Acordurile:7,11,15-17,21-23,34,39,41-44,60,72,73,98,101,121-124 a,b ,135-137,182

Acordurile:7,11,15-17,21-23,34,39,41-44,60,72,73,98,101,121-124 a,b ,135-137,182.

Arpegii:140,141,193,195.

Alteratii:2,5,8.Bareul:16,17,101.Cercul cvintelor:8.

Coordonare:145,146,152-158.

Corzile:14,132,134.

Cromatisme:18 a,23,68,131.

Denumiri:49,184.

Dezvoltarea auzului musical:35.

Digitatie:62-66,69-71,77,82-92,104,127.

Dinamica:187.

Echipament:95,99,126,129b

Exercitii practice:61,67,69,75-94,100,101,104,105,107,108,110,127,131,143,193-195.

Frazarea:188-190.

Gama majora:2,82-85,87-90,98,104-108,110,124 a ,125,133-135,155.

Gama minora:10,136.

Game simetrice:18 a ,32,182.

Improvizatie:96-98,100,102-104,107,126,129 b.

Intervale:5,27,38,70,82-90,94,105-108,110,160,186.

Inrudirea acordurilor:9,11.

Lectii de chitara:71-73,91,92,98,123,125,127-129,133,134,138,139,155,159-180,184-190,195.

Lectii de chitara video:74-90,93,94,100,104-109,111-120,122,124,126,127,132-134,138,139,161-171,184.

Modurile clasice(ale majorului):18 b ,39,40,138,139,159,193-195.

Modurile minorului armonic:26,42.

Modurile neoclasice:28,43.

Mana dreapta:46,101,109,112,113,117.

Notatia muzicala:183.

Nici o eticheta:196-200.

Panatia alternative:157,158.

Pentatonic:31,100,103,144,194,195,197.

Progresii:72,137,142.

Pozitiile:14,45.

Relatii accord-mod:19,30-34,39,42,43,125,137,138,181,182,190.

Ritmul:50-55,95,161-180.

Rasturnari:25.

Salt la corzi:147-151.

Schimb de pozitie:156,158.

Sugestii si indicatii:29.

Sistemul de masuri:56,57,59.

Semiton:2,5.

Sugestii si indicatii:29.

Scoala de rock:98,104-107.

Tehnici:24,27,36,37,67,74-81,93,94,101,109,111-120,128.

Teste:191,192.

Tonalitati:6,7,72,73,98,104,121,124 a ,130,137.

Treptele tonale:6,15,34,39,72,104,137,185.

Ton:2,5.

Transpozitia:47,48.

Tempo:58,95.

Variantele majorului:3,4,137.

Variantele minorului:12,13,137.

Lectia 2 - Gama DO Major

GAMA MAJORA reprezinta succesiunea sunetelor, ascendent sau descendent, de la un sunet pana la aparitia lui intr-o octava superioara sau inferioara. De ex., incepem cu sunetul DO si avem:

DO, RE, MI, FA, SOL, LA, SI, DO

Descoperim un sablon al gamei major, o succesiune de tonuri si semitonuri:

T-T-ST-T-T-T-ST, dupa care se vor construi toate gamele majore.

VIDEO 2Din aceasta insiruire a sunetelor in gama DO Major, observam ca intre MI-FA si SI-DO exista o distanta mai mica, acestea fiind SEMITONURILE NATURALE.

Distanta mai mare intre doua sunete alaturate se numeste TON. Semitonul(ST) reprezinta jumatate dintr-un ton(T).

Gama majora mai are 2 variante: Majorul armonic si majorul melodic.

In cazul majorului armonic, treapta a VI-a este coborata cu un semiton (DO, RE, MI, FA,SOL, LAb, SI, DO) iar in cazul majorului melodic, treptele a VI-a si a VII-a vor fi coborate cu un semiton(DO, RE, MI, FA, SOL, LAb, SIb, DO)

Pt a modifica starea naturala a sunetelor folosim ALTERATIILE:

diezul, bemolul si becarul.

Diezul(#) urca inaltimea sunetului cu un ST

Bemolul(b) coboara inaltimea sunetului cu un ST

Becarul anuleaza alteratiile de mai sus.

Lectia 3 - Majorul armonic

Majorul armonic are treapta a VI-a coborata cu un ST.

In imaginea de mai jos, pe unele buline apare scris un "T" de culoare rosie. "T" este sunetul care da numele gamei, sunetul cu care incepe si se termina gama.

Apar semitomuri intre treptele III-IV, V-VI si VII-VIII si un interval mai mare de un ton intre treptele VI-VII (T+ST).VIDEO 3Lectia 4 - Majorul melodic

Majorul melodic are treptele a VI-a, respectiv a VII-a coborate cu un semiton.

Semitonurile apar intre treptele III-IV si V-VI.

VIDEO 4Lectia 5 Intervalele

INTERVALELE reprezinta distanta de inaltime dintre doua sunete.Astfel avem urmatoarele intervale:PRIMA(1) sau UNISONUL - DO1-DO1

SECUNDA(2) - DO-RE

TERTA(3) - DO-MI

CVARTA(4) - DO-FA

CVINTA(5) - DO-SOL

SEXTA(6) - DO-LA

SEPTIMA(7) - DO-SI

OCTAVA(8) - DO1-DO2

--------------------

NONA(9) - DO1-RE2

DECIMA(10) - DO1-MI2

UNDECIMA(11) - DO1-FA2

DUODECIMA(12) DO1-SOL2

TERTIADECIMA(13) DO1-LA2

Intervalele pot fi, in functie de cantitatea de T si ST : perfecte(p), mari(M), mici(m) , marite(+) sau micsorate(-).

De pe sunetul DO, voi construi ascendent toate intervalele.

DO-DO este unison si se numeste PRIMA PERFECTA si se noteaza "1p"

DO-DO# se numeste PRIMA MARITA (1+) - 1ST

DO-REb este SECUNDA MICA (2m) - 1ST

DO-RE este SECUNDA MARE (2M) 1T

DO-RE# este SECUNDA MARITA (2+) T+ST

DO-MIb este TERTA MICA (3m) T+ST

DO-MI este TERTA MARE (3M) 2T

DO-FA este CVARTA PERFECTA (4p)2T+1ST

DO-FA# este CVARTA MARITA (4+) 3T

DO-SOL este CVINTA PERFECTA (5p) 3T+1ST

DO-SOLb este CVINTA MICSORATA (5-) 2T+2ST

DO-SOL# este CVINTA MARITA (5+) 4T

DO-LAb este SEXTA MICA (6m) 3T+2ST

DO-LA este SEXTA MARE (6M) 4T+1ST

DO-SIb este SEPTIMA MICA (7m) 4T+2ST

DO-SI este SEPTIMA MARE (7M) 5T+1ST

DO-DO2 este OCTAVA PERFECTA (8p) 5T+2ST

DO-DO#2 este OCTAVA MARITA (8+) 6T+1STAsadar: 1, 4, 5, 8 pot fi perfecte, marite sau micsorate

2, 3, 6, 7 pot fi mici sau mari

Exceptie secunda marita (2+).

Denumirea intervalului este data de distanta dintre sunete, deci, DO-DO# este prima marita(1+), iar DO-REb este secunda mica(2m). Desi aceste intervale sonor sunt identice, ele au denumiri diferite, deoarece distanta intre DO si DO este de prima iar intre DO si RE este de secunda. Oricare ar fi alteratia sunetului, intervalele se numesc dupa distanta dintre numele sunetelor, nu dupa distanta dintre ele in functie de cantitatea de tonuri si semitonuri.

ex: DOb-RE#, DO#-RE, DO-RE#, DOb-REb, DO-RE - toate sunt secunde, deoarece distanta dintre DO si RE este de doua sunete, urmand sa se stabileasca ce fel de secunde sunt (in orine: secunda dublumarita 2++, 2m, 2+, 2M, 2M)

Lectia 6 TonalitateaTONALITATEA reprezinta un centru gravitational sonor, in jurul caruia graviteaza toate sunetele tonalitatii.

TREPTELE TONALE sunt functiile pe care le detin fiecare din treptele tonalitatii DO Major.

Treapta I (DO) - TONICA (ea da numele tonalitatii si reprezinta centrul gravitational, care va atrage inspre ea toate celelalte sunete)

Treapta a II-a (RE) - CONTRADOMINANTA sau DOMINANTA DOMINANTEI

Treapta a III-a (MI) - MEDIANTA SUPERIOARA

Treapta a IV-a (FA) - SUBDOMINANTA

Treapta a V-a (SOL) - DOMINANTA

Treapta a VI-a (LA) - MEDIANTA INFERIOARA

Treapta a VII-a (SI) - SENSIBILA

Sa ne imaginam incinta unei incaperi.

Podeaua reprezinta TONICA. Toate celelalte sunete se afla in incapere, undeva in aer, avand tendinta sa cada pe podea. Unele se afla intr-o instabilitate mai mare, altele intr-una mai mica. Linistea(rezolvarea) si-o vor gasi doar in momentul in care vor ajunge la tonica(podeaua) .

Daca analizam majoritatea pieselor, observam ca incep si se termina cu TONICA.

Lectia 7 - Formarea acordurilor de 3 sunete.

ACORDURILE sunt rezultatul intonarii simultane a cel putin trei sunete.

Ele se formeaza pe fiecare din treptele tonalitatii prin suprapunere de terte.

Avem patru tipuri de acorduri: majore, minore, marite si micsorate.

Lectia 8 - Cercul cvintelor

In partea exterioara a cercului, in sensul acelor de ceasornic, avem tonalitatile in succesiune ascendenta din cvinta in cvinta(perfecta).

Pe partea interioara a cercului avem in sens invers acelor de ceasornic tonalitatile in succesiune descendenta din cvinta in cvinta.

Cercul cvintelor ne ajuta sa identificam si ARMURA tonalitatilor. Armura reprezinta totalitatea alteratiilor care apar intr-o tonalitate, pt a respecta structura de T si ST specifica fiecarei game. Pt a nu fi pus semnul alteratiei corespunzatoare in fata fiecarui sunet ce trebuie alterat pe parcursul melodiei, apare armura tonalitatii la inceputul portativului, imediat dupa cheia sol. Tinandu-se cont de armura, de fiecare data cand e intalnit sunetul alterat el se intoneaza alterat fara a avea pus semnul alteratiei in fata lui.

Lectia 9 - Acorduri relativePana acum am vorbit doar de acorduri majore.

Pt a se bucura si cele minore de atentia meritata, o sa le amintim in stransa relatie cu cele majore.

Fiecare acord major are o relativa minora, aflata la o terta mica(3m) descendenta fata de tonica. Asadar, DO Major are relativa minora pe LA minor. LA fata de DO se afla la interval de 3m. La randul lui acordul LA minor are relativa majora pe DO Major.

De unde apare relativitatea asta?

DO Major este format din DO, MI si SOL

LA minor este format din LA, DO si MI

Observam ca ambele acorduri au 2 sunete comune(DO si MI), ceea ce le face sa se inrudeasca si sa le numim relative.

Avem urmatoarele perechi de acorduri relative:

(Acordurile majore le notez cu majuscula iar acordurile minore cu minuscula)

DO - la

RE - si

MI - do#

FA - re

SOL - mi

LA - fa#

SI - sol#

Lectia 10 - Gama la minor

In cazul gamei minore, observam ca are acelasi material sonor cu gama DO major, doar ca incepe de pe treapta a VI-a a majorului, respectiv LA. DO major si la minor sunt tonalitati relative.

Structura de tonuri si semitonuri este T-ST-T-T-ST-T-T

Semitonurile naturale sunt intre treptele II-III si V-VI, tot MI-FA si SI-DO, la fel ca la DO Major.

VIDEO 10Lectia 11 - Perechile de acorduri relativeDiagramele acordurilor relative din tonalitatea DO Major

DO-la Fa-re Cifra romana I reprezinta pozitia pe grif a acordului.

Sol-mi

Acestea sunt acordurile care se formeaza in tonalitatea DO Major. Lipseste acordul format pe treapta a VII-a, SI micsorat, care se foloseste mai rar, datorita sonoritatii neplacute, aceasta treapta fiind reprezentata de acordul de dominanta de pe treapta a V-a, respectiv SOL Major.Cu aceste acorduri se pot construi diferite progresii:

DO-la-FA-SOL

DO-mi-la-SOL

la-SOL-FA-re

DO-FA-SOL etc.Lectia 12 - Minorul armonic

Diferit de minorul natural, minorul armonic are treapta a VII-a urcata cu un ST.

Structura de T si ST este:T-ST-T-T-ST-(T+ST)-ST. Incepand cu sunetul LA de pe coarda MI (cea mai groasa) avem:

VIDEO 12

Lectia 13 - Minorul melodic

Comparativ cu minorul natural, minorul melodic are treptele a VI-a si a VII-a urcate cu cate un semiton fiecare.

Incepand de la sunetul LA de pe coarda MI (coarda a VI-a), in pozitia a V-a, avem :

VIDEO 13Lectia 14 - Numerotarea corzilor si a pozitiilor pe grif

Lectia 15 - Ce acorduri folosim ?Imi aduc aminte cum aveam in fata niste liste intregi cu acorduri, dar nu stiam unde sa le pun, multe nu sunau bine inlantuite, era un mare semn de intrebare in privinta lor.Treaba este foarte simpla. Fiecare tonalitate are 7 acorduri care se formeaza pe fiecare treapta a acesteia. Nu trebuie decat sa vedem cum se formeaza (lectia 7 ) acordurile si in mod firesc, folosind materialul sonor al tonalitatii, sa vedem ce acorduri se formeaza.

Aceste sunt acordurile ce se formeaza dupa regula suprapunerii de terte (lectia 7 ) pe treptele tonale (lectia 6 ). Aceleasi functii tonale o sa le indeplineasca si acordurile formate pe fiecare din treptele tonalitatii.

Dupa sablonul M m m M M m m-, unde "M" inseamna Major, "m" inseamna minor, "m-" inseamna micsorat, putem afla acordurile din orice tonalitate.

Lectia 16 - Invatarea acordurilorCea mai rapida tehnica de invatare a acordurilor este invatarea lor logica.

Pt inceput se invata un set de acorduri din primele pozitii, cuprinzand DO, RE, MI, FA, SOL, LA, SI majore,

...apoi do, re, mi, fa, sol, la, si minore.

Dupa ce am invatat acordurile din prima pozitie, le luam drept reper si le mutam pozitia pe grif folosind BAREUL, o tehnica prin care mutam capatul chitarii, pozitia 0, in oricare alta pozitie de pe grif.

Luam de exemplu si mutam pozitia acordului MI, din pozitia 0, pe rand in pozitiile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7...12.

Observam ca in urcarea CROMATICA(din ST in ST), daca in pozitia 0 am avut MI, in poz. I avem FA, in poz. a II-a avem FA#, in poz. a III-a avem SOL, poz. a IV-a SOL#, poz. a V-a LA, poz. a VI-a LA# etc.

La fel se intampla cu oricare din acordurile din pozitia 0.

Lectia 17 Bareul

Bareul este tehnica prin care degetul 1 de la mana care prinde acordurile muta pozitia 0 (pragusul chitarii) in pozitia dorita. In acest caz, acordurile din pozitia 0 vor fi prinse cu degetele 2, 3, 4, degetul 1 fiind ocupat sa prinda toate corzile ca intr-o menghina.Lectia 18.1 - Gama cromatica

Lectia 18.2 - Modurile clasiceModurile reprezinta intonarea unei game(7 sunete) de pe fiecare treapta a tonalitatii, folosind materialul sonor al tonalitatii(in exclusivitate sunetele tonalitatii, de ex. in Do major avem sunetele DO, RE, MI, FA, SOL, LA, SI), cu scopul de a crea o altfel de sonoritate.

Astfel in tonalitatea DO major avem urmatoarele moduri:

de pe treapta I : ionian(major) de pe treapta a II-a : dorian de pe treapta a III-a : frigian de pe treapta a IV-a : lidian de pe treapta a V-a : mixolidian de pe treapta a VI-a : eolian(minor natural) de pe treapta a VII-a : locrian

Lectia 19 - Relatii acord-modAm vazut ce acorduri (lectia 15 ) se formeaza pe treptele tonalitatii DO major si deasemenea ce moduri (lectia 18.2 ) avem intonate de pe fiecare treapta a tonalitatii majore.

Nu trebuie decat sa asociem acordul de pe fiecare treapta tonala cu modul care se formeaza de pe acea treapta tonala.

Vom analiza relatiile acord-mod in tonalitatea Do major.Asadar, in stanga e mentionat acordul, iar in dreptul lui, modul cu care relationeaza

Do - ionian

re - dorian

mi - frigian

Fa - lidian

Sol - mixolidian

la - eolian

si- - locrian

Observam ca modurile ionian, lidian si mixolidian sunt majore, deoarece relationeaza cu acorduri majore, iar modurile dorian, frigian, eolian si locrian sun minore, deoarece relationeaza cu acorduri minore.

In improvizatie, chitaristul va tine cont de urmatoarele aspecte:

-analiza acordurilor pe care improvizeaza, pt a stii cu ce sunete poate incepe fraza melodica si cu ce sunete se poate termina.

de ex. daca fraza melodica va fi construita pe acordul Do, care contine sunetele DO, MI, SOL, melodia va incepe si se va termina pe aceste sunete. In interiorul frazei ramane la libera alegere a instrumentistului ce sunete va folosi, deoarece sunt niste sunete pasagere, care coloreaza melodia intr-un fel sau altul.

Lectia 20 - Despre chitara

Cateva lucruri despre chitaraLectia 21 - Acordurile de patru si cinci suneteAm vazut cum acordurile in stare directa se formeaza prin suprapunere de terte.

In acelasi mod descoperim acordurile de 4 sau 5 sunete. Cand spunem acord din trei sunete , ne referim la tonica, terta si cvinta, distanta intre ele fiind de terta mica sau mare, in functie de acord. Acordul de patru sunete va mai avea o terta peste cvinta, reprezentand septima.

Din imagine trebuie sa intelegem ca :

-acordurile de 3 sunete sunt formate din tonica, terta si cvinta si reprezinta trisonul(acordul format din 3 sunete)) in stare directa.

-acordurile de 4 sunete sunt formate din tonica, terta, cvinta si septima si reprezinta acordul de septima , notate cu 7

-acordurile de 5 sunete sunt formate din tonica, terta, cvinta, septima si nona si reprezinta acordurile de nona notate cu 7,9

Lectia 22 - Notarea acordurilorNotarea acordurilor sau cifrajul, se face astfel:

-in stare directa, acordurile pot fi majore, minore, marite sau micsorate. Cele majore se noteaza cu majuscula(Do), cele minore cu minuscula (do), maritele cu majuscula urmata de "+" (Do+), iar micsoratele cu minuscula urmata de "-" (do-)

In cifraj international insiruirea gamei "la minor" LA, SI, DO, RE, MI, FA, SOL, este echivalenta cu literele A, B, C, D, E, F, G.

ex. Do=C si inseamna Do major, Am=la si inseamna la minor

- acordurile de 4 sunete se noteaza astfel:

acord major cu septima mare se noteaza M7 (ex. DoM7)

acord major cu septima mica se noteaza 7 (ex. Do7)

acord minor cu septima mare se noteaza M7, dar cu minuscula (ex. doM7)

acord minor cu septima mica se noteaza 7, dar cu minuscula (ex. do7)

acord marit cu septima mare se noteaza M7+5 sau M7#5 (ex. DoM7+5, DoM7#5)

acord marit cu septima mica se noteaza 7+5 (ex. Do7+5)

acord micsorat cu septima mica se noteaza 7-5 sau 7b5 (ex. do7(b5), do7-5)

acord micsorat cu septima micsorata se noteaza cu 0 (ex. do0)

- acordurile de nona se noteaza astfel:

pe langa acordurile de septima pe care le-am amintit mai sus adaugam la cifraj si nona astfel: 9 este nona mare, #9 este nona marita, b9 este nona mica

de ex. acordul DO major cu septima mica si nona mare se noteaza Do7,9. Daca nona va fi marita, acelasi acord o sa se noteze Do7(#9)

Acordurile de sexta sunt acordurile in stare directa care au adaugata si sexta, deci nu se construiesc prin suprapuneri de terte, ci prin adaugarea peste cvinta a sextei la distanta de secunda.

Acordurile de suspensie sunt acordurile in care este inlocuita terta cu secunda (sus2) sau cu cvarta(sus4).

In cazul acordurilor care contin "add", acel sunet este adaugat. De ex. Do9 este acordul de nona, format din 5 sunete(1, 3, 5, 7, 9) ceea ce presupune si prezenta septimei, pe cand Doadd9 este acordul Do major la care se adauga si nona.Lectia 23 - Miscarea vocilor in acord

De aici ne formam o imagine de ansamblu in legatura cu cata libertate au vocile sa se deplaseze intre ele in cadrul acordului.

astfel:

-tonica poate avea un mers descendent cromatic(din ST in ST) formand progresii de acorduri. De la DO coboara un ST si avem acord major cu septima mare, inca un semiton descendent si avem acord major cu septima mica, apoi acord major cu sexta mare. Se formeaza progresia: Do, DoM7, Do7, Do6

Bulinele rosii ne arata miscarea cromatica descendenta a tonicii.

-intr-o miscare ascendenta, tonica merge la treapta a II-a formand un acord major cu secunda adaugata Doadd2 sau Doadd9 daca urcam tonica de la octava un ton

-terta poate cobori la secunda si daca aceasta din urma o inlocuieste avem acord major de suspensie Dosus2

-daca terta urca un ST si ajunge la cvarta avem Dosus4

-cvinta coboara un ST si obtinem acordul micsorat do-

-cvinta urca un ST si obtinem acordul marit Do+

In acest fel am obtinut noi culori in interpretarea aceluiasi acord, doar prin simpla "plimbare" a vocilor in acord: Do, DoM7, Do7, Do6, Do+, do-, Doadd2 sau Doadd9, Dosus2, Dosus4

Noua acorduri obtinute doar din miscarea vocilor in acordul major de 3 sunete. De aici fiecare poate experimenta cu fiecare tip de acord, cat si cu acorduri de 4 sau 5 sunete.

Amintesc faptul ca aceste aspecte nu trebuie invatate mecanic, ele avand un caracter logic, tot timpul trebuie experimentat, cercetat, acesta il numesc eu studio

Lectia 24 - Exercitii de individualizare a degetelorCand am inceput sa cant la chitara, ma gandeam asa: "daca o sa invat toate piesele ce-mi plac si voi invata toate solourile unora sau daca voi invata strict dupa metodele de chitara ale chitaristilor nu va fi bine". Bineinteles ca am inceput cu piese cunoscute, precum "Nothing Else Matters"-Metallica, "Don't Cry"-Guns'n Roses, "Under The Bridge"-Red Hot Chili Peppers, apoi am dat de Malmsteen, Vinnie Moore, am primit metode video cu Paul Gilbert, timp in care studiam chitara clasica, unde tehnicile sunt total diferite, dar dupa putin timp mi-am dat seama ca e mult mai bine sa inventez eu exercitii si sa dezvolt eu ideile ce se prezentau vag in metode. Nimeni nu spunea nimic acolo in metode, iti aratau doar niste fraze melodice la viteze mari si asta iti furau ochii, fara a-ti spune nimeni unde sa le folosesti, cum sa le construiesti tu singur.De aceea voi prezenta niste exercitii de individualizare, care sunt ghid in a le inventa tu pe ale tale. Unele sunt preluate, altele inventate.Formam grupe de cate 1, 2, 3, respectiv 4 degete.

exercitii pt 1 deget:

-salturi pe diferite pozitii si corzi pe grif, de la salturi de semiton pana la salturi de octava sau 2 octave.

-cu un metronom setat la un BPM comod (75-80BPM), salturi pe acelasi sunet, dar in pozitii diferite, pe corzi diferite

-alunecari dintr-o pozitie in alta in mare viteza, pozitii stabilite dinainte, incepand cu semiton, pana la 2 octave, ascendent si descendent. Aceasta alunecare se face prinzand un sunet de ex in pozitia a II-a pe coarda RE si mutam mana pe grif in pozitia a IX-a pe aceeasi coarda , fara a ridica degetul cu care am prins sunetul.

-schimbarea degetului in aceeasi pozitie pe aceeasi coarda. de ex. vom apasa coarda SI cu degetul 1 in pozitia a V-a , ridicam degetul 1 si il punem pe 2 in acelasi loc, apoi pe 3 si apoi pe 4 , dupa care 3, 2, 1, 2, 3, 4, 3, 2 etc.

exercitii pt 2 degete (1 si 2, 1 si 3, 1 si 4, 2 si 3, 2 si 4, 3 si 4)

-intonarea de secunde terte, cvarte cu diferite grupe de cate 2 degete cu salt de coarde si salt de inaltime pe aceeasi coarda, in urcare (ex 1,2) si in coborare(ex 2,1).

exercitii pt 3 degete (1,2,3 sau 2,3,4 sau 1,3,4 sau 1,2,4)

-mers cromatic ascendent sau descendent (1,2,3 pe coarda MI, apoi 1,2,3 pe coarda LA, 1,2,3 pe coarda RE etc in aceeasi pozitie.

exercitii pt 4 degete (1,2,3,4)

-mers cromatic ascendent si descendent (1,2,3,4,3,2,1) pe fiecare coarda in aceeasi si in diferite pozitii

-salt de pe coarda Mi groasa pe coarda MI subtire (ex. 1,2,3,4 pe Mi gros in pozitia a III-a apoi in acelasi tempo, fara a intrerupe 1,2,3,4 pe coarda Mi subtire)

De aici incolo e simplu : am inventat digitatii "ciudate" cum ar fi: "hai sa fac pe coarda LA incepand cu pozitia a III-a urmatorul joc de degete: 132412412. Intentionat am ales un nr. impar. Incearca-l si inventeaza si tu alte exercitii care sa-ti fie de folos.

Pana la urma ideea invatarii unui instrument e aceea ca va trebui sa fim capabili sa transpunem pe grif ceea ce avem in minte. Asa ca degetele trebuie pregatite pt tot ce ne sopteste imaginatia ca putem face mai greu, in tempo si intr-o stare de relaxare a mainilor.

NU OBOSITI MUSCHII MAINILOR! Muzica se face cu placere, nu cu chin.

Lectia 25 RasturnariPrin rasturnarea unui interval sau al unui acord se intelege mutarea celui mai jos sunet, ca inaltime, la o octava superioara.

Rasturnarea intervalelor:

Daca avem intervalul DO-MI, 3M, prin rasturnare, sunetul DO se muta la octava si vom avea intervalul MI-DO2, 6m.

Cu alte cuvinte, baza intervalului trece in varf si fostul varf devine baza.

In imagine avem o rasturnare armonica(sunetele se intoneaza simultan) si una melodica(sunetele sunt intonate pe rand, formand o melodie)

Prin rasturnarea intervalelor, intervalele mari devin mici, cele marite devin micsorate iar cele perfecte raman perfecte. 3m rasturnata va fi 6M, 5- prin rasturnare va fi 4+, 7M prin rasturnare devine 2m. Observam ca rasturnarile intervalelor adunate dau 9. ex 2+7=9, 3+6=9, 5+4=9 etc.

Astfel:

1p prin rasturnare devine 8p

2m devine 7M

3M devine 6m

4p devine 5p

5- devine 4+

6M devine 3m

7m devine 2M

8- devine 1+

La fel avem si in cazul acordurilor, doar ca, in functie de cate sunete formeaza acordul, avem mai multe rasturnari.

De ex Do major (DO, MI, SOL) in rasturnarea I va fi MI, SOL, DO (baza acordului s-a mutat la o octava superioara, iar terta MI a devenit noua baza, care in rasturnarea a II-a devine si ea la randul sau varf, trecand la o octava superioara, baza fiind acum cvinta SOL.

In cazul acordurilor din 4 sunete avem 3 rasturnari si in cazul acordurilor de 5 sunete , avem 4 rasturnari .

Lectia 26 - Modurile minorului armonic

Diagramele cuprind pozitia modului, incepand cu sunetul treptei mentionate. De ex. daca modurile sunt ale gamei la minor armonic, treapta I va fi LA, treapta a II-a va fi SI, treapta a III-a va fi DO etc.

De pe treapta I avem: De pe treapta aII-a avem: Acorduri care relationeaza: m, m/M7, m7 Acorduri care relationeaza: 0, m7, m7(b5), 7#9, 7#11De pe treapta aIII-a avem: De pe treapta a IV-a avem: Acorduri care relationeaza: M7#5, sus4 Acorduri care relationeaza: m7, -, 0De pe treapta a V-a avem: De pe treapta a VI-a avem: Acorduri care relationeaza: m7(b5), 7b9, 7#5, 7 Acorduri care relationeaza: M7, M7#11, 0

De pe treapta a VII-a avem:

Se mai numeste si super locrian natural 6

Acorduri care relationeaza: 0, 7b9

Relatia acord-mod se stabileste astfel: daca de ex. modul de pe treapta a III-a incepe cu sunetul FA, acordurile care relationeaza vor fi FaM7#5 sau Fa sus4.

Cu alte cuvinte, tipul de acord mentionat ca relationeaza cu modul va avea numele sunetului cu care incepe modul.

Aceste sabloane ale modurilor au sunetul care da numele acordului cu care relationeaza pe coarda 6 - MI.

Ele pot fi transpuse bineinteles pe fiecare coarda: 5, 4, 3, 2 sau 1.

Am ales varianta asta pt a acoperi mai multe sunete ale modului intr-o pozitie.

Cum studiem aceste relatii-mod?

Luam de exemplu modul de pe treapta a V-a al minorului armonic, care am vazut ca relationeaza cu acordurile de tip m(b5), 7b9, 7#5.

In dreapta blogului, la rubrica "Utile" apasa "gaseste acorduri".

Pe acordul ales, improvizeaza cu modul sau modurile care relationeaza cu acordul.

Lectia 27 - Studiul gamelor/modurilorDaca gandim gamele/modurile pe trepte, fiecare dintre ele au 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 trepte care se repeta in alta octava.

Astfel, avem urmatoarele exercitii de studiu al gamelor/modurilor in urcare si coborare.

1,2,3,4,5,6,7

1,2,1,2,3,2,3,4,3,4,5,4,5,6,5,6,7

1,3,2,4,3,5,4,6,5,7

1,4,2,5,3,6,4,7

1,5,2,6,3,7

1,6,2,7,3,8

1,7,2,8(se continua dupa model in octavele urmatoare)

Lectia 28 - Modurile neoclasiceModurile neoclasice reprezinta modurile intonate de pe fiecare treapta a minorului melodic.

De pe treapta I: De pe treapta a II-a: Acorduri cu care relationeaza: m, m/M7, m6, m7 Acorduri cu care relationeaza: m6, 7b9

De pe treapta a III-a: De pe treapta a IV-a: Acorduri cu care relationeaza: M7#5 Acorduri cu care relationeaza: 9De pe treapta a V-a: De pe treapta a VI-a: Acorduri cu care relationeaza: 7(b13) Acorduri cu care relationeaza: m/M7, 7(#11)De pe treapta a VII-a:

Poate fi considerat un locrian cu treapta a IV-a coborata cu un ST( locrian b4)

Acorduri cu care relationeaza: 7(#5 b9), 7(#5 #9), 7(b9 13), 7 (b9 #11 13), 7(#5), 7(b5)Lectia 29 SugestieFoarte important!

Nimic nu trebuie invatat mecanic in muzica. Totul se bazeaza pe cercetare, experimentare, studiu.

Lectia 30 - Relatii intre relatii

Am vazut ca pe unele moduri relationeaza cu anumite acorduri si ca mai multe moduri relationeaza cu aceleasi acorduri.

De ex: pe "la minor" relationeaza minorul natural(eolian), minorul armonic, minorul melodic, dorianul si minorul pentatonic.

Cauta mai multe moduri care relationeaza cu aceleasi acorduri si coloreaza-ti muzica!

Spor la improvizatie!

Lectia 31 PentatonicPentatonic major Pentatonic minor Relationeaza cu acordurile majore Relationeaza cu acordurile de tip minor.Pentatonic dominant Pentatonic alterat Relationeaza cu acordurile de septima de dominanta 7, 9 Relationeaza cu m7.Lidian major pentatonic

Relationeaza cu urmatoarele acorduri: 13, 6 9, m6Lectia 32 - Game simetrice

Cromatic

Relationeaza cu orice tip de acord. Se evita folosirea ei in exces, deoarece creeaza monotonie in linia melodica.

T-T T-ST

Relationeaza cu acordul 7#5. Relationeaza cu acordul o. ST-T Simetric marit, format dintr-o succesiune 3m-2m-3m-2m etc.

Relationeaza cu acordul 7, 7(b9), 7(b5) Relationeaza cu M7#5

Lectia 33 - Relatii acord-modIn ceea ce urmeaza voi enumera modurile pe care putem construi linia melodica in functie de acordurile care stau la baza piesei.

Major: ionian, lidian, mixolidian, major armonic, major melodic, major pentatonic

minor: eolian, minor armonic, minor melodic, minor pentatonic, dorian, frigian

m7: eolian, dorian, pentatonic alterat, dorian #4

M7: ionian, lidian, lidian #2, major pentatonic, major armonic

m/M7: eolian, minor armonic, minor melodic, lidian minor pentatonic, locrian #2

7: mixolidian, pentatonic dominant, lidian dominant(b7), mixolidian b6, ST-T

9: lidian dominant, mixolidian, major pentatonic

M9: ionian, lidian, major pentatonic

m9: eolian, minor pentatonic, dorian,

7(#9): super locrian( locrian cu treapta a IV-a coborata un ST)

7(b9): frigian, frigian 3M, alterat bb7, dorian b2, ST-T

7(#5): T-T, frigian 3M, super locrian

m7(b5): locrian, locrian 6M, locrian #2, frigian 3M, ST-T, super locrian

M7(#5): ionian #5, lidian marit, simetric marit

7(#11): locrian 6M, lidian #2, locrian #2, lidian dominant(b7)

M7(#11): lidian

7(b13): mixolidian b6

6/9: lidian major pentatonic

13: lidian major pentatonic

6: ionian, lidian, major pentatonic

m6: dorian, minor melodic, pentatonic minor,lidian major pentatonic, dorian b2

sus4: ionian #5, mixolidian, frigian

m11: eolian, dorian, minor pentatonic

7sus(b9): frigian, dorian b2(frigian#6), frigian 3M(spaniol), super locrian

o: locrian, locrian 6M, lidian #2, dorian #4, alterat, T-ST

Orice acord 7 care are langa el b9, #9, b5, #5 este alterat.

Constructia melodiei pe acest tip de acord se face tinand cont de urmatoarele moduri:

super locrian, ST-T, frigian 3M(spaniol).

Bineinteles ca nu aici se opresc relatiile acord-mod, dar sunt cateva repere de unde se poate incepe.

Tocmai asta e frumos in domeniul muzical, ca nu se termina niciodata studiul, este un taram al cercetarii, al experimentarii.

Muzica mediatizata din zilele noastre este foarte superficiala, dar asta nu inseamna ca cei pasionati de muzica trebuie sa se limiteze la acesta muzica.

Lectia 34 - Acordurile diminuate(micsorate)Aceste acorduri sunt cele mai instabile si disonante acorduri. Ele nu pot fi utilizate de sine statator, ci trebuie puse in relatie cu alte acorduri, de regula cu acordul major aflat la un ST mai sus.

Ex: do# dim va fi precedat de Re major

Avem trei tipuri de acorduri diminuate:

-acordul micsorat( treptele tonale: I- bIII- bV)

-acordul semidiminuat(I- bIII- bV- b7)

-acordul diminuat(I- bIII- bV- bb7)

*bb7 este identic sonor(enarmonic) cu 6

Acordurile diminuate relationeaza cu urmatoarele moduri:

T-ST, locrian, super locrian natural 6(alterat bb7)

Lectia 35 - Redarea melodieiUn foarte bun exercitiu de transpunere pe chitara a ceea ce avem in minte e sa punem pe chitara orice melodie pe care o avem in cap. De la "Balanel si Miaunel", "Popeye", Dan Spataru, "Suzana, mi-ai furat banana", muzica populara sau orice alta melodie pe care o cunoastem foarte bine.

Pana la urma asta e secretul cantatului la chitara: o rapida transpunere pe chitara a ceea ce avem in minte.

Nu studiul mecanic ne va ajuta sa fim buni muzicieni, ci intelegerea a ceea ce se intampla intre sunete.Lectia 36 - Invatarea modurilorPrezint aici o tehnica de invatare a modurilor.

Din aceasta imagine observam ca intr-o pozitie noi putem invata 5 moduri.

Daca exersam sablonul asta in pozitia a III-a pe grif, am avea SOL ionian, incepand cu coarda 6 - rosu, DO lidian, incepand cu coarda 5 - galben, FA#locrian, incepand cu coarda 4 - verde, frigian, incepand cu coarda 3 - albastru si eolian, incepand cu coarda 2 maro

Lectia 37 - Fii original!Asta cu originalitatea e relativa, insa, e foarte important sa-ti creezi un pachet de studiu consistent, pe cat se poate, conceput de tine.

Multi mi-au spus sa pun suport audio/video pe blogul asta, dar eu cred ca informatia teoretica cu un sablon al unei pozitii in fata, te ajuta mult mai mult in a improviza . Daca eu vin cu un format, poate fi preluat ca singurul valabil, si nu e asa.

De ex. daca eu pun un suport audio cu un mod oarecare si inregistrez cu un ton cu overdrive, pe un ritm rock, imediat el va fi perceput asa, pe cand el poate fi tratat cu un ton de acustic pe un ritm de jazz.

Fara frica! Fara prejudecati! Spor la improvizatie! Descopera noi sonoritati!

Lectia 38 - Polisemie intervalisticaUn exercitiu bun pt stapanirea intervalelor, e polisemia intervalistica, adica descoperirea locatiei unui anumit interval in toate tonalitatile din care face parte si de pe ce treapta a fost construit. De asemenea polisemia acordica este foarte utila, acelasi lucru facut cu acordurile.

de ex: Intrebarea e: in care tonalitati intalnim secunda mica LA-SIb?

mod de rezolvare:

pe treapta I nu se afla in nici o tonalitate

pe tr. a II-a se afla in SOL minor natural, in SOL minor armonic, in SOL minor melodic.

pe tr. a III-a se afla in FA major

pe tr. a IV-a nu se afla in nicio tonalitate

pe tr. a V-a se afla in RE minor natural, RE minor armonic

pe tr. a VI-a nu se afla in nicio tonalitate

pe tr. a VII-a se afla in Bb major, SIb minor armonic, SIb minor melodic.

Tonalitatile in care s-a facut analiza sunt: majorul sau minorul cu cele 3 variante: natural, armonis si melodic.

Cam asa fel de analize trebuie facute pt fiecare interval. la un momendat se generalizeaza pozitiile intervalelor, dar pana la constientizarea lor, trebuie cautate.

explicatie: pe tr. I nu se afla in nici o tonalitate , deoarece nicio tonalitate nu incepe cu secunda mica,in succesiunea de tonuri si semitonuri.

Cereri, sugestii, propuneriSunt foarte deschis la comentarii care cer postarea cu nota explicativa a diverselor probleme intalnite de voi. Cred ca asa ar fi mai util blogul. Ma ofer ca profesor de chitara online gratis, pt cei interesati si in masura timpului disponibil.

Pt a face blogul mai interactiv, o sa postez si poze, videouri explicative, tot ce este util pt un chitarist.

Veniti cu intrebari si veti primi raspuns in cel mai scurt timp posibil.

Lectia 39 - Modurile, fara confuzii"Ce mi s-ar parea foarte interesant... Niste descutiuni despre modul in care legi diferitele fingerings ale unui mod intr-o piesa. Adica, ai 5 moduri in care poti face pentatonicul pe chitara, dar cum le legi in contextul unei piese frumos si civilizat?"

Gama pentatonica are 5 sunete, ele se repeta la octava, deci numai libertatea de creatie ne indruma spre alegerea "frumoasa si civilizata" a digitatiei, ceea ce da si o nota personala instrumentistului. Important e sa respectam o anumita regula de frazare. Daca de exemplu acordul folosit este re7, linia melodica va tine cont de pilonii armonici: RE, FA, LA, DO si acestia o sa incheie frazarea.

E mai mult vorba despre moduri aici si confuziile pe care le genereaza.

Modurile nu se fac simtite decat atunci cand construim toata piesa modal.

De exemplu:

progresie in DO ionian: Do, Fa, la, Sol, cadenta finala fiind DO

progresie in RE dorian: re, la, mi, Sol, cadenta finala fiind re

progresie in frigian: mi, Fa, mi, Fa cadenta finala fiind mi etc.

Acordurile de septima ce se formeaza pe treptele modale in fiecare mod ne vor indruma spre armonizarea modala - functiile tonale raman aceleasi pt fiecare treapta, se schimba doar tipul de acord:

ionian: Maj7, m7, m7, Maj7, 7, m7, m7(b5)

dorian: m7, m7, Maj7, 7, m7, m7(b5), Maj7

frigian: m7, Maj7, 7, m7, m7(b5), Maj7, m7

lidian: Maj7, 7, m7, m7(b5), Maj7, m7, m7

mixolidian: 7, m7, m7(b5), Maj7, m7, m7, Maj7

eolian: m7, m7(b5), Maj7, m7, m7, Maj7, 7

locrian: m7(b5), Maj7, m7, m7, Maj7, 7, m7

Cum construim progresiile?

Inainte de a incepe, trebuie amintit faptul ca in constructia modala, folosirea mai multor acorduri, complica intelegerea clara a noului centru tonal. De aceea se recomanda folosirea unui numar redus de acorduri.

Eu folosesc 4 metode de a crea progresii:

1. Folosesc acordurile de pe treptele I, III si V (arpegiul) ale acordului care este tonica modului.

de ex: frigian de pe re: voi folosi acordurile re, Fa, la

exemple de progresii:

re, Fa, re, la

re7, la7, Famaj, Fa

re9, Famaj7, re7, la7

pt frigian de pe re7(RE, FA, LA, DO), voi introduce in progresie si acordul Domaj7 pe langa re7, Famaj7, la7

pt frigian de pe re 9(RE, FA, LA, DO, MI) voi introduce in progresie si acordul mi7

2. Folosesc orice progresie din ionian (major), transpusa in acordurile care se afla pe treptele tonale ale modului.

de exemplu: progresia Do, la, Fa, Sol, care este in major, transpusa in dorian va fi: re, si7(b5), Sol, la

In acest caz insa centrul tonal al modului nu este simtit foarte bine, sonoritatea fiind ambigua, insa este un start in crearea progresiilor modale.

3. Alegerea minutioasa a acordurilor prin analiza lor in functie de moduri:

Acordurile "personale" ale fiecarui mod vor scoate in evidenta cel mai bine modul. Cum facem asta?

Analizam structura modului in functie de similitudinile dintre trepte. Observam ca doar pe treptele I si V avem acorduri majore urmate de acorduri minore pe treptele imediat urmatoare, observam ca pe treptele II si III avem acorduri minore si dupa metoda explicata la punctul 1 am avea aceleasi relatii de acorduri intre tonica si treapta a III-a, respectiv de pe treapta a II-a avem relatia re-Fa si de pe treapta a III-a avem relatia mi-Sol. Sa vedem cum le facem "personale" pt modul respectiv, astfel incat sa fie incadrate perfect in sonoritatea modului.

De exemplu:

- analizam raportul dintre acordul de pe tonica si acordurile de pe celelate trepte: Relatia de pe treapta I, Do-re este similara cu relatia de pe treapta a V-a, Sol-la, dar putem sa o facem "personala" pt modul ionian folosind acordul de septima mare (Domaj7). La fel, pt modul mixolidian de pe treapta a V, ca sa fie diferit de ionian , vom folosi septima mica (Sol7)

- relatia de pe treapta a II-a, re-Fa este identica cu relatia de pe treapta a III-a, mi-Sol, deci nu ar avea nimic personal daca nu am adauga septima mare pt Fa si septima mica pt Sol. Progresia caracteristica in acest caz numai dorianului ar fi re-Famaj7 iar pt frigian mi-Sol7

4. Pastrarea tonicii in bass. O metoda care functioneaza oricand. Sunetul de dupa "/" este bassul care se pastreaza.

de ex: in dorian, progresia re-Do/RE(Do cu sunetul RE in bass)

in frigian: mi-La7/MI

in ionian: Do-Sol/DO

Lectia 40 - Note unicePt a crea progresii concrete care sa sustina armonic un mod, trebuie sa tinem cont de notele unice(treptele IV si VII ale majorului) ale fiecarui mod clasic, care fac parte din acordurile caracteristice progresiilor fiecarui mod. Cu alte cuvinte, ce acorduri mai folosim in afara de cel al treptei I a modului.

Daca facem o paralela cu pentatonicul, observam ca in majorul pentatonic s-au eliminat chiar aceste trepte, ceea ce il face usor de abordat.

Astfel in modurile tonalitatii Do Major avem aceste note unice (FA si SI) pozitionate pe treptele:

-in ionian IV si VII

-in dorian VI

-in frigian II

-in lidian IV

-in mixolidian VII

-in eolian II si VI

-in locrian V

Acordurile ce contin aceste note unice sunt:

-in ionian: re7, Fa, Sol7

-in dorian: mi7, Sol7

-in frigian: Famaj7

-in lidian: Sol7, si7(b5), mi7

-in mixolidian: Famaj7, re7

-in eolian: Sol7, mi7, Famaj7, re7

-in locrian: Famaj7

Lectia 41 - Acordurile majoruluiAcordurile ce se formeaza pe fiecare treapta a gamei majore sunt:

-acorduri de 3 sunete: Do, re, mi, Fa, Sol, la, si-

-acorduri de 4 sunete: Domaj7, re7, mi7, Famaj7, Sol7, la7, si7(b5)

-acorduri de 5 sunete: Domaj9, re9, mi7(b9), Famaj9, Sol9, la9, si7(b5,b9)

Mai putem folosi pt culoare urmatoarele acorduri tot pe treptele majorului:

Do6, re6, Mi7sus4, Fa6, Sol6, La7sus4

Modurile ce se formeaza pe fiecare treapta sunt:

ionian, dorian, frigian, lidian, mixolidian, eolian, locrian

Lectia 42 - Acordurile minorului armonicAcordurile ce se formeaza pe treptele minorului armonic sunt:

-acorduri de 3 sunete: la, si-, Do+, re, Mi, Fa, sol#-

-acorduri de 4 sunete: lamaj7, si7(b5), Domaj7(#5), re7, Mi7, Famaj7, sol#7(b5)

-acorduri de 5 sunete: lamaj9, si7(b5, b9), Domaj9(#5), re9, Mi7(b9), Famaj7(#9), sol#7(b5,b9)

Modurile minorului armonic sunt:

eolian#7, locrian nat6, ionian#5, dorian#4, frigian #3, lidian#2, superlocrian nat6Lectia 43 - Acordurile minorului melodic

Acordurile ce se formeaza pe treptele minorului melodic sunt:

-acorduri de 3 sunete: la, si-, Do+, Re, Mi, fa#-, sol#-

-acorduri de 4 sunete: lamaj7, si7, Domaj7#5, Re7, Mi7, fa#7b5, sol#7b5

-acorduri de 5 sunete: lamaj9, si7b9, Domaj9#5, Re9, Mi9, fa#9b5, sol#7b5b9

Modurile minorului melodic sunt:

eolian #6#7, dorian b2, lidian marit, lidian dominant, mixolidian b6, eolian b5, super locrian(locrian b4)

Lectia 44 - Cum invatam acordurile?

Am vazut pana acum cum se formeaza acordurile in mod natural pe treptele gamelor majore si minore.

Orice mod de invatare e bun, pana la urma scopul conteaza, sa le stim si sa le folosim eficient in compozitiile noastre.

Eu le-am invatat astfel:

-toate acordurile de pe sunetul DO(Do, Domaj7, Domaj9, do, do7, domaj7, Dosus4, do6 etc, cu tonica pe coarda 6

-toate acordurile cu tonica pe coarda 5

-toate acordurile cu tonica pe coarda 4

Daca invatarea acordurilor se face mecanic, dupa o diagrama sau un sablon, in momentul in care nu se mai folosesc o vreme anumite acorduri, se uita sau, desi stii sa prinzi un acord, nu stii ce sunete prinzi. Invatarea logica, pe sunete, te ajuta sa stii toate acordurile, in toate pozitiile, pt ca folosesti sunetele care trebuie sa se auda si asta si urmaresti.

Chitara, tabulaturi, partituri, link-uri utile cu si despre chitaraTabulaturi

Ce este tabulatura?

Tabulatura reprezinta cele 6 sau 7 corzi(in functie de chitara) reprezentate de liniile orizontale. Cifrele care apar in tabulaturi sunt pozitiile in care se canta. De exemplu cifra 5 pe prima linie orizontala de sus reprezinta sunetul LA, pozitia a V-a, pe coarda MI(subtire). Corzile sunt asezate in tabulatura de sus in jos: MI, SI, SOL, RE, LA, MI, SI(in cazul corzii a 7-a). Cand cifrele apar de la stanga la dreapta cu spatiu intre ele, inseamna ca succesiunea sunetelor este melodica(fiecare sunet se aude individual), iar cand cifrele se afla suprapuse vertical, inseamna ca avem un acord (sunetele sunt abordate armonic - cantate simultan)

Marele dezavantaj al tabulaturii este ca nu ne indica ritmica melodiei, ceea ce ne obliga sa fim dependenti de un suport audio: CD player, calculator, etc.

Daca este insotita de partitura, tabulatura se poate descifra cu ajutorul simbolurilor ritmice din partitura, respectiv duratele notelor si pauzele corespunzatoare.

Partitura

Partitura este mult mai complexa decat tabulatura, insa necesita invatarea pozitiilor sunetelor pe portativ si toate semnele ce apar in ea(eu recomand partitura). Portativul este locul unde sunetele capata un nume si astfel isi gasesc sensul artistic. Din partitura aflam: in ce masura este piesa, in ce tonalitate, ritmul melodiei, cand repetam o parte, decate ori repetam o parte si multe alte informatii foarte utile, care ne ajuta sa descifram o piesa fara suport audio.

Lectia 45 - Pozitia corecta a mainii stangi"Sunt incepator, nu imi suna toate corzile cand prind acordul Do. E griful prea ingust, sau e o greseala de pozitie?"

Daca ai degetele mai groase, atunci este bine sa iti alegi o chitara care are griful putin mai lat.

E o problema generala la incepatori, pozitia corecta a mainii stangi. Cum o rezolvam?

1. Ultima falanga a degetelor de la mana stanga trebuie indoite aproape la 90 de grade, iar mana trebuie tinuta in asa fel incat degetele sa "atace" coarda perpendicular. Se exerseaza astfel: se prinde acordul si se paneaza fiecare coarda separat, astfel incat fiecare sunet sa aiba un sunet plin, curat, fara ca un deget sa atinga oricare din corzile alaturate.

2. Degetul mare nu trebuie sa treaca peste partea de sus a grifului. poate e bine chiar sa fortam ideea, sa nu treaca nici chiar de jumatatea grifului (pe latime).

asta este o tehnica de invatare. La chitaristii experimentati o sa vedem ca degetul mare poate fi mult peste grif in anumite conditii.

3. La prinderea acordurilor, mana o rasucim din incheietura palmei, nu deplasam toata mana din cot. Antebratul sta in pozitie verticala, pe langa corp, nu lipita de corp, perpendicular cu griful.

Exercitii recapitulative 1Suna ca la scoala treaba asta :))

Din acest exercitiu invatam sa folosim modurile majore pe acordurile majore.

Modurile majore folosite in acest exercitiu sunt: ionian, lidian, mixolidian, major pentatonic, major armonic, major melodic.

Luam progresia I-IV-V-I, respectiv Do, Fa, Sol, Do.

/= bara de masura

Do/Fa/Sol/Do/

Acum scriu modurile care vor fi cantate in fiecare masura pe aceste acorduri, pornind de la baza acordului.(de ex. Do ionian de pa DO, Fa lidian de pe FA, Sol mixolidian de pe SOL).

Progresiile de acorduri se repeta, insa de fiecare data schimbam modul.

Do ionian/ Fa lidian/ Sol mixolidian/ Do major armonic

Do major pentatonic/ Fa major pentatonic/ Sol major melodic/ Do ionian

Do lidian/ Fa mixolidian/ Sol major pentatonic/ Do major pentatonic

Combinatiile sunt la alegerea interpretului.

Prima data le cantam in scara melodica pe fiecare (ex: DO, RE, MI, FA, SOL, LA, SI, DO, in urcare sau in coborare) pana se memoreaza pozitiile fiecarui mod.

La partea creativa, de improvizatie, vom tine cont de frazare. (de ex. improvizam pe Sol major melodic, insa fraza incepe si se termina pe timpii tari cu SOL, SI, sau RE - sunetele ce formeaza acordul)

Sa intelegem mai usor frazarea si sa o facem mai interesanta, o putem asemana cu o fraza din literatura, din care scoatem cate o parte, intarziem intrarea, repetam anumite parti.

Luam 8 silabe oricare si le suprapunem cu 8 batai egale de metronom care se repeta si intonam doar ce se afla pe bataile cu silaba. Unde avem "..."(spatii fara silabe) pronuntam in gand, ceea ce este echivalentul pauzelor din muzica. Pauzele au rolul de a da dinamica muzicii si trebuie inteles foarte bine rolul ei, poate unul dintre cele mai importante.

Eu stiu sa cant la chi-ta-ra

...stiu....cant.la.......-ra

Eu.........cant.la.chi......

........sa......la..........

...stiu.........la.chi-ta-ra

Eu......sa......la.....ta...

Acest exercitiu ritmic se poate studia si pe un singur sunet la inceput.

Apoi treptat exersam cu:

-2 sunete din mod

-3 sunete din mod

-4 sunete din mod

-arpegiul modului(treptele I-III-V) = acordul in stare directace armonizeaza modul

-5 sunete

-Arpegiul + inca o terta(I-III-V-VII) = acordul de septima ce armonizeaza modul

-terte rupte (I-III-II-IV-III-V etc)

In cazul in care vrem sa improvizam pe un singur acord major ce armonizeaza, pt a nu fi monotoni, vom proceda astfel:

Pe acordul Do putem canta cu incredere urmatoarele moduri: ionian, lidian, mixolidian, major pentatonic, major armonic, major melodic

Din moment ce am cantat de exemplu pe acordul Do modul ionian , apoi cel lidian, in continuare putem folosi sunetele comune ale celor 2 moduri folosite, in cazul nostru, sunetul FA#. Noua noastra gama formata ca o fuziune intre ionian si lidian este acum DO, RE, MI, FA, FA#, SOL, LA, SI, DO

A sosit timpul sa dati frau liber imaginatiei si sa va jucati cu aceste sunete comune ale fuziunii dintre toate modurile folosite pe acelasi acord , dar bineinteles cu simt artistic. La inceput s-ar putea sa nu va sune deloc frumos, ceea ce inseamna ca provocarea este lansata.

NU UITATI! PAUZELE SI ACCENTELE SUNT FOARTE IMPORTANTE IN DINAMICA MELODIEI.

Spor la studio

Lectia 46 - Cum tinem pana?

Nu exista un anumit mod de a tine pana, care daca nu e respectat nu putem canta la chitara. Cel mai popular mod de a tine pana este insa cel din imaginea de mai sus, intre degetul mare si degetul aratator al mainii drepte( sau stangi, pt stangaci). Unghiul din care pana ataca coarda se schimba in functie de dinamica executiei.

Pornind de la aceasta pozitie a penei, cu mult exercitiu, o sa se formeze cea mai comoda prindere a penei, in functie de dinamica, stil, dimensiunea penei etc.Lectia 47 ModulatiaModulatia reprezinta schimbarea centrului gravitational sonor, adica a tonalitatii. Ea are scopul de a colora si diversifica firul melodic si armonic.

Materialul sonor al unei tonalitati are sapte sunete, care prin raportul dintre ele, dau diferite sonoritati. Cu toate astea, toate aceste sonoritati( modurile de exemplu) fac parte din aceeasi tonalitate. In Do materialul sonor este: DO, RE MI, FA, SOL, LA si SI.

In momentul in care apare o alteratie a oricaruia dintre aceste sunete, avem de-a face cu o modulatie.

Modulatia se poate face in trei feluri:

1. Inflexiue modulatorie - atunci cand apare un sunet alterat sau un grup de sunete alterate fara sa se schimbe tonalitatea dupa care se revine la materialul sonor al tonalitatii piesei, pastrandu-se in tot acest timp coerenta melodiei.

2. Modulatie pasagera - atunci cand se schimba temporar tonalitatea. ( de ex. suntem in Do major, modulam la Sib major, pana se face simtita schimbarea tonalitatii, apoi revenim in Do major.

3. Modulatie definitiva - cand se schimba total centrul tonal, fara revenirea la tonalitatea initiala.

Modulatia poate fi pregatita, cu niste elemente din tonalitatea in care vom modula, sau poate fi directa, schimbarea centrului tonal sa fie facuta brusc, pe neasteptate, surprinzand auditoriul la prima auditie.

Acest procedeu se foloseste cu simt artistic, in masura experientei compozitorului/interpretului.

Lectia 48 TranspozitiaTranspozitia inseamna reproducerea unei piese muzicale din tonalitatea originala intr-o tonalitate dorita. Prin transpozitie se schimba doar tonalitatea, restul elementelor piesei ramanand la fel. Acest procedeu se foloseste pt a trece de la o pozitie incomoda la una comoda de interpretare.

De exemplu: invatam la chitara o piesa din Do major sa ne acompaniem vocea. Realizam ca pt voce e incomod sa o cantam din Do, fiind prea sus. Astfel o sa transpunem piesa cu o terta mica mai jos, in La major, pt ca acolo vocea noastra poate canta comod.

Sa zicem ca aveam initial progresia: Do, la, Fa, Sol, in Do major

in La major o sa avem progresia: La, fa#, Re, Mi, ceea ce ne ajuta sa cantam cu vocea in registrul fiecaruia.

Transpozitia se poate face la orice interval, ascendent sau descendent.

Exemplul dat a demonstrat o transpozitie la o terta mica descendenta.

Lectia 49 - Denumirea sunetelorExista anumite nelamuriri in legatura cu numele sunetelor ce alcatuiesc sistemul sonor muzical. "De ce unii spun DO iar altii C pt acelasi sunet?"

Acest fapt se datoreaza zonelor geografice si culturii acelor zone.

DO, RE, MI, FA, SOL, LA, SI reprezinta denumirea silabica a sunetelor si este raspandita in Romania, Bulgaria, Italia, Franta, Rusia.

C, D, E, F, G, A, B reprezinta denumirea literala si se foloseste in Germania, Anglia, Danemarca, Olanda, Belgia

In muzica greco-orientala se folosesc urmatoarele denumiri pt cele 7 sunete:

ni, pa, vu, ga, di, ke, zo

Muzica indiana foloseste: sa, ri, ga, ma, pa, dha, ni

Chinezii folosesc un sistem din 5 sunete(pentatonic): gun, shan, ceao, ciji, iu, echivalentul a MI, FA#, SOL#, SI, DO#Lectia 50 RitmulDefinitii:

Ritmul constituie succesiunea organizat pe plan artistic superior(creator, estetic, emoional) a duratelor n compoziia muzical.

Ritmica este acea parte din teoria muzicii care se ocupa cu studiul corelatiei dintre diferitele durate in compozitia muzicala.

Ritmica este alcatuita din formule ritmice si accente.

Formulele ritmice pot fi binare, ternare sau exceptionale.

Numele duratelor din imaginea de mai sus sunt:

1 - nota intreaga (dureaza 4 timpi)

2 - patrime (dureaza un timp); 2 doimi = o nota intreaga

3 - optime (dureaza o jumatate de timp) 2 optimi = 1 patrime

4 - saisprezecime ; 2 saisprezecimi = o optime

5 - treizecidoime ; 2 treizecidoimi = o saisprezecime

Scrierea vocala si scrierea instrumentala:

In scrierea liniilor de voce se folosesc in cazul optimilor, saisprezecimilor, treizecidoimilor etc. stegulete (primul exemplu din imaginea de mai jos - reprezinta 2 optimi cu stegulete), iar pentru scrierea instrumentala se folosesc legaturi orizontale - oblica in cazul meu - intre durate( al doilea exemplu).

Pt optimi, duratele au un stegulet pt scrierea vocala si o linie orizontala de legatura pt scrierea instrumentala. In cazul saisprezecimilor, duratele au 2 stegulete in scrierea vocala si 2 linii orizontale de legatura pt scrierea instrumentala etc.

Aceasta diferenta de scriere se datoreaza faptului ca in scrierea vocala se tine cont de silabele versurilor care sunt cantate, fiecare silaba fiind asezata sub durata corespunzatoare (cu stegulet).

Lectia 51 - Ritmul binary

Valoarile binare se divid prin impartirea acestora la 2, 4, 8 etc. elemente.

In imaginea de mai jos observam cum se realizeaza divizarea notei intregi.

In imaginea de mai jos observam cum se realizeaza divizarea unei saisprezecimi.

Duratele cu 4 linii de legatura sunt saizecipatrimi (64), iar cele cu 5 linii de legatura sunt osutdouzecioptimi(128) - foarte rar folosita.Lectia 52 - Punctul in muzica

Punctul adaugat dupa o nota, prelungeste durata unei note muzicale cu jumatate din valoarea ei.

De exemplu, o doime cu punct este egala cu o doime + o patrime(jumatatea din valoarea doimii). Punctul este asezat dupa nota careia ii prelungeste valoarea.

Lectia 53 - Ritmul ternar

Valoarile binare se divid prin impartirea acestora la 3, 6, 12 etc. elemente.

In imaginea de mai jos observam cum se realizeaza divizarea notei intregi cu punct.

Lectia 54 - Diviziunile exceptionale ale valorilor binare

Diviziunile exceptionale ale valorilor binare:

Valorile binare se divid exceptional prin 3, 5, 6, 7, 9, 10, 11, obtinandu-se astfel trioletul (3), cvintoletul (5), sextoletul (6), septoletul (7), nonoletul (9), decimoletul (10), undecimoletul (11), duodecimoletul (12).

Exemplu:

Trioletul este un grup de 3 note care se executa in loc de 2, in acelasi interval de timp. in situatia de mai jos, in loc de diviziunea normala de 2 optimi(o patrime) o sa avem triolet de optimi.

Diviziunea normala e:

Diviziunea exceptionala e:

Dupa acelasi model avem:

- trioletul - 3 note in loc de 2 de aceeasi valoare

- cvintoletul - 5 note in loc de 4 de aceeasi valoare

- sextoletul - 6 note in loc de 4 de aceeasi valoare

- septoletul - 7 note in loc de 4 de aceeasi valoare

- nonoletul - 9 note in loc de 8 de aceeasi valoare

- decimoletul - 10 note in loc de 8 de aceeasi valoare

- undecimoletul - 11 note in loc de 8 de aceeasi valoare

- duodecimoletul - 12 note in loc de 8 de aceeasi valoare

Lectia 55 - Diviziunile exceptionale ale valorilor ternare

Valorile ternare se divid exceptional in 2, 4, 5, 7, 8, 9, 10, 11 de unde rezulta:

- duoletul (2) - 2 note care se executa in loc de 3 de aceeasi valoare

- cvartoletul (4) - 4 note in loc de 3 de aceeasi valoare

- cvintoletul (5) - 5 note in loc de 3

- septoletul (7) - 7 note in loc de 6

- octoletul (8) - 8 note in loc de 6

- nonoletul (9) - 9 note in loc de 6

- decimoletul (10) - 10 note in loc de 6

- undecimoletul (11) - 11 note in loc de 6.

Lectia 56 - Masurile

Toate masurile pe care le folosim in muzica formeaza sistemul de masuri.

Masurile pot fi: simple sau compuse. Aceasta clasificare se face tinandu-se cont de accentele care apar pe anumiti timpi.

Cu alte cuvinte, prin masura intelegem cate durate(valori de note) intra intr-o masura. Masurile se noteaza ca o fractie fara linia de fractie. Nu se citeste ca o fractie(patru pe patru), ci patru patrimi, deoarece cifra de sus ne arata cate valori, indicate in cifra de jos, se vor canta intr-o masura.

De exemplu, in masura de patru patrimi, o sa avem 4 timpi de cate o patrime fiecare.

Dupa fiecare patru patrimi o sa apara o bara verticala de dimensiunea portativului, numita bara de masura. Intr-o masura de patru patrimi, putem avea orice durate(valori mai mari sau subdiviziuni) si pauze corespunzatoare duratelor. Este o chestie matematica de divizare a valorilor notelor.

Sa luam urmatorul exemplu: pe timpul 1 al masuri de patru patrimi avem o patrime, pe timpul 2 avem doua optimi(am divizat patrimea in 2), pe timpul 3 avem patru saisprezecimi(am divizat patrimea in 4) iar pe timpul 4 avem o pauza de optime si o optime(am inlocuit o optime cu pauza corespunzatoare valorii de optime)

Pauzele se numara la fel ca si valorile pe care le reprezinta.

Un alt exemplu: intr-o masura de trei optimi, putem avea: pe timpul 1 o optime, pe timpul 2 avem 2 saisprezecimi(am divizat optimea cu 2) iar pe timpul 3 avem 4 treizecidoimi(am divizat optimea in 4).

Mai exista situatia cand impartim timpii alocati unei masuri si la valori mai mari decat unitatea principala de divizare a timpilor in masura.

Astfel: intr-o masura de patru patrimi, putem avea pe timpii 1 si 2 , o valoare de doime( care va suna pe toata durata timpilor 1 si 2, pana la inceperea timpului 3), pe timpul 3 o optime si 2 saisprezecimi, iar pe timpul 4 o pauza de o patrime(pe ultimul timp nu se va mai auzi nimic, asteptand in tacere timpul unu din urmatoarea masura).

Acestea sunt niste aspecte care ajuta foarte mult in frazare, de aceea trebuie intelese ca o imparteala matematica exacta intre sunete si pauze.

Lectia 57 - Masurile simple

Prin masuri simple se intelege ca avem masuri formate din 2 sau 3 timpi, primul timp fiind singurul accentuat. Cele de 2 timpi sunt binare, iar cele de 3 timpi sunt ternare.

Masurile simple binare:

Cifrele de sus reprezinta numarul duratelor dintr-o masura

Cifrele de jos reprezinta duratele notelor:

1 = nota intreaga

2 = doime

4 = patrime

8 = optime

16 = saisprezecime

O nota intreaga stim ca tine 4 timpi, ceea ce inseamna ca masura de doua note intregi o sa o numaram in functie de patrime. E clar ca tempoul o sa fie foarte lent.

Masurile simple ternare sunt:

La aceste masuri simple, fie ele binare sau ternare, primul timp este singurul accentuat, celelalte fiind neaccentuate.Lectia 58 - Tempoul

Tempoul unei piese este dat de unitatea de masura trecuta deasupra partiturii piesei.

De exemplu : daca in partea de sus a partiturii scrie patrimea(simbolul patrimii) = 68, inseamna ca intr-un minut o sa fie 68 de patrimi, daca scrie ca optimea = 167, inseamna ca vom avea intr-un minut 167 de optimi.

De aceste valori o sa tinem cont, cu ajutorul unui metronom, sau al unui drum machine setat la BPM-ul dorit, in metrica piesei.

Lectia 59 - Masurile compuse

Masurile compuse sunt formate din doua sau mai multe masuri simple. Am vazut ca intr-o masura simpla singurul accent este cel de pe primul timp, astfel, numarul accentilor dintr-o masura compusa este egal cu numarul masurilor simple care alcatuiesc masura compusa.

Masurile compuse sunt de 2 feluri, in functie de masurile simple ce le formeaza:

- masuri compuse omogene - formate din masuri de acelasi fel.(ex: masura de patru patrimi este formata din doua masuri simple de doua patrimi)

- masuri compuse eterogene(mixte) - formate din masuri simple diferite. (ex. masura de sapte patrimi este formata din trei masuri simple: doua binare de doua patrimi si una ternara de trei patrimi - 2+2+3 sau 3+2+2 sau 2+3+2)

Accentii vor aparea pe primul timp al fiecarei masuri simple ce alcatuiesc masura compusa.

Astfel avem urmatorii timpi accentuati:

- in masura de patru patrimi(2+2) - timpul 1 si timpul 3;

- in masura de sapte patrimi(2+3+2) - timpul 1, 3 si 5;

- in masura de sapte patrimi(3+2+2) - timpul 1, 4 si 6.

- in masura de opt optimi(3+3+2) - timpul 1, 4 si 7

- in masura de sase optimi(3+3) - timpul 1 si 3

- in masura de cinci doimi(3+2) - timpul 1 si timpul 4

- in masura de noua patrimi(3+3+3) - timpul 1, 3 si 7

- in masura de unsprezece optimi (3+2+3+3) - timpul 1, 4, 6 si 9

Masurile simple ce alcatuiesc masurile compuse se pot succede in orice ordine in cadrul masurii, insa aceasta ordine fiind notata la inceputul partiturii si ramanand aceeasi pana la sfarsitul lucrarii muzicale sau pana in momentul in care se schimba masura.

Masura se poate schimba si in timpul piesei, nu este obligatoriu sa ramana aceeasi pana la sfarsit daca simtul artistic al compozitorului simte nevoia de un artificiu ritmic in lucrarea sa.

Nu exista masuri formate dintr-o singura valoare. de ex. o patrime.

Lectia 60 - Prea putine degete

In constructia acordurilor in stare directa prin suprapunere de terte, observam ca se formeaza urmatoarele tipuri de acorduri in urmatoarea ordine: acordul in stare directa - 3 sunete, acordul de septima(7)- 4 sunete, acordul de nona(9)- 5 sunete, acordul de undecima - 6 sunete(11), acordul de tertiadecima - 7 sunete(13).

La pian aceste acorduri se pot prinde in forma completa pt ca avem 10 degete cu care lucram. La chitara in schimb, avem doar 4 degete cu care trebuie sa ne exprimam armonic.

Din ce am vazut mai sus, avem de-a face cu acorduri de 7 sunete. Ce facem in aceasta situatie?

Exista o ordine prin care renuntam la anumite elemente din acord. Ordinea eliminarii lor se face in functie de importanta elementelor. Un acord fara un element se numeste eliptic de acel element.

De exemplu Do7 eliptic de cvinta, inseamna ca avem sunetele DO, MI, SIb, cvinta fiind eliminata.

Un acord Do 11 de exemplu, are in componenta toate elementele care se suprapun prin terte pana la aparitia undecimei(11): DO, MI, SOL, SI, RE, FA.

Pe chitara este imposibil sa le prindem toate aceste sunete cu 4 degete. Se poate insa apela la corzi libere pt a obtine toate 6 sunetele dorite, insa in acest caz se obtin niste pozitii "groaznice" de digitatie. Bineinteles, nu ne opreste nimeni sa le folosim.

Varianta mai simpla e sa eliminam din acord elementele neesentiale. In cazul DO 11, acestea sunt: cvinta si tonica. Astfel acordul o sa fie Do 11 eliptic de tonica si cvinta, avand sunetele: MI, SI, RE, FA. Suna ciudat ca putem sa eliminam chiar tonica acordului, insa raportul dintre melodie si acordul care armonizeaza este decisiv. Melodia o sa ne trimita la tonica si cvinta.

In cadrul unei trupe, se pot elimina din acorduri mai multe suntete.

Un exemplu simplu: in acordul Do 11, chitara tine DO si SOL, bassul tine MI, clapa tine SI, RE, FA, iar toba tine ritmul:)). Aici observa acordul de SI micsorat in stare directa pe care il prinde clapa. Dar nu trebuie sa vedem clapa separat fata de restul trupei, ci produsul sonor pe care il genereaza toata trupa.

Daca intr-o trupa, chitara tine DO, MI, SOl, bassul tine DO, clapa tine DO, MI, SOL, se creaza o monotonie, deoarece toate tin acelasi lucru, doar ca folosesc tonuri diferite.

Tocmai aceasta gandire muzicala face ca o trupa sa sune interesant, sa fie diferita.

Lectia 61 - Despre studiu

Cateva reguli de studiu zilnic:

- nu-ti ierta nicio greseala

- foloseste metronomul

- introdu cate o pauza in studiu o data la 45 de minute de minim 15 minute

- studiaza constient

- pune in practica ceea ce studiezi

- concentreaza-te numai la studiu in timpul acestuia

- nu te grabi sa asimilezi o noua tehnica; daca e necesara o luna de studiu zilnic pt a o stapani, ai rabdare, rezultatul va fi mai bun.

- intelege care e diferenta dintre a studia si a canta/interpreta piese (pana la a interpreta o piesa, trebuie insusite toate tehnicile necesare pe care piesa le contine)

- de multe ori studiul poate fi monoton; foloseste-ti imaginatia si fa ca studiul sa fie atractiv (din studiu experimental/creativ s-au nascut multe piese)

Spor la studiu!

Lectia 62 - Exercitiu de coordonare a degetelor

Degetele de la mana stanga in ordinea: 1-3, 2-4, 3-1, 4-2VIDEO 62

Lectia 63 - Exercitii de digitatieVIDEO 63 A

VIDEO 63 B

VIDEO 63 C

VIDEO 63 D

Lectia 64 - Digitatie - terte mari (3M)VIDEO 64

Lectia 65 - Digitatie - terte mici (3m)VIDEO 65

Lectia 66 - Creati-va propriile voastre exercitii de digitatie

De cand am inceput sa studiez chitara, am recurs la aceasta metoda de a inventa exercitii noi in fiecare zi de studiu. Este o metoda foarte buna de a nu intra in rutina de a studia aceleasi exercitii, care pana la urma se transforma in niste automatisme si devin un studiu mecanic. Folosind aceasta metoda, se pot invata notele pe grif, ne obisnuim cu locul sunetelor pe portativ, ne acomodam cu cititul partiturilor, obtinem noi sonoritati.

In aceste exercitii de digitatie, regula de baza este ca fiecare deget are pozitia lui: degetul 1 - poz. I, degetul 2 - poz. a II-a , 3 pozitia a III-a si 4 pozitia a IV-a.

Exemplul de mai jos este doar un model ghid de astfel de exercitu "inventat". Puteti inventa si voi foarte multe alte exemple.

VIDEO 66

Lectia 67 - Panatie alternativa

Un exercitiu de panatie alternativa (jos-sus-jos-sus etc).

Se studiaza incepand cu "jos" si apoi incepand cu "sus".

Cifrele de deasupra portativului indica degetele de la mana stanga.

VIDEO 67

Lectia 68 CromatismeVIDEO 68

Lectia 69 - Exercitiul 1VIDEO 69

Lectia 70 - Exercitiul 2

Vehicularea unui interval in mai multe pozitii in urcare si in coborare.

Exemplific cu intervalul de 2M, "plimbat" din ST in ST, din T in T, din 3m in 3m, din 3M in 3M si din 4p in 4p.

Dupa exemplul acesta se poate studia fiecare intervalVIDEO 70 A

VIDEO 70 B VIDEO 70 C

VIDEO 70 D

Lectia 71 - Exercitiul 3VIDEO 71 A

VIDEO 71 B

VIDEO 71 C

VIDEO 71 D

VIDEO 71 E

VIDEO 71 F

VIDEO 71 G

Lectia 72 - Progresia I-VI-II-V

Pornind de la o progresie simpla I-VI-II-V, observam cum putem "colora" acordurile noastre pt a da o mai mare libertate improvizatiei.

Daca in primul exemplu frazarea va tine cont de 3 sunete pt fiecare acord,

in al doilea exemplu mai castigam cate un sunet in fiecare acord,

iar in al treilea exemplu extindem libertatea de improvizatie la 4 sunete pe fiecare acord.

Lectia 73 - Acordurile tonalitatii DO Major

Acordurile ce se formeaza pe treptele tonalitatii Do major, in primele pozitii:

Echivalenta de notatie muzicala este:

C=Do

D=Re

E=Mi

F=Fa

G=Sol

A=La

B=Si

Lectia 74 - Tehnici - Intinsul corzilor

Intinsul corzilor este o tehnica foarte des folosita de chitaristi, ajutand la dinamica interpretarii. Pt a reusi sa intindem corzile, trebuie sa intarim musculatura falangelor si sa pregatim fiecare deget pt a intinde un ST, un T sau o terta mica.

Multi chitaristi nu folosesc degetul 4 de la mana stanga, de aceea degetul patru este optional in acest studiu.

O extensie mare a degetului mic ofera insa posibilitatea de interpretare a unor pasaje melodice dificile, de aceea recomand utilizarea lui.

Exercitiile de mai jos sunt pt fiecare deget in parte. Initial cant sunetul pana la care trebuie sa intind, apoi intind.

Pt degetul 1 este clar ca este singurul care impinge coarda in sus.

In cazul degetului 2, vom impinge cu 2 degete, pastrandu-l si pe 1 pe coarda pt mai multa forta si siguranta.

In cazul degetului 3 ne ajutam de degetele 1 si 2.

In cazul degetului 4, vom impinge coarda in mod egal cu toate 4 degetele de la mana stanga.

VIDEO 74Lectia 75 - Tehnici - Panatia alternativa

Despre panatie se poate discuta foarte mult; cum tinem pana, cum panam, ce fel de pana folosim, de unde lucram cu pana, din incheietura, din cot etc. Exemplele vii ale chitaristilor ne demonstreaza ca nu este o regula anume de a tine pana sau de a pana intr-un anume fel. Ideea e sa ne putem exprima muzical corect, dupa simtul artistic al fiecaruia.

In aceasta lectie voi vorbi despre panatia alternativa.

La fel cum nu poti alerga foarte tare intr-un picior, nici la chitara nu se vor putea canta pasaje rapide daca panam monodirectional. ex: sus-sus sau jos-jos. Dar cine vrea sa cante rapid? Inainte de toate trebuie sa cantam corect. Exemplul clar al copilului mic (chitaristul incepator), pana ajunge sa alerge, de-abia va face la inceput primii pasi, pas cu pas, pana cand stapaneste mersul, apoi ajunge sa alerge.

In acest fel, la pasajele mai lente, putem pana cum dorim, astfel incat sa fim expresivi, iar la pasajele rapide trebuie sa recurgem la panatia alternativa sau panatia "maturata" despre care voi vorbi in alta lectie.

VIDEO 75Lectia 76 - Tehnici - Ciocanelele

Degetele mainii stangi trebuie vazute ca niste ciocanele care lovesc griful chitarii, emitand sunetele dorite. Ele lovesc coarda perpendicular, cu buricul degetelor.

Fiecare deget trebuie pregatit pt o lovitura puternica, de la o distanta mica. Degetele stau deasupra corzilor la o distanta cat mai mica posibila.

Exercitiul de mai jos este pt fiecare deget, ocupand 5 pozitii pe grif. Extensia degetului mic poate ocupa si pozitia a VI-a in functie de situatie.

Cu cat mana ocupa mai multe pozitii pe grif, cu atat mai usor ne va fi sa exploram toate intervalele.

VIDEO 76Lectia 77 - Tehnici - Saltul de corzi

Saltul de corzi implica intonarea unor sunete care se afla la distanta de cel putin 2 corzi distanta.

Exercitiul de mai jos este un model, in care folosesc diferite intervale, cu diferite degete. astfel de exercitii puteti inventa si voi, fara limite.

VIDEO 77Lectia 78 - Tehnici - Saltul in pozitii

Saltul in pozitii este o tehnica prin care reusim sa sarim la intervale mai mari, pe aceeasi coarda sau de pe o coarda pe alta.

Exemplul de mai jos este un model, un semiton "vehiculat" in toate pozitiile pana la pozitia a XII-a.

Dupa modelul dat se poate studia astfel: fiecare interval va fi vehiculat prima data din ST in ST, apoi din T in T, din 3m in 3m, din 3M in 3M, din 4p in 4p, din 4+ in 4+ etc.VIDEO 78Lectia 79 - Tehnici - Alunecare

Glissando este ornamentul care consta in alunecarea rapida de la un sunet la altul trecand prin sunetele intermediare.

Tehnica se realizeaza prin impingerea/tragerea degetului care emite sunetul/sunetele in alta pozitie pe coarda, tinand degetul apasat cu aceeasi forta.VIDEO 79

Lectia 80 - Tehnici - Atac moale

Aceasta tehnica elimina atacul pe care il are sunetul la panatie. Se realizeaza cu ajutorul potentiometrului de volum astfel: cu volumul in pozitia "minim" se paneaza sunetul dorit si imediat dupa lovitura penei asupra coardei/coardelor se roteste potentiometrul in directia de deschidere, pana la pozitia "maxim" (in sensul acelor de ceasornic). Odata cu deschiderea potentiometrului, sunetul capata treptat putere.

Se poate realiza si cu pedala de volum, sunetul pastrandu-si puterea de la volumul mic la volumul mare.

In cazul acordurilor, prin aceasta tehnica obtinem sonoritatea coardelor dintr-o orchestra.

VIDEO 80

Lectia 81 - Tehnici - Flagioletul artificial

Flagioletul reprezinta intonarea armonicelor unui sunet (fiecare sunet este o suma de armonice) generand o sonoritate aparte. Se realizeaza din pana, astfel: cu foarte putina parte de pana scoasa dintre degetul maresi cel aratator, se paneaza apasat, in timp ce este atinsa coarda si cu partea exterioara a degetului mare.

In exemplul de mai jos este exemplificat flagioletul pe un ton curat, fara distors. Este mai bine pt insusirea tehnicii.

VIDEO 81

Lectia 82 - Intervale - prima in optimi pe La Major (3 note pe coarda)VIDEO 82Lectia 83 - Intervale - prima in trioleti in La Major (3 note pe coarda)VIDEO 83

Lectia 84 - Intervale - Secunda in La Major (3 note pe coarda)VIDEO 84

Lectia 85 - Intervale - Terta rupta si terta melodica

Cand spun terta melodica ma refer la faptul ca se canta toate sunetele pana la terta, iar terta rupta e cand se canta intervalul direct, cu salt peste celelalte sunete (ex. DO, RE, MI - terta melodica, DO, MI - terta rupta, sarim peste RE)

VIDEO 85 a 85 b

Lectia 86 - Intervale - cvarta rupta si cvarta melodicaVIDEO 86 a 86 b

Lectia 87 - Intervale - cvinta melodica si cvinta ruptaVIDEO 87 a 87 b

Lectia 88 - Intervale - sexta melodica si sexta rupta (La Major)VIDEO 88 a 88 b

Lectia 89 - Intervale - septima melodica si septima ruptaVIDEO 89 a 89 b

Lectia 90 - Intervale octaveVIDEO 90 a 90 b

Lectia 91 - Sincronizare mana dreapta-mana stanga

Prin acest exercitiu se urmareste sincronizarea panatiei alternative cu mana stanga.

Bineinteles, acesta este un model in care am folosit primele 6 sunete din modul locrian, la fel de bine se poate exersa pe primele 6 sunete din orice mod.

Vezi modurile clasice, modurile minorului armonic, sau modurile minorului melodic(neoclasice)

VIDEO 91

Lectia 92 - Extensia degetului mic

Pt extensia degetului mic am ales acest exercitiu in la minor(modul eolian)

Este doar un model de exercitiu, pe care il putem transpune in orice mod.VIDEO 92

Lectia 93 - Folosirea unei singure corzi

Se poate auzi o singura coarda in timp ce dam cu pana pe toate corzile.

Cum facem asta?

Prindem nota pe coarda care va suna, iar celelalte corzi vor fi oprite prin usoara atingere acorzilor cu celelalte degete. De exemplu, prindem nota dorita cu degetul 3 de la mana stanga, ca in exemplul de mai jos si oprim corzile cu degetele 1 si 2.

In aceeasi pozitie, mutam mana pt a prinde si alte sunete, formand astfel melodia dorita pe o singura coarda. Se poate extinde exercitiul cu mutarea degetului "care suna" pe alte corzi.

VIDEO 93Lectia 94 - Cantatul in octave

Prindem cu degetele 1-4 de la mana stanga octava iar cu celelalte degete, respectiv 2 si 3( si falangele 2 si 3 ale degetului 1) oprim celelalte corzi. Cu mana dreapta lovim toate corzile, dar vor suna doar cele care tin octava. Efectul rezultat este deosebit de dinamic.VIDEO 94

Lectia 95 MetronomulOrice exercitiu de studiu trebuie efectuat in compania unui metromom. Este mult mai greu sa corectezi greselile de ritm, decat sa le insusesti corect de la bun inceput.Lectia 96 - Folosirea efectelor: Phase ShifterVIDEO 96

Lectia 97 - Folosirea efectelor : Delay

Delay-ul reprezinta repetarea a ceea ce cantam la volumul si tempoul setat de noi.

Se pot inseria si doua delay-uri potrivite la tempouri diferite.VIDEO 97ImprovizatieLectia 98 - Familia Do major

Cum am vazut in lectiile trecute, in tonalitatea Do major avem 7 sunete si 7 acorduri care se formeaza cu sunetele tonalitatii, prin suprapuneri de terte.

In exemplul de mai jos o sa armonizez "la intamplare" gama Do major. Asta inseamna ca o sa am un loop cu gama majora peste care o sa cant 6 din acordurile tonalitatii Do major in ordine aleatorie. Am scos acordul SI micsorat din schema, deoarece este foarte disonant. O sa discut despre acordul micsorat si cum il putem folosi, in alta lectie.

Ceea ce trebuie observat este ca oricum as organiza progresiile de acorduri, folosind doar acordurile tonalitatii, suna bine, tocmai din cauza faptului ca aceste acorduri sunt formate din sunetele gameiVIDEO 98Lectia 99 - Echipament

Echipamentul pe care il folosesc in prezentarea lectiilor este format din:

Boss CS-3, Boss SD-1, Boss OD-3, Boss DS-1, Boss MT-2, Boss GE-7, Boss NS-2, Boss AC-2, Boss PH-3, Boss CH-1, Boss DD-6, Boss DD-7, Korg DT-10, Dunlop Cry Baby GCB 95.

O sa fac cate o prezentare scurta pt fiecare pedala in parte sa intelegeti ce efecte putem folosi si ce fac ele.VIDEO 99Lectia 100 - Schimbare de pozitie in Do/la pentatonic

Luam grupurile simetrice de cate 2 note pe coarda in fiecare pozitie.

Astfel:

-in pozitia 3 avem sunetele RE si MI pe coarda SI si sunetele SOL si LA pe coarda MI.

-in pozitia 5 avem sunetele MI si SOL pe coarda SI si sunetele LA si DO pe coarda MI

-in pozitia 8 avem sunetele SOL si LA pe coarda SI si sunetele DO si RE pe coarda MI

Este doar un exemplu, nu trebuie invatat ca o formula. Se poate dezvolta in multe feluri.

Armonia este La5 , in looper(DD-7 hold delay)VIDEO 100

Lectia 101 - Studiu pt mana dreapta - ciupirea corzilorVIDEO 101 a 101 b 101 c

La mana dreapta, atunci cand nu folosim pana, "intra in functiune" degetele mainii drepte.

Degetul mare notat cu "p", "ataca" cele 3 corzi joase: MI, LA, RE, iar urmatoarele corzi vor fi ciupite astfel:

-degetul aratator, notat cu "i", ciupeste coarda SOL

-degetul mijlociu, notat cu "m", ciupeste coarda SI

-degetul inelar, notat cu "a", ciupeste coarda MI

Studiem urmatoarele combinatii de p, i, m, a:

pimapimapima etc

pamipamipami etc

pimamipimami etc

piamiampiam etc

paimpaimpaim etc

Lectia 102 - Improvizatie haotico-besmetica neurotiqueVIDEO 102

Lectia 103 - Do/la pentatonic

VIDEO 103

Armonia din looper este La5 si Sol5.

Pentatonicul este abordat aici si in terte melodice, dar se pot incerca toate variantele: cvarte, cvinte, sexte etc, melodice si rupte si bineinteles, in foarte multe formule ritmice.

Lectia 104 - Studiul gamei majore

Gama majora, pt a fi inteleasa, trebuie defalcata in toate intervalele ce se formeaza in raport cu treapta I: secunda, terta, cvarta, cvinta, sexta, septima si octava.

Acest exercitiu poate fi extins. Este doar un model. Poate fi extins pe 3-4 octave, in toate pozitiile majorului, apoi in minor cu cele 3 variante ale sale, in cat mai multe formule ritmice.

Imaginatia este mama improvizatiei. Despre tatal ei, nu stim insa nimic...

VIDEO 104

Lectia 105 - Tertele majorului (Do major)

Exercitiul prezinta doar tertele ce se formeaza pe corzile 1 si 2 in cadrul unei octave, asadar exercitiul implica si o tema de casa: identificarea tuturor tertelor ce se formeaza in major, pe toate corzile si pe toata suprafata grifului.

VIDEO 105

Lectia 106 - Cvartele majorului (Do major)

Fiecare sunet din gama Do major este armonizat in acest exercitiu cu o cvarta superioara(ascendenta).

ATENTIE: pe treapta a IV-a apare cvarta marita, toate celelalte cvarte fiind perfecte.VIDEO 106

Lectia 107 - Sextele majorului(Do major)

In cazul sextelor avem 2 variante de studiu: cu extensia degetului mic sau cu salt de coarda. Amandoua sunt foarte utile. Deasemenea, exercitiul trebuie extins in toate octavele pe toata suprafata grifului.

VIDEO 107

VIDEO 107

Lectia 108 - Septimele majoruluiVIDEO 108

Septimele majorului sunt:

-pe treapta I: 7M

-pe treapta a II-a: 7m

-pe treapta a III-a: 7m

-pe treapta a IV-a: 7M

-pe treapta a V-a: 7m

-pe treapta a VI-a: 7m

-pe treapta a VII-a: 7mLectia 109 - Maneta de tremoloVIDEO 109

Exista doua tipuri de sisteme de tremolo instalat pe chitari. Unul este "sistemul tremolo", care doar coboara inaltimea sunetelor prin scaderea tensiunii corzilor, iar celalalt este sistemul "floyd rose", cu care putem sa coboram inaltimea sunetelor, dar sa o si ridicam, sistemul aflandu-se intr-un echilibru dat la suprafata chitarii de tensiunea corzilor, iar in spatele chitarii de niste arcuri.

In acest video am scazut tensiunea corzilor cu ajutorul manetei in timp ce cu mana stanga am efectuat un legato intre diverse sunete, dupa care am revenit la pozitia initiala. Arcurile din spate au rolul de a aduce maneta inapoi, astfel incat tensiunea corzilor sa fie cea normala, cum am si acordat chitara.Lectia 110 - Octavele majoruluiVIDEO 110

Lectia 111 - Tehnica lovirii manetei de floyd roseVIDEO 111

O tehnica interesanta e aceea a lovirii manetei floyd rose-ului in timp ce aceasta este fixata in pozitie orizontala directionata spre partea dreapta a chitarii.

Prin lovire, vibreaza arcurile ce tin tensiunea corzilor in echilibru. Pe durata vibratiei arcurilor, sunetul reda rata mare a vibratiei si suna foarte interesant.

Lectia 112 - Efecte speciale - masina de curse

VIDEO 112

Un efect special care se realizeaza cu ajutorul manetei de floyd rose este imitarea unei masini de curse.

Cu maneta apasata la maxim, se paneaza corzile 4, 5 si 6 in pozitia a XII-a, flagioleti naturali, dupa care se lasa incet maneta sa revina inspre pozitia initiala.

Din cand in cand se mai apasa usor maneta, ceea ce simuleaza schimbarea vitezei sau frana de motor.Lectia 113 - Legato cu ajutorul manetei de floyd rose

VIDEO 113

Se pot intona tonuri si semitonuri cu ajutorul manetei de floyd rose, legand sunetele intre ele.

Lectia 114 - Legato + lovirea manetei de floyd roseVIDEO 114

Combinarea tehnicilor legato + lovirea manetei de floyd rose, da mai multa dinamica solourilor tale.

Deasemenea , accentele ritmice ale melodiei pot fi date de lovirea manetei de floyd rose.Lectia 115 - Vibrato cu ajutorul manetei de tremolo/floyd rose

Vibrato-ul cu maneta este foarte eficient in cazul vibrarii acordurilor, deoarece nu avem cum sa facem vibrato din degetele mainii stangi pt fiecare sunet din acord, mai ales la acordurile cu bareu.

Pt aceasta tehnica, maneta poate fi pozitionata atat inspre dreapta, cat si inspre stanga.

VIDEO 115 a 115 bLectia 116 - Flagiolet + maneta de tremoloVIDEO 116

Se paneaza un flagiolet natural in pozitia a III-a pe coarda SOL, dupa care se apasa maneta de tremolo pana la maxim. Tinem maneta apasata , panam din nou flagioletul natural din aceeasi pozitie, pe aceeasi coarda, si purtam maneta in sus si in jos.

Lectia 117 - Arpegiu cu maneta de tremoloVIDEO 117 a 117 bSe canta arpegiul descendent al majorului/minorului astfel:

Primul sunet sa canta in timp ce apasam maneta de tremolo/floyd rose. Din pozitia apasata, cantam urmatorul sunet din arpegiu in timp ce ridicam maneta pana la pozitia normala. Alternam acesti pasi: un sunet apasand maneta, unul lasand-o sa revina in pozitia initiala.

Lectia 118 - Acorduri coborate/urcate cu maneta de floyd roseVIDEO 118

Lectia 119 - Flagioleti naturali + distorsVIDEO 119

In timp ce panam cu mana dreapta o coarda groasa, atingem usor cu mana stanga coarda si mutam pozitia fara sa ridicam mana de pe coarda.

Astfel descoperim toti flagioletii naturali de pe coarda respectiva.

Tehnica, studiata in detaliu pana ajungem la identificarea suneteleor, poate fi folosita pt a canta linii melodice doar din flagioleti.Lectia 120 - Legato + flagioletiVIDEO 120

Cu mana stanga executam un legato, in timp ce cu un deget de la mana dreapta atingem coarda pe care facem legato-ul si mutam pozitia. Gasim astfel flagioletii naturali ai corzii, folosindu-i ca pasaje melodice.

Lectia 121 - Acordurile de septima ale tonalitatii Do majorVIDEO 121

Acestea sunt acordurile de septima care se formeaza pe fiecare treapta in Do major, cu schimb de pozitiie, cand tonica este pe coarda LA.

Treapta I - DoM7

Treapta a II-a - re7

Treapta a III-a - mi7

Treapta a IV-a - FaM7

Treapta a V-a - Sol7

Treapta a Vi-a - la7

Treapta a VII-a - si semidiminuatLectia 122 - Acordurile de nona din tonalitatea Do majorVIDEO 122

Acestea sunt acordurile de nona ce se formeaza pe treptele majorului (Do major), cand tonica acordului e pe coarda LA.Treapta I - DoM7 9Treapta a II-a - re9Treapta a III-a - mi7b9Treapta a IV-a - FaM7 9Treapta a V-a - Sol9Treapta a VI-a - la 9Pe treapta a VII am folosit tot acordul si semidiminuatLectia 123 - Acordurile de undecima ale tonalitatii majoreVIDEO 123

Acordurle sunt eliptice de nona si cvinta.

Treapta I - DoM7 11

Treapta a II-a - re11

Treapta a III-a - mi11

Treapta a IV-a - FaM7 11

Treapta a V-a - Sol11

Treapta a Vi-a - la11Lectia 124 a - Armonizarea gamei Do Major cu acordurile de bazaVIDEO 124 a

Acordurile ce se formeaza pe fiecare treapta ale gamei majore sunt:

treapta I - Do

treapta a-II-a - re

treapta a III-a - mi

treapta a IV-a - Fa

treapta a V-a - Sol

treapta a VI-a - la

treapta a VII-a - si-

Lectia 124 b - Acordurile de tertiadecima din Do majorVIDEO 124 b

Acordurile sunt eliptice de 5 si 9.Lectia 125 - Relatii acord-mod

VIDEO 125In acest video improvizez pe suportul armonic Do, pe rand cu urmatoarele moduri:

ionian, lidian, mixolidian, major armonic, major melodic, lidian dominant, frigian major, lidian #2(fac o fuziune intre lidian si lidian #2), major pentatonic.

Schimbarea modului o fac in momentul in care iau mana de pa grif si fac o scurta pauza.Lectia 126 - Efecte - Reverse DelayVIDEO 126

"Reverse delay " inseamna un delay (intarziere) care reda invers ceea ce cantam , la un anumit interval de timp setat dupa cum dorim.

de ex. daca se canta: DO, RE, MI , FA, SOL, LA, SI, reversul acestei melodii va fi: SI, LA, SOL, FA, MI, RE, DO.

Lectia 127 - Evercitii de coordonare a degetelor mainii stangiVIDEO 127

Acest exercitiu il repetam pe grupuri de degete: 1-4, 1-3, 2-3, 2-4, 3-4, dupa exemplul de mai jos:.

Lectia 128 - Flagioleti naturali - efectul de harpaVIDEO 128

Flagioletii naturali din pozitiile XII si VII.Improvizatie ploioasaVIDEO

Lectia 129 - Sugestii pt studio

1. Studiati diversificat, in reprize de 45-50 minute.

ex: 15 min. exercitii de coordonare a degetelor, 15 min. game, 15 min. acorduri, pauzele de 15-20 min. sunt foarte importante, daca se poate in acest timp sa parasim camera de studiu si chiar sa o aerisim.

2. Studiati constient

Orice studiati, nu o faceti mecanic, deoarece multe din informatiile invatate mecanic sunt uitate in scurt timp.

3. Studiati cat mai multe stiluri

Chitara clasica are tehnici diferite fata de chitara electrica, de aceea este bine sa alternam chitarile si tehnicile.

Bineinteles ca multi isi canalizeaza studiul pe un anumit stil, care pana la urma este si cel care ii caracterizeaza, insa eu vorbesc d.p.d.v al muzicianului complex, care poate fi parte activa in dezvoltarea muzicii, fuzionand mai multe stiluri in vederea obtinerii unui produs valoros dpdv creativ.

4. Studiati exigent

Nu va iertati nicio greseala, fiti perfectionisti in ceea ce priveste sunetul si executia a ceea ce vreti sa exprimati prin instrument

5. Studiati creativ

Nu va limitati la exercitiile pe care l