Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul IV Nr. 809 Marti, 3 Martie 2015 ANI nu a constatat avere nejustificatã în cazul lui Monica Iacob Ridzi Excedent bugetar folosit pentru proiectele începute A dministraþia localã de la Lupeni foloseºte excedentul bugetar pentru proiectele de investiþii. Trei proiecte începute, dar nefinalizate încã vor beneficia de bani. Este vorba de ambulatoriul spitalului municipal Lupeni, de palatul cultural ºi de srãzile din localitate. “Având în vedere faptul cã la excedentul bugetar al anului 2014 în sumã de 1.129.845,1 lei tre- buia luat în considerare ºi excedentul bugetar al anului 2013 în sumã de 230.940 de lei în vederea includerii în bugetul de cheltuieli al anului 2015 a sumei totate de 1.360.785,10 lei, consider necesarã revocarea HCL nr.1/27.01.2015 prin care se aprobã utilizarea excedentului bugetar al anului 2014 în sumã de 1.129.845,1 lei ºi adoptarea unei noi hotãrâri prin care exce- dentul bugetar care va fi cuprins în bugetul anului 2015 este în sump de 1.360.785,10”, se aratã în nota de fundamentare. Consilierii locali au aprobat folosirea excedentului bugetar pentru continuarea acestor lucrãri de investiþii. 1.360.785,10 lei vor fi alocaþi pentru aceste trei proiecte de anvergurã de pe raza municipiului Lupeni. Lucrãrile la cele trei proiecte de investiþii se realizeazã pe fonduri europene nerambur- sabile, însã municipa- litatea trebuie sã contribuie cu partea de cofinanþare. Monika BACIU Monika BACIU Î n maxim douã sãptã- mâni avem parte din nou de restricþii de circu- laþie pe Defileu Jiului. Firma care reabiliteazã artera rutierã a cerut deja permisiunea sã înceapã lucrul de la jumãtatea lunii martie. Calvarul ºoferilor ºi al transportatorilor din Defileul Jiului revine în scurt timp. Semafoarele vor fi din nou montate ºi restricþiile întrã în vigoare în douã sãptãmâni. Atunci este termenul la care CNADR a fost atenþionat cã vor putea începe lucrãrile de reabilitare din 2015. „Deocamdatã, ºtim doar cã lucrãrile ar putea începe din 15 martie. Atunci este ter- menul înaintat de cei de la firma care reabiliteazã artera rutierã. Nu ºtim încã sã spunem care va fi programul restricþiilor, dar îl vom stabili în curând”, a spus Ion Tudor, ºef CNADR Târgu Jiu. Proiectul de reabilitare este finanþat de statul român prin Ministerul Transporturilor ºi are o valoare de 150 de mili- oane de lei. Reabilitarea ºose- lei care traverseazã Defileul Jiului trebuia finalizatã în 2014. Totuºi, nici pe departe nu poate fi vorba despre finalizarea lucrãrilor. Mai mult, proiectul a întârziat, iar CNADNR ºi companiile care reabiliteazã ºoseaua vor decide din nou impunerea unor restricþii pentru ca drumarii sã îºi poatã derula activitatea. Diana Diana MITRACHE MITRACHE M onica Iacob Ridzi, poate din lipsã de experienþã, din naivitate ori din prea multã bunãvoinþã pentru a-i ajuta pe alþii a semnat niºte hârtii ºi a luat 5 ani de închisoare cu EXECUTARE. ANI a demonstrat cã nu i-a intrat niciun ban în cont. Sunt zeci de politicieni care au furat þara. Au distrus economia. ªi câþi ani au luat? Mai vorbeºte cineva de ei? Oare Justiþia, nu trebuie sã fie egalã ºi imparþialã? >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A A minþit cã a fost violatã M ama unei adolescente de 14 ani din Haþeg a reclamat la poliþie un viol, însã dupã cercetãri s-a dovedit cã totul a fost o minciunã. Poliþiºtii din Haþeg au intrat în alertã dupã ce mama unei fetiþe de 14 ani a depus o plângere pentru viol în grup. Aceasta le-a spus cã minora a fost acostatã de 3 tineri necunoscuþi în faþa unui magazin din Haþeg ºi urcatã cu forþa într-un autoturism, dusã în pãdurea Haþegului, unde împotriva voinþei sale, aceºtia au întreþinut relaþii sexuale cu ea. Dupã ce au fãcut verificãri temeinice ºi au constatat cã povestea nu se leagã, ancheta- torii au aflat cã totul era de fapt o minciunã. „Fiind audiatã ulterior, minora a recunoscut faptul cã cele sesizate nu sunt adevãrate ºi cã a sesizat Poliþia de teamã sã nu fie pedepsitã de tatãl sãu, pentru cã a întârziat acasã”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu din cadrul IPJ Hunedoara. M. M. GÂNJU GÂNJU Doar douã sãptãmâni libere pe Defileu
Transcript
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU
Este vorba deambulatoriul spitaluluimunicipal Lupeni, depalatul cultural ºi desrãzile din localitate.“Având în vedere faptul cã la excedentulbugetar al anului 2014 în sumã de1.129.845,1 lei tre-buia luat în considerareºi excedentul bugetaral anului 2013 însumã de 230.940 delei în vederea includeriiîn bugetul de cheltuieli
al anului 2015 a sumeitotate de 1.360.785,10lei, consider necesarãrevocarea HCLnr.1/27.01.2015 princare se aprobã utilizareaexcedentului bugetar alanului 2014 în sumã de1.129.845,1 lei ºiadoptarea unei noihotãrâri prin care exce-dentul bugetar care va ficuprins în bugetul anului2015 este în sump de1.360.785,10”, searatã în nota de fundamentare.
Consilierii locali au aprobat folosireaexcedentului bugetarpentru continuareaacestor lucrãri deinvestiþii.
1.360.785,10 leivor fi alocaþi pentruaceste trei proiecte deanvergurã de pe razamunicipiului Lupeni.Lucrãrile la cele treiproiecte de investiþii serealizeazã pe fondurieuropene nerambur-sabile, însã municipa-litatea trebuie sã contribuie cu partea decofinanþare.
Monika BACIU Monika BACIU
Î n maxim douã sãptã-mâni avem parte din
nou de restricþii de circu-laþie pe Defileu Jiului.
Firma care reabiliteazãartera rutierã a cerut deja permisiunea sã înceapã lucrulde la jumãtatea lunii martie.Calvarul ºoferilor ºi al transportatorilor din DefileulJiului revine în scurt timp.Semafoarele vor fi din noumontate ºi restricþiile întrã învigoare în douã sãptãmâni.Atunci este termenul la careCNADR a fost atenþionat cãvor putea începe lucrãrile dereabilitare din 2015.
„Deocamdatã, ºtim doar cãlucrãrile ar putea începe din15 martie. Atunci este ter-
menul înaintat de cei de lafirma care reabiliteazã arterarutierã. Nu ºtim încã sãspunem care va fi programulrestricþiilor, dar îl vom stabili încurând”, a spus Ion Tudor,ºef CNADR Târgu Jiu.
Proiectul de reabilitare estefinanþat de statul român prinMinisterul Transporturilor ºiare o valoare de 150 de mili-oane de lei. Reabilitarea ºose-
lei care traverseazã DefileulJiului trebuia finalizatã în2014. Totuºi, nici pe departenu poate fi vorba desprefinalizarea lucrãrilor.
Mai mult, proiectul a întârziat,iar CNADNR ºi companiilecare reabiliteazã ºoseaua vordecide din nou impunerea unorrestricþii pentru ca drumarii sãîºi poatã derula activitatea.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
M onica Iacob Ridzi, poate din lipsã de experienþã, din naivitate ori din prea multã bunãvoinþã pentru a-i ajuta pe alþii a semnat niºte
hârtii ºi a luat 5 ani de închisoare cu EXECUTARE. ANI a demonstrat cãnu i-a intrat niciun ban în cont. Sunt zeci de politicieni care au furat þara. Au distrus economia. ªi câþi ani au luat? Mai vorbeºte cineva de ei? Oare Justiþia, nu trebuie sã fie egalã ºi imparþialã? >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A
A minþit cã a fost violatã
M ama unei adolescente de 14 anidin Haþeg a reclamat la poliþie
un viol, însã dupã cercetãri s-a doveditcã totul a fost o minciunã.
Poliþiºtii din Haþeg au intrat în alertã dupãce mama unei fetiþe de 14 ani a depus oplângere pentru viol în grup. Aceasta le-aspus cã minora a fost acostatã de 3 tinerinecunoscuþi în faþa unui magazin din Haþeg ºiurcatã cu forþa într-un autoturism, dusã înpãdurea Haþegului, unde împotriva voinþeisale, aceºtia au întreþinut relaþii sexuale cu ea.
Dupã ce au fãcut verificãri temeinice ºi auconstatat cã povestea nu se leagã, ancheta-torii au aflat cã totul era de fapt o minciunã.
„Fiind audiatã ulterior, minora a recunoscutfaptul cã cele sesizate nu sunt adevãrate ºi cãa sesizat Poliþia de teamã sã nu fie pedepsitãde tatãl sãu, pentru cã a întârziat acasã”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu dincadrul IPJ Hunedoara.
M. M. GÂNJUGÂNJU
Doar douã sãptãmâni libere pe Defileu
Vas cuptor-Povestea dinspatele vitrineiM uzeul Civilizaþiei
Dacice ºi RomaneDeva propune vizitatorilor,începând cu data de 1martie 2015, o nouã piesãîn categoria „Exponatullunii”, piesã ce va putea fiadmiratã în spaþiul specialamenajat la intrarea înPalatul Magna Curia.
Exponatul lunii martieaduce în atenþia publicului onouã “poveste din spatelevitrinei”, mai precis drumulanevoios al unui obiectarheologic trecut ºi prinLaboratorul de restaurare -investigaþii din cadrulMCDR. Este vorba despreun vas cuptor, de tip „pyra-mos”, mai precis o instalaþiecompusã dintr-o oalã de
mari dimensiuni cãreia îieste ataºatã la partea infe-rioarã, fãcând corp comuncu aceasta, o camerã deardere. Denumit în literaturade specialitate ºi „vatrãportabilã” sau „vas pentrugãtit portabil”, acest tip deinstalaþie este o categoriespecificã epocii bronzului.Piesã în discuþie, descope-ritã în timpul cercetãrilorarheologice preventive depe segmentul de autostradãDeva – Orãºtie, în situl de laªoimuº - „Teleghi”, separe însã cã a fost folositãîn alte scopuri decât celecasnice. În susþinerea unei
asemenea ipoteze vin ºireprezentãrile plastice cedecoreazã pereþii vasului,reprezentãri care, luate înansamblu ilustreazã un personaj grotesc.
Prin urmare, vasul cuptorexpus în lunã martie 2015la MCDR Deva este foarteimportant din punct devedere istoric datoritã raritãþii sale, fiind de asemenea ºi singurul obiectîntregibil de acest feldescoperit pe teritoriulRomâniei.
”E scurtã viaþa? ªi ce dacã!Rãmâne veºnic Groapa Seacã,
E imposibil sã nu-þi placã...Vorbeascã râul, muzica sã tacã!”
Ina ºi Viorel Moþoc, Academia Caþavencu
Începutul de an, 2015,ne-a adus o carte document,povestea unui deschizãtor dedrumuri, a celui care a con-struit ”o poartã de Rai” – onebunie a inginerului iubitorde munte, cum era numitdemersul lui Bujor Bogdan.Construcþia Cabanei de laGroapa Seacã, într-o zonã încare nimeni nu cutezase sãinvesteascã, a fost momentuldeschiderii Vãii Jiului cãtrealtã lume prin partea de norda Parângului. Care au fostmotivele, cum ºi cu cine ºi-aîmplinit visul, totul a fostaºternut pe hârtia volumului”JIEÞ - GROAPA SEACÃ,poarta turisticã aParângului”, Editura EdyroPress, Petroºani, 2015.
Autorul cãrþii, BujorBogdan - specialist în miner-it, activitate în care a scrisistorie, fost jurnalist, cãruia i-a pãsat ºi îi pasã implicân-du-se activ în valorificarealocurilor ºi a oamenilor – neredã ordonat, cu mintea unuiinginer, informaþii valoaroasedespre bazinetul Jieþ, un loc
plin de istorie ºi bogãþie.Cartea este un amplu repor-taj despre ”o minunatã cetatea naturii”, unde oameniiacestei cetãþi, jieþenii, au calitãþile omului de munte ºicare sunt consideraþi urmaºiidirecþi ai dacilor.
”Deloc surprinzãtor,majoritatea confirmã spuselemarelui Emil Cioran: <Cândai apucat sã trãieºti la munte,tot restul pare de o mediocri-tate fãrã pereche>” – suntspusele autorului care precedimpresiile celor ce au popositla Groapa Seacã, simþãmintedeclanºate de grandoareanaturii, a Parângului...
”Pentru aceste clipe
minunate petrecute aici, laGroapa Seacã,cui trebuie sã-Imulþumeºti? Sã-Imulþumeºti Lunii,seara? Sã-ImulþumeºtiSoarelui, ziua?Sã mulþumeºtimunþilor? Sauoamenilor deosebiþi de aici?Mulþumim tuturor!”
”Azi amcunoscut o partã,o poartã de Rãide unde începedrumul spre fru-
museþea munþilor…Rãmâneþi cum sunteþi pentrunoi ºi pentru voi. DeaDomnul bine!”
Aºa au scris iubitori demunte, oameni simpli, doctori, diplomaþi, artiºti etc.,din toate colþurile þãrii ºi alePãmântului, iar mulþi au precizat cã locul are unpotenþial rar întâlnit care nu este valorificat.
”Apropierea de aceastãlume a munþilor, încã feritãde competiþiile, vanitãþile ºistresul oraºelor, aceasta esteceea ce ºi-au propus cei careau construit cabana Groapa
Seacã ºi care timp de 20 deani au încercat sã fie gazdeprimitoare într-o locaþie mo-destã, care sã respecte, însã,tradiþiile turismului montan.
Într-o regiune lipsitã deorice amenajãri turistice, construcþia ºi activitateacabanei, se definesc ca oacþiune de pionierat care, cuinerentele realizãri ºi defi-cienþe, ºi-a adus contribuþia ladezvoltarea turismului montan în Parâng.
Dacã am reuºit într-ooarecare mãsurã sã nu deza-mãgim pe cei care ne-au tre-cut pragul ºi au descoperitcomorile Parângului, înseam-nã cã eforturile ºi strãdaniilenoastre nu au fost în zadar”
– scrie autorul în încheiereavolumului în care nu uitã penimeni. Nici pe momârlani ºiistoria lor, nici pãmântul, niciflora ºi faunã, nici câinii careau fost sfâºiaþi de lupi, niciminerii ºi oamenii simpli constructori de ”poartã a turismului”, nici coloniamuncitoreascã – un oraº cuviaþã scurtã în vârf de munte,nici intenþiile criminale de ainunda zona, nici traseelemontane înfiinþate etc., etc.
Vorbã lui Zaharia Stancu –”Sã nu uiþi, Darie! …Cumsã uit chipurile ºi fapteleoamenilor? Nu. Nu, n-amuitat nimic”.
Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU
Pregãtiri pentru 8 MartieP atronii localurilor din Valea Jiului sperã
sã-ºi revigoreze afacerile cu încasãrile de peurma petrecerilor din week-end.
Proprietarii barurilor ºi cluburilor din Valea Jiului seîntrec în surprize pentru domniºoarele ºi doamnele careþin sã serbeze Ziua Femeii, iar petrecerile sunt programatepentru acest week-end, dat fiind faptul cã 8 martie cadeaproape de mijlocul sãptãmânii.
Într-o zonã cu multe tabuuri, startul a fost dat în urmãcu câþiva ani de zile, de primarul unui orãºel din ValeaJiului care, pentru 8 Martie, le-a dãruit localnicelor unshow la „cãminul cultural” cu striptease. Succesul a fostgarantat chiar dacã gestul edilului a fost controversat lavremea respectivã. Salade aproape 1000 delocuri s-a doveditneîncãpãtoare dat fiindfaptul cã „mineriþele”vedeau pentru primadatã, la ele acasã, unspectacol de acest gen.Apoi au prins curaj ºialþii, iar oferta este denerefuzat, cel puþinpentru doamne ºidomniºoare. Astfel,cluburile din Valepromit cã seara de 8martie va fi de neuitatpentru sãrbãtoritelecare le trec pragul, iarspectacolele cu striperisunt punctul forte.
M. M. GÂNJUGÂNJU
Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 martie 20152 Actualitate
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Carte document: ”JIEÞ - GROAPA SEACÃ,poarta turisticã a Parângului”, o poartã de Rai
Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Martie 2015 Actualitate 3
Avocatul lui Ridzi,Alexandru Chiciu, a declarat pentruMediafax cã a primit unrãspuns de la AgenþiaNaþionalã de Integritate,care a finalizat verificãrile în ceea cepriveºte averea MonicãiIacob Ridzi în perioada2008 - 2012 ºi a constatat cã nu existãniciun fel de diferenþãîntre câºtigurile de referinþã ºi bunuriledobândite de aceasta.
"Este un rãspuns oficial, din pãcate, însã,venit mult prea târziufaþã de situaþia în caredomnia sa se aflã, dareste o dovadã a faptuluicã aceastã femeie niciodatã nu a minþit,niciodatã nu a furat niciosumã de bani, lucru pecare ANI îl dovedeºte", adeclarat avocatul.
La data trimiteriidosarului în judecatã,Ministerul Educaþiei,Cercetãrii, Tineretului ºiSportului s-a constituit
parte civilã cu suma de2.736.933,28 lei(640.000 de euro), precizând cã îºi rezervãdreptul de a o modificaîn funcþie de prejudiciulfinal stabilit pe bazaîntregului material probator.
ANI s-a autosesizatodatã cu începereaanchetei DNA privind-ope Monica Ridzi ºi averificat averea acesteia,constatând cã nu areavere nejustificatã.Verificãrile administra-tive ale ANI nu au avutînsã vreo legãturã cu ancheta penalã ºi procesul MonicãiIacob Ridzi pentru faptede corupþie.
Monica Iacob Ridzi,poate din lipsã de experienþã, din naivitateori din prea multãbunãvoinþã pentru a-iajuta pe alþii a semnatniºte hârtii ºi a luat 5ani de închisoare cuEXECUTARE. ANI ademonstrat cã nu i-a
intrat niciun ban încont. Sunt zeci de politicieni care au furatþara. Au distrus econo-mia. ªi câþi ani au luat?Mai vorbeºte cineva deei? Oare Justiþia, nu tre-buie sã fie egalã ºiimparþialã?
M onica Ridziabia se mai
þine pe picioareAlexandru Chiciu,
avocatul Monicãi IacobRidzi susþine cã MonicaIacob Ridzi este extremde bolnavã ºi este depãrere cã ministrulJustiþiei ar trebui sãgãseascã o soluþie.
“Se simte rãu (n.r. -Monica Iacob Ridzi), nueste absolut niciun felde exagerare, este osituaþie dificilã, estezguduitor ºi pentru mine
ca avocat, dincolo defaptul cã sunt avocat,sunt ºi prieten de familie, este un apelzguduitor pe care îl fac,îl rog pe ministrulJustiþiei sã pãrãseascãbiroul luxos în care seaflã ºi sã vadã cum staudeþinuþii, cum stau ceicare au grijã de deþinuþi,pentru cã nu este doaro problemã a deþinuþi-lor, este ºi a celor careau grijã de deþinuþi.Sistemul penitenciareste la pãmânt, oameniide aici fac tot ce pot sãfacã în limita legii, de aasigura, nu MonicãiIacob Ridzi, ci celor dinpenitenciareleromâneºti, sã le asigurecondiþii decente. Daroamenii sunt legaþi de
fonduri, de imposibilitãþilegale ºi de niºte ordineaberante. Dacã domnulministru poate sã îºifacã timp sã analizezeordinele care regle-menteazã situaþia penitenciarelor, cred cãmultã lume i-ar firecunoscãtoare. Însãcred cã domnia sa artrebui sã pãrãseascãacel birou ºi sã vinã maides în penitenciare sãvorbeascã cu cei careasigurã paza ºi protecþiaaici”, a afirmat,duminicã, avocatulAlexandru Chiciu, dupã ce a vizitat-o maibine de douã ore peMonica Iacob Ridzi, lasecþia exterioarã dinCluj-Napoca aPenitenciarului Gherla.
El a mai spus cãMonica Iacob Ridzi este într-o situaþiedeplorabilã ºi "abia seþine pe picioare", aflându-se la infirmeriapenitenciarului, unde stãîn camerã cu o altãfemeie, condamnatãpentru omor.
“Monica Iacob Ridzieste într-o situaþiedeplorabilã, este un omcu 13 boli, care abia seþine pe picioare. Este lainfirmerie, nu existã niciun fel de favor pe careacest om sã îlprimeascã. Dimpotrivã,starea ei ar impune multmai multe elemente
particulare faþã destarea de sãnãtate. Nueste tratatã favorizat,este tratatã la fel caorice alt deþinut. Primulpas pe care îl vom faceva fi o cerere de trans-fer într-un spital peni-tenciar, dar vom apelala toate mijloacele legalepe care le avem. Toatecererile pe care le avemde fãcut le vom face înperioada urmãtoare,vom duce acest rãzboipânã la capãt”, a maiafirmat avocatul,adãugând cã de când seaflã în perioada decarantinã clienta sa afost vizitatã ºi de cei doicopii, pe care i-a vãzut“din spatele unuigeam”.
Monica Iacob Ridzi afost condamnatã defini-tiv, în 16 februarie, deinstanþa supremã, lacinci ani de închisoarepentru abuz în serviciuprivind manifestãrileorganizate în 2009 deZiua Tineretului. Fostulministru este încarceratla Secþia exterioarã dinCluj-Napoca aPenitenciarului Gherla,unde stã în perioada decarantinã, de 21 de zile,urmând ca dupãaceastã etapã o comisiede specialitate sã îi stabileascã regimul dedetenþie.
Marius Marius MITRACHEMITRACHE
P refecturaHunedoara a
întors, dintr-un foc, treihotãrâri adoptate anulacesta de Consiliul Localal Oraºului Petrila ºiasta pentru cã încalcãprevederile legale.
Prima hotãrâre pe careInstituþia PrecectuluiHunedoara nu a avizat-o ºia decis sã o întoarcã facereferire la aprobarea vânzãriidirecte cãtre o societatecomercialã „a terenului aferent proprietãþii, situat pestrada Jieþ” ºi a fost adop-tatã anul acesta. Potrivitprefectului de Hunedoara,Sorin Vasilescu, „însuºi titlulhotãrârii face referire laterenul aferent proprietãþii,în loc de terenul aferent
construcþiei, astfel încâtprevederile art. 123 al. 3din Legea 215/ 2001 aadminsitraþiei publice locale,republicatã, cu modificãrileºi completãrile ulterioare nu-ºi gãseºte aplicabilitatea
în cazul de faþã”. Oficialii Prefecturii
Hunedoara atrag atenþia cãîn acest caz s-a procedat lavânzarea directã a uneisuprafeþe de teren intravilan,în suprafaþã de 1289 mp, încondiþiile în care suprafaþaaferentã construcþiilor estede 205 mp, rezultând odiferenþã de 6 ori mai mareîntre suprafaþa aferentã con-strucþiilor ºi terenul intravilance formeazã obiectulvânzãrii. În plus, se maiaratã în documentul emis dePrefecturã, între efectuarearaportul de evaluare ºiadoptarea deciziei deînstrãinare a terenului autrecut 9 luni aºa cã apare ºiîntrebarea dacã preþul stabilit prin acel raport maieste de actualitate. În con-
secinþã, prefectul judeþuluiHunedoara atrage atenþia cãla adoptarea acestui proiectde hotãrâre s-au eludatprevederile Legii 215/2001, iar vânzãrile ºiînchirierile de terenuri se facprin licitaþie publicã.
Tot nelegalã a fostdeclaratã ºi hotãrâreaprivind „modul de închirierea terenurilor agricole ºi aparcãrilor de reºedinþã ceaparþin domeniului privat ºipublic al oraºului Petrila”.Hotãrârea nu a fost contra-semnatã de secretarulOraºului Petrila, tocmai pentru motive ce vizeazãlegalitatea ei, fiind formulateobiecþiuni ce au fost trans-mise CL Petrila. Hotãrâreaîncalcã Legea administraþieipublice, dar ºi Codul fiscal.
Nici hotãrârea privind„darea în folosinþã gratuitã aterenului de fotbal sintetic,situat în incinta StadionuluiParângul Petrila, cãtre
Clubul Sportiv Inter Petrila”nu a trecut de filtrulPrefecturii Huendoara.
Hotãrârea este motivatãpe prevederile art 124 dinlegea 215/ 2001, numai cãîn nota de fundamentare semenþioneazã cã respectivulclub sportiv are posibilitatea,în afara orelor de antrena-ment, sã închirieze terenulpentru cei ce doresc sãdesfãºoare activitãþi sportive.Cu alte cuvinte, legea a fostcãlcatã în picioare tocmaiprin anularea, dintr-un condei, a menþiunii „per-soanelor juridice fãrã scoplucrativ, care desfãºoarãactivitate de binefacere saude utilitate publicã”.
Nu este pentru primadatã când hotãrâri adoptatede CL Petrila sunt întoarsede la Prefecturã, iar cele treiexemple sunt doar primeledin acest an!
CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
ANI nu a constatat avere nejustificatã în cazul lui Monica Iacob RidziA genþia Naþionalã de Integritate
(ANI) a verificat averea MonicãiIacob Ridzi în perioada 2008 - 2012 ºi nua constatat vreo diferenþã între veniturileºi bunurile acesteia, potrivit raportului deevaluare remis apãrãrii fostului ministru.
La loc comanda. Trei hotãrâri ilegale,adoptate de Consiliul Local Petrila
Înaintãri în gradul urmãtorînainte de termen la I.S.U.Hunedoara
T rei ofiþeri din cadrul Inspectoratuluipentru Situaþii de Urgenþã “Iancu de
Hunedoara” al judeþului Hunedoara aufost înaintaþi în gradul urmãtor înainteaexpirãrii stagiului minim în grad.
Totul, cu ocazia aniversãrii Zilei Protecþiei Civiledin România la ordinul domnului Gabriel Oprea,viceprim - ministru Ministru al Afacerilor Interne.
“Înaintarea în gradul urmãtor înainte determen este un moment deosebit pentru oricepompier-militar, care s-a remarcat prin profesio-nalism ºi rezultate deosebite obþinute în muncã,
prin culturã,personalitate,spirit de organizare ºiiniþiativã”,spune lt.colViorel Demean,inspector ºefISU.
La gradul demaior a fostavansat ofiþerulInformare ºiRelaþii Publice,AnemonaDoda, la gradulde cãpitanofiþerul dincadrul Biroul
Resurse Umane, Anca Firidon, iar la gradul decãpitan ofiþerul pirotehnician din cadrulProtecþiei Civile, Cãtãlin Hodorogea.
pentru renaºtereaminei Petrila nusunt de acord cuideea primarului Ilie Pãducel, care asusþinut cã demolarea clãdiriloreste iminentã ºi nudepinde de administraþia localã.
Potrivit arhitectuluiDragoº Dascãlu, nutoate clãdirile ce sunt înincinta minei pot fidemolate, iar Dragoºvine ºi cu argumente.
„Demolarea nu poatecuprinde obiectivelemenþionate în adresanr.17/12.01.2015: atelierele mecanice,clãdirea compresoarelor,coºul cu fum, puþulDeak, puþul cu schip,puþul centru, preparaþiaveche. Acestea au intratîn procedura de clasareodatã cu înºtiinþarea
oferitã Primãriei ºiSNIMVJ. Conform legii422 (art 18, paragraful2), de la data comu-nicãrii cãtre proprietarsau cãtre titularul altordrepturi reale adeclanºãrii procedurii de clasare ºi pânã lapublicarea ordinului declasare sau pânã lacomunicarea neclasãrii,dupã caz, dar nu maimult de 12 luni, bunuluiimobil în cauza i seaplicã regimul juridic almonumentelor istorice.Art.54 Desfiinþareaneautorizatã, distrugerea
parþialã sau totalã,exproprierea fãrã avizulMinisterului Culturii ºiCultelor, degradarea,precum ºi profanareamonumentelor istoriceconstituie infracþiuni ºi sesancþioneazã conformlegii. (adicã, conformCodului Penal, distrugerede proprietate cu cir-cumstanþe agravante).Chiar dacã este emisã oautorizaþie de demolareîn baza proiectului,aceasta poate fi sus-pendatã sau anulatã dePrimãrie în baza noilorcircumstanþe - clasareaca monument istoric arespectivelor clãdiri”, neexplicã Dragoº Dascãlu,arhitect, membru alcomisiei care vrea salvarea minei Petrila.
Ilie Pãducel, primaruloraºului Petrila a susþinutcã a fãcut toate demer-surile pentru a împiedicademolarea clãdirilor, darcã ministerele de Finanþeºi cel al Economiei nu au
fost de acord. „Noi, primãria ºi
Consiliul local, am pro-pus, în urmã cu aproxi-mativ un an, sã oprimcâteva clãdiri pentru a leda altã destinaþie, dupãînchiderea activitãþii lamina Petrila, dar dupãce am fãcut demersuri laMinisterul Economiei, laMinisterul Finanþelor, laSNÎMV, ca sã le preluãmde la ei, fãrã valoare,pentru cã nu ne per-mitem din bugetul local.Ministerul Economiei nune-a rãspuns, iarMinisterul Finanþelor ne-a transmis adresãscrisã cã nu se pot dacomunitãþii locale decâtcu valoare. Valoarea carene-o pretind ei este valoarea bugetului localpe un an de zile, ori esteexclus acest lucru”, a spusIlie Pãducel, primaruloraºului Petrila”, a spusprimarul Ilie Pãducel.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
A început redistribuirea
alimenteloreuropene. Luni dedimineaþã zeci debeneficiari ai venit-ului minim garan-tat s-au aºezat larând la uºa depozit-ului cu alimenteeuropene.
Aproape 2500 depersoane vor mai bene-ficia de alimente, astadupã ce în prima etapãcutiile cu hranã nu aufost epuizate.
“De astãzi (nr: ieri)am început sã redis-tribuim alimentele de laUniunea Europeanã încadrul programului dual2014. Redistribuim alimentele care se aflaîn stoc pentru beneficia-rii care au ridicat pânãîn prezent aceste ali-mente. Este vorba sãsuplimentãm cantitateade alimente primite de
aceºti beneficiari cuîncã o cutie. Trebuie sãmenþionãm faptul cãordinea în care se vaface distribuirea estecea prevãzutã de lege ºianume se începe cu ceicare beneficiazã de aju-tor social. Marþi se voraloca alimente familiilorbeneficiare de alocaþiipentru susþinerea fami-liei, miercuri ºomerilorindemnizaþi ai cãrorindemnizaþie nudepãºeºte 400 de lei ºiºomerii neindemnizaþicare se afla în evi-denþele AJOFM. Joi sevor distribui alimentepensionarilor care aupensii mai mici de 400de lei ºi vineri vom distribui persoanelor cuhandicap grav sauaccentuat. Vor beneficiade aceastã redistribuire2.360 de persoanepentru cã vor primicâte o cutie”, adeclarat Loredana Piþ,ºef SPLAS Petroºani.Beneficiarii trebuie sãintre în posesia ali-mentelor pânã în datade 21 martie. O cutiecu alimente conþineulei, zahãr, fãinã, conservã de carne precum ºi alte alimentede strictã necesitate.
Monika BACIU Monika BACIU
B urse pentru elevii vulcã-
neni. Consilieriilocali de la Vulcan auaprobat numãrul deburse ºcolare ce vorfi acordate. Totodatãs-a votat ºi cuantu-mul acestor ajutoarefinanciare ce vor fioferite elevilor.
“Bursele de merit ºibursele de studiu seacordã elevilor de lacursurile cu frecvenþãdin învãþãmântul pre-universitar de stat , înfuncþie de rezultateleobþinute la învãþãturã .Pentru elevii aflaþi înclasele de început aleînvãþãmântului gim-nazial, liceal sau profesional, bursele seacordã începând cusemestrul al II-lea iarpentru elevii aflaþi încelelalte clase aleînvãþãmântului gimnazial, liceal sauprofesional se acordãîncepând cu semestrul Ial anului ºcolar. Burselede ajutor social seacordã elevilor la cerereîn funcþie de situaþia
materialã a familiei saua susþinãtorilor legali.Acestea se acordã laînceputul anului ºcolarºi sunt revizuite semes-trial, în funcþie de modi-ficãrile intervenite înveniturile nete lunareale familiei”, spunreprezentanþii adminis-traþiei locale din Vulcan.
În baza adreselorunitãþilor de învãþãmântde pe raza municipiuluiVulcan , se constatã cãun numãr de 539 deelevi vor beneficia deburse de ajutor social,104 de elevi vor benefi-cia de burse de merit ºi194 de elevi vor benefi-cia de burse de studiu.Pentru încadrarea înlimita fondurilor apro-bate în bugetul de veni-turi ºi cheltuieli a fostaprobatã bursa de aju-
tor social în cuantum de 60 lei/elev/lunã,pentru bursã de studiu80 lei/elev/lunã ºi 100lei/elev/lunã pentrubursã de merit.
Monika BACIUMonika BACIU
O sãptãmânã pânãla tãierea panglicii
L ucrãrile de construcþie ºide modernizare a clãdirii
ambulatoriului din Petrila seapropie de final.
Sãptãmâna viitoare va avea locrecepþia finalã a acestor lucrãri.Proiectul nu se terminã aici. Urmeazãca edilii sã organizeze licitaþia pentrudotarea ambulatoriului cu mobilier ºi cel mai important cu aparaturãmedicalã de ultimã generaþie.
“În data de 10 martie vomrecepþiona ambulatoriu dar pe parteade construcþie reparaþii ºi modernizãriºi instalaþii de lift. Este în evaluarelicitaþia pentru mobilier la cabinete iarlicitaþia pentru aparatura trebuie sã o
reluãm pentru cã au fost niºte probleme ºi vreau sã nu aducem decâtaparatura de performanþã aºa cumeste prevãzutã ºi se cere într-un ambulatoriu de calitate”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.
Proiectul are o valoare totalã de9.765.881.25 lei din care7.480.278,14 lei finanþare neram-bursabilã de la Uniunea Europeanãprin Fondul European de DezvoltareRegionalã.
Monika BACIUMonika BACIU
ANUNÞConsiliul Judeþean Hunedoara, cu sediul în
municipiul Deva, Bd. 1 Decembrie 1918, nr.28,organizeazã concurs de recrutare pentru ocuparea unei funcþii publice temporar
vacante de consilier, clasa I, grad profesionalprincipal din cadrul Serviciului corp control,urmãrire încasare creanþe ºi executare silitã.
Probele stabilite pentru concurs: 17.03.2015 - proba scrisã, ora 10.0019.03.2015 – interviul, ora 12.00- ambele probe se vor susþine la sediul
Consiliului Judeþean Hunedoara;- termenul de depunere al dosarelor –
11.03.2014, inclusive;- candidaþii trebuie sã îndeplineascã condiþiile
prevãzute de art.54 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcþionarilor publici, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Condiþiile specifice de participare la concurs sunt:- studii universitare de licenþã absolvite cu
diplomã, respectiv studii superioare de lungã duratãabsolvite cu diplomã de licenþã sau echivalentã;
Condiþii de vechime pentru funcþiile publice deconsilier, clasa I, grad profesional principal:
- vechime minimã în specialitatea studiilor – 5 ani.
Au începutsimulãrilenaþionaleE levii claselor a XI-a ºi
a XII-a au intrat înfebra examenului debacalaureat. Aceºtia aususþinut primele probe dincadrul simulãrii naþionale.
Probele de foc au început lalimba ºi literatura românã. “A fost relativ uºor. Au fostsubiecte medii, nu mã aºteptamsã cadã Luceafãrul dar a fostbine am ºtiut. Este bine venitãaceastã simulare dar ar mai fibinevenitã ºi una dacã s-ar maiface în luna mai ca sã ºti ce sãmai pui la punct ºi ce sã maiînveþi. Acum mã aºtept sã iauopt sau nouã”, spune un elev declasa a XII-a.
“A fost uºor. Nu mã aºteptamsã fie chiar aºa, mã aºteptam sã fie mai greu mai ales cã a fostLuceafãrul. M-am pus sã fac caracterizarea unui personaj.Proba de gramaticã a fost destulde uºoarã chiar dacã noi la liceunu prea facem gramaticã ºi ne
bazãm pe cât mai multe comen-tarii. A trebuit sã lungesc ºi sãdezvolt foarte mult ideile. Mi separe inutilã aceastã simulare înclasa a XI-a pentru cã ar trebuisã fie în clasa a XII-a”, spune unelev al clasei a XI-a.
Simulãrile vor continua lasusþinerea probei la limbã mater-nã, iar miercuri elevii vor susþineexamenul la proba obligatorie aprofilului. Ministerul Educaþieiorganizeazã astfel pentru aldoilea an consecutiv simulãrinaþionale ale examenelor deBacalaureat. Ministerul explicafaptul cã scopul simulãrilor estesã îi obiºnuiascã pe elevi curigoarea unui examen ºi sã optimizeze rezultatele copiilor.
Monika BACIUMonika BACIU
Cine demoleazã mina Petrila, riscã puºcãria
I arna încã nu se dãdusã din Valea
Jiului, însã edilii dinPetrila se pregãtesc dejapentru programul deasfaltãri.
Mai multe strãzi din localitatevor beneficia de un covor asfalticnou, dar deocamdatã se pun lapunct detaliile tehnice. Lucrãrileefective vor demara abia cândvremea va permite.
“De trei, patru zile încercãm
sã constituim echipele pentruprogramul de asfaltãri ºi moder-nizãri de strãzi în oraºul Petrilape proiectul integrat. Pânã cândtimpul ne va permite sã facemasfaltãrile propriu zise vom facelucrãrile pregãtitoare respectivpavarea, balastrarea, cilindrareastrãzilor ºi dupã sã le putemaduce la stadiul de asfalt. Împre-unã cu conducerea societãþii carese ocupa de aceste lucrãri vomstabili concret graficul de lucrãripentru cã anul acesta este anul încare trebuie sã finalizãm aceste
lucrãri de asfaltãri ºi trebuie sã neîncadrãm în programul respectivºi sã nu scãpãm din vedere activitatea ºi calitatea lucrãrilor”,a declarat Ilie Pãducel, primaruloraºului Petrila.
Majoritatea strãzilor ceurmeazã a fi asfaltate se aflã înLonea. “Este vorba de o partedin strãzile din Brãtianu, strãzilede la Poliþie pânã în Cartierul 6August. De finalizat Cartierul 6August, Muncii, Eminescu. În Brãtianu mai sunt unele intersecþii la strãzi. Mai sunt strãzicare nu au fost asfaltate cum ar fiRemete, Popi. Mai avem obucatã din strada Republicii maijos de primãrie. Este vorba detoatã zona din proiectul integratcap de linie Petrila- cap de linieLonea. Unele doar trebuie finali-zate, altele trebuie atacate darcum am precizatanul acesta trebuie finalizate aceste drumuri”,a mai precizat sursa citatã. Baniipentru aceste investiþii provinddin bugetul de stat, dar ºi de labugetul naþional.
Monika BACIUMonika BACIU
Aºteaptã vremea bunã
Din nou coadã laalimente europene
Sute de elevi vulcãneni beneficiazã de burse ºcolare
Înaintãri în gradul urmãtorînainte de termen la I.S.U.Hunedoara
T rei ofiþeri din cadrul Inspectoratuluipentru Situaþii de Urgenþã “Iancu de
Hunedoara” al judeþului Hunedoara aufost înaintaþi în gradul urmãtor înainteaexpirãrii stagiului minim în grad.
Totul, cu ocazia aniversãrii Zilei Protecþiei Civiledin România la ordinul domnului Gabriel Oprea,viceprim - ministru Ministru al Afacerilor Interne.
“Înaintarea în gradul urmãtor înainte determen este un moment deosebit pentru oricepompier-militar, care s-a remarcat prin profesio-nalism ºi rezultate deosebite obþinute în muncã,
prin culturã,personalitate,spirit de organizare ºiiniþiativã”,spune lt.colViorel Demean,inspector ºefISU.
La gradul demaior a fostavansat ofiþerulInformare ºiRelaþii Publice,AnemonaDoda, la gradulde cãpitanofiþerul dincadrul Biroul
Resurse Umane, Anca Firidon, iar la gradul decãpitan ofiþerul pirotehnician din cadrulProtecþiei Civile, Cãtãlin Hodorogea.
pentru renaºtereaminei Petrila nusunt de acord cuideea primarului Ilie Pãducel, care asusþinut cã demolarea clãdiriloreste iminentã ºi nudepinde de administraþia localã.
Potrivit arhitectuluiDragoº Dascãlu, nutoate clãdirile ce sunt înincinta minei pot fidemolate, iar Dragoºvine ºi cu argumente.
„Demolarea nu poatecuprinde obiectivelemenþionate în adresanr.17/12.01.2015: atelierele mecanice,clãdirea compresoarelor,coºul cu fum, puþulDeak, puþul cu schip,puþul centru, preparaþiaveche. Acestea au intratîn procedura de clasareodatã cu înºtiinþarea
oferitã Primãriei ºiSNIMVJ. Conform legii422 (art 18, paragraful2), de la data comu-nicãrii cãtre proprietarsau cãtre titularul altordrepturi reale adeclanºãrii procedurii de clasare ºi pânã lapublicarea ordinului declasare sau pânã lacomunicarea neclasãrii,dupã caz, dar nu maimult de 12 luni, bunuluiimobil în cauza i seaplicã regimul juridic almonumentelor istorice.Art.54 Desfiinþareaneautorizatã, distrugerea
parþialã sau totalã,exproprierea fãrã avizulMinisterului Culturii ºiCultelor, degradarea,precum ºi profanareamonumentelor istoriceconstituie infracþiuni ºi sesancþioneazã conformlegii. (adicã, conformCodului Penal, distrugerede proprietate cu cir-cumstanþe agravante).Chiar dacã este emisã oautorizaþie de demolareîn baza proiectului,aceasta poate fi sus-pendatã sau anulatã dePrimãrie în baza noilorcircumstanþe - clasareaca monument istoric arespectivelor clãdiri”, neexplicã Dragoº Dascãlu,arhitect, membru alcomisiei care vrea salvarea minei Petrila.
Ilie Pãducel, primaruloraºului Petrila a susþinutcã a fãcut toate demer-surile pentru a împiedicademolarea clãdirilor, darcã ministerele de Finanþeºi cel al Economiei nu au
fost de acord. „Noi, primãria ºi
Consiliul local, am pro-pus, în urmã cu aproxi-mativ un an, sã oprimcâteva clãdiri pentru a leda altã destinaþie, dupãînchiderea activitãþii lamina Petrila, dar dupãce am fãcut demersuri laMinisterul Economiei, laMinisterul Finanþelor, laSNÎMV, ca sã le preluãmde la ei, fãrã valoare,pentru cã nu ne per-mitem din bugetul local.Ministerul Economiei nune-a rãspuns, iarMinisterul Finanþelor ne-a transmis adresãscrisã cã nu se pot dacomunitãþii locale decâtcu valoare. Valoarea carene-o pretind ei este valoarea bugetului localpe un an de zile, ori esteexclus acest lucru”, a spusIlie Pãducel, primaruloraºului Petrila”, a spusprimarul Ilie Pãducel.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
A început redistribuirea
alimenteloreuropene. Luni dedimineaþã zeci debeneficiari ai venit-ului minim garan-tat s-au aºezat larând la uºa depozit-ului cu alimenteeuropene.
Aproape 2500 depersoane vor mai bene-ficia de alimente, astadupã ce în prima etapãcutiile cu hranã nu aufost epuizate.
“De astãzi (nr: ieri)am început sã redis-tribuim alimentele de laUniunea Europeanã încadrul programului dual2014. Redistribuim alimentele care se aflaîn stoc pentru beneficia-rii care au ridicat pânãîn prezent aceste ali-mente. Este vorba sãsuplimentãm cantitateade alimente primite de
aceºti beneficiari cuîncã o cutie. Trebuie sãmenþionãm faptul cãordinea în care se vaface distribuirea estecea prevãzutã de lege ºianume se începe cu ceicare beneficiazã de aju-tor social. Marþi se voraloca alimente familiilorbeneficiare de alocaþiipentru susþinerea fami-liei, miercuri ºomerilorindemnizaþi ai cãrorindemnizaþie nudepãºeºte 400 de lei ºiºomerii neindemnizaþicare se afla în evi-denþele AJOFM. Joi sevor distribui alimentepensionarilor care aupensii mai mici de 400de lei ºi vineri vom distribui persoanelor cuhandicap grav sauaccentuat. Vor beneficiade aceastã redistribuire2.360 de persoanepentru cã vor primicâte o cutie”, adeclarat Loredana Piþ,ºef SPLAS Petroºani.Beneficiarii trebuie sãintre în posesia ali-mentelor pânã în datade 21 martie. O cutiecu alimente conþineulei, zahãr, fãinã, conservã de carne precum ºi alte alimentede strictã necesitate.
Monika BACIU Monika BACIU
B urse pentru elevii vulcã-
neni. Consilieriilocali de la Vulcan auaprobat numãrul deburse ºcolare ce vorfi acordate. Totodatãs-a votat ºi cuantu-mul acestor ajutoarefinanciare ce vor fioferite elevilor.
“Bursele de merit ºibursele de studiu seacordã elevilor de lacursurile cu frecvenþãdin învãþãmântul pre-universitar de stat , înfuncþie de rezultateleobþinute la învãþãturã .Pentru elevii aflaþi înclasele de început aleînvãþãmântului gim-nazial, liceal sau profesional, bursele seacordã începând cusemestrul al II-lea iarpentru elevii aflaþi încelelalte clase aleînvãþãmântului gimnazial, liceal sauprofesional se acordãîncepând cu semestrul Ial anului ºcolar. Burselede ajutor social seacordã elevilor la cerereîn funcþie de situaþia
materialã a familiei saua susþinãtorilor legali.Acestea se acordã laînceputul anului ºcolarºi sunt revizuite semes-trial, în funcþie de modi-ficãrile intervenite înveniturile nete lunareale familiei”, spunreprezentanþii adminis-traþiei locale din Vulcan.
În baza adreselorunitãþilor de învãþãmântde pe raza municipiuluiVulcan , se constatã cãun numãr de 539 deelevi vor beneficia deburse de ajutor social,104 de elevi vor benefi-cia de burse de merit ºi194 de elevi vor benefi-cia de burse de studiu.Pentru încadrarea înlimita fondurilor apro-bate în bugetul de veni-turi ºi cheltuieli a fostaprobatã bursa de aju-
tor social în cuantum de 60 lei/elev/lunã,pentru bursã de studiu80 lei/elev/lunã ºi 100lei/elev/lunã pentrubursã de merit.
Monika BACIUMonika BACIU
O sãptãmânã pânãla tãierea panglicii
L ucrãrile de construcþie ºide modernizare a clãdirii
ambulatoriului din Petrila seapropie de final.
Sãptãmâna viitoare va avea locrecepþia finalã a acestor lucrãri.Proiectul nu se terminã aici. Urmeazãca edilii sã organizeze licitaþia pentrudotarea ambulatoriului cu mobilier ºi cel mai important cu aparaturãmedicalã de ultimã generaþie.
“În data de 10 martie vomrecepþiona ambulatoriu dar pe parteade construcþie reparaþii ºi modernizãriºi instalaþii de lift. Este în evaluarelicitaþia pentru mobilier la cabinete iarlicitaþia pentru aparatura trebuie sã o
reluãm pentru cã au fost niºte probleme ºi vreau sã nu aducem decâtaparatura de performanþã aºa cumeste prevãzutã ºi se cere într-un ambulatoriu de calitate”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.
Proiectul are o valoare totalã de9.765.881.25 lei din care7.480.278,14 lei finanþare neram-bursabilã de la Uniunea Europeanãprin Fondul European de DezvoltareRegionalã.
Monika BACIUMonika BACIU
ANUNÞConsiliul Judeþean Hunedoara, cu sediul în
municipiul Deva, Bd. 1 Decembrie 1918, nr.28,organizeazã concurs de recrutare pentru ocuparea unei funcþii publice temporar
vacante de consilier, clasa I, grad profesionalprincipal din cadrul Serviciului corp control,urmãrire încasare creanþe ºi executare silitã.
Probele stabilite pentru concurs: 17.03.2015 - proba scrisã, ora 10.0019.03.2015 – interviul, ora 12.00- ambele probe se vor susþine la sediul
Consiliului Judeþean Hunedoara;- termenul de depunere al dosarelor –
11.03.2014, inclusive;- candidaþii trebuie sã îndeplineascã condiþiile
prevãzute de art.54 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcþionarilor publici, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Condiþiile specifice de participare la concurs sunt:- studii universitare de licenþã absolvite cu
diplomã, respectiv studii superioare de lungã duratãabsolvite cu diplomã de licenþã sau echivalentã;
Condiþii de vechime pentru funcþiile publice deconsilier, clasa I, grad profesional principal:
- vechime minimã în specialitatea studiilor – 5 ani.
Au începutsimulãrilenaþionaleE levii claselor a XI-a ºi
a XII-a au intrat înfebra examenului debacalaureat. Aceºtia aususþinut primele probe dincadrul simulãrii naþionale.
Probele de foc au început lalimba ºi literatura românã. “A fost relativ uºor. Au fostsubiecte medii, nu mã aºteptamsã cadã Luceafãrul dar a fostbine am ºtiut. Este bine venitãaceastã simulare dar ar mai fibinevenitã ºi una dacã s-ar maiface în luna mai ca sã ºti ce sãmai pui la punct ºi ce sã maiînveþi. Acum mã aºtept sã iauopt sau nouã”, spune un elev declasa a XII-a.
“A fost uºor. Nu mã aºteptamsã fie chiar aºa, mã aºteptam sã fie mai greu mai ales cã a fostLuceafãrul. M-am pus sã fac caracterizarea unui personaj.Proba de gramaticã a fost destulde uºoarã chiar dacã noi la liceunu prea facem gramaticã ºi ne
bazãm pe cât mai multe comen-tarii. A trebuit sã lungesc ºi sãdezvolt foarte mult ideile. Mi separe inutilã aceastã simulare înclasa a XI-a pentru cã ar trebuisã fie în clasa a XII-a”, spune unelev al clasei a XI-a.
Simulãrile vor continua lasusþinerea probei la limbã mater-nã, iar miercuri elevii vor susþineexamenul la proba obligatorie aprofilului. Ministerul Educaþieiorganizeazã astfel pentru aldoilea an consecutiv simulãrinaþionale ale examenelor deBacalaureat. Ministerul explicafaptul cã scopul simulãrilor estesã îi obiºnuiascã pe elevi curigoarea unui examen ºi sã optimizeze rezultatele copiilor.
Monika BACIUMonika BACIU
Cine demoleazã mina Petrila, riscã puºcãria
I arna încã nu se dãdusã din Valea
Jiului, însã edilii dinPetrila se pregãtesc dejapentru programul deasfaltãri.
Mai multe strãzi din localitatevor beneficia de un covor asfalticnou, dar deocamdatã se pun lapunct detaliile tehnice. Lucrãrileefective vor demara abia cândvremea va permite.
“De trei, patru zile încercãm
sã constituim echipele pentruprogramul de asfaltãri ºi moder-nizãri de strãzi în oraºul Petrilape proiectul integrat. Pânã cândtimpul ne va permite sã facemasfaltãrile propriu zise vom facelucrãrile pregãtitoare respectivpavarea, balastrarea, cilindrareastrãzilor ºi dupã sã le putemaduce la stadiul de asfalt. Împre-unã cu conducerea societãþii carese ocupa de aceste lucrãri vomstabili concret graficul de lucrãripentru cã anul acesta este anul încare trebuie sã finalizãm aceste
lucrãri de asfaltãri ºi trebuie sã neîncadrãm în programul respectivºi sã nu scãpãm din vedere activitatea ºi calitatea lucrãrilor”,a declarat Ilie Pãducel, primaruloraºului Petrila.
Majoritatea strãzilor ceurmeazã a fi asfaltate se aflã înLonea. “Este vorba de o partedin strãzile din Brãtianu, strãzilede la Poliþie pânã în Cartierul 6August. De finalizat Cartierul 6August, Muncii, Eminescu. În Brãtianu mai sunt unele intersecþii la strãzi. Mai sunt strãzicare nu au fost asfaltate cum ar fiRemete, Popi. Mai avem obucatã din strada Republicii maijos de primãrie. Este vorba detoatã zona din proiectul integratcap de linie Petrila- cap de linieLonea. Unele doar trebuie finali-zate, altele trebuie atacate darcum am precizatanul acesta trebuie finalizate aceste drumuri”,a mai precizat sursa citatã. Baniipentru aceste investiþii provinddin bugetul de stat, dar ºi de labugetul naþional.
Monika BACIUMonika BACIU
Aºteaptã vremea bunã
Din nou coadã laalimente europene
Sute de elevi vulcãneni beneficiazã de burse ºcolare
Verificãrile efectuatede inspectorii Curþii deConturi au scos laivealã faptul cã motori-na din rezervoarelelocomotivelor de laCEH dispare fãrãurmã ºi asta fãrã cacineva sã se sesizeze ºisã ia mãsuri. Altfel nuse explicã de ce situa-þia treneazã de celpuþin trei ani. Echipelede control, care aucomparat dateleobþinute dupã verificãrile din teren cucele consemnate înfiºele de bord ale locomotivelor ºi ali-mentãrile cu motorinã
efectuate în perioada2011 – 2014 ºi înre-gistrate în evidenþelecontabile au scos laivealã cã peste 23.000de litri de combustibilnu se regãsesc nicãieri.
Practic, este vorbadespre 4 locomotivecare nu ar fi consumatmotorina, dar care numai este nici în rezer-voare. „Prin descãr-
carea ºi prelucrareadatelor existenteîn memoriile
Instalaþiilor de Înregis-trare ºi ConsumCombustibil (ICL) alelocomotivelor au fostreconstituite informaþiiîn timpi reali cu privirela momentul exact alalimentãrilor cu com-bustibil, a consumuluinormal de motorinã, anivelului de motorinãdin rezervor, a sus-
tragerilor de motorinã,a consumului anormalde motorinã cu sus-tragere de motorinãimediat dupã pornireamotorului diesel, agoliriirezervorului cumotorul oprit”, explicãmecanismul reprezen-tanþii curþii de Conturi.În acest mod, s-a pro-dus un prejudiciu calcu-lat la peste 140.763 delei, care a fost adus ºi lacunºtinþa oficialilorentitãþii energetice.
C EH invocãnecesitatea
unei expertizetehnice
ReprezentanþiiCEH nu au contestatabaterea în sine, dar s-au grãbit sã ripostezeîn ceea ce priveºte valoarea calculatã afurtiºagului. Astfel,
aceºtia sunt de pãrerecã stabilirea valoriiprejudiciului nu s-a calculat în mod corectºi cã ar fi nevoie de oexpertizã tehnicã, pecare chiar are obligaþiasã o efectueze.
„În instituþiile în carese constatã existenþaunor abateri de lalegalitate ºi regulari-tate, care au determi-nat producerea unorprejudicii, se comunicãconducerii entitãþii publice auditate aceastãstare de fapt. Stabilireaîntinderii prejudiciului ºidispunerea mãsurilorpentru recuperareaacestuia devine obligaþie a conduceriientitãþii auditate”, se aratã în legea 94/1992, republicatã,privind organizarea ºifuncþionarea Curþii deConturi.
CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Martie 20156 Actualitate
D emonstraþii practiceîn dosarul Uricani
2011. La termenul dinluna martie, unul dintreinculpaþii din dosarulUricani 2011 va face oprezentare a unei lãmpide miner.
Tot la termenul viitor, existãtoate ºansele ca doi dintreînvinuiþi sã fie reprezentaþi de avocaþi din oficiu, dacãDaniel Ionaºcu va absenta ºide aceastã datã.
“Încuviinþeazã cererea deamânare a judecãrii cauzei formulatã de avocat IonaºcuDaniel. Dispune emiterea unei
adrese cãtre apãrãtorii desem-naþi din oficiu în apãrareainculpaþilor Ciucã AurelianDragoº ºi Moga FlorinNicuºor, respectiv d-lor avocaþiManolache Nicolae ºi NãpãuStoica Radu Cãlin, pentru caaceºtia sã studieze acteledosarului ºi sã se prezinte latermenul stabilit pentru aasigura apãrarea acestor inculpaþi, în situaþia în careapãrãtorul ales al acestora nuse va prezenta. Încuviinþeazãcererea formulatã de inculpatulMoldovan Florinel astfel cã dispune emiterea unei adresecãtre Mina Uricani pentru a-ipune acestuia la dispoziþie olampã AI 03, în vederea
prezentãrii ei la urmãtorul termen de judecatã, termen lacare vor fi prezenþi experþiipentru audiere. Amânã jude-carea cauzei ºi la cererea d.lorexperþi parte, fixeazã termenla data de 24.03.2015, ora14,00”, se aratã în soluþia pescurt a instanþei. În cei patruani de la tragedie, avocaþii auîncercat tot soiul de tertipuri.Au spus cã inculpaþii nu suntvinovaþi, au cerut noi expertizedupã ani de la producereaaccidentului, iar finalul pare sãfie departe. Vor mai treceprobabil tot atâtea termenepânã când instanþa va da osoluþie în acest dosar, una carecel mai probabil va fi atacatãcu recurs. Nu mai puþin de 30de termene au avut loc înacest proces. Dosarul a ajunspe rolul instanþei de laPetroºani la data de 10 aprilie2012, la un an de la produce-rea tragediei în care ºi-au pierdut viaþa cinci angajaþi aiexploatãrii miniere. Patru foºtiºefi ai Exploatãrii MiniereUricani, respectiv DragoºAurelian Ciucã, ClaudiuLucian Butari, Nicuºor FlorinMoga ºi Florinel Moldovan, aufost trimiºi în judecatã deprocurori, pentru ucidere din culpã.
Monika BACIU Monika BACIU
Ministrul Economieiºi problemele CEHP arlamentarii hunedoreni se declarã
îngrijoraþi de soarta ComplexuluiEnergetic Hunedoara. Presiunile dinpartea Fondului Monetar Internaþionalprivind lichidarea activitãþii societãþiienergetice hunedorene creeazã motive deîngrijorare în rândul parlamentarilor.Aceºtia îl trag de “mânecã” pe ministrulEconomiei, Mihai Tudose ºi vor rãspun-suri urgente ºi concrete de la acesta.
Care va fi poziþia Guvernului în legãturã cupresiunea fãcutã de FMI pe tema lichidãriiComplexului Energetic Hunedoara, care suntargumentele concrete prin care MinisterulEconomiei poate susþine eventuala opþiune de continuare a activitãþii CEH sunt foar douãdintre întrebãrile la care trebuie sã rãspundãministrul Economiei, Mihai Tudose.
Mai multe voci au acuzat Guvernul de faptul cã nu au identificat mãsuri clare pentrucontinuarea activitãþii Complexului EnergeticHunedoara, dar ºi de faptul cã societatea nu afost inclusã în strategia energeticã naþionalã.
Monika BACIUMonika BACIU
Zeci de mii de litri de motorinã evaporaþi dinrezervoarele locomotivelor de la CEHM otorina din rezervoarele unor
locomotive aflate în patrimoniul ºi folosinþa Complexului EnergeticHunedoara s-a evaporat ºi doar la unsimplu control s-a calculat un prejudiciude peste 140.000 de lei. Sunt zeci de miide litri care au fost sustraºi.
Demonstraþii practice îndosarul de ucidere din culpã
Evenimentul a avutloc la iniþiativa EURA-COAL, care este oorganizaþie asociatãComisiei Europene ºicare organizeazã anualasemena întâlniri,estimându-se cã circa70 -80% din proiectelefinanþate de la UniuneaEuropeanã pentru cãr-bune ºi oþel sunt trecuteprin acest gen de bro-keraj. Scopul principalal acestei întâlniri afost reprezentat destabilirea de consorþii ºipropuneri de proiectede cercetare care sã fieelaborate ºi depuse înacest an la competiþiadin luna septembrie aFondului de Cercetarepentru Cãrbune ºi Oþel.Cercetãtorii noºtri vinacum cu veºti bune.
„Din punctul nostrude vedere, pentru cã afost prima participare,considerãm cã avemºanse mari de succes,pentru cã am fost coop-taþi în 5 consorþii, con-stituite pe diverse tema-tici de cercetare, de laape subterane ºi desuprafaþã, la gaz, venti-laþie ºi, cu atât mai multcu cât participanþii dincele 5 consorþii la carenoi suntem parte, suntinstitute de renume dinEuropa, în ceea cepriveºte cercetareaºtiinþificã, universitãþi,institute de cercetare,companii ºamd dinGrecia UK, Polonia,Franþa, practic tot ceînseamnã cãrbune, laora actualã”, a declaratdr. ing. Artur Gãman,directorul general alINSEMEX Petroºani.
Scopul principal alacestei întâlniri a fostreprezentat de stabilireade consorþii ºi propuneride proiecte de cercetarecare sã fie elaborate ºidepuse în acest an lacompetiþia dinlunaSeptembrie a Fonduluide Cercetare pentruCãrbune ºi Oþel.
Pentru tema intitulatã
generic ”Aspecte privindstabilitatea ºi inundaþi-ile”, s-a format consor-þiul condus de InstitutulNaþional pentru MediuIndustrial ºi Riscuri –INERIS Franþa,cuparteneri: InstitutulCentral Minier – GIGPolonia, DMTGermania, INSEMEXRomânia, GeocontrolSpania, UniversitateaExeter - MareaBritanie, Centrul deCercetare ºi Tehnologii–CERTH Grecia,Institutul Poltegor –Polonia, Subterra –Spania ºi Institutul deCercetarepentruCãrbune Brun VUHU –Republica Cehã.
Pentru tema intitulatã”Calitatea apei” s-a for-mat consorþiul condusde Institutul CentralMinier – GIG Polonia,cu parteneri: INSEMEXRomânia, Centrul deCercetare ºi Tehnologii– CERTH Grecia,Universitatea Exeter -Marea Britanie, DMTGermania,InstitutulNaþional pentru MediuIndustrial ºi Riscuri –INERIS Franþa, InstitutulPoltegor –Polonia ºiInstitutul de Cercetarepentru Cãrbune BrunVUHU – RepublicaCehã.
Peentru tema”Ventilaþie” s-a formatconsorþiul condus deUniversitateaNottingham –MareaBritanie, cu parteneri:
DMT Germania,Institutul pentruTehnologii Inovative –EMAG Polonia,Institutul Central Minier – GIG Polonia,INSEMEX România,GeocontrolSpania,InstitutulNaþional pentru MediuIndustrial ºi Riscuri –INERIS Franþa ºiInstitutul pentruTehnologii Miniere –KOMAG Polonia.Pentru tema intitulatã”Gaz” s-a format unconsorþiu condus deInstitutul pentruTehnologii Inovative -EMAG Polonia, cuparteneri: Centrul deCercetare ºi Tehnologii–CERTH Grecia,DMT Germania,Institutul CentralMinier – GIG Polonia,INSEMEXRomânia ºiInstitutul Naþional pentruMediu Industrial ºiRiscuri – INERIS Franþa.
Pentru tema intitulatã”Exploatare” s-a formatconsorþiul condus deInstitutul Central Minier– GIG Polonia, cuparteneri: DMTGermania, INSEMEXRomânia, InstitutulPoltegor– Polonia,Universitatea Aachen& RAG MiningSolutions Germania ºiInstitutul de Cercetarepentru Cãrbune BrunVUHU – RepublicaCehã.
Cercetãtorii dinINSEMEX pun acum
accent pe cercetãri cevizeazã în Valea Jiuluimai ales închidereaperimetrelor miniere,aºa cum se întâmplãacum în toatã Europa,unde activitatea deextracþie este în restrângere. Mai mult,cu cercetãtorii dinPolonia vor aveacolaborãri de acumîncolo o lungã perioadãde timp.
Cu ocazia deplasãriiîn Polonia, domnul Dr.
Ing. George ArturGãman, directorul general al INSEMEXPetroºani s-a întâlnit cuomologul sãu de laInstitutul Central Minier–GIG, Prof. Dr. hab.Józef DUBIÑSKI, învederea stabillirii unuiacord de colaboraretehnico-ºtiinþificã întrecele douã institute.
INSEMEX ºi GIG audecis sã defineascã acestacord de colaborare peduratã nedeterminatã, în special în vedereadezvoltãrii de proiectecomune de cercetare încadrul programelor decercetare Europene,schimbului de specialiºtiîn contextul burselor decercetare ºtiinþificã ºi al conferinþelor ºi manifestãrilor tehnico-ºtiinþifice, precumºi pentru schimbul deinformaþii dobândite ºi diseminarea rezul-tatelor cercetãrii în jurnalele ºtiinþifice dindomeniu.
„În primul rând peaceasta ne focusãm, peperioada post închiderea unitãþilor miniere, perezolvarea problemelor
de mediu, de ape frea-tice ºi aºa mai departe.Pentru cã aceasta este ºilinia de finanþare înEuropa, unde mareamajoritate a minerituluide cãrbune este fieînchis, fie pe cale deînchidere. Am semnatacest contract de colaborare cu IosifDubinski, director gene-ral al Institutului CentralMinier din Katowice, unacord care presupune ocolaborare în ceea cepriveºte cercetarea petoate domeniile caresunt comune atât nou, cât ºi lor”, a maiadãugat dr. ing. ArturGãman, director generalal INSEMEX.
INSEMEX Petroºanieste singurul institut decercetare de acest feldin România ºiproiectele lor de cerce-tare sunt brevetate înîntreaga lume. O astfelde colaborare la niveleuropean le aduce baniºi colaborãri ce vor daroade din luna septem-brie, când se va faceselecþia de oferte.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Martie 2015 Actualitate 7
0735.183175
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
FAMILIA NISTOR mulþumeºte tuturor celor care
le-au fost alãturi în clipele grele princare au trecut.
INSEMEX – partener ºtiiþific europeanI NSEMEX Petroºani, singurul institut de cercetare în domeniul protecþiei
antiexplozive ºi al securitãþii miniere din România, a devenit parte a unor consorþii de cercetare ºi angajaþii care lucreazã în acest domeniu au ºanse mari sãprimeascã fonduri pentru proiectele lor de cercetare. Totul s-a petrecut sãptãmânatrecutã în Polonia, iar cercetãtorii noºtri, recunoscuþi la nivel european ºi nunumai, fac acum parte din 5 astfel de consorþii europene.
Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Martie 20158 Sport
E din ce în ce maievident ce se întâmplãîn fotbalul românesc.Iatã, în Liga I,Dinamo, Rapid, C.F.R.Cluj, Petrolul Ploieºti,„U” Cluj sunt în insolvenþã, adicã un
fel de anticamerã adezintegrãrii, iar Liga a II-a care a începutacum trei zile, ºi-apierdut încã trei echipe – SãgeataNãvodari, PoianaCâmpina, Unirea
Slobozia – fiind pe cale încã vreo trei sã iasã din cursã pânã la finalulcompetiþiei.
Aproape cã nici numai poate fi vorbadespre vreo competiþiela nivelul eºalonuluidoi.
Gândurile noastremerg de-acum spre Liga a IV-aHunedoara, o ligã ce
va lua startul sâmbãtã,7 martie, din fericire,fãrã nicio retragere.
Comunele hunedorene, împreunãcu satele lor, încã maipot susþine fotbalul laacest nivel, ceea ce edemn de laudã.
Decât codaº la oraº- spune o vorbã veche–, adicã pasager pre-cum Corona Braºovsau Voinþa Sibiu –, mai
bine constant la tine la þarã.
Aºtept cu nerãbdarepasionantele meciuride la Pui, Lonea,Tuºtea, Ciula Mare,Sântãmãrie Orlea sau „DealulInstitutului”, acolo unde pâinea are alt gust, iar whisky-ul nu estecel mai bãgat înseamã.
Henþ cu mâna SPERANÞA FOTBALULUI,LA SATE ªI COMUNE
Au existatcâteva momente în
istoria fotbalului din ValeaJiului, care au prins în acelaºi
timp echipele Minerul Lupeni ºi JiulPetroºani în Divizia „A” (1959-1960ºi 1961-1962), dar ºi în Divizia „B” (1963-66, 1985-86, 2007-2009).
În urmã cu aproape 30 deani (octombrie 1985), însezonul 1984-85, la Lupeni aavut loc un derby cu scântei,Jiul câºtigând cu greu cu scorulde 2-1. Jiul a deschis scorul prinGãman (min. 60), lupenenii auegalat prin Colceag (min. 72)pentru ca antrenorul-jucãtorGigi Mulþescu sã consfinþeascãvictoria Jiului în min. 84.
Au jucat atunci echipele:Minerul Lupeni (antr. IosifRus): Coge – Leordean,Pocºan, Dina, Vaidasigan – I.
Popa (min. 61 Postelnicu), J. Voicu, P. Popa – Stoinescu, Muia (min. 46Colceag), Nichimiº.
Jiul (antr. Gigi Mulþescu): Toma – V.Popa (min. 80 M. Rãducanu), Fl. Neagu,Buzduga, B. Popescu – Szekely, Mulþescu,Gãman – Bãluþã, Pachiþeanu (min. 53Lasconi), I. Dosan.
Fotbal, Liga a II-a
DIVIZIA NEBUNILORS -a reluat campionatul ligii secunde la
fotbal. Ce-a mai rãmas din ea...
Seria 1 a mai rãmas cu zece echipe dupã ce SãgeataNãvodari ºi Unirea Slobozia s-au retras. Gloria Buzãu anunþãºi ea cã va dispãrea, deci, greu de anticipat cine va maiprinde etapa a 22-a când se încheie sezonul regulat, urmânda începe play-off-ul cu primele ºase clasate ºi play-out-ul cu... ce mai rãmâne!
Retrogradarea va fi dupã meciurile din play-out, rãmânândîn liga secundãprimele zece clasate.
Seria a 2-a a pierdut-o pe PoianaCâmpina, retrasã dincampionat, UnireaTârlungeni fiind ºi eaîn postura viitoaredesfiinþatã. O echipãcare a învins cu 4-0la ªoimii Pâncota,jucãtorul bâlbeareuºind sã marchezetrei goluri!
În ultimii zece aniau dispãrut 14echipe care au jucatîn Divizia „A”!
Dacã ne referimdoar la intervalul2005-2015 când aujucat în Divizia „A”zeci de echipe, con-statãm cã de peacest tablou au dis-pãrut 14 echipe.
F.C.U. PoliTimiºoara (actualaechipã din Liga a II-aeste A.C.S. Recaº)Polit. Iaºi, F.C. ArgeºPiteºti, Univ.Craiova, F.C.M.Bacãu, F.C. Vaslui,Unirea Urziceni,U.T.A., C.S.Otopeni, InterCurtea de Argeº,Victoria Brãneºti,Voinþa Sibiu, F.C.Drobeta Tr. Severin,Corona Braºov.
Paginã realizatã deGenu TUÞU
CÂNDVA, UN DERBY DE„B” ÎN VALEA JIULUI
Fotbal. Pregãtiri.
Sacrificareapruncilor!
Pânã la urmã cei de laJiul s-au decis: promovareaîn bloc – precum SportulStudenþesc pe vremuri... – ajuniorilor A1, lideri în Liga aIV-a hunedoreanã, la echipamare! „E singura soluþie, altfel ne-am fi fãcut de râs”au precizat antrenorii Jiului.
Le-a ºi ieºit, deocamdatã,un 2-2 în amicalul de laC.S. Vulcan (au marcat I.Roºian ºi Sg. Maier pentrugazde, Fodor ºi Bãlãuþã pen-tru Jiul), în care Jiul a folosit
echipa: ªtefãnoaica – Cl.Cãlin, D. Pavel, O. Roºu,Bãlãuþã – Pãsãricã, Oct.Ionicã, M. Avram, A. Ilie –Graur, Fodor. Au mai jucat:S. Mihai, R. Daj, M. Popa,Cipr. Dumitrescu, Mândruþ.
C.S. Vulcan a folositechipa: Bãncilã – Adr.Roºian, Stângã, R.Pantelimon, G. Pavel –Lavric, Miclãuº, Rãdulescu,Sg. Maier – I. Roºian,Pârvulescu.
Au mai jucat: D. Florea,Vãduva, Uszkai, Andone,Cobleschi, Drãghici.
La Uricani s-au întâlnitMinerul ºi Hercules Lupeni.Oaspeþii au câºtigat clar cu5-0 (goluri Harangozo II –
2, R. Moldovan – 2, D.Ursachi), folosind echipa: A.Farcaº - Ciorâia, M.Dumitrescu, Curtean, A.Criºan – Harangozo II, Al.Cojocaru, Harangozo I,Ciocârlan (D. Savu) – D.Ursachi, R. Moldovan.
Lotul va fi completat pentru deplasarea de laBrad, în prima etapã a returului, cu juniorii Cosmin Popa ºi Bursuc.
Harangozo II, Rere Moldovan ºi Daniel Ursachi au plasat cinci goluri în poarta Uricaniului
