exercitata direct din Bizant, prin crestinarea Olgai

mai tarziu, a fiului ei Vladimir, care a atras la coma-nitatea acestei religii ortodoxe gi pe Slavii de la Nipru,Intru cit, de sigur, nu lucrase asupra lor crestinismul vechilorGoti tetraxiti si al Chersonului bizantin. Cele d'intain bise-rici Intemeiate la Chiev, cum e catedrala Rusilor de acolo,a Sfintei Sofii, slut dupa imitatia celor din Constantinopol;cele d'intaiu monezi rusesti au pe de o parte o inscriptiecu litere slavone, iar cealalta una eu litere grecesti,imitind Intru toate formele cele bizantine.

Alaturi de aceasta influent& s'a exercitat alta, venitatot din pärtile acestea rasaritene, si care este influentaBulgarilor, ei avind cultura lor bizantina. Caci fluse poate voubi de o cultura bulgara medievala: acei eariin timpul nostru intrebuinteaza acest euvInt nu-si dausama de esent.a, de caracterul, de principiul de viata., deindreptarea de capetenie a culturii bulgäresti, care este oprefacere lute() limba nici macar in cea specific:aBulgarilor, ci Intr'un dialect macedonean, do ling& Salonic,care nu prin Bulgari a fost facut limba bisericeascaliterara, ci prini Chiril i Metodiu, in legatur& en regatrilmoray, a literaturii bizantine;

Acum, din aceste dou'a influente, s'au ales Rusii dinChiev cu ortodoxia, de care au ramas legati pentru tot-deauna si de care nu s'au putut desface en toate Intim-platoarele cuceriri ale Polonilor i cu toat& influenta latinaexercitata, inteun anume moment, foarte puternic asupralon S'au ales pe lIng acesta cu anume conceptii In cepriveste autoritatea cneazului, a marelui-cneaz", care laInceput era un sef vareg. Si s'au ales de pe urma lega:turilor cu Bulgariicind Rusii lui Sviatoslav an fost che-mati In Peninsula Balcanic& contra Statului bulgarescei n'au mai vrut s& plece, ci s'au asezat un timp la Si-listra, pinä ce seful lor a fost gonit si ucis apoi de Pe-cenegi cu institutia boieronatului"..

si

---

si,

ps

slava,si

241

Dar In afar& de Biserica ortodoxa, in afar&imperiale ale sefului vareg din Chiev, in afara de e-

xistenta clasei boieresti cu demnitati i paminturi, incolofoarte multä vreme la Rusi izvorul de viatk de activitatepolitic& si militar& au ramas Varegii. Seco le intregi, Rush,supt conducerea sefilor lor scandinavi, cari poarta, mimecaracteristice scandinave, pe care le traduc 'mai mutt saumai putin in limba slava, coboad, Niprul, se duo peMarea Neap* se indreapt& c&tre Constantinopol i prada,cum pradasera odinioar& Ostrogoth ain Crimeia si cumvor prada mai tarziu Cazacii de la Nipru, cei mai temut-ipirati din aceste regiuni.

Cu toate cá efli uobilimii- dzboinice din Chiev sechiama boieri", dupa, numele bulgaresc, cu toate acesteaei represinta foarte mult& vreme asa-numita suit& militara,Gefolge", care se stringe In jurul sefului militar. Numelen'are totdeauna mare importan0,, popoarele tin innaintede toate la asezamintele lor vechi, i cu o diNicie extra-ordinará ele strecoara lucruri vechi supt nume noi. Boieriiacestia multa, vreme au rams deci in traditia clasei mi-litare, a clasei dzboinice care incunjurase pe Ruric, cold'intaiu intemeietor al Statului din Chiev.

In ce priveste situatia teranimii, ea a fost foarte putininfluenfyat& de asezamintele bizantine, cu tot contactul cuacest Imperiu, in serviciul caruia au stat multi Varegi deaici pe ling& Normanzii intrgi in solda bizantina,. Cutoat . influenta care putea veni din aceastá familiarisare cuBizantinii si cu Bulgarii, clasa popular& ruseasc& a ramasmai departe in traditia veche slava, in patriarhalismul eiprimitiv, Ih obiceiul de a hotairi toate lucrurile in adun&ride sat sau de tinut, cum era obiceiul Slavilor primitivi,cari se asezaser& pe riuri, i, dad, mai multe vai se re-uniau, se faceau adunäri pentru toate regiunile reunite,cum a fost i la noi.

Asa ceva intilnim, de altfel, si la Poloni, cari la incepatau avut institutia numit& wiec", care a durat On& Insecolul al XII-Iea. Toate luorurile de capetenie se hotarauin acest sobor, intocmai cum la Nord, in candinavia,am v&zut c& thingul lua m&surile de capetenie privitoare

§o. de Rilebola 16

da aspira-tiile

242

la viata poporului Intreg. Si In sovietismul de azi e ourma a acestei datine si a stain de 8-pirit pe care acreat-o.

Asa Inch ar gresi cineva dad, ar crede el Rusia, pan&la nävälirea tatareasca, sta supt influenta bizantina pro-priu-zisa, romano-bizantink sau supt ce bizantina indi-recta, de Imptumut, bulgaro-bizantina, in alt domeniu deo%acela In care acest cuvint patrunsese. De fapt a ramasfoarte mult scandinavism liber, in ce priveste clasa desus, i, In ce privesfe clasa de jos, au ramas foarte munelibertati populare, dupa traditiile de la inceput ale vietii-slave.

Tin sä relevez ca i Impartirile necontenite care se faceauIntro deosebitele provincii ale Chievului dupa, hasardulcopiilor pe cari-i avea un cneaz nu sInt de traditie bi-zantina. In Bizant, clnd ajunge cineva Imparat, el pri-meste Imparätia Intreaga. Nu i-ar fi trecut prin minteunui basileus bizantin, oricare ar fi fost originea lui, säfarImiteze Statul asa Inc It niciunul dintre copiii lui sä nuramlnä far& stapInire. Altfel era insa la Germani In general,ca i la Franci in special. Am vazut cum Statul carolingiana fost Impärtit fait, 0, se gIndeasca nimeni ca savirsesteo greseala politica farImitIndu-1. Cu atIt mai mult laNormanzi impartirea era un fenomen din cele mai natu-rale. Si a durat asa de tärziu aceasta socotinta, Inch,cInd Margareta, creatoarea uniunii de la Calmar, a pututreuni Danemarca, Norvegia si Suedia in acelasi Stat, eanu si-a Inchipuit ca era un lucru durabil; n'a existatnicio institutie comuna In acest conglomerat, i, chiduniunea de la Calmar s'a desfacut, n'a fost niciun felde parere de eau, niciun fel de dorinta de a se reveni laaceasta unitate nationala", cum s'ar zice In timpul nostru.S'a gasit foarte natural ca, din causa imprejurarilor schim-bate, fiecare dintre provincii, Danemarca, Suedia si Nor-vegia, sa traiasca iaräi deosebit.

Prin urmare ce am obserVat la Francii carolingieni, ceam observat si mai tarziu la Scandinavi, se observala Rusii din Chiev, cari traiau In vechea lor traditie scan-dinava. Razboiul e lucrul de capetenie, cu prada i Im-

§i

243

*Ikea ei; In ceia ce priveste Statul, cu toate doctrinelebizantine de care e strabatuta_si stapinita Biserica, nici-odata doctrina aceasta bizantina n'a inlocuit ceia ce cons-tituia Insäi eser4a vieii scandinave, ceia ce a fost prin-cipiul de via0, si de miscare al acestei societati vericneastimparate.

Dar, odata ce lucrurile sint asa, ni putem inchipui cao desvoltare de asezaminte cum este aceia pe care amobservat-o in Europa centrala, apuseana i sudica i chiarsi In Europa Nordicg, scandinava, la Rusi este imposibilp,.Aici exista cloud elemente, care apartin unei lumi cu totaldeosebite i care traiesc unul lingã altul far& sa, se poatainfluenta sau sa, poata transforma unul viata celuilalt. Va-regii, cu toate cá pe ling& ei s'au adaus o multime de sefislavi, n'au intrat in aceiasi forma de viata ca i aceicari-i primisera in unitatea bor. Varegul n'are nimic comuncu teranul slay de jos. Acesta stie ca, in afar& de casuricu totul exceptionale, niciodata n'o sa se poata ridica lasocietatea de sus, care e straina: alta natie, alta cu-getare, alte directiii. Pe de alta parte, intro cei de suscei de jos nu exist& o elm& mijlocie care sa poata servica element de legatura, o dm& oraseneasca, o clasamunicipala.

Chievul este o resedirq o stolita", un Scaun destapinire. Pe ling aceasta se ridica uncle localitati caRostov, Tver, Moscova, Riazan, dar ele nu sint decit imi-tatii ale Chievului. Iar orasele de -comert nu avrtin nicinAiei rusesti, nici Statului rusesc. Le intemeiaza Hansa:astfel Orasul Nou" (Novgorodul). In aceste contoare aleHansei, care au inteadevar o viata popularä, la sunetulclopotului se aduna oräsenii; ca si in orasele sasesti, inBrasov, Sibiiu, Bistrita, este o cladire centrala, cu Sfatulorasului, unde cetatenii se aduna pentru a lua hotaririlelor. Orasele acestea incheie tratate de pace, pot sa por-neasc i rázboiu, sint gata sa fad, rascoale; un spiritfoarte vioiu domneste aici.

Acuma, In orasele acestea sint faa indoiala Slavi,Rusi In numar mare, si sint centre unde pulseaza puternic

ei

244

viata; numai, cunt am spus, ele apartin unei miscki par-.ticulare care se intinde pe teritoriul rusesc nr& sa, im-prumute elemente e viat& r_peascl.

In astfel de conditii cele trei clase functionau fiecareseparat, venind fiecare de aiurea. Deci n'avem o societateorganick i desvoltki ca acelea despre care am vorbitse pot face numai trite() societate care duce o viat& or-ganick fund un corp viu in intregimea sa.

Pe de alt& parte, la inceputul veacului al seIntemeiaz& in Asia central& o colosal& putere militark cuo disciplin& de fier, imprumutat& din Extremul Orient, deo cruzime care nu cunoaste nicio crutare orneneasck deo cruzime metodica asa cum se intilneste in lumea chi,nes& p&n& in momentul de fatä. Aceast& putere, avindaceast& disciplink 1ipsit6 Bind de orice scrupul de uma-nitate, de orice respect al vietii altui popor, de orice grij&de drept, era in conditii potrivite pentru a cuprindepede lumea intreagä. Este vorba de miscarea lui Gin-ghiz-Han, a Mongolilor, care, revärsindu-se asupra pktii destep& europeank ajunge s& supuie pe rind Statele celemici in care se sfkimase stäpinirea, odatä unitark imi-tatie a imperiului bizantin, cu o singur& resedintk carefusese Statul chievian. Robia Rusilor supt jugul tatkesca durat o sut& de ani si mai bine, cam o sut& cinzecide ani pentru anume teritorii rusesti, cind se gindeste ci-neva cg, Astrahanul, Cakanul n'au fost liberate decit Inveacul al XVI-lea i Crimeia a rImas in stapinirea Ha-nilor ghiraizi pang, in vremea Ecaterinei a

Prin urmare scoaterea Rusiei de supt jugul mongolic afost tkzie i, in ce priveste unele tinuturi, numai par-tiara. 0 astfel de stApinire ins ingkluie foarte putin des-voltarea unui corp national.

Supt dominatia mongol& a degenerat orice era notiunede libertate sau demnitate: sefii rusi se tirasc la picioa-rele Hanilor si se duo la Hord& ca aperesi, daca aceste bogatii nu sint suficiente, platesc on capulsi cu chinurile care preced uciderea. In ce priveste ora-sele, ele träiesc cum pot, iar, in ce priveste viata politic&

'XIII-lea

r&-

II-a.

sä-si bogatiile,

245

pi militara, ea e§te in cea mai mare parte oprita. Rusiaeste anchilosata mult stimp.

Si nu numai atita, dar de pe urma stápinirii mongole aresultat o influent& care era de natura sa impiedece §idesvoltarea ulterioara a societätli moscovite, fiindca, acum,centrul s'a mutat de Chiev la Moscova, cum era natural.Precum, clod Domnii no§tri tineaU cu Turcii, stateau laBucure§ti §i, cind. tineau cu Ardelenii, se mutau la Tirgo-vi§te, iar, in Moldova, Ia§ii represintau legatura cu Turcii,iar Suceava traditia de neatIrnare, tot astfel Chievul pentruRu§i insemna legatura cu trecutul, cu ortodoxia, cu amin-tirea vechilor cneji varegi, pe clod Moscova insemna punctulmai apropiat de re§edint.a Hanului, prin urmare locul deuncle se putea vedea mai bine stapinul §i acela asupra ca-ruia influenta acestuia se putea exercita mai puternic. CindStatul moscovit al lui Ivan Calita §i al celorlalti iese bi-ruitor prin lupta de la Culicovo, care era numai inceputuldesfacerii de Mongoli, cad ali Hani au ars apoi Moscova, tirindatitia §efl in captivitate, ea soap& de mongolism, am zice,mai mult in form& decit in fond: fordul acesta trecuse inei In§ii, §i, cu toat& crusta germanica de pe vremea lui Petru-cel-Mare, el va constitui mai departe esenta insa§i a vietiiruse§ti, a vietii politice, a vietd sociala §i militare. Mangolulfal§, care minte, In§eala, calca toate invoielile, pinde§te,intrigheaza, asasineaza, acela a ramas in sufletul claseidominante, iar satele, tiinute, supt regimul despotic tarist,In patriarhalismul care exista §i Innainte de intemeiettaStatului din Chiev, Inca n'au spus cuvintul lor, nici inviata poporului rusesc, nici in viata generala a omenirii.

Ace itea lamurite, sa ne intoarcem la Polonia, care Infa-ti§eaza un proces mult mai interesant decit cel rusesc.Ca State slave inriurite de Apus se pot considera doua:Boemia i Polonia, §i se mai poate considera ca Statsemi-slav, cum este, supt alt raport, semi-germanic, Ungaria,care a trait prinsa Intro teri slave, pe ling& ca ea areIn rasa ei Iusi un foarte insemnat aport de Slavi dinPanonia. i anume legaturi, pe care le vom vedea, introUngaria i Polonia la cutare moment din veacul al XIV-lea,

246

acestea influen0az& asupra vietii Ungariei si fac cadesvoltarea ei s& semene cu desvoltarea Statelor slavedin vecinatate. Sä se adauge in veacul al XIV-lea influentafrances5, caracterul national frances, care a cuprins totasa de mult Po Ionia ca i Ungaria, cu Carol-Robert siLudovic-cel-Mare, cum a cuprins si Po Ionia si a stäpinitcu des&virsire in Boemia lui Carol al IV-lea, care atunciera ca o colonie francesä.

Acestia Sint Slavii de cafi poate fi vorba mai mult. A-fostun moment, 'bind, in ce priveste Boemia si Po Ionia, s'a pututcredo ca aceste doll/ teri vor form& un singur regat. Lainceput Boemia-si intinsese influenta asnpra Poloniei, dar,mai tarziu, pe vremea lui Boleslav-cel-Viteaz, intäiul stl-pinitor care a primit crestinismul, a venit o influent& dinpartea Poloniei asupra Boerniei. A fost un moment,- suptcellalt Boles lav, al II-lea, cel Indr6znet, cind trupe poloneau intrat si in Boemia ca si in Chiev, in Rusia Rosie, laHaliciu. Si, in afar& de icfluenta pe care a exercitat-o otar& asupra celeilalte si a posibilit&fd existentei unui Statboemo-polon, care dac& s'ar fi organisat, era foarte posibilca Ungaria insgsi s& fi intrat ca al treilea membru inaceastA tovärAsie de lege catolick de influent& germanic&

italian& in regiunile acestea, Germania imperial& a Otto-nilor, care luase asupra sa misiunea de a crestin&Nordul ca i 13,63dritu1, dincolo de Elba, in care nu vedeadecit o singur& Slavie", a confundat laolalt& pe Boemi

Poloni, cu duCii i regii lor. Din acest mediu german nuse vedeau doll& regiuni politico bine determinate, avindin frunte dou& dinastii recunoscute, fatä de care ImperiulOttonilor i urmasilor lor s& poatl avea o atitudine par-ticulaa, una pentru un Stat i alta pentru alt Stat, cise vorbeste in cronici de un Miecislav, de un Boles lav demulte ori in asa fel, incit cine n'ar cunoaste istoria s'arputea intreba dac& ei sint din Po Ionia sau din Boemia.

Succese foarte importante le-au atins, de altfel, Ger-manii in propaganda lor religioas& prin aceste regiuni.Polonii au fost cistigati crestinismului cu totul, intocmaicum fusese cItigat i Boemia. La Gnesno odihnesc oasele,aduse cu foarte mare cinste i pazite cu deosebit6, pietate,

ei

pi

si

247

ale Sfintului Adalbert, Germanul cazut ca mucenic In o-pera de raspindire a crestinatAtii. Centrul cel d'intaiupolon a fost in acele parti, la Posen si la Gnesen. Cutarerege polon, Vladislav, poart i numele de Herman, i le-gaturile lui cu Ungaria sint foarte strinse; el are un fratecare e sotul luclitei, fiica regelui Ungariei. Predecesorullui Boleslav-cel-Indraznet, care a intrat in conflict cu sefulBisericii sale, a fost excomunicat si se retrage acolo, InUngaria, unde moare la 1080.

La 1139 insa dispare Boles lav a III-lea, si Po Ionia,care abia incepe sä se osebeasca, de teritoriul slayslavO-maghiar vecin, este sfarimata in Mai multe ducate.Aceasta se presinta, de obiceiu, ca o deader& catastro-fala, ca momentul cind opera adunata de atitea genera-tiuni este in pericol de a se pierde cu desävirs're. Defapt despartirea in ducate pentru contemporani nu insemnacitusi de putin o decadere si nici o nenorocire nationalä:ea era resultatul firesc al vi0ii de pang, atunci. CumPo Ionia n'avea hotare fixate de jur imprejur, ea n'avea ounitate bine stabilita innauntrul sau. Asemenea cu cei de laChiev, cari, dupa, vechiul lor sistem varegic, erau oricind dis-pusi sä imparta Statul intro fiii cneazului, i in Poloniafiii sau rudele regelui erau totdeauna gata sa-si impart&deosebitele provincii. Provinciile acestea erau regiuni bine de-limitate supt raportul geografic, nal de riuri, intinderi de

ele infatisau prin urmare parti teritoriale care trai-sera, foarte multa vreme o viatä deosebita, o viata inde-pendenta. Nu se poate zice ca se desflinta o Polonie careexista, ci se dovedeste ca la 1139 nu venise Incas vremeapentru a se intemeia a adevarata Polonie.

Evident eä, odata ce nu mai exist& o regalitate, ciducate impartite, ceia ce se ridica acum este viata de jos.Nu viata teranimii, fiindca teranul, supt influenta con-ditiilor in care se gasiau clasele rurale pe teritoriultigat de germanism, care considera pe sateanul slay cape un animal, tinindu-1 in robie, pedepsindu-1 in chipul celmai crud, nefacindu-si niciun scrupul in ce privestemoartea lui,. era considerat ca in gad, de viata politica

si

cis-

248

pi de dreptul politic. Nu se ridica deci clasa de jos inacest lung interregn, dar se ridica nobilimea, care esteintocmai ca in Peninsula Iberia, unde hidalgo", de laeel mai bogat pana la cel mai sarac, e o singur a. unitate so-

cuprinzind intr'un singur corp pi pc cei mai maruntistapinitori liberi de parnint. Era nobil i un simplu terancind n'avea niciun stapin pi avea voie sä dispuna de per-soana pi de mopia sa. De-asupra a fost o pleahta",noiIntrebuintam cuvintul acesta In sens foarte res-pectabila la Poloni, de pi a devenit pentru noi o aduna-tura, de oameni trufapi i asupritori; dar de la pleahtade sus pana la col din uima teran stapin pe sine i pepamintul sau era numai nobilime. Dupa aceasta veniaTina i cmetul, sateanul relativ- fiber, i dupa el teranulperb, cate ajunse a fi majoritatea poporului polon Maitarziu numai, in epoca de decadere.

Acum, in momentul cind Rusia incape supt Tatari,Polonia scapa. Scapind insa, resimte pi ea dominatia ta-tareasca. Trebuie sa se fixeze acest punct cä, daca n'arfi intervenit stapInirea tatareasca In Est, s'ar 11 dat IntroPoloni i Intro Rupi, nu numai lupte pentru intaietate,dar lupte pentru realisarea unitatii slave in regiunilerãsaritene. Numai prin faptul e Rusia de la Chiev a in-caput supt Tatari, ea a devenit intangibiTh groaza de careera incunjurat numele lor a Mout ca de la o bucata devreme Polonia .sá se isoleze de regiunea ruseasca.

s'a mai adaus Inca un lucru care a blocat Polonia,fiindca apezarea Tatarilor- Ia Chiev, necontenitele lor

navaliri in Apus, toate acestea insemnau inchiderea ori-zontului Poloniei la Rasarit. In pártile MUD, Baltice locuiao populatie care se intindea de undo inceteaza Slaviipana In fundul acestei Mari. Acolo erau Prusii, pi cevamai departe Estonii, Livonienii, Finii, o intreaga lumede alta origine. A fost un timp cind nu era exclusca elementele acestea, foarte vechi, nu tocmai capabilede cultura innaintata, influentate de Germani, framln-tate cu Slavi, ciptigate de Hansa, sa formeze un Statde la dinpii; dar formatiunea acestui Stat deosebit afost impiedecata prin ofensiva Bisericii catolice. in raz-

rau

ciall,

Si

249

boiul cu paginii in Locurile Sfinte, aceasta BisericA, ne-izbutind sa cistige biruinta deplina si cruciatele fiind mi-siunea principal& si conditiunea de viat& pentru papa-litate, s'au cautat aiurea pagini de convertit, pan& s'aajuns si la noi, shismaticii ortodocsi. S'a creat decianurne pentru crestinarea acestor regiuni un Ordin cava-leresc: al Purtatorilor de Spad, cari cucerira coasta bal-tic& in partea care va apaqinea mai tarziu Rusiei. Pede altä pafte, un duce polop, avind de suferit de pe urmainvasiilor prusiene, a chemat pe Cavalerii Teutoni caiinu-si mai aflau loc in Palestina si i-a asezat, cu con-tract de locatiune, Iii regiunile acestea, pentru ca peurma ei sa refuse de a pleca. De aici a resultat o luptade dou& veacuri Intro Poloni, can cereau desfacerea con-tractului, i intro Cava lerii Teutoni, cari se indaratniciausã ramina Acestia au intemeiat deci in aceasta regiunepolona un Stat nou, blocind astfel pe Poloni de parteacealalta.

In acela4i timp partea cea mai numeroasa, cea maivie, mai viteaza, mai capabila de progres din rasa aceiaprimitiva, care nu era nici slavä, nici germank Litvanii,se intaresc'. Litvanii so organiseaza supt Ringo ld i Mendog,ii creiaza un centru la Novogrodek, apoi altul la Vilna, st,fao, de foarte puternicul Stat lituanian, si Roma s'a ar&tatfoarte aplecata: un rege a primit religia crestina, pentruca mai tarziu, ce e drept, cea mai mare parte dintre Lit-vani s'a ramlie in paginismul lor primitiv. La un momentdat, pe la inceputul veaeului al XIV-lea, Statul acesta li-tuanian e asa de puternic, incit se credea c o sa poatadesrobi el Rusia de supt stapinirea tatareasca, devenindregatul crestin al recuperarii: un Olgierd, un Keinstut,sefii lor, i indeplinese in parte acest resultat. Litvaniiintra in Smolense, in Tver, la Moscova, pe care au luat-ode trei ori, patrunzind i pan& in Crime:a. .Chiar i erile

StrAmosii noetri, cari n'aveau niciun fel de respect pentru ei, flindcAerau pgini, Ii nuruiau: litvd spurcat A", i aceasta ar avea importantd pentruresolvirea chestiei dacd Rom lint au rdmas totdeauna aici sau nu. Cdci Incade pe la 1250 o mare parte dintre Litvani trecuserd la religia crWind,prin urmare nu mai erau litve spurcate", i aceasta Inseamnd cd noi erarnvecini cu dlnçii pe vremea clnd ei erau IncA pAgIni.

250

noastre au avut cele rnai strinse legaturi cu Litvanii,un coboritor crestin al familiei.lui Olgierd a fost Iurg

Coriatovici, Domn al Moldovei pe la 1375.Statul acesta lituanian n'avea ins& elementul moral de

civilisaie suficient pentru a dainui. Clasa nobiliara in-cunjura pe rege" sau cneaz ca pe un sef de rázboiu, nuca pe un domnitor in vremuri asezate. Pe de altä parte,in Po Ionia se intimpla o mare schimbare la Inceputulal XIV-lea: dupa Leh al VI-lea, cel Negru, care e numaiduce de Cracovia, de Sandomir si Sieradz astfel, dad,se mut& centrul de la Chiev la Moscova in Rusia, aicise mut& de la Posen la Gnesno, i apoi tocmai la Cra-covia, in apropiere de Rusia Rosie, dupa, acest duce,care avea de aclversar vechea dinastie polona viata trecetot mai departe spre Rasarit, urmind o tendinta generalain Orient, card si pe noi ne a dus, nu in Ardealul Fagg,-rasului, Amlasului, Bistritei, ci la Dunare i Marea Neagra'.

Urmasul lui este adevaratul creator al Statului polon,cad nu se poate zice ca exista un Stat polon innaintede dinsul. Dar Polonia pe care o intemeiaza el, este cutotul deosebita, de aceia care existase pana, acum. Vla-dislav Piticul (Lokietek) este cel care, in regiunile acesategalitiene, ale Rusiei Rosii, care in veacul al XIJI-lea aveao regalitate deosebita, a lui Daniil si a urmasilor sai, astramutat centrul de greutate al Statului polon. In acelasitimp, precum Litvania tindea sä inlocuiasca pe Tatari, oa doua Buie de innaintare impotriva acestora se desemna,prin Polonia, din regiunile acestea ale Rusiei Rosii. S'amai Intimplat ca. Vladislav i urmasui sail, Casimir, aufost oameni mult superiori celor din tara i dinastia luiGhedimin, lui Olgierd i Keinstut. i legaturile Polonilor

vecinii lor au fost mai puternice decit legaturile pecare putea sa le alba, necrestinul sef al Litvanilor: sora luiCasimir a fost sotia lui Carol-Robert, regele Ungariei; Ca-simir erinsusi fusese crescut in Ungaria, care pe vremea

' De alminteri, de pe vremea cruciatelor, Inca de la sfIraitul veacului alXI-lea, Incepuse sA se desemneze i un curont de cruciatA ci un curent deculonisare cAtre pArtile RAsAritului.

cu

251

aceia avea o dinastie angevina din Neapole, de originefrancesa, urmasa a Arpadienilor.

Se creiaza din ce in ce mai mult o comunitate ungaro-polona, care nu e nici pe basa polonä, nici pe basa un-.gureasca, ci pe basa acelui f apt esential din veacul alXIV:lea care este intinderea influentei apusene in formafrancesa, cavalereasca, asupra Europei orientale Intregi.Astfel in spiritul timpului nu erau Litvanii cei isolati, ciPdonii din Statul nou cracovian.

Pe de alta parte, orasele litvaniene au ramas totdeaunaun fel de tirguri salbatece pentru terani necomplect des-voltati. Regii poloni din regiunile acestea din nou cucerite,de undo Inlaturasera pe Tatari, au izbutit s cistige Ins&alt element al veacului al XIV-lea, adeca burghesia ger-.mail in necontenitä expansiune, ca intemeietori de orase.Ceia ce facusera regii Ungariei In secolul al XII lea cuSasii, au facut, in intaia jumatate a veacului al XIV-lea,Polonii cu Germanii, ca i cu Armenii din Caffa Crimeii.Atunci Lembergul i Cracovia au ajuns la foarte mareimportanta, i regalitatea polona a putut dispune de mij-loace extraordinare. Cu aceste mijloace regatul a apucatdrumul catre Rasárit pe care-1 apucasera Lituanienii: in-Murat de la Marea BaItica, el s'-a. Indreptat catre MareaNeagra, i legaturile pe care le avuse cu Germanii le areacum cu lumea aceastalaltä, cu noi, cu Moldova si Mun-tenia, pe care le considerau .in anumite momente ca pro-vincii, ca Palatinate ale lor.

Supt raportul institutiilor, de oare ce regalitatea fran-cesa, cu toate atacurile impotriva ei, determinate de ne-voile Razboiului de o suta de ani, represinta totusi oconcentrare monarhica foarte importanta, de oare ce eava ajunge In veacul al XV-lea s dea cel d'intaiuStat monarhic bine organisat; capabil de a se mentinea,supt Ludovic al XI-lea, de ce nu se Intimpla acelasi.lucru In regiunile acestea räsaritene, care sint toatesupt influenta culturii i politicei francese? Caci Boemialui Carol ai IV-lea, din Casa francesa de Luxenburg,Inrudit cu dinastia de Valois, crescut la Paris, care ore-iaza. Ia Praga o Universitate cu profesori francesi, ur-

252

mind traditia tatálui sau, Ioan, mort in batalia de laCrécy in armata francesa, i Angevinii din Ungaria, Carol-Robert si Ludovic-cel-Mare, aduc tot aceleasi

De ce Po Ionia, influentata, si ea de spiritul trances, nu tindela o concentrare monarhicg, ci la un regim de oligarhie,cu o nobilime foarte puternica, care rind pe rind rapesteprivilegiile regale ? De ce se ajunge, la 1404, de exemplu,a se da dietelor de district atributii care innainte erauale puterii regale? De ce la 1430 se decreteaza o adeva-rata imunitate parlamentara, Polonia fiind condusa de

compusa din Senat, foarte vechiu ca institutde,pe de alta parte, din Camera Nunciilor, intangibili, oricear spune? De ce, tot in intaia jumatate a veacului alXV lea, se prevede ca numai Dicta poate hotari pacea

razboiul, lucru asamanator cu cel vazut in Danemarca?De ce nu se pot culege imposite decit numai dupa voiaDietei? De ce, la 1467, nuncii acestia vin cu adeväratecaiete", cu .delegatii formale din partea alesilor cafaca a triumfa anume puncte in Adunare? De ce, insfirsit, Inca, de la 1422, principiul de habeas corpus", demult introdus in Anglia, capata putere si in Polonia ?De ce o regalitate puternica, nouä, plina, de energie, re-presintata prin doi oameni superiori, cum aulost Vladislav

Casimir-cel-Mare, nu-si poate mentinea puterea ?

Motivele sint doua: Intaiu, cind moare Casimir MIAurmatO si vine la tron fiul surorii sale, Ludovic-cel-Mare.acesta nu stapineste nici zece ani in Polonia, ci in acesttimp el resida in Ungaria, dincoace stind mama lui, Eli-sabeta. Regimul acestei femel nu echivaleaza cu ener-gicul regim pe care ar fi stiut sal pastreze un adevaratsuccesor al lui Casimir-eel-Mare.

in vremea aceasta nobilimea incepe sä se miste. Maideparte: cind Ludovic-cel-Mare moare, prea curind, el lasanumai &nä fete, Hedviga si Maria. Cea mai mica, Hed-viga, mosteneste Polonia. Dar Pobnii, cari se temeau deLitvani, impiedeca pe regina sa ieie pe cel .iubit de dinsa,un print de Austria, si-i impun aa, se marite cu teribilulpagin care era seful Litvanilor, Iagello. Acesta se boteaza

devine Vladislav.

Dicta,

sa

traditii.

pi

53

De f apt, Hedviga este regele" Poloniei; cellalt, numaiun print consort". Dar Hedviga n'a trait mult, i va-duvul, care iea apoi in casatorie o principesa de Chiev,se substituie in drepturile sotiei d'intliu, de si n'avuseurmasi din casatoria cu fliCa lui Ludovic-cel-Mare.

Dad, Hedviga ar fi trait, daca s'ar fi nascut un mos-tenitor al tronului, ceva din spiritul lui Casimir s'ar fipastrat, dar spiritului vechii regalitati polone i s'a subsii-tuit acum spiritul lituanian. Acest spirit insemna insacea mai teribila 'disciplina in razboiu, dar cea mai liberaanarhie in vreme de pace, nobilii lituanieni tratind pro-pria lor tara in vreme de pace ca un teritoriu cucerit.

Prin urmare spiritul lituanian al Iagellonilor este acelacare ingaduie desvoltarea nobilimii, desi Litvania nu s'aunit deck dinastic cu Po Ionia, fiecare tara pastrindu-sinormele constitutionale, pana la actul formal din 1568.Aceasta nu impiedeca Ins& incuscririle intro nobili i cre-area unei singure clase dominante.

Dar a mai fost un alt motiv: i in Boemia i In Un-garia i in PolOnia nu exista o viata oraseneasca cu ca-racter national, ca si in Scandinavia, unde viata oräse-neasca e represintata prin Hansa germana. Ceia ce a Mutlnsa ca regalitatea francesa sá treaca subit de la nein-semnatatea totala, de la discreditul absolut al lui Carolal VI-lea si Carol al VII-lea la concentrarea monarhicaextraordinara a lui Ludovic al XI-lea a fost vointa ora-selor, a cetatenilor, cari la inceputul evului mediu impu-sesera ideilor lor Francilor navalitori si la sfirsitul evuluimediu impun interesul lor clasei nobiliare. Cetatile aunevoie de liniste si de organisare pentru a se imbogati,

pentru a mentinea aceste bogatii: sint gata sa facajertfa veniturilor, ba chiar a libertatii lor. Nu regalitateadin Franta a creat burghesia francesa, ci burghesia fran-cesa a creat regalitatea, i, cind regalitatea a doveclit,veac dupa veac, ca nu se poarta bine, ca transformaviata national& In viata de Curte, care nu convenia bur-ghesiei, aceasta a revenit la .1789 asupra concesiuniloracordate lui Ludovic al XI-lea.

Aceasta e originea regalitatii francese. Deci, pentru ca

254

trite() tara sl se poati sävirsi acelasi proces de concen-trare monarhicä, trebuia sä existe o clasa, mijlocie cucaracter national. De oare ce Po Ionia are o clasa, mij-locie compusä din Germani, Armeni, Evrei, de oare ce inUngaria era o clasa, mijlocie compusä din Sasi si Germanipropriu-zisi, din aceastä causä nici o tara, nici alta n'aputut presinta procesul de concentrare monarhici cons-tatat in Franta.

latä explicarile care singure sInt suficiente pentru casä explice de ce Po Ionia, In momentul chiar cind rega-litatea era mai strälucitoare in aparen0,, cAdea in anarhialuptelor dintre partide si dintre individualit41e aristocra-tiei sale.

XX.

Desvoltarea constitutionala a Germaniei In veaculal XIII-lea si al XIV-lea

S'a arltat cum Frederic al II-lea, care se mai chemat;41 Roger, se siratia mai mult Normand decit German, ur-marind interesele sale esentiale in Italia §i. preocupindu-sefoarte putin de Germania. In cursul lungii sal:Alain, deaproape jumatate de secol, a lui Frederic, s'ar 'Area deci

Ger.mania a ramas 1iber sa-§i urmeze desvoltarea eiaproape in afar& de mice influenta a puterii centrale.

E drept ea Imparatul-rege a stat o bucata de vreme dinaceastä indelungatä stapinire a lui i in Germania, ins&el a fost acolo totdeauna mai mult Ca oaspete. Avea le-gaturi de familie i grija intereselor Coroanei imperiale,fara, a fi gospodarul aici.

Dar, pentru a nu-1 judeca prea aspru pe omul a cesta deo superioara inteligenta, de o energie nedomolita si careeste ufia din marile figuri ale evului mediu, trebuiese Oa, sama Inca de un fapt. Frederic al II-lea, dacanu cOnsimte sä fie servitorul Bisericii romane, simplul in-deplinitor al poruncilor acestei Biserici, trepuie 0% se spri-jine pe ceva impotriva ei: mai ales in ce prive0e situgia.din Germania, el trebuie sa se sprijine pe aceia pe carialtfel papalitatea i-ar fi intrebuintat contra lui. Astfelpe clerul superior germanic trebuia sa-1 incunjure de toatemagulirile, sa-i sacrifice chiar toate interesele lui, pentruca nu cumva Biserica Romei, in tmire cu acest der, 0,ajunga a-i fringe toatal puterea.

Dad, insa a fost o putere care, In Germania, sa

ca

.

ea

256

exercite o influent& mare asupra desvolarii oraselor, omare influent& negativei, au fost fax& IndoialO abatiiepiscopii. Nu trebuie s& se uite niciodata, dud vorbestecineva de aceste regiuni, Inteleg: de Germania cen-tral& si mai ales de cea veche saxonä, cucerita deCarol-cel-Mare ca totul s'a fOcut aici pe basa bise-riceascO; cucerirea sävirsitä in vremea carolingiana safacut in numele lui Hristos, i cel d'intaiu care a fost asezatin noile cuceriri a fost un episcop cu clerul lui; a venit,bine Inteles, i oastea, dar numai dupä ce altarul eraasezat solid, veniau ostasii i celelalte organisatii. Prinurmare nic&iri clerul n'a avut atita stapinire de minamoarta", i riiciri o atit de mare influent& asupra afa-derilor publice ca in Germania. Si una din causele careau provocat chiar conflictul dintre Papa si Imparat a fostaceasta: eine era s& aiba o influent& mai mare asupraepiscopatului si a manOstirilor germane, asa de bogate,asa de importante supt toate raporturile: Papa, de careele atirnau supt raportul duhovnicesc, sau imp&ratiul, peteritoriul jurisdictiei superioare a caruia se gasiau acestiepiscopi i abati. Asa incit a face politica italian& i, inacelasi timp, a lupta Impotriva Papei, Impotriva tendinteilui de stapinire universall, cum facea Frederic, ridicindpe acesti puternici ai Bisericii din impotriva lui, era lucruimposibil. Deci, in necontenitul conflict care exista Introepiscopi i abati, de o parte, si intre oraseni, cari-si fa-cusera casele lor in cea mai mare parte. 'n umbra uneivechi catedrale sau unui vechiu castel, Hohenstaufenul afost silit s& se declare de partea celor d'intOiu si s& facapolitica cea mai bisericeste conservativa in aceasta, Ger-manie a lui, ceia ce cuprindea pentru viitorul ei cea maimare primejdie.

Din evolutia oraselor din Franta a resultat amspus-o toatä desvoltarea epocei moderne pentru poporulfrances. Dar aid, in Germania, tocmai de pe .urma

lui Frederic al lI-lea, care umbla dupa doi iepuriIn acela0 timp, viata oraseneasca a fost impiedecatti.Sint atitea hotäriri der ale lui, atitea interventii -in con-flictele dintre feudalitatea bisericeasca i orase, din care

sta-ptnirii

pi

lucrul acesta se vede foarte bine. Si nu numai Frederic,dar si fiii lui pe cari i-a lasat sa administreze Germania,clnd el era ocupat in Italia, lienric si Conrad, au hotadttotdeauna contra comunelor, aded, si contra viitorului In-susi al poporului german.

La 1216, Frederic declarl ca, cedeaza dreptul jurisdic,tiei imperiale fata de cea seniorala, *deci si a clerului cusituatia analoga, si aceasta tocmai Inteo vreme cind inFranta incepe procesul cellalt si clnd in Anglia se iea ju-decata proceselor de la seniori, fie ei laici, fie bisericestisi se da regalitatii.

La 1218, Imparatul Isi interzice dreptul de a stabilisfaturi orasenesti. Iata ce inseamna aceasta: in Franta,d. .ex., de cInd au inceput sä se intemeieze obstile ord-senNti, care se desfaceau din stapinirea seniorului, folo-sindu-se de faptul ca el mergea la Locurile Sfinte si seprapadia acolo, ori a altul se imprumuta ca ta poatamerge la cruciata si banii Ii lua de la comuna in schimbulrenuntarii la drepturile sale, od ea, unii seniori nu seputeau apara impotriva oräsenilor cari nu-i suferiau siasistau atunci far& resistenta la intemeierea comunei, tatade miscarea aceasta regele se presinta totdeauna favo-rabil si da une ori acestor obsti orasenesti norme de or-ganisare deosebite: cutare carta municipala aprobata derege, admisä pe parnintudIe sale, are mai multa autori-tate debt altä formula de libertate oraseneascä, care nuse intfineSte pe pamintul tegelni. In ofice cas, regele esteun fel de notar superior al regatului sau, si, precum no-tarul particular Intareste actul care i se presintl si dinmomentul acela actul are valoare publica, tot asa, pentruca o situatie sa fie considerata legala, trebuie sa, treacasuet aprobarea regelui. Este si unul din motivele pentrncare autoritatea regala progreseaza asa de mult In evulmediu: regele n'avea atita pamInt, atita armata, atitatalent personal adesea, cum avea cutare din seniorii sal:cu toate acestea ceia ce facea sehiorul n'avea valoaredecIt data regele declara ca fenomenul social sau politice legal si prin urmare durabil, pe cInd ceia ce hotara. .

o de Illizboiu 31

257

258

regele prin sine Insusi r&minea Mr& s& mai trebuiasc& afi supus unei autorit&ti superioarel.

Dar Frederic al II-lea a pierdut, prin hotaririle lui for-male, acest drept; el a renuntat sa aprobe orice cart&municipalà, si au fost unele casuri in care desvoltareacutlrui oras a fost Impiedecata foarte mult& vreme dincausa atitudinii regalitatii. Astfel Leipzigul, menit la oasa de mare desvoltare economic& si culturalk dar carenu ajunge sã joace un rol mai mare (Melt abia in veaculal XVI-lea, Ii doria autonomia Inca de pe la 1200 sipentru aceasta intrase in conflict evident cu episcopul.In cearta aceasta violenta, ducind panä la tumulturi sivars&ri de singe, intervine regele german si hotärästeca dreptatea o are wiscopul, iar orasenii s&-i ramin& su-pusi. Orasul a fost atacat si de trupe cu invoirea lui Fre-deric, spre a i se ovi organisarea libera. La Goslar, careastäzi nu mai joac& an rol, dar odat& ad&postia in anumemomente din an pe Imparat, incepuser& a se orgdnisa ghilde.

iatA cá i aici se amestec& regalitatea, pentru a hottirica Goslarul sa ramin& si mai departe in atirnare de pu-terea bisericeasck caci orasenii n'au dreptul sa se orga-niseze deosebit. i s'a mers in aceastá directie asa dedeparte, incit la 1220 gäsim o hotarire formal& care in-terzice orice creatiune de comun6 noua.

Prin urmare miscarea comunall, care era insäsi mis-carea inna inte, prin care erau sa se formeze si talenteleartistice i insusirile politice i bogatiile ce erau s& sus-tin& noua ordine social& a viitorului, a fost absolut opritaIn Germania.

Cine cunoaste Hansa s'ar putea mira de aceast& con-clusie, fiindca Hansa a insemnat o asociatie de orase ger-mane, foarte bogata, cu mult sentiment al libert&tiiintelegere a scopurilor care pot duce la exercitarea ei:ea formeaz& cea mai mare asociatie de comert cunoscutiin evul mediu, cuprinzind, pe ling& orasele Marii Baltice,Lifibeckul, Hamburgul si Brema, atitea centre din interior.Menite far& indoiala sä cadk fara asociatia dintre dinsele,

Intaririle necontenite ale Domndor no§tri au, de altfel, acela9i Bens,

t3i

pi

259

supt influenta regilor Danemarcei, caH, pe vremea lui Fre-deric al II-lea, purtau titlul extraordinar de regi al Da-niei, ai Slavilor si domni ai Nordalbingiei" (adecl ai teri-toriului la Nord de Elba) ca si, de altfel, ai lumii slave,din care se formase pe atunci Polonia ori sk sufere in-c6,lcgri si din partea regalitatii Suediei si Gotilor", careavea si insulele din partea de mijloc a Balticei, acestecetati au biruit si au inflorit, scApind si de cotropireasträinä, dar si de curentul acesta de conservatism tiranicpe care-I represinta impkratul-rege.

Dar Hansa exista, nu in Germania, prin Germania sipentru Germania, ci In gall, de Germania, pentru sco-purile sale proprii si independent de viitorul poporuluigerman, sprijinindu-se pe de o parte pe Anglia si Londrains6si era aproape afiliata. Hansei iar, In Rasarit,, mer-gind On& la Novgorod. Vorn zice mai mult: cu cit Hansava fi mai mare, cu atit va stoarce mai mult din vlagaunui trup care nu se va folosi niciodatä de progresele ei,cu atIt Germania oráseneasca va slthi.

Acuma, evident, o regalitate care ar fi rkmas In Ger-mania, care ar fi iubit Germania, care s'ar fi preocupatde viitorul ei, simtindu-se InrädAcinata aici, ar fi stiut 0,dea Hansei altk indreptare. Era posibilk o politick ger-mana, care, in loc sk o lase intre primejdia scandinava,si Intre tirania episcopilor si abatilor germani, ar fi: in-cercat s'o cistige pentru miscareainsäsi a poporului german.Dar acesta n'a fost casul. Asa s'a intimplat si en culturafrancesä In secolul al XVIII-lea, intäritä pe vremea luiLudovic al XIV-lea si ca,pktindu-si toate caracterele ose-bitoare, foarte simpatice, foarte ispititoare pentru alte na-tiuni, in secolul al XVIII-lea, care, apoi, a trecut in toaUEuropa, pana, in Rusia Ecaterinei a II-a, prin Berlinul luiFrederic al Prusiei si prin Viena Mariei-Teresei, ba pknA inlasii si Bucurestii Fanariotilor si in Constantinopolul Sul-tanului Selim al III-lea: de la Lisabona la Moscova si dela Stockholmul lui Gustav al III-lea, prietenul Mariei-An-toinettei, Oink la Neapolul unde domnik sora Mariei-An-toinettei, aceiasi cultura, francesã, care, de alminterea,provoaci si Intemeierea Statelor Unite. Pentru poporul

266

fiances ar fi fost mai bine clacl fortele acestea, In loc sA,se risipeasca In largul lumii, fail legaturi nationale, ar firamas in cuprinsul regatului frances. Dar In acest regatera un Ludovic al XV-lea, un Ludovic al XVI-Iea, oamenicad nu puteau sa guverneze tara lor cum cereau imprejurã-rile, intocmai cum In Germania veacului al XIII-lea Fre-deric al II-lea nu inglijia de tara lui si lasa ca principalamanifestare de vitalitate a poporului german sa fie, . pede o parte, Impiedecat& de politica ministrilor sai, iar, pede altä parte, lasata s6, umple lumea cu puteri germanice räzletel.

Ca se putea face aka politica fata de orase declt a luiFrederic al II-lea Si a aceialalta politica putea sa aducAresultate foarte importante, se' poate constata mtr'un coltdin lume care astazi este fundamental ge man, dar pevremea aceasta se crea abia in ceia ce priveste legáturilecu pop rul german. Este vorba de Prusia. Aici se aseza-sera, cum am vazut, Cavalerii Teutoni in calitate de lo-catari ai unui print polon si ei se IndaratniciseCa sa ramiie.CInd s'au fundat primele asezari ale Ordinulu in aceastaregiune prusiana, a lost intaiu un burg, cale amint stefoarte bine ceia ce se Meuse pe vremea lui Carol-eel-Marecu Saxonii. 5i dupl numele localiatior, ca Marienburg(cf. Marienburg-Feldioara, in Ardeal), se poate vedea aceastasi Ora astazi

Dar, in dorinta lor de a colonisa tara, as zice chiar innevoia de a colonisa aceasta tara, de a avea un elementpe care sa se razime, in frica lor fata de populatia pru-sian'a, care dadea cu c'omagul In cap Indata ce se jigniau

1 De alminteri putem observat, a soarta acea ta a avut-o G rmania demulte ort. Daca. in loc ca ea sA, trimeatA pe Sae.' In A deal, pe Cava lathTeutoni la Locurile Sfmte, apoi si In Tara Bir el, pArià ce, dupA atIfea lit-tAciri, lei gase c un loc a Prusia, dacl inna nte de a da oràeeni Dn.gariei, Boem'ei, Polon ei ar fi Ingnj t .A I itrebu ntve ort.ele acestea pentruea Ins4i, de sigur ck desvoltarea poporultf german ar fi fost alta. Si acelcari, ca raposa ul mieu profe r Karl Lamprec It, recomandA Germaniatentaculara" care Se ntande pän4 I Sudul Arg ntinei, pAna la inargeneaGroenlandei, Statu get4man fiind dator sA apere pe fiecare conational cares'ar aeeza eine etie made, nu si dau sanag. In destul de co rebme slfacA un popor. Numai cind el a minturt tot ceia ce trebuie In gospodfliialui proprie, clnd prisosul de viatl II amenintä cu un tel de apoplexie, numaiatunci are voie a practice a upra lui o lasare de singe ca aceia desprecare am vrorbit,

261

superstitule ei sa o multime de martin crestim au fostsacrificati in aceast& regiune, cavalerii au chemat orasenisi i-au stabilit In preajma acelor castele si acelor catedraleCel d'int&iu oras care a capatat privilegiu a fast Culm,si acest privilegiu a seivit de model celorlalte.

Asa IncIt putem zice c'a sint, supt raportul oraselor,trei Germanii: una in care orasul este persecutat formal,impiedecat .In desvoltarea sa: Germania veche; este apoio regiune, german& In ce priveste rasa si limba, dar nusi in ce priveste tendintele, una expulsata, am zice, dinGermania, tocmai pentru spiritul ei de libertate: regiuneahanseatica si, aläturi de acestea, este si regiunea de des-voltare normall, in care orase nou& se intemeiazà, peteritorii pentru moment sträine, cu populatie germanä,pentru urm&rirea de scopuri germanice.

Acum, orasele germane, prigonite de Frederic al 11-lea,au Incercat s& se apere. S'au alcätuit atunci ligi. AstfelLiga Renana, Liga Vestfalicl, uniuni pentru pacea terii,ca unele ce aveau nevoie de altceva decit de räzboaieleprivate, care am väzut prin ce mijloace an fost Inl&turatede alte regalitäti. Frederic, nefiind present acolo, neavinddestul6 influent& In Germania, ferindu-se, apoi, de a jignisusceptibilitatile care i-ar fi pnmejduit situatia, n'a in-cercat citusi de putin s& opreasca acele lupte private,care vor ajunge un adev&rat obice-u rail la poporul german.

Evident ins& ca mijloacele de care dispun orasele shitprea slabe: li lipseste prea mult sustMerea in afar& dedinsele, asa Inch, cu toate aceste ligi si uniuni pentrupace, qituatia 1111 se schimb& esential. Inteun moment,cind Wilhelm de Olanda a fost proclamat rege germanimpotriva lui Frederic, saptezeci de orase germane 1-ausustmut. Era un act de desperaiT, pentru dobindirea OA,pe care oamenii o vedeau in vecinatatea lor, dar in taralor nu puteau Inc& s'o alb&

In loc sa, se ajung& ins& la resultatul pe care-I doriauorasele, nobilimea, care profita si ea din politica aceasta,ce favorisa pe episcopi si abati, Isi vede recunoscut so-lemn dreptul ei cu patruzece-cincizeci de ani in urmai.

262

Exista, deci o iecunoastere oficiall cá orice era mai noudecit atita se poate inlatura, reservindu-se regalitatii numaisa judere intre domnii de pamint, am zice, acei cari a-vusera boat& stapinirea teritoriala si in orase, si a asi-gure soliile care merg la dieta ale oraselor, concesiunicu mult prea putin invortante fao, de politica generalaurmata in dauna acestor orase.

Cind Wilhelm de Olanda moare, orasele intervin dinnou, aratind putinta lor, indaratnica, de a trai. Ele declaraca au o singura grija, a linitii publice, i cas, prin urmare,nu vor sustinea decit pe acel rege germanic care va iCisingur din voturile electorilor; dna, vor iei doi, nu vorfi sustinuti nici unul, nici altul. Dupa invoiala pa careau luat-o orasele unele fata de altele, acei oraiseni cari arsustinea pe un partid impotriva celuilalt vor fi declarati

fara cinste i sperjuri, si vor fi expusi la osinda de avedea distrus orasul lor din temelie. Pentru aceasta setrimit soli la electori, si unele castele sint atacate.

Din tovar4ia aceasta faceau parte Co Ionia, Spira, Strass-burg, Basel, toata linia Rinului, apoi Wilrzburg, Frank-furt-pa-Main i toate alcatuirile orasenesti, mai slabe, dinAlsacia.

Cind mai tarziu incepe interegnul, orasele osebesc dinnou politica lor de politica concurerOilor Ja tron, ca si depolitica feudalitatli bisericesti i laice. Inca, o data, la1273, ele declara ca nu vreau decit un rege, unul singur.Clad s'a ales Rudolf de Habsburg, care n'avea Italiain sama, care, pe de aka, parte, vedea ca, nu se poatestabili in Germania si auta ca basä teritoriala provinciiin afar& de lumea germanica, instalindu-se, cum amvazut, in Boemia si in Austria, din care inlatura peOttokar adauge provinciile lui, Rudolf, care-si are me-ritul de a fi inteles, el cel d'intaiu, necesitatea ordinii publicein regiunile turburate necontenit, cere seniorilor, mari simici, sa fie data oraselor putinta de desvoltare care li fuseserefusata pang atunci. Astfel, de si, in momentul cind a fostales, el era dusmanul orasului Basel, pe care era sa-Iatace, noul Cesar chiama la dietele sale orasele vechi i, ur-mind unor cereri repetate de atita vreme de intreaga ora-

0

ei-pi

263

senime germana, izbuteste sa, stabileasca, pacea in tara. Asa'Melt sfirsitul veacului al XIII-lea poate fi caracterisatprin aceastä politica a lui Rudolf de Habsburg, care,oricum, se indreapta in sens natural.

Erau Ins& lupte, nu numai intre orase si nobili, dar, demulte ori, lupte, in cuprinsul chiar al orasului, intre oli-garhia oraseneasca si breslele noi. Cind deniocratia ora-seneasca lupta cu aceste vechi familii, Rudolf se declarlpentru bresle. La 1300 avem, in urma acestei incurajarioficiale, si o revolt& a oraselor impotriva seniorilor. Mis-cari in acest sens se intetesc.

hisa, dinastia Habsburgilor nu s'a putut consolida: Albert,fiul lui Rudolf, este asasinat; Adolf de Nassau, care a luattronul, dupa, alegerea de care a fast vorba, era cu multprea slab ca sa, incerce o politica proprie. Cind a trecutpe urrna Coroana german& la Casa de Luxemburg, celd'intaiu rege, Henric al VH-lea, a facut campania inItalia. Germania, iarasi, nu insemna prea mult pentrudinsul. Frances de origine, pastra atitea inrudiri In Franta,unde fiul sail Joan de Luxemburg va muri in lupta de laCr6cy, combatind pe Englesi; fiul lui loan, Carol al IV-lea, afost crescut in Franta, si cea mai mare ambitie a lui afost sa, capete din nou regatul de Arles si sa joace unrol in Italia. Deci, Cita vreme Casa de Luxemburg astäpinit de nume In Germania, orasele au lamas salipoarte procesul lor singure, fara acel puternic advocat"care ar fi putut sa fie regalitatea germana in interesulpoporului german.

and a venit pe tron Ludovic de Bavaria, el a avut,in cei treizeci si trei de ani ai stapinirii sale, alta grijacleat asezamintele germane. A venit ma vb i a Papei, carea ridicat pe Carol al IV-lea de Luxemburg contra lui. Asprijinit impotriva papalitatii miscarea Ordinului Francis-canilor, al saracilor, al fratutilor", cari predicau desfa-cerea de orice bunuti, de orice ambitiuni. A fast si ex-comunicat de Papa de la Avignon. Preocupatiile acesteaerau atit de importante pentru dinsul, care voia sa creezepi o dinastie, Ina, iarasi, se poate zice ca., supt raportuldesvoltarii interne, regalitatea desertase de la postul sat'.

264

Orme le, cu toate acestea, i-au aratat mult simpatie, pecare n'a stiut s'o rasplateasca; 1-au sustinut impotrivalui Carol al IV-lea. La dieta de la 1356 este adevarat cäele au fost chemate, dar aceasta proba unica de fa-voare pentru dinsele n'a fost urmat i ceva mai tarziu,la 1368, la Augsburg, de pilda, orase10 find sifite printr'unfel de revolta sa-si caute dreptul. Din nou se intemeiazáo lig& de saptesprezece orase pentru indeplinirea acestorscopuri.

Cind Ludovic de Bavaria a fost inlaturat, Carol deLuxemburg, care era mai ales rege al Baemiei si care,ca om, se simtia innainte de toate Frances, un fel deFranco-Ceh deci, a luat initiativa unei hotariri care va in-fluenta tot viitorul Germaniei si care, pecetluita ci o pe-cete inchisä intr'o cutie de aur, e cunoscuta supt numelede bula de aur". Aceasta, bula de aur nu face altcevadecit s dea Germania Intreaga, in dauna oraselor, in daunaregalitätii insei, pe mina feudalitAii germane, care ajungea stapini tot teritoriul.

Dar in alegerile acute innainte de Carol al IV-lea seobserva, un fenomen pe care el, din motive pur dinastice,voia sä-1 Inlature: anume ca vota i eine avea dreptul,dar mai ales aceia cari se imbulziau. Carol al IV-lea,care credea cä intemeieaza, o dmastie, care avea dotamindoi, pe rind, regi ai Germaniei, cu dinastia lui n'amars mai departe Venceslav i Sigismund, (acel care s'aluptat la Nicopole pe vremea, lui Mircea si care a fostrege al Boemiei, Ungariei i Inipa'rat al Germaniei), Carol,zicern, cu gindul la viitorul dinastiei sale, se hotarastesä fixeze cari sint aceia ce au dreptul de a vota.atunci el aseaza in aceastä calitate pe feudatarii eclesi-astici de pe linia Rinultii, prin urmare: Colonia, Ma-ienta si Trier, I1 pe linga acestia, pe Electorul Palatin,pe acel print. din Casa de .Bavaria care avea Aachen siregiunea palatulul Carolingienilor de odinioara (si de aceiase numia Palatinatul", In nemteste, Pfalz", dupa formacapatata in limba german& veche de cuvintul latinpalatium). Pe ling aceasta se recunoaste, natural, dreptulacesta Casei de Saxonia, Brandenburgului i Boemiei.

fii,

Si

265

Titlul de arhicancelariu e, deosebit, pentru Germania,Italia si regatul de Arles ; electorii sint i functio-nan i demnitari cari au misiunea de a da de mlncare

bauturá, la ocasii solemne, imparatului. Li se recunoaste,prin urmare, odata cu situatia lor, locul in pompele mariale Curtii, si Carol al IV-lea va face inteo sedinta impe-riala solemna, tinuta 'n cimp deschis, in vreme de iarna,

i se indeplineasca serviciile acestea de Curte de catrerepresintantdi de capetenie ai feudalitatii.

Dar autoritatea lui n'a crescut intru nimic prin in-deplinirea acestei ceremonii. Fiincica, de fapt, iata coinseamna bula de aur: inseamna a Imperiul vrea s aiba

vrea sa satisfaca dorinta de pace, care nu era Insanumai, a oraselor, ci si a bietului teran, ale carui re-colte erau calcate in picioare de cetele in lupta. Da,ar fi vrut *i el, in folosul oraselor, in folosul teranului,

stabileasca liniste 3n Germania, dar el recunoasteca aceasta nu se poate face de regesi atuncea se OsGermania toata feudalitatii, bisericesti i laice, acelorape carl-i recunostea Cesarul ca electori imparatesti.

Apoi Carol se duce in Boemia lui, calatoreste inFranta, face drumul italian, iar, in ce priveste Ger-mania, ea amine patrimoniul electorilor. Era, prin ur-,mare, o Republica nobiliará pe care el o consfintia, printierinduille bulei de aur.

Oamenii au inteles foarte bine lucrul acesta, i fiecare,cantonindulse in margenile teritoriului Om, a ajuns, insecolul urmator, al XV-lea, s impiedece monarhia ab-soluta pentru toata, Germania, izbutind sä creeze monarhiiabsolute pentru fiecare provinoie.

Nu se poate zice de i, ca, astfel, in acest secol, Germanian'a avut tendinta catre monarhia absoluta. A avut-o, numaiea, in loc s o aiba de la Rin pang, la Vistula si de laMarea Baltic i Marea Nordului pana la Alpi i MonaAdriatica, a margenit-o pentru fiecare din teritoriile defini-tive prin bula de aur a lui Carol al IV-lea. 0 organisatiecare nu era .inca absolutista, dar tindea catre un abso-lutism asemenea cu eel fiances.

impotriva acestor tendinte, ora§ele au resistat o bucata

sit

sä

sä

liniete,

266

de vreme. La 1231, sapte cetati de la Rin reinnoiescvechea aliantä, 33 de delegati din Suabia se presint& ladieta din Spira, in vederea vechilor scopuri. Contra ligHorlsenesti, Eberhard, principalul represintant al feudali-tatii germanice din regiunea Wurttembergalui, intemeieaz&o contra-ligk ajutl si regale Venceslas. La 1388,orasele dau o lupt& in toatl forma contra regimului pecare data stabileasd, bula de aur. in lupta aceastaele sint ins& invinse.

N'a fost un razboiu mare, o luptä stralucitoare, dardatoria celui care urmkeste curentele in istoria univer-sal& este sä prinda, chiar atunci cind nu e stralucitor,momentul in care se indeplineste soarta unei mari sivechi lupte politice. Germania lui Carol al IV-lea va r&-minea Germania timpurilbr moderne, si aceasta Germanie,dab& va c&uta unitatea sa, va ajunge s& o aib& intr'altdomeniu decit cel al vietii politice. Cultura Renasterii vatrebui sa ieie i aici locul lucrurilor släbite fiindc& s'aufost indepktat de misiunea lor.

Italia care pentru Dante, pe la 1300, insemna doarregiunea la Sud de Pad, pentru ca Toma, marchisul deSaluzzo, pe la 1400, s'o conceal:4 intreag& trebuia s& seresimt& ki ea in viata ei, asa de strins legat& de a Ger-maniei. Impäratii din Casa de Hohenstaufen incercasera,pe de o parte, a o pune in curent cu desvoltarea feuda-Iitäii dind contesei Matilda, sprijinitoarea PapeiGrigorie al VII-lea i cea mai puternic& st&pinitoare deteritorii din toat& peninsula, niste urmasi din Casa bava-resä a Welfilor. Iar, pe de alta parte, prin potestati"(podestd), stabiliti, prin grea lupta, contra tèndintelor deautonomie ale oraselor lombarde, reunite intr'o celebr&ei cAutaserá a face ca aceste cetati s& intre de-a dreptulin legaturä de supun ere cu Imperiul lor, considerind re-latiile cu dinsele asa cum credeau, dup& dreptul roman,

fuseser& ale Cesarilor de odinioar& cu formatiunile ce-tatenesti din antichitate.

Orasele, ca Florenta, ajunser6 a urr astfel de moarte

germanice,

liga,

ei-1

sa-1

* *

ca

267

pa seniorii din imprejurimi, interzicindu-li, nu numai oriceamestec in conducerea afacerilor, dar Ora si dreptul dea locui in cuprinsul zidurilor menite tocmai sa apere deatacurile ca si de intrusiunile si infiltratiile lor. Dar inacel potestat", sef al fortei publice" si judecator, ele,a caror viat& politica era necontenit tulburata, ca in ce-tatile vechii Elade, prin luptele dintre partide (parti) sidintre familii, vazura un element de asigurare, o garantiede pace, un arbitru totdeauna dorit, une ori / en totulnecesar.

Astfel, in lipsa unei capetenii delegate de tmparatul, sef alGhibelinilor contra Ghefflor prieteni ai Papei si ai prietenliorPapei, anume orase 4i cautara. aiurea, In sträinatate, astfelde dregatori, dupa ce facusera o experient4 nenorocit&cu oameni de aca.sa ori din alte regiuni italiene. Romaavu astfel intre senatorii pe cari si-i crease cu asemeneaatributii si dintre cari unul, Arnaldo de Brescia, incercaseintoarcerea la vechile republice din antichitate, un printaragones. Ea trebui sa acorde aceastä situatie vremelnicasi acelui fiate al Sfintului Ludovic, Carol de Anjou, care,chemat jpapotriva ultimilor Hohenstaufeni, dup& moartealui Frederic al Inea, luase prin victoria de la Beneventprada napoletana pe care i-o confirm& apoi noua victoriede la Tagliacozzo.

Exponent al marii influente francese navalitoare spreRAsarit, regele Carol I-iu intinse influenta sa asupra Tos-canei si Genovei, cu tendinta de a cIstiga teren si inLombardia. Asezarea, prin Vesperele Siciliene, a Casei deAragon in Sicilia, ca si nedestoinicia lui Carol al II-lea

chiopul, urmas al cuceritorului, addrnicira aceste proiecte.Dar din mijiocul cavaleriei francese in plina inflorire,care daduse seniori Grecilor si Sirienilor din regiunile decruciata si care,. de aici, din Regatul color Dona Sicilii, pa.-trunse si in Albania, introducind foudalitatea si in lumeasirbeasca din Balcani, in ajunul patrunderii in Ungaria,se desfac alttii pentru a Indeplini aceiasi misiune. Astfella Florenta un Guy de Montfort se infipsese dupa ca-derea lui Manfred si innaintea hegemoniei do zece ani alui Carol de Anjou insusi: peste citeva decenii Carol de

268

Valois se InstapIneste acolo, find in stare, cu (Then lui,sa resiste Impkatului Henric de Luxemburg. Iar, pe urma,unul dintre acesti nobili francesi, care purta numele deduce al Atenei, Gautier de Brienne, fu capitan, apoi unfel de suveran pe viata in splendida cetate.

In regatul de Neapole, unde ramaseraf Francesii adu-sera si asezamintele lor de acasä si, supt un rege careurmareste in zadar puterea absolutä, se desvolta, acei ba-roni" cari vor fi de fapt stapInii terii.

Genova primeste la 1318 pe Robert de Neapole cu terminde zece ani, pentru ca, dupg, incercari cu familiile marilocale, sa se adreseze regelui Franciei insusi, Carol alVI-lea, primind de la dinsul ca guvernator pe maresalulBoucicaut; iar, dupa noua Incercari cu seniorul semi-frances din Montferrat si cu Milanul,.ea se ofera lui Carol alWI-lea si asculta de Ludovic al XI-lea cit voieste acesta,

Cu toata puternica influenta a institutilor romane, cu-noscute si iubite Inca, macar din epoca lui Petrarca siBoccaccio FA din nou Incercate la Roma de un Cola di Rienzo,nu se poate vorbi de un curent italian catre libertati oil-senesti. Venetia, care, prin Inchiderea Marelui Consiliu"(Serrata del Maggior Consiglio), la 1297, a creat o pu-ternica oligarhie e nu se mai poate relanoi decit Inanume conditii foarte .grele, ea care resuma autoritatea,alaturi de un doge tinut in frIu prin ,,promisiunea" so-lemna, de la instalarea lui, in Consiliul Mic, In Senatulcelor chemati" (Pregadi), in specialistii cari sint In-teleptii" (Said), apartine altei lumi: evident Inca tra-traditiilor bizantine, obiceiurilor populare ale Orientului siunei desvoltäri proprii care nu se poate imita aiurea. IarGenova, care, la Inceputul veacului al XIV-lea, Imprumutade la Venetia cirmuirea prin dogi, a uitat de mult pe con-sulii si senatul sau, Inlocuit prin Anziani, Batrini", ma a-celasi prestigiu. i FloreAta, care avuse si ea Anziani".,se organiseaza, ca orasele germanice, dupa bresle, arti, mari(maggion), mici (ninon), la care se adauga nou-venitiiciompi, cu priori-starosti, iarasi ca in lumea de dincolode Alpi: de-asupra tuturora e ins& organisatia de partici,

69

oficiala, de care Venetia s'a stiut feri, Ostend elementalstrict roman al interesului general.

Ordinea cea nou'a', nu putea s6 vie de aid, unde tocmaitrecutul roman era sä se intoard, pentru a da poate al-tora aspiratii republicane, iar aici mipoacele noilor tiranii.

TABLA CAPITOLELOR

Pig

I. Elementele constitutive ale vechii Germanii. 1

11. AeezAminte romanice si germane. 13111. Elementele germanice pAstrate dupll contopire. 32IV. Ordinea feudalA. 48V. Inceputul aseamintelor anglo-normande 61VI. Germania of eacului al XI-lea oglinditA In institutiile sale. . 74VII. Influenta cruciatelor asupra institutillor medieval% . 77VIII. Imperialism sterp in Germania secolului al XH-lea 102IX, Drept feudal si drept regal In ,Magna charta" englesl. 111X, 0 formatiune politicA originalà: Ungaria arpadianA. . . . . 126Xl. CodificAri de drept feudal ei Inceputuri de regirn representativ

In Orientul cruciatelor . 149XII. Pesvoltarea dreptului constitutional engles. 160XIII Nona conceptie de drept in Regatul color Dona Sicilii. . 170XIV. Curentul roman In Franta lui Ludovic-cel-Sfint. 181XV'. Desvoltarea dreptului i institutiilor englese In veacul al

189XVI. TncercAri de noi institutii in Franta. 499XVII. Viata constitutionalA a regatelor spaniole. 1.15XVIII. Institutiile scandinave. 126XIX. Elementul apusean In institutiile Slavilor din Europa orientalA 239XX. Desvoltarea constitutionalA a Germaniei In veacul al XIII-lea ci

al XIV-lea 235

9

, .

X1I-lea.

. .. .

. . . .

.

of

AdP

1:14.'1*

'tg4t1

11140