Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul IV Nr. 898 Marti, 14 Iulie 2015 T anti Irenke (Irina Sava), bucãtãreasa lui Ceauºescu timp de 12 ani, este din Petrila, cea care la 16 ani a fost deportatã în Siberia, unde la lucrat în minã, la Dombas, doar pentru vina de a fi învãþat la ºcoala germanã. Despre ea ºi despre faptul cã Ceauºescu a avut tatã liberal ºi frate legionar, dar ºi despre volumul ”Drumul cavalerilor”, i-a vorbit nepoatei sale, Iancu Aurel fost secretar de partid la Preparaþia Petrila ºi deputat în Marea Adunare Naþionalã. >>> >>> PAGINILE 4-5 AGINILE 4-5 Doi petrileni – un deputat în Marea Adunare Naþionalã ºi bucãtãreasa lui Ceauºescu F ostul lider al PSD Vulcan, Marin Coltescu, nu pãrãseºte organizaþia pe care a condus-o pânã în urmã cu circa o lunã de zile, deºi au apãrut o serie de informaþii cum cã a bãtut palma cu UNPR. Omul de afaceri din Vulcan spune cã „sunt speculaþii” însã nu doar privind trecerea sa la UNPR ci ºi la PNL. „M-a sunat cineva ºi mi-a spus sã nu fac pasul, sã trec la alt partid, pânã nu-i spun ºi lui. Auzise cã vreau sã plec la PNL. I-am rãspuns cã nu am unde sã trec, nu plec din PSD. Mai bârfesc unii sau alþii, însã toate acestea sunt doar specu- laþii”, a declarat Marin Coltescu. Totuºi, acesta admite cã pe viitor ºi-ar putea schimba aceastã opþiune. „Deocamdatã rãmân la PSD. Pe viitor nu ºtiu ce va fi sau cum va fi”, a explicat fostul preºedinte al PSD Vulcan. Unele surse spun cã deja este „parafatã” trecerea la formaþiunea condusã de Oprea, iar alãturi de social- democrat ar trece ºi circa 150 de membri ai organi- zaþiei din Vulcan. Potrivit unor informaþii vehiculate pe surse, tabãra nemulþu- miþilor din PSD ar fi avut o întrunire unde s-ar fi discutat chiar pãrãsirea organizaþiei condusã în acest moment de primarul ºi viceprimarul Vulcanului. Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU C oordonatorul liberalilor din Valea Jiului spune cã bârfe vor tot circula în perioada urmãtoare, cum cã este curtat de alte partide, însã nu se gândeºte sã pãrãseascã PNL. Pe scena politicã din Valea Jiului se vorbeºte tot mai des de trecerea coordo- natorului PNL, Costel Avram, în tabãra UNPR, mai ales cã liderul liberal ºi-a manifestat nemulþumirea cu privire la anumite decizii ale conducerii organizaþiei judeþene. În plus, Avram n-a negat niciodatã priete- nia cu unii lideri ai altor for- maþiuni politice, însã infor- maþiile privind plecarea sa din PNL nu au nici un sâm- bure de adevãr. „Nimic mai fals, nu am avut nici mãcar discuþii cu cineva de la UNPR, nu mi s-a fãcut nici o ofertã, nimic mai fals. Informaþii de acest gen, bârfe, vor mai tot circula însã nu am de gând sã plec din PNL la nici un alt par- tid”, susþine coordonatorul liberalilor din Valea Jiului. Costel Avram pune poziþia sa criticã faþã de unele decizii ale colegilor pe faptul cã este democraþie în partid ºi toþi membrii îºi pot exprima liber punctul de vedere fãrã teama de repercusiuni. „Cei care mã cunosc ºtiu cã sunt o fire vulcanicã dar, în acelaºi timp, ºtiu ºi cã nu sunt un om care pune armele jos. Nu am de gând sã demisionez din PNL. Am nemulþumiri, cred eu justificate, faþã de modul în care decurge activitatea politicã. De multe ori, trã- iesc impresia cã nu tragem cu toþii la “cãruþã” aºa cum ne obligã încrederea de care ne bucurãm în rândul electoratului din judeþul Hunedoara. Cred cã trebuie sã mãrim puþin tempo-ul, sã aducem ceva mai multã acþiune în noua noastrã organizaþie a PNL Hunedoara”, mai spune liderul PNL din Valea Jiului. De cealaltã parte, preºedintele UNPR Hunedoara spune cã partidul are „o politicã a porþilor deschise”, însã infirmã ºi el zvonurile. Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU Adversari pânã ieri, de mâine în aceeaºi barcã? Fostul ºef al PSD Vulcan rãmâne social democrat
Transcript
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 898
Marti, 14 Iulie 2015
T anti Irenke (Irina Sava), bucãtãreasa lui Ceauºescu timp de 12 ani,este din Petrila, cea care la 16 ani a fost deportatã în Siberia, unde
la lucrat în minã, la Dombas, doar pentru vina de a fi învãþat la ºcoalagermanã. Despre ea ºi despre faptul cã Ceauºescu a avut tatã liberal ºifrate legionar, dar ºi despre volumul ”Drumul cavalerilor”, i-a vorbitnepoatei sale, Iancu Aurel fost secretar de partid la Preparaþia Petrila ºideputat în Marea Adunare Naþionalã. >>>>>> PPAGINILE 4-5AGINILE 4-5
Doi petrileni – un deputat în Marea Adunare Naþionalã ºi
bucãtãreasa lui Ceauºescu
F ostul lider al PSDVulcan, Marin
Coltescu, nu pãrãseºteorganizaþia pe care acondus-o pânã în urmãcu circa o lunã de zile,deºi au apãrut o seriede informaþii cum cã abãtut palma cu UNPR.
Omul de afaceri dinVulcan spune cã „suntspeculaþii” însã nu doar
privind trecerea sa laUNPR ci ºi la PNL. „M-asunat cineva ºi mi-a spus
sã nu fac pasul, sã trec laalt partid, pânã nu-i spunºi lui. Auzise cã vreau sã
plec la PNL. I-am rãspunscã nu am unde sã trec, nuplec din PSD. Mai bârfescunii sau alþii, însã toateacestea sunt doar specu-laþii”, a declarat MarinColtescu. Totuºi, acestaadmite cã pe viitor ºi-arputea schimba aceastãopþiune. „Deocamdatãrãmân la PSD. Pe viitor nuºtiu ce va fi sau cum va fi”,a explicat fostul preºedinteal PSD Vulcan. Unele
surse spun cã deja este„parafatã” trecerea la formaþiunea condusã deOprea, iar alãturi de social-democrat ar trece ºi circa150 de membri ai organi-zaþiei din Vulcan. Potrivitunor informaþii vehiculatepe surse, tabãra nemulþu-miþilor din PSD ar fi avut o întrunire unde s-ar fi discutat chiar pãrãsireaorganizaþiei condusã înacest moment de primarulºi viceprimarul Vulcanului.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
C oordonatorul liberalilor din
Valea Jiului spune cãbârfe vor tot circula înperioada urmãtoare,cum cã este curtat dealte partide, însã nu se gândeºte sãpãrãseascã PNL.
Pe scena politicã dinValea Jiului se vorbeºte totmai des de trecerea coordo-natorului PNL, CostelAvram, în tabãra UNPR,mai ales cã liderul liberal ºi-amanifestat nemulþumirea cu privire la anumite deciziiale conducerii organizaþieijudeþene. În plus, Avram n-a negat niciodatã priete-nia cu unii lideri ai altor for-maþiuni politice, însã infor-maþiile privind plecarea sadin PNL nu au nici un sâm-bure de adevãr. „Nimic maifals, nu am avut nici mãcardiscuþii cu cineva de laUNPR, nu mi s-a fãcut nicio ofertã, nimic mai fals.Informaþii de acest gen,bârfe, vor mai tot circulaînsã nu am de gând sã plecdin PNL la nici un alt par-tid”, susþine coordonatorulliberalilor din Valea Jiului.Costel Avram pune poziþiasa criticã faþã de uneledecizii ale colegilor pe faptul cã este democraþie înpartid ºi toþi membrii îºi pot
exprima liber punctul devedere fãrã teama de repercusiuni.
„Cei care mã cunosc ºtiucã sunt o fire vulcanicã dar,în acelaºi timp, ºtiu ºi cã nusunt un om care punearmele jos. Nu am de gândsã demisionez din PNL.Am nemulþumiri, cred eujustificate, faþã de modul încare decurge activitateapoliticã. De multe ori, trã-iesc impresia cã nu tragemcu toþii la “cãruþã” aºa cumne obligã încrederea decare ne bucurãm în rândulelectoratului din judeþulHunedoara. Cred cã trebuiesã mãrim puþin tempo-ul,sã aducem ceva mai multãacþiune în noua noastrãorganizaþie a PNL Hunedoara”, mai spune liderul PNL din Valea Jiului.
De cealaltã parte,preºedintele UNPRHunedoara spune cã partidul are „o politicã aporþilor deschise”, însãinfirmã ºi el zvonurile.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Adversari pânã ieri, demâine în aceeaºi barcã?
Fostul ºef al PSD Vulcan rãmâne social democrat
Minor de cinciani gãsit lacerºit pe strãzilePetroºaniului
C opil de cinci ani trim-is la cerºit. Poliþia
Localã din municipiulPetroºani a rãscolit locali-tatea în identificarea celorcare stau la cerºit.
Dupã acþiunea de sãptãmânatrecutã au fost indetificate maimulte persoane care apelau lamila publicã, printre care ºi uncopil. În aceste cazuri a fostsesizatã Direcþia de AsistenþãSocialã ºi Protecþia Copilului, darºi Poliþia municipiului Petroºani.
“În urma acestei acþiuni au fost depistate cinci persoanedintre care douã cu domiciliul în
municipiul Petroºani ºi un copilminor în vârstã de cinci ani.Acestea au fost conduse laPoliþia municipiului Petroºani, aufost verificate în baza dedate ºi de asemenea aufost amendate contra-venþional”, a declaratNicu Taºcã, purtãtorulde cuvânt al PrimãrieiPetroºani.
În cazul minoruluiidentificat pe strãzile dinPetroºani, Direcþia deAsistenþã Socialã ºiProtecþia Copiluluideruleazã o anchetã.“Aici existã niºteprevederi mai specialeînsã trebuie sã intervinãDirecþia pentruProtecþia Copilului ºialte instituþii care auatribuþii in acest sens”, amai spus sursa citatã.
Pãrinþii care îºi trimitcopiii la cerºit riscã
dosar penal ºi decãderea dindrepturile pãrinteºti, însã procedura este una anevoioasã.
Monika BACIUMonika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 iulie 20152 Actualitate
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
A proape 40 demilioane de
euro. Atâta ar maitrebui pentru caproiectele adminis-traþiei locale de laPetroºani sã devinãrealitate în ceea cepriveºte dezvoltareastaþiunii montaneParâng.
Autoritãþile locale dela Petroºani au începutlucrãrile la dezvoltareadomeniului schiabil înanul 2009. timp de treiani de zile, ministerulde resort a alocataproape 26 de mili-oane de lei. Cel maimare domeniu de schidin Europa de Est tre-buia sã fie construit la
Petroºani, în Parâng. În afarã de reamena-
jarea celor cinci pârtiiexistente, acolo urmausã aparã 17 piste noi,2 telegondole, ºaptetelescaune, 30 detunuri de zãpadã ºi 7maºini de bãtut zãpada.Complexul trebuia sãconþinã ºi douã centreturistice, o cabanã ºi oinstalaþie de ticketing.Costul final: 99 de milioane de euro.
“Natura a fostextrem de generoasãcu Petroºaniul ºi cutoatã Valea Jiului.Dumnezeu ne-a dat uncadru natural de vis,însã resursele financiaresunt foarte puþine. Dinbugetele locale nu poþisã realizezi investiþiilenecesare în infrastruc-
tura turisticã în aºa felîncât sã atragi turiºtiicare se duc în Austriasau Bansko. Suntemfoarte departe deBansko din punctul devedere al dezvoltãriiinfrastructurii. Doar sãfim ºi ajutaþi de guver-nanþi, pot fi îndreptaþianumiþi invetsitori cãtre zonele astea carevãzându-le sã îºi doreas-cã sã investeascã aici.Atâta timp cât investi-torii sunt duºi pe ValeaPrahovei ºi în alte zoneeste foarte greu. Dinbugetul local nu sepoate. Foarte mulþibani, la acest proiectambiþios ºi complet maie nevoie în jur de 40
de milioane de euro”,a declarat AdrianNegoe, secretatulPrimãriei Petroºani.
Edilii locali de laPetroºani au planurimari. Aceºtia vor caanul viitor sã înceapãlucrãrile la noultelescaun TS4 care arurma sã facã legãturacu pârtia Slima.
“Pentru Parâng con-tinuãm lucrãrile, vomfinaliza spaþiile tehniceºi clãdirea unde estebazinul urmând anulviitor sã vedem dacãputem sã achiziþionãmpompele pentru zãpadaartificialã. Dacã vremsã facem tot proiectul,sumele sunt foarte
mari, la câteva zeci demilioane de euro, darnoi avem prioritatepentru anul viitor sãfinalizãm cu pompelede apã ºi construireatelescaunului TS4 caresã facã legãtura dintrepârtia B ºi Slima”, adeclarat Tiberiu IacobRidzi, primarulmunicipiului Petroºani.
De mai bine de doiani municipalitatea dela Petroºani se judecãcu Romsilva pentru unteren în suprafaþã de46 de hectare. Dupãce magistraþii de laCurtea de Apel AlbaIulia au dat o sentinþãfavorabilã municipali-tãþii aceasta a fost atacatã de Romsilva laÎnalta Curte de Casaþieºi Justiþie, care a dispusrejudecarea cauzei, iar procesul a fost suspendat. Acum,reprezentanþii munici-palitãþii încearcã sãrezolve aceastã speþãpe cale amiabilã.
“Noi lucrãm la documentaþie ºi vommerge sã discutãm cuRomsilva. Vom mergeîn mod direct. Dacã nuvom reuºi ne vom reîn-toarce la instanþã”, a
mai subliniat edilulpetroºãnean.
Potrivit docu-mentelor, MinisteruluiDezvoltãrii, nivelul decofinanþare aproiectelor derulate încomun de MinisterulDezvoltãrii Regionale ºiTurismului ºi autoritãþilepublice locale esteurmãtorul, unitãþileadministrativ-teritorialeasigurã pânã la 50%,dar nu mai puþin de5%, din valoarea totalãa contractelor de lucrãriîncheiate în conformi-tate cu legislaþia învigoare, exceptânddomeniul schiabil,unitãþile administrativ-teritoriale asigurã pânãla 50%, dar nu maipuþin de 5%, din valoa-rea contractului aferentrealizãrii documentaþieitehnico-economice,încheiat în conformi-tate cu legislaþia învigoare, în cazul domeniului schiabil,Ministerul DezvoltãriiRegionale ºi Turismuluifinanþeazã procurareainstalaþiilor de transportpe cablu ºi montajulacestora, în limita fondurilor disponibile.
Monika BACIUMonika BACIU
Groapa din Vulcan,închisã cu bani europeniG roapa de gunoi de la Vulcan,
singura în care depoziteazã toatãValea Jiului deºeurile menajere, va fiecologizatã cu bani europeni.
Preºedintele Consiliului Judeþean HunedoaraAdrian David a dat asigurãri cã banii vin dintr-unprogram european ce va fi eligibil pânã în 2020.Acum nu mai sunt suspiciuni cã am rãmâne cumizeriile cu care trebuia sã ne descurcãm cu banii din buget.
Groapa de gunoi de la Vulcan nu a putut fiprinsã în proiectul mare de ecologizare ce sedesfãºoarã acum în judeþul Hunedoara, dar suntºanse pentru perioada urmãtoare. MinistrulFondurilor Europene Marius Nica a fost în ValeaJiului ºi am primit garanþia cã vor fi bani pentruaceasta. „Pentru groapa de gunoi de la Vulcanam obþinut doar promisiunea cã va fi eligibilãpentru Programul Operaþional de InfrastructurãMare. Este o veste foarte bunã pe care o aºteptam de mult. Consider cã administraþiei dela Vulcan i s-a fãcut o nedreptate la momentulanului 2007 – 2008, când s-au fãcut primiipaºi pentru aceºti program, iar acum am obþinutcertitudinea cã va eligibilã pentru 2014 -2020”,a declarat Adrian David, preºedintele CJHunedoara. Groapa de la Vulcan mai poatefuncþiona pânã la finele anului viitor, când vomduce gunoiul la deponeul ecologic din norduljudeþului. Pânã atunci, va fi gata ºi staþia desortare de la Petroºani ºi groapa din Vulcan vaputea fi ecologizatã corespunzãtor.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Proiectele administraþiei de la Petroºani aravea nevoie de 40 de milioane de euro
Cronica Vãii Jiului | Marti 14 iulie 2015 Actualitate 3
Dupã ce, una câteuna, firmele cu careCEH are contracte aucerut insolvenþa, a venit rândul autoritãþilorlocale sã îºi cearã drepturile. Primarul IliePãducel de la Petrilarecunoaºte cã este într-osituaþie dificilã ºi cã atrimis somaþii cãtre toþicreditorii, printre care ºi
minei Lonea. “Nu amfãcut-o special pentruminã, cã sunt ai noºtri ºinu vreau asta. Am trimissomaþii cãtre toatefirmele care ne datorea-zã bani, pentru cã suntem într-o situaþiefãrã precedent”, arecunoscut Ilie Pãducel.
Din pãcate, însã, liderii minerilor spun cã
vina este a celor careîntârzie acordarea aju-torului de stat. “Sper sã rezolvãm dupã cevom primi ajutorul dersalvare. Este o tergiver-sare, care duce spreumilinþã din parteaMinisterului Finanþelor.Directorul generalConstantin Jujan este laBucureºti, tocmai pentruaceastã problemã. Am sesizat acest lucruministrului Gerea, dar se pare cã la nivelde Bucureºti, ValeaJiului nu mai conteazãdeloc”, a declarat PetreNica, preºedinteleSindicatului Muntele dincadrul CEH.
Mai mult, Nica spune
cã acum, mai mult caoricând, se vede cã dacãmineritul moare, admi-nistraþiile publice au desuferit enorm ºi credecã se va detensiona situaþia în scurt timp.“Nu sunt sume neplãtitedin rea voinþã, ci dinneputinþã ºi eu ºtiu cã,cel puþin anul trecut,când una dintre primãri-ile din Valea Jiului aavut grave problemefinanciare, CEH a plãtitanticipat sumeledatorate. Sperãm sã
rezolvãm situaþia ºiacum”, a mai spus Nica.
CEH plãteºte sumeimportante cãtre toateprimãriile din ValeaJiului ca ºi contribuþii,bani ce li se reþin mine-rilor pe ºtatele de platã,dar sumele nu au fostvirate pentru cã acum
se fac doar plãþile celemai importante. LaCEH trebuia sã ajugãîncã de la finele sãptãmânii trecute acel ajutor de stat, însã,banii întârzie nepermisde mult.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
Coconeade douã orioperat, darstabilT oma Coconea a
fost duminicãoperat pentru adoua oarã, dar esteîn stare stabilã. El se aflã într-unuldintre cele mai bunespitale din SaintMoritz ºi, spunapropiaþii sãi, esteîn afara oricãruipericol, chiar dacã aavut mult de suferit.
Nu este singurul carea abandonat cursa dincauza rãnilor, dar pentrucã este foarte bun, ascãpat uºor ºi promitecã va reveni în 2 ani înacelaºi loc.
A pierdut un dinte, afost operat la cortulstâng ºi duminicã la nas,iar mai multe intervenþiiminore le-a avut lamandibulã, dar acumeste bine. Asta spunapropiaþii sãi, care þinpermanent legãtura cuToma ºi ne asigurã cãeste pe mâini bune.Sâmbãtã a fost operatprima datã, iar duminicãa suferit încã o inter-venþie chirurgicale.„Duminicã a avut cea dea doua intervenþie lapiramida nazalã. Maisunt mici probleme, darnu grave, la mandibulã,mi-a spus cã ºi-a pierdutºi un dinte, iar buza infe-rioarã ºi cea superioarã
sunt afectate, dar, unapeste alta, astea suntlucruri minore. Nu estenimic care sã îi agravezestarea de sãnãtate”, aspus prietenul ºisuporterul sãu DanielHãlãstãuan, sportiv ºi eldin Valea Jiului, unuldintre puþinii cu careToma Coconea a þinutmereu legãtura.
Toma se aflã în celmai bun spital din SaintMoritz ºi este tratatcorect, dar prietenul sãuDaniel Hãlãstãuan nespune cã sportivul nostrua avut noroc cu expe-rienþa sa. Asta pentru cã a participat la toateconcursurile din Alpi ºi aºtiut ce sã facã, înmomentele de crizã, înaer „Acolo sunt situaþiiîn care climatul atmos-feric nu este cel maiprielnic pentru zborul cuparapanta. S-au formatturbulenþe, care au dusla aterizare forþatã. Ar fiputut sã fie mult maigrav, dacã Tomi nu eraatât de experimentat ºinu reuºea sã reducã dinsituaþia criticã”, ne maispune Daniel.
Prietenul sãu dinValea Jiului, însã, neasigurã cã Toma nu s-asperiat ºi cã în 2017 îlvom gãsi din nou în Alpiprintre favoriþii de la
RedBull X -Alps. Astachiar dacã a recunoscutcã aceasta a fost ceamai grea cursã a sa.„Tomi este un luptãtor,un profesionist ºi mãgândesc cã lucrul acestaîl va ambiþiona ºi maimult ºi, cu siguranþã, laediþia din 2017, vomavea parte de un altToma Coconea, multmai motivat ºi mult maihotãrât sã recupereze cea pierdut anul acesta”, aconchis Hãlãstãuan.
ªi în acest an TomaCoconea a fost unul dintre favoriþii cursei,fiind cel mai experimen-tat concurent. El a participat la toate cele 7ediþii ale celui mai greuconcurs de anduranþãdin lume, iar Valea Jiuluil-a susþinut, indiferent delocul pe care a ajuns.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
P arcã am fi în balada
Meºterului Manole la ColegiulEconomic Hermesdin Petroºani, pentru cã de 7 anise tot construieºteun hotel-ºcoalã.
Lucrãrile au începutîn 2008, dar nu au nicio ºansã sã fie finalizate, aºa cum artrebui în decembrie2015. Asta, în timp ceprimãria reia licitaþia.
La baza colegiului din Petroºani, una dintre firmele controlatede fostul prefect deHunedoara, AurelianSeranfinceanu a ridicatniºte piloni. Atât ºi aparticipat de douã ori lalicitaþie, însã, recent aabandonat-o din nou.Generaþii întregi au pierdut ºansa de a faceacolo practica, iar acumprimãria Petroºani face
demersuri sã reia lici-taþia. Asta, pânã nu seprãbuºeºte liceul dincauza lucrãrilor de jos.„Se va relua licitaþiapentru o nouã rundã ºivom vedea exact cevom face. Aºteptãmrãspunsul de laMinisterul FondurilorEuropene”, a spusTiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani.
Atât poate face primarul, dupã ce în 2014 firma controlatã de AurelianSerafinceanu a partici-pat din nou la licitaþie ºia câºtigat-o, doar cã nua mai putut face nimic,motivând cã are pro-bleme financiare. Întretimp, groapa, sãpatãiniþial cu bani româneºti,a destabilizat structurade reziatenþã a întreguluiansamblu al liceului, iaracum dupã ce a încasatcam 150.000 de lei aabandonat-o din nou.
Termenul de cons-
trucþie este 31 decem-brie 2015, dar primarulsperã sã reia licitaþiapânã la finele anului ºi,cu siguranþã, construcþianu va fi gata.
ReprezentanþiiPrimãriei Petroºani ºicei ai Agenþiei deDezvoltare Regionalã(ADR) Vest au semnat în noiembrie 2014contractul de finanþarepentru proiectuldemarat încã din 2008ºi nefinalizat, în valoarede 3.365.622,67 lei,din care finanþarea nerambursabilã este620.520,72 lei.
DianaDianaMITRACHE MITRACHE
N-a mai atacat sentinþamagistraþilor de la Petroºani
T rei ani cu suspendare, muncã în folo-sul comunitãþii ºi vizite la psiholog au
decis magistraþii Judecãtoriei Petroºani, îndosarul de sechestrare al femeii care ºi-alãsat pruncii sã ardã de vii. Femeia n-a maiatacat decizia judecãtorilor petroºãneni.
Alina Nadia Ardeleanu, femeia care ºi-a încuiatcei trei prunci în casã ºi pe spãtarul patului a pus o lumânare aprinsã, apoi s-a dus sã-ºi cumperede bãut, avea posibilitatea sã facã recurs la condamnarea datã de judecãtori, respectiv trei anide închisoare. Mama denaturatã a primit aceastãpedeapsã pentru lipsirea de libertate a unui bãieþelde ºapte ani ºi putea face apel în termen de 10 zilede la comunicarea sentinþei, dar a renunþat la acestdrept în condiþiile în care putea primi chiar opedeapsã cu executare. Ardeleanu a fost judecatãpentru cã a vrut sã pedepseascã copilul unui vecin,l-a sechestrat în garsoniera groazei ºi dupã ce l-a
bãtut, l-a obligat sã-ºi bage ardei iuþi în fund. Pelângã pedeapsã, aceasta va trebui sã achite sumade 10.000 lei cu titlu de despãgubiri morale familieibãieþelului abuzat. Pentru cã nu are un loc demuncã ºi trãieºte din ajutorul social, ar putearãmâne fãrã locuinþã dacã va fi executatã silit. AlinaNadia Ardeleanu este cercetatã ºi pentru omor calificat în cazul celor trei copilaºi ai sãi ºi riscã sãstea ani grei dupã gratii dacã va fi gãsitã vinovatã.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Primãriile cer blocarea conturilor CEHN u au primit banii cuveniþi din impozi-
tul pe salarii de la minele din locali-tãþile lor, iar primãriile au cerut blocareaconturilor CEH. Totul se întâmplã, spunliderii de sindicat, din cauzã cã ajutorul destat nu a intrat încã în conturi, deºi trebuiade la finele sãptãmânii trecute ºi situaþiadevine tensionatã din nou.
Primãria reia licitaþia la Hermes
”Bunicul meu mi-apovestit de tanti Irenke,din Petrila, cã a fostbucãtãreasa familieiCeauºescu, la vilaAzuga, dar ºi desprefaptul cã NicolaeCeauºescu a avut tatãliberal. Ba mai mult,tatãl lui Ceauºescu chiara fost o scurtã perioadãprimar liberal laScorniceºti, pe vremeacând liberalismul era peval, prin 1922- 1923.
Un frate de-al dictatorului, Florea, afost legionar, apoi adevenit jurnalist laScânteia. Nu erau chiarsãraci. Familia luiCeauºescu avea 7-8 hade pãmânt, iar cea aElenei Ceauºescu, totaºa, aveau pãmânt, darºi magazin sãtesc.
Bunicul meu ºtiamulte pentru cã a fostsecretar de partid laPreparaþia Petrila, apoi
deputat în MareaAdunare Naþionalã,multiplu decorat... La alegeri, care erauformale, bunicul fãceaparte din acea comisiede numãrare a voturilorºi îmi povestea cum pebuletine oamenii scriaumulte nemulþumiri darfãceau ºi multedezvãluri, sau înjurau...
Cu privire la ”originea sãnãtoasã” a lui Ceauºescu,mulþi comentaucã dictatorulnu era ceeace sedãdea ºicã îndosaulsãu decadre scriaclar cã tatãlnu era plu-gar. Buniculera supãrat dincauza acestor minciu-ni... El era orfan - tatãlsãu plecase pe front ºiacasã a venit... doar unpachet cu o hainã mili-
tarã ºi actele. Era miccopil când mama sa i-aadus pe toþi ºase fraþiiîn Valea Jiului. Au fãcutfoame multã în MunþiiApuseni, la Bucium, dar ºi aici, la Petrila.Fãrã tatã, cu mamacare muncea cu ziua..îmi povestea cã eraumomente când defoame mâncau rãºinade pe pomi... Dar toþi
s-au rea-lizat
caoameni
ºi înainte ºi dupã 1989,au condus colective înminerit, unul chiar aajuns primar în Bucium,iar copiii lor sunt niºtepersonalitãþi în domeni-ile lor de activitate...
De tanti Irenke (Irina Sava), bucãtãreasalui Ceauºescu, mi-apovestit cã a fãcutºcoala cu ea, dar foartepuþin, la Lonea, pentrucã pãrinþii au mutat-o laºcoala germanã, apoicât erau de ºocaþi cândau aflat cã deportat-o,împreunã cu alte fete ºibãieþi de vârsta lor, înRusia, prin Siberia” – aspus Maria Bãlan,nepoata moþului Iancu
Aurel, din Petrila.
În documentareanoastrã, am aflat doarcã soþul bucãtãresei luiCeauºescu, Ioan Sava,miner la Petrila, plecasede mulþi ani, la fetelesale care îºi fãcuserã unrost prin þarã. Dar,mergând din om în om,am aflat de la fiul unuifost miliþian cã despreIrina Sava s-a scrisamplu pe un site, dinmultele care existã dedicate dictatoruluiNicolae Ceauºescu. Aºaam aflat, de pe nicolae-ceausescu.yolasite.com,povestea petrilencei,care la 16 ani a muncitîn minele din Dombasºi cum a trãit 12 ani cu frica în sân, cabucãtãreasã a familieiNicoale Ceauºescu, laVila ªtevia din Azuga.
L a 16 ani, laminã, în Siberia
Irina Sava s-a nãscutîn Petrila, în 1928.Dupã tatã era cehoaicã,iar mama ei vorbeaungureºte. ªcoala pri-marã a fãcut-o în limbagermanã, lucru care n-aprea ajutat-o, ba dimpotrivã. În ianuarie1944, la doar 16 ani, afost deportatã cu lotulde 25 de fete din Petrilacare vorbeau limba germanã. ”Împlinisem16 ani în decembrie, iarîn ianuarie m-au trimiscu forþa in Dombas.Pãrinþii mei nu au pututface nimic. Am muncitdoi ani ºi opt luni în
minã, la cãrbuni... Amavut noroc sã am zile” –povestea doamna Irina,cu circa 10 ani în urmã,pentru nicolae-ceauses-cu.yolasite.com. Zilnic,fãcea opt kilometri pânãla gura minei escortatãde santinelã, iar ziua demuncã se temina la ununoaptea... Munca brutãºi lipsa hranei erau s-orãpunã. S-a îmbolnãvit.Avea doar 39 de kg,iar pãrul îi cãzuse. A fost eliberatã în 1947fiind gãsitã nevinovatãde o comisie dinCehoslovacia. Întoarsãla Petrila, doamna Irina,l-a cunoscut pe IoanSava, care fusese ºi elprizonier patru ani, totîn Rusia. S-au cãsãtoritºi au avut trei fete.
P âinea de Valea Jiului a
fãcut-o bucãtãreasadictatorului
”Minerii nu mâncaupâine cumpãratã de lamagazin, cã se acreºteîn minã. Aºa cã toatefemeile din Valea Jiuluiºtiau sã coacã pâine.Plus cã mie îmi plãcuseîntotdeauna sã stau pelângã mama, labucãtãrie. Ea lucra la uninspector de minã. Aºaam prins drag de artaculinarã...”- spune Irina Sava.
Când soþul sãu s-apensionat, s-au mutat laPredeal, datoritã silico-zei, acolo unde primiserepartiþie una din fiice.Când Irina S. îºi cãutaun loc de muncã, avenit la ei la cinã chiardirectorul Gospodãrieide partid ºi l-a întrebatdacã o poate angajaundeva. ”Dupã cum faci de mâncare, sã ºtiicã mâine îþi gãsesc delucru”, i-ar fi zis acesta.ªi a angajat-o laComplexul Geizer,cameristã, dar a intrat ºiprin bucãtãrie...
”Într-o zi, a venit ocomisie de la partidcare cãuta bucãtãreasãpentru vila lui
Ceauºescu. Cicã peSofronie o dãduserãafarã, cã nu era deloccuratã. Bucãtarul de laGeizer i-a ºoptit cã e ofemeie care gãteºtebine. Adicã eu. M-au ºinumit fãrã sã mãîntrebe dacã vreau”- îºiamintea Irina Sava.Asta se întâmpla în1977.
”Pe 16 august auvenit pe Valea Azugii lapescuit pãstrãv.Securistul casei mi-a zis:Tovarãºã, sã-i primeºti
cu þuicã fiartã. Atâtafricã a fost în mine...Era totul pregãtit, cânda intrat o femeie tareurâtã, cu pãrul pânã laumeri întors înãuntru.Zice: E deschis sus? Zic:E deschis. Femeia acoborât ºi a zis cãtremine: Bravo, se vede cãs-a schimbat personalul.Acuma mã duc sã vãd,prinde bãrbatul meuceva sau nu. Atunci mi-am dat seama cã eraElena. Ana Mureºan,securista lor, a pufnit înrâs. Pe urmã a apãrutCeauºescu, fãrã nici unpeºte. Credeam cã scaptava. M-a prins de dupãgât ºi mi-a spus: Îmiplace cum ai rânduitcasa. Dar nu-þi dau delucru la bucãtãrie, cãpeºtele de aici nu mãcunoaºte” – spune IrinaSava recunoscând cã atremurat de frica lor,dar ºi-a vãzut decratiþele ei ºi a avut grijãsã nu-i supere. Când seenerva, Elena obiºnuia
sã înjure. Din când încând se burzuluia ºi labucãtãreasã, care defapt þinea toatã cabana.”Þipa la mine, cu niºtecuvinte pe care nu potsã le reproduc”... În primul an era s-opãþeascã rãu. Într-unadin zile, a ieºit fum multdin ºemineu, iarsecuriºtii au crezut cãeste atentat la viaþa dic-tatorului. Era agiatatulan 1977, când avus-eserã loc revoltele de laBraºov ºi din ValeaJiului. ”Era deja
pregãtitã maºina sã mãridice. Dar eu nu eramcu nimic de vinã. M-asalvat chiar Ceauºescu,care le-a zis: lãsaþifemeia, probabil eraulemnele ude”- îºiamintea cu groazãpetrileanca.
Irina Sava povesteºtecã familia Ceauºescu nuavea degustãtor cum sespune, ci doar cândfãcea pâine, mai fãceao chiflã care era trimisãla laborator, pentru cãdictatorul avea diabet ºi
funcþie de ce conþineapâinea i se prescriatratamentul.
”Nu este adevãrat cã Ceauºescu aveadegustãtor. Mânca fãrã grijã din mânamea. Sanepidul veneaîn fiecare dimineaþã sãverifice igiena bãilor ºi a casei, dar nu stãteaulângã mine sã vadã cum frãmânt aluatul” –explicã bucãtãreasa.
La vila ªtevia,Ceauºeºtii nu veneauniciodatã singuri. Erauînsoþiþi de Postelnicu,Dãscãlescu, Oprea,Andrei, Ana Mureºan.Irina gãtea, de regulã,pentru cel puþin optpersoane. Când eraumai mult de 15, maivenea un bucãtar s-o
ajute. Cabana era doar pentru prieteni ºifamilie.
Revoluþia a prins-o lavilã, era cu soþul ei ºi cuun nepot. ”Tocmaifãcusem curãþenie desãrbãtori. A venit arma-ta peste noi ºi ne-asechestrat douã sãp-tãmâni. Au fãcut inventarul cu pistolul pemasã. ªtevia este unadin puþinele vile ale par-tidului de unde n-a dis-pãrut nimic. S-a zbãtutfata mea ºi ne-a adusacasã. Atunci m-am
îmbolnãvit de tensiune,de sperietura prin caream trecut” – îºiaminteºte Irina Sava.Vila ªtevia a fost predatã fostului primaral Predealului, Debret.Irina Sava a rãmasadministratorul vilei-cabanã pânã lapensionare.
”Drumul cavaleri-lor” ºi izolarea
deputatului MariiAdunãri Naþionale
”Când a apãrutprimul volum din trilo-gia ”Drumul cavaleri-lor”, în anul în care m-am nãscut eu, 1983,al cãrui autor este vesti-tul prozator, dramaturgºi publicist, DragomirHoromnea, cel care alucrat la revista lunarã”Munca de partid”, afost mare vâlvã, îmipovestea bunicul ºi, maiapoi, pãrinþii. A ºi fostdat afarã… Au stat lacoadã, în librãrii, ca s-ocumpere. Cartea esteun roman politic, cumulte fapte reale, prac-tic devoala metodeleceauºiste din interior. Afost retrasã din bibliote-ci, iar celelate volume,oprite de la publicare…
Acea carte a fostpentru bunicul meu con-firmarea a tot ce auzise,tot ce ºtia ºi mai multdecât atât… Spunea cãoameni ca tanti Irenke(Irina Sava – n.n.) meri-tau mãcar o reparaþiemoralã, pe care nu auprimit-o niciodatã. Afost momentul când nua mai vrut sã facãnimic. A refuzat oricepromovare, orice ofertãde mai bine preferândsã fie lãcãtuº la funicularul de la haldaPreparaþiei Petrila, izolat de restul... A fost felul sãu de aprotesta. De atunci nici”Magazinul istoric”, lacare era abonat de anide zile, nu-l mai citeaspunând cã nu ºtie câtadevãr conþine ºi câtãmanipulare” – spuneMaria Bãlan, desprebunicul sãu, fost deputatîn Marea AdunareNaþionalã, decedat în2011.
Dupã ce a promis cãse implicã în rezolvareaproblemei transportuluilocal din Lupeni, ieri,deputatul CristianResmeriþã a solicitatadministraþiei locale sãîntocmeascã documen-taþia pentru organizareadezbaterii publice privindproiectul de act norma-tiv pentru aprobareadocumentaþiei de dele-gare prin concesiune agestiunii serviciului detransport public local decãlãtori prin curse regu-late în municipiulLupeni, pentru anii2015-2021.
Astfel în data de22.07.2015, la sediulPrimãriei municipiuluiLupeni va avea loc dez-baterea publicã a proiec-tului de act normativunde sunt invitaþi sã par-ticipe toþi cei interesaþide concesionarea aces-tui serviciu, urmând caîn cel mai scurt timpacest serviciu sã fie scosla licitaþie ºi locuitoriimunicipiului Lupeni sã beneficieze de transportul local.
“Am promis cã mãvoi implica în rezolvareatransportului local, iar euîmi respect cuvântul dat.
Nu se poate cã cetãþeniidin Lupeni, acum în secolul vitezei, sã nuaibã cu ce sã sedeplaseze ºi sã aºteptecu orele în staþiile detransport”, spuneCristian Resmeriþã.Lipsa transportului localreprezintã o mare pro-blemã cu care se con-fruntã în prezent cetãþeniimunicipiului Lupeni,dupã ce de aproximativ o lunã ºi jumãtate, înurma unui control al IPJHunedoara, firma careefectua transportul locala fost amendatã ºi maiapoi i s-a retras Licenþade traseu. Din aceastãcauzã locuitorii dinLupeni are doreau sãajungã înspre Petroºaniori Campu lui Neag eraunevoiþi sã aºteptemicrobuzele care treceaudinspre Petroºani.Oamenii s-au plâns depu-tatului Cristian Resmeritã,care le-a promis cã în celmai scurt timp problemava fi rezolvatã.
Doi petrileni – un deputat în Marea Adunare Naþionalã ºi bucãtãreasa lui Ceauºescu
T anti Irenke (Irina Sava), bucãtãreasa lui Ceauºescu timp de 12 ani, este din
Petrila, cea care la 16 ani a fost deportatã în Siberia, unde la lucrat în minã, laDombas, doar pentru vina de a fi învãþat laºcoala germanã. Despre ea ºi despre faptul cã Ceauºescu a avut tatã liberal ºi fratelegionar, dar ºi despre volumul ”Drumulcavalerilor”, i-a vorbit nepoatei sale, IancuAurel fost secretar de partid la PreparaþiaPetrila ºi deputat Marea Adunare Naþionalã.”Acea carte a fost pentru bunicul meu confirmarea a tot ce auzise, tot ce ºtia ºi maimult decât atât… Spunea cã oameni ca tantiIrenke (Irina Sava – n.n.) meritau mãcar oreparaþie moralã, pe care nu au primit-oniciodatã. A fost momentul când nu a maivrut sã facã nimic. A refuzat orice promovare,orice ofertã de mai bine preferând sã fielãcãtuº la funicularul de la halda PreparaþieiPetrila, izolat de restul”...
Deputatul s-a autoizolat la Halda Preparaþiei Petrila
Deputatul petrilean ºi nepoata
Nicolae Ceauºescu împreunã cu tatãl sãu - liberal
Tanti Irenke (Irina Sava) bucãtãreasa lui Ceauºescu
Liberalul Adruþã Ceauºescu ºi Lixandra - pãrinþii lui Ceausescu
Deputatul Cristian Resmeriþã s-aþinut de cuvânt.
Transportul local din Lupenipe cale de a fi rezolvat
”Bunicul meu mi-apovestit de tanti Irenke,din Petrila, cã a fostbucãtãreasa familieiCeauºescu, la vilaAzuga, dar ºi desprefaptul cã NicolaeCeauºescu a avut tatãliberal. Ba mai mult,tatãl lui Ceauºescu chiara fost o scurtã perioadãprimar liberal laScorniceºti, pe vremeacând liberalismul era peval, prin 1922- 1923.
Un frate de-al dictatorului, Florea, afost legionar, apoi adevenit jurnalist laScânteia. Nu erau chiarsãraci. Familia luiCeauºescu avea 7-8 hade pãmânt, iar cea aElenei Ceauºescu, totaºa, aveau pãmânt, darºi magazin sãtesc.
Bunicul meu ºtiamulte pentru cã a fostsecretar de partid laPreparaþia Petrila, apoi
deputat în MareaAdunare Naþionalã,multiplu decorat... La alegeri, care erauformale, bunicul fãceaparte din acea comisiede numãrare a voturilorºi îmi povestea cum pebuletine oamenii scriaumulte nemulþumiri darfãceau ºi multedezvãluri, sau înjurau...
Cu privire la ”originea sãnãtoasã” a lui Ceauºescu,mulþi comentaucã dictatorulnu era ceeace sedãdea ºicã îndosaulsãu decadre scriaclar cã tatãlnu era plu-gar. Buniculera supãrat dincauza acestor minciu-ni... El era orfan - tatãlsãu plecase pe front ºiacasã a venit... doar unpachet cu o hainã mili-
tarã ºi actele. Era miccopil când mama sa i-aadus pe toþi ºase fraþiiîn Valea Jiului. Au fãcutfoame multã în MunþiiApuseni, la Bucium, dar ºi aici, la Petrila.Fãrã tatã, cu mamacare muncea cu ziua..îmi povestea cã eraumomente când defoame mâncau rãºinade pe pomi... Dar toþi
s-au rea-lizat
caoameni
ºi înainte ºi dupã 1989,au condus colective înminerit, unul chiar aajuns primar în Bucium,iar copiii lor sunt niºtepersonalitãþi în domeni-ile lor de activitate...
De tanti Irenke (Irina Sava), bucãtãreasalui Ceauºescu, mi-apovestit cã a fãcutºcoala cu ea, dar foartepuþin, la Lonea, pentrucã pãrinþii au mutat-o laºcoala germanã, apoicât erau de ºocaþi cândau aflat cã deportat-o,împreunã cu alte fete ºibãieþi de vârsta lor, înRusia, prin Siberia” – aspus Maria Bãlan,nepoata moþului Iancu
Aurel, din Petrila.
În documentareanoastrã, am aflat doarcã soþul bucãtãresei luiCeauºescu, Ioan Sava,miner la Petrila, plecasede mulþi ani, la fetelesale care îºi fãcuserã unrost prin þarã. Dar,mergând din om în om,am aflat de la fiul unuifost miliþian cã despreIrina Sava s-a scrisamplu pe un site, dinmultele care existã dedicate dictatoruluiNicolae Ceauºescu. Aºaam aflat, de pe nicolae-ceausescu.yolasite.com,povestea petrilencei,care la 16 ani a muncitîn minele din Dombasºi cum a trãit 12 ani cu frica în sân, cabucãtãreasã a familieiNicoale Ceauºescu, laVila ªtevia din Azuga.
L a 16 ani, laminã, în Siberia
Irina Sava s-a nãscutîn Petrila, în 1928.Dupã tatã era cehoaicã,iar mama ei vorbeaungureºte. ªcoala pri-marã a fãcut-o în limbagermanã, lucru care n-aprea ajutat-o, ba dimpotrivã. În ianuarie1944, la doar 16 ani, afost deportatã cu lotulde 25 de fete din Petrilacare vorbeau limba germanã. ”Împlinisem16 ani în decembrie, iarîn ianuarie m-au trimiscu forþa in Dombas.Pãrinþii mei nu au pututface nimic. Am muncitdoi ani ºi opt luni în
minã, la cãrbuni... Amavut noroc sã am zile” –povestea doamna Irina,cu circa 10 ani în urmã,pentru nicolae-ceauses-cu.yolasite.com. Zilnic,fãcea opt kilometri pânãla gura minei escortatãde santinelã, iar ziua demuncã se temina la ununoaptea... Munca brutãºi lipsa hranei erau s-orãpunã. S-a îmbolnãvit.Avea doar 39 de kg,iar pãrul îi cãzuse. A fost eliberatã în 1947fiind gãsitã nevinovatãde o comisie dinCehoslovacia. Întoarsãla Petrila, doamna Irina,l-a cunoscut pe IoanSava, care fusese ºi elprizonier patru ani, totîn Rusia. S-au cãsãtoritºi au avut trei fete.
P âinea de Valea Jiului a
fãcut-o bucãtãreasadictatorului
”Minerii nu mâncaupâine cumpãratã de lamagazin, cã se acreºteîn minã. Aºa cã toatefemeile din Valea Jiuluiºtiau sã coacã pâine.Plus cã mie îmi plãcuseîntotdeauna sã stau pelângã mama, labucãtãrie. Ea lucra la uninspector de minã. Aºaam prins drag de artaculinarã...”- spune Irina Sava.
Când soþul sãu s-apensionat, s-au mutat laPredeal, datoritã silico-zei, acolo unde primiserepartiþie una din fiice.Când Irina S. îºi cãutaun loc de muncã, avenit la ei la cinã chiardirectorul Gospodãrieide partid ºi l-a întrebatdacã o poate angajaundeva. ”Dupã cum faci de mâncare, sã ºtiicã mâine îþi gãsesc delucru”, i-ar fi zis acesta.ªi a angajat-o laComplexul Geizer,cameristã, dar a intrat ºiprin bucãtãrie...
”Într-o zi, a venit ocomisie de la partidcare cãuta bucãtãreasãpentru vila lui
Ceauºescu. Cicã peSofronie o dãduserãafarã, cã nu era deloccuratã. Bucãtarul de laGeizer i-a ºoptit cã e ofemeie care gãteºtebine. Adicã eu. M-au ºinumit fãrã sã mãîntrebe dacã vreau”- îºiamintea Irina Sava.Asta se întâmpla în1977.
”Pe 16 august auvenit pe Valea Azugii lapescuit pãstrãv.Securistul casei mi-a zis:Tovarãºã, sã-i primeºti
cu þuicã fiartã. Atâtafricã a fost în mine...Era totul pregãtit, cânda intrat o femeie tareurâtã, cu pãrul pânã laumeri întors înãuntru.Zice: E deschis sus? Zic:E deschis. Femeia acoborât ºi a zis cãtremine: Bravo, se vede cãs-a schimbat personalul.Acuma mã duc sã vãd,prinde bãrbatul meuceva sau nu. Atunci mi-am dat seama cã eraElena. Ana Mureºan,securista lor, a pufnit înrâs. Pe urmã a apãrutCeauºescu, fãrã nici unpeºte. Credeam cã scaptava. M-a prins de dupãgât ºi mi-a spus: Îmiplace cum ai rânduitcasa. Dar nu-þi dau delucru la bucãtãrie, cãpeºtele de aici nu mãcunoaºte” – spune IrinaSava recunoscând cã atremurat de frica lor,dar ºi-a vãzut decratiþele ei ºi a avut grijãsã nu-i supere. Când seenerva, Elena obiºnuia
sã înjure. Din când încând se burzuluia ºi labucãtãreasã, care defapt þinea toatã cabana.”Þipa la mine, cu niºtecuvinte pe care nu potsã le reproduc”... În primul an era s-opãþeascã rãu. Într-unadin zile, a ieºit fum multdin ºemineu, iarsecuriºtii au crezut cãeste atentat la viaþa dic-tatorului. Era agiatatulan 1977, când avus-eserã loc revoltele de laBraºov ºi din ValeaJiului. ”Era deja
pregãtitã maºina sã mãridice. Dar eu nu eramcu nimic de vinã. M-asalvat chiar Ceauºescu,care le-a zis: lãsaþifemeia, probabil eraulemnele ude”- îºiamintea cu groazãpetrileanca.
Irina Sava povesteºtecã familia Ceauºescu nuavea degustãtor cum sespune, ci doar cândfãcea pâine, mai fãceao chiflã care era trimisãla laborator, pentru cãdictatorul avea diabet ºi
funcþie de ce conþineapâinea i se prescriatratamentul.
”Nu este adevãrat cã Ceauºescu aveadegustãtor. Mânca fãrã grijã din mânamea. Sanepidul veneaîn fiecare dimineaþã sãverifice igiena bãilor ºi a casei, dar nu stãteaulângã mine sã vadã cum frãmânt aluatul” –explicã bucãtãreasa.
La vila ªtevia,Ceauºeºtii nu veneauniciodatã singuri. Erauînsoþiþi de Postelnicu,Dãscãlescu, Oprea,Andrei, Ana Mureºan.Irina gãtea, de regulã,pentru cel puþin optpersoane. Când eraumai mult de 15, maivenea un bucãtar s-o
ajute. Cabana era doar pentru prieteni ºifamilie.
Revoluþia a prins-o lavilã, era cu soþul ei ºi cuun nepot. ”Tocmaifãcusem curãþenie desãrbãtori. A venit arma-ta peste noi ºi ne-asechestrat douã sãp-tãmâni. Au fãcut inventarul cu pistolul pemasã. ªtevia este unadin puþinele vile ale par-tidului de unde n-a dis-pãrut nimic. S-a zbãtutfata mea ºi ne-a adusacasã. Atunci m-am
îmbolnãvit de tensiune,de sperietura prin caream trecut” – îºiaminteºte Irina Sava.Vila ªtevia a fost predatã fostului primaral Predealului, Debret.Irina Sava a rãmasadministratorul vilei-cabanã pânã lapensionare.
”Drumul cavaleri-lor” ºi izolarea
deputatului MariiAdunãri Naþionale
”Când a apãrutprimul volum din trilo-gia ”Drumul cavaleri-lor”, în anul în care m-am nãscut eu, 1983,al cãrui autor este vesti-tul prozator, dramaturgºi publicist, DragomirHoromnea, cel care alucrat la revista lunarã”Munca de partid”, afost mare vâlvã, îmipovestea bunicul ºi, maiapoi, pãrinþii. A ºi fostdat afarã… Au stat lacoadã, în librãrii, ca s-ocumpere. Cartea esteun roman politic, cumulte fapte reale, prac-tic devoala metodeleceauºiste din interior. Afost retrasã din bibliote-ci, iar celelate volume,oprite de la publicare…
Acea carte a fostpentru bunicul meu con-firmarea a tot ce auzise,tot ce ºtia ºi mai multdecât atât… Spunea cãoameni ca tanti Irenke(Irina Sava – n.n.) meri-tau mãcar o reparaþiemoralã, pe care nu auprimit-o niciodatã. Afost momentul când nua mai vrut sã facãnimic. A refuzat oricepromovare, orice ofertãde mai bine preferândsã fie lãcãtuº la funicularul de la haldaPreparaþiei Petrila, izolat de restul... A fost felul sãu de aprotesta. De atunci nici”Magazinul istoric”, lacare era abonat de anide zile, nu-l mai citeaspunând cã nu ºtie câtadevãr conþine ºi câtãmanipulare” – spuneMaria Bãlan, desprebunicul sãu, fost deputatîn Marea AdunareNaþionalã, decedat în2011.
Dupã ce a promis cãse implicã în rezolvareaproblemei transportuluilocal din Lupeni, ieri,deputatul CristianResmeriþã a solicitatadministraþiei locale sãîntocmeascã documen-taþia pentru organizareadezbaterii publice privindproiectul de act norma-tiv pentru aprobareadocumentaþiei de dele-gare prin concesiune agestiunii serviciului detransport public local decãlãtori prin curse regu-late în municipiulLupeni, pentru anii2015-2021.
Astfel în data de22.07.2015, la sediulPrimãriei municipiuluiLupeni va avea loc dez-baterea publicã a proiec-tului de act normativunde sunt invitaþi sã par-ticipe toþi cei interesaþide concesionarea aces-tui serviciu, urmând caîn cel mai scurt timpacest serviciu sã fie scosla licitaþie ºi locuitoriimunicipiului Lupeni sã beneficieze de transportul local.
“Am promis cã mãvoi implica în rezolvareatransportului local, iar euîmi respect cuvântul dat.
Nu se poate cã cetãþeniidin Lupeni, acum în secolul vitezei, sã nuaibã cu ce sã sedeplaseze ºi sã aºteptecu orele în staþiile detransport”, spuneCristian Resmeriþã.Lipsa transportului localreprezintã o mare pro-blemã cu care se con-fruntã în prezent cetãþeniimunicipiului Lupeni,dupã ce de aproximativ o lunã ºi jumãtate, înurma unui control al IPJHunedoara, firma careefectua transportul locala fost amendatã ºi maiapoi i s-a retras Licenþade traseu. Din aceastãcauzã locuitorii dinLupeni are doreau sãajungã înspre Petroºaniori Campu lui Neag eraunevoiþi sã aºteptemicrobuzele care treceaudinspre Petroºani.Oamenii s-au plâns depu-tatului Cristian Resmeritã,care le-a promis cã în celmai scurt timp problemava fi rezolvatã.
Doi petrileni – un deputat în Marea Adunare Naþionalã ºi bucãtãreasa lui Ceauºescu
T anti Irenke (Irina Sava), bucãtãreasa lui Ceauºescu timp de 12 ani, este din
Petrila, cea care la 16 ani a fost deportatã în Siberia, unde la lucrat în minã, laDombas, doar pentru vina de a fi învãþat laºcoala germanã. Despre ea ºi despre faptul cã Ceauºescu a avut tatã liberal ºi fratelegionar, dar ºi despre volumul ”Drumulcavalerilor”, i-a vorbit nepoatei sale, IancuAurel fost secretar de partid la PreparaþiaPetrila ºi deputat Marea Adunare Naþionalã.”Acea carte a fost pentru bunicul meu confirmarea a tot ce auzise, tot ce ºtia ºi maimult decât atât… Spunea cã oameni ca tantiIrenke (Irina Sava – n.n.) meritau mãcar oreparaþie moralã, pe care nu au primit-oniciodatã. A fost momentul când nu a maivrut sã facã nimic. A refuzat orice promovare,orice ofertã de mai bine preferând sã fielãcãtuº la funicularul de la halda PreparaþieiPetrila, izolat de restul”...
Deputatul s-a autoizolat la Halda Preparaþiei Petrila
Deputatul petrilean ºi nepoata
Nicolae Ceauºescu împreunã cu tatãl sãu - liberal
Tanti Irenke (Irina Sava) bucãtãreasa lui Ceauºescu
Liberalul Adruþã Ceauºescu ºi Lixandra - pãrinþii lui Ceausescu
Deputatul Cristian Resmeriþã s-aþinut de cuvânt.
Transportul local din Lupenipe cale de a fi rezolvat
Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 iulie 20156 Invatamant
În primul rând dorimsã mulþumim, în numelecelor 1078 de pescarisportivi care fac parte dincadrul asociaþiei noastre,pentru faptul cã ne gãzduiþiîn paginile ziarului ºi pozi-þia noastrã, un mod jurna-listic corect ºi echidistant,fapt care vã face cinste dinpunct de vedere deontolo-gic. În al doilea rând dorimsã mulþumim în moddeschis domnului primar alPetrilei, consilierilor localiºi tuturor celor din admi-nistraþia publicã petrileanã,care pe parcursul vremiine-au susþinut ºi au înþelescã parteneriatul încheiatîntre Asociaþia Pro Pescarºi Consiliul Local Petrilaaduce în timp un minimplus de venit de la o zonãcare, înainte s-o adminis-trãm noi, nu „producea”decât bãlãrii, mizerie, vegetaþie uscatã ºi apãmurdarã – fapt care puneaîn pericol sãnãtatea celorcare se „scãldau” aºa-zisîntr-o apã plinã de animalemoarte, vegetaþie putrezitãºi multã mizerie.
Aducem la cunoºtinþadomnului consilier Turcaº,cã a avut la dispoziþie tottimpul din lume pentru astudia documentele depusela primãrie de cãtre asocia-þia noastrã, prin care ProPescar avea drept de folo-sinþã gratuitã timp de 10ani a lacului ºi a terenuluiaferent de pe DealulMaleii, lucru stabilit înurma votului ConsiliuluiLocal Petrila în data de 30ianuarie 2013 (HCL nr.9/2013). Prin aceastãhotãrâre de consiliu local,noi, cei din Asociaþia ProPescar ne obligam sãadministrãm lacul ºi terenulaferent, acest lucru pre-supunând sã amenajãmlacul ºi terenul de lângãlacul în sine, astfel încâtzona sã fie pregãtitã în celmai scurt timp pentru pes-cuitul sportiv/ recreativ ºi
de competiþie. Zis ºi fãcut, astfel cã
în aceastã perioadã, decând am preluat adminis-trarea lacului ºi a terenuluiaferent, ne-am apucatserios de treabã ºi cu spri-jinul membrilor asociaþiei –atât prin voluntariat cât ºiprin banii plãtiþi la cotiza-þie, am consolidat malullacului (sau bãlþii cum leplace unora sã spunã) prinplantarea de mii de pomi(da, mii de pomi!) – evorba de sãlcii pletoase,arini ºi mesteceni, brazi ºipruni, plus alte soiuri înnumãr mai redus. Am eco-logizat totodatã maluriledar ºi suprafaþa luciului deapã, curãþind lacul ºi zonade sute ºi sute de pet-uri,de vegetaþie uscatã sauputrezitã, de murdãrie ºiacolo unde a fost cazul amtoaletat frunziºul, lucruricare ne-au luat luni de zile,chiar ani, pãstrând apoizona curatã, pânã azi, totprin multã muncã deîntreþinere, sãptãmânalã.Fiind obligaþi sã ridicãmstandardele zonei, dacã nedorim un lac ºi o zonãsãnãtoase ºi pline de viaþã,am montat coºuri de gunoidin 20 în 20 de metri, astfel ca cei ce vin la lac sãnu mai aibã niciun motivde a nu pãstra zona curatã,încheind ºi un contract deprestãri-servicii cu firma degospodãrie „Edil Urban”Petrila, pentru ridicareaperiodicã a gunoiului. Totîn acest sens, am amenajato filigorie, am montatmese, bãnci ºi scaune, ast-fel încât oamenii care vinla lac sã se simtã cât maibine ºi sã aibã condiþiileminimale de a-ºi petrececâteva ore cât mai plãcut.
Dar cel mai impor-tant lucru pe care l-amfãcut, ºi cel mai costisitortotodatã, a fost faptul cãam dat valoare lacului prinpopulare cu peºte, tone decrap de cea mai bunã cali-tate ºi de caras fiind aduse
pe bani, cu facturã, chi-tanþã, certificat de sãnãtateºi contract de conformi-tate, de la ferma piscicolã„Aurel Vlaicu” din judeþulnostru. Cheltuielile suntsuportate de membrii asociaþiei prin cotizaþii,bani pe care îi justificãm,oricând, pânã la ultimulleuþ. De altfel sumele seregãsesc ºi în documentaþiatrimisã la Biroul Juridic alPrimãriei oraºului Petrila.
Reamintim ºi faptul,nu ca o laudã, dar se parecã e necesar sã le aducemaminte unora, inclusivdomnului consilier Turcaº,cã dupã preluarea îngestiune ºi administrare asuprafeþei de apã ºi deteren aferent, am procedatla înscrierea în CarteaFunciarã a acestorsuprafeþe, documente exis-tente tot la primãrie, inclu-siv contractul de comodatîncheiat la notariat în datade 26 septembrie 2013.
Pe lângã aceste acteimportante, am obþinut întot acest timp acte ºi avizela fel de importante de laAdministraþia Bazinalã„Jiu-Craiova” (din cadrulApelor Române) – pentrufolosinþa luciului de apã(fãcându-se ºi analiza apeidupã ecologizarea de cãtrenoi a lacului, care a ieºitbunã!), de la mediu ºi,foarte important pentrupescari, am obþinutlicenþa pentru pescuit ºiacvaculturã (fapt carene va permite ca dupãanul 2016 sã avem ºiposibilitatea sãîntocmim documentenecesare pentruatragerea de fondurieuropene pe baza unuiproiect, care sãsperãm cã va rezolvadefinitiv, la lac, problemele ce þin deinfrastructurã: energieelectricã, reabilitareadrumului, introducereade apã potabilã).
Toate acestea de mai sus s-au fãcutcu mult efort ºiconºtiinciozitate, cu muncã susþinutã zilnicã, cu voluntariatcât cuprinde ºi, mai cuseamã, cu multeresurse financiareobþinute din cotizaþiade membru, bani gestionaþi la sânge, altfel nu se poate!
Referitor la faptul cã în cele douãarticole, menþionate laînceput, apare ºinumele senatorului
Vãii Jiului, precum cã domnul senator Vochiþoiueste un membru fondator,dintre cei câþiva care ampus bazele acestei asociaþiide pescari, vã aducem lacunoºtinþã cu deosebitrespect faptul cã domniasa e într-adevãr unul dintrecei care au pus bazeleacestei asociaþii ºi un maresusþinãtor al acestui proiect– proiectul Pro Pescar,lucru de care nici noi nicidomnul senator nu ne-amdezis niciodatã, noi fiindchiar mândri de acest fapt.Dar, în virtutea adevãrului,trebuie adus la cunoºtinþãºi faptul cã domnul senatorHaralambie Vochiþoiu ºi-adat demult demisia dinfuncþia de vicepreºedinte alasociaþiei noastre, tocmaica sã nu existe problemede incompatibilitate (toate actele în acest sens, inclusiv deciziajudecãtoreascã existând înarhiva asociaþiei noastre).
Sper cã nu se face nici o confuzie între laculdeþinut de asociaþia ProPescar ºi celelalte lacuri depe raza oraºului Petrila.
Cu consideraþie, Ion Carvaþchi,
preºedintele AsociaþieiPescarilor Sportivi ProPescar, a lãturi de tot
comitetul director
Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 iulie 2015 Actualitate 7
0735.183175
vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINESORTIMENTE
DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 14.20 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.90 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 5 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!
Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!
ANGAJÃRIHotel Palace angajeazã
director marketing, bucãtar ºi contabilã. Salariumotivant. Detalii la telefon
0751.199.100
ROMÂNIAJUDEÞUL HUNEDOARA
PRIMÃRIAMUNICIPIULUI LUPENI
ANUNÞPrimãria municipiului Lupeni,
în conformitate cu prevederile Legii nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare,propune:
Organizarea dezbaterii publiceprivind proiectul de act normativ:
1. PROIECT DE HOTÃRÂREprivind aprobarea documentaþiei de delegare prin concesiune a gestiuniiserviciului de transport public local decãlãtori prin curse regulate în municipiulLupeni pentru anii 2015 – 2021.
Dezbaterea publicã va avea loc în datade 22.07.2015, ora 10, la sediulPrimãriei municipiului Lupeni, sala deºedinþã a Consiliului Local al municipiuluiLupeni.
Proiectul de hotãrâre însoþit de anexele aferente vor fi afiºate la sediulPrimãriei municipiului Lupeni, stradaRevoluþiei, nr.2.
Precizãm totodatã cã recomandãrilepe marginea proiectului de hotãrâre se primesc la registratura Primãrieimunicipiului Lupeni pânã la data de20.07.2015.
La ºedinþa publicã ce va avea loc la sediul Primãriei municipiului Lupenipentru dezbaterea publicã a proiectuluide act normativ sunt invitaþi sã participecei interesaþi.
Persoanele interesate se pot înscrie în vederea luãrii cuvântului în cadrulºedinþei, la registratura Primãrieimunicipiului Lupeni.
Pentru detalii vã rugãm sã consultaþidocumentele ce vor fi afiºate la sediulPrimãriei municipiului Lupeni.
DREPT LA REPLICÃReferitor la articolele din cotidianul Cronica Vãii Jiului,
intitulate „Redevenþã pentru 9 ha luciu de apã: 1.500lei/an, timp de 10 ani!” ºi „Consilier local din Petrila îngrevã japonezã pentru balta concesionatã pe un pumn demãrunþiº”, apãrute sãptãmâna trecutã, Asociaþia PescarilorSportivi Pro Pescar,ºi consiliul director al asociaþiei,reprezentatã prin preºedinte, Ion Carvaþchi, administratorde drept al lacului de pe Dealul Maleii, localitatea Petrila,prin prezentul drept la replicã dorim sã aducem lacunoºtinþa petrilenilor, membrilor pescari ai asociaþiei noastre, iubitorilor de pescuit sportiv/ recreativ din ValeaJiului, consilierilor locali ºi conducerii administraþiei localedin Petrila ºi, nu în ultimul rând, cititorilor fideli ziaruluidumneavoastrã, cã aceste douã articole nu sunt în totalitateîn concordanþã cu realitatea din teren. Mai jos o sã vãexplicãm ºi de ce, în virtutea respectãrii adevãrului.
Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 iulie 20158 Sport
Se ºtie un lucrucert: startul ligiisecunde, Liga a II-asau Divizia „B”, se dãpe 29 august. Dar câteechipe, câte serii, cesistem, niet! Nu se ºtienimic. O ligã chinuitãde vreo câþiva ani –
epoca Burleanu –,care, cicã, ar aveaacum un numãr de 28echipe, aºadar, numaibune pentru douã seriide câte 14. Abia pe20 iulie, CEX a F.R.F.va lua o decizie. Darde pe acum, destule
echipe au mari probleme, anunþateaproape oficial: OþelulGalaþi este aproape de faliment, F.C.M.Dorohoi nu mai arefinanþare, MetalulReºiþa a solicitat sãjoace în Liga a III-a,C.F. Brãila ºi-a pierduttot lotul ºi nu sunt banipentru alþi jucãtori,F.C. Bihor Oradea
este ºi ea în pragul falimentului, incertitu-dini mari la „U” Cluj,Ceahlãul PiatraNeamþ, S.C. Bacãu,Olimpia Satu Mare,iatã, echipe cu istorieîndelungatã ºi înDivizia „A”.
Posturile TV nu seînghesuie sã preiameciurile din ligasecundã, doar dacã
echipele îºi asigurãfinanþarea din reclamadin spaþiile din jurulterenului, ele, televiziu-nile, oferindu-se sãtransmitã gratuit aces-te partide. Televiziunilear putea fi interesatedoar dacã Liga a II-aar rãmâne cu o sin-gurã serie. Sã aºteptãm20 iulie, sã vedem ce sealege cu acest nivel.
Henþ cu mâna Balamuc la Liga a II-a
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Amical internaþionalînaintea finalei
La câteva zile dupã victoria la „masa verde” cu „U” Cluj ºi înainteasemifinalei cu JahnCernãuþi, U.C.A.S.P. vasusþine o partidã amicalã,pe 9 iunie 1925, cu echipaaustriacã Amateure Viena,petroºenenii câºtigând clarcu scorul de 4-0.
Chinezul Timiºoaraun adversar de
temut
Echipa muncitorilor de lacãile ferate din Timiºoara seînfiinþase în 1910 subnumele „Kinizsi”, denu-mirea fiind adoptatã dupãnumele cãpitanului PavelChinezul (Cneazul) dinarmata lui Matei Corvin. Încondiþiile marelui având alfotbalului timiºorean dinperioada postbelicã,
Chinezul devine una dincele mai puternice echipedin þarã, reuºind între1921-1927 ºase titluri consecutive, performanþãegalatã de Steaua în 1998.Valoarea deosebitã a jucãto-rilor sãu a fãcut ca 17 din-tre aceºtia sã fie selecþionaþiîn Naþionala României înintervalul 1922-27, printrecare ºi cei care în 1925 vor
În aceste condiþii –U.C.A.S.P. nu avea niciunjucãtor la Naþionalã – eraevident cã va fi un meciextrem de greu, pe terenneutru, la Arad.
Bela Szabo se reîntoarce
Se apropie ziua finalei, 9august 1925. U.C.A.S.P. sedeplaseazã la Arad cu o ziînainte (cei 250 km suntstrãbãtuþi cu trenul înaproape 10 ore!), încercândsã ia pulsul metropolei depe Mureº. Emoþii pentruantrenorul Adalbert (Bela)Szabo, care va da piept cufosta sa echipã Chinezul,acolo unde a jucat ºi aantrenat. Îi cunoºtea binepe jucãtorii timiºoreni, leºtia valoarea ridicatã. În1925, Naþionala Românieisusþine doar douã meciuri,1-2 cu Turcia ºi 4-2 laSofia, cu Bulgaria. În acestal doilea joc, timiºoreanulGusti Semler marcase douãgoluri, Tesler îºi fãcusedebutul, Tänzer, Vogl,Matek jucaserã ºi ei. Iarantrenorul României eraTeofil Morariu, cel careantrena ºi ChinezulTimiºoara.
Temeri argumentate ºijustificate în faþa unui team
atât de puternic, precumChinezul Timiºoara.
Chinezul, ca un uragan...
Din pãcate, croniciletimpului nu dau prea multedate referitoare la momen-tul jocului din 9 august1925. Doar data ºi componenþa echipelor, fãrãrelatarea meciului sauautorii golurilor. Dar esteevident cã timiºorenii aujucat în nota ultimelor finalecâºtigate (5-1 cu VictoriaCluj în 1922, 3-0 cuVictoria Cluj în 1923, 4-1cu C.A. Oradea în 1924),deci, U.C.A.S.P. a fost oaltã victimã sau Chinezul,un uragan greu de oprit.
Ceea ce trebuie reþinutîn acest context este cã,iatã, acum 90 de ani, fotbalul din Valea Jiului aputut fi reprezentat pânã laacest nivel, echipa UniuniiCluburilor Atletice aleSocietãþii Petroºani(U.C.A.S.P.), bunicul Jiului,a putut avea o astfel de performanþã, cea de a fivicecampioana Românieila fotbal.
90 de ani (1925) de la o mare performanþãa fotbalului din Valea Jiului (II)
