DACIA Anul I, Numărul 3 BUCUREŞTI, 1 . 5 M A I 1911 A P A R E DE D O U A O R f PE L U N A E XEMPL ARUL: 1 2 L E I GÂNDURI PENTRU DUREREA ŞI NĂDEJDEA CEASULUI DE ACUM Mu ţi s'a zis oare, prin fţura mucenicilor tăi: «Şi domnul părinţilor voştri se va îndură de lacrimile slugilor sate şi va scula pe unul dintre roi, care ra aşeză pe urmaşii voştri iarăş în volnicia fi puterea lor de mai înainte?» Alent Ru&so, Cântarea României, § 6.1 In clipele astea 'n caro tioaple.a Re lasă peslc colini. în care focurile Wep să pâlpăie în vatră si lămpile pe la fe- reşti, — gândul meu se 'ndreaptă către tine, frate răsleţil si îţi aduce glas de frate. Cobor în înlunciceul din mine acum şi 'ncerc să-ţi desluşesc chipul încre- menit — dincolo de viforul rlnrerii — aşa cum le-am lu»al înapoi, urmărind eu ochii n lacrimi, fraţii care te pă- răseau în noapte, dârz şi hotârît să înfrunţi singur furtuna, adunând pumnii strânşi, obida lacrimilor ta Poate că vântul îţi va aduce cuvân- tul meu pe aripa lui grea de mireasma câmpului tle toamnă. Poate c'ai să-l confunzi cu foşnetul fagilor falnici, ori cu susurul apei din vaduri. Poate că îţi va face semn din clipitul unei stele. Sau ponte că nici u'ai să-l des- Iuţeşti do murmurul neliniştii din line. Oricum ar fi, aşi vrea să ştii că mă îndrept spre tine acum. Că gândul meu e acolo, lângă line, te caută şi se nelinişteşte că rm le poate găsi. Şi nu este un gând însingurat, răsleţ al ceasului de seară, ci este gândul neîn- cetat al fratelui, al sorei şi poale chiar gândul tău însuţi. Cele mai frumoase rugi nu sunt cele rostite cu glas tare. Ruga văzută a fiecăruia se'risoţeşle, cohortă nevăzută, cu ruga tainică a lumii. Toţi cei care ne-au fosl dragi, ori sunt: părinţi, afinţi, fraţi, îngeri, arhangheli, păşesc r alăturea cu noi, se roagă alăturea cu ' noi, ne ,«fau aproape, ne îmhie, ne J susţin. Şi alături de ei, ne stau: râul si ramul, muntele şi codrul frate. Aşf .să , ^ - . III HORI A Medalie contemporană. Muzeul iirtickentlhil. Sibiu n'ttii fost oare ei fiii nădejdii? Şi iată că le paşte astăzi ispita amară n 'ndoelii! Te surprind fără să vrei şter- |zându-ţi lacrima si întrebând u-le, cum se întreabă aleşii: — D e c e e u ? I V c e [dintre alâţia fraţi am fosl tocmai cu | sortit durerii ? De ce cafra mea s'a pră- i dat şi de ce au fost risipiţi tocmai ai imei? D e c e n u se puica să treacă pa- harul dela mine? Păcatul meu nu 'nlrece pe al celui ile alături. N 'am alergat, ea şoimul, la glasul ţării care m'a c h e m a i s*'o apăr? N'am făcut streajă lu hotar două veri, fără să murmur, cu toate c'am, lăsat câmpul pârloagă şi am părăsit pe ai mei? Nu eram gala să-mi vărs sângele pentru îejje, pentru limbă, pentru da- tini, pentru dreptate? N'ait suferit îndeajuns în trecui, a i m e i ? Nu măr- turiseşte de jalea lor, fiecare deal, fie- care poiană, fiecare răspântie? Atunci de ce mau vândut ai mei altora? Pentru ce m'aii trădai ai mei? Te aud frate, şoptindu-ţi mereu, ungur şi nelămurit, aceleaşi întrebări în noapte. i aşi vrea să niă simţi si pe ,miur astăzi iar: al tău, dintre ai tai. Să mă auzi şoptindu-ţi şoapte de nădejde. Si glasul meu să nu-ţi fie strein. Şi şoapta Ini să ţi se pară c'ai mui aiizrl'-o. Şi după ce eu voiu fi tăcut, tu s'o auzi în tine mui departe. -Nădejdea e lumina întunerecuhii din noi. Ea e credinţa celor ee nu vad si nu aud. O ştii desigur mui bine decât mine şi nu ea să te 'nvuţ o spun: ci mai degrabă pentru mine. De când | peste line chiar, ai lăsat pe alţii să curie, o solidaritate 'n rugăciune, exis, pomenit păruiţii părinţilor tăi pe mc- ! huzurească. Chiar dac ai pătimit în lă şi o solidaritate în păcat sin ispă- leagunle pe caro stăruieşli astăzi, ._ [ trecut dela alţii? dacă te-ai regăsit cu şire. ai tăi, de bucurie, ai iertai şi ai uitat... ; Pentru asta stau şi mă cercetez. Pârloaga ce ţi-a căzut în parte, ai pre- Pentru asta mă cobor în adâncul cu- făcul-o în grădină, in locul ncsliiuţei, getului meu şi-mi aflu, în împrejura, sărăciei, împilării şi prigoanei, ai răs- rile care te fac sa suferi astăzi, un pri- pândit lumina, îngăduinţa şi propăşi- lej de remuscarc. rea printre toţi cei cu care ai con Io- P o a f c c ă „„ l i e . a m i u b i t m . c m t ' ! deajuns. Poate că nu nc-am preţuit cum De ce atunci s'a iscat împolriva la S P cuvine. Poate că n'am ştiut a ?,c prigoană? De ce ţi se spun azi cuvinte cunoaşte. Poate c'am fost superficiali, de ocară? De ce ai fost despărţit de v ,ş 0 ri, sub vremurile mari ale 'mpli- ai tăi? litrii care nc-ar fi cerut altfel. Vom fi întrebările deznădejdii care ispiteau luat în deşert lucruri sfinte. Vom fi pe Iov, se cuibăresc în sufletul lâu, ' greşit fără s ă n e dăm seama. Vom fi frate! adormit ea fecioarele nebune, şi eea- Nu-li pot risipi eu nedumeririle. Aşi sul deşteptării ne va fi găsit fără uleiii minţi. îndoielile tale sunt încă şi ale mele. Dar ceia ce aşi vrea — nu să crezi, pentru că o credinţă cere totdeauna un temelii — dar să nădăjduiesli şi să doreşti, eslc ca suferinţa la să aibă un sens. Un înţeles care poate că nu ni s'a desluşit încă deplin: dar cure nu tre- buie să poată s ă n u fie. Dumnezeul care ţine în mâna Iui rosturile a toata firea, care face şi des- Greu lucru e, înlr"adevăr, să îuţe- face împărăţiile, ca vieţile şi ca dinii- legi durerea ce le loveşte, durerea neţile, n'ar fi îngăduit desigur risipirea care cade orb asupra celor ee-li suni rodului jertfei acelora care ne-au u n i t ; f a c e pe care nu le-am. făcut ! Lenea, dragi şi pe care — tocmai pentru că-li pentru o v r e m e , — dacă această risi sunt dragi — îi socoteşti la adăpostul pire dcolaltă, n 'ar ei! Greu e să crezi că ceea ce simţi că ispăşească ceva neispăşit. Dacă drep- ; n'ar fi trebuit să li se întâmple, are Lalea lui Dumnezeu n'ar fi socotii c 'a J Ce-am făcut oare în acest răstimp rost! Mai ales când. serutâiidu-ţi adun- rămas ceva neplătit, e'a rămas ceva binecuvântat, mi mimai pentru a ne cui conştiinţei, nu te simţi v inovat de necuvenit, în această unire pretimpurie, apăra hotarele pământului văzul: dar răul care ţi se'nlâmplă, F a p t u l c ă n u le simţi vinovat de ce pentru apărarea hotarelor nevăzute ale Stăpân în casa ta. u'ai fost nicicând se ntâmplă, nu-i de ajuns. Pentru că. fiinţei noastre din duh? prigoriilor de alţii. Alături dc tine, după cum există » solidaritate 'n b u - , Mă gândesc că am li putui faun la- colropire ale altor idealuri, ale altor vedenii despre om şi ale sale, care pă- trund în viforniţă până în adâncul su- fletului unora din noi ş i n e îmbie să fim altfel decât suntem în adevăr, ne tulbură viziunea noastră. Dar ială că ne scuturăm de păcatele noastre! Că ne spală apa amară a căin- ţei. Că ne rugăm să se iubire de ne- vrednicia noastră şi — îndreptându-ne — sa ne învrednicească iar, de aceea ce n'am fosj.-înfăi vrednici a fi pentru totdeauna. I n duh nou îşi face iz de nădejde în mădularele neamului nostru. Auzi-i pulsul, frate, si ridică fruntea ?us! E încă numai un zumzet. Dar creşte. Şi «vonul lui se ridică şi umple văile ce duc spre culmi... Când ne vom întâlni iarăş, frate, lu- crurile vor fi altfel. Despărţirea ue*« deschis ochii unora şi altora. De ceea ce din nebăgare de seamă am greşit unii faţă de alţii, sau de cei care ne-au irădat în vis, ne vom feri în viilor foar- te. Uşurinţa, nebugarea de seamă, în- găduinţa prea mare, uitarea chiar, — pe care le va fi explicat, poate, bucu- ria de a ne fi găsit iarăş laolaltă dnpă atâtea pribegii — rm vor mai fi prin- ire noi. Vom paşi toţi, cu fruntea sus, <a să ne împlinim chemarea laolaltă. I 'bem a rea de a străluci lumii în felul tsosl.ru, bucuria de a fi 'n lume, che- marea de a resfrânge româneşte chi¬ pul lui Dumnezeu, chemarea de a să- vârşi mântuirea româneşte. Tală pentru ce suferi tu astăzi frate, lată de ce au suferit prin veacuri alâţia din cei mai buni dintre noi, cu a eă- r.ira suferinţă te înfrăţeşti şi tu aslâzi. Căci una aşi mai vrea să şlii bine (rate: Nu eşti singur în suferinţa in. Nimeni nu e niciodată răstignit singur, rum nu se roagă nimeni, niciodată sin- gur. Crucile se 'nfrăţesc totdeauna câte trei. Cuiele care ţi-au străbătut mâinile, le-am simţit în oasele noastre. Loviţii- sile earc-ţi sfârtecă trupul, le-au sfăr- leeat pe ale noastre. Nu este deose- bi re. Suntem părtaşii suferinţei tale, cmn ai hiat asupra ta partea ispăşirii piăcalelor noastre. Dar în ziua când măsura jertfei şi a zească paşii în stremătatc, aşa cum e suferinţei vor fi fost împlinite, când se călăuzită lumea încă de amintirea raiu- v a f i Z l i p i . ă v i t printre noi, în neam. olaltâ, măcar o icoană a ceea ce năzuiţii ?ă fim, o icoană a omului românesc de totdeauna, atât de strălucitoare la privire, încât o mie de ani dae'ar li trebuit să intrăm iarăşi în noapte, ra- zele ei sa ne mângâie şi să ne călău- în candele. Vu vom fi băgat de seamă semnele ce ni se făceau în jur, sau glasul celor care — deşteptaţi de di- mineaţă — ne vor fi vestit ivirea Ier. Şi iată că ceasul meu, ceasul tău, cea- sul nostru, pe care neamul 1-a ajlcptal tle un mileniu, ceasul pe care Dumne- zeu ni 1-a dat să-I împlinim, sâ-t pe- cetlui m cu pecetia fiinţei noastre, a trecut nesocotit. N'am ştiut să le caut, să-ţi spun cât te-am aşteptai, cât le-am dorit, lată, îmi vin în minle împreju- rările dela începui şi cele de mai pe urmă. Vai, eâle lucruri am fi putut căutarea fiecăruia de ale sale. nehăga- fi trebuit să rea îndeajuns de seamă, bucuria lumii, ne-au furat cu ale lor. lui pierdut, ori romanitatea de amin- tirea «Daciei felice». N'am ştiut să avem despre noi in- şi-ne vedenia măsurii noastre adevă- rate. Vecini de-ai noştri, care s'au trezit la viaţa de neam în urma noastră, au ishutil să-şi dinamizeze acţiunea, pu- uând-o sub scutul mitului părelnic al niilenarismntui. N'au ajuns să creadă numai ei: dar au făcut şi pe alţii să a creadă. Pe când noi, — care ne 'nfrăţim dc peste două ,mii de ani cu meleagurile noaslre sfinte şi care suntem singurii adevăraţi stăpâni, pentru că suntem aici de totdeauna, -— nc-am mulţumit să fim ce suntem de când ne ştim, fără chipul spălării, când sufletele noastre curăţite ca aurul prin foc, vor fi fost iarăş Lopite şi călite laolaltă, — Dum- nezeul părinţilor noştri se va îndura şi va ridica dintre noi pe Răsbunatoru! menit să ne împlinească dreptatea: Nu li .-'a zis oare, prin gura mucenicilor tăi: «Şi domnul părinţilor voşlri se va îndură de lacrimile slugilor sale şi va sulă pe unul dintre voi, care va aşe- za pe urmaşii voştri iarăşi în volnicia şi puterea lor de mai înainte?» II va ridica stejar falnic, dintr'un plai de pe la noi, şi, adunând îu jurul lui măii:inchiu, toate puterile neamului, îi va pune în mâini crucea dreptăţii. a ne căuta în cunoaşterea de noi inşi- ! p u t e r e a n„i v a fi Lăria credinţei, a ne îndeajuns mândria de a fi fost şi | . v . . . . . r J -' I -"h,larii şi a nădejdii noastre, far cu- ba st inaşii acestor pământuri si colo- niştii făuritori ai eternei lor civilizaţii. Au trebuii să se despice munţii şi să se \ i s n căpitanilor neamului nostru, eu- deschidă apele, să vii iască codrii şi pic- m m .i lui Koria şi a lui Tancu. Irele să iasă din pământ, pentru ca ele să deslăinuiască altora ceea ce ne-am sfiit par'ca a proclama noi singuri. O , d e n ' a m părăsi această nălucire a cetălii soarelui românesc, asa cum am părăsii cazematele pământului din ca- re nu ne-ar fi putut scoale nimeni! De nc-ar îngădui măcar nădejdea strălu- cirii ei, să facem faţă încercărilor de a lui, va fi cununa de mucenicie La această cunună eşli pârlaţ as- tăzi, frate asuprit şi ea este ni- ţele ii 1 încercării tale. De aceea gândul şi rugăciunea noastră, unite, sunt aţin- tite t;>ate» către line şi ne rugăm Iui Dumnezeu să ne învrednicească de îm- părtăşirea jertfei şi a biruinţei tale. Mircea VULCAlNESCl" d a r. i 15 M A I t!J4l
Transcript
D A C I A Anul I, Numărul 3
B U C U R E Ş T I , 1 . 5 M A I 1 9 1 1 A P A R E D E D O U A O R f P E L U N A E X E M P L A R U L : 1 2 L E I
GÂNDURI PENTRU DUREREA ŞI NĂDEJDEA CEASULUI DE A C U M Mu ţi s'a zis oare, prin fţura mucenicilor tăi: «Şi domnul părinţilor
voştri s e va îndură de lacrimile slugilor sate şi va scula pe unul dintre roi, care ra aşeză pe urmaşii voştri iarăş în volnicia fi puterea lor de mai înainte?» Alent Ru&so, Cântarea României, § 6.1
I n c l i p e l e a s t e a ' n c a r o t ioap le . a Re l a să p e s l c c o l i n i . î n c a r e f o c u r i l e W e p să p â l p ă i e î n v a t r ă s i l ă m p i l e p e l a fe r e ş t i , — g â n d u l m e u se ' n d r e a p t ă c ă t r e t i n e , f r a t e r ă s l e ţ i l si î ţ i a d u c e g l a s de f r a t e .
C o b o r în î n l u n c i c e u l d i n m i n e a c u m şi ' n c e r c să- ţ i d e s l u ş e s c c h i p u l î n c r e m e n i t — d i n c o l o de v i f o r u l r l n r e r i i — aşa c u m l e - a m lu»al î n a p o i , u r m ă r i n d eu o c h i i n l a c r i m i , f r a ţ i i c a r e t e păr ă s e a u î n n o a p t e , d â r z şi h o t â r î t să î n f r u n ţ i s i n g u r f u r t u n a , a d u n â n d p u m n i i s t r â n ş i , o b i d a l a c r i m i l o r t a
P o a t e c ă v â n t u l î ţ i va a d u c e c u v â n t u l m e u p e a r i p a l u i g r e a d e m i r e a s m a c â m p u l u i tle t o a m n ă . P o a t e c ' a i să- l c o n f u n z i c u f o ş n e t u l f a g i l o r f a l n i c i , or i cu s u s u r u l a p e i d in v a d u r i . P o a t e c ă î ţ i v a f a c e s e m n d i n c l i p i t u l u n e i s t e l e . S a u p o n t e că n i c i u ' a i să-l des-I u ţ e ş t i do m u r m u r u l n e l i n i ş t i i d i n l i n e .
O r i c u m a r f i , aşi v r e a să ş t i i c ă m ă î n d r e p t s p r e t i n e a c u m . C ă g â n d u l m e u e a c o l o , l â n g ă l i n e , t e c a u t ă şi se n e l i n i ş t e ş t e c ă rm l e p o a t e g ă s i . Ş i n u e s t e u n g â n d î n s i n g u r a t , r ă s l e ţ al c e a s u l u i d e s e a r ă , c i e s t e g â n d u l n e î n c e t a t a l f r a t e l u i , a l s o r e i şi p o a l e c h i a r g â n d u l tău î n s u ţ i .
C e l e m a i f r u m o a s e rug i nu sun t c e l e r o s t i t e c u g l a s t a r e . R u g a v ă z u t ă a f i e c ă r u i a s e ' r i s o ţ e ş l e , c o h o r t ă n e v ă z u t ă , cu r u g a t a i n i c ă a l u m i i . T o ţ i c e i c a r e ne -au f o s l d r a g i , o r i s u n t : p ă r i n ţ i , a f in ţ i , f r a ţ i , î n g e r i , a r h a n g h e l i , p ă ş e s c
r a l ă t u r e a c u n o i , se r o a g ă a l ă t u r e a cu ' n o i , n e ,«fau a p r o a p e , n e î m h i e , n e J sus ţ in . Ş i a l ă t u r i d e e i , n e s t a u : r â u l si
r a m u l , m u n t e l e şi c o d r u l f r a t e . A ş f
. s ă , ^ - . III
H O R I A
Medalie contemporană. Muzeul iirtickentlhil. Sibiu
n'ttii fos t o a r e e i f i i i n ă d e j d i i ?
Ş i i a t ă c ă l e p a ş t e as tăz i i s p i t a a m a r ă n ' n d o e l i i ! T e s u r p r i n d fă ră să vre i ş t e r -|zându-ţi l a c r i m a si î n t r e b â n d u - l e , c u m se î n t r e a b ă a l e ş i i : — D e c e e u ? I V c e
[ d i n t r e a l â ţ i a f r a ţ i a m fos l t o c m a i c u | s o r t i t d u r e r i i ? D e c e cafra m e a s ' a p r ă -i dat şi d e c e a u fo s t r i s i p i ţ i t o c m a i ai i m e i ? D e c e n u se p u i c a să t r e a c ă pa h a r u l d e l a m i n e ?
P ă c a t u l m e u n u ' n l r e c e p e al c e l u i ile a l ă t u r i . N ' a m a l e r g a t , e a ş o i m u l , la g l a su l ţ ă r i i c a r e m ' a c h e m a i s*'o a p ă r ? N ' a m f ă c u t s t r e a j ă lu h o t a r d o u ă v e r i , fă ră să m u r m u r , cu t o a t e c 'am, l ă s a t c â m p u l p â r l o a g ă şi a m p ă r ă s i t p e ai m e i ? N u e r a m g a l a s ă - m i vărs s â n g e l e p e n t r u î e j j e , p e n t r u l i m b ă , p e n t r u dat in i , p e n t r u d r e p t a t e ? N ' a i t su f e r i t î n d e a j u n s în t r e c u i , ai m e i ? Nu m ă r t u r i s e ş t e d e j a l e a l o r , f i e c a r e d e a l , f i e ca re p o i a n ă , f i e c a r e r ă s p â n t i e ?
A t u n c i d e c e m a u v â n d u t ai m e i a l t o r a ? P e n t r u c e m ' a i i t r ă d a i a i m e i ?
T e a u d f r a t e , ş o p t i n d u - ţ i m e r e u , u n g u r şi n e l ă m u r i t , a c e l e a ş i î n t r e b ă r i în n o a p t e .
i aş i v r e a să n i ă s i m ţ i si p e , m i u r a s t ăz i i a r : a l t ă u , d i n t r e a i t a i . S ă m ă auzi ş o p t i n d u - ţ i ş o a p t e de n ă d e j d e . S i g l a s u l m e u s ă nu- ţ i f i e s t r e i n . Ş i ş o a p t a Ini să ţi s e p a r ă c ' a i m u i aiizrl '-o. Ş i d u p ă c e eu vo iu f i t ă c u t , tu s ' o a u z i în t i n e m u i d e p a r t e .
- N ă d e j d e a e l u m i n a î n t u n e r e c u h i i d i n n o i . E a e c r e d i n ţ a c e l o r ee nu v a d si nu a u d . O ş t i i d e s i g u r m u i b i n e d e c â t m i n e ş i n u e a să t e 'nvuţ o s p u n : c i mai d e g r a b ă p e n t r u m i n e . D e c â n d | p e s t e l i n e c h i a r , a i l ă sa t p e a l ţ i i s ă c u r i e , o s o l i d a r i t a t e ' n r u g ă c i u n e , e x i s , p o m e n i t p ă r u i ţ i i p ă r i n ţ i l o r t ă i p e m c - ! h u z u r e a s c ă . C h i a r d a c a i p ă t i m i t în l ă şi o s o l i d a r i t a t e î n p ă c a t s i n i spă -l e a g u n l e p e caro s t ă r u i e ş l i a s t ă z i , . _ [ t r e c u t d e l a a l ţ i i ? d a c ă t e -a i r e g ă s i t c u ş i r e .
a i t ă i , de b u c u r i e , a i i e r t a i ş i ai u i t a t . . . ; P e n t r u a s t a s t a u ş i m ă c e r c e t e z . P â r l o a g a c e ţ i-a c ă z u t în p a r t e , a i p r e - P e n t r u a s t a m ă c o b o r în a d â n c u l c u -f ă c u l - o în g r ă d i n ă , i n l o c u l n c s l i i u ţ e i , g e t u l u i m e u ş i - m i a f l u , în î m p r e j u r a , s ă r ă c i e i , î m p i l ă r i i şi p r i g o a n e i , a i răs - r i l e c a r e t e f a c sa s u f e r i a s t ăz i , u n pr i -p â n d i t l u m i n a , î n g ă d u i n ţ a şi p r o p ă ş i - l e j d e r e m u s c a r c . r e a p r i n t r e t o ţ i c e i c u c a r e a i c o n Io- P o a f c c ă „ „ l i e . a m i u b i t m . c m t ' ! d e a j u n s . P o a t e c ă n u n c - a m p r e ţ u i t c u m
D e c e a t u n c i s ' a i s c a t î m p o l r i v a la S P c u v i n e . P o a t e c ă n ' a m ş t i u t a ?,c
p r i g o a n ă ? D e c e ţ i s e s p u n azi c u v i n t e c u n o a ş t e . P o a t e c ' a m fos t s u p e r f i c i a l i ,
de o c a r ă ? D e c e a i fost d e s p ă r ţ i t de v , ş 0 r i , s ub v r e m u r i l e m a r i a l e ' m p l i -
ai t ă i ? l i t r i i c a r e n c - a r fi c e r u t a l t f e l . V o m fi
î n t r e b ă r i l e d e z n ă d e j d i i c a r e i s p i t e a u l u a t î n d e ş e r t l u c r u r i s f i n t e . V o m fi
p e I o v , s e c u i b ă r e s c î n s u f l e t u l l â u , ' g r e ş i t f ă r ă s ă n e d ă m s e a m a . V o m fi
f r a t e ! a d o r m i t e a f e c i o a r e l e n e b u n e , şi e e a -
N u - l i p o t r i s i p i e u n e d u m e r i r i l e . A ş i su l d e ş t e p t ă r i i n e v a fi g ă s i t f ă r ă u le i i i
m i n ţ i . î n d o i e l i l e t a l e sun t î n c ă şi a l e
m e l e .
D a r c e i a c e aşi v r e a — n u să c r e z i ,
p e n t r u c ă o c r e d i n ţ ă c e r e t o t d e a u n a
un t e m e l i i — d a r să n ă d ă j d u i e s l i ş i să
doreşti, e s l c c a s u f e r i n ţ a l a să a i b ă un
sens . U n î n ţ e l e s c a r e p o a t e c ă n u n i s ' a
d e s l u ş i t î n c ă d e p l i n : d a r cure n u t re
b u i e să p o a t ă s ă n u f i e .
D u m n e z e u l c a r e ţ i n e în m â n a Iu i
r o s t u r i l e a t o a t a f i r e a , c a r e f a c e şi des -
G r e u l u c r u e, î n l r " a d e v ă r , să î u ţ e - f a c e î m p ă r ă ţ i i l e , c a v i e ţ i l e şi c a d in i i -
legi d u r e r e a c e l e l o v e ş t e , d u r e r e a n e ţ i l e , n ' a r fi î n g ă d u i t d e s i g u r r i s i p i r e a
care c a d e o r b a s u p r a c e l o r e e - l i s u n i r o d u l u i j e r t f e i a c e l o r a c a r e ne - au u n i t ; f a c e p e c a r e n u le-am. f ă c u t ! L e n e a ,
dragi ş i p e c a r e — t o c m a i p e n t r u c ă - l i p e n t r u o v r e m e , — d a c ă a c e a s t ă r i s i
sunt d r a g i — îi s o c o t e ş t i la a d ă p o s t u l p i r e d c o l a l t ă , n ' ar
ei! G r e u e să c r e z i c ă c e e a c e s i m ţ i că i s p ă ş e a s c ă c e v a n e i s p ă ş i t . D a c ă d r e p - ;
n 'ar f i t r e b u i t s ă li s e î n t â m p l e , are Lalea l u i D u m n e z e u n ' a r fi s o c o t i i c ' a J C e - a m f ă c u t o a r e î n a c e s t r ă s t i m p
rost! M a i a l e s c â n d . s e r u t â i i d u - ţ i adun- r ă m a s c e v a n e p l ă t i t , e ' a r ă m a s c e v a b i n e c u v â n t a t , m i m i m a i p e n t r u a n e
cui c o n ş t i i n ţ e i , n u te s i m ţ i v i nova t d e n e c u v e n i t , î n a c e a s t ă u n i r e p r e t i m p u r i e , a p ă r a h o t a r e l e p ă m â n t u l u i v ă z u l : d a r
răul c a r e ţi s e ' n l â m p l ă , F a p t u l c ă n u l e s i m ţ i v i n o v a t d e c e p e n t r u a p ă r a r e a h o t a r e l o r n e v ă z u t e a l e
S t ă p â n î n c a s a ta . u ' a i fost n i c i c â n d se n t â m p l ă , nu- i de a j u n s . P e n t r u c ă . f i i n ţ e i n o a s t r e d i n d u h ?
pr igor i i lo r d e a l ţ i i . A l ă t u r i d c t i n e , d u p ă c u m e x i s t ă » s o l i d a r i t a t e ' n b u - , M ă g â n d e s c c ă a m l i p u t u i f a u n la-
c o l r o p i r e a l e a l t o r i d e a l u r i , a l e a l t o r v e d e n i i d e s p r e o m şi a l e s a l e , c a r e p ă t r u n d î n v i f o r n i ţ ă p â n ă î n a d â n c u l suf l e t u l u i u n o r a d i n n o i ş i n e î m b i e să f im a l t f e l d e c â t s u n t e m î n a d e v ă r , n e t u l b u r ă v i z i u n e a n o a s t r ă .
D a r i a l ă că n e s c u t u r ă m d e p ă c a t e l e n o a s t r e ! Că n e s p a l ă a p a a m a r ă a c ă i n ţ e i . C ă n e r u g ă m să se i u b i r e de n e v r e d n i c i a n o a s t r ă şi — î n d r e p t â n d u - n e — sa n e î n v r e d n i c e a s c ă i a r , d e a c e e a c e n ' a m f o s j . - î n f ă i v r e d n i c i a f i p e n t r u t o t d e a u n a .
I n d u h n o u îşi f a c e iz de n ă d e j d e în
m ă d u l a r e l e n e a m u l u i n o s t r u .
Auz i - i p u l s u l , f r a t e , si r i d i c ă f r u n t e a
? u s ! E î n c ă n u m a i u n z u m z e t . D a r
c r e ş t e . Ş i « v o n u l lu i se r i d i c ă şi u m p l e
v ă i l e c e d u c s p r e c u l m i . . .
C â n d n e v o m î n t â l n i i a r ă ş , f r a t e , luc r u r i l e v o r fi a l t f e l . D e s p ă r ţ i r e a ue*« d e s c h i s o c h i i u n o r a şi a l t o r a . D e c e e a ce d in n e b ă g a r e de s e a m ă a m g r e ş i t u n i i f a ţ ă de a l ţ i i , sau de ce i c a r e n e - a u i r ă d a t î n vis , n e v o m f e r i î n v i i l o r foa r te . U ş u r i n ţ a , n e b u g a r e a d e s e a m ă , îng ă d u i n ţ a p r e a m a r e , u i t a r e a c h i a r , — pe c a r e l e va fi e x p l i c a t , p o a t e , b u c u r i a d e a n e f i gă s i t i a r ă ş l a o l a l t ă d n p ă a t â t e a p r i b e g i i — rm v o r m a i f i p r i n -i re n o i . V o m p a ş i t o ţ i , c u f r u n t e a sus , <a să n e î m p l i n i m c h e m a r e a l a o l a l t ă . I ' b e m a r ea de a s t r ă l u c i l u m i i î n f e l u l tsosl.ru, b u c u r i a d e a f i 'n l u m e , c h e m a r e a de a r e s f r â n g e r o m â n e ş t e chi¬ pu l lu i D u m n e z e u , c h e m a r e a de a săvârş i m â n t u i r e a r o m â n e ş t e .
Ta lă p e n t r u c e s u f e r i tu a s t ăz i f r a t e , l a t ă d e c e au s u f e r i t p r i n v e a c u r i a l â ţ i a d in c e i m a i b u n i d i n t r e n o i , c u a eă-r . i ra s u f e r i n ţ ă t e î n f r ă ţ e ş t i şi tu a s l â z i .
C ă c i u n a aşi m a i v r e a să ş l i i b i n e
( r a t e : N u eş t i s i n g u r î n s u f e r i n ţ a in.
N i m e n i n u e n i c i o d a t ă r ă s t i g n i t s i n g u r ,
r u m n u se r o a g ă n i m e n i , n i c i o d a t ă s in
gur . C r u c i l e se ' n f r ă ţ e s c t o t d e a u n a c â t e
t r e i . C u i e l e c a r e ţ i -au s t r ă b ă t u t m â i n i l e ,
l e - a m s i m ţ i t î n o a s e l e n o a s t r e . L o v i ţ i i -
s i l e e a r c - ţ i s f â r t e c ă t r u p u l , l e - au s f ă r -
l e e a t p e a l e n o a s t r e . Nu es te d e o s e
bi re . S u n t e m p ă r t a ş i i s u f e r i n ţ e i t a l e ,
c m n ai h i a t a s u p r a ta p a r t e a i s p ă ş i r i i
p i ă c a l e l o r n o a s t r e .
D a r în z i u a c â n d m ă s u r a j e r t f e i şi a
z e a s c ă p a ş i i î n s t r e m ă t a t c , aşa c u m e s u f e r i n ţ e i vo r fi fost î m p l i n i t e , c â n d se
c ă l ă u z i t ă l u m e a î n c ă d e a m i n t i r e a r a i u - v a f i Z l i p i . ă v i t p r i n t r e n o i , î n n e a m .
o l a l t â , m ă c a r o i c o a n ă a c e e a c e năzu i ţ i i ?ă f i m , o i c o a n ă a o m u l u i r o m â n e s c de t o t d e a u n a , a t â t de s t r ă l u c i t o a r e la p r i v i r e , î n c â t o m i e d e a n i d a e ' a r l i t r e b u i t să i n t r ă m i a r ă ş i î n n o a p t e , raze l e e i sa n e m â n g â i e şi să n e c ă l ă u -
în c a n d e l e . V u v o m fi b ă g a t d e s e a m ă s e m n e l e c e n i s e f ă c e a u î n j u r , sau g l a su l c e l o r c a r e — d e ş t e p t a ţ i d e dim i n e a ţ ă — n e v o r fi v e s t i t i v i r e a I e r . Ş i i a t ă c ă c e a s u l m e u , c e a s u l t ă u , c e a sul n o s t r u , p e c a r e n e a m u l 1-a a j l c p t a l tle u n m i l e n i u , c e a s u l p e c a r e D u m n e z e u n i 1-a d a t să-I î m p l i n i m , sâ-t pec e t l u i m c u p e c e t i a f i i n ţ e i n o a s t r e , a t r e c u t n e s o c o t i t . N ' a m ş t iu t să l e c a u t , să- ţ i s p u n c â t t e - a m a ş t e p t a i , c â t l e - a m d o r i t , l a t ă , î m i vin î n m i n l e î m p r e j u r ă r i l e d e l a î n c e p u i şi c e l e d e m a i p e u r m ă . V a i , e â l e l u c r u r i a m f i p u t u t
c ă u t a r e a f i e c ă r u i a d e a l e s a l e . n e h ă g a -
fi t r e b u i t să r e a î n d e a j u n s d e s e a m ă , b u c u r i a l u m i i ,
n e - a u f u r a t c u a l e l o r .
lui p i e r d u t , o r i r o m a n i t a t e a d e a m i n
t i r e a « D a c i e i f e l i c e » .
N ' a m ş t i u t să a v e m d e s p r e n o i in-
ş i -ne v e d e n i a m ă s u r i i n o a s t r e a d e v ă
r a t e .
V e c i n i d e - a i n o ş t r i , c a r e s 'au t r ez i t l a v i a ţ a de n e a m î n u r m a n o a s t r ă , a u i s h u t i l să-şi d i n a m i z e z e a c ţ i u n e a , pu-u â n d - o s u b s c u t u l m i t u l u i p ă r e l n i c al n i i l e n a r i s m n t u i . N ' a u a j u n s să c r e a d ă n u m a i e i : d a r au f ă c u t şi pe a l ţ i i să a c r e a d ă .
P e c â n d n o i , — c a r e n e ' n f r ă ţ i m d c p e s t e d o u ă ,mii d e a n i cu m e l e a g u r i l e n o a s l r e s f i n t e şi c a r e s u n t e m s i n g u r i i a d e v ă r a ţ i s t ă p â n i , p e n t r u c ă s u n t e m a i c i d e t o t d e a u n a , -— n c - a m m u l ţ u m i t să f i m c e s u n t e m d e c â n d n e ş t i m , f ă r ă
c h i p u l s p ă l ă r i i , c â n d s u f l e t e l e n o a s t r e
c u r ă ţ i t e c a a u r u l p r i n f o c , v o r f i f o s t
i a r ă ş Lopi te şi c ă l i t e l a o l a l t ă , — D u m
n e z e u l p ă r i n ţ i l o r n o ş t r i s e v a î n d u r a şi
va r i d i c a d i n t r e n o i p e R ă s b u n a t o r u !
m e n i t să n e î m p l i n e a s c ă d r e p t a t e a : Nu
li .-'a zis o a r e , p r i n g u r a m u c e n i c i l o r
t ă i : « Ş i d o m n u l p ă r i n ţ i l o r v o ş l r i s e va
î n d u r ă de l a c r i m i l e s l u g i l o r s a l e şi va
s u l ă pe u n u l d i n t r e v o i , c a r e v a aşe
za p e u r m a ş i i voş t r i i a r ă ş i î n v o l n i c i a
şi p u t e r e a l o r d e m a i î n a i n t e ? »
II va r i d i c a s t e j a r f a l n i c , d i n t r ' u n p l a i
de p e l a n o i , ş i , a d u n â n d îu j u r u l lui
m ă i i : i n c h i u , t o a t e p u t e r i l e n e a m u l u i , î i
va p u n e î n m â i n i c r u c e a d r e p t ă ţ i i . a n e c ă u t a î n c u n o a ş t e r e a d e n o i inş i - ! p u t e r e a n„i v a fi Lăria c r e d i n ţ e i , a ne î n d e a j u n s m â n d r i a d e a fi fos t şi | . v . . . . . r
J - ' I - "h , l a r i i şi a n ă d e j d i i n o a s t r e , f a r cu b a st i n a ş i i a c e s t o r p ă m â n t u r i si c o l o
n i ş t i i f ă u r i t o r i ai e t e r n e i l o r c i v i l i z a ţ i i .
A u t r e b u i i s ă s e d e s p i c e m u n ţ i i şi s ă s e \ i s n c ă p i t a n i l o r n e a m u l u i n o s t r u , eu -
d e s c h i d ă a p e l e , să vii i a s c ă c o d r i i şi p i c - m m . i l u i K o r i a şi a lu i Tancu .
I r e l e să i a să d in p ă m â n t , p e n t r u ca
e l e să d e s l ă i n u i a s c ă a l t o r a c e e a c e n e - a m
s f i i t p a r ' c a a p r o c l a m a n o i s i n g u r i .
O , d e n ' a m p ă r ă s i a c e a s t ă n ă l u c i r e a
c e t ă l i i s o a r e l u i r o m â n e s c , a s a c u m a m
p ă r ă s i i c a z e m a t e l e p ă m â n t u l u i d i n ca
r e n u n e - a r fi p u t u t s c o a l e n i m e n i ! D e
n c - a r î n g ă d u i m ă c a r n ă d e j d e a s t r ă l u
c i r i i e i , să f a c e m f a ţ ă î n c e r c ă r i l o r de
a l u i , va fi c u n u n a de m u c e n i c i e
L a a c e a s t ă c u n u n ă e ş l i p â r l a ţ as
t ăz i , f r a t e a s u p r i t şi e a e s t e ni
ţ e l e ii 1 î n c e r c ă r i i t a l e . D e a c e e a g â n d u l
şi r u g ă c i u n e a n o a s t r ă , u n i t e , sun t a ţ i n
t i t e t;>ate» c ă t r e l i n e şi n e r u g ă m I u i
D u m n e z e u să n e î n v r e d n i c e a s c ă d e î m
p ă r t ă ş i r e a j e r t f e i şi a b i r u i n ţ e i t a l e .
N I S T R U L , F L U V I U R O M A N E S C de N. A. CONSTANTINESCU
D a c ă M i r c c a c e l B ă t r â n se p u t e a num i D o m n p e a m â n d o u ă m a l u r i l e D u n ă r i i , f i i n d c ă s t ă p â n e a D o b r o g c a , e u a¬ t â t m a i m u l t a v e a d r e p t p o p o r u l m o l d o v e a n a se s o c o t i s t ă p â n i l o r p e a m â n d o u ă m a l u r i l e N i s t r u l u i p â n ă l a M a r e , de o a r e c e î n c ă d in s e c o l u l X I V c â n d D o m n i i M o l d o v e i îşi p u n e a u h o t a r u l la N i s t r u , o a m e n i i l o r t r e c e a u p e m a l u l s t â n g o c u p â n d d i f e r i t e p u n c t e Ia vadur i l e lu i , î n c e p â n d c u D u b ă . ş a r i i , V a d u l lui V o d ă , V a d u - R a ş c u , P a r o a n i , şi c ă l c â n d p e u r m e l e u n o r s t r ă m o ş i v e c h i de m a i m u l t e m i l e n i i , v o r î n a i n t a t r e p t a t , î n l i n z â n d u - ş i l o c u i n ţ e l e d e a l u n g u l m a l u l u i n i s t r i a n î n t r e g p â n ă în sus I a Mo-g h i l e u ş i î n j o s Ia M a i a k i , i a r de a i c i î n s p r e R ă s ă r i t , p â n ă l a B u g , în g r u p e l a r g i şi c o m p a c t e , d a r şi d i n c o l o d e B u g , în s a t e d i n c c în c e m a i r e s f i r a t e p â n ă s p r e N i p r u .
D o u ă l u m i se î n t â l n e s c l a a c e s t m i c f l u v i u şi se o p u n d e m a i m u l t e m i l e n i i u n a a l t e i a : l u m e a p ă d u r i i c a r p a t i c e si a c e e a a S t e p e i e u r a s i c e , N i s t r u l f o r m â n d l i m i t a f i r e a s c ă di t i t r e e l e , c a un i m p e r a t i v al u n i t ă ţ i i g e o g r a f i c e c u r p a t o - d u -n ă r e n e d i n t r e T i s a ş i N i s t r u . D e ş i e t n i -c e ş t e se d o v e d e ş t e că î n t o t d e a u n a Oam e n i i P ă m â n t u l u i d in b a s m u l C a r p a t o -d u n ă r c a n s ' au r e v ă r s a t p e s t e a c e a s t a m i t ă a N i s t r u l u i , p â n ă d e p a r t e s p r e R ă s ă r i t , i s t o r i a e s t e g a r a n t ă c ă N i s t r u l n ' a î n c e t a t de a fi hotar politic î n t r e c e l e d o u ă l u m i de câ t î n c h i p t r e c ă t o r şi n u n u m a i în f a v o a r e a P u t e r i i de R ă s ă r i t c i si în a S t ă p â n i t o r u l u i d in D a c i a n o a s t r ă .
S ă e x a m i n ă m a c e s t ro l d u b l u j u c a t d c N i s t r u î n I s t o r i e , de vad p e n t r u s c u r g e r e a o a m e n i l o r d i n C a r p a ţ i c ă t r e S t e p ă şi d e p e r m a n e n t h o t a r p o l i t i e î n t r e c e l e d o u ă l u m i , î n c e p â n d eu c e l e m a i v e c h i p o p o a r e c e s 'au a f l a t î n a c e s t e r e g i u n i d i n c l i p a c â n d r a z a Is1 o r i e i se p r o i e c t e a z ă p e n t r u î n t â i a o a r ă a s u p r a lo r , o¬ d a t ă cu n ă v ă l i r e a S c i ţ i l o r , c a r e e ce l m a i v e c h i u e v e n i m e n t c u n o s c u t în I s t o r i e , pe l a 7 0 0 de an i î n a i n t e de C h r i s t o s .
H O T A R U L C 1 M K R F K N 1 IX)R Ş I S C I Ţ I L O R L A N I S T R U , '
N i s t r u l e s t e u n n u m e t r a c i c a m i n t i n d p e I s l r u , H i s t r i a , d a r e l a p a r e m a i t â r z i u î n l i t e r a t u r ă , f a ţ ă d e d u b l e t u l a n t i c , Tyras, c u n o s c u t de G r e c i , c a r e l-au d a t şi c o l o n i e i l o r T y r a s î n t e m e i a t ă c a m în a c e l a ş t i m p l a L i m a n u l N i s t r u l u i ; R u s i i l-au f o l o s i t p e n t r u o r a ş u l n o u T i r a s p o l e , a ş e z a t c e v a m a i sus şi b o t e z a t î n e p o c a E c a t e r i i i e i 11 , c ă r e i a î i p l ă c e a să r e î n -v i e z e a i c i a m i n t i r i l e c l a s i c e . L a v e n i r e a S c i ţ i l o r s t e p a cea m a r e se g ă s i a î n stăp â n i r e a C i m m e r i e n i l o r , a m i n t i ţ i şi î n O d i s e i a [ X I , v e r s 1 4 ) , c e e a c e î n s e a m n ă c ă v e c h i m e a l o r p e a c e s t e l o c u r i s e p o a te, su i p â n ă d i n c o l o de a n u l 1 0 0 0 în . de C h r . C i m m e r i c n i i a c e ş t i a d u p ă c r e d i n ţ a c o m u n ă a t u t u r o r i s t o r i c i l o r e r a u de n e a m t r a c i c şi î n c a l i t a t e a l o r de p o p o r d o m i n a n t , c a p ă s t o r i - c ă l ă r e ţ i , a s u p r a u n o r p o p u l a ţ i i m a t v e c h i , î ş i î n t i n d e a u s t ă p â n i r e a l o r d e l a un f l u v i u A r a x e ( p o a t e U r a l u l ) p e c a r e l -au t r e c u t S c i ţ i i c â n d a u p o r n i t î n c o n t r a l o r , p â n ă la f l u v i u l T y r a s ( N i s t r u l ) , p e a l e c ă r u i m a l u r i s'au o p r i t e i , c â n d s ' a d a t l u p t a î n t r e c e l e d o u ă p a r t i d e , d i n t r e c a r e u n a nu v o i a să p ă r ă s e a s c ă so lu l p a t r i e i . O n i x u l l o r se a f la în c e t a t e a C i m m e r i a ( E s k i - K r i m , l â n g ă K e r c i ) d e u n d e v i n e şi n u m e l e C r i m e e i , c a r e se n u m i a î n c ă pe t i m p u l lu i H e r o d o t Cimmeria. F s t e i n t e r e s a n t de a d ă o g a t , î n p a r a n t e z ă , fapt u l de m a r e i m p o r t a n ţ ă p e n t r u v a l o a r e a r a s e i t r a c e pe a c e l e t i m p u r i , c ă î n t r e f e c o l i i V I H si V I I î n a i n t e de e r a noas t r ă , M a r e a N e a g r ă , o c o l i t ă c u m e r a , la N o r d d c I m p e r i u l C i m c r i a n , la S u d d c I m p e r i u l F r i g i c n i l o r ( T r a c i şi d â n ş i i ) s t ă p â n i n d a t u n c i l o a t ă A s i a M i c ă , i a r l a A p u s de p o p o a r e l e T r a c e şi G e t i c e , se ţiu t e a n u m i u n lac tracic.
I m p e r i u l C i m c r i a n e r a de f ap t o conf e d e r a ţ i e de t r i b u r i , f i e c a r e e u r e g e l e său , i a r d i n t r e a c e i r e g i ş o r i de t r i l ) se a l e g e a r e g e l e ce l m a r e a l n e a m u l u i , în t o c m a i c u m o d i n i o a r ă j u z i i R o m â n i l o r a l e g e a u , pe t i m p u l n ă v ă l i r i l o r b a r b a r e , d i n t r e d â n ş i i pe c e l m a i v i t e a z c a voe -v o d , r e s p e c t â n d în a c e a s t a o v e c h e dat i n ă , c a r e se p o a t e sui p â n ă l a a c e ş t i C i m e r i c n i s t r ă m o ş i . C â n d au n ă v ă l i t S c i ţ i i a s u p r ă - l e , p o p o r u l , s p ă i m â n l a l de s u p e r i o r i t a t e a n u m ă r u l u i d u ş m a n i l o r , « l u ă , z i c e H e r o d o t ( .IV, 1 1 ) , — h o t ă r î -r e a să p l e c e , l ă s â n d ţ a r a î n m â n a n ă v ă l i t o r i l o r » , s p r e a nu se e x p u n e în z a d a r , şi fug i s p r e A p u s , d a r r e g i i , o y a l ţ i c r e d i n c i o ş i v o i n d să l u p t e p â n ă la u n u l « p e n t r u ţ a r ă c o n t r a n ă v ă l i t o r i l o r » , s ' a u l u a t d u p ă d â n ş i i s p r e a-i î m p i e d e c a ş i , la m a l u l N i s t r u l u i , « e g a l i f i i n d l a nu m ă r , s'ar fi b ă t u t un i i cu a l ţ i i » . P o p o r u l
a î n g r o p a t a c o l o p e c e i m o r ţ i r i d i c â n d o m o v i l ă e n o r m ă a p o i a r fi i e ş i t d i n ţ a r ă , f u g i n d p r i n ţ a r a T r a c i l o r şi l u â n d d c a i c i î n c ă u n p o p o r c a t o v a r ă ş , pe T r e r i , a u t r e c u t B o s f o r u l î n A s i a M i c ă , u n d e a u p r ă d a t ş i r u i n a t I m p e r i u l P ' r ig ian . C i m m e r i e n i i au d e v e n i t a p o i s p a i m a A s i e i , n u m e l e l o r r ă s u n â n d c a u n f i o r şi în p a g i n i l e B i b l i e i : G o m e r .
P â n ă a c i N i s t r u l f ă c u s e h o t a r î n t r e d o u ă I m p e r i i t r a c e , d e v r e m e c e e r a dat. c a m a r g i n e a C i m c r i l o r , i a r d i n c o a ce f i i n d G e ţ i i ; e l c o n t i n u ă să f i e h o t a r şi d u p ă a c e e a , î n t r e d o u ă i m p e r i i sc i t i c e de d a t a a c e a s t a , a l S c i ţ i l o r r e g a l i , Ia R ă s ă r i t de N i s t r u ş i a l A g a t i r ş i l o r l a A p u s ; a c e a s t a î n s e a m n ă o e x p a n s i u n e a
I r a c i c , c h i a r a t u n c i c â n d e l d e s i g n a î n m o d a p r o x i m a t i v l i m i t a de A p u s a aut o r i t ă ţ i i S c i ţ i l o r d i n s t e p ă . S c i ţ i i a p a r d i n c o a c e d e N i s t r u î n c ă o d a l ă s u b b ă t r â n u l l o r r e g e A t e a s , c a r e p u r t ă r ăz -b o i u c u F i l i p I I p e n t r u s t ă p â n i r e a D o -b r o g e i ş i o r a ş e l o r p o n t i c e , d a r r e g e l e Dromihet, a c ă r u i s t ă p â n i r e , j u d e c â n d d u p ă n u m ă r u l c e l m a r c al o ş t i l o r s a l e , va fi î n g l o b a t , e f e c t i v , M o l d o v a şi M u n t e n i a , i a r c u n u m e l e t o a t ă D a c i a , resp i n g e p e s t e N i s t r u p e S c i ţ i i l u i A t e a s şi r i d i c ă p r e t e n ţ i i a s u p r a G e ţ i e i p o n t i c e ( D o b r o g e a ) , p e n t r u c a r e se l u p t a cu L i s i m a h , u r m a ş u l l u i A l e x a n d r u , p e Li 3 0 0 î n a i n t e d e C h r .
C â t t i m p s 'a m e n ţ i n u t h o t a r u l g e t i c
p o p o a r e l o r S t e p e i a s u p r a D a c i e i pădu-, pe N i s t r u nu se p o a t e ş t i , c ă c i u n m a r e r o a s e . C u t i m p u l î n s ă O a m e n i i p ă m â n - p u h o i u d c p o p o a r e c e l t i c e î n a i n t â n d t u l u i ( n e a m u l g e t o - d a c ) b i r u e p e s t ă p â - d e - a l u n g u l D u n ă r i i , a u s f ă r â m a t t o tu l î n t i i t o r i i p ă t r u n ş i î n c e n t r u l T r a n s i l v a n i e i , c a l e a l o r p â n ă l a g u r i l e D u n ă r i i , l ă s â n d d e s n a ţ i o n a l i z â n d u - i , i a r h o t a r u l S c i ţ i e i a i c i c â l e v a p o p u l a ţ i i d i n n e a m u l l o r c a se m u t ă p â n ă l a C a r p a ţ i , O l t şi D u n ă r e ,
E x p e d i ţ i a l u i D a r i u s p a r e sa fi î m p in s d i n n o u l i m i t a p o l i t i c ă d i n t r e c e l e d o u ă l u m i d c l a D u n ă r e l a N i s t r u , p e n tru c ă G e ţ i i î ş i v o r m u t a d u p ă a c e e a
S c o r d i s c i i , d i n M o e s i a , C o t e n s i i , B r i t o -
g a l i i şi P e u c i n i l a D u n ă r e a d e j o s , a l ţ i i
v e n i n d p e l a N o r d u l C a r p a ţ i l o r , B a s -
t a r n i i ş i a ş e z â n d u - s e p e N i s t r u . E s t e po
s i b i l c a r e g a l u l g e t i c să fi fos t s u b j u g a t c e n t r u l p u t e r i i l o r l a N o r d u l D u n ă r i i , i v -o , ,
1 ' d e B a s t a r n i m a i i n t a i , si de Ş a r m a n ţ i u n d e se v a o r g a n i z a si r e g a t u l lu i D r o - • • • ' , i- -6 • m a i t â r z i u ; a c e ş t i a v e n i a u t o t d i n s t e p a ,
m i t e t e . n i m i c i n d s t ă p â n i r e a d e p e s t e 5 0 0 de
T S T R U L C A H O T A R P O L I T I C J a n i -> S c i ţ i l o r , şi l u â n d u - l e l o c u l .
A L D A C I E I Ş l R O M E I 1
P r i n Geţi t r e b u e să î n ţ e l e g e m t o a t e p o p o a r e l e t r a c e d i n r e g i u n e a c a r p a t o -d u n ă r e a n ă c a r e a u p r i m i t r e l i g i a r eve l a t ă a l u i Z a l m o x e , p r o f e t u l - r e g e c a r e m a i t â r z i u se c o n f u n d ă c u zeu l u n i c a l G e ţ i l o r . I n c h i p u l a c e s t a d i f e r i t e l e n u m i r i de p o p u l a ţ i i t r a c e l o c u i n d la n o i , c a B u r i , A l b o c e n s i , P o t u l a t e n s i , P r e d a -vens i , C a u c o e n s i , C o s l o b o c i , C i a g i s i , C a r p i a n i ş. a., d i s p a r s u b t d e n u m i r e a
, 1 1 1 1 , _ L " • I R e f o r m a r e l i g i o a s ă d e c a r e se l e a g ă ,
. _. . I c u m a m s p u s , şi s t â r p i r e a v i i l o r o p e r a t ă d e p r o f e t u l D e c e n c u p e l a 7 0 î n . d e C h r . d ă d u o n o u ă v i g o a r e r ă z b o i n i c ă p o p o a r e l o r g e t i c e , c a r e , s u b c o n d u c e r e a lu i Boerebista, i m i t a t o r u l l u i M i t r i d a t e , c u m î l s o c o t e a N. I o r g a , a u î n j g h e b a t c e l m a i p u t e r n i c r e g a t a l l u m i i t r a c e ; e l s d r o b i p o p o a r e l e c e l t i c e a s u p r i t o a r e d e l a D u n ă r e a d e l o s , r e s p i n g e p e S a r m i ţ i p e s t e Nistru ş i p e c e l e v e c i n e
c o m u n ă de G e ţ i , c a r e d e s i g n a pe c r e d i n c i o ş i i Iu i Z a l m o x e c a o naţiune religioasă, a c r e d i n ţ e i î n n e m u r i r e , d u p ă c u m m a i t â r z i u Dacii, m u n t e n i d i n m u n ţ i i A p u s e n i , v o r i m p u n e a c e l o r a ş i t r i b u r i n u m e l e l o r , c a n a ţ i u n e p o l i t i c ă şi r e l i g i o a s ă , î n u r m a r e f o r m e i a d u s e d e p r o f e t u l D e c e n e u , c e l cu s t â r p i r e a p l a n t a ţ i i l o r d e v i e .
A c e s t e s e m i n ţ i i t r a c e se r ă s p â n d e s c şi d i n c o l o d e N i s t r u c u T y r a g e ţ i i , c e e a ce î n s e a m n ă c ă N i s t r u l d e v i n e d in n o u r â u
t o t i j d i n A p u s ( B o i i şi T e u r i s c i i ) p â n ă h: p o a l e l e A l p i l o r şi î m p l â n t ă I a N i s t r u h o t a r u l p o l i t i c c e a v e a să «e m e n ţ i n ă a c i , f a ţ ă d e p o p o a r e l e S t e p e i t i m p de t r e i s e c o l e ş i j u m ă t a t e .
B o e r e b i s t a d o m n i î n t r e 70—4f> î n . de C h r i s t o s a v â n d s t ă p â n i r e şi p e s t e O l b i a d e l a g u r a R u g u l u i . L i m i t a N i s t r u l u i se m e n ţ i n e şi d u p ă d e z m e m b r a r e a m a r e l u i r e g a t î n r e g a t e m ă r u n t e f i i n d c ă D e c e -b a l r e f a c e u n i t a t e a l u i c a m î n a c e l e a ş i l i m i t e , A n e x a r e a D a c i e i l a a n u l 1 0 6 , va
p u n e h o t a r u l R o m e i p e T y r a s , u n d e e l se va p ă s t r a p â n ă l a 27~> c â n d l e g i u n i l e şi c a d r e l e a d m i n i s t r a t i v e r o m a n e se r e t r a g d i n D a c i a , l ă s a t ă î n s c a m a b a r b a r i l o r f e d e r a ţ i . E l se o p r e a în.fă l a T i g h i n a , p r o v i n c i a M o e s i a c u p r i n z â n d şi l i t o r a l u l p o n t i c p â n ă l a g u r a N i p r u l u i .
D a r s i d u p ă 27 ,5 , p e t i m p u l n ă v ă l i r i l o r . N i s t r u l a j u c a t u n e o r i r o l u l s ă u de h o t a r p o l i t i c : m a i î n t â i c h i a r p e t i m p u l G o ţ i l o r , p e c a r e e l î i d e s p ă r ţ i a în d o u a , V i z i g o ţ i i l a A p u s , O s t r o g o ţ i i la R ă s ă r i t de N i s t r u , n u m a i ce i d i n t â i f i i n d leg a ţ i de I m p e r i u cu d a t o r i a de a p ă s t r a p a c e a s i a p ă z i D a c i a , a c ă r e i p o s e s i u n e o î m p ă r ţ i a u î n s ă cu C a r p i i ş i S a r m a ţ i i , a ş e z a ţ i î n a c e l e a ş i c o n d i ţ i i .
C u v e n i r e a H u n i l o r î n s ă s e î n c e p e o e p o c ă n o u ă , a c e e a a d o m i n a ţ i e i p o p o a r e l o r S t e p e i e u r a s i c e a s u p r a E u r o p e i S u d - E s t i c e ; ş i , c u m n u m a i p u t e a f i m u l t ă v r e m e v o r b a de s t ă p â n i r i p o i i t i -
I c e l o c a l e , r o l u l de h o t a r a l N i s t r u l u i va ! î n c e t a p e n t r u m u l t e s e c o l e . D e a l t f e l î n
t o a t ă E u r o p a M e d i e v a l ă h o t a r u l e s t e o n o ţ i u n e ş t e a r s ă d in uz . T o t u ş i c o l ţ u l de s t e p ă b a s a r a b e a n O n g l o s , B u g e a e u l , î ş i p ă s t r e a z ă r o l u l d e a d ă p o s t al b a n d e l o r , î n a i n t e d e t r e c e r e a l o r în I m p e r i u . Pân ă î n s e c . V I U , î n s ă , c u m D a c i a î ş i păs-
i t r a u n i t a t e a e t n i c ă şi d r e p t u l de d e p e n d i n ţ ă i m p e r i a l ă , N i s t r u l f o r m e a z ă î n c ă o l i m i t ă i p o t e t i c ă , şi p r i n l i n i a l u i s e va d i s t i n g e d e a l t f e l , m a i t â r z i u : d e o p a r t e C u m a n i a A l b ă , şi de c e a l a l t ă Cu -n i a n i a N e a g r ă , p r i n c a r e se î n ţ e l e g e
I D a c i a , f ă r ă T r a n s i l v a n i a , a c e a s t a f i i n d | o c u p a t ă de L n g u r i p e l a U 0 0 ,
E x i s t e n ţ a « e n e z i l o r B o l o h o v e n i » l a N i s t r u şi d i n c o l o d e »d, p r i n s e c o l i i X I I — X I I I d o v e d e ş t e î n c ă o d a t ă c ă şi în c u r s u l E v u l u i M e d i u , î n p l i n ă e r ă a n ă v ă l i r i l o r , N i s t r u l e r a c o v â r ş i t e t n i c e ş t e de « O a m e n i i P ă m â n t u l u i , » d i n D a c i a d u p ă c e A n ţ i i de n e a m s l av f u s e s e r ă m ă t u r a ţ i si î m p i n ş i s p r e N o r d de c ă t r e A s i a t i c i i d in S t e p ă . Tn s i m b i o s ă c u B a r b a r i i S t e p e i , R o m â n i i e r a u c a p a b i l i să d e p ă ş e a s c ă N i s t r u l , m ă c a r în r e g i u n e a lu i s u p e r i o a r ă .
N I S T R U L H O T A R A L M O L D O V E I
D a r d o m i n a ţ i a p o p o a r e l o r S t e p e i c î n g u s t a t ă p r i n d e s v o l t a r e a S l a ţ e l o r d in
PASTORII l i ' O. CIUHEZV
Sub cununa zărilor
La mărgeanul mărilor.
Lângă sănii norilor.
Clipesc stele
Logostele
Şiruri albe
De mărgele;
Flori de aur
Şi inele
Cu luceferi
Printre ele...
Dar nu-s stele, logostele,
Nici şiraguri de mărgele
Cu luceferi printre ele:
Sunt turmele anilor
Anilor, ciobanilor;
Sunt turmele natului.
Natului, bărbatului
— Drum de veacuri, drum de stele
Prin păduri, peste muncele,
Cu ciobanii după ele —
Bucur şi-a pus turma Ini
Sub perdeaua vântului
In geana- pământului;
La mărgeanul marilor
Sub cununa zorilor
Lângă sânii norilor;
In mătasă de privaturi
Intre linişti şi 'ntre maluri
Lângă zarişti, lângă valuri...
— Când mi-s ochii mari şi punţi
Mă cuprinde-un dor de munţi,
Când mi-s ochii munţi şi soare
Mă cuprinde-un dor de mare;
— Taina vieţii, taină grea
Cu nămeţi de vreme rea
Cu toţi codrii peste ea... —
«Voi argaţi, voi nouă fraţi,
In obezi dc fier legaţi
Cu pâmânlu'nge mânate.
Cu pădurea cununate;
Până'n iarnă să-mi duraţi
Nouă târle, nouă sate
Cu pământu'ngemănate
Cu pădurea cununate;
Nouă sate'n nouă căi
Lângă ape. lângă vai
Cu ostreţe dtj câini răi.
Cu porţi mari de vâlvătăi.
Cu lumină prin odăi:
Că vă dau la fiecare
Câte-o mie tle. mioare
Nouă cai, nouă samare.
Nouă rânduri de sistare
Nouă târni cu grunji de sare
Pentru noateni şi ster pare.
Foi argaţi, voi nouă fraţi
Zările le cercetaţi
Stânele vi le-aşezaţi.
Sub bătaia vântului
La rodul pământului
Lângă vadul norilor
In calea cocorilor
Sub sprânceana codrilor.
Când vt /;' să trec spre munţi
Să tn'aştepte noua nunii,
— Nouă nunţi, cu nonă zări
Legănate de cântări;
Noua turme, nouă sate
Cu pământu 'ngemânaie
Cu pădurea cununate...
Şi-au plecat doinind în zori
Nouă turme de miori
Nouă fraţi, nouă argaţi.
— Nouă creste de Car pali - -
Mânzărari în fier legaţi
De luceferi descântaţi
De lumină luminaţi
De cavale aliniaţi:
Şi s'au dus cu zările
Inălbind cărările;
Şi s'au dus cu soarele
Luluind ponoarele;
Şi s'au dus cu brumele
Să-şi aşeze turmele;
Sub bătaia vântului
La radul pământului;
Lângă vadul norilor
In calea cpcorilor
Sub sprânceana codrilor,..
c e n t r u l E u r o p e i : U n g a r i a şi L i t u a n i a , d a r şi a g r u p ă r i l o r p o l i t i c e r o m â n e ş t i c e v o r î n c h e g a d o u ă S t a t e r ă z b o i n i c e , a l Ţ ă r i i R o m â n e ş t i şi a l M o l d o v e i , a ¬ m â n d o u ă e u t e n d i n ţ a s p r e N i s t r u , c a r e e s t e a t i n s în s e c . X I V d e M o l d o v a şi o r g a n i z a t c a h o t a r p o l i t i c , î n z e s t r a i c u v a d u r i d e n e g o ţ şi c u c e t ă ţ i tle p a z ă d e l a H o t i n şi p â n ă la C e t a t e a A l b ă , f o s t a M o n c a s t r o n a l B i z a n t i n i l o r , c a r e c o n t i n u a r o l u l v e c h i u l u i o r a ş g r e c T y r a s . A f a r ă d e a c e a s t ă m o ş t e n i r e b i z a n t i n ă , c a r e s e l e a g ă m a i m u l t ele M a r e d e c â t d e N i s t r u , n i c i u n a l t o r a ş sau r e i a t e d e p a z ă n ' a e x i s t a t v r e o d a t ă l a N i s t r u , c a r e s ă f i fos l c r e a ţ i a a l t u i pop o r d e c â t c e l M o l d o v e a n .
I n e p o c a d e g l o r i e a M o l d o v e i N i s t r u ] s 'a p ă s t r a t c a h o t a r d e S t a t ş i ea l i m i t ă a E u r o p e i c i v i l i z a t e , c a b u l e v a r d î n t ă r i t f a ţ ă d e b a r b a r i a T ă t a r i l o r , s t ă p â n i i pe t i m p d e c i n c i s u t e d e a n i a i S t e p e i r ă s ă r i t e n e . E i t r e b u i a u ţ i n u ţ i în f r â u p r i n l r ' o s t r a ş n i c ă p a z ă c u b i r u i n ţ e c a r e î n r o ş i a u a p e l e N i s t r u l u i d e m a i m u l t e o r i î n f i e c a r e d e c e n i u . A s t f e l s ' a ţ i nu t d o l a r u l a c e s t a d e v i t e a z u l p o p o r m o l d o v e a n , c e a m a i e n e r g i c ă r a m u r a a Ro¬
I m â n i e i , t i m p de p a t r u s e c o l e şi j u m ă -; t a l e , c â n d el n e fu r ă p i t p r i n l r ' o în¬ : d o i t â t r ă d a r e .
I [Ch ia r î n t r ' o e p o c ă de s l ă b i r e şi desf i i n ţ a r e a f o r ţ e i s a l e m i l i t a r e , S t a l u l m o l d o v e a n a fost în s t a r e a t r e c e p e s t e N i s t r u , î n p a r t e a lu i de m i j l o c ,
I a l i p i n d în m o d t r e c ă t o r o p a r t e d i n
; U c r a i n a , z i să U c r a i n a H a n u l u i , c a r e se \ î n c h i n a s e l a T u r c i , şi se î n t i n d e a d in
N i s t r u , î n t r e M o g h i l ă u şi D u b ă s a r i p â n ă l a R u g : D u c a V o d ă c a r e o ţ i n u t r e i a n i 1681—f i . ' l , eu c e n t r u l l a Ni-m i r o v , o c o l o n i z a cu M o l d o v e n i în b u n ă p a r t e , î t i f i i l â n d a i c i a c e l e ves t i t e e x p l o a t ă r i a g r i c o l e , c a r e au p u s î n c e p u tu l î n f l o r i r i i a c e s t e i ţ ă r i ,
C a ş i p e t i m p u l s t r ă m o ş i l o r î n d e p ă r t a ţ i , î n s ă , N i s t r u l l ă s a să t r e a c ă s p r e R ă s ă r i t p r i s o s u l de v i a ţ ă de l a n o i . I n c ă r t i c i c a s a « R o m â n i i d e p e s t e N i s t r u » d i n 191IS, N . I o r g a , a f i r m ă c ă î n c ă de « p e I a 1401) , N i s t r u l e r a n u n u m a i un h o t a r m o l d o v e n e s c , ci u n r â u r o m â n e s c » , d a t f i i n d s t r ă j i l e m o l d o v e n e ş t i ce v o r fi p ă z i t c a p e t e l e d e p o d u r i şi p o p u l a ţ i a m o l d o v e a n a a d u n a t ă p e e l e ( p . 8 ) . Tn lot. s e c o l u l X V I I d-sa c o n s t a t ă c ă « p r i sosu l d e v i a ţ ă e c o n o m i c ă , d e c a r a c t e r a g r i c o l a l M o l d o v e i e r a f i r e s c .să se r e v e r s e l o t m a i m u l t p e s t e N i s t r u » i p . 2 4 ) , d i n c a u z a s t ă r i i d e l u c r u r i d i n P o l o n i a şi a l e g ă t u r i l o r c e D o m n i i şi l i o e r i i î n t r e ţ i n e a u c u g u v e r n u l p o l o n şi cu no b i l i i d e a c o l o . L a c o l o n i z a r e a de b u n ă voe s ' a a d ă o g a t în s e c . X V I I I , c o l o n i z a r e a s i l i t ă î m p l i n i t ă d e R u ş i c a r i , d u p ă f i e c a r e r ă z b o i u c u T u r c i i m u t a u « m a s e m a r i d e M o l d o v e n i » p e n t r u a c o l o n i z a p r o v i n c i i p u s t i i . N u m a i în 1 7 3 ° , g e n e r a l u l M u n i c b ridică « p e s t e o su tă rle m i i l o c u i t o r i » d i n b i a t a Mol d o v ă , l u â n d u - i î n d e o s e b i d i n « ţ i n u t u l H o t i m i l u i şi de p e m a r g i n e a C e r n ă u ţ i l o r » , î m p r e u n ă cu v i t e l e l o r i X e c u l e c , p . 4 1 2 ) i a r în u l t i m u l r ă z b o i u d in a c e l s e c o l , Ia p a c e a d i n 1 7 9 2 , o s t i l e r u s e ş t i a u d u s c u e l e a t â t a l u m e « î n c â t se spun e a c ă au fo s l aşezate , a c o l o d o u ă t r e i m i d i n l o c u i t o r i i M o l d o v e i » şi e r a v o r b i « s ă se r e f a c ă U c r a i n a l u i D u c a V o d ă , î n t r e N i s t r u şi B u g , c a M o l d o v ă N o u ă , s u b a c e s t t i t l u c h i a r » UN. I o r g a . p . 4 2 ) . Tde ia u n e i M o l d o v e N o i p e s t e N i s t r u este. d e c i un p r o i e c t m a i v e c h i u , de la sl arşi tul s ec . X V I I I .
N u m ă r u l M o l d o v e n i l o r de pe s t e N i s tru d i n t r e c a r i n u m a i o m i c ă p a r t e s u n t c u p r i n ş i azi în R e p u b l i c a s o v i e t i c i « M o l d o v a » c s o c o t i t î n t r e 6 2 0 . 0 0 0 ( D a r e a ) şi o p t s a t e de m i i ( S t . C i o b a n i i ) , b a c h i a r l a p e s t e u n m i l i o n ( A . N o u r ) .
I a I Î Î12 h o t a r u l N i s t r u l u i n i s ' a l u a i p r i n l r ' o d u b l ă t r ă d a r e , î n t i m p c e po p o r u l şi S t a l u l M o l d o v e a n , c a şi n e u t r u , nu j i c n i s e pe n i e i u n u l d i n ce i d o i b e l i g e r a n ţ i : t r ă d a r e a S u l t a n u l u i suver a n c a r e i m p u n â n d d e z a r m a r e a v e c h e i o ş t i r i m o l d o v e n e se o b l i g a s e î n s c h i m b u l t r i b u t u l u i să g a r a n t e z e h o t a r e l e M o l d o v e i ; l a a c e a s t a se a d a o g ă t r ă d a r e a Ţ a r u l u i , c a r e v e n i n d î n n u m e l e C r u -ce i şi f i i n d p r i m i t p r i e t e n e ş t e e r a d a t o r c e l p u ţ i n să n u s m u l g ă ţ i n u t u r i t o c m a i de l a C r e ş t i n i i p e c a r e p r e t i n d e a c ă v î n e să-i s c a p e d e P ă g â n i ,
I a l ă c u m se d o v e d e ş t e d e c i , p r i n pag i n i l e n e i n i u c i n o a s e ale. I s t o r i e i , c a r a c t e r u l N i s t r u l u i d e h o t a r a l D a c i e i e t e r n e , d i n c e l e m a i î n t u n e c a t e t i m p u r i c u n o s c u t e p â n ă a s t ăz i , n e c l i n t i t î n c u r s d e a p r o a p e t r e i m i i d e a n i : e l a fos t î n t o t d e a u n a h o t a r u l u n e i Lumi d e o r d i n e ?i c i v i l i z a ţ i e d e s p r e L u m e a S t e p e i n e s f â r ş i t e .
n A C I A < * > 15 M A I 1941
L E G E A R O M A N E A S C A d e D A N B O T T A
. N u m e l e r o m a n , s e n t i m e n t u l I r a d i -j i c i l e g i t i m e a R o m e i , a c e s t e a tiu imp l i c a i p e n t r u R o m â n i si c o n ş t i i n ţ a e-wentiaI r o m a n i i , u d i s t i n c ţ i e i d i n t r e e i şi r e s t u l l u m i i .
Orbia romanus e r a , p r i n e x c e l e n ţ ă l . imipu — î n s e n s u l e i l u m i n o s , d e u n i vers a l l e i ţ i l o r c i v i l e , c u n o s c â n d o adm i r a b i l ă i e r a r h i e i l e f u n c ţ i u n i , î n f r u n t e a c ă r e i a , a l ă t u r i de ze i şi zeu el î n suş i , se a f l a î m p ă r a t u l . D i n c o l o de a c e a s t ă lume s e î n t i n d e a , c a o n e g a ţ i e a e i , n o a p l e a p r i m o r d i a l a u B a r b a r i e i .
C a r a c t e r u l e c u m e n i c a l I m p e r i u l u i , d e r i v ă d i n c o n ş t i i n ţ a c ă e l s i n g u r înt r u c h i p e a z ă l u m e a , c ă o î n t i n d e r e a lui î n s e a m n ă , de f a p t , o v i c t o r i e a lumi i a s u p r a n e g a ţ i e i s a l e , o î n f r ân g e r e l e g i t i m ă a î n t u n e r i c u l u i . . ,
D i s t i n c ţ i a « K o n i a ş i B a r b a r i i » , m a n i f e s t ă d e s i g u r c o n ş t i i n ţ a u n e i m a r i e¬ n e r g i i p o l i t i i e p a c i f i c a t o r i i , — s e n s u l P ă c i i R o m a n e , — ş i s e n t i m e n t u l p r i v i l e g i u l u i r o m a n , s e n s u l Iui ci vis ritma-nus, d a r , m a i a l e s , s e n t i m e n t u l c r e a -l i i t n i i s a c r e a R o m e i , n a t u r a a u g u s t ă , i m p r e g n a t ă d e b a r , a s t a t u l u i r o m a n .
I n c e t a t e a d e s c a u n a l u i C o n s t a n t i n c e l M a r e , î m p ă r a t u l r o m a n , d e r e l i g i e c r e ş t i n ă , n u r e n u n ţ ă la n i c i u n u l d i n a t r i b u i Ie s a c r e p e c a r i , î n v i r t u t e a u n e i r e l i g i i de c a r a c t e r p o l i t i c , R o i p ă g â n ă i l e c o n f e r i s e m a i d e m u
R e u n i n d î n p e r s o a n a sa a u t o r i t a t e ; s a c r ă a R o m e i şi f u n c ţ i u n e a p o n t i f i c a t u l u i r o m a n , î m p ă r a t u l s ' a c o n s i d e r a t n e î n t r e r u p t — şi s u b u n g u r i i m m e i r e l i g i i — o f ă p t u r ă d i v i n ă p e p ă m â n t ,
b a R a v e n n a , în r e f r a c ţ i a m i n e r a l ă a m o z a i c u l u i , J u s l i n i u n , h i e r a t i c , î n l u n g v e s t m â n t i m p e r i a l , p o a r t ă î n j u r u l f r u n ţ i i a u r e o l a s f i n ţ i l o r . E l e s t e , ea şi p r e d e c e s o r i i .«ai r o m a n i , o p e r s o a n ă div i n ă , « d i v u s i m p e r a l o r » şi l o t c e e al lu i şi t o a t e f a p t e l e s a l e sun t d i v i n e . K l f a c e p a r t e , î n c ă de pe p ă m â n t , d in b i s e r i c a b i r u i t o a r e .
Î m p l â n t â n d R o m a în c e n t r u l l u m i i t h r a c i e e , C o n s t a n t i n c e l M a r e o a ş e z a s e n u n u m a i p e un p ă m â n t p r o f u n d c reş t in , d a r în a d i e r e a u n u i s p i r i t de m i s t i -c i l a t e , a u n u i m a r e d o r de a b s o l u t .
I n p e r s o a n a î m p ă r a t u l u i d e n a ş t e r e t h r a c i c ă s ' a c u n u n a t , c u a t r i b u t e l e aut o r i t ă ţ i i d e s l a l , ş i s e n s u l u n u i p o n t i f i c a t m a i î n a l t d e c â t al R o m e i : a l zeulu i p e c a r e G e ţ i i -— f r u n t e a p o p o a r e l o r t h r a c i e e — î l r e v e r a u s u b n u m e l e « Z a h u o x i s » . D i o C h r y s o s l o m n s ş t i a cu regele- d a c r e u n e a u n e o r i f u n c ţ i a sa cu a c e e a d e p r e o t : e.t rcx illis ut pontif cx ob suam pvritiam habehutur.
I n m a r i l e a m b i ţ i i c r e ş t i n e a l e lui C o n s t a n t i n c e l M a r e , g e n i u l p r a c t i c al R o m e i e s t e n e s p u s d e v iu . F I a d u n ă si-n o a d e si i m p u n e e p i s c o p i , e l d e c i d e î n l u c r u r i l e D o m n u l u i , c a v i c a r u l l u i p e p ă m â n t .
J u s t i n i a n n i c i el nu va p r o c e d a al tm i n t e r i . D a r toi ce e r a c e n t u r i o n r o m a n în p r e d e c e s o r i i s ă i , e p r e o t în¬ tr "Insul. S e n t i m e n t u l d e f i e c a r e p a s a l N e v ă z u t u l u i , î n f i o r a r e a î n a i n t e a lui D u m n e z e u , c o n ş t i i n ţ a s a c e r d o ţ i u l u i . . .
J u s t i n i a n va r i d i c a fie î m p u r a t u l - a r -l i i e r e u , p e « c e l a se .menî a p o s t o l i l o r » , iO"U7r6<JToAo5— «nun l-au c o n s a c r a t c a n o a n e l e — la c e a m a i î u a l l ă e x p r e s i e . S e m a n i f e s t ă î n e l s u f l e t u l t h r a e u h i i m i s t i c . I m p e r i u l î n t r e g — re s r o m a na — c a p ă t ă r e f l e x u l d e i d e a l i t a t e a l c o n c e p ţ i e i c r e ş t i n e . K l e un l u c r u al D o m n u l u i , un fap t de o r d i n c x l r a -t e m p o r a l : R<>$ romstna Dvi est... C o n c e p ţ i a a c e a s t a va d u c e m a i t â r z i u p â n ă l a s t r a n i a r ă t ă c i r e c ă i m p e r i u l n ' a r e ne v o i e d e a r m e , c ă î n g e r i i l u p t ă p e n l r u e l .
l i s u s P a n t o c r a t o r u l , l i s u s î n c e a m a i s o l e m n ă e x p r e s i e a d i v i n i t ă ţ i i s a l e , p o a r t ă în p a l m e a t r i b u t e l e p u t e r i i rom a n e . C e e a c e se î n t i n d e d i n c o l o de lumii a c r e ş t i n ă , n e g a ţ i a i m p e r i u l u i , nu ex i s t ă în s p i r i t .
A c e a s t a o c o n c e p ţ i a pe c a r o a m ă r tu r i s i t -o B i z a n ţ u l , î n inia c a t o l i c i s m u lui r o m a n . D e s p r i n s ă d e B a r b a r i d i n c o r p u l l u m i i i m p e r i a l e , R o m a S f â n t u lui P e t r u , — c u e p i s c o p i i e i s u p e r b i , os t i l i î m p ă r a t u l u i — î n c e p u s e a f i ne g a ţ i a R o m e i . Fn i m p e r i u , î m p ă r a t u l c preot . S c h i s m a e o f o r m ă d e u s u r p a ţ i e , C o n t e s t â n d î m p ă r a t u l u i d r e p t u l d e a d e c i d e î n l u c r u r i l e D o m n u l u i , P a p i i şi-au a r o g a t d r e p t u l d e a d e c i d e î n l u c r u r i le l u m i i . E c u m e n i c i t a t e a s ' a r e t r a s a¬ tunc i î n l i m i t e l e l u m i i de d r e a p t ă c r e d in ţ ă , î n l i m i t e l e o r t o d o x i e i .
I n l i m i t e l e a c e s t e i l u m i a u e x i s t a t s e c e s i u n i n u m e r o s e , î m p ă r a t u l d i n C e tatea d e s c a u n a f o s t d e s e o r i c o n t e s t a t , si s 'au c r e a t s t a t e î n a f a r a a u t o r i t ă ţ i i sale. D a r a c e s t e s t a t e au c o n s e r v a t intact c a r a c t e r u l o r i g i n a r r o m a n , nu fos t creat l u n i i m p e r i a l e — nu d e m o d e l imper ia l c a i m p e r i u l b a r b a r a l l u i C a r o !
ce l M a r e — c i g e n e r a l e d e f o c a r e l e d e e n e r g i e r o m a n ă a l e l u m i i d e a t u n c i , de R o m â n i .
C r e u l i u n i l e p o l i t i c e , i v i t e pn u r i n e l e d e s p o ţ i l o r S e r b i e i ş i a l e a u t o c r a ţ i l o r b u l g a r i s ' a u pu tu t r i d i c a , a şa d a r , la t r e a p t a i m p e r i a l a în m ă s u r a în c a r e la t e m e l i a l o r e r a u R o m â n i i .
T i t l u l i m p e r i a l r o m a n p e eare-1 p u r t a u c a p i i a c e s t o r c r c i i ţ i u n i r o m a n e - - a m d e m o n s t r a t a c e a s t a -— n u e r a o d e ş a r t ă a r o g a n ţ ă , e i m ă r t u r i a u n e i c o l a b o r ă r i c u a c e i a î n m â i n i l e c ă r o r a C o n s t a n t i n c e l M a r e a ş e z a s e d r e p t u l de a c r e a p e î m p ă r a ţ i .
C u v â n t u l « î m p ă r a t » de s t r i c t ă des- i e n d e n ţ â r o m a n ă , c a r e se r i d i c ă î n su- ! l e t e l e n o a s t r e eu l u m e a f e r m e c a t ă a l e - |
« e n d e l o r , d e s v ă l u e c a r a c t e r u l e s e n ţ i a l r o m â n e s c a l p e r s o a n e i i m p e r i a l e . I
F i g u r a l e g e n d a r ă a î m p ă r a t u l u i , atm o s f e r a d e b u n ă t a t e f a m i l i a r ă , d e cuc e r n i c i e , de b ă r b ă ţ i e , în c a r e e î n v ă lu i t , r e l e v ă p r o f u n d ; ) c o m u n i t a t e a po p o r u l u i , d i n m i j l o c u l c ă r u i a se î n ă l ţ a f r u n t e a p u r u r i a u g u s t ă a C e s a r i l o r .
P e n l r u R o m â n i , c e l a l t e c r e a ţ i u n i de Mat, o r i c â t de î n t i n s e a r fi fos t . nu e r a u i l e câ t craii. C u v â n t u l d e r i v ă del i i num e l e l u i C a r o l c e l M a r e , c r e a t o r u l u n u i i m p e r i u c a r e - - f ă r ă t r a n s m i s i u n e l e g i t i m ă , f ă r ă J f i u e l e l l d e enc rg j t - rulfriufiă ^ . - - ^ r a ^ î n o c h i i to r o f i c ţ i u n i ' .
V a l o a r e a m o r a l a a l i n e i c r e a ţ t T m r t ' impe r iu l e r o m â n e ş t i i z v o r a d i n î n s ă ş i c o n ş t i i n ţ a p o s e s i u n i i l e g i t i m e a n u m e lui şi t r a d i ţ i e i r o m a n e . V a l o a r e a p o l i t i c ă a u n e i a t a r i c r e a ţ i u n i e r a n e s p u s le m a r e , î n f r â n g e r i l e s u f e r i t e d e î m s ă r a t u l l a t i n al C o n s l a n t i n o p o l e i , m o a r t e a lu i î n r o b i a I u i l o a n i ţ i u , l e g ă t u r i l e d e f a m i l i e p e c a r i î m p ă r a ţ i i l a t i n i a i C o n s t ă r i i i n o p o l e i l e -au c r e a t c u casa A s u n i z i l o r , t o a t e a c e s t e a o s p u n des tu l le l i m p e d e .
V i l l e b a r d o u i u r e c u n o a ş t e în l o a n i ţ i u >in r e g e f o a r t e p u t e r n i c : r o i $'<>n ere 'aiz ridic.. Mult fus riclws vt poslt'is I'aioir...
JNieetas A c o m i n a i o s d e s c r i e c u m p l i t e l e s a l e u n e l t e d e l u p t ă , f o l o s i t e la S e r r e s - - a r m e n o u i , m ă r t u r i s i n d o tehn i c ă o r i g i n a l ă , s u p e r i o a r ă c e l e i a C ă t i n i l o r — şi a m i n t e ş t e c u e m o ţ i e i!e o a s t e a lu i I o a n i j i i i l a a s e d i u l \ u r n e i : «oaste f o a r t e m u l t ă şi l e i t ă î n z a l e » .
A c e s t e i m p e r i i , de t r a d i ţ i e r o m a n ă , în c a r i î m p ă r a ţ i i r i v a l i e x e r c i t a u o au t o r i t a t e c o n t i n u ă a s u p r a B i s e r i c i i n u n d u s t o t u ş i î n s â n u l e i , la s e c e s i u n e , l a s c h i s m ă ,
B i s e r i c i a u t o c e f a l e , î n c a r i u n î m p ă r a t f a c e l e g e a , e r a u t o t u ş i un i t a r e , în s p i r i t , p a r t i c i p a u l a e c u n i e n i c i t a l e , în l i m i t e l e l u m i i d e d r e a p t ă c r e d i n ţ ă . . .
O e x p l i c a ţ i e p o s i b i l ă —• p e l â n g ă a c e e a a m u r e i f a s c i n a ţ i i p e c a r e o e x e r c i t a d o c t r i n a c r e ş t i n ă î n f i n e c o n s t i t u i t ă — e ş i a c e e a a p r e z e n ţ e i , în t o a t e . :i e l e m e n t u l u i f u n d a m e n t a l r o m a n , a r o m a n i t ă ţ i i noas t re , s o l i d a r e .
R o m â n i i n u m e s c î n t r ' a d e v ă r r e l i g i a l o r c u a c e s t n u m e s e m n i f i c a t i v « l e g e a - o m â n e a s c ă » . E i au r e d u s n o ţ i u n e a le g ă t u r i i m i s t i c e d i n t r e e i si D u m n e z e i i —• religia — l a n o ţ i u n e a m a i v i g u r o a s ă , m a i p l a s t i c a , p r i n e x c e l e n t ă r o m a n ă u Ir.gii. Legea d e i n t e r e s e s e n ţ i a l po l i t i e e x p r i m ă p e n t r u e i , a c u m , r e l i g i a de i n t e r e s e s e n ţ i a l p o l i t i e . In a c e s t în ţ e l e s , r e l i g i a e s t e l e g e a f u n d a m e n t a l ă a s l u t u l u i , r a ţ i u n e a l u i d e e x i s t e n ţ ă , p r i n c i p i u l l u i d e a u t o r i t a t e î n l u m e .
L e g e a a c e a s t a e s t e r o m â n e a s c ă . In a¬ c e a s t a e x p r e s i e s t r ă b a t e — c r e d e m n o i
- şi c o n ş t i i n ţ a m ă r c i c o n t r i b u ţ i i a p o p o r u l u i n o s t r u l a m ă r t u r i s i r e a e i î n l u m e — m a r e l e n u m ă r d e m a r t i r i o r i g i n a r i de p e p ă m â n t u l i h r a e i c - - d a r , m a i m u l t , c o n ş t i i n ţ a cu ea se î n t i n d e î n l i m i t a c r e a ţ i e i r o m a n e , « R o m a n e s c » a r e d e c i î n ţ e l e s u l e c u m e n i c ul euvă- i -tu lu i « r o m a n .1, v a l o a r e a l u i p o l i t i c - r e l i g i o a s ă .
A ş a s e e x p l i c ă m ă r i n i m i a v o e v o d a l ă , p e l o t î n t i n s u l R ă s ă r i t u l u i o r t o d o x , dar u r i şi c t i t o r i i s e m ă n a t e p r e t u t i n d e n i t l in c o n ş t i i n ţ a d a t o r i e i r o m â n e ş t i , d i n v o c a ţ i e p e n t r u « l e g e a r o m â n e a s c ă » .
V o e v o z i i n u m a i p o a r t ă t i t l u l i m p e r i a l , d a r î n n u m e l e l o r de d o m n i s t r ă b a t e i m c e h o p u t e r n i c d i n t i t l u l i m p e r i a l r o m a n : dominus nostrr imperntor.
P e z i d u r i l e c t i t o r i i l o r d o m n e ş t i e i p o t fi v ă z u ţ i , î n l u n g s t r a i î m p ă r ă t e s c , p u r t â n d p e c a p î n f l o r i t ă c u n u n ă a C o m n e u i l o r , a P a l e o l o g i l o r .
E i s u n t p r e o ţ i şi î m p ă r a ţ i . I n ei e p u r u r i v ie c o n ş t i i n ţ a de s t a t r o m a n ă . M i r u l c a r e f a c e u n d o m n , f a c e d i n a-c e l a ş o m un p r e o t , T n v e - t i t c u p u t e r e h a r i e â , e l a r e t r e a p t a u n u i a r h i e r e u , a u n u i i c n / T T o f f T o X o ţ .
C a r a c t e r u l r e l i g i o s a l f u n c ţ i e i v o e v o -d a l e e l i m p e d e î n i s t o r i a n o a s t r ă . C i - j
n e v a cu să f i e d o m n , c a t ă să f i e , e a şi p r e o t u l , n e v ă t ă m a t l a t r u p , m â n d r u l a î n f ă ţ i ş a r e . Un . l o l d e a n u se p o a t e c o n f i r m a î n s c a u n , p e n t r u s i m p l u m o t i v c a e s lu t . P e t r u Ş c h i o p u l a v e a u n def e c t a b i a p e r c e p t i b i l . . .
C i n e e uns d o m n , îş i s c h i m b ă num e l e . E l p i e r d e , c a şi m o n a h i i , s t a t u l sân de m i r e a n . N u m e l e d o m n e s c e a c e l a d e Toan , n u m e d e a d â n c r ă s u n e t m i s t i c : fo , î n g r a f i a s l a v o n ă .
P e l â n g ă a c e s t n u m e , D o m n u l păs t r e a z ă î n g e n e r e n u m e l e s ă u , des i n u r a r e o r i şi pe a c e s t a şi-1 s c h i m b a , P e t r u S t o l n i c u l î ş i va l u a e a d o m n n u m e l e i m p e r i a l d e A l e x a n d r u . T o m . ş a ş i R ă s -v a n se v o r n u m i , d o m n e ş t e , ci t n u m e l e l u i Ş t e f a n ce l M u r e . Taeov D e s p o t u l se va n u m i l o a n . Ş i C u p u V o r n i c u l va a-d o p l a n u m e l e î m p ă r a t u l u i l e g i s l a t o r V a s i l e .
"Voevozi — eu a c e l t u r b u r ă t o r R a d u M i h n e a , a l e c ă r u i v i s u r i d o m n e ş t i urnit f r u m o a s e c a a l e l u i D e s p o t - • - a u l ua i p a r t e c a a r h i e r e i lu c o n s a c r a r e a u t io i c t i t o r i i a l e l o r , a u e x e r c i t a i f/e fapt f u n c ţ i a l o r s a c e r d o t a l ă .
C o n ş t i i n ţ a s a c e r d o ţ i u l u i şi s ensu l rel ig ios a l d o m n i e i r o m â n e ş t i au fos t e s -p r i n i a t e a d m i r a b i l de Ş t e f a n c e l M a r e
E I e s t e a c e l a c a r e i m p u n e o ş t i r i i s a l e — î n a i n t e a m a r i l o r î n c e r c ă r i — - rugă şi p o s t , v e g h e d e s ă v â r ş i l ă a s u f l e t u l u i , r e l i g i o a s ă p u r i f i c a r e în v e d e r e a b i r u i n ţe i , î n v i n g ă t o r , e l r e s p i n g e o r i c e l a u d ă . P r i n o s u l şi s l ava se c u v i n n u m a i lu i H r i s l o s .
Şi c â n d e să iu j u m a el s c r i e c u v i n t e c a r i p a r a f i r i t m a t e d e u n s u f l u d i v i n : « A u z i n d ş i v ă z â n d n o i a c e a s t a — s c r i e Ş t e f a n d u n ă l u p t a d e l a R o d u l î n a l t — a m l u a t s a b i a î n m â n ă şi cu a j u t o r u l D o m n u l u i D u m n e z e u l u i n o s t r u a t o t p u t e r n i c a m m e r s a s u p r a v r ă j m a ş i l o r C r e ş t i n ă t ă ţ i i , i - am f r â n t ş i i - a m c ă l c a t în p i c i o a r e ş i p e t o ţ i i - a m t r e c u t s u b a s c u ţ i ş u l s ă b i e i n o a s t r e , p e n t r u c a r e l u c r u l ă u d a t f i e D o m n u l D u m n e z e u . » .
S e î n t â m p l ă î n s ă ca şi Ş t e f a n să f i e î n f r â n t şi i a tă -1 s c r i i n d c ă t r e p r i n c i p i i c r e ş t i n i — a c e a s t a d u p ă z i u a d e l a V a l e a A l b ă , c â n d a p i e r i i f l o a r e a o ş t i r i i m o l d o v e n e : « E Î I ş i c u r t e a m e a a m f ă c u t c e a m p u t u t şi s 'a î n t â m p l a t c e v ' a m spus . C e e a c e c r e d c ă a fost v o i a l u i D u m n e z e u , c a s ă m ă p e d e p s e a s c ă p e n t ru p ă c a t e l e m e l e . Ş i l ă u d a t să f i e num e l e l u i » ,
M a g n i f i c ă e x p r e s i e a s u f l e t u l u i a c e s t a î n c o n t a c t v i u c u D i v i n u l , i n f i n i t î n î n ţ e l e g e r e a p e c a r e o a r e a r o s t u r i l o r t u m i i a d o u a z i d u p ă c e a m a i c r u n t ă d r a m ă d in e x i s t e n ţ a sa — şi d i n e x i s -t e n i a M o l d o v e i .
P e un p â r e l e d e l a M ă n ă s t i r e a \ o r o -n e ţ , Ş t e f a n C l i t o r u l a fost î n c h i p u i t de p i c i o r î n t r ' o i m a g i n e n e s p u s ă . E l e în g e n u n c h i , p u r t â n d în p a l m e g r a ţ i o s u l său d a r — s p l e n d i d u l c h i v o t a l V o r o -î e l u l u i — şi l â n g ă e l î n e o n j n r u n d u - i u m ă r u l cu b r a ţ u l d r e p t — î n l r ' u n ges t de. n e s f â r ş i t ă p r i e t e n i e —- S f â n t u l G h e o r g h i e , s f â n t u l t h r a c i c , s f â n t u l v ic t o r i i l o r î l p r e s i n t ă P a n t o c r a t o r u l u i , l u i l i sus Î m p ă r a t al C u i n i i .
K a i c i , în p r i e t e n i a a c e a s t a c u s fântul v i f o r o s a l l u p t e l o r , u n r e f l e x a l g lo - :
r i e i i m p e r i a l e . ;
I . up tu cu T u r c u l p ă g â n i n t r a î n sen- i î i m e n t u l m i s i u n i i s a l e . Ş t e f a n e r a ca şi ; M i r e e a c e l B ă t r â n c a r e î n t r a c t a t u l de a l i a n ţ ă î n c h e i a t c u S i g i s m u n d , r e g e l e U n g a r i e i , n u m e a p e l u r c i specialissimos nttts hosl<>s. v r ă j m a ş i i săi e u t o t u l s p e c i a l i , e a şi l o a n C o r v ' m u l , î n c a r e a p a r e însă şi n f a ţ ă n o u ă p a p i s t a ş ă de c o n d o -t t i e r , p ă t r u n s d e i d e i a c r e ş t i n ă , d e i d e î a de a p ă r a r e a p a l r i m o n u l u i s a c r u al lum i i — d e c o n ş t i i n ţ a e c u m e n i c i l ă ţ i i .
A c e a s t ă c o n ş t i i n ţ ă n a d i s p ă r u t s u b
l o v i t u r i l e T u r c u l u i .
C â n d P o a r t a a î n g e n m i c b i a t pe D o m n i , a u t o r i t a t e a l o r s p i r i t u a l ă în l u m e a o r t o d o x ă — p r i n t r ' o g r a ţ i e d iv i nă — - a s p o r i t .
D u p ă c e , î n m u l t ă u m i l i n ţ ă , î n p a l a tu l P a d i ş a h i l o r , d o m n u l r o m â n s ă r u t a în s e m n de s u p u n e r e m â n a t e m u t u l u i T u r c , o i m e n s ă r ă s c u m p ă r a r e î l aşt e p t a ,
D i n t r i s t e ţ e a a c e l e i d e c ă d e r i , d i n a¬ c e l s t r ă f u n d de u m i l i n ţ ă , 1111 ges t m i s t i c r i d i c a p e d o m n l a c e a m a i î n a l t ă d e m n i t a t e . Î n t r ' a d e v ă r , î n p r a g u l P a -I r i a r b i e i d e C o n s t a n l i n o p o l e , P a t r i a r h u l îl a ş t e p t a . C o r u r i l e î n c e p e a u s ă i n t o n e i m n u l de î n c o r o n a r e a î m p ă r a ţ i l o r ş i d o m n u l r o m â n e r a u n s d u p ă d a t i n i l e i m p e r i a l e . I n e l m o ş t e n i r i l e B i z a n ţ u l u i — şi c e a r o m â n e a s c ă şi c e a g r e a c ă —- şi î m p l e t e a i ; s u b b i n e c u v â n t a r e a B i s e r i -c e i . Nimic nu m a i l i p s e a a u t o r i t ă ţ i i s a l e s p i r i t u a l e .
I n c a t e d r a l ă şi p â n ă p e s t r ă z i l e C o n -
n A C I A < 3 > ' 15 M A 1 1041
s t a n t i n o p o l e i , d o m n u l r o m â n e r a sa lu l a t c u a c l a m a ţ i i l e d a t o r a t e î m p ă r a ţ i i lu i , c u s t r ă v e c h i l e Tro\uxpoviot.
Ş i au fos t d o m n i c a r i c a P e t r u C e r ce l a u a d u s a l a i u l u i l o r t o a t e a t r i b u t e l e m ă r i r i i : c ă l ă r i m u i a ţ i î n a u r şi a r g i n t , a u r a r u n c a t p e d r u m u r i c a î n t i m p u l s l a v e i h i z a n t i n e .
î n t r e g r ă s ă r i t u l o r t o d o x i-a c o n s i d e ra t c a p i a i l u m i i . E a c u r ţ i l e l o r v e n e a u p a t r i a r h i i e c u m e n i c i , s e c o n v o c a u sin o a d e l e .
I n s l a v a u n e i z i l e , c a a c e e a a M ă n ă s t i r i i A r g e ş u l u i s ' au p u t u i v e d e a l a C u r t e a de A r g e ş , î n t r u n i ţ i , p a t r i a r h i , m i t r o p o l i ţ i , e p i s c o p i şi e g u m e n i v e n i ţ i d e l a m a r g i n i l e l u m i i . P e n l r u pres t i t r iu l D o m n i l o r , p e n t r u c o n f i r m a r e a a u t o r i t ă ţ i i l o r p â n ă î n S i r i a si în L i b a n , în A r m e n i a şi î n i n s u l e l e e g e i c e , u n d e n u m e l e l o r e r a p o m e n i t c a a l î m p ă r a t u l u i de. o d i n i o a r ă , n e î n c h i p u i m c e t e z a u r e r o m â n e ş t i s ' au r e v ă r s a t .
A p r o a p e s i m u l t a n c u a c e a s t ă r e i n t e g r a r e m i s t i c ă u d o m n i l o r î n p a t r i m o n i u l r o m a n i l ă ţ i i n o a s t r e , se p e t r e c e un f e n o m e n a l c ă r u i s e n s p r o d i g i o s n ' a fos t d e s c i f r a t p â n ă a c u m : l i m b a rom â n e a s c a i a l o c u l s l a v o n e i î n t e x t e l e s a c r e , î n c ă r ţ i l e de r i t u a l , s i — c e e a c e e u n i c p e n t r u o l i m b ă v i e — î n c e l e b r a r e a o f i c i u l u i d i v i n . S e p r e c i p i t ă în l i m b a r o m â n e a s c ă , a ş a d a r , c a r a c t e r u l c i o r i g i n a r w u r n e n i e . C a ş i l i m b a l a t i nă p e c a r e O î n t r u c h i p e a z ă i n t e g r a l e a e s t e o l i m b ă l i t u r g i c ă , î n ţ e l e a s ă în ce r u r i .
O r t o d o x i a î i r e c u n o a ş t e v i r t u ţ i l e sac r e , ş i c â n d e p i s c o p u l o r t o d o x al T r a n s i l v a n i e i va s e n i n a a c t u l de u n i u n e cu B i s e r i c a R o m e i , P a p a î n s u ş i o va r e c u n o a ş t e c a l i m b ă de cu l t .
E s t e — m i se p a r e — s i n g u r u l e x e m -p î u a l u n e i l i m b i v i i c a r e se r i d i c ă pe a c e a s t ă t r e a p t ă — e x e m p l u a l u n u i p r i v i l e g i u d i v i n c a r e p o a t e f i o b i e c t de p r o f u n d ă m e d i t a ţ i e .
O d a t ă c u a c e s t e m ă r t u r i i a l e b a r u l u i , c o n ş t i i n ţ a m i s i u n i i r o m â n e ş t i î n l u m e a s p o r i t . D o m n i i n o ş t r i î ş i m a n i f e s t ă v o i n ţ a de a se a f i r m a c a î m p ă r a ţ i e c u m e n i c i , de a r i d i c a a s u p r a C o n s l a n t i n o p o l e i m a r e a l u m i n ă a C r u c i i . . .
V i z i u n e a C o n s l a n t i n o p o l e i a î n c e p u t să- i b â n t u c .
C e l d i n t â i u c a r e n e - a l ă s a t m ă r t u r i a e i , a f o s t a c e l t r a g i c D e s p o t V o d ă , asup r a c ă r u i a s ' a a b ă t u t î n s ă de c â n d cu d r a m a lu i A l e c s a n d r i , o u r g i e d e ro m a n t i s m .
E I e a c e l a c a r e v i s a se — n e s p u n e un c o n t e m p o r a n — t r e i î n g e r i o f e r i n d u - î t r e i c o r o a n e : a M o l d o v e i , a T r a n s i l v a n i e i şi a Ţ ă r i i R o m â n e ş t i ,
S t r ă b a t e . î n a c e a s t ă i m a g i n e c e v a d i n c a n d o a r e a u n e i p i c t u r i i t a l i e n e d a r si i n s t i n c t u l n e s p u s d e p u t e r n i c a l s o l i d a r i t ă ţ i i D a c i c i .
D e a c e e a n ' a ş i p u t e a c r e d e p r e a u ş o r i p o t e z a a d m i s ă a z i d e i s t o r i c i a desc e n d e n ţ e i l u i D e s p o t cu t o t u l s t r ă i n e de s â n g e l e r o m â n e s c .
I U n o m c a r e a l e a r g ă a i c i d e l a m a r g i -; n i l e A p u s u l u i , c h e m a t c a d e o v o c a ţ i e • f ă r ă s e a m ă n , c a r e a r d e de d o r să u n i -j f i c e D a c i a , c a r e dă M o l d o v e i o A e a -[ d e m i e , o a r m a t ă , r i d i c ă c e t ă ţ i , n u p o a
te fi u n c o p i l al n i m ă n u i , m â n a t d o a r l e m i r a g i u l a v e n t u r i i .
D a c ă v o m a d ă u g a I a a c e a s t a că se p r e t i n d e a , c u u l t i m a e n e r g i e d e s c e n d e n t d i n Ş t e f a n c e l M a r e , c ă v o r b i a în j u v i n t e i n s p i r a t e d e s p r e o r i g i n e a ro -. n a n ă a p o p o r u l u i s ă u , c ă - i a t r i b u i a m i s i u n e a d e a r e f a c e i m p e r i u l , î n v e r ş u n a r e a a s u p r a l u i a o a m e n i l o r de ş t i i n ţ ă p a r e s t r a n i e .
î n t r ' a d e v ă r i a t ă p e D e s p o t s c r i i n d b o i e r i l o r s ă i , î n F e b r u a r i e 1 5 6 2 :
« S p e r c a î n s c u r t t i m p să c u c e r e s c l o c u r i l e M o l d o v e i m e l e n e c a r i I e a r e P ă g â n u l , a d i c ă ţ ă r m u l D u n ă r i i ş i , mi ; u ima i a c e l a , c i şi Ţ a r a R i o m â n e a s c ă şi G r e c i a . Ş i n u n e î n d o i m de a j u t o r u l tut u r o r p r i n c i p i l o r c r e ş t i n i p e m a r e şi pe u s c a t a s u p r a v r ă j m a ş u l u i c o m u n , şi i n t r ' u n a c u m i l a D o m n u l u i , v o m a v e a b i r u i n ţ ă a s u p r ă - l e ş i n e î n c e t a t ă v ă r s a r e a s â n g e l u i l o r » . . .
M i h a i va v i s a şi e l r e s t a u r a ţ i a i m p e r i u l u i . S a b i a l u i f a s c i n a s e î n t r e a g a c r e ş t i n ă t a t e d i n P e n i n s u l ă . M i t r o p l i t u l F i r i i o v e i îi p r o m i t e a l e g i u n i de c r e ş tini. T o t u l p ă r e a a p r o a p e de î m p l i n i r e . Ş i v i s u l a c e s t a c ă z u .
I n s e c o l u l X V I I se î n t â l n e s c — s p r e d u r e r e a r o m â n i s m u l u i — t r e i p r i n c i p i a m b i ţ i o ş i a l e e ă r o r v e l e i t ă ţ i i m p e r i a l i s te se l o v e a u u n a .de a l t a : M a t e i B a -s a r a b al Ţ ă r i i R o m â n e ş t i , C e o r g i e R a -
^ o ţ a l T r a n s i l v a n i e i ş i , m a i p r e s u s de e i , V a s i l e L u p i i , c e l c a r e - ş i l u a s e c a d o m n n u m e l e i m p e r i a l de V a s i l e şi d e s p r e c a r e M i r o n C o s t i n , cu i s c u s i t a lui p a n ă s c r i a : «Nu-1 î n c ă p e a M o l d o v a , ca p e u n o m cu h i r e a î n a l t ă şi î m p ă r ă t e a s c ă , m a i m u l t d e c â t d o m n e a s c ă » .
T o t a t u n c i a v e a să-ş i c o n s u m e nost a l g i i l e i m p e r i a l e , i l u s t r u l d e s c e n d e n t a l î m p ă r a ţ i l o r C a n t a c u z i n i — d e v i ţ ă t h r a c i c ă — si a l s â n g e l u i b ă s ă r ă b e s c : Serbau C a n l a c u z i n o .
I n l i n i a .m-arei t r a d i ţ i i r o m â n e ş t i — c o n s i d e r â n d u - s e , c a ş i p r e d e c e s o r i i l o r , c a p i p o l i t i c i a i l u m i i o r t o d o x e ş i , în a c e s t î n ţ e l e s , î m p ă r a ţ i şi d e s c e n d e n ţ i de î m p ă r a ţ i p e t r o n u r i l e Ţ ă r i i R o m â n e ş t i s i M o l d o v e i — F a n a r i o ţ i i v o r ur¬
I m ă r i c u t o a t ă a r d o a r e a v i s u l i m p e r i a l .
A p r o a p e t o ţ i a u f o s t m a g n e t i z a ţ i de ' d â n s u l . A l e x a n d r u , M a v r o c o r d a t , M a t e i i G b i e a , C o n s t a n t i n l p s i l a n t e , a u p u s l a
c a l e p l a n u r i d e a m ă n u n t . U n a l t l p s i l a n t e , A l e x a n d r u , f iu l u n u i d o m n a l
I Ţ ă r i i ş i u n e i V ă c ă r e s c u a v e a s ă î n c e r c e în a c e l p r o i e c t f a n t a s t i c a l E t e r i e i î m p l i n i r e a l u i .
A l e x a n d r u l p s i l a n t e a e x p i a t , î n ru i n ă , v i n a d e a se f i s u p u s a t u n c i — p o a l e f ă r ă v o i a l u i — n u ideii e c u m e n i c e , de e s e n ţ ă r e l i g i o a s ă a i m p e r i u l u i , c i i d e i i n a ţ i o n a l e g r e c e ş t i .
I n a e r e r a u î n c ă s a l v e l e r e t o r i c e a l e R e v o l u ţ i e i f r a n c e z e . N a ţ i o n a l i s m u l l a i c î n c e p e a . S u b i n f l u e n ţ a l u i d o m n i a rom â n e a s c ă î ş i v a p i e r d e p a t r i m o n i u l e i de m a r i t r a d i ţ i i .
R u i n a t r a d i ţ i e i r o m a n e , n e g a ţ i a s t a t u l u i e c u m e n i c o r t o d o x , b a t j o c o r i r e a u n e i c u l t u r i m i l e n a r e — s i n g u r e p r o p r i i g e n i u l u i n a ţ i e i n o a s t r e — p r i n a¬ d o p t a r e a u n o r t r i s t e s i m u l a c r e d i n A¬ p u s , t o a t e a c e s t e a au î n c e p u t a t u n c i . E r a l i b e r a l i s m u l n ă s c â n d a l l u i G h e o r -g h e E a z ă r , a l l u i T u d o r , a l C ă r v u n a r i l o r . . .
PECETIE P E UN HRISOV AL LUI ŞTEEAN CEL MARE
C o l e c ţ i a A r h i v e l o r S t a t u l u i
S P R E O N O U A R E N A Ş T E R E
nă a s u p r a a c e s t u i s f â r ş i t d e e v , în
d e a m n ă î n ă l ţ a r e a g â n d u l u i s p r e v iz iu
S e n t i m e n t u l de p a n i c ă în f a ţ a u l t i - ; L u U r b i n o , m u i e o r a ş u l e r e z u m a t în vi l i a C a r r e g g i — u n d e M a r s i l i o F i c i n o
m e l o r s b a t e r i a l e u n e i c i v i l i z a ţ i i c a r e se ; f o r t ă r e a ţ a t sen iora lă , l a c a r e a m u n c i i ţ i n e a v e ş n i c ă a p r i n s ă c a n d e l a î n a i n t e a I
p r ă b u ş e ş t e t o t a l ş i t r i s t e ţ e a c a r e d o m i - j p r o p r i u şi S e n i o r u l , c â n d m e s e r i a de b u s t u l u i l u i P l a t o u , o r i î n m ă n ă s t i r e a j F i e c a r e n a ţ i u n e î ş i a r e c a u z a sa p r o -
r ă z b o i n i c nu-1 p u r t a d e p a r t e , d e l a C a m a l d o l i a u d u s l a N e o p l a l o - p r i e . F i e c a r e n a ţ i u n e c r e d e î n des t i -
S a u e s t e t e m p l u l m a r e i d r a g o s t e , ne - n i s m , r e l i g i e a f r u m o s u l u i ş i a d r a g o s - n u ] c j
n e a s u p e r b ă a c e l e i m a i s t r ă l u c i t o a r e m u r i t ă a r h i t e c t o n i c î n M a l e s t a t i a n u l t e i , c a r e v a s t ă p â n i n u n u m a i v i a t a n r - -1 . . . . . i n a ţ i u n e ( a r a c a u z a es t e o n a ţ i u n e
e r e . î n c a r e o m u l se c o n f u n d ă c u 2 e i i d i n R i m i n i , c o n s a c r a t c a u n e i ze i ' . e , i n t e l e c t u a l ă a s e c o l u l u i , c i va c o l o r a . . „ j p i e r d u t a .
p r i n a t i n g e r e a f r u m u s e ţ i i a b s o l u t e . I s o t t c i . I n f l o r i a a r h i t e c t o n i c p a l a t u l l i t e r a t u r a p o e t i c ă a s e c o l e l o r u r m ă t o a - |
C o m p l e x i t a t e a R e n a ş t e r i i se d e s p r i n d e d i n F e r r e r a a l m a r c h i z e i c e l e b r e I s a - r e . E p o c ă de c o n t r a s t e p u t e r n i c e , în
t o t a l n u m a i p r i n a r t ă . M a n i f e s t a t ă ge- , b e l l a d ' E s t e î n a p a r t a m e n t e l e c a r i c a r e r e p r e z e n t a n ţ i ai B i s e r i c i i p u t e a u
n e r a l , î n f ă ş o a r ă v a r i a t e l e a s p e c t e a l e | f o r m a u « l o s t u d i o l o » , u n d e l u c r u r i l e a s a s i n a u n G i u l i a c i o dei M e d i c i , l â n g ă
CAUZA VIITORULUI ROMANESC
t r ă i r i i s u b c e l m a i l u m i n o s v ă l . J m i n i m e e r a u r e z u l t a t u l t e i c i m a i pu- a l t a r e c r e ş t i n e — s a u e r a p u r t a t ă pă -
L i t e r a r , R e n a ş t e r e a p u t e a fi a n t i c i p a - i t e r n i c e p r e o c u p ă r i d e f r u m o s . I n f g â n d e s v e l i t ă p e s t r ă z i l e î n t r i s t a t e a l e
t ă d e c o n f e s i u n e a D i v i n e i C u m m e d i i , de t u o a s a F l o r e n ţ a e r a l a n ţ u l s e r b ă r i - F l o r e n ţ e i , e x t r a o r d i n a r a f r u m u s e ţ e a
o p o z i ţ i a m o d e r n ă a o m u l u i c o n t e m p l a - l o r şi a l b a n c h e t e l o r , c a r e î n i m e n - S i m o n e t t e i C a l t a n e o , A n a d y o m e n a l u i
t o r f a ţ ă d e D u m n e z e u s a u de î n a l t a se p r o c e s i u n i a l e g o r i c e , r e a d u c e r i u f io - B o t t i e e l l i — s p r e c r i p t a m o r t u a r ă .
l i b e r t a t e a l u i D a n t e , c a r e r e n t i n i l o r c r â m p e e d i n t i m p u r i l e an t i - î n s e m n u l l u i I . o r e n z o — l a u r u l u s c a t
a l t e i n a ţ i u n i . P e n t r u m o t i v u l c ă nu
e x i s t ă n a ţ i u n i a l e s e . C e l e c e p r e t i n d a
fi n a ţ i u n i a l e s e s u n t n a ţ i u n i f ă r ă e c h i
l i b r u , n a ţ i u n i b o l n a v e . N a ţ i u n i l e n u se
p o t j u d e c a î n t r e e l e . F i e c a r e n a ţ i u n e
n u p o a t e fi d e c â t p r o p r i u l s ă u j u d e c ă
to r , C c e a c e î n s e a m n ă c ă n u p o a t e e x i
sta î n v i a ţ a n a ţ i u n i l o r d e c â t o s i ngu
ră a l t e r n a t i v ă . A c e e a d e a î m b r ă ţ i ş a
c o n ş t i i n ţ a
a s p i r a ţ i e s p r e n u c i w n . « ^ ~, - - - -r ă t ă c e a î n p o e m a l u i , c a ş i î n v i a ţ ă , „ l i - c e i G r e c i i . C a î n t o a t e m a n - ' c s t ă r i V d i n c a r e î n v e r z e s c m u g u r i n o u i g â n d i t j c a r e m i m o r „ i e i o d a t ă . N a ţ i u n i l e c a r e b e r t â c e r c a n d o " . R e n a ş t e r i i p r e o c u p ă r i l e d e a r t ă n u l i p - s i c a s i m b o l al n e a m u l u i — f i e s i m b o l I „ „ „ „ „ , . , „
, ' i m o r s u n t n a ţ i u n i c a r e a u p i e r d u t in¬ Ş i d a c ă B e a t r i c c e s t e A d e v ă r t r a n s - s e a u , c o s t u m e l e — z a l e l e e r a u dec-em- v a l a b i l p e n t r u î n v i e r e a s p i r i t u a l ă a l u - • . . , „
. „ V . - . 1 . . 1 - . - - I - , c r e d e r e a m p r o p r i i l e f o r t e ş i - au r e -c e n d e n t r e v e l a t p r i n frumuseţea ahso- n a t e şi s c u l p t a t e <lc. p i e t o n s i s c u l p t o r i m u d e a t u n c i . * , „ „ t-, -i t i . * * i i - i- -i - i - , i , . . î n n n ţ a t să r e v e n d i c e c e v a p e n t r u s i n e
I u t ă , p ă m â n t e a n ă F r a n c e s c a d a R i m i n i , c e l e b r i — d i s c u r s u r i l e p r e g ă t i t e d e c e i A ş t e p t a r e a r e v e l a ţ i e i , c a r e n e v a re - ' . 1
u m a n i z a t ă de. p a s i u n e a c a r e o s t ă p â n e ş t e m a i m a r i î n v ă ţ a ţ i . î n ă l ţ a p e c u l m i e o b s e d a n t ă c a p r e . N a J , u , , I , e c ; l r e m i n l o r n i c i o d a t ă s u n t
e t e r n , î n ă l ţ â n d - o d e a s u p r a p e d e p s e i Tn- I n s ă în v i l l e - l e d i n j u r u l o r a ş u l u i , î n s i m ţ i r e a p r e - d a n t e s c ă .
f e r n u l u i , s e i n t e g r e a z ă î n R e n a ş t e r e . m i j l o c u l n a t u r i i , c â n t a t ă n o u ă d e P o l i - U n d e e s t e c i t i t o r u l d e z o d i i c a r e să
E s t e c o n t r a s t u l s i m b o l i z a t de P l a t o n z i a n o sau în M ă n ă s t i r i l e M e d i c i l o r , c e p o a l ă de s lu ş i p e c a r e c e r şi d e a s u p r p
î n c e l e d o u ă A f r o d i l e — U r a n i a şi P a n - î m p o d o b e a u F l o r e n ţ a a v e a u l o c a l t e c ă r u i p ă m â n t se va o p r i S t e a u a p e c a r e
d e m o s . Ş i î n a c e s t s e n s m e d i e v a l u l b a n c h e t e l i t e r a r e , f i l o s o f i c e . o a ş t e a p t ă m a g i i t u t u r o r p o p o a r e l o r ?
D a n t e e m a i p l a t o n i c d e c â t î n s u ş i r e - R e u n i u n i l e A c a d e m i c i P l a t o n i c e în - Dolores NEGRESCU
C a u z e l e n a ţ i u n i l o r s u n t c ă i d e r e
v e n d i c a r c a v e ş n i c i e i . P r i n e l e se câş-
I t i g ă p e r m a n e n ţ a î n i s t o r i e ş i se p ă s
U r e a z ă l e g ă t u r a p r e z e n t u l u i c u viito¬
r u l . C â n d o n a ţ i u n e p i e r d e î n c r e d e r e a j c a u z a p e c a r e i-o i n d i c ă
î n v i i l o r n u m a i a r e n i c i o c a u z ă . T r e - e x i s t e n ţ e i î n i s t o r i e . C a u z a p r i n c a r e
j e e î n r â n d u l n a ţ i u n i l o r s o r t i t e d i s p a - ! i n s t i n c t u l n a ţ i o n a l c o m u n i c ă n e m i j l o -
r i t i e i . c i t cu v i i t o r u l . N a ţ i u n i l e c a r e v r e a u
S u n t n a ţ i u n i c a r e m o r şi n a ţ i u n i I u c c i s ă t r ă i a s c ă n u r e n u n ţ ă n i c i o d a t ă
I a c a u z a l o r .
O c a u z ă p o a t e f i c â ş t i g a t ă s a u p i e r
d u t ă . C a u z a c â ş t i g a t ă e s t e c o n s a c r a r e a
a s c e n s i u n i i î n i s t o r i e . C a u z a p i e r d u t ă
e s t e l o v i t u r a d a t ă d e s t i n u l u i . JVu o r i c e
c a u z ă c â ş t i g a t ă , î n s ă , d u c e l a m ă r i r e .
p r e z e n t a n t u l p l a t o n i s m u l u i , M a r s i l i o
F i c i n o .
A n t i c i p ă r i a l e R e n a ş t e r i i s u n t a t i t u
d i n i l e o m u l u i n o u .
S ' a r p u t e a p r e l u n g i d e p a r t e p a r a l e l e l e
î n t r e R o m a n t i s m si R e n a ş t e r e s u b a c e l a s
S e m n a l l i r i s m u l u i c o p l e ş i t o r . A fos t în
s c r i e r e a î n e p o c ă a i d e a l i s m u l u i p l a t o
n i c i a n , c ă r u i a u n f i l o s o f n e o p l a t o n i c c a
M a r s i l i o F i c i n o î i r i d i c a a l t a r e —• sau
p e c a r e m i r a c u l o s u l P i c o d e l l a M i r a u -
d o l a î l d o r e a « î m p ă c a t » cu c r e ş t i n i s
m u l . A f o s t d o m n i a e s t e t i c ă r ă s p â n d i t ă
p e s t e I t a l i a , p ă t r u n z â n d c e l e m a i v a r i a
t e m a n i f e s t ă r i . E s t e a r t a R e n a ş t e r i i , a¬
c e e a c a r e r i d i c ă b o l ţ i l e a r m o n i c e s u b
c e r u l f l o r e n t i n s a u r o m a n ( J iu s i m e t r i a
l u i B r u n e l l e s c h i sau M i c h e l a n g e l o . Ş i
p r i v i n d m a g n i f i c u l d o m a l F l o r e n ţ e i ,
î n c u n u n a t d e c u p o l a l u i B r u n e l l e s c h i n e
v o m î n c h i n a î n a i n t e a î n a l t e l o r g â n d u r i ,
c e l - au î n c h i p u i t şi l - au d o r i t ; « c o n l a
p i u a l t a e s o n t u o s a m a g n i f i c e n z a , c h e
i n v e n t a r si p o s s a » .
A c e e a ş i d o r i n ţ ă p a s i o n a l ă d e f r u m o s ,
p e c a r e l e g e n d e l e M e ş t e r u l u i M a n o l e o
p u n l a t e m e l i a a l t e i n a ş t e r i d e m i n u n e
— C u r t e a d e A r g e ş .
E a r t a g u v e r n ă r i i , p r i l e j p e n t r u Ma-
c b i a v e l l i d e a d ă r u i I t a l i e i p e c o n d u
c ă t o r u l p e r f e c t , p e « I I P r i n c i p e » C e s a r e
B o r g i a , a l c ă r u i d e s t i n se d e s f ă ş o a r ă s u b
s e m n u l v e r b u l u i « a î n d r ă z n i » — , a p u r
t ă r i i r ă z b o a i e l o r , î n c a r e I a u n a s e d i u ,
c a a c e l a a l V o l t c r r e i , c o n d o t i e r u l F e d e -
r i c o d e M o n t e f e l t r o , n u l u a c a p r a d ă
d e r ă s b o i u d e c â t o î m p o d o b i t ă B i b l i e —
e s t e a r t a p e r f e c t u l u i o m de l u m e , o m u l
f a s t u o a s e l o r C u r ţ i , ş l e f u i t de e d u c a ţ i a
u m a n i s t ă a u n u i V i t t o r i u o d a F e l t r e ,
c r i s t a l i z a t ă î n c a r l e a a m b a s a d o r u l u i
B a l d a s a r e C a s t i g l i o n e , « I I C o r t e g i a u o » .
S a u e s t e î n f l o r i r e a , a c e s t a e s t e t e r
m e n u l p o t r i v i i — C u r ţ i l o r r ă s p â n d i t e
î n t o a t e c e n t r e l e , f i e c h i a r ş i m i c i a l e
I t a l i e i .
C e l d i n t â i p a l a t a l R e n a ş t e r i i î n F]o>
r e n t a — î n ă l ţ a t d e M i c h e l o z z o , P a l a z z o
M e d i c i , a v e a să a d ă p o s t e a s c ă o a m e n i d e
m ă s u r a u n u i C o s i m o d e i M e d i c i , d e s p r e
c a r e F i c i n o s p u n e a « D a t o r c s c m u l t l u i
P l a t o n ş i n u m a i p u ţ i n l u i C o s i m o ; e l
a î n t r u p a t p e n t r u m i n e v i r t u ţ i l e a că
r o r c o n c e p ţ i e m i - a a r ă t a t - o P l a t o n » , i a r
F l o r e n ţ a a v e a sa-1 o n o r e z e c u t i t l u l d e
P a t e r P a t r i a e , s a u c a L o r e n z o M a g n i f i
c u l , s t r ă l u c i t o m p o l i t i c c a r e va p u r t a
c e t a t e a p e c u l m i a t â t d e î n a l t e î n c â t a¬
s e m u i r e a c u A t e n a v r e m i i l u i P e r i c l e ,
n u v a p ă r e a e x a g e r a r e — p o e t adevă
r a t e l î n s u ş i , a ş t i u t s ă a d u n e î n j u r u l
tsău a r t i ş t i , î n v ă ţ a ţ i ş i l i t e r a ţ i c e l e b r i c a
P o l i z i a n o , t r a d u c ă t o r î n l a t i n e ş t e a I l i v
d e i l a o p t s p r e z e c e a n i ş i c e l m a i m a r e
p o e t a l v r e m i i — M a r s i l i o F i c i n o , ş e f
a l A c a d e m i e i P l a t o n i c e , L u i g i P u i c i sau
P i c o C o n t e d e l l a M i r a n d o l l a , m i r a c u l o s
p r i n i m e n s a c u l t u r ă . A c e ş t i a v o r f i .mem
b r i i c e l e b r e i A c a d e m i i P l a t o n i c e , c a r e
î ş i p ă s t r e a z ă f a i m a , p â n ă î n z i l e l e n o a s
t r e .
n a ţ i u n i c a r e se l u p t ă p e r m a n e n t p e n
t r u c u c e r i r e a v i i t o r u l u i şi c a r e s t i u , în
c r i c e m o m e n t , să se î n v i n g ă p e s ine .
T o a t e n a ţ i u n i l e sun t e g a l de î n d r e p
t ă ţ i t e să e x i s t e în î m p ă r ă ţ i a l u m i i
N i c i o n a ţ i u n e nu p o a t e fi j u d e c ă t o r u l I
luj / Central Lmversity Libran C P R I E T E N U L M E U Î N G E R U L de GR1G0RE POPA
Ai venii în casa mea săracă
In faptul dimineţilor de rouă,
Mi-ai lăsat cu dinadinsul, par'că.
Iubirea şi căinţa, — pc-amăndouu.
De-atunci din ceasul pruncului mirat
Te-am aşteptat mereu să mai cobori,
N'a,m fost râvnit nici daruri de 'mpărat.
Ci numai două lacrimi din raiu ca două flori.
Dar n'ai vrut să-mi aduci mărgăritarul
Cereştilor suspinuri ce mă dor,
Mi-ai sămănat, pe semne, în inimă amarul
Şi nu-mi dai duhul iarăşi de rău izbăvitor.
Ci tot gândind la prânzul din casa mea sărmană,
Când tu mâneai din blidul smereniei dc om,
Mi-a reînflorit, tomnatec, a primăverii rană
Şi-ţi caut iar suflarea în fiecare pom.
PE I S A ) T R A N S I L V A N < Revăd colinele cu brazi,
Piscurile, prăpăstiile, norii, —
Pxraele. cu izvoarele 'n bcisme
Unduind sub văpaia aurorii;
Mui la r'ile: câmpiile rodnice,
Cranele verzi, livezile '/i floare...
Sfinţii câmpului, gârbovi.
Trudind pe ogoare;
Pe zarea cu geană de-argint,
Turmele, asinii, ciobanii...
Le-au nins, cu iernile toate,
Cerul şi finii:
In pacea de veci, mormintele
Vrrne şi /oase străbune —
Şi durerea noastră doinită
De-ale vântului, năvalnice strune.
ac vi .AICI; BÂRNA
HORIA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN CU CÂINELE SĂU Siluete contemporane de un artist din Vietia
D u n ă c u m n u o r i c e c a u z ă p i e r d u t ă
d u c e l a d e c ă d e r e . S u n t c a u z e c â ş t i g a t e
c a r e d u c l a d e c ă d e r e şi s u n t c a u z e p i e r
d u t e c a r i d u c la m ă r i r e . O c a u z ă c â ş t i
ga t ă p o a t e p r o v o c a în v i i t o r o c a u z ă
p i e r d u t ă . Ş i i n v e r s . O c a u z ă p i e r d u t ă
p o a t e p r o v o c a în v i i t o r o c a u z ă câş t i
g a t ă . A c e a s t a î n s e a m n ă c ă i s t o r i a t i ne i
n a ţ i u n i e s t e , de f a p t , o d r a m a t i c ă ţe
s ă t u r ă de c a u z e , u n e l e p i e r d u t e , a l t e l e
c â ş t i g a t e . F ă r ă a c e s t e c a u z e n u se p o a
te c o n c e p e r i t m u l i s t o r i e i . D a c ă n a ţ i u
n e a a r e n u n ţ a t , d u p ă u n c â ş t i g s a u o
p i e r d e r e , să m a i î m b r ă ţ i ş e z e o c a u z ă ,
s 'a r e t r a s d i n i s t o r i e . Tar o n a ţ i u n e r e
t r a s a d i n i s t o r i e e s t e o n a ţ i u n e m o a r î ă .
C ă c i n a ţ i u n i l e n u se m e n ţ i n d e c â t
p r i n l u p t ă . N u m a i l u p t a c r e a z ă i s to
r i e . L u p t a e s t e i n s t r u m e n t u l d e c u c e
r i r e a e p u z e i v i i t o r u l u i . V i i t o r f ă r ă
c a u z a şi c a u z ă f ă r ă l u p t ă n u e x i s t ă ,
C e n e a r a t ă a c e s t e l u c r u r i ?
N e a r a t ă t r e i a d e v ă r u r i f u n d a m e n
t a l e ;
1. —- E x i s t e n ţ a u n e i v e c h i c a u z e r o
m â n e ş t i c â ş t i g a t e , c a r e s ' a t r a n s f o r m a t
a s t ăz i , p r i n p ă c a t e l e n o a s t r e .
2 . — V o i n ţ a h o t a r î t ă c e t r e b u e s 'o
a v e m de-a e x i s t a î n i s t o r i e si d e a n e
c r e a u n r o s t î n l u m e ;
3 . — N e c e s i t a t e a l u p t e i p e n t r u cu
c e r i r e a c a u z e i v i i t o r u l u i r o m â n e s c , so l i
d a r i t a t e a t u t u r o r R o m â n i l o r .
C a u z a v i i t o r u l u i r o m â n e s c e s t e o
c a u z ă s f â n t ă . F i i n d c ă i m p l i c ă s i n g u r a
a l t e r n a t i v ă d e a p u t e a t r ă i . F i i n d c ă re
p r e z i n t ă d r e p t u l l a v i a ţ ă a l R o m a n i l o r .
N n p u t e m r e n u n ţ a l a Ţ a r ă ş i n u pu
t e m r e n u n ţ a l a N e a m . C ă c i n u m a i p r i n
Ţ a r ă se p o a t e p ă s t r a ş i r i d i c a N e a m u l
si n u m a i p r i n N e a m p o t e x i s t a în h i m e
R o m â n i .
D i n a c e s t e m o t i v e , c a u z a v i i t o r u l u i
r o m â n e s c e s t e , î n p r i m u l r â n d , c u c e r i
r e a , c u o r i c e m i j l o a c e . N u p u t e m a v e a
l i n i ş t e d e c â t î n m o m e n t u l î n c a r e ţ a r a
•ie î n t i n d e . C ă c i î n t r e n o i ş i p ă m â n t u l a¬
c e s t a e s t e a c e a l e g ă t u r ă m i s t i c ă , c a r e
c i m e n t e a z ă p e n t r u t o t d e a u n a f i i n ţ a
n e a m u l u i r o m â n e s c . P e n t r u n o i p ă
m â n t u l î n c h i d e t o t t r e c u t u l n o s t r u ,
c ă c i n o i n e - a m n ă s c u t a c i . P ă m â n t u l
n e p ă B t r e a z â m o ş t e n i r e a m i s i u n i i î n
l u m e ş i p u t i n ţ a d e a c o m u n i c a c u veş
n i c i a . P e a c e s t p ă m â n t v a t r e b u i s ă «se
r i d i c e S t a l u l o r g a n i c r o m â n e s c .
U r m â n d g r i j a v i i t o r u l u i , c a u z a n o a s
t r ă e s t e d e c i , î n a c e e a ş i m ă s u r ă c o n s o
l i d a r e a j i r i d i c a r e a S t a t u l u i r o m â n e s c .
C ă c i , n u m a i p r i n f o r ţ a S t a t u l u i , N a ţ i u
n e a î ş i p o a t e d e s ă v â r ş i m i s i u n e a e i .
S t a t u l e s t e p u t e r e a p e r m a n e n t ă d e
v i a ţ ă a c o l e c t i v i t ă ţ i i n a ţ i o n a l e . F ă r ă
S t a t P u t e r n i c n u e x i s t ă N a ţ i u n e p u t e r
n i c ă , . •
S c o p u l e s t e N a ţ i u n e a : d e s ă v â r ş i r e a su
f l e t u l u i ş i v i e ţ i i r o m â n e ş t i p e n t r u m ă
r i r e a n a ţ i o n a l ă .
A f i r m a r e a v o i n ţ i i d e a t r ă i d u c e l a
b o t ă r î r e a n e c l i n t i t ă d e a o c u c e r i !
Ion VEVERCA
n a r. f a <r m. i i m a i. i<wi
C R A I D E V E R D E Nuvelă de OCTAVJAN C. TĂSLÂUANU
lu i . I e ş i . C r e d e a eă- i advice o v e s t e D r e s d a , d e u n d e a p u t u t să- i t r i m i t ă a G o r z o n , u n a d i n n o u ă . I f r i m , c u c ă c i u l a î n m â n ă , r a - c e a d i n t â i v e s t e s o l i e i s a l e M a r a .
V a l e a p o r t ă s t ă p â n e i . m ă s u r i l e d e p a z ă c e l c - a =:•
l u a t , a p o i t ă c u . . . M o ş i a T ă c u t a a fos t c r u ţ a t ă de
n e m ţ i . M a r a , d u p ă p r i m a n o a p t e de
L a m o ş i a T ă c u t a r ă m ă s e s e a c a s ă n u
m a i s t ă p â n a , M a r f r u m u s e ţ i l e p l a i u r i l o r d e p e V a l e a D â m b o v i ţ e i . « D o m n i ţ a M a r a » , c u m î i z i c e a l u m e a , n u e r a n u m a i o f e m e e f r u m o a s ă ş i v o i n i c ă , e i şi d i n n e a m u l a m a z o a n e l o r , c a r e n u ş t i a ce - i f r i c a . L ' m b l a s i n g u r ă p r i n c o p l ă c e r e a e i c e a m a i m a r e e r a să j u p o a i e d e p i e l e s ă l b ă t ă c i u n i l e m a r i p e c a r e l e d o b o r a c u m â n a e i : u r ş i , m i s t r e ţ i şi a l t e d i h ă n i i . D c a c e e a ţ ă r a n i i d i n p a r t e a l o c u l u i a u p o r e c l i t - o : « H a i -d u c a » .
I n t r ' o n o a p t e a u z i t r o p o t e d e c a i şi z a r v ă Ia p o a r t a c o n a c u l u i . I e ş i c u c a r a b i n a î n c e r d a c şi t r a s e d o u ă f o c u r i în v â n t , a p o i s t r i g ă d e se c u t r e m u r ă c u r t e a : « C a r e - i a c o l o ? »
— E u , I o r g u , — fu r ă s p u n s u l . A r g ă ţ i m e a t r e z i t ă d i n s o m n d e s c h i s e
p o a r t a , p e c a r e i n t r ă s t ă p â n u l î n s o ţ i t d e
c i n c i c ă l ă r a ş i .
— B i n e t e - a m g ă s i t , M a r a , — c h i o t i
d e d e p a r t e m a i o r u l C o r z o n .
— B i n e - a i v e n i t , l o r g u l e , î l î n t â m
p i n ă M a r a p e s c ă r i l e c e r d a c u l u i , s ă r u -
lându-1 p e a m â n d o i o b r a j i i
p l o a i e . C ă l ă r a ş i i s ' a u o p r i t î n f a ţ a
cu l u i , f ă r ă să d e s c a l e c e . — D a r c e v â n t t e b a t e p e - a c a s ă v
R ă s p u n s u l i s e p ă r e a c a m r e c e ş i . î n c o ş u l p i e p t u l u i c a O p a s ă r e î n c o l i -c a m l a c o n i c , d a r s u b c e n s u r ă n u pu - \ v ie . « D e - a r ş t i c â t m i - e d e d r a g ă » — tea să -ş i d e s v ă l u e g â n d u r i l e şi i n i m a . ! ş o p t e a î n g â n d . D a r M a r a î l s o c o t e a l ' r i m i s e s c r i s o a r e a l a p o ş t ă . n u m a i o m c r e d i n c i o s , f ă r ă să b ă n u i a s c ă
A c u m , c ă ş t i a u n d e e i o r g u , î ş i r e - o r i să s i m t ă î n d r ă z n e a l a l o g o f ă t u l u i . I I
O ş t i r e a n o a s t r ă s e r e t r ă g e a î n o r d i n e . P i e r d u s e , t r e c ă t o r i l e C a r p a ţ i l o r ş i
d r i l a v â n a t şi j t r e b u i a să d e a l u p t a î n c â m p i a D u n ă r i i . V a l e a D â m b o v i ţ e i , c u v e c h e a ca p i t a l ă a M u n t e n i e i , T â r g o v i ş l e , a j u n s e se î n z o n a t r u p e l o r i n a m i c e . S o s i s e ve s t ea că t r u p e l e m a r e ş a l u l u i M a c k e n -sen a u t r e c u t D u n ă r e a şi î n a i n t e a z ă î n d i r e c ţ i a B u c u r e ş t i . M a r e l e C a r t i e r G e n e r a l l u a s e d i s p o z i ţ i i p e n t r u c o n c e n t r a r e a t r u p e l o r î n v e d e r e a l u p t e i d e c i s ive , c a r e a v e a să h o t ă r a s c ă s o a r t a cap i t a l e i ş i a ţ ă r i i . S o l d a ţ i i n o ş t r i f ă c e a u s f o r ţ ă r i s u p r a o m e n e ş t i . I u s u f l e t u l tu -
n l u ă v i a t a e i o b i ş n u i t ă . l e s i a l a p h m - t r a t a p r i e t e n e ş t e , f i i n d m a n a e i d r e a p t a v e g h e si d e g r o a z a , a a i l a t ca t r u p e l e . ; - . ' „ , 1 - • t - • •
s ' - ° ' " î s i h a r e , c ă l a r e , î n p ă d u r e a m o ş i e i , î n s o ţ i - in g o s p o d ă r i a T ă c u t e i . i n a m i c e s ' a u d u s s p r e T â r g o v i ş t e 3 â n d î n l â r g u ş o r u l d i n a p r o p i e r e a m o şiei n u m a i u n p o s t d e e t a i i e .
Z i l e l e se s c u r g e a u g r e l e ş i m o n o t o n e , a m e n i n ţ a t e m e r e u d e n o u r i i o c u p a ţ i e i s t r ă i n e . N u se p u t e a c a n e m ţ i i să nu b a t ă şi l a p o a r t a m o ş i e i d i n t r ' o zi în-t r ' a l t a .
L a m o ş i e se p r i p ă ş i s e o ţ i g a n c ă , M i -r i c a . E a - i ţ i n e a d e u r â t M a r e i , î n s e r i l e l u n g i d e t o a m n ă şi d e i a r n ă , c u po -
l u r o r a se t r e z i s e c o n ş t i i n ţ a p r i m e j d i e i , c a r e l e p o r u n c e a : m u r i m o r i î n v i n -
n z i de
c e r d a -
b ă t u t n e m ţ i i si m a m e s u n i u i c | m c e r c e a p v e n i t să l e i a u . S ă s c o a t ă pe M u r g i i şi • c o d i t ă d e p a t r u l e să î n c a l e c i p i e r d u t .
R e p e d e c ă nu- i v r e m e de
M a i o r u l G o r z o n a j u n s e s e , c u r ă m ă ş i ţ e l e r e g i m e n t u l u i , p e v a l e a P r a h o v e i şi a v e a s ă a p e r e r e g r u p a r e a f o r ţ e l o r î n v e d e r e a n o u l u i p l a n d e l u p t ă .
I n t r ' o n o a p t e p a t r u l e l e i -au r a p o r t a t că p e o c u l m e d i n sus d e C â i i i p i n a , a r t i l e r i a c ă l a r e a ţ ă i n a m i c ă î ş i c a u t ă o p o z i ţ i e p o t r i v i t ă p e n t r u a b a t e l i n i i l e
e r e t r a g e r e a l e t r u p e l o r n o a s t r e c e se -, j i. j i j s c u r g e a u s p r e c â m p i a P f o c ş l i l o r . T a r ă e ° S i t l $ P n
V e s t e r e a , ves t e r e a , M a r a , n e - a u s ă s t e a m n \ t p e g â n d u r i se h o t ă r î să — I j i v i n e v e s t e m a r e d e d e p u n t a i c i . A m , î n c e r c e a p r i n d e a r t i l e r i a i n a m i c ă is - î n c e p u M i r i c a s o r b i n d u - s i c a f e l u ţ a
O r d i n e l e d e r e t r a g e r e p a r c ă - i p ă l m u i a u o b r a j i i si m â n d r i a o s t ă ş e a s c ă . S e g â n d e a l a T ă c u t a s i l a M a r a , c l o c o t i d e m â n i e ş i s â n g e l e î i î m b u j o r a f a t a . R e t r a g e r e a i s e păr e a o l a ş i t a t e , n e d e m n ă d e u n s o l d a t M a i b i n e m o a r t e a .
A l u a t v r e o 3 0 d e c ă l ă r a ş i , p e a l e s , s i , e u î n c u v i i n ţ a r e a c o l o n e l u l u i , a p l e c a t c u m i s i u n e a să s c o a t ă d i n l u p t ă b a t e r i i l e i n a m i c e î n a i n t a t e .
P a t r u l e l e c a v a l e r i e i i n a m i c e a d u l m e c a u şi e l e u r m e l e a r m a t e i n o a s t r e în r e t r a g e r e . P ă t r u n d e a u î n d r ă z n e ţ e p â n ă în c o a s t e l e u n i t ă ţ i l o r şi c u a j u t o r u l m i t r a l i e r e l o r p r o v o c a u p a n i c ă , a p o i d is p ă r e a u î r i t r ' o c l i p i t ă .
M a i o r u l G o r z o n a p o r n i t l a d r u m în r e v ă r s a t u l z o r i l o r ş i , o c r o t i t d e p â l c u
tă de l o g o f ă t u l I f r i m , c a r e , î n l o c de antnă, p u r t a o s e c u r e a t â r n a t ă d e b r a ţu l s t â n g .
L a v e s t e a , c ă t r ă e ş t e « c o n u I o r g u » s ' a î n v i o r a t a r g ă ţ i m e a T ă c u t e i . Ş t i a u c ă l a s f â r ş i t u l r ă z b o i u l u i a r e să se în t o a r c ă d i n G e r m a n i a ş i b ă n u i a u c ă
I p o a t e s ' a a r a n j a t d u m n e a l u i , c a mo¬ ! ş i a s ă f i e c r u ţ a t ă . î ş i v e d e a u t o ţ i
d e t r e a b ă ş i l u c r a u m a i c u i n i m ă , f i e -veş t i , c u c â n t e c e , d a r m a i a l e s eu g h i o - c a r e l a d a t o r i a p e n t r u c a r e e r a t o c m i t , cu i şi c u c ă r ţ i l e . N u m a i ţ i g a n c a M i r i c a se b o e r i s e . D e
I n t r ' o s e a r ă , d u p ă a n u l n o u , — M i - c â n d i -a i e ş i t d r e p t a t e a c u c ă r ţ i l e , n u r i c a a m e s t e c ă m i s t e r i o a s e l e c i c ă r ţ i , o m a i p u t e a i u r n i d i n i a t a c u l M a r e i . f ă c u c r u c e p e s t e e l e ş i I e t ă i e î n p a t r u . D e v e n i s e a d o u a s t ă p â n ă . M a r a î i dă-A p o i l e î n t i n s e p e m a s ă î n f a ţ a M a r e i : . r u i s e r o c h i i d e m ă t a s e ş i u n b a r i z r o ş u
— S ă ş t i i , D o m n i ţ ă , c ă az i e zi m a r c . | c a f o c u l , p e care-1 p u r t a l e g a t p e d u p ă Aşa p r e v e s t e s c c ă r ţ i l e . j c a p , c a să i se v a d ă p ă r u l î m p l e t i t şi
M a r a o a s c u l t a dusă p c g â n d u r i . N u î m p o d o b i t c u z o r z o a n e . P r i m i s e şi p r i m i s e î n c ă n i c i o v e s t e d e l a I o r g u . P a " t ° f i <=« c ă l c â i e î n a l t e , d e u m b l a I e -S u f l e t u l e i e r a î m p ă r ţ i t î n t r e n ă d e j d e i ( î ănându- şe c a o r a ţ ă , c a să se a u d ă si d i s p e r a r e . T r ă e s t e sau a c ă z u t ? D e ! m a i b i n e f o ş n e t u l . m ă t ă s u r i l o r d e p e e a .
- u n s e m n d e v i a t ă ? P o a - , T r e c u s e m a i b i n e d e o l u n ă d e l a n ă c ă r ţ i l e M i r i c h i . ! v e s t c a p r r m ' t ă d e l a I o r g u . î n c e p u să
a r t e ! b a t ă v â n t d c p r i m ă v a r ă şi g o s p o d a r i i se p r e g ă t e a u să i a s ă l a c â m p . C o m a n -
M a r a r ă m a s e î n c r e m e n i t ă ş i u l u i t a . fi v o r b i i s i n g u r ă , în -ar
15-
a p o i p a r c a
g â n ă :
— V a u b ă t u t ! . . . S ă p l e c ă m , să
s ă m T ă c u t a p r a d ă l o r ?
I n t r ' o c l i p ă . s â n g e l e e i d e a m a z o a n ă
c l o c o t i c u f u r i e : — N u p l e c , l o r g u l e ! . . . Ş i b ă t u c u p i
c i o r u l î n p o d e l e . N u - i l a s e u s ă - m i j e f u i a s c ă T ă c u t a . S ă p o f t e a s c ă să v i e !
T o a t e î n c e r c ă r i l e s o ţ u l u i d e a o î n d u p l e c a să p l e c e a u r ă m a s z a d a r n i c e .
M a i o r u l C o r z o n n u a v e a v r e m e d e p i e r d u t . D ă d u e â l c v a o r d i n e , l a r e p e z e a l ă , o a m e n i l o r l u i d e î n c r e d e r e şi p l e c ă , u r m a t d e c e i c i n c i c ă l ă r a ş i , s a - r ;
T 1
î n c e p u o c h i i î n c h i ş i . . . V e s t e b u n ă , c a r e t e va î nvese l i . . . E d e l a c o n u I o r g u . . . U i - t e d u m n e a l u i e. . . ş i a r ă t ă u n c r a i d e t o b ă . . . D a r u n c r a i d e v e r d e î ţ i ţ i n e d r u m u l . . .
; n u cu d u ş m ă n i e , c i c u g â n d u r i de dra-| gos te . . . C i n c - o f i ? C ă - i p e - a p r o a p e . . .
A r c să - ţ i i n t r e î n ca să . . . ş i a r e să se î n t â m p l e o n e n o r o c i r e . . . D o a m n e fer e ş t e ! î n c h e i e M i r i c a f ă c â n d u - ş i c r u c e .
— C ă r ţ i l e t a l e m a i s p u n şi m i n c i u n i , — se r ă s t i M a r a m â n i o a s ă .
— A s t ă z i n u , d o m n i ţ ă . L e s i m t că - s
| b l a g o s l o v i t e de -un d u h b u n .
d a t u r a g e r m a n ă d ă d u s e o r d i n c a pă m â n t u r i l e să f i e c u l t i v a t e ş i f i e c a r e
M i r i c a î n t r ' o s e a r ă , p r e f ă c â n d u - s e c ă c i t e ş t e d in g h i o c , a r u n c ă , î n v â r f u l l i m b i i , u n g h i m p e d e i s c o a d ă .
— D o m n i ţ ă , a i u n a r g a t c a r e v i s e a z ă să a j u n g ă b o e r , — aşa s p u n e g h i o c u l .
— D a ? — r ă s p u n s e M a r a î n g â n d u -d u r a t ă .
— D a . M i se p a r e c ă - i c h i a r l o g o
f ă t u l . — I f r i m ? — E I . — M i r i c a ae u i t ă p e s u b g e n e
| Ia s t ă p â n a e i , c a s 'o p â n d e a s c ă . D a r M a r a n u m a i r ă s p u n s e . G â n d u r i l e e i c o l i n d a u î n p r e a j m a l a g ă r u l u i d e p r i z o n i e r i . C u m a r v r e a să s c a p e şi să se p o m e n e a s c ă c u I o r g u l a T ă c u t a , î n i a t a c u l e i . I n c u r â n d s e î m p l i n e ş t e a n u l , de c â n d î n d u r ă s i h ă s t r i a v ă d u v i e i şi de c â n d s t r â n g e în b r a ţ e c u v o l u p t a t e per i n a s o ţ u l u i e i , î n n o p ţ i l e c u l u n ă p l i n ă ş i c u m i r e s m e l e î m b ă t ă t o a r e a l e p r i m ă v e r i i . . .
I n p ă d u r e a T ă c u t e i d ă d u s e f r u n z a şi f l o r i l e s m ă l ţ u i a u p o e n i l e ş i l u m i n i ş u r i l e î n t r ' o r a r ă b o g ă ţ i e d e c u l o r i .
D u p ă o b i c e i u l e i , M a r a î ş i u r m ă h o i n ă r e l i l e p r i n p o t e c i l e p ă d u r i i , î n s o ţ i t ă n u m a i d e l o g o f ă t u l I f r i m . U n e o r i des -
D u p ă o s ă p t ă m â n ă M a r a p r i m i o c a r te p o ş t a l ă d e l a I o r g u d i n G e r m a n i a , î n c a r e o v e s t e a c ă t r ă e ş t e , c ă e s ă n ă t o s i ^ fl a n u n } 5 . M a r a t r e
g o s p o d ă r i e să a n u n ţ e l a p r i m ă r i e n u - """" i i i •' r i i - c a i e c a , d ă d e a r r a u l l o g o f ă t u l u i , s i -s i
m ă r u l a n i m a l e l o r şi f e l u l s e m ă n a t u r i - , ' . . e ' ; -i r - . * - . - . - „ : u m p l e a b r a ţ e l e c u f l o r i p e n t r u o a l e l e l o r i a c u l e u i t o a m n a şi i n p r i m ă v a r a . , , . * . , 3 , , . ' , „ M r,w . , , d i n p r i d v o r u l c o n a c u l u i . M e r g e a p c
o s i a 1 a c u t a se s u p u s e si e a o r d m u - , r . „ . „ , , • . T r . , n - . j o s c e a s u r i î n t r e g i , c a ea-s i d e s n i o r -lu i . J t r i m d u s e la p r i m ă r i a c o m u n e i „ , " ° . „ „ ', . .
. . . . , j , „ 1 t e a s c a t r u p u l l e n e v i t i n î n c h i s o a r e a de s t a t i s t i c a î n t o c m i t a d e M a r a . 1 „ . „ r . , . ,
t - i i f i , a s t a i a r n a . A l t e o r i o l u a i n g o a n a c a -I n s c u r t a v r e m e sos i c o n t r o l u l . U ' , , . , . . . B , ,
i j . . i i » . • - ' Jun i i , d e I r r i m a b i a s e p u t e a t i n e d e e o m i s i u n e a l c ă t u i t a d i n t r u n o l i ţ e r şi ' d o u ă g r a d e i n f e r i o a r e , c e r c e t a u d a c ă a u f ă c u t t o ţ i d e c l a r a ţ i i . P e c e i v i n o v a ţ i î i p e d e p s e a u a s p r u .
A u t r e c u t ş i p e I a T ă c u t a . A u găs i t l o t u l î n c e a m a i d e s ă v â r ş i t ă r e g u l ă .
I O f i ţ e r u l ş i -a e x p r i m a t d o r i n ţ a să vo r -[ b e a s c ă s t ă p â n e i . I f r i m , c a r e p u r t a s e
a j u n g ă r e g i m e n t u l d e c a r e se r u p s e s e , ^ ^ ^ i s h x n n g ă s e s i r e c o a r e
c a s ă s e a b a t ă p e a c a s ă . M a r a , r ă m a s ă s i n g u r ă , î ş i f ă c u p l a
n u l d e a p ă r a r e . C h e m ă p e l o g o f ă t u l I f r i m ş i - i d ă d u o r d i n s ă z ă v o r e a s c ă t o a t e i n t r ă r i l e şi l a f i e c a r e să a ş e z e c â t e d o i p a z n i c i î n a r m a ţ i . « M o r p e l o c . d a r n u d e s c h i d » — se răs t i M a r a c ă t r e l o g o f ă t . « I m p a r l e - l e i i r m e ş i c a r t u ş e , i a r t u s ă r ă m â i î n c e r d a c l â n g ă m i n e . E x e c u t a r e a » .
L o g o f ă t u l I f r i m e r a f i u d e r ă z e ş , t â n ă r ş i v o i n i c , p e c a r e m a i o r u l r e u ş i să-l m o b i l i z e z e p e l o c , p e n t r u a d m i n i s t r a ţ i a m o ş i e i . C â n d a u z i p o r u n c i l e s t ă p â n e i i s e f ă c u n e g r u î n a i n t e a o c h i l o r . C r e d e a c ă a s c ă p a t d e r ă z b o i , c â n d c o l o . . . a l t ă n ă p a s t ă . O să-i p r i n d ă duşm a n i i c a p e n i ş l c ş o a r e c i s a u o s ă l e d e a f o c să a r d ă d e v i i . î ş i f ă c u c r u c e şi p l e c ă s ă i a m ă s u r i l e d e p a z ă . « C e - o d a D u m n e z e u » — m u r m u r ă î n g â n d .
M a r a , c u m i e ş i I f r i m , î n g e n u n c h e s u b i c o a n a M a i c i i D o m n u l u i , s t r ă j u i t ă d e p â l p â i r i l e u n u i o p a i ţ ş i s e î n c h i n ă c u c e r n i c . I s c p e r i n d a u p r i n m i n t e i c o a n e d i n t r e c u t . V e d e a l u n e a Ş i r e t u l u i î n f l o r i t ă , c u c a s a b ă t r â n e a s c ă a b o e r u l u i A r b o r e , î n c a r e s ' a n ă s c u t ş i a c o p i l ă r i t , î ş i a d u c e a a m i n t e d e a n i i d e pen s i o n d e l a P a r i s ş i d e v a c a n ţ e l e p e t r e c u t e î n c a s a p ă r i n t e a s c ă d i n M o l d o v a , c â n d î n c ă l e c a p e r o i b u l s ă u « V â n l u l » si p l e c a c u t a t ă l e i l a v â n ă t o a r e p r i n c o d r i i d e p e m a l u l Ş i r e t u l u i . M a m a e i . Z a m f i r a , n u s e p u t e a î m p ă c a d e l o c c u c r e ş t e r e a b ă e ţ e a s c ă p e c a r e i-o d ă d e a b ă t r â n u l S a n d u c o p i l e i , s i n g u r a l o r m o ş t e n i t o a r e . G â n d u l M a r e i s e o p r i o c l i p ă l a m o r m i n t e l e p ă r i n ţ i l o r e i , c e o d i h n e a u î n c r i p t a b i s e r i c i i d e p e m o şie . P o a t e se va î n t â l n i c u c i î n c e r i u c h i a r î n n o a p t e a a s t a . P o n o s i a p o i m a i s t ă r u i t o r a s u p r a t i n e r e ţ i i e i , c â n d 1-a c u n o s c u t p e I o r g u , c a t â n ă r s u b l o c o t e nent. A u t r e c u t d e - a t u n c i zece a n i şi iubirea l o r a rămas c u r a t ă ca petalele unui crin.
Iji f5cu de trei ori cruce şi bătu tot atâtea mătănii, apoi se ridică şi ee îmbrăcă în h a i n e l e e i d e v â n ă t o a r e , CU iurtuc d e p i e l e , cu p a n t a l o n i b â r « bateşti, b ă g a ţ i î n c i s m e c u t u r i e c i l u n g i de p i e l e d e b o ţ i . î ş i î n c i n s e l u h i i i a l l i l (le v â n ă t o a r e ş i îşi încarcă c e l e t r e i c a r a b i n e e n g l e z e ş t i . T r e c u s e d e m i e z u l nop ţ i i . . .
M a r a auz i p a ş i i g r e i ai l o g o f ă t u l u i Ifrim r ă s u n â n d p e p o d e l e l e c e r d a e u -
n e s i m ţ i t p â n ă î n C â m p i n a , u n d e se o¬ p r i î n c u r t e a u n e i f a b r i c i , c a să-şi în t o c m e a s c ă p l a n u l de a t a c .
I n î m p r e j u r i m i e r a l i n i ş t e . N u se ve s t ea d i n n i c i o p a r t e i n a m i c u l . S o l da ţ i i e e i s c o d i s e r ă b a t e r i a o r i . m i r ă ord in să p l e c e î n a i n t e . C e i l a l ţ i c ă l ă r a ş i fu ră î m p ă r ţ i ţ i î n d o u ă g r u p u r i , c a r i a¬ v e a u să î n a i n t e z e p a r a l e l ş i s ă a t a c e b a t e r i a d in d o u ă p ă r ţ i . M a i o r u l C o r z o n r ă m a s e l a m i j l o c , î n t r e c e l e d o u ă g r u p u r i , î n s o ţ i t d e p a t r u c ă l ă r a ş i .
I A b e a a î n c e p u t î n a i n t a r e a p e c l i n u l u n e i c o l i n e s i s ' au p o m e n i t î n c o n j u r a ţ i d i n t o a t e p ă r ţ i l e d e u n e s c a d r o n i n a m i c . O s c u r t ă î n v ă l m ă ş e a l ă . U n i i d in
şi c ă o d u c e b i n e . G â n d u l e m e r e u l a T ă c u t a ş i l a s t ă p â n a e i , l a M a r a , C e r e a ves t i , d â n d a d r e s a l a g ă r u l u i de p r i z o
n i e r i . — I o r g u p r i z o n i e r ? — m u r m u r ă
M a r a î n d u r e r a t ă . P a r ' c ă a r fi do- I r i t s ă - l ş t i e m a i c u r â n d .mor t , c a u n e r o u , p e c â m p u l d e l u p t ă . E i r e a ei d e b o e r o a i c ă l i b e r ă ş i m â n d r ă n u s c pu - j t ea î m p ă c a să-şi ş t i e s o ţ u l î n l a n ţ u r i l e i r o b i e i .
I n a c e e a ş s e a r ă i -a r ă s p u n s :
D r a g ă f o r g u l e , « C a r l e a t a p o ş t a l ă m ' a l i n i ş t i t . N u
ş t i a m d a c ă m a i e ş t i î n v i a ţ ă . M ' a i l ă s a t f ă r ă ş t i r i a t â t a v r e m e . A c u m a m a f l a t u n d e e ş t i şi m a g r ă b e s c să- ţ i s c r i u . T ă c u t a e aşa c u m ai l ă s a t - o î n s e a r a d i n t o a m n a t r e c u t ă . P â n ă a c u m n u n e - a
b u i a să- l p r i m e a s c ă , d a r a v u p r e s i m
ţ i r i r e l e . S e p r e z i n t ă , î n f r a n ţ u z e a s c a c e a m a i
p e r f e c t ă : « R i t t m e i s t e r F r c i h e r r v o n R r ,• — a/t . se p i e r d u r ă IN d e s i ş u l u n o r u l m i , s t r a K c l l c r m a n n » . F e l i c i t a p e M a r a p e n t r u I • r ' . . . . . .
e a . S â n g e l e î i c l o c o t e a să - i s p a r g ă v i n e l e , s t r â n g e a f u g a r u l î n t r e p u l p e şi a l e r g a . . . a l e r g a . , , n a r c ă a r f i v r u t să se f a c ă u n a c u v â n t u l . F a ţ a i s e î m b u j o r a şi o c h i i î i a r d e a u p e s u b s p r i n c e n e l e s t u f o a s e . P i e p t u l î i s ă l t a , c a o m a r e r ă s c o l i t ă d e o f u r t u n ă .
I n u n a d i n a c e s t e p l i m b ă r i d e d i m i n e a ţ a p r i n p ă d u r e , îi i e ş i î n c a l e R i t t m e i s t e r v o n K e l l e r m a n , aşa c a d i n î n t â m p l a r e . I i c e r u v o i e s ă o î n s o ţ e a s c ă . O l u a r ă î n a i n t e în t r a p u l c a i l o r şi
m o ş i a m o d e l şi o r u g ă sâ-1 a n u n ţ e , d a c ă b ă t u t d e o c ă r a r e î n g u s t ă . C a i i s e l i p i r ă u n u l d e a l t u l şi s c ă r i l e s c c i o c n e a u
a r a v e a v r e o s u p ă r a r e d i n p a r t e a a r - ; 1 ^ ± ] f r l m 8 e
m a t e i . I i s t a o r i c â n d , c u p l ă c e r e l a „ . . » „ ». i I u r m a l o r , s c r a s
d i s p o z i ţ i e . M a r a î i m u l ţ u m i p e n t r u a¬ m a b i l i t a t e ş i - i s p u s e , c ă p â n ă a c u m n u a t u l b u r a t - o n i m e n i . I I p o f t i să i a l o c , d a r o f i ţ e r u l s e î n c l i n ă , b ă t â n d d i n p i n t e n i . « P o a l e a l t ă d a t ă , a c u m s u n t g r ă b i t » . — « V ă v ă d c u p l ă c e r e o r i c â n d » — r ă s p u n s e M a r a î n t i n z â n d u - i
; m â n a . T r e c u r ă c â t e v a s ă p t ă m â n i l i n i ş t i t e .
M a r a s e s i m ţ e a l a a d ă p o s t d e o r i c e p r i m e j d i e . L o g o f ă t u l I f r i m o î n s o ţ e
s c r â ş n i n d d i n d i n ţ i . S i m ţ e a c ă r ă s a r î n c a l e a l u i n e g u r i l e u n o r p r i m e j d i i .
î n t â l n i r i l e l o r se r e p e t a r ă d e s , a p r o a pe t o t a d o u a , a t r e i a z i , M a r a , u n e o r i , I a î n t o a r c e r e , î l i n v i t a să i a g u s t a r e a de d i m i n e a ţ ă î m p r e u n ă î n c e r d a c u l c o n a c u l u i . C ă p i t a n u l d c c a v a l e r i e n e a m ţ p r i m e a î n t o t d e a u n a i n v i t a r e a c u v ă d i t ă p l ă c e r e . C e n u e r a , î n s t a r e să f a c ă s t ă p â n a T ă c u t e i c a sa -ş i a p e r e m o ş i a ?
D e l a o v r e m e , M a r a o b s e r v ă , c ă R i t t -m e i s t e r u l v i n e t o t m a i d e s l a c o n a c ş i
c ă l ă r a ş i s 'au p r e d a t , i a r a l ţ i i a u s c ă p a t ! t u l b u r a t n i m e n i s i n g u r ă t a t e a . N u ş t i u J p r e t u t i n d e n i p e m o ş i e , c a u n c a m e
c u f u g a M a i o r u l G o r z o n a c ă z u t r ă n i C c e a r e să f i e d e a i c i ^ . J e z ^ c ă | - d r n ^ ^ ^ :
la c a p . Î ş i v e n i in f i r e a b i a i n t r u n s p i t a l d i n V i e n a . D u p ă c e s ' a v i n d e c a i , a f o s l t r a n s p o r t a t î n t r ' u n l a g ă r d e p r i z o n i e r i î n G e r m a n i a , î n a p r o p i e r e de
am f ă c u t b i n e de n u t e -am a s c u l t a t şi s t ă p â n ă , c i o i c o a n a c ă r e i a I s e ţ . - i, „ ţ „ , . ; „ : r â n d m e r e c a d u p a e a o sor - d i m i n e a ţ a p r i n p a r i u r e . 1MU e r a g r e u am r ă m a s să o p ă z e s c . I ţ i m u l ţ u m e s c i n t a i n a , u a n a m e r g e a u u F « ^ ^ j ^ , ^ „ - „ , i „ ^ i „
p e n t r u c u v i n t e l e c a l d e şi r ă m â n a t a M a r a
E SLOBOD SĂ MAI CÂNT? i *miAiwm!c
Am coborît din munţi şi bolovani,
Legendele lui Horia-mi fierb în sânge.
In doina mea Ardealul plânge
Şi cer dreptate doua mii de ani.
Eu sunt trimisul timpurilor noui
Eşit din rând cu cei ce scurmă glia,
Şi totuşi vin să vă întreb pe voi:
E slobod să mai cânt în România.?
Ar trebui să-mi bag un sămădău
Ca numărul duşmanilor să-mi ţină —
'Hei! ecam să-i calc odată crunt tn tină
Necruţător, fără păreri de rău!
Puţin îmi pasă că mă blăstămaţi
Şi m''alungaţi cu pietre ca pe câne,
Destinul meu a fost şi va rămâne
Să-mi port melancolia Sub Carpaţi.
Fhierul îaticului nti-l puneţi în gură;
Striviţi-mă cu roata 'h Bălgarăd,
P¥in ţărmul rost' înţelinit de ura,
Tot am să-mi tai cu cântecele, vad!
b e a d i n o c h i şi d o r i n ţ e l e t i n e r e ţ i i î i j să-i g h i c e a s c ă g â n d u r i l e , î n f i e r b â n t a u s â n g e l e , i n i m a î i s v â c n e a I M i r i c a o v e s t e a m e r e u : «ăs t a - i c r a i u l
d e v e r d e a l c ă r ţ i l o r , d o m n i ţ ă ! V e z i , c ă r ţ i l e m e l e n u a u m i n ţ i t . D o a m n e , f e -r e ş t e - n e d e n e n o r o c i r e ! » — şi -ş i f ă c e a c r u c e s i b ă t e a m ă t ă n i i î n f a ţ a i c o a n e lo r .
I n t r ' o s e a r ă sosi c ă p i t a n u l n e a m ţ I a c o n a c . A a d u s u n o r d i n a l c o m a n d a m e n t u l u i p r i v i t o r l a r e c h i z i ţ i o n a r e a re c o l t e i .
M a r a î l p r i m i a m a b i l şi-1 r e ţ i n u l a m a s ă . D e a s t ă d a t ă c ă p i t a n u l n u se e r ă -b i a . P r i m i i n v i t a r e a , c a şi c â n d M a r a a r fi fos t o b l i g a t ă să o f a c ă .
M i r i c a s ta n e m i ş c a t ă î n i a t a c u l stăp â n e i , b ă t â n d î n t r ' u n a c ă r ţ i l e p r e v e s t i t o a r e d e p r i m e j d i i . I f r i m , c a scos d i n m i n ţ i , c e r t a p e t o ţ i a r g a ţ i i şi urca m e r e u s c a r a c e r d a c u l u i , c a să c e a r ă or d i n e d e l a M a r a .
T r e c u s e d e m i e z u l n o p ţ i i şi R i t t -m e i s t e r u l n u v o i a s ă m a i p l e c e . î n d r ă z n i s e , în sfârşit, să-şi mărturisească dragostea pentru stăpâna Tăcutei şi să-şi încerce norocul...
Mara reuşi «5-1 îndepărteze, rugftndu-1 sii o cruţe.» > i i i i > i i i i i
A d o t i a zl tle d i m i n e a ţ a , câdâVHil Căpitanului neami, măcelărit e l i i d p o ; r u l , i u gă s i t la h i ă r g i t i e a p ă d u r i i de" l â n g ă c u r t e .
î f r i i n d i s p ă r u s e . 'Tâ rz i i i §'ă a f l a i Pft ii t r e c u t îrt M o l d o v ă . . i
M a r a fu i n t e r n a t ă si T ă c u t a pus t i i t&i
D A C. I A < 5 > Pi M A 1 H!4i
ACOLO BĂTEA INIMA DACIEI ZIUA LIBERTĂŢII d e I O N C O N t A
M ă a f l a m a n u l t r e c u i î n v â r f u l m u n t e l u i Z u g s p i t z e d in A l p i i H a v a n e i . E r a o zi de to t s e n i n a , c e e a c e f ă c e a c a p r i
c e , t e r m i n a r e a — s u s — î n c u l m i dom o a l e , a p r o a p e ş e s u r i , p ă ş u n e l e c e l e m a i f r u m o a s e d i n E u r o p a , d e p r e s i i m i l e in-
v i r i l e să p o a t ă l u n e c a s p r e N o r d p e s t e J t e r n e ş i e x t e r i o a r e m u l t e c a l a n i c i u n i i m a i t o i p o d i ş i d B a v a r i e i si să p o a t ă j a l ţ i m u n ţ i a i c o n t i n e n t u l u i , — a d ă u g a ţ i p r i n d e , s p r e m i a z ă z i , o f o a r t e m a r e p a r t e d i n l a r g a î m p ă r ă ţ i e a A l p i l o r . P r i v e l i ş t e a a c e a s t a , d i n s p r e m i a z ă z i , p e s t e A l p i , e r a î n l r ' a d e v ă r m ă r e a ţ ă : o d e s f ă ş u r a r e i n f i n i t ă de c r e s t e , de c u l m i s p a r t e , z i m ţ u i t e , m a i t o a t e d e a c e e a ş i î n ă l ţ i m e şi m u l t e d i n e l e s ă l t a t u l , e l i -b e r â n d u - s e p a r c ă c u g r e u , de s u b a-c o p c r ă m ă n t u l d e g h e a ţ ă şi z ă p a d ă v e ş n i c ă s u b c a r e z a c e t r u p u l m u n t e l u i . P e c â t d e m ă r e ţ î n s ă , p e a t â t a de u n i f o r m , p e i s a g i u I a c e l a , p r i v e l i ş t e a a c e e a a l p i n a : s t â n c ă r i e s ă l b a t i c ă — c u s t u r i , c u m a r s p u n e c i o b a n i i d in R e t e z a t , c o l ţ i d e s t â n c ă , m u c h i i c u c r e a s t a subţ i r e . A ş c h i i c a n i ş t e s u l i ţ e ş i , m a i j o s pe c o a s t e , m a n t i a g h e ţ i i şi a z ă p e z i i .
A m î n c h i s o c h i i şi g â n d u l m i - a fugi t l a C a r p a ţ i i d i n ţ a r ă . T a l ă - i n ă sus , p e B u e e g h i a t ă - m ă , n>:d p e r â n d , î n m u n ţ i i L o t r u l u i , a i S e b e ş u l u i , a i R e t e z a t u l u i , a i S e . m e n i c u l u i d i n B ă n a t , i a t ă - m ă în A p u s e n i , î n m a s i v u l C ă l i m a n u l u i , sus, c u ţ a r a D o m e l o r a ş t e r n u t ă s u b p r i v i r i ! Ş i c e d e o s e b i r e , î n t r e p r i v e l i ş t e a d i n f a ţ ă , d e s v ă p ă i a t e c r e s t e a l p i n e , şi desf ă ş u r a r e a a c e e a d e c a l m e şi d o m o a l e c u l m i c a r p a t i c e ! C e r e c i şi s t r ă i n e d e s u f l e t u l o m u l u i , a c e s t e a d e a i c i ; şi c e c a l d e şi a p r o p i a t e d e i n i m a n o a s t r ă , — a c e l e a d in I a r ă ! l . n d e - s p l a i u r i l e c a r -
viaţa p a s t o r a l ă a t â t a de i n t e n s ă , î n c ă , şi azi î n C a r p a ţ i , şi veţ i î n ţ e l e g e d e c e m u n ţ i i n o ş t r i a u fo s t o a d e v ă r a t ă c a s ă de u m a n i t a t e î n t r e c u t , v e ţ i î n ţ e l e g e de c e e i s u n t p r i n e x c e l e n ţ ă « c o n s e r v a t i v i şi e v o c a t o r i de v e c h i p o p u l a ţ i i » , c u m se e x p r i m ă u n d e v a d e s p r e m u n ţ i i d i n r a z a M e d i t c r u n e i u n î n v ă ţ a t f r a n c e z ; v e ţ i înţ e l e g e d e c e î n L o v i ş t c a d e p i l d ă , d e c e in G u r a L o t r u l u i , d e c e d e a s u p r a iNova-c i l o r G o r j u l u i , d e c e a p r o a p e p e s t e to t , sus p e b u z a r o t u n d ă a d e p r e s i u n i l o r i n t r a s a u e x t r a c a r p a l i c e , î n t â l n i m u r m e de v e c h i a r ă t u r i p e î n ă l ţ i m i , u r m e des p r e c a r e o a m e n i i l o c u l u i s p u n c ă s u n t d i n v r e m e a c â n d p e a c o l o e r a puedte de h u n e , a d i c ă p r ă p ă d d e l u m e , a d i c ă m u l t m a i m u l t ă l u m e d e c â t a s t ă z i . V e ţ i î n ţ e l e g e , v r e a u să s p u n , d e c e o d i n i o a r ă e r a u C a r p a ţ i i n o ş t r i m u l t m a i l o c u i ţ i d e c â t a s t ăz i .
D a r o fi f o s t o a r e a ş a ? O r f i fo:Jt aşa c e l e c e s p u n o a m e n i i d e s p r e a c e s t e a ră t u r i ? A d i c ă — fos t -a v r e o e p o c ă în c a r e p o p u l a ţ i a m u n ţ i l o r n o ş t r i să i'i l o s t ma i , n u m e r o a s ă d e c â t î n v r e m e a n o a s t r ă , r c c o l l â n d u - s i p â i n e a d i n t r ' o m u l t m a i î n n a l t â d e c â t az i b r a z d ă c a r p a t i c ă ? N u m e l e de l o c u r i c a r e î m b r a c ă m u n ţ i i şi d i n c a r e , d a c ă l e ş t i i a t i n g e c u
p a t i c e , a c e l e c â m p i i s u s p e n d a t e , u n d e P i p e r e , v i a ţ a t r e c u t u l u i p r i n d e a
p ă ş u n i l e c u i a r b a m o a l e s i b o g a t ă , un - S , a s m î 1 a s e « t e p ă n a c a î n p a g i n i de de s t â n e l e , u n d e c i o b a n i i d i n C a r p a ţ i ? ; « « " ^ — « c e a s t a t o p o n i m i e , c a ş i a c e l e I n l o c d e l o a l e a c e s t e a , g b i a l ă , z ă p a d ă şi co l ţ i d e s t â n c ă . S ă - m i f ie p e r m i s să s p u n c ă s u n t d in a c e i a c a r i s u b s c r i u în t o t u l a c e a v e s t i t ă i n s c r i p ţ i e î n g r e c e ş t e , g r a v a l ă d e un p a s i o n a l a l m u n ţ i l o r , a¬ c u m un s e c o l ş i j u m ă t a t e , u n d e v a p e a c r e a s t ă a l p i n ă din E l v e ţ i a : 0 fcpoţ tuiv Opâiv, apiCTOţCidică , pe. l i m b ă c a r p a t i c ă p a s i u n e a sau i u b i r e a p e n t r u m u n t e e c e a m a i n o b i l ă , c e a m a i f r u m o a s ă dint r e p a s i u n i ! . . . ) ; si to lus , a c o l o , p e Zugsp i t ze , c u p r i v e l i ş t e a a l p i n ă s u b p r i v i r i , f ă r ă să v r e a u n i i - a m a m i n t i t , înd a t ă , ş i de e x p r e s i a eu c a r e , în E v u l M e d i u , se o b i ş n u i a a se v o r b i d e s p r e m u n ţ i : h o r r id i m o n l e s , c a şi d e E n -
ne.dei c a r p a t i c e , t â r g u r i d e f e l e şi târg u r i p r o p r i a z i s e c a r e s e ţ i n e a u n u m e r o a s e , î n t r e c u t , p e c u l m i l e c a l m e ş i î m b i e t o a r e a l e C a r p a ţ i l o r , a c e s t e a (ş i a l t e l e ! ) n e s p u n c ă da; o d i n i o a r ă o m u l e r a m u l t m a i î n m a r e n u m ă r ş i m u l t m a i l e g a t d e p e i s a g i u ] , d e n a t u r a ca r p a t i c ă , d e c â t i n v r e m e a n o a s t r ă . E adev ă r a t c ă f r a g m e n t e de n e a m r o m â n e s c au t r ă i t t o t d e a u n a ş i î n m a r g i n e a d e c â m p a ţ ă r i i ( î n l u n c i ş i p ă d t i r i m a i a l e s } , a ş a c u m , r e c e n t , a u d o v e d i t - o , în t r e a l t e l e , ş i c e r c e t ă r i l e d o m n u l u i G a -m i l l s c h e g — d a r , c u m i a r ă ş i s t u d i i l e a-c e l u i a ş î n v ă ţ a t g e r m a n o c o n f i r m ă , ce t a t e a s a u c e t ă ţ i l e d e a p a r a t u r ă c e l e
g l e z u l c a r e , t r e c â n d p r i n E l v e ţ i a a c u m m a i t e m e i n i c e a l e n e a m u l u i r o m â n e s c d o u ă v e a c u r i , s p u s e s e : F r u m o a s ă a r fi a u fos t , î n t r e c u i , m a i a l e s în s a u înspre E l v e ţ i a , d a c ă n ' a r fi p e a c o l o ş i A l p i i ! — V r e a u să s p u n : N u to ţ i m u n ţ i i se î n c a d r e a z ă în i n s c r i p ţ i a g r e c e a s c ă !
munte. D a r e s t e u n m a s i v d e m u n ţ i m a i p l i n
de i s t o r i e , m a i i m p r e g n a t d e v i a ţ ă d«-C i î n t r ' a d e v ă r , d a c ă t o ţ i m u n ţ i i a r fi i C £ L o r i c a r e a l t u l î n C a r p a ţ i . IN i c i u n a l t c u m s u n t A l p i i c e i î n a l ţ i , î n f ă ţ i ş â n d u - s e ! c o m p a r t i m e n t d i n C a r p a ţ i n u i na i e s t e c u m î i v ă z u r ă m , c e r c e t a ţ i d o a r d e s k i e u r i şi a l p i n i ş t i , e i n ' a r m a i m e r i t a o m a g i u l d i n i n s c r i p ţ i a g r e c e a s c ă , e i n ' a r p r e z e n t a p e n t r u o m a c e a v a l o a r e suf l e t e a s c ă pe c a r e , î n t r e m u l ţ i a l ţ i i , o p r e z i n t ă , m a i a l e s C a r p a ţ i i n o ş t r i , F i r e ş t e , g h i a ţ a şi z ă p a d a v e ş n i c ă a l p i n ă îşi au şi e l e v a l o a r e a l o r — şi-si a u m a r e a l o r f r u m u s e ţ e : î ş i a u , p e n t r u a c e a s t a , c e r c e t ă t o r i i l o r p a s i o n a ţ i ; d a r c e r c e t ă t o r i i a-e e ş t i a s u n t i n d i v i z i i z o l a ţ i , p â l c u r i e f e m e r e î m b ă t â n d u - s e de s ă n ă t a t e a şi p o e z i a î n ă l ţ i m i l o r , — şi a t â t .
P e c â t ă v r e m e , a l t c e v a sun t C a r p a ţ i i m u n ţ i i r o m â n e ş t i .
A c e ş t i a , m a i î n t â i i ) , n u s u i e aşa d c s u s c a a c e i a , n u sun t a şa de î n a l ţ i — şi s c a p ă , d e c i , p e n l r u a c e a s t a , de p o v a r a g h e ţ i i ş i z ă p e z i i v e ş n i c e . I n l o c u l h a i n e i d e g b i a l ă , e i î m b r a c ă p e a c e e a a p ă d u r i l o r s a u , şi m a i f r u m o a s ă , pe a c e e a a p ă ş u n i l o r . Tar d a c ă se înt â m p l ă c a p e l â n g ă a c e a s t a e i să se t e r m i n e s u s n u în c r e s t e , c i î n t e r a s e s au p l a t f o r m e — e a n i ş t e l o c u i n ţ e a¬ r a b e d i n l a r i c a l d e — a t u n c i m u n ţ i i a-e e ş l i a s u n t şi m a i m u l t c o n s t r u i ţ i - p e s u f l e t u l o m u l u i , c a să n e e x p r i m ă m astf e l . A c e a s t a e , d e p i l d ă , c o m p u s ă , ad i -
a.şa d e p l i n d e i s t o r i e , a ş a d e i m p r e g n a t d e a c e a s t ă v i a ţ ă r o m â n e a s c ă t r e c u t ă , c u m e s t e a c e s t m a s i v d e m u n ţ i , p e c a r i să-1 n u m i m a l S t r e i u i u i si a l S e b e ş u l u i . S t r e i n i l u n e c a p e s u l ) m a r g i n e a I u i d e V e s t , S e b e ş u l î i e s t e 1 tot a r î n s p r e rasă-, r i t , M u r e ş u l s p r e PSord, i a r i z v o a r e l e L o t r u l u i şi J i e ţ u l u i î i d e s e n e a z ă l i m i t a d e i i l iuzăz i . E c a u n p a t r u l a t e r d e m u n ţ i , c u m s e p o a l e ved«*a p r i v i n d h a r t a , Ş i e s t e u n f r a g m e n t d i n a c o p e r i ş u l n o r d i c a l c a s e i C a r p a ţ i l o r d i n a c e s t l o c , a c o p e r i ş u l s u d i c c o r e s p u n z ă t o r c ă z â n d , d i n : o a c e , p e ţ a r a G o r j u h i i — c a m d i n B u m b e ş t i l a P o l a v r a g i . A i c i , p e a c e s t p a t r u l a t e r c a r p a t i c , î n p l i n m u n t e , n i c i ;iste c e e a c e n e - a m p e r m i s să n u m i m ; ţ a r a l u i D e c c b a l !
D i n O r ă ş t i e , d a c ă p l e c i s p r e S u d - v e s t , d u p ă n i c i 2 0 k m . d e d r u m f.? v e i înf u n d a î n m u n ţ i la Costeşti — n u m e c a r e o să r ă m â n ă c â t ş i l u m e a î n i s t o r i o g r a f i a r o m â n e a s c ă . O d i h n e s c , m a i î n t â i a c o l o I a C o s t e ş t i , p e c e l p u ţ i n c i n c i v â r f u r i d e m i e i m u n ţ i , un n u m ă r d e to t a t â t e a c e t ă ţ i şi c e t ă l u i d a c e . C e a m a i m a r e d i n e l e e d e s g r o p a l ă a p r o a pe î n î n t r e g i i n e . I n v â r f u l p e c a r e m i
c ă , d i n o r i z o n t u r i n e t e d e , a c o p e r i t e î n ; „ e l e e i o d i h n e s c , p e e l a p o p o s i t d e u n ă z i
c o v o r u l p ă ş u n i l o r , — p r i v e l i ş t e a d i n m a s i v u l n o s t r u b a n a t i c c e l p r i n s î n t r e H a ţ e g , O l t e n i a ş i B a n a t — şi a şa p r i v e l i ş t e a d i n a p r o a p e t o ţ i m u n ţ i i O l t e n i e i . P e i s a g i u l î n c r e s t e , î n c u l m i z i m ţ u i t e şi î n c o l ţ i — b o t e z a t d e c i o b a n i c u a m i n t i t u l t e r m e n d e c u s t u r i — c o n s i i t u e o c i t t o t u l r a r ă e x c e p ţ i e , I n c o l o , d e p e l a 1:>00 m . în sus , e x c u r s i a î n C a r p a ţ i « d e v i n e d e o b i c e i u o p l i m b a r e » , c u m bc e x p r i m ă u n d e v a d o m n u l E m n i a n u e l d e M a r t o n n e . A d ă u g a ţ i l a a c e a s t a f a p t u l c ă a t â t î n i n t e r i o r u l c o r p u l u i l o r c â t şi s u b s t r a s i n e l e l o r e x t e r i o a r e , p r i n se c a n i ş t e c u i b u r i d e r â n d u n e l e s u b s t r a ş i n a c a s e i , C a r p a ţ i i a d ă p o s t e s c ce l m a i m a r e n u m ă r d e aşa n u m i t e depresiuni d i n t o ţ i m u n ţ i i E u r o p e i , c u i b u r i n a t u r a l e c a r e a u j u c a t u n r o l i m p o r t a n t î n E v u l v e c h i l i şi m e d i u r o m â n e s c . A d ă u g a ţ i , a p o i , ca u n e f e c t t o c m a i a l t u t u r o r a c e s t o r î n s u ş i r i c a r p a t i c e : î n ă l ţ i m e s u b l i m i t a g h e ţ i i şi z ă p e z i i v e c i n i -
R e g e l e . S u n i . a c o l o l u c r u r i şi f a p t e s u n t g â n d u r i p r i n s e î n p i a t r ă , d e s p r e c a r e o r i c â t a i v o r b i , to t n u s ' a r p u t e a s p u n e c ă e d e a j n n s .
D a r n u n u m a i l a C o s t e ş t i s u n t c o l i n e l e a c e s t e a s a c r e — s a u , d a c ă v r e ţ i , « i n s p i r a t e » , c u m a s p u s B a r r e s d e s p r e a c e l e a a s e m e n e a c l in G a l l i a — î n v ă l u i t e în t r 'u i i s u f l u d i v i n ; n u n u m a i l a Cost e ş t i s u n t a s e m e n e a v â r f u r i d e m u n t e , c i — î n l i n i e a p r o a p e n e î n t r e r u p t ă s p r e m i a z ă z i — o s e r i e î n t r e a g ă : d e l a C o s t e ş t i şi ( p e s t e G o d c a n u l , G r ă d i ş t e a M u n -ee lu lxr i , C o m ă r n i c e l u l ş i a l t e l e ) p â n ă în Vărful lui Patru, d e a s u p r a i z v o a r e l o r L o t r u l u i , l a p e s t e 2 0 0 0 m . î n ă l ţ i m e .
T r e c u s e m î n e x c u r s i e p e s t e m u n ţ i i a¬
c e i a î n a i n t e d e a c e t i , î n Getica l u i
P â r v a n , p a s a ° ; i u l î n c a r e a c e s t a a m i n
t e ş t e , d u p ă i s t o r i c u l e n g l e z D a v i e s , des
p r e « b u r g u r i l e » d a c e s e m ă n a t e p e nu
m i t e l e v â r f u r i — ş i m ă i m p r e s i o n a s e , f i
r e ş t e , m ă r e ţ i a p e i s a g i u l u i , g r a n d o a r e a lu i . D a r a t â t . P e n t r u c ă c i n e se p u t e a g â n d i , a t u n c i , c ă e r a u , aceia, munţii pe care bătea odinioară inima politică — ţi geopolitică să zicem — « Daciei; a D a c i e i l u i D e c c b a l ? C i n e să b ă n u i e , p e a t u n c i , c ă î n c a d r u l a c e l a de m u n ţ i se d e s f ă ş u r a s e e p o p e e a e r o i c ă a l u i \}t-c e b a l , f i n a l u l c e l o r d o u ă r ă z b o a i e de c u c e r i r e a l e l u i O p t i m u s P r i n c e p s ? F i i n d c ă aşa e s t e , î n a d e v ă r : a c o l o , l e g i u n i l e r o m a n e , î n l . r ' u n c a d r u d e na¬
! t u r ă î n c a r e t e s i m ţ i m a i a p r o a p e de ' zei d e c â t de o a m e n i , de c e r m a i m u l t
d e c â t de p ă m â n t , a c o l o e l e , î n l r ' u n cad r u eu a d e v ă r a t d e m n de. m ă r e ţ i a f a p t e i , s i cu î n s u s î m p ă r a t u l în f r u n t e ,
I s ' a u p r i n s e u a r m a t e l e d a c e în î n c l e ş t a r e a î n c a r e D c c e b a l a v e a — a l â t d e e r o i c , t o l u ş — să c a d ă r ă p u s . A c o l o , î n a d e v ă r , a r t r e b u i să v i n a i s t o r i c i i cu C o l u m n a l u i T r a i a n r e p r o d u s ă în p l a n ş e , p e n t r u a o d e s f a c e s c e n ă d u p ă s c e n ă , c a pe o c a r t e , şi a i d e n t i f i c a j i i u n l e d u p ă m u n t e ş i c e t a t e d u p ă c e t a t e , s p r e a rec o n s t i t u i p a s cu p a s e p o p e e a c u c e r i r c i D a c i e i . A c o l o s l â s c r i s ă , î n f ă p t u r a p ă m â n t u l u i , n a ş t e r e a p o p o r u l u i r o m â nesc . . .
I d e n t i f i c a r e a ş i c e r c e t a r e a d e a p r o a p e a c e l o r m a i i s t o r i c e d i n m ă d u l a r e l e g e o g r a f i c e a l e p a t r i e i , a p u n c t e l o r şi l o c u r i l o r u n d e s 'au p e t r e c u t f a p t e l e c e l e m a i d e s e a m ă a l e i s t o r i e i n a ţ i o n a l e , a¬ c e s t e a a u c o n s t i t u i t şi v o r c o n s l i t u i to t d e a u n a o i n e g a l a b i l ă ş c o a l ă p e n l r u c reş t e r e a şi î n c h e g a r e a în i m i t a t e a su f l e t u l u i n a ţ i o n a l , m a i a l e s a s u f l e t u l u i tin e r e t u l u i . Ş i n u e a l t f r a g m e n t de pă m â n t r o m â n e s c i m p r e g n a t , c u m spun e a m , d e a t â t a i s t o r i e , d e a t â t a m a r e i s -
: t o r i e r o m â n e a s c ă ( s p u n e m r o m â n e a s c ă , cu t o t t e r m e n u l i m p r o p r i u p e n t r u v r e m e a a c e e a ) , c u m c p a t r u l a t e r u l a c e l a d e m u n ţ i . D e a l t f e l , a d e v ă r u l a c e s t a e gen e r a l v a l a b i l : a i d e n t i f i c a ş i c e r c e t a de¬
, a p r o a p e m ă d u l a r e l e g e o g r a f i c e c e l e m a i p l i n e d e i s t o r i e a l e p a t r i e i , î n s e a m n ă a s p o r i c o n ş t i i n ţ a n a ţ i o n a l ă , a c r e ş t e suf l e t u l n a ţ i o n a l . Ş i n i c ă e r i , n u e s l e el m a i v a l a b i l , î n c a z u l n o s t r u , c a în m a s i v u l de m u n ţ i a m i n t i t . S ă d u c i p e t i n e r i a¬ c o l o , să-i p o r ţ i d i n m u n t e î n mun te , si
. să l e a r ă ţ i c e t a t e d u p ă c e t a t e , să ve r i f i c i ] a f a l a l o c u l u i a d e v ă r u l d i n e x p r e sia i s t o r i c u l u i a n t i c : « T r a i a n a t r e b u i t să c u c e r e a s c ă p r i n î n v e r ş u n a t e l u p t e m u n t e d u p ă m u n t e şi c e t a t e d u p ă ce¬
' l a t e » s p u n e D i o C a s s i u s — i a t ă , ve ţ i c o n v e n i , o ş c o a l ă u n i c ă p e n t r u e d u c a ţ i a t i n e r e t u l u i , p e n t r u c r e ş t e r e a l u i suf le -; e a scă î n n a ţ i u n e .
R e g e l e ş i - a e x p r i m a t d o r i n ţ a — p e
c a r e î n c ă d i n 1 9 3 5 o p o a r t ă î n su f l e t ,
c â n d a t r e c u t p e a c o l o î n t r ' o p r i m ă e x
c u r s i e — d e a p u r c e d e l a v a r ă l a des-
g r o p a r e a t u t u r o r a c e l o r c e t ă ţ i , s p r e a se
i j u n g e , a s t f e l , I a î n ţ e l e g e r e a ş i t r ans
c r i e r e a p e h â r t i e a i s l o r i e i c a r e a s ta t
p a n ă azi a s c u n s ă î n f ă p t u r a p ă m â n t u l u i
d e a c o l o . Ş i - a e x p r i m a i d o r i n ţ a c a , sub
î n d r u m a r e a s p e c i a l i ş t i l o r î n t r u d e s c i f r a
r e a p e a c e a s t ă c a l e a t r e c u t u l u i , t i n e r e l u l
ţ ă r i i — e l să f i e a c e l a c a r e să dea
m â n a de l u c r u . !\iu e. g r e u d e î n ţ e l e s c e
a u să î n s e m n e ţ o a l e a c e s t e a . C o r l u r i se
v o r î n t i n d e s u b c e r : s u b v â r f u l In i PA
t r u , s u b C o m ă r n i c e l u l , la G r ă d i ş t e a M u n -
c e l u l u i . V a fi c a u n z u m z e t d e r e t r ă i r e
I e r o i c ă , î n t a b e r e l e d e m u n c ă d e a c o l o .
T i n e r i d i n c e i m a i a l e ş i v o r l o v i cu
t â r n ă c o a p e l e şi v o r d a l e s p e d e a m o a r t ă
| la o p a r t e , s p r e a s c o a t e I a l u m i n a p ia
t ra v ie d e d e s u b t , d i n c a r e v e a c u r i şi
n i l e m i t r e c u t e v o r v o r b i : spre. tălmăci
rea vremii de faţă şi spre povăţuirea
vremii viitoare, c u m s p u n e a J v o g ă h i i -
c e a n u . N o a p t e a , s u b c e r u l d e o f r u m u
s e ţ e d u m n e z e i a s c ă a l m u n ţ i l o r a c e l o r a ,
t i n e r i i a c e i a î ş i v o r v o r b i ş i -s i v o r e x p l i
ca î n t r e e i t â l c u l p i e t r e l o r d a t e I a l u m i
n ă î n m u n c a d e p e s t e z i . Ş i n u va g r e ş i
a c e l a c a r e , c u p r i n s de î n f i o r a r e a c l i p e i
în l i n i ş t e a d e m o r m â n t a m u n t e l u i î n
n o a p t e , v a s p u n e v e c i n u l u i : T a c i ş i v i n o
să p u n e m u r e c h e a l a p ă m â n t , s ă a s c u l
t ă m c u m b a t e i n i m a p ă m â n t u l u i l u i D e -
c e b a l ş i a l I u i B u r e b i s t a !
I a r î n v a r a c e a l a l t ă , c â n d s e v a fi
m e r s c u c e r c e t ă r i l e d e p a r t e , o s t a t u i e
i m e n s a , a I u i D c c e b a l , va v e g b i a p e s l e
D a c i a , p r e c u m c h i p u l v i u a l e r o u l u i o¬
d i n i o a r ă , d e p e V â r f u l l u i P a t r u , E a va
p r i v i ş i v a s u r â d e , c u b u c u r i a î n t i p ă
r i t ă p e f a l ă .
de E M I L G I U R G I U C A
Tn c e a s u l g r e u p r i n c a r e t r e c e m o
î n t r e b a r e n e c h i n u e g â n d u l ; A f l a - v a
s c ă p a r e n e a m u l u i r o m â n e s c ? V a c r e ş t e
la l o c p ă d u r e a s t r ă b u n a , a c e e a p e c a r e
a l u m i n a i - o f r u n t e a lu i H o r i a şi a lu i
I a n c u ? A e v r e d n i c i s u n t e m a i n v o c a în
v r e m e a de a c u m s f i n t e l e l o r u m b r e .
M a r i s u n t f a p t e l e l o r si c u l e z ă t o a r e .
E i au î m b r ă c a t c ă m a ş a m o r ţ i i p e n t r u
l i b e r t a t e . I l o r i a a n t i c i p a s e r e v o l u ţ i a
d i n A p u s . G l a s u l l u i p u t e r n i c e r a al po
p o r u l u i î n s u ş i . D a r s a b i a l u i f u l g e r ă
t o a r e a c ă z u t î n s â n g e . C i s ă m â n ţ a a-
r u u c a l u d e p e m u n t e a v e a să p r i n d ă
r ă d ă c i n i . Z i u a l i b e r t ă ţ i i a v e a să v i n ă .
. Eu c e l d i n t â i s e m n c o b o a r ă î n v ă i l e
B l a j u l u i c a î n v i a t d in m o a r t e p o p o r u l -
l e g i u n e , Tn a u r i a d i m i n e a ţ ă d e M a i ,
c e t a t e a s e o a l c l o r r o m â n e se u m p l u de
f r e a m ă t u l l u i . A t u n c i a i n t r a t î n c e t a t e
a r m a t a d i n m u n ţ i i lu i H u r i a , î n f r u n t e a
e i t r i b u n u l c e l t â n ă r , p â n ă l a c e r se
r i d i c ă r ă s u n e t u l c â n t ă r i i . [ n g â n d ar
d e a î n l o l i , o s i n g u r ă v r e r e î i m â n a .
d i n a d â n c u r i a m a r e î m p l i n i t ă ; L i b e r
t a t e a . P o p o r u l d e n u n ţ a în f a t a l u m i i
u n a d in c r i m e l e g r o z a v e a l e i s t o r i e i .
E s l e î n t â i a o a r ă în i s t o r i a R o m â n i l o r
: că p o p o r u l v o r b e ş t e în n u m e l e u n o r
p r i n c i p i i şi r e v e n d i c ă î n n u m e l e l o r
d r e p t u l l u i de v i a ţ ă s u b s o a r e . C u pu
t e r e a c u v â n t u l u i s ău , g e n i u l a c e l o r
t i m p u r i , S i ,mion B a r n u ţ i u , î n c e r c a să
d ă r â m e z i d u r i l e u n e i o r g a n i z a ţ i i p o l i -
l i c c - l e n i n i ţ ă a R o m â n u l u i . I n c u v i n
t e l e s a l e v o r b e a u m i l i o a n e l e de f r a ţ i
c e d u c e a u v i a ţ ă de c â i n e şi m i l i o a n e l e
ile s t r ă m o ş i c e n ' a v e a u b o d l n ă în m o r
m i n t e . S u b c e r u l c â m p i e i d e p e T â r n a
va , « c a î n t r ' o a d u n a r e în c a r e p o p o r u l
r o m a n ţ i n e a c o n s i l i u d e s p r e s c ă p a r e a
r e p u b l i e e i » —- c u m s p u n e P a p i u I la
ri a n î n « I s t o r i a » s a , — d u p ă c e ep i s
c o p u l Ş a g u n a r o s t i r u g ă c i u n e a p e n t r u
l i b e r t a t e a n a ţ i o n a l ă , S i n i i o n R â m u l i u
u r c ă t r i b u n a . E r a u a c o l o toţi I r i b u r a i ,
p r e o ţ i i şi c ă r t u r a r i i T r a n s i l v a n i e i , pu r
t ă t o r i i s t e a g u l u i t ă u , l i b e r t a t e . I n f a l a
c e l o r p a t r u z e c i de m i i de R o m â n i , B a r
n u ţ i u p r o p u n e u r m ă t o a r e l e :
I . Adunarea aceasta se proclamă de
adunare naţională a naţiunii române
'lin Transilvania.
P o p o r u l r o m â n d in T r a n s i l v a n i a vo
t e a z ă p e n t r u p r i m a o a r ă în i s t o r i e . S e
v o t e a z ă cu u n a n i m i t a t e .
I I . Câmpul acesta, pe care se ţine
prima adunare naţională română din
Transilvania, întru eternă aducere a¬
minte, a acestei lucrări glorioase se va
ntcmi Câmpul Libertăţii pentru totdea
una,
C a un p r e o l , o f i c i i n d în c â m p , el
p r o n u n ţ ă a c e s t e c u v i n t e s a c r a m e n t a l e
d e p a t r u o r i , î n t o r c â n d u - s e c u f a ţ a î n
c e l e p a l r u p ă r ţ i d e I u n i e . S e n a t u l po
p o r u l u i r o m â n d i n T r a n s i l v a n i a vo
t e a z ă .
I I I . Naţiunea română declară că
vrea să rămână pururea credincioasă
înălţatului împărat al Austriei si mare
principe al Transilvaniei, cum si au
gustei case. an st riace.
C a s a î m p ă r a t u l u i o b ţ i n e d i n nou în
c r e d e r e a p o p o r u l u i r o m â n .
I V . Naţiunea română se declară si
se. proclamă de naţiune de siiie stătu-
loare şi de parte întregitoare o Tran
silvaniei, pe temeiul, libertăţii egale.
Ş i - a t u n e i , d i n m i i d e p i e p t u r i , m i i
de g l a s u r i a u r ă s p u n s l a a u z u l n u m e
lu i t ă u , L i b e r t a t e .
V Naţiunea română depune jură
mânt de credinţă către Im paratul, că
tre natrie şi către naţiunea română.
Şi B u r t i u ţ i u r o s t e ş t e a c e s t e c u v i n t e a-
s e m e n eu d e p a l r u o r i , s p r e c e l e p a t r u
pă r ţ i de h u n e .
« Ş i a c u m —- s e r i e în c a r t e a de a u r
T . V . P ă e ă ţ i a i i i i , — a u r m a i c e l m a i
î n ă l ţ ă t o r a c t d i n c e l e s ă v â r ş i t e î n a-
c e a s l ă a d u n a r e . B a r n u ţ i u du s e m n u l
c ă u r m e a z ă d e p u n e r e a j u r ă m â n t u l u i
ş i p a t r u z e c i d e m i i d e r o m â n i p u n
c a l e o m â n a pe i n i m a , i a r c u c e a l a l t ă
r i d i c a t ă î n sus d e p l i n , î n n u m e l e l o r
şi al c e l o r de a c a s ă , î n n u m e l e î n t " c -
ge i n a ţ i u n i r o m â n e , u r m ă t o r u l j u r ă
m â n t :
« K u , IN. \ . j u r iu n u m e l e T u l u l u i şi
Jil F i u l u i şi a l S p i r i t u l u i S f â n t , D u m
n e z e u l u i c e l u i v i u , c u m că v o i u fi pu
r u r e a c r e d i n c i o s î m p ă r a t u l u i A u s t r i e i
d m a r e l u i P r i n c i p e F e r d i n a n d I şi au
gus te i c a s e a u s t r i a c e . A m i c i l o r M a j e s -
t ă l i i şi ai p a t r i e i v o i u fi a m i c , ş i i n i
m i c i l o r i n i m i c . C a r o m â n v o i u s u s ţ i n e
t o t d e a u n a n a ţ i u n e a r o m â n ă p e c a l e a
d r e a p l ă şi l e g i u i t ă şî o v o i u a p ă r a cu
ţ o a l e p u t e r i l e î n c o n t r a o r i c ă r u i a t a c
şi a s u p r i r e . X u v o i u l u c r a n i c i o d a t ă
în c o n l r a d r e p t u r i l o r şi a i n t e r e s e l o r
n a ţ i i i u e i r o m â n e ei v o i u ţ i n e a , şi v o i u a¬
p ă r a l e g e a şi l i m b a n o a s t r ă r o m â n ă ,
p r e c u m şi l i b e r t a t e a şi f r ă ţ i e t a t e a . P e
a c e s t e p r i n c i p i i v o i u r e s p e c t a l o a t e n a
ţ i u n i l e a r d e l e n e , p o f t i n d e g a l ă r e s p e c
t a r e d e l a e le . N u v o i u î n c e r c a să asu
p r e s c p e n i m e n i , d a r n i c i n u v o i u s u f e r i
să n e a s u p r e a s c ă n i m e n i . V o i u c o n l u
c r a , d u p ă p u t i n ţ ă , l a d e s f i i n ţ a r e a i o -
b ă g i e i , l a e m a n c i p a r e a i n d u s t r i e i şi a
c o m e r c i u l u i , l a p u z i r c a d r e p t ă ţ i i , la
î n a i n t a r e a b i n e l u i , u m a n i t ă ţ i i , a l nu-
ţ i u n e i r o m â n e şi a l p a t r i e i n o a s t r e . A ş a
s ă - m i a j u t e D u m n e z e u ş i să -mi d e c
m â n t u i r e a s u f l e t u l u i m e u . A m i n ! »
Ş t i m c u m a r ă s p u n s m a i t â r z i u î m
p ă r a t u l a c e s t u i j u r ă m â n t dc c r e d i n ţ ă .
T â n g u i r e a c â n t e c u l u i l u i I a n c u a v e a
s 'o s p u n ă m i i l o r de r o m â n i î n ş e l a ţ i , p ă
r ă s i ţ i d e m o n a r h u l c u d o u ă f e ţ e , în
c o n j u r a t d e o c u r t e b a s t a r d ă , t r i b u n a l
a l . m i n c i u n i i ,
C i î n t r e b p o p o r u l r o m â n e s c d e is-
l ă z i : uitat.-a o a r e j u r ă m â n t u l c ă t r e n a
ţ i a l u i , j u r ă m â n t u l l u i I a n c u şi a l t r i
b u n i l o r s ă i , j u r ă m â n t u l r o s t i t î n c e l e
p a t r u z ă r i a l e T r a n s i l v a n i e i ?
«O voiu apăra cu toate puterile con
tra oricărui atac şi asupriră,.
«:\m voiu lucra niciodată în cpnlra
drepturilor .şi a intereselor naţiunei
rpmâne si voiu ţinea şi voiu apăra Irgea
\şi limba noastră română, precum şi li¬
I bcrtalea, egalitatea si frăţietatea),.
vom încerca sa asupresc pe ni
meni, dar nici nu. voiu suferi să ne a¬
suprească nimeni».
\«>uă z e c i ş i I r e i d e a n i s e î m p l i n e s c , d e
a l u n e i . P o a l e ,că în n o a p t e a a s t a , d u p ă
c e c u v i n t e l e c o m e m o r a t i v e v o r f i ros
t i t e î n l a r g u l ţ ă r i i , a c o l o , î n C â m p u l
L i b e r t ă ţ i i , [ie l o c u l u n d e a t u n c i s e
î n ă l ţ a t r i b u n a , se va s c u l a d in m o r
m â n t u m b r a l u i BARNUŢIU, ş i va p r i v i
î n n e g u r a t ă î n c e l e p a t r u ză r i ale. T r a n
s i l v a n i e i .
P E C E T I O D E L A A L E X A N D R U C E L B U N
D A C I A < 6 > 15 M A I 1941
C R O N I C A LITERATURA CORNEL1U P O P P : «EU SI S T A T U I A MEA» — roman.
E c i 70. Domnul Cornelia l'opp e un autor complet
necunoscut, un. tânăl care-şi tipăreşte primul voluta. Numele său nu l-am întâlnit. în ce nc priveşte, nicăcri. Cartea pc care-o dă la iveală se intitulează «Eu şi statuia mea». Este vorba de un roman care începe cu o explicaţie a autorului, tipărită în litere cursive cu o prefaţă, unde ni se spune că ca cuprinde povestea auzită dela un «nebun bun» găsit intr'un ospiciu. Lămuririle în litere cursive ale autorului, se mai întâlnesc odată în cursul volumului şi, în sfârşit, pe două pagini de închecre.
Procedeul e bine cunoscut şi lasă impresia unui expedient uşor care poate că nu mai era necesar. Chestiunea «cu nebunul» conţine însă ideia romanului — o idee piraiwlclliană, vom spune din capul locului — şi Ircbue acceptata si eu. Nebunul care-şi povesteşte isprăvile vieţii «aven ideia fixă ca are o idee fixă». A-castă simplă caracterizare nc arată îndeajuns că ne găsim in plină tehnică pirandelliană. Asemenea ideie — ca dealtminteri în chiar opera lui Luigi l'iiaudcllo, prozator viguros, autor al «Nuvelelor pentru un an» şi al lui Mattia Pascal — este şi Ia tânărul autor român un lux literar, un condiment gnoseologic, care se înfăţişează ca un efect pe deasupra, smuls, cu îndemânare, cu subtilitate cu strălucire intelectuală putem spune, conţinutului natural al operei. Departe de a li o concluzie aşa cum ne apare în ordinea logică, pe planul artistic c un pretext ca ori
care altul.
Cartea domnului Cortieliu Popp va surprinde pe oricine. E a aduce in proza tânără {-aşa de puţină!) «ceva nou». Am putea spune că ea este curajoasă, prin tehnica şi conţinutul ei. Autorul sc leapădă repede de acea stare de dibuialâ. a naraţiunii, care este descripţia pură. Iacii procedeu încetăţenit prea mult. chiar a¬ tunci rând e ridicat la diapasomil liric şi ia niveluri remarcabile dc metufotă. în proza noastră, si revine la o tradiţie.,, carugial iană. ile pătrundere şi tipizare rapidă, care se extinde insa neostenită la cursul variat al unei întregi povestiri. Condeiul domnului Corncliu Popp este deci îndrăzneţ. Nu vum spune că natura intuiţiilor şi viziunii sa-le nu-1 ajută Aşa cum şade bine. forma se întregeşte cu fondul, cu însus felul cum nc sunt înfăţişaţi preferinţele de substanţă — fantastice, emotive, umoristice, tellexicc — ale autorului. Domnul Cnrncliu Popp îşi alejre un subiect, original, depărtat dc orice-ar putea fi adus de expc-tieiiţa unui tânăr român, un subiect ca să sitecm aşa. complet liber, împrumutat parţial de oriunde, din filmele de cinematograf, din întâmplări citite în ziare, din reminiscenţe de lectură literară sau ştiinţifica. Antonii ştie dinainte că nu subiectul va decide — si. fireşte, nici ideia dialectică a eului, de natura piiaiideliană, pe care i-u aplică. Vo hotărî lantczia sa. modul său de a înţelege, natura sa.
l'u copil născut «fără tată. fără mamă-, a¬ junge intr'un orfelinat, de unde este înfiat de iloui străini. — se află apoi într'uii port, sub asediu militar, face un act de eroism, este salvat din valuri aproape mort de vasul unor contrabandişti de arme. P c un bastiment ilc război rare-n scufundat pe acela al contrabandiştilor, el ajunge intr'un transatlantic care sc scufundă si el; eroul scapă pe o barca de_ salvare. împreună cu o f'cmec- Ajung pc o insula dc negri şi de-arolo. femeia mai întâi, mai târziu el. izbutesc să revină iu lumea civilizată. Acesta ar fi (samar) subiectul Autorul nu pronunţă nici un nume geografic, şi nici un nume de personagiu (afară dc aceia al eroinei, care se numeşte Gina. ceilalţi având numai porecle: Brulus, Bursucul. Căpitanul, Cocoşatul. etc.). Ceeace nu treime trecut cu vederea este că acest procedeu nu sporeşte va-gui acţiunii, arulicându-ne în¬ tr una clin acele atmosfere nesuferite, de fantezie facilă şi artificialitate, aşa de potrivite generalităţilor.
Eroul care povesteşte toate aceste peripeţii este. ca personagiu, primul punct câştigat al romanului. Avem de-aface, în adevăr, cu «un tip", în sensul comun al cuvintelor cât şi în scrisul !or critic. Ur.mează apoi o serie întreagă de tipuri (şi dc «ţipi»), care apar şi dis par ru rapiditate, dar care sunt înfăţişaţi în tr'un chip remarcabil, caricatural artistic, a desca paradoxal, dar fără nici o notă falsă Fantezia autorului este lucidă, nu numai în această tipizare rapidă şi sigură, ci şi in evocarea isprăvii şi peripeţiei. El păstrează neo buşită însuşirea surprinzătoare a unui anumit tipar simetrie care se îmbină, pe dc altă parte, cu o tehnică bazată am putea spune, ţie cultivarea accidentului. In cartea sa, accidentul revine la. intervale scurte, ca un fel de quin-Icsenţă a tehnicei povestirii. Uneori accidentul nu mai are nirio motivare exterioară. El por-naşle dintr'un capriciu interior, dar nu e vorb;i de un capriciu gide-ian, gratuit, ci de o esenţă determinativă în şirul povestirii luată în întregime.
Tipizarea, de care vorbim (rare porneşte deobiceiu dela «poreclele personagiilor şi s c ţine de ele») duce foarte adesea la efecte umoristice de cea mai bună calitate, la un humor aproape filosofic; ca sc aplică .aşa cum spuneam, în acelaş fel. şi întâmplărilor.
Arta domnului Corneliu Popp sc dovedeşte a fi de esenţa rea mai pura. examinată dea proapc. Nu ne îndoim că ea va apare tuturora în acelaş fel. E a rezolvă expresia printr'o violentare fantastică- nu în sensul îmbogăţirii fanteziste a unui aspect, ci prinlr'o originală şi semnificativă schematizare a Iui.
Lăsând persnnagiile. vom aminti de modul in care este primit eroul pe vasut contrabandiştilor, de un humor dureros, care sc închee printr'o paradoxală şi totuşi plină dc logică soluţie: Găsindu-I pc erou în valuri, aproape mort, contrabandiştii îl salvează confundân-rtu-1 cu un tovarăş dc-al lor, după ce ezită într'una şi sunt pe punctul de a-1 arunca din nou în apa; ajuns pc bord Căpitanul îl găseşte ••tipar prăpădit», «aşchie putredă» şi se înfurie dând ordin să fie svârlit la loc în valuri. In Diomcntul când este înfaşcat din nou, eroul,
în atâta lugubră vicisitudine, are deodată sensul caraghioslâcului unei situaţii care a oscilat atât de mult şi, pe trei sferturi mort... pufneşte în râs. Astfel câştiga pe Căpitan. Reţinut pe bord este pus la o probă dură: sc face pariu pe «bani, cuţite, tutun», cine va izbuti să nimicească... ultima rezistenţă a unei fiinţe care dovedea totuş o uluitoare vitalitate. Al şaptelea care sc aruncă asupra lui e Căpitanul «Aici am dat dovadă de oarecare diplomaţie: după ce m'a lovit, am zăcut nemişcat trei sferturi de ceas...»
Scena este vrednică, în paroxismul ei — ca îi altele dcalminteri — de un adevărat maestru.
Autorul dovedeşte surprinzătoare fantezie şi ingeniozitate in modul cum rezolvă, în final, fiecare din peripeţiile sale. Scenele din barca dc salvare unde rămăseseră singuri, un preot, un marinar, un negru puternic, o celebră cân-
cocoşat, atinge chiar un nivel
esenţială, reprezintă viaţa ţăranilor, vom putea să explicăm întrucâtva ţinuta sobră a tonalităţii cromatice, caracteristică în pictura sa. E drept, pictorul n'a fost străin de arta meşterilor anonimi de pe urma cărora ne-au rămas ceramica şi icoanele; pe alocuri sunt semne în opera lui că a încercat o directa transpunere a clementelor provenite din aceste isvoare.
LTna ori alta, este de reţinut că personalitatea acestui pictor a câştigat în amploare în măsura în care ea a list supusă scopului pc care l-am arătat mai sus.
Semnificativă pentru stăruinţa cu care ar tistul şi-a construit viziunea sa artistică este şi pasiunea sa pentru desen. Cu cărbunele sau cu creionul în mână, artistul a urmărit, pas cu pas, legile de întrupare armonică a operii pictate. Desenele rămase, sunt astăzi baze de orientare pentru generaţiile tinere. In locul desenului academic, de linii calculate şi aride
lareata şi un c-oluşch, « i w , & ^ , . . . , „ , — . - - .
zis cu accente sinistre Ştefan Dumitrescu a adus un desen in care salveze sinceritatea este un punct de plecare. Despre
conţinutul sufletesc al operii sale, oricât licăr ajuta cuvintele, nu vom putea arăta cât
de dramatism propriu in conduita preotului care vrea sa se singur, Ca exemple de simetrie expresive voiu nota repetata apariţie a gemenilor, rolul interesant al «râsului» în câteva ocazii grave sau importante, numărătoarea cazurilor dc «pierdere a conştiinţei», ete, Figura sumară a eroinei principale, cântăreaţa celebră, c prinsă cu un crud şi în acelaş timp temperat realism.
Eroul, aşa cum spuneam, e dc o structură fantezistă foarte semnificativă şi îmbină o serie dc contraste care-1 fac, fantastic, adică
de adânc şi omeneşte a simţit viaţa acest artist. Cum a ştiut el să aşeze într'o compoziţie două ţărănci din atitudinea cărora se desprind sufletele lor, sau într'un portret, cum ştia el să dea ochilor depărtarea şi mereu neliniştita căutare a celor mici, nu sc poate descrie în biete cuvinte.
Din fericire, opera lui Ştefan Dumitrescu sc păstrează încă, risipită în parte prin casele a¬ matorilor, în muzee, sau în casa d-nei Du-
arlistic vorbind, foarte viu. Un fond sentimţn- M "[ T T . E J* U ' tal adaugă o greutate de echilibru impresio- <ţ- sperăm ca in curând se vor găsi oameni ilintă alcă/uirir Ipi., care să adune această operă într'o expoziţie
1 retrospectivă, prezentata după criteriile mari pe care le cere personalitatea lui Ştefan Dumitrescu. Munca şi seriozitatea artistului merită acest omagiu şi, în aceeaşi măsura, cultura noastră artistică îşi aşteaptă acest moment.
Ion Vlasiu
Fireşte că lângă numeroasele lui calităţi, de ordinul cel mai ales. şi original, romanul d-lui Corncliu Popp conţine multe naivităţi, adevărate naivităţi, note adolescente am putea spune. Modul cum ni se descrie începutul iubirii .teiului pentru cântăreaţa celebră de pe transatlantic ca şi povestea vieţii de pe insula cu negri, sunt simplist rezolvate.
Un aspect al eroului care Irebue subliniat şi care uneori devine excesiv, este acela de spirit gata întruna la reflecţii. Conţinutul re-ilecţiilor este aproape totdeauna- interesant, nou sau redat într'o forma originală, dar de multe uri oboseşte pe cititor. Deasemeni vom nota acrul puţin diletant al stilului în unele Jocuri unde autorul caută să fie prea direct în expresie. Vom mai observa că ritmul rapid, plin ;ie expresie din prima jumătate a volumului
ta să zicem aşa, se schimbă spre sfârşit în rţiaba comună. într'un fel de spirit expeditiv tare face această parte mai slabă ca cealaltă.
«Eu şi statuia mea» este însă opera unui scriitor original şi semnul neîndoios al unui talent remarcabil.
I S T O R I E V A L O A R E A P E N T R U ISTORIE, A DOCUMENTELOR F A L S E .
Drago} Vrântc/mii
ARTE PLASTICE Ş T E F A N D U M I T R E S C U.
E p o c a secolelor X — X I V este, repetăm, epoca cea mai importantă pentru istoria Româniloi
din Dacia Traiană. pentrucă în această epocă reintra neamul românesc în istoria universală. Epoca aceasta' este cea mai importantă, dar în acelaş timp şi cea mai puţin şi mai rău cunoscută, peutrucă chiar din această epocă ni s'au păstrat numai puţine documente scrise. Poate nici n'au existat mult (aşa crede şi cunoscutul istoric maghiar Szentpetery). Poate au existat mai multe documente, dar s'au pierdut în împrejurările turburi ale acelor secole.
Documentele cari ni s'au păstrat parte în original, adică în forma lor primitivă, în forma lor externă şi internă în care au eşit din cancelariile autorităţilor cărora li sc atribuie, — parte ni s'au păstrat în confirmări sau ates-
De curând s'au 1 tări ale acestor originale, — şi parte ni s'au împlinit şapte ani , păstrat numai în simple copii. Uneori un docu-dcla. moartea pieţo- , ment ni s'a păstrat şi in original şi în copie
rului Ştefan Dumitrescu. Această dată s'ar (confirmare sau atestare). Cu cât documentele fi cuvenit sa fie menţionată de presa roma- re ni s'au păstrat sunt mai aproape în timp şi ncască, fiindcă Ştefan Dumitrescu a lăsat în spaţiu de evenimentele Ia cari se referă, cu ui ma lui o operă, a cărei valoare depăşeşte aţâţ sunt mai preţioase. cu mult nivelul obişnuit. Cum însă nu avem | Este dc sine înţeles că valoarea documentara o revistă închinată plasticei, o revistă în , a celor trei categorii de documente nu este care să poată fi urmărite deaproape grijile una şi acciaş. Valoare absolută pot avea în şi rosturile vieţii artistice, ignorarea acestui rândul întâi ti numai originalele şi, în rândul
-moment poate fi uitată întrucâtva. | al doilea, confirmările şi atestările, dacă aces-In spaţiul modest pc care-1 avem la înde
mână, vom încerca să schiţăm conturele personalităţii acestui pictor pe care un accident .rist l-a smuls din viaţă, atunci când puicile lui păreau mai încordate. Până mai zi-
.cle trecute se păstra încă atelierul lui Şte-an Dumitrescu, aşa cum se afla în momentul
morţii sale. Acolo puteau li văzute o serie Ic lucrări cărora artistul abia mai târziu urma să le dea întruparea lor de veci.
Văduva artistului a păstrat cu grijă întregul material rămas de pc urma lui. Cercelă-orul poate reconstitui cu uşurinţă planurile
după care se desfăşura unul dintre cele mai mpuuătoare programe artistice.
Acest program, în liniile sale simple, cuprindea perspectivele unei evoluţii estetice pc care artistul avea s'o definească pana la capăt.
După rolurile fireşti oricărui început, roluri care au poposit câtva timp în umbra romantismului francez. Ştefan Dumitrescu se ipropie de principiile artei moderne, sub a .-aror călăuză sufletul său avea să descopere sensurile mari ale artei româneşti. Spirit franc, aplecat din instinct spre inima lucrurilor, Ştefan Dumitrescu a recunoscut, la un moment dat, că marele rol al artistului este să spună ceeace vede, să spună aceasta în graiul simplu al acelora cărora vrea să le vorbească. Bazele psihologice ale esteticei moderne cuprind acest înţeles. In sâmbure el înseamnă viziune reală a lucrurilor şi a vie-
cumente în cari pentru întâiaşdată. se pomeneşte de Românii din Transilvania la începutul
. secolului al X l l I - l c a . ! Critica istorică transilvană a trecut cu multă
uşurinţă peste problema autenticităţii sau n c -auteuticitâţii acestor documente. Motivele cari au determinat atitudinea criticei istorice utigu-
I reşti sunt mai limpezi decât motivele cari au determinat atitudinea criticei istorice româneşti. De aceea ne oprim la aceasta din urmă.
Critica istorică românească a fost şi este rezervată de tot. Atitudinea ei a fost şi este determinată de motive cari se pot rezuma în ohiecţiunea timida: cu ce rămâne istoria română dacă admitem drept falşe documentele în cari pentru întâiaşdată se vorbeşte, la începutul secolului X l I I - l e a , de Români în Transilvania, ca având organizaţii politice dincoace şi dincolo de Carpaţi :; Cu alte cuvinte, dacă contestăm autenticitatea acestor documente ne lipsim dc câteva importante dovezi scrise privitoare la continuitatea Românilor în Dacia Traiană.
Preocupările criticei istorice româneşti nu sunt justificate.
înainte de toate: un document este falş sau autentic nu fiindcă cuprinsul Iui şi posibila Iui interpretare sunt in contradicţiune sau nu sunt în contradicţiune cu anumite teorii preconcepute. Un document este falş sau autentic, fiindcă într'adevăr este falş sau autentic, — independent de interpretarea lui.
îndoiala criticei istorice româneşti nu are de altă parte nici o justificare, pentrucă lipsa de autenticitate a documentelor în chestiune nu atinge problema' continuităţii Românilor în Dacia Traiană. In realitate,-lipsa dc autenticitate a lor este o nouă şi sdrobitoare dovadă a continuităţii acestui neam, în Dacia Traiană.
Documentele aceste falşe sunt anume toate I documente prin cari regii Ungariei fac dona¬ ; ţiuni — în paguba Românilor. Beneficiarii fal
surilor nefiind, prin urmare. Românii, ar fi absurd sâ presupunem că ci, Românii, ar putea fi făuritorii falsurilor. Ei bine, dacă Românii — a căror prezenţă la începutul secolului al X l I I - l e a o constată documentele falsificate — n'ar fi trăit de mult pc pământul pe care îl ocupă până azi, cei cari au falsificat documentele n'ar fi fost nevoiţi să invoce pentru justificarea bunurilor de cari se buctl-"rau — o donaţiune, ci ar fi putut să invoc» (şi ar fi şi invocat cu siguranţa) un argument mult mai puternic, argumentul că ei. deţinătorii bunurilor şi privilegiilor, la sosirea lor în ţară n'au găsit în acele locuri Români. Ar fi putut să invoce, nedesminţiţi de nimeni, că Românii au venit peste ei, beneficiarii, cari erau posesorii în virtutea dreptului priorităţii a acelor bunuri. Dar falsificatorii documentelor n'au putut falsifica adevărul istoric al prezenţei Românilor în Dacia Traiană, pentrucă acest ade-
cauza integrala a poporului român in fala areopagului chemat sa creeze o nou» stare de drept în hune.
2. Sâ înjghebeze în timpul rel mai scurt şi în eondiţiunile cele mai satisfăcătoare o arhivă docummilară privitoare la- poiitiea poporului român totalitar, strângând în cadrele ei lot cv. poate servi marile scopuri anunţate mai sus, şi aminie: cărţi, broşuri, gazete, foi volante, hărţi, stampe, fotografii, documente, scrisori, ele.
'i. Să studiezi' pe cele mai largi haz.e, în an--amhlu şi parţial, toate aspectele problemei ro-numeşti totalitare, în scopul:
al de a pune în lumina cea mai completă, pe bază de documente convingătoare, atât pentru Români, cat şi pentru străini, noua prohlc mă a poporului român totalitar, ea un impe-caliv de viaţă al acestuia.
lucrări le menite a fi tipuri ie în limbi :trî-inc vor trebui să jinâ seamă în mod special le psihologia publicului căruia se adresează. K.le tiu treime să fie simple traduceri dopa un text românesc, ci vor trebui să fie redactate pentru publicul căruia sc adresează.
1)1 de a afirma drepturile imprescriptibile ale poporului român asupra întregului spaţiu (teritoriu) geografic pe care-1 deţine prin autonomie sau prin expansiune naturaiâ.
el de a putea pretinde dela Conferinţa de pace, în chiar interesul unei pâri solide, recunoaşterea integrală u drepturilor poporului ro mân asupra tuturor teritoriilor pe care le ile-ine, fie prin încorporarea tuturor acestor teri
torii în cadrul Statului român totalitar, fie prin asigurarea pe scama enclavelor româneşti care nu pot t'i incorporate iu aceste cadre, a exercitării cât mai libere şi echitabile a drepturilor lor lu cultura naţională.
4. Să susţină în mod cât mai documentat problema schimbului de populaţii ru ţările ,'ccine, în sensul ca pe deoparte toţi actualii etăţeni români de alte l imbi decât cea ro-
mâiieascâ. care voese să-şi păstreze naţionalitatea de naştere, ră fie trecuţi în mod obligator in iaca m a m ă a lor , iar pe de alta, ea toţi Komânii din a f a r ă tle graniţele Statului român JB fie Iduş i işidaşeziili definitiv în Ho-mânia.
5. SaTc-oRV in iifid definitiv, prin schimbul de populaţie, grava problemă a minoritS-ilor etilice, care a tulburai aliit de mult li
niştea Europei în ultima jumătate de veac. 6. Să preconizeze iu acelaş timp soluţii plan-
sibile pentru rezolvarea problemei evreeşti în Stoniâtlia, p r i n colonizarea Evreilor undeva, unde vieţuirea lor să se poată desfăşura fără prejudicierea intereselor actuale, economice şi culturale, ale altor naţiuni.
Ontsifor Ghibu
te sunt coroborate şi de alte documente. Valoarea documentară a copiilor simple este nulă.
Unii istorici (şi numărul lor este destul de mure) nu ţin şi n'au ţinut însă întotdeauna scama de aceasta deosebire în valoarea documentelor, Ei interpretează documentele atrt-buindtt-le acceaş importanţă şi valoare documentară, fie că este vorba de un document original, (ic că este vorba dc o atestare sau confirmare, fie că este vorba chiar numai de • o simplă copie. — dacă concluziile ce pot fi tra-sc din documente coroborează anumite teorii j preconcepute ale lor.
Aceşti istorici trec însă cu aceaş uşurinţă şi peste o altă lăture importanta a documentelor, o lăture care priveşte autenticitatea lor. Pentrucă nu toate documentele ce le găsim păstrate în diferite arhive publice şi particulare sunt autentice. Multe dintre ele sunt falşe, a-cKcâ făurite nu de autorităţile sau persoanele cărora Ii se atribuie, ci de oameni străini, determinaţi de intenţia de a induce în eroare.
In deosebi sunt multe documente falşe între j documentele rari se refer la epoca secolelor X — X I V ale istoriei Daciei Traiane. Numai j intre documentele atribuite regelui Ungariei Andreiu al I l - lca critica istorică ungurească | a dovedit neatitenticitatea alor peste 40 de documente, exprimărulu-ţi în aceia; timp îndoiala în ce priveşte autenticitatea- alor altor documente.
Neautenticitatea dovedită a atâtor documente explică de ce epoca ia care se referă ni se prezintă într'o lumină falşă. In virtutea a-
ţ.i. Şt, tocmai aceasta ipsea artei noastre ; ^ d o c u m c n t e ( a c c c p t a t ( . d r e t a i i t e n t j c e l „u Romantismul francez dăduse loc unui aspect , ̂ a n u m e ^ _ ^ ^ artistic ui care conturele adevărate ale na- | a i c v e a a r f . ^ f . ^ ^ c y o _ turit se destrămau, înlocuite fund cu un sub ; | j j e i e v t , n i m e r j t e ! o r u n c u r s c u t o t l l ! deosebit itrat literar. Culoarea şi forma iVi pierduseră ; d c c c [ p e c £ m , e v o h l ţ i | l ] . a l u a t
cu desăvârşire rolul, o evidenta o toarte j Consideratiunile aceste aduc in discuţie o vizibilă eroare a picturii noastre de pe vre- ; p t . u b k m a interesantă, căreia, până acum i s'a
vâr istoric trăia în conştiinţa publică a tutu- I r •» r f> rn 71 Jf TV Ţ X Ţ~} I ror popoarelor ţării şi falsificarea unui adevăr / / V t X hi i \ \ I \ J\_ t \ £ atât dc vădit ar fi fost în sine cea mai sdro- | •*• ~ •*-* bitoare dovadă că documentul este un document falş. Falsificatorii neputând justifica deţinerea de privilegii şi bunuri invocând dreptul primilor ocupanţi, au recunoscut în tăcere prioritatea Românilor şi au invocat drept justificare o donaţiune regeasca.
Iată de ce nu sunt justificate îndoielile criticei istorice româneşti.
PUTEREA DE E X P A N SIUNE A L I M B I I R O M Â N E .
losij Sthhpul
Credem că factorii principali, care imprimă unei limbi marea forţă de ex
pansiune, prin care depăşeşte graniţele ei naţionale şi intră în cadru] circulaţiei universale, sunt următorii:
1) Forţa politică, prin care un popor îşi asigură o situaţie dominantă, o poziţie dc mare prestigiu în lume;
2) Spiritul comercial; acesta implică adesea şi firea aventurieră;
O N E C E S I T A T E Pregătirea noastră ' f
3 ) L ! t c " î U ! a , d c , V a l , 0 a r e " ' " ^ " a l ă ; acest N A Ţ I O N A L Ă ştiinţifică, istorieă si . f a c l " r l m p h c a ' l a r a n d u - ] ' Ş 1 P r«t'K«uI nil-I M P E R I O A S A . politică pentru un „ ' „ ,. . ,, „ ,
examen asa de rigu- i Opunând analizei agenţii de _ influenţa de ros, cum va fi Conferinţa de pace, este cu totul I u , a i s u s ' « d e o b s c l ' v a t m a i " l t a m f a P u t w e a
insuficientă. ' c ' c a impune pe un plan de circulaţie mon-Ti
PROPUNERI
mea aceia. In preajma anului 191S, îl găsim pe Ştc-
Tan Dumitrescu intr'un grup de artişti, care in curând aveau să devină fruntaşii celei mai serioase mişcări artistice din România, Grupul «Arta nouă» a organizat, în acciaş an, o expoziţie cu scene din război.
Spiritul realist al pictorului Ştefan Dumitrescu s'a- oprit atunci asupra unuia dintre cele mai tragice aspecte ale războiului: în-
be. De aici încolo, ţăranul avea să rămână multă vreme, marele subiect al operii acestui pictor. Câtva timp s;a lăsat sedus de aspectele pitoreşti. încetul cu încetul, artistul a renunţat însă la acest sens decorativ, căutând adâncimea expresivă proprie atitudinilor. Planurile se simplifica, se orânduesc după criterii constructive, iar culorile primesc expresia corespunzătoare psihologiei personagiilor.
Poate urmărind viaţa pe care a pictat-o
dat prea puţină atenţiune, — problema: care este valoarea pentru istorie a documentelor falşe? Au ele în general vreo valoare':'
«Document faîs» nu însemnează întotdeauna şi «document fără valoare pentru istorie». Nu însemnează întotdeauna că documentul fiind falş, este fals şi lot cc se spune în document
Pentru a da falsurilor toată aparenţa autenticităţii, falsificatorii din toate timpurile şi din toate domeniile încadrau falsurile lor în
mormântarea_câtorva J ă r a n i omorîţi dc horn- \ a d e v a r u T i indiscutabile, în adevăruri cari nu aveau nevoie să fie dovedite, pentrucă trăiau în conştiinţa publică ca fapte incontestate şi , incontestabile. Făceau acest lucru, ca fondul autentic să facă să pară autentice şi părţile neautentice, părţile falşe.
Aşa fiind, de multeori un document fals este pentru anumite afirmaţiuni cuprinse în el o mai elocventă confirmare a temeiniciei lor, decât ! ar putea fi documentul în. caz daca ar li au- 1
tentic. Intre documentele false din epoca regelui
irup de peste două decenii ia noi nu s a lucrat nimic sistematic în vederea unui a-eme-nea moment grav. S'au risipit energiile naţionale, si în această privinţă, tară nici o socoteală şi prevedere. Stăm acum în fata ceasului al 12-lea slab înarmaţi şi rlah organizaţi, expuşi la toate tiliprivîzilinile liazarduhii. In aceste clipe critice, care ar putea sâ devie chiar fatale pentru noi, sitnt.mi datori să ne încordăm toate puterile, spre a cârpi cumva situaţia şi a salva ceeace se mai [toate salva.
Ca unu! care, timp de peste trei decenii, mi-aiii dedicat partea cea mai îndemnată vieţii .şi a activităţii inele publice problemei naţionale româneşti integrale, pe c i rc am servit-o sub toate aspectele ei, atât în 'l'raii'il vnniu cât şi în Hueovinu, Basarabia, Trunsms tria şi, prin intermediar, în Valea Tiiiiocului. mă sinii dator să arăt aci mijloacele prin care s'ar putea iniţia o acţiune care să aibă cât im: mulţi sorţi de izbândă.
Înainte de toate, trehuc să se schimbe radical punctul de plecare in privirea prolilrînri naţionale româneşti.
Tot ce se scrie la noi în domeniu! politicei naţionale, fie în româneşte, fie în limbi svr'i-ne, porneşte dela punctul de vedere parţial românesc.
Şi în lucrările de propagandă, iniţiate iu ultimul timp dc Ministerul propagandei naţio nale, se resimt aceleaşi tendinţe de a lumii];, numai aspecte izolate ale problemei romă. neşti, insistâtidu-se mai mult asupra problemei Transilvaniei.
E absolută nevoie ca acest punct de vedere să fie inversat ţ<" să se plece deja totalitatea S* dela unitatea Românilor mai presus (Ir hotarele tle Stat- şi dela întreg spaţiul i Ual al poporului român.
In consecinţă, nu ti'cblie fă mai apărăm pui şi simplu Stalul român în hotarele lui de astăzi, ci va trebui sâ avem iu fuja noastră io-talitatea românismului, care aproape pretutindeni depăşeşte aceste hotare.
Dacă în momente istorice unice în felul l"i". ca acelea în faţa cărora ne găsim a.-tăzi. nu suntem in stare ?ă afirmăm dreptul la \ia!ă al tuturor fiilor neamului nostru, indiferent tle hotarele politice de ieri sau de astăzi ale Malului român, nu merităm să trăim
In vederea unei redresări radicale, e nevoie de crearea unui in-arument cave -.1 jne ruilleze reuşita.
Instrumentul acesta, care ac i'i trebui; ci'e.,1 încă cu mult înainte, şi pe care împrejurările apocaliptice de acum îl impun ui pe n ne'-e. sitale imperioasă, eu îl văd în forum unui Institut de studii politire priiitome la p^porti] român, în cadrele căruia să fie adunaţi la n muncă sistematică un număr cât mui mare dc Români de pretutindeni, rare pot aduce ur\ a¬ port folositor problemei poporului român tn-
dială o limbă, pe care o poseda primul factor, e destul dc redusă; mai mult, cunoştinţele istorice ne probează ca acesta e chiar neputincios în caz ca nu c sprijinit de celelalte elemente de influenţa; astfel imperiul ţarist sau cel turcesc, nesusţinute de un prestigiu cultural, nu şi-au putut impune graiul în uzul altor popoare, ba au apelat ele înşile la limba franceza în relaţiile de Curte şi cele diplomatice. Singurii termeni pe care aceste imperii i-au putut impune neamurilor subjugate au fost cei administrativi — lucru inevitabil —. termeni care, odată cu înlăturarea stăpânirii străine, au dispărut şi ei, fapt ce denotă lipsa de prestigiu cultural. Dimpotrivă, renumclc Franţei a răspândit chiar în ţari independente şi îndepărtate asemenea termeni, lotuşi, este evident ca forţa politica nu e un factor neglijabil în procesul de răspândire al unei limbi dincolo de graniţele poporului care i-a dat naştere.
Graiul care a întrunit, în acţiunea sa de întindere peste întreg globul pământesc, toţi factorii indicaţi mai sus, este cel englez. Mare iiutcre politică, spirit aventurier şi comercial, prestigiu cultural — toate aceste forţe şi-au dat mâna pentru a impune limba poporului britanic în cele cinci continente. Totuşi, se pare că rcnumele vieţii spirituale din arhipelagul britanic nu c atât de puternic pe continentul european, încât să nu fie contrabalansat, şi chiar întrecut, de alte culturi; în consecinţă, utilizarea pe continentul nostru a limbii engleze e disputată şi chiar acaparată de limbile franceză şi germană. Engleza s'a impus prin prestigiul civilizator şi cultural mai ales acolo unde pretenţiile erau mai reduse, adică în celelalte patru continente,
Din aceasta- se poate deduce că cel mai important rol în circulaţia universală a unei limbi îl joacă prestigiu! literaturii şi culturii pe care le include acea limbă. Importanţa acestui factor a fost însă de obi-cciu greşit înţeleasă; rolul său a fost inversat. S'a spus că un roman, sau în genere o carte scrisă de un Francez sau German are norocul dc a beneficia de caracterul universal al limbii în care c scrisă, — limbă care o trece dincolo de graniţă, facilitându-i răspândirea peste întreg globul pământesc. Acelaş caracter universal aî limbii în care e scrisă o literatură intensifică şi acţiunea dc traducere a operelor ei în alte limbi. Aşa se spune; şi se exemplifică cu faptul că cele mai multe traduceri, şi în româneşte, se fac din literaturile germană, franceză, engleză şi italiană, cele patru limbi recunoscute ca având o circulaţie generală.
Adevărul e însă altul. Nu limba răspândeşte opera literară, ci opera răspândeşte limba Nu limba dă forţă de circulaţie unei literaturi, ci aceasta din urmă, prin valoarea ei, ărgeşle limitele de circulaţie ale unei limbi,
talitar, în raport cu energia lui creatoare, cu . Cir cât valoarea unei literaturi e mai univer spaţiul lui vital şi eu misiunea lui istorică în . s a ] a . l r l a j c t c r n ă , cu atât şi graniţele limbii în
care e realizată sunt mai întinse în spaţiu şi
Şlefan Dumitrescu, şi care, în partea ei Ungariei Andreiu al II-lea sunt şi câteva do
cadrul acestuia. Institutul ar consta din mai multe secţiuni,
după provinciile locuite de Români respectiv după problemele pe care te reprezintă acestea:
Scopurile Institutului ar fi: 1. Să adune la o lucrare sistematică pe. toii
cei pregătiţi spre a apăra, cu armele ştiinţei,
timo. Abia după ce o limbă şi-a cucerit acest caracter de universalitate, ea favorizează Ia râiidu-i opera literară, chiar dacă aceasta c de valoare mai redusă.
Franţa c învinsă azi pc teren militar şi politic, totuşi limba ei nu va înceta să aibă c
D A C I A < ? > ; 15 M A I 1941
D A C I A < 8 > 15 M A I 1041
circulaţie universală, pentrucă vor exista tot cleauna oameni, în toate ţările, care să simtă nevoia de a-i pusta în original pe Racinc, pe Moliere. pe Hugo, Pe Baudclaire şi toată lunga serie (le .tenii ale literaturii franceze.
Din datele de mai sus se poate deduce în mod clar că puterea de influenţă a factorului cultural e mai mare decât a celui politic, care deţine totuşi rolul de a crea condiţii favo-rahile creaţiei literare.
Faptul că factorul cultural exercită o mai marc influenţă decât cel politic trebue să ne bucure pe noi Românii în special. Una din concluziile ce se pot trage din această constatare este aceea ca nu exista pericolul ca o naţiune să fie dcsnaţionalizata de un stat care a subjugat-o, atâta vreme cât prestigiul politic al acelui stat nu e aureolat de un prestigiu cultural superior celui pe care-1 poate susţine naţiunea supusă. — O i aproape o mie de ani de stăpânire streină în Ardeal u'au izbutit să desnaţionalizeze pe Români, pentrucă nivelul culturii şi civilizaţiei stâpânitoarc a fost tot timpul inferior culturii ii civilizaţiei create de România.
In legătură cu această problemă, A. H. Sayce spune în studiul său dc «Filologie comparată» c:ă acolo unde presiunea sociala e puternică, din cauza cuceririi, poporul inferior va adopta limba puporului superior. Limba celtă a dispărut, în Galia şi Spania, fiind înlocuită cu latina. In cazul însă când cuceritorii sunt mai puţin numeroşi şi mai ales mai puţin civilizaţi decât naţiunea supusă, necesităţile vieţii zilnice şi influenta literaturii îi vor constrânge adeseori să adopte limba acesteia din urmă. Aşa- s'a întâmplat cu Normanzii în Franţa şi Anglia sau cu Francii în Galia. «Putem spune în regulă generală că peste tot unde două naţiuni egal dc avansate în domeniul civilizaţiei sunt puse în contact intim, conclude Sayce, li.mha naţiunii celei mai numeroase va învinge. De altă parte, acolo unde un mic corp de năvălitori aduce cu el o civilizaţie mai înaltă, se va întâmpla, duna toate_proba-.
c i bilnăţile, contrariul E deci indiscutabilă întâietatea culturii fi
literaturii în acest proces de expansiune lin-guistică. In consecinţă, astăzi când ţara noastră are din nou câteva milioane de Români înstrăinaţi putem fi siguri ca ei nu vor pieri ca naţie, penlru că Rusia- şi mai puţin Ungaria nu au fost în stare să realizeze o civilizaţie şi o cultură — miraj, prin care să cucerească masele româneşti.
In expunerea noastră am trecut cu vederea un clement care este inerent limbii, oprin-du-nc asupra factorilor externi ce o ajută în expansiunea ci. Au, anume, unele limbi, prin însăşi structura lor, o sonoritate atractivă, ca cea italiană, în timp ce altele sunt rebarbative la auz.
In această constelaţie, limba română ocupă, prin muzicalitatea ei, o situaţie favorizată. înzestrată cu virtuţile sonore ale limbilor neolatine, dar cu aspecte expresive specifice, cu variate posibilităţi de accentuare şi deci maleabilă pentru bogate nuanţări, dar totuşi rezistenta la alterări, şansele ei de expansiune sunt virtual date. In lipsa unui impuls, care nu poate veni din însăşi firea poporului nostru, din nefericire fără elanuri ofensive, graiul românesc îşi află imboldurile expansive în poezia lui Eminescu, în proza lui Creangă, în comedia lui Caragiale. Cultura noastră de import de până de curând, trădată de frecvenţa neologismului, a împiedecat interesul pentru o limbă, căreia i sc deschid însă orizonturi largi deodată cu efurtul de-a crea o valoroasă cultură originală. Originalitatea culturii şi literaturii, care trebue să ne preocupe în cel mai înalt grad pe acest plan, e o condiţie esenţială a- promovării graiului românesc în concertul limbilor universale, alături de surorile sale, care şi-au cucerit un loc inexpugnabil.
Dar, ia. procesul de expansiune al limbii române intervine şi un factor nou: păstoris-mul. Acesta a răspândit graiul românesc spre Răsărit până ia Bug, spre Nord până la limitele Carpaţitur, iar în Sud pe tot întinsul Peninsulei Balcanice, impunând numeroase .dv.inte şi popoarelor cu care am venit îi contact. în împrejurările actuale, păstorismul rămâne, atât în stânga cat şi în dreapta Dunării, ca şi în nouile teritorii înstrăinate, un important factor de conservare, de unificare şi chiar difuzare a limbii noastre.
«o funcţiune de înrâurire sufletească şi spirituală în interiorul vieţii poporului; o funcţiune de coeziune între membrii comunităţii lui», cum zice domnul Limgu.
«Educaţia naţiunii» este deci o ştiinţă propriu zisă, care caută să corecteze anumite insuficienţe ale metodei ştiinţifice obişnuite a-plicatc la problemele educaţiei, slujindu-sc nu numai de o întreagă orientare de gândire contimporană ci şi de datele din ce în ce mai sporite şi semnificative ale unor întregi discipline ştiinţifice contimporane. «Dincolo dc cercetările şi metodele dc până acum, spune domnul Lungu, — care se raportau mai mult la educaţia prin instrucţie a individului, ca-; psihologia, pedologia, etica, biologia şi celelalte ştiinţe ajutătoare pedagogiei, — nouile orientări impun cel puţin cu o egală importanţă: filosofia, ştiinţa religiei, sociologia, etnologia, geografia, istoria, politica, etc-, cu toate ramurile lor, şi în general toate ştiinţele care converg întru cercetarea şi pătrunderea vieţii poporului în totalitatea lui». Pe aceste baze încearcă «o ştiinţă etnică a educaţiei».
Ceeace e esenţial pentru noi e faptul că aeeastă ştiinţă se naşte pe viu, adică pe însăşi obiectul imediat în slujba căruia lucrează, care este poporul românesc. E a devine implicit şi o ştiinţă a naţiunii române, realizând în acest sens, nu un mijloc abstract pentru a rezolva orice problemă naţionala, cum ar părea că spun cuvintele, ci o metodă mai favorabilă pentru sporirea cunoaşterii de sine a poporului românesc. Oricare ar fi deci evoluţia bazelor teoretice ale acestei ştiinţe — la construirea căreia domnul Lungu contribue aşa de mult prin întinsul său studiu — un rezultat rămâne sigur totdeauna: o mai bună cunoaştere a poporului românesc şi problemelor lui de totalitate. Afară de acest efect de cunoaştere, ea mai are unul moral de orientare pe drumuri realiste a gândirii politice, a gândirii comunitare, a Românilor. E a adaugă aşa dar un influent serios, realizat pe bază de metodă ştiinţifică râului marei spiritualităţi naţionaliste.
Ceeace deosebeşte învăţătura ştiinţifică pe care o ronstrueşte, prin întreaga sa operă atât de meritorie, închinată problemelor poporului românesc, domnul profesor Onisifor Ghibu, ca şi domnul Şerban Lungu, de alte discipline a¬ semănătoare, sunt, vom spune, fermenţii ei naturali de naţionalism. Domnul Lungu identifică prin urmare, ca precursori teoretici, în cultura noastră, atât pe Eminescu sau A. G. Popoviri, cât şi pe un Gheorghe Lazăr, I. Heliade Rădulescu, Simion Barnuţiu, M. Ko-gălniceanu, N. Balcescu. B. P. Haşdeu. Aparatul său ştiinţific, aşa cum se arată în primul volum al studiului (din cele cinci anunţate) se sprijină însă nu numai pe o întinsă cultură moderna în toate ştiinţele pe care le enumera în citatul nostru de mai sus, cât şi pc o observaţie bazată şi pătrunzătoare a realităţii naţionale româneşti (în mod separat în capitolele «Comunitatea naţională» şi «Totalitate românească»).
Vom observa deasemeni că învăţământul nostru superior, orientat pe discipline mai puţin abstracte, mai puţin raţionalist divizate, (studiul domnului Şerban Lungu apare în colecţia «Institutului de pedagogic şi educaţia naţiunii» de pe lângă Universitatea «Regele Ferdinand I» Cluj, condus de domnul profesor Onisifor Ghibu) corespunde mult mai bine necesităţilor spirituale ale poporului j nostru. Universitatea în afară de a contribui , la progresul ştiinţelor universale trebue să sc gândească necontenit la propăşirea ştiinţei realităţii noastre proprii, pe bază de disci- > g pline originale.
propagandă, — dar dincolo de tendenţiozitate ALECU HUSSO IN şi de blestemul politic al temei reclamate, mai c şi altceva. Acest «altceva» — fără să fie nevoie să-1 tâlcuim noi — scriitorul, autorul dramatic trebue să-1 capteze şi să ni-l prezinte în lumina de miraj a rampei. Voim să păşească pe scena românească adevărul realităţii ! Ne trebue acest adevăr cum îi trebue apa însetatului şi pâinea înfometatului.
Teatrul românesc, arc datoria elementară de a-şi forma autorii dramatici. Dar el, în loc să fi arătat toată gratitudinea şi solicitudinea talentelor noastre dramatice, mai curând, îmi pare, le-a dat cu tifla. E aceasta o crudă tristeţe. Nn-i de miiare că autorii dramatici nu s'au mai ostenit cu scrierea unei piese de teatru, ci au preferai romanul. E vremea însă ca această stare de lucruri să se schimbe, Teatrul românesc trebue să apeleze, serios şi sincer, la scriitori, iar scriitorii la rândul lor. să răspundă cu entuziasm chemării lui. In felul acesta se vor deschide noui orizonturi pentru literatura dramatică românească. Din diversitatea subiectelor înscenate se vor alege valorile şi printre dramaturgii care vor veni. se va găsi de bună seamă şi acela care să ne ofere spectacolul frumos şi trist al zbuciumului îndurerat prin care trecem azi.
Costa Cărei
POEZIILE P A T R I E I . In de
urma cedăriloi teritorii (în a-
fraţii răpiţi» pa,
nul 1940). am citit, fie strânse în volum fie în periodice şi cofidiane, din ce în ce mai multe poezii inspirate de acest eveniment dureros. Acesta e un semn bun. Poeţii noştri au părăsit temele favorite şi mişiati de această durere naţională îi închină simţirea, Asupra calităţii acestor poezii facem în.vă serioase re zerve. Genul e din cele mai dificile şi numai un talent mişcat de o autentică simţire reuşeşte să-1 ridice la valoarea artei. Publicaţiile noastre ar trebui să treacă aceste poezii prin-tr'o severă cenzură înainte dc a le face loc în paginile lor. Din revista «Luceafărul» dela Sibiu, amintim aici poezia «Rugăciune pentru
semnată de domnul Grigore Po-care ecoul marei dureri străbate aceste
versuri aparent liniştite şi cucernice:
«Celor ramaţi in ghiară păgână si haină Fă-le. Doamne, din durere cupe de lumină ! Si fântâni din lacrimi, să oglindească raiul Nu ntmva blestemul să le răpească graiul. A'it uita nici visul lor cuprins de -etala, Hinecuvintează-i în orire dimineaţă !
Domnul Mihai Beniuc publică în aceeaş revistă un ciclu de poeme dintre care remarcăm «Oraşul pierdut». E o evocare a Clujului în cuvinte simple si puternice, fără efecte căutate. Cităm părţi din această poezie cu regretul de a nu o putea reproduce în întregime;
îmi lot revine 'n minte Oraşul pierdut.
Zadarnic am suflat orice lumină Plecatele sălcii de-aduceri aminte Zăvoiul dc tristeţe a crescut Mai negrtt ea 'nainte, Şi peste apa sufletului meu îşi cerne frunza galbenă mereu, Îmi toi revine n minte. Oraşul pierdui. Zadarnic aţi înfipt drapel strein Pe turnuri puse'ti matcă românească Zarea se 'ntvnecă, Scapără Ochii cerului, Şi graiul adânc al pădurii Vesteşte furtuna cea mare!
Inflăcăratele rându-TRANSILVANIA. ri pe care i Ie con
sacră domnul Ion Brc-azu. în ultimul număr al revistei Transilvania (Aprilie 1941), lui AIccu Russo, reînvie una din cele mai eroice pagini din trecutul nostru: frământările revoluţionare din 1S48. Refugiat în urma ncizbutirii planului de revoluţie din Moldova, după un scurt popas la Gernauca lui Hurmuzachi, in Bucovina, Russo — cu Deşteptarea României 3. lui Aleesandri în traistă — pleacă în Apus.
Intâlnindu-se în drum cu alţi Români, care veneau spre Bucureşti, pentru a repeta aici încercarea revoluţionară dela P a ris, se întoarce pe Dunăre, cu gândul dc a pătrunde în Moldova. Ncreuşindu-i planul, ia calea întoarsă, până în Banat, de unde se îndreaptă spre Sibiu. Aici întâlneşte pe Barnuţiu şi participă la o manifestaţie de simpatie pentru Saguna. In 15 Mai e pe Câmpia Libertăţii, la istorica adunare dc protestare românească, a cărei înfăţişare o redă plin de avânt patriotic: «Un popor întreg, de acelaş port şi aceeaşi limbă, ca şi a poporului nostru (cel moldovean), sta măreţ în lumina soarelui şi printre sumane se vedeau amestecate multe surtuce. Aceste surtuce acopereau pieptul tineretului de frunte, eşit din Blaj şi din şcoa-lele Ardealului, tineret cu mare curaj şi iubire de neamul românesc». Dela Blaj se duce Ia Braşov, apoi la Lugoj . întâlnind aci pc Eftimie Murgu şi în fine iarăşi la Sibiu, unde — auzind de revoluţia din Muntenia — are o măreaţă viziune a .neamului nostru: «O naţie puternică, cu o mare, drept baricade, cu două râuri care sc cheamă Dunărea şi Nistru, drept încingătoare. cu sânge roman în vine. Şi nu va mai fi Moldova... nicî T r a n silvania, nici Banatul, ci o T a r ă Românească». Dela Sibiu porneşte spre Bucovina. «In valiză, alături de favoritul său Teophile Gau-tihicr, scriitorul francez, cu care are multă asemănare de caracter, şi de câteva cântece populare, pe care le va fi strâns prin Ardeal şi Banat, a aşezat... şi Deşteptarea României.
9/1 de exemplare din Protocolul Adumtr liniei, ii de\
'a Blaj fpecte»
şi alte multe manifeste pentru care e s t e r u i s • J
şi acte sus 'a închiţo'îfrc
unde va sta opt săptămâni şi de unde va : înainta două memorii pline de umor şi cu • raj comisarului gubernia! al Transilvaniei, •
E aici. in arest pelerinaj neînfricat, pe care l-au trăit şi alţi contemporani ai lui Russo, 1
ca Bălcescu. Aleesandri şi alţii, o pildă de : curaj şi iubire dc neam din care va trebui sa ne inspirăm întotdeauna1.
Ion Ştefan
PORUNCA Z I L E I ; R E D R E S A R E A V O I N Ţ E I N A Ţ I O N A L E .
T R A N S I L V A N I A V A T R A L I N-G U I S T I C Ă.
Mulţumită mijloacelor puse la îndemână de geografia liuguistică, s'a do
vedit că în părţile apusene ale Transilvaniei — unde şi colonizarea romană a fost mai puternică — există până azi o seamă de elemente latine dispărute în restul teritoriului român. Acest fapt a condus pe urm filologi la concluzia că Transilvania este leagănul din care s'a răspândit graiul românesc peste ţinuturile din jurul său. Căutând să lămurească puterea miraculoasă de dăinuire a limbii române pe pământul transilvan cutropit de Maghiari şi forţa ei de roire în câmpiile din jur, domnul Emil Petro viei găseşte (în Iran-sivania, 72,2) că, «forţe misterioase, primare, asemănătoare forţelor naturii... au perpetuat existenta unei limbi şi a unui popor romanic aici în Estul Europei şi au adus în sânul a¬ cestei comunităţi linguistice şi naţionale un mare număr de barbari. Iar după ce furtuna năvălirilor s'a mai potolit, în virtutea aceloraşi forţe vii, dela periferia cetăţii transilvane, formată de o coroană de munţi... limba românească se răspândeşte,.. în afara zidurilor cetăţii, pe câmpiile dela poalele munţilor... In faţa înaintării victorioase a limbii româneşti, graiurile slave, cumane, pecenege, ungureşti au trebuit să cedeze. Pe vastele întinderi dela Sudul şi Estul Carpaţilor, undt s'au dat nenumăratele lupte în câmp deschis, între ostile călări, ale năvălitorilor, s'a; desfăşurat ultima bătălie, adevărat războiu de mişcare, din care a eşit biruitoare limba română, împingându-şi hotarele departe până dincolo dc. Dunăre şi Nistru şi până la Marea cea Mare».
Ion Ştefan
UN L U P T Ă T O R A R D E L E A N .
Dragoţ Vrânceanu In «Convorbiri Literare» revista cu prestigiu istoric de
sub direcţia demnului I. E . Torouţiu, domnul profesor Alexandru Lepâdatu notează într'un necrolog acn,s, personalitatea publicistului luptător ardelean, T. V. Pacăţianu. Opera fundamentală — dc o viaţă — a acestuia. Cartea de Aur — reprezintă o muncă de benedictin a unui pasionat pentru dreptatea neamului său. Aparţinând unei generaţii care trecea dela reverie la realitate fără să facă nici o concesie, nimănui, Pacăţianu a străbătut o viaţă închinată neamului, pe care trebuia să-1 vadă din nou profund nedreptăţit, înainte dc a pleca pentru totdeauna — din mijlocul lui.
AMINTIRI D E S P R E Rxistă metode cx-T 1 T U MAIORESCU. trem dc variate pen
tru a reconstitui un personaj. Fiindcă existenta e polimorfă şi polivalentă şi fiindcă niciodată optica celor care interferează personalitatea lor cu aceea a unui acelaş ins, nu dă imagini care să coincidă. Domnul Găvanescul întrebuinţează în manieră impresionistă, elemente pe care amintirile, mai ales cele care au o tonalitate sentimentală, i le actualizează, după mulţi ani.
Evocările publicate de domnul Găvanescul nu privesc o epocă sau un aspect unitar. Ele sunt creionări scurte în care Maiorescu apare cu un gest, cu o frază, cu un zâmbet. Metode întrebuinţate nu ia din viaţa personajului fiindcă e foarte asemănătoare cu acea discontinuitate vie, prin care trăim pe cei din jurul nostru. Din tot articolul — publicat tot în «Convorbiri Literare» — se desprinde predominant, insistenţa cu care Maiorescu Îşi realiza buna morala, cu luciditate dar şi cu spon-taneitae.
E. Pamfil
E N S U L Ş 1 I N T E R E S U L C U N O A Ş T E R I I L I T E R A R E .
Sub acest titlu domnul Basil Muntcanu publică, în numărul din Martie al Revistei Fundaţiilor Re
gale, un studiu care rezolvă mai multe probleme tot atât de actuale pe cât dc interesante. Concepţia diletanţilor dela noi după care literatura franceză e «spirituală până la madrigal, superficială şi limpede până la dispreţul substanţei, literatură de salon, de club şi de alcov», e răsturnată magistral. Cei cc cultivă această literatură cu prejudecata facilităţii şi sub auspiciile diletantismului n'au luat contact cu esenţele ei tari ci s'au oprit la spumă amăgiţi dc claritatea limbei franceze şi neluând cunoştinţă că aceste semne limpezi şi armonioase îmbracă înţelesuri a¬ dânc specifice spiritului francez. Concepţiei după care literatura în genere e cuprinzătoare de «adevăruri anecdotice şi vitaliste» dom nul Basil Munteanu îi pune în loc literatura-cunoaştere. dincolo de biologie şi sociabilitate. Pe acest plan, al spiritului «toate elementele de ordin uman, social, realist, vitalist suferă o transfigurare totală şi nu mai îndeplinesc de cât o funcţiune metaforică». Cum spune domnul Basil Munteanu tn încheiere, două au fost telurile acestui studiu: a reda literaturii în genere, o nobleţă pe care tinde să o piardă şi «a-i fixa un statut de persoană morală, des făcându-i din complexul umilitor al vieţii cotidiene şi înălţând-o pc singurul plan care-i poate explica şi justifica existenţa: pe plaiul spiritului».
Faţă de acele evenimente rare au a¬ runcat ţara in durere şi ruşine. în tăcerea încruntată a
presei româneşti, isbucneşte uneori, spre o¬ noarea neamului acestuia, câte o voce de revoltă. Din adâncurile de durere în care toţi ne întâlnim, ea se ridică peste capetele aple cate, bărbătească, demnă, poruncitoare fost cutremuraţi cetind în fruntea «Transilvania», rechizitorul aspru făcut regimului neputincios care a cedat streinului, spre umilirea neamului românesc teritorii rupte din patria iui. Şi nemernicia de sus, împotriva căreia orice voce de protest a fost înăbuşită, ne umple şi astăzi de indignare. Cu vinte ce par a fi rostite într'un for roman a¬ coperit de doliul întregului popor, scrie în ct untul amar al sufletului său, imul dintre aceia ce n au uitat icoana măreaţă a Româ-
Atrj revistei
«Presa liberă, manifestaţiiini populare ? Formule învechite, practice primejdioase, arme, ce nu pot fi date în uzul Românilor, nepatrioţi, gata să-şi răstoarne şi să-şi vândă lara.
«Naţiei îi trebuia un singur lucru: stăpân, care să o cârmuiască. Nu arc nici voie. nici nevoie să gândească, să se frământe, să caute soluţii, să-şi reverse în acţiuni publice căldura- patriotismului ei, să-şi strige aspiraţiunilc, temerile, 'hotarîrile. Are să tacă. să primească porunca, slugă plecată.
«Gând a bătut ceasul greu. uleiul din candele sc uscase demult. Izolatul strigăt de deşteptare a zguduit o clipă, fără să poată porni arţiuni, braţele nu au răspuns poruncii unui voinţe, •-- soarta s'a îndeplinit !
«S'a îndeplinit soarta noastră ? «O asemenea soartă nu ar putea fi accep
tată, nici după ct veacuri ar fi îngroşat straturile generaţiilor şi umbrele uitării.
«Dar marea învolburare încă nu a trecui. Uriaşa încordare abia dacă şi-a atins zenitul şi rânduielile de până acum sunt în aşteptarea judecăţii celei adevărate, celei definitive.
«Ca mâine, ne vom găsi în faţa ei. Şi în aceea zi, care într'adevăr va topi secolele în seânteerea unei clipe, va trebui să ne cucerim dreptul nostru. Datoria noastră este să ne pregătim neamul pentru a putea înfrunta greutatea crâncenă. Şi înainte de toate să trezim din somnul otrăvirilor de zece ani. ceeace e întâia condiţiunc a biruinţei, ceeace porneşte şi animează acţiunile mântuitoare, ceeace ridică ziduri până la cer în lata duşmanului, ceeace opreşte în calea !or puhoaiele şi mişcă din loc munţii: voinţa
«Să o trezim, să o ridicam, să o exaltăm, prin toate mijloacele. Din voinţa dârză a fiecărui Rămân, să ee închege voinţa naţională, ca puterea ei covârşitoare să se reverse iar, cu supremă poruncă, în sufletul fiecărui Român. Să nu-i punem frâu. să nu-i punem hotare, să Jâsăm să ne cuprindă cu desăvârşire
| întreaga fiinţă. întreg gândul. In ea să se coboare orice pornire, orice energic, orice ten
: dinţa. «De altă parte întreaga putere a voinţei
colective naţionale, ca şi vigoarea hotărîrilor singuratecilor Români, trebue să fie polari
,zate asupra unei singure probleme: Realizarea dreptăţii noastre. Acum. neîntârziat, în giganticul proces de aşezare a neamurilor şi de statornicire a icoanei pământului, care se desfăşură înaintea ochilor noştri.
«Ca mâine, în răpazul şi liniştea păcii şi a securităţii, vom plivi holda de toată pol omida
j şi neghina, vom sădi arbori de rodul şi um-; bra- cărora sc vor bucura copii dc copiii no
ştri, vom împodohi preajma casei noastre însorite cu suavele culori ale miilor de flori. Vom putea scoate din dărnicia gliei şi vrednicia românească belşug şi înălţare.
«Rămaşi sfâşiaţi însă, vom boli veacuri, nn | vom înceta să ne oblojim rănile, să ne frămân
tăm în dureri. în încâerări, vom tânji în sărăcia ogorului nostru ciuntit, din care lacrimile şi sângele ce-1 vom mai vărsa- nu va mai putea rodi multă vreme nici prosperitate nici înaintare.
«In văpaia voinţei naţionale va trebui poate să se piardă chiar şi prudenţa.
In vremuri de cumpănă pentru naţiuni, spiritul naţional trebue să se transforme în. pasiune. Fără' de lebra înaltă a pa
lii articolul său intitulat: Porunca ziiei: j timilor violente, nu put fi trecute cu izbândă
V O E V O D U I . L E G E N D A R .
STUDII NOUI ASUPRA N A Ţ I U N I I R O M Â N E .
D-l Şerban Lungu, doctor în filosofie al Universităţii «Regele Ferdinand I» din
Cluj, tipăreşte întâiul volum al unei întinse lucrări întitulate «Educaţia naţiunii».
Noţiunea de educaţie presupune, alăturată de cuvântul naţiune, şi un sens politic. Noi socotim că «educaţia naţiunii» nu se poate urmări în afara sensului politic, numai pe planul cultural. Dar planul prevalent cultural pe care pune problema domnul Şerban Lungu, — şi domnul profesor Onisifor Ghibu, promotorul acestei ştiinţe care îşi găseşte un discipol atât de bun în autorul cărţii de care vorbim — nu este mai puţin important, fiind sortit el însuşi, cu cât e mai solid dovedit, să devină serios germen politic, adică
M I S I U N E A T E A T R U L U I R O M Â N E S C .
Ne apropiem de sfârşitul stagiunei teatrale. Azi-mâine, porţile templelor
Thaliei vor fi zăvorite, sclipitoarele lumini ale rampei se vor stinge. Făcând bilanţul pieselor jucate, ne vom gândi cu tristeţe că nicăieri, pe nici o scenă a Teatrului românesc nu am găsit opera în care să bată inima îndurerată a dramaturgului român, faţa de marea jale a sfâşierii hotarelor României. Cum de nu s'a încumetat încă niciunul dintre autorii noştri dramatici să scrie o astfel de piesă, măcar una ? E r a mai mult decât necesară ! Nu voim sa dăm ca exemplu pe vecinii dela Vest, cari în stagiunea anului teatral 1940—41 au jucat, pe scenele lor nu una-, ci mai multe piese inspirate din actualitatea fluctuaţiei hotarelor, cu decor de codru ardelean, cu acţiune înflăcărată de bucuria încorporării a unei părţi de ogor daco-roman. Succesul acestor piese — cu tot izul propagandistic — cum bine au scontat teatrele: a fost enorm. In Ţ a r a Românească doar câţiva poeţi şi câţiva nuvelişti au scris despre marea durere a Neamului răsleţit de crâncena pierdere a hotarelor rotunde. Dar unde-i obştea scriitori-or români, de ce nu-i la datoria ceasului dc
Domnul Emil Botta publică un poem intitulat «In groapa
leilor» din care cităm câteva strofe pentru marea lor frumuseţe, unde evocarea acelui legendar voevod ardelean Gelu e învăluită dc o discretă poezie
«Asi cerb din vremea lui Gelu rămurosul cap îl întinde, si umedul bot însetat de isvoară. Urieşesenl cap luceferii Prinde Visare nebună a câte oară brii trimiţi în somn, ăst cerb din vremea lui Gelu ăst domn i Dincolo de morţi, departe dc vii prin câte veacuri, hai ? arătare noptoasă, ruptă din rai. ai trecut pâri să vii r Ştii tu cerb sau nu ştii ? Departe-i, departe-i, hăt. şi au se mai vilă 'ndărăt, ăst cerb din vremea lui Gelu.
O N U V E L Ă . Domnul Al. A. Phi-lippide publică o
lungă nuvelă «Îmbrăţişarea mortului». Astăzi când sc vorbeşte, şi pe drept, de o criză a nuvelei, avem satisfacţia de a zice: iată în sfârşit o nuvelă foarte bună, P eronaţii desăvârşit conturate şi cu toate că e vorba de o nuvelă fantastică, o logică a genului o face să se desfăşoare cu o putere de viaţă ce subjugă atenţia. Desigur autorul ei nu consideră scrisul un exerciţiu faci] şi rezolvă toate pro-
faţă, Ia izvorul amar al durerii acestui popor ? j blemele după o căutare care dacă s'a dove-Teatrul doar e superba tribună, de unde scriitorul poate să vorbească direct inimei spectatorului. Nu ne-ar încânta deplin o piesă de
dit aici norocoasă nu exclude mai puţin muncă remarcabilă în atelier.
Ion Bălan
redresarea voinţei naţionale, domnul . Ionel Pop denunţă cu asprime şi cheamă la judecata conştiinţei româneşti ticăloşia care stăpânea viaţa publică dela noi în ultimul deceniu, încrezător în viitorul neamului nostru, domnia sa, face apoi să se audă chemarea, singura chemare a ţării în ceasul de acum.
Să-i dăm cuvântul: «Naţia noastră a primit doar cu uimire pe
aceşti neputincioşi cârmaci, dar nu a avut răscolirea dc voinţa, ce ar fi putut aşeza în locul lor adevăraţi oameni de stat,
«Au urmat penibilele şi umilitoarele zile de a Turnu Severiu. Până la pământ sc coboară capetele celor ce s'au găsit să reprezinte a¬ tunci acest Neam românesc, iar când corabia nefastă a luat în proră valurile Dunării, ca îă ducă stăpânilor răspunsul fără tăiuş, ne norociţii delegaţi ai buimăcitei noastre cârmuiri de atunci, alergau speriaţi pe .malul fluviului, strigând cu disperare rugăminţi de reluare a «tratativelor».
«Naţia noastră a rămas uluită la acest spectacol, a simţit palmele pe amândoi obrajii, a simţit fiorul extremei primejdii, — dar nu a avut învolburarea de voinţă, care să aşeze în locul spiritului transacţionist, umilitor, mândria demnităţii naţionale şi în locul car-tilagelor de sub fracurile împodobite cu panglici şi medalii spinarea dreaptă din. tunica ostăşească.
«Istoria «acelor zile» — în ce ne priveşte pc noi — se va scrie odată, cu toate amănuntele ci revelatoare de completă naivitate, lipsă totală dc informaţiuni, desorientare şi desăvârşită eclipsare a- sentimentului de răspundere istorică.
«Dar unde a fost oare voinţa acestei Naţii, care să se fi ridicat împotriva uşuraticei tran-sacţionări ? Unde a fost pornirea, care să înalţe «ca un om» milioanele ? Naţia din nou umilită, a plecat, resemnată, fruntea. Din zidul de neînvins al fortificaţiilor apusene au olecat înlăcrimaţi soldaţii noştri, cărora nu li s'a îngăduit să moară pentru România lor, --• au plecat spre frântura de \ară tristele convoaie ale unei armate, glorioasă în trecut, râvnitoare de glorie nouă azi.
«A pornit sinistrul, nesfârşitul convoiu, al refugiaţilor. S'a ridicat până la cer şi a pătruns până la noi ţipătul de moarte al sutelor şi a miilor de Români.
«In această stare de catalepsie, care a paralizat orice putinţă de apărare a neamului nostru, am fost aduşi în chip voit, conştient, printr'o stăruitoare administrare, ani de-a-rândul, a stupefiantelor omorîloare de voinţă Ot'ăvirea Neamului românesc nu a încetat să se desăvârşească, ani de-a-rândul sub cârmuirea apusă la fi Septembrie.
«Opinie publică ? Minora şi păcătoasa manifestare a plebei de egoişti şi de idioţi guşaţi.
<• Voinţă naţională? Nelămurită, şi împotmolită în sisteme reprezentativecu vădite greşeli şi defecte incurabile.
«Grupări politice. închegate în jurul unor ideologii şi a unor oameni ? Clicării înglodate în păcate. în dosul unor nesincere pro jrame, — care nu au contribuit cu un fii de nisip Ia alcătuirea României moderne.
«Oameni politici, selecţionaţi de evoluţiunea şi vicisitudinile vieţii publice ? Profitori de rând. pe urma cărora trebue puşi toţi procurorii ţării.
bilele de mare criză pe care Ic întâlnesc neamurile în evoluţiunea lor istorică. F ă r ă de paroxismul voinţei nu se înfruntă moartea, care, haină, păzeşte drumul gloriei si al izbăvi rei !
••Porunca zilei dc fată este: exaltarea uni tarei vointi naţionale. îndreptată spre una singură, sublimă, ţintă»
P R O D O M O . întâmplarea a făcut să ne vedem, cu
::<;neursul prietenului noastru Vlaicu Bârna-, colaboratori la revista «Viaţa Literară». In a-celaş număr al revistei. în. care erau de faţă patru dintre aceia ce far parte din casa noa-;tră, a apărut o notă injurioasă la adresa lu! Dan Botta. Respingem limbajul violent al a¬ celei note şi protestăm împotriva ncelegaiilei maniere prin care redacţia acelei reviste a făcut posibilă, sub ochii noştri, ponosirea unuia dintre noi.
Emil (Ymrgiitra
Acest număr apare cn întârziere, din
motive neatârnătoarc de voinţa noastră. Cetitorii ne vor înţelese. Cauza pc care o servim e sfântă ţi dreaptă.
j Această revistă — pe care noi am gândit-n ca un organ de afirmate .a drepturilor noastre
; în lume, drepturi "întemeiate pc un mare trecut şi pe o cultură din cele mai nobile. — apare fără sprijinul oficialităţii. Să se ştie că numai râvna curată şi înflăcărarea lâtorva oameni o far să apară.
R E D A C Ţ I O N A . I E .
D A C I A C O M I T E T U L D E DJRF.CŢTFL
OCTAVIAN C. TASLAUANU DAN BOTTA EMIL GIURGILCA
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA STR. DIOMSIE fio, UL'CtJKEŞ'id, 11.
Tel. 2.36.38.
ABONAMENTUL PE ŞASE LUNI:
PENTRU P A R T I C U L A R I : lf>0 LEI PENTRU INSTITUŢII: ăflO I.EI PENTRU SPRIJINITORI: 1001) LEI
1 2 L E I E X E M P L A R U L
„ B U C O V I N A " I. E. T O R O U Ţ I U , B U C U R E Ş T I
![Dacia Duster [M.B]](https://static.documente.net/doc/80x56/5497762cac795959288b5498/dacia-duster-mb.jpg)
