Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul I Nr. 77 Marti, 6 martie 2012 PAGINA A 3-A Sindicatul Muntele în spatele revoltelor? L iderii Sindicatului Muntele, adicã Petre Bebe Nica & Co. sunt în spatele revoltelor “spontane” ale mine- rilor, deºi pozeazã ca niºte fete mari, iar dacã stai de vorbã cu ei nici usturoi nu au mâncat ºi nici gura nu le miroase. >>> >>> PAGINA AGINA 11 Pensionarii riscã sã rãmânã fãrã gratuitãþi P ensionarii mineri au pierdut procesul cu Compania Naþionalã a Huilei ºi riscã sã nu primeascã gratuitãþile. >>> >>> PAGINA AGINA 11 Liderul de la Vulcan, anchetat de ºefii CNH D upã ce a condus miºcarea de protest a minerilor de la Vulcan, de sãptãmâna trecutã, liderul de sindicat Ioan Ciubotariu este cercetat de o comisie de anchetã. >>> >>> PAGINA AGINA 11 A venit ºi astenia de primãvarã, bat-o vina! C auzele care provoacã astenia de primãvarã par a fi nearmonizarea cu natura, cu anotimpurile, spun medicii. >>> >>> PAGINILE 6-7 AGINILE 6-7 Valea Jiului s-a rãsculat. F F I I E E R R B B E E M M I I N N E E R R I I T T U U L L ! ! Câteva sute de mineri de la Lonea, Lupeni, Vulcan ºi Paroºeni ºi-au cerut drepturile în curtea Companiei Naþionale a Huilei Petroºani. Oamenii spun cã au rãmas ºi fãrã majorarea salarialã promisã prin Contractul Colectiv de Muncã, dar ºi fãrã creºterea sporul de periculozitate, pentru care existã un protocol semnat încã din ianuarie cu Ministerul Economiei.
Transcript
Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Nica & Co. sunt în spatelerevoltelor “spontane” ale mine-rilor, deºi pozeazã ca niºte fetemari, iar dacã stai de vorbã cuei nici usturoi nu au mâncat ºinici gura nu le miroase.
>>>>>> PPAGINAAGINA 1111
Pensionarii riscã sã
rãmânã fãrãgratuitãþi
P ensionarii mineri aupierdut procesul cu
Compania Naþionalã aHuilei ºi riscã sã nuprimeascã gratuitãþile.
>>>>>> PPAGINAAGINA 1111
Liderul de laVulcan,
anchetat deºefii CNH
D upã ce a condusmiºcarea de protest a
minerilor de la Vulcan, desãptãmâna trecutã, liderulde sindicat Ioan Ciubotariueste cercetat de o comisie deanchetã.
>>>>>> PPAGINAAGINA 1111
A venit ºi astenia
de primãvarã,bat-o vina!
C auzele care provoacãastenia de primãvarã
par a fi nearmonizarea cunatura, cu anotimpurile, spun medicii.
>>>>>> PPAGINILE 6-7AGINILE 6-7
Valea Jiului s-a rãsculat.FFFFIIIIEEEERRRRBBBBEEEE MMMMIIIINNNNEEEERRRRIIIITTTTUUUULLLL!!!!
Câteva sute de mineri dela Lonea, Lupeni, Vulcanºi Paroºeni ºi-au cerutdrepturile în curteaCompaniei Naþionale aHuilei Petroºani. Oameniispun cã au rãmas ºi fãrãmajorarea salarialãpromisã prin ContractulColectiv de Muncã, dar ºifãrã creºterea sporul depericulozitate, pentru careexistã un protocol semnatîncã din ianuarie cuMinisterul Economiei.
ANUNÞURIVând spaþiu comercial în zonãcentralã str. 1 Decembrie 1818
la parterul blocului 124,suprafaþa 25mp.
Telefon 0722 448 428
Vând casã + teren, 5000 m² înVulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138
Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1
9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Gadgeturi, Gadgeturi,Gadgeturi 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Sã v-amintiþi Duminica... 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Amazon 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Iubire interzisã (r) 0:30 Amazon (r)
8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Comanda la mine 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Plasa de stele 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:30 Cer de octombrie
7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 11:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Zâmbete într-o pastilã 14:15 Lois ºi Clark (s) 15:15 Lois ºi Clark (s) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 New York Taxi 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Spartacus: Nisipînsângerat (s) 0:00 New York Taxi (r)
9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r)
10:30 Medium (r)
11:30 Teleshopping
12:00 Nimeni nu-i perfect
12:30 Nimeni nu-i perfect
13:00 Teleshopping
13:30 Camera de râs
13:45 Teleshopping
14:15 Întâlnirea inimilor (s)
14:35 Întâlnirea inimilor (s)
15:00 Totul despre mame (r)
16:00 Cireaºa de pe tort (r)
17:00 Trãsniþii (r)
18:00 Focus 18
19:00 Focus Sport
19:30 Iubiri secrete
20:30 Moºtenire cu cântec
22:15 Trãsniþii - Marea
extragere
23:15 Focus Monden
23:45 Medium
0:30 Câinele din Baskervilles
8:00 România, zi de zi!10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Prim Plan (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu 17:00 Telejurnal 17:30 Bãieþii din strada Pal 18:25 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Studio UEFAChampions League (live) 21:40 Fotbal UEFAChampions League (live) 23:50 Rezumatele zilei UEFAChampions League (live) 0:40 Agenþia Psych 1:30 Rom european (r)
milion de fani pepagina lor oficialãde Facebook, face-book.com/AkcentMusic. Astfel, contulîºi pãstreazã poziþiaII în clasamentulgeneral Facebookpe România.
Ritmul de creºtere alAkcentMusic s-a modifi-cat de la 3000 la 4500de noi prieteni pe ziodatã cu lansarea nouluilor single, ‘I’m Sorry’.
Bineinþeles cei trei nu
regretã deloc amploareape care a luat-o prezenþalor online. Aceasta le-aoferit ocazia de a þinelegãtura cu fanii de petoate continentele lumii,al cãror sânge vibreazape o varietate nesfârºitãde ritmuri ºi armonii muz-icale.
Astfel, piese ca‘Feelings on Fire’, ‘MyPasion’, ‘Love Stoned’,‘Kylie’, ‘Stay with Me’sau ‘Jokero’ au devenitpasiunea comunã a peste1 milion de internauþi.Dacã tot ne aflam la capi-tolul statistici, vã putemspune cã de curând,videoclipurile au adunat
peste 30 de milioane devizualizãri doar pe contulcasei lor de discuri,MusicRoton.
Succesul lor inter-naþional este unul masiv,numãrul total devizualizari pentru pieseletrupei se ridicã lapeste 100 de mil-ioane. Proaspãt reîn-torºi în þarã, Akcentvã invitã sâmbãtãseara, la Club 3DStage din Petroºani,pentru un concertincendiar.
Concertul va avealoc sâmbãtã,10.03.2012, ora 22
la Club 3D Stage -Petroºani, Casa deCulturã “Ion Dulãmiþã”-nr. 100 demisol.
Descoperã o bãuturã lapreþ promoþional înfiecare searã la Club 3DStage.
Ansamblul Artistic Parângulal Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieripentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Caseide Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program:Parângul între orele 14:30 - 16:30 de luni-joiParângul Mic între orele 17:00 - 18:00 de luni-joi.Sunt aºteptaþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi.
Nicolae NICOARÃNicolae NICOARÃ
AKCENT vã invitã laClub 3D Stage,
sâmbãtã 10 martie 2012
C âteva sute demineri de la
Lonea, Lupeni,Vulcan ºi Paroºeniºi-au cerut drepturile în curtea CompanieiNaþionale a Huilei Petroºani.
Oamenii spun cã aurãmas ºi fãrã majorareasalarialã promisã prinContractul Colectiv deMuncã, dar ºi fãrãcreºterea sporul de peri-culozitate, pentru careexistã un protocol semnatîncã din ianuarie cuMinisterul Economiei.
Minerilor din ValeaJiului le-a ajuns cuþitul laos, iar ieri dimineaþã auîncetat lucrul. Semnalul l-au dat cei de la EMLonea, unde aproximativ50 de ortaci au refuzat sãintre în ºut, la schimbul I.La protestul lor s-au raliatºi cei de la schimbul II, iaraproximativ 150 deortaci au plecat, pe jos,spre Compania Naþionalãa Huilei petroºani. Suntnemulþumiþi cã nu ºiu-auprimit sporul de pericu-lozitate majorat de la 600de lei la 700 de lei, aºacum este înþelegereaparafatã cu MinisterulEconomiei ºi Comerþuluiîncã din luna ianuarie. Înplus, spun cã noulContract Colectiv deMuncã prevede ºi o majo-rare salarialã, care deasemenea nu s-a acordat,în timp ce utilajele ºiechipamentele cu caresunt nevoiþi sã lucrezesunt învechite.
“Ne-auminþit. Nu mai credemnimic, vrem banii noºtri.Poate vi se pare puþin,dar pentru noi carelucrãm sub pãmânt ºi100 de lei e mult, cã nerioscãm viaþa acolo. Abiadacã avem cu ce lucra”,spunea un miner de laLonea. “Dacã vã uitaþi
am lampa izolatã cubandã de izolat, cã numai avem nici lãmpi sãne lumineze calea subpãmânt ºi atunci nu sun-
tem îndreptãþiþi sã ceremºi 100 de lei în plus?”,spune un altul.
„Situaþia este dispera-tã, pentru cã am semnatºi nu s-a aplicat nimic dince am semnat. E vorbadespre creºterea sporuluide periculozitate, dar ºide o majorare salarialã.Dupã 20
de muncã, mã duc acasãcu cel mult 1.700 de lei,la sfârºitul lunii. Nu avemnici cu ce lucra. Nu avemscule, nu avem lãmpi,nimic nu mai avem”, adeclarat un miner de laEM Lonea. Lor li s-aualãturat cei de la Lupeni,care au venit cu douãautobuze, dar ºi minerii
de la Vulcan ºi Paroºeni,care au strãbãtut pe josaproximativ 18 kilometripentru a protesta încurtea Companiei pentru
drepturile
lor. Ei au mãrºãluit pestrãzile din Valea Jiului ºiau strigat lozinci împotri-va celor care îi reprezin-tã. “Minerii ºi Valea ºi-aupierdut rãbdarea”, ori“hoþii”, au fost doar câte-va dintre lozincile care aurãsunat luni pe toate
strãzile din ValeaJiului.
Minerii au venit în faþa CNH unde au cerut socotealãpentru banii lor.Oamenii au cerutdemisia directoruluigeneral ConstantinJujan ºi a întregiiechipe manageriale,însã directorul general a precizatcã soluþia nu este lael, ci la Bucureºti.„Noi am vorbit cu
responsabilii dinMinisterul Economiei ºicei din Ministerul deFinanþe ºi aºteptãm sãvedem ce rãspuns nedau”, a declaratConstantin Jujan, direc-torul general al CNHPetroºani.
O delegaþie a ortacilorde la fiecare unitateminierã a intrat sã discute
cu cei din conducereaCompaniei Huilei. „Amfost înãuntru ºi am cerutsã purtãm o corespon-denþã cu ministerele deresort. Vrem sã ni se
spunã ce e cu salariilenoastre”, a spus în faþaCNH, Tiberiu Cozma,liderul minerilor de laMina Lonea. „Aþi fostpãcãliþi ºi e normal sãfiþi revoltaþi”, le-a strigatde pe scãrile CNH ºiPetre Nica, liderul de laLupeni.
La aflarea veºtii cã„vin minerii”, sediuladministrativ al CNH s-agolit, iar jandarmii auintrat în dispozitiv, dardirectorul general al CNHa negat cã ar fi hotãrâtevacuarea sediului. O de-legaþie a minerilor protes-tatari, formatã chiar dintruditorii din subteran –care nu mai au încredereîn liderii lor – a intrat lanegocieri cu conducereaCNH, care, la rândul sãu,aºtepta veºti de laGuvern. Minerii au cerutchiar sã vinã ministrul înValea Jiului, pentru avedea care sunt condiþiileîn care se lucreazã aici.Oamenii sunt, hotãrâþi,însã, sã nu renunþe pânãcând nu vor primi ceeace au solicitat.
De precizat cã, petoatã perioada protestu-lui, o parte a angajaþilor aintrat în subteran pentrua nu pune în pericol sigu-ranþa locurilor de muncã.Minerii sunt dispuºi sã numai intre în minã pânãcând nu îºi vor primibanii. Ei au declarat cãlucreazã în condiþii inu-mane ºi nu mai vor sã îºiriºte viaþa sub pãmânt,dacã nici mãcar sporul depericol nu le este acordat.
CarCarmen men COSMANCOSMANDiana Diana MITRACHEMITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 martie 2012 Actualitate 3
Valea Jiului s-a rãsculat. Fierbe mineritul!
D espre Barajul de laValea de Peºti, pânã
acum s-a spus cã are fãcãturi, pentru cã de 7 anise încearcã reabilitarea, fãrãsucces. Acum, însã, putemspune cã s-a fãcut dezlegare, asta pentru cã s-a desemnat câºtigãtorul licitaþiei, dupã luni întregide contestaþie ºi un procesintentat de Hidroconstrucþiacelor de la Apele Române.
Veºti bune pentru Barajulde la Valea de Peºti. Tocmaicând nu se mai preconizanicio ºansã ca lucrãrile dereabilitare sã înceapã anulacesta sau sã se mai facã vreodatã, iatã cã lucrurile iau oturnurã favorabilã, aºa cã încirca douã luni, în proporþiede 90%, reabilitarea poateîncepe. “ Pot sã vã spun cãcei de la Apele Române au
câºtigat procesul. S-a încheiatcontractul între Apasco ºiApele Române Craiova.Urmeazã ca în perioada urmã-toare sã-ºi clarifice situaþiaprivind contractul cu banca,pentru cã lucrarea, în primafazã se face cu fondurile constructorului. Sã sperãm cãîn câteva luni de zile o sã neapucãm de treabã la baraj”,ne-a declarat Sorin Corici, ºefS.H.Petroºani – ApeleRomâne .
La Barajul Valea de Peºti,de 7 ani se tot încearcãînceperea lucrãrilor dereparaþii sau cel puþin a celorstringente, care nu maisuportã amânare, dar mereu s-a întâmplat ceva. Anul trecutîn luna august, la licitaþia de laApele Române Craiova nu s-aprezentat nimeni, la cea de-adoua, care s-a þinut în data de20 octombrie, au venit cele
douã firme mari,Hidroconstrucþia ºi Apasco dinPrahova, care pânã acum s-aucontestat una pe cealaltã.
Consiliul Naþional deSoluþionare a Contestaþiilor adecis cã dreptate în acest cazare firma din Prahova..
Valoarea lucrãrilor carevizeazã acest obiectiv costã înjur de 3 milioane de euro ºifac parte dintr-un plan careprevede reconstrucþia a 7obiective din þarã, în valoaretotalã de 33 de milioane deeuro.
Barajul Valea de Peºti esteun obiectiv strategic pentruValea Jiului ºi are capacitateade a alimenta cu apã potabilãlocalitãþile Uricani, Lupeni,Vulcan ºi chiar Aninoasa ºi oparte din Petroºani. A fostconstruit pe râul Valea dePeºti între anii 1967 - 1973 ºiare o înãlþime de 56 de metri,ceea ce-l situeazã pe locul 35între cele 246 de baraje dinRomânia. Lacul Valea de Peºtieste un lac de acumulare careare un volum de 4,5 milioanede metri cubi de apã, osuprafaþã de 31 hectare,adâncimea maximã de 53 m,o lungime de 2,5 km ºi se aflãla altitudinea de 830 m. Dinanul 1973 de când s-a dat înfolosinþã, barajul nu s-a golitniciodatã.
Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE
Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 martie 201244 Actualitate
P entru a nu pierdefinanþarea de 70 de
milioane de euro, reprezen-tanþii firmei de consultanþãangajatã de Ministerulmediului, împreunã cu ceiai Consiliului JudeþeanHunedoara cautã un nouamplasament pentruviitorul deponeu ecologic degunoi.
Între timp, cei de la Mediuîncearcã încã o datã sã-iconvingã pe sãtenii dinBoºorod cã deponeul ecologiceste total diferit faþã de vechilegropi de gunoi ºi nu-i va deranja în nici un fel.
În consecinþã, localnicii dincomuna hunedoreanã Boºorodºi din localitãþile învecinate suntinvitaþi, din nou, pe 7 martie, lao consultare asupra propunerilor preliminare alePlanului Urbanistic Zonal pentru„sistem de management integrat al deºeurilor în judeþulHunedoara”. Conform intenþiei,deponeul ar trebui construit peteritoriul comunei Boºorod, lanord de satul Chitid, accesulfãcându-se pe DC 56Sterisângeorgiu-Grid, locaþieunde cea mai apropiatãgospodãrie se aflã la circa 3
kilometri de potenþialuldeponeu. Oricum, autoritãþilese gândesc sã schimbe locaþia,dacã ºi de aceastã datã vorîntâmpina opoziþia unei pãrþi alocalnicilor, aºa încât sã nu riºtefinanþarea de aproape 70 demilioane de euro.
”Deocamdatã, noi nu avemnicio treaba. Suntem doar beneficiarii finali ai investiþiei. Înaceastã etapã, consultantul trebuie sã ia o decizie. Dar, o sãavem o discuþie cu firma deconsultanþã, sã se orienteze ºiîn altã parte, spre altã locaþie”,a declarat preºedintele CJHunedoara, Mircea Ioan Moloþ.Oricum, acesta a precizat cãsunt o serie de lucruri de fãcutîn cadrul acestui programamplu ºi nu ne obligã nimeni sãdemarãm proiectul cuproiectarea ºi amenajarea
viitorului deponeu. „Suntdestule lucruri care se pot face,respectiv închiderea gropilor degunoi, construirea staþiilor desortare ºi a celor de sortare.
Partea de proiectare ºi con-strucþie a deponeului ecologicpoate sã rãmânã ultima”, a maispus Moloþ. De precizat cãlucrãrile de amenajare a viitoareigropi de gunoi ecologice, ce vadeservi întregul judeþ, sunt multîntârziate ºi riscãm sã pierdemcele 70 de milioane de euroalocate în acest scop. Iar înacest caz fiecare administraþiepublicã localã va trebui sã-ºiînchidã singurã vechile gropi degunoi, iar sumele necesare nusunt deloc de neglijat. În plus,deºeurile vor trebui depozitateundeva, iar preþurile cresc cufiecare kilometru în plus.
CarCarmen men COSMANCOSMAN
Sãtenii din Boºorod, chemaþi din nou la consultãri
Scutiþi de impozite la Petrila
L ocuitorii din Petrilatrecuþi de 62 de ani ºi
care au venituri modestenu plãtesc impozite.Consilierii au agreat ideeacã oamenii o duc greu ºiau ales varianta optimãpentru a-i scuti pe bãtrâni.
Decizia a fost luatã în ºedinþade consiliu, la sugestia consilierului local EmanuelAndronache, care a avut ideeade a-i scuti deplata taxelorlocale pe cei maiîn vârstã. Aºa seface cã acum niciun proprietar delocuinþã trecut de62 de ani ºi careun venit lunar desub 800 de lei nuva mai plãti taxelocale în 2011.
„Am ajuns dela 65 la 62 deani, ca vârstãminimã pentru ceicare nu trebuie sãmai achite taxelelocale, dacã au
venitul pe membru de familiemai mic de 800 de lei. E odecizie la care s-a ajuns dupãmai multe negocieri, dar e binecã în acest an oamenii sunt scutiþi”, a declarat EmanuelAndronache, consilier local.
Taxele locale pentru unapartament cu douã camere laPetrila sunt între 800 ºi 900 delei în funcþie de zona în careeste amplasat blocul.
Iniþial, proiectul de hotãrârea fost conceput pentru ca doarpersoanele trecute de 65 de anisã fie scutite, dacã au venitulsub 750 de lei, însã, în urmaamendamentelor aduse de cãtreconsilierul PRM Andronache, afost scãzutã vârsta minimã.
Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 martie 2012 Actualitate 5
S tartul în cursapentru funcþia
de preºedinte alConsiliului JudeþeanHunedoara s-a dat cuocazia începutului deprimãvarã, cândpoliticienii au purcesla împãrþitmãrþiºoare ºi floridoamnelor.
Unde au cãlcat cei dela USL, însoþiþi de parla-mentari ºi de Mircia IoanMoloþ , prin fabrici, mag-azine, bãnci, gospodãrii,hop ºi Mircia Muntean,care, cu o pupã ºi oîmbraþiºare, a luat startulcelorlalþi candidaþi.
Mare înghesuilalã,mare, la fotoliul depreºedinte al ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.USL îl susþine pe actualulpreºedinte – Mircea IoanMoloþ, Costel Avram,preºedinte al filialeijudeþene a PRM ºivicepreºedinte al CJH,vrea ºi el conducereajudeþului, iar Mircia
Muntean, UNPR, pentrucã în acest ultim mandatde primar al Devei nu i-afost deloc uºor, þinteºte larândul sãu ºefia judeþului.
Cu ocazia începutuluide primãvarã, când politi-cienii au purces laîmpãrþit de mãrþiºoare ºiflori doamnelor, MirciaMuntean s-a dovedintextrem de periculos pen-
tru ceilalþi concurenþi.Fiind jovial, cu umor ºi cu”verbul la el”, ºtie sãplaseze un complimentoamenilor în vârstã ºi nunumai, ºtie sã atingã sen-sibilitãþi general valabileîn vremurile de astãzi, ºicu o pupã ºi oîmbraþiºare a luat startulcelorlalþi candidaþi. Bineinformat despre traseele
USLaºilor pentru urãrilede primãvarã, MirciaMuntean a fost în ace-leaºi locuri cu cinciminute mai repede decâtei sau imediat dupã,începând cu reºedinþa dejudeþ ºi continuând dinCãlan pânã în Simeria ºidin Simeria pânã laOrãºtie, oferindmãrþiºoare ºi ciocolatã.
Unde au cãlcat cei de laUSL însoþiþi de parlamen-tari ºi de Mircia IoanMoloþ , prin fabrici, mag-azine, bãnci, gospodãrii,hop ºi Mircia Muntean!!Iar munca lui M. Munteana fost dublã, acestaîmpãrþind 15.000 demãrþiºoare.
Având în vedere cã pri-marul Devei cântã, joacã,
danseazã, plânge, râde,încurajeazã, înjurã, criticã, laudã cu mult talent, ridicându-se saucoborând la nivelul oame-nilor cu care se întâlneºtecâºtigând simpatiinecondiþionate, MirciaMuntean reprezintã unpericol real pentru contra-candidaþii sãi. Acest stil deabordare în politicã, pen-tru atragerea de voturi, nueste chiar ortodox darplace populaþiei care sesimte bine în preajma sa.
Creierele cenuºii dinUSL au sesizat acest peri-col, recunoscând calitãþileprimarului devean, declar-ând cã ºi dacã acestaspune o minciunã, prinfelul sãu de a comunica,este crezut. Acest începutde primãvarã i-a determi-nat pe USLaºi sã-ºiregândeascã strategiapentru alegerile care vorurma ºi funcþie de strate-giile contracandidaþilorpentru a pãtrunde încasele oamenilor înmunca de la om la om.
Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU
USL îºi regândeºte strategia pentru ºefia CJH
Pupele ºi îmbrãþisãrile lui Mircia Muntean,un pericol pentru Mircea Ioan Moloþ
L a Uricani, cei mai impor-tanþi aleºi ai localitãþii
s-au reapucat de ºcoalãnumai dupã ce au fost înfruntea oamenilor cel puþinun mandat. Este vorba despreprimarul Dãnuþ Buhãescu,viceprimarul Cornel Braia ºimai nou, despre consilierullocal PSD Liliana Cureº, careabia acum se pregãteºte deabsolvirea clasei a XIII-a D,la Grupul ªcolar IndustrialMinier din Lupeni.
Chiar fãrã ºcoalã, aceºtioameni au fost aleºi de uricãneni, care au avut încredereîn persoanele ce le conduc. Maimult, în ultima perioadã, odiplomã nu poate asigura pecineva cã este ºi capabil… darparcã nici simpla ºcoalã a vieþiinu te învaþã sensul unor cuvintedin legislaþie.
Pe lângã persoanele sus enumerate, moda absolviriistudiilor abia dupã ce s-a trecutla înfruptarea din banii publici adus-o ºi actuala soþie a primaru-lui din Uricani, AdrianaBuhãescu, care în urmã cu vreodoi ani a terminat liceul, fiindangajatã poliþist comunitar cuºapte clase.
”Liliana Cureº nu a putut sãfacã ºcoala la timp ºi o faceacum. Buhãescu ºi cu Braia suntcei care au întârziat, cã ei ºi-auterminat facultatea abia în aldoilea mandat ºi atunci cu chiuºi vai. Probabil cã doamnaCureº ºi-a dat seama cã pentruun consilier local e important sãînþeleagã ºi legile, nu sã votezece i se spune, fãrã sã ºtie desprece este vorba, cã pentru uniieste mai greu sã înþeleagã, dacãnu au ºcoalã. Dupã ce va termi-na liceul, doamna Cureº va
putea reprezenta cu demnitate ºiinoare oraºul Uricani. Mai mult,se demonstreazã cã aici estedemocraþie, din moment ceuricãnenii au ales oameni fãrãºcoalã”, spune Daniel Moraru,consilier local PRM.
Cât despre vreun actual locde muncã, Moraru precizeazã cã”Liliana Cureº este ºefa ei,acasã, în bucãtãrie, nu are vreunloc de muncã, dar asta estebine, cã are timp sã vorbeascãprin oraº cu cetãþenii, sã le afleproblemele”.
ªtefan Bãutu, fost consilierlocal, ºi-a spus ºi el punctul devedere cu privire la ºcolile pecare aleºii uricãnenilor le facabia în al doilea mandat.
”Consilierii locali sunt aleºi decetãþeni. Dacã ei considerã cãun om fãrã studii îi poatereprezenta în Consiliul Local,asta este. Oamenii au ales-o, auvotat-o, asta înseamnãdemocraþie, nu pot eu sã spundacã este bunã sau nu. Câtdespre Braia ºi Buhãescu, careºi-au terminat ºi ei studiile decurând, nu pot decât sã spun cãBraia chiar a învãþat, în timp ceBuhãescu a picat licenþa chiar ºicând i-au dat lista cu rãspun-surile, fiindcã nu a ºtiut sã lecopieze. Nu este rãu când cine-va la o vârtsã înaintatã vrea sã-ºicontinue studiile, este rãu atuncicând eºti primar ºi profiþi defuncþie pentru a-þi primi diplomade la Spiru Haret”, susþineBãutu.
Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF
Aleºii Uricaniului– la ºcoalã în al doilea mandat
În capitala Vãii Jiului, manifestãrile dedi-cate „Zilei Femeii” vor debuta mai repede
cu o zi. Astfel, miercuri, 7 martie, Sala deMarmurã a Primãriei din Petroºani va gãzduiun spectacol omagial dedicat tuturor femeilor.
Tot în ziua de 7 martie angajatele primãriei vor intra ºi înposesia unei prime în valoare de câte 150 de lei. Primelevor fi acordate cu o zi mai repede deoarece în 8 Martie,conform prevederilor Contractului Colectiv de Muncã ºi aCodului Fiscal, personalul feminin al primãriei are zi liberã.
Ziua de 8 Martieva fi celebratã ºi încelelalte localitãþi aleVãii Jiului. De primenu vor beneficia, însã,toate angajateleprimãriilor din zonã.Nu de alta, dar, uneledintre administraþiilelocale din Vale nudispun de bani pentrua marca, ºi financiar,Ziua Femeii.
MirMircea cea NISTORNISTOR
Femeia, celebratãºi la Petroºani
D upã 3 lunipetrecute
în Petroºani,firma care avenit în decem-brie 2011 cu unpatinoar a traslinie ºi a fãcutbilanþul.Concluzia:sezonul de iarnãrecent încheiat aadus câºtigurimai mici decâtsezonul anterior.
Chiar ºi în condiþiile în carepreþul pentru închirierea uneiperechi de patine a fost cel maimic, perceput de aceeaºi firmã,în alte oraºe din þarã... „Anul tre-cut am spus cã a fost un an slab.Anul acesta, însã, a fost ºi maislab în ceea ce priveºteîncasãrile. Deºi, în Petroºani,pentru o orã de închiriere a uneiperechi de patine, preþul per-ceput a fost de doar 10 lei, maimic decât în alte localitãþi undeam avut patinoare, câºtigurile aufost modeste. Totuºi, în medie,am avut cam 100 de amatori depatinaj în fiecare zi”, a declaratVesna (Primãvara) Gartner, soþiaadministratorului Giovanni
Gartner. În urma utilajelor ºi maºinilor
de transport, în parcul în care afost amplasat patinoarul, aurãmas câteva mici cratere.
Administratorii pieþei au pre-cizat, însã, cã în cel mai scurttimp zona afectatã va fi refãcutã.„Avem câteva mici probleme derezolvat dar, în câteva zile, parculva arãta, la fel, ca înainte deinstalarea patinoarului”, a pre-cizat Ioan Pristavu, administratorpieþe Petroºani.
Deºi nu a înregistrat o afaceredeosebitã, patronul patinoarului,croatul Giovanni Gartner, a pre-cizat cã ºi în luna decembrie aanului în curs va fi prezent, dinnou, la Petroºani. Nu de alta dar,
prietenia legatã cu edilii localidar ºi cu administratorii pieþeirãmâne valabilã. „Prieteniirãmân prieteni, nu banii sunt ceimai importanþi”, a spus GiovanniGartner.
varã par a fi nearmo-nizarea cu natura, cuanotimpurile, spunmedicii. Cele patruanotimpuri au regulile lorbine stabilite pentru apãstra omul sãnãtos.Doar cã omul a uitat cãtrãieºte într-un climatcreat anume pentru el.
Odatã cu venirea primãveriiorganismul uman, în loc sãexplodeze de energie precumnatura, resimte obosealã, ameþeliºi, evident, o indispoziþie careeste vecinã cu depresia. Este aste-nia de primãvarã.
Cauzele care provoacã asteniapar a fi nearmonizarea cu natura,spun medicii. Cele patru anotim-puri au regulile lor. În anotimpulrece, organismul este solicitat ºiagresat de frig, de intemperii, iarefortul fizic fãcut în aceastãperioadã este la rândul sãu solici-tant. La toate acestea se adaugãlipsa soarelui ºi lipsa miºcarii înaer liber ceea ce face sã scadãrezerva de minerale ºi vitamine.Dar iarna este orânduitã cu multãgrijã faþã de om, astfel ziua estescurtã tocmai pentru a nu epuizaorganismul, iar noaptea estelungã, tocmai pentru a-i da timpca sã se refacã. Dar cine respectãaceastã regulã de somn suficientde mult pentru refacere?
Mai mult, alimentaþia trebuie ºiea armonizatã tot dupã naturã.
Nu degeaba iarna se mãnâncãmai multã carne, murãturi, seface vinulºi þuica, se face dulceaþaºi compotul, siropurile, semãnâncã nuci multe etc. Toatepentru a creºte rezistenþa organis-mului la efortul depus pe timp defrig ºi ger.
Cronologia anotimpuriloroferã ºi cronologia hranei nece-sarã organismului din fiecareanotimp pentru a fi sãnãtoºi.Doar cã moda este sã puiverdeþurile în congelator pentruiarnã, iar roºiile ºi castraveþii deserã, pe lângã alte legume ºifructe, care sunt consumate în altanotimp decât cel în care sunt”sortite” sã creascã cu scop exactdefinit. Este ca ºi când pui carulînaintea boilor, iar organismuleste bulversat.
”Aceastã astenie de primãvarãse instaleazã atunci când organis-mul nu are posibilitatea de a trecedirect de la un anotimp la altul ºiasta pentru cã rezerva de vita-mine ºi minerale din organismeste scãzutã la ieºirea din iarnã.Lipsa soarelui reduce vitaminaD2, aerul, respectiv miºcarea înaer liber este redusã ºi împiedicãformarea hemoglobinei. Apoifrigul, intemperiile, plus inconfor-tul hainelor groase, a efortului înasemenea condiþii fac sã scadãrezerva de vitamine ºi mineraledin organism creînd acel deficitpe care organismul îl resimte,este epuizat. Aceasta este asteniade primãvarã. Se poate preveniaceastã astenie, dormind suficient- pentru cã de aceea a datDumnezeu noaptea mai lungã
iarna. Foarte importantã este ali-mentaþia. Noi trãim într-un climatanume. Fiecare anotimp are pro-dusele sale, produse care trebuieconsumate la vremea lor. Sã neuitãm la strãmoºii noºtri, care seculcau odatã cu lasarea serii ºi sesculau când se arãtau zorii. Apoi,din lipsã de aºa zisa tehnologie,mâncau ceea ce le oferea fiecareanotimp. Strãmoºii nostri nuaveau astenie de primãvarã! – adeclarat dr. Dumitra Udrea,Petroºani.
Dacã resimþiþi instalarea aste-niei de primãvarã trebuie sã com-pletaþi lipsa vitaminelor ºi mineralelor din organism, sãfaceþi plimbãri în aer liber, câtmai multã odihnã ºi cât mai puþin stres.
Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU
AA vveenniitt ºi astenia de primãvarã, bat-o vina!
Clasa „0”,la primii
paºiI eri a demarat, în întreaga þarã,
înscrierea copiilor în clasa pregãtitoare.Potrivit noii legi a educaþiei, la împlinireavârstei de ºase ani micuþii vor fi înscriºi,volens-nolens adicã automat, de cãtreInspectoratele ªcolare Judeþene, în aºa-numita clasã 0, la ºcolile amplasate înapropierea domiciliului acestora. În cazul încare unii dintre pãrinþi nu vor respectanoua lege aceºtia vor fi amendaþi cu pânãla 1.000 de lei.
În principiu, înscrierea copiilor în clasa pregãti-toare se va derula în 4 etape, prima dintre aces-tea fiind demaratã în data de 5 martie.„Înscrierea copiilor se va derula astfel: 5-16 mar-tie – etapa de înscriere a celor din circumscripþiaºcolarã pe raza cãreia domiciliazã, 20-27 martie– înscrierea solicitanþilor care doresc sã urmezecursurile în alte unitãþi de învãþãmânt, 23-25aprilie – înscrierea copiilor care nu au reuºit sã seînscrie la alte unitãþi, aceºtia se întorc la ºcoalade care aparþin ºi 2-9 mai – cei care nu au depusactele pentru înscrierea la nicio unitate ºcolarã
sunt înscriºi, automat, la ºcoala pe raza cãreiadomiciliazã”, a precizat Elena Gîrjob, director ªc. Gen. „I. G. Duca” Petroºani.
În Petroºani, cei mai mulþi dintre pãrinþi saubunici sunt de acord ºi agreeazã noua structurã aanului ºcolar, respectiv înfiinþarea clasei pregãti-toare. Totuºi, mai sunt ºi voci care se ridicãîmpotriva trimiterii micuþilor la ºcoalã, cu un anmai devreme.
„Eu chiar mã bucur de aceastã iniþiativã aMinisterului Educaþiei ºi consider cã este bine-venitã. Am optat pentru o ºcoalã situatã lângãblocul în care locuim ºi care, sunt convinsã, estecea mai bunã din zonã”, a declarat Liliana Zãvoi.„Nu cred cã învãþãmântul românesc este pregãtitpentru aceastã „aventurã”. Ar fi nevoie de noiprofesori, de noi manuale ºi de multe altele pecare consider cã, încã, nu nu le avem”, a spusIoan Lucaci.
„Eu am doi copii mici, unul dintre ei urmând aintra în acest an în clasa pregãtitoare, acolo undedoresc sã-l înscriu. Consider cã iniþiativaMinisterului este una mai mult decât binevenitã”,a precizat Cristina Marioane.
„Vrem-nu-vrem, se pare cã vorba potrivitcãreia ai sau nu ai „cei 7 ani de acasã” este peri-matã. De acuma înainte va conta sã ai mãcar 6ani de acasã. O fi bine, o fi rãu, numai viitorul vadecide în acest sens”, a spus ºi Floarea Tokor,bunicã.
În parantezã fie spus, copiii ar putea ajunge laºcoalã chiar mai devreme de împlinirea vârstei de6 ani. Dacã evaluarea psihosomaticã este favora-bilã, cei mici ar putea fi acceptaþi în clasapregãtitoare chiar ºi de la 5 ani!
MirMircea cea NISTORNISTOR
Alte douã sãrbãtoriC u ocazia ultimei ºedinþe, consilierii locali din
Petroºani au fost de acord cu instituirea a douãzile omagiale. Este vorba despre „Ziua verde”, respec-tiv „Ziua familiei”.
Prima manifestare va fi organizatã, în fiecare an, în luna aprilie iarcea de-a doua va fi serbatã, anual, pe 15 mai. Marcarea zilelor dedi-cate familiei, respectiv protejãrii mediului au fost propuse cu ocaziaderulãrii celei de-a doua întâlniri a Forumului Cetãþenesc „Pro Urbis”.Bazele acestuia au fost puse chiar în acest an, în data de 24 ianuarie.
MirMircea cea NISTORNISTOR
COLÞUL LUI DENIS
Croaþii ºi-au luat patinele ºi au plecat!
D upã 3 lunipetrecute
în Petroºani,firma care avenit în decem-brie 2011 cu unpatinoar a traslinie ºi a fãcutbilanþul.Concluzia:sezonul de iarnãrecent încheiat aadus câºtigurimai mici decâtsezonul anterior.
Chiar ºi în condiþiile în carepreþul pentru închirierea uneiperechi de patine a fost cel maimic, perceput de aceeaºi firmã,în alte oraºe din þarã... „Anul tre-cut am spus cã a fost un an slab.Anul acesta, însã, a fost ºi maislab în ceea ce priveºteîncasãrile. Deºi, în Petroºani,pentru o orã de închiriere a uneiperechi de patine, preþul per-ceput a fost de doar 10 lei, maimic decât în alte localitãþi undeam avut patinoare, câºtigurile aufost modeste. Totuºi, în medie,am avut cam 100 de amatori depatinaj în fiecare zi”, a declaratVesna (Primãvara) Gartner, soþiaadministratorului Giovanni
Gartner. În urma utilajelor ºi maºinilor
de transport, în parcul în care afost amplasat patinoarul, aurãmas câteva mici cratere.
Administratorii pieþei au pre-cizat, însã, cã în cel mai scurttimp zona afectatã va fi refãcutã.„Avem câteva mici probleme derezolvat dar, în câteva zile, parculva arãta, la fel, ca înainte deinstalarea patinoarului”, a pre-cizat Ioan Pristavu, administratorpieþe Petroºani.
Deºi nu a înregistrat o afaceredeosebitã, patronul patinoarului,croatul Giovanni Gartner, a pre-cizat cã ºi în luna decembrie aanului în curs va fi prezent, dinnou, la Petroºani. Nu de alta dar,
prietenia legatã cu edilii localidar ºi cu administratorii pieþeirãmâne valabilã. „Prieteniirãmân prieteni, nu banii sunt ceimai importanþi”, a spus GiovanniGartner.
varã par a fi nearmo-nizarea cu natura, cuanotimpurile, spunmedicii. Cele patruanotimpuri au regulile lorbine stabilite pentru apãstra omul sãnãtos.Doar cã omul a uitat cãtrãieºte într-un climatcreat anume pentru el.
Odatã cu venirea primãveriiorganismul uman, în loc sãexplodeze de energie precumnatura, resimte obosealã, ameþeliºi, evident, o indispoziþie careeste vecinã cu depresia. Este aste-nia de primãvarã.
Cauzele care provoacã asteniapar a fi nearmonizarea cu natura,spun medicii. Cele patru anotim-puri au regulile lor. În anotimpulrece, organismul este solicitat ºiagresat de frig, de intemperii, iarefortul fizic fãcut în aceastãperioadã este la rândul sãu solici-tant. La toate acestea se adaugãlipsa soarelui ºi lipsa miºcarii înaer liber ceea ce face sã scadãrezerva de minerale ºi vitamine.Dar iarna este orânduitã cu multãgrijã faþã de om, astfel ziua estescurtã tocmai pentru a nu epuizaorganismul, iar noaptea estelungã, tocmai pentru a-i da timpca sã se refacã. Dar cine respectãaceastã regulã de somn suficientde mult pentru refacere?
Mai mult, alimentaþia trebuie ºiea armonizatã tot dupã naturã.
Nu degeaba iarna se mãnâncãmai multã carne, murãturi, seface vinulºi þuica, se face dulceaþaºi compotul, siropurile, semãnâncã nuci multe etc. Toatepentru a creºte rezistenþa organis-mului la efortul depus pe timp defrig ºi ger.
Cronologia anotimpuriloroferã ºi cronologia hranei nece-sarã organismului din fiecareanotimp pentru a fi sãnãtoºi.Doar cã moda este sã puiverdeþurile în congelator pentruiarnã, iar roºiile ºi castraveþii deserã, pe lângã alte legume ºifructe, care sunt consumate în altanotimp decât cel în care sunt”sortite” sã creascã cu scop exactdefinit. Este ca ºi când pui carulînaintea boilor, iar organismuleste bulversat.
”Aceastã astenie de primãvarãse instaleazã atunci când organis-mul nu are posibilitatea de a trecedirect de la un anotimp la altul ºiasta pentru cã rezerva de vita-mine ºi minerale din organismeste scãzutã la ieºirea din iarnã.Lipsa soarelui reduce vitaminaD2, aerul, respectiv miºcarea înaer liber este redusã ºi împiedicãformarea hemoglobinei. Apoifrigul, intemperiile, plus inconfor-tul hainelor groase, a efortului înasemenea condiþii fac sã scadãrezerva de vitamine ºi mineraledin organism creînd acel deficitpe care organismul îl resimte,este epuizat. Aceasta este asteniade primãvarã. Se poate preveniaceastã astenie, dormind suficient- pentru cã de aceea a datDumnezeu noaptea mai lungã
iarna. Foarte importantã este ali-mentaþia. Noi trãim într-un climatanume. Fiecare anotimp are pro-dusele sale, produse care trebuieconsumate la vremea lor. Sã neuitãm la strãmoºii noºtri, care seculcau odatã cu lasarea serii ºi sesculau când se arãtau zorii. Apoi,din lipsã de aºa zisa tehnologie,mâncau ceea ce le oferea fiecareanotimp. Strãmoºii nostri nuaveau astenie de primãvarã! – adeclarat dr. Dumitra Udrea,Petroºani.
Dacã resimþiþi instalarea aste-niei de primãvarã trebuie sã com-pletaþi lipsa vitaminelor ºi mineralelor din organism, sãfaceþi plimbãri în aer liber, câtmai multã odihnã ºi cât mai puþin stres.
Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU
AA vveenniitt ºi astenia de primãvarã, bat-o vina!
Clasa „0”,la primii
paºiI eri a demarat, în întreaga þarã,
înscrierea copiilor în clasa pregãtitoare.Potrivit noii legi a educaþiei, la împlinireavârstei de ºase ani micuþii vor fi înscriºi,volens-nolens adicã automat, de cãtreInspectoratele ªcolare Judeþene, în aºa-numita clasã 0, la ºcolile amplasate înapropierea domiciliului acestora. În cazul încare unii dintre pãrinþi nu vor respectanoua lege aceºtia vor fi amendaþi cu pânãla 1.000 de lei.
În principiu, înscrierea copiilor în clasa pregãti-toare se va derula în 4 etape, prima dintre aces-tea fiind demaratã în data de 5 martie.„Înscrierea copiilor se va derula astfel: 5-16 mar-tie – etapa de înscriere a celor din circumscripþiaºcolarã pe raza cãreia domiciliazã, 20-27 martie– înscrierea solicitanþilor care doresc sã urmezecursurile în alte unitãþi de învãþãmânt, 23-25aprilie – înscrierea copiilor care nu au reuºit sã seînscrie la alte unitãþi, aceºtia se întorc la ºcoalade care aparþin ºi 2-9 mai – cei care nu au depusactele pentru înscrierea la nicio unitate ºcolarã
sunt înscriºi, automat, la ºcoala pe raza cãreiadomiciliazã”, a precizat Elena Gîrjob, director ªc. Gen. „I. G. Duca” Petroºani.
În Petroºani, cei mai mulþi dintre pãrinþi saubunici sunt de acord ºi agreeazã noua structurã aanului ºcolar, respectiv înfiinþarea clasei pregãti-toare. Totuºi, mai sunt ºi voci care se ridicãîmpotriva trimiterii micuþilor la ºcoalã, cu un anmai devreme.
„Eu chiar mã bucur de aceastã iniþiativã aMinisterului Educaþiei ºi consider cã este bine-venitã. Am optat pentru o ºcoalã situatã lângãblocul în care locuim ºi care, sunt convinsã, estecea mai bunã din zonã”, a declarat Liliana Zãvoi.„Nu cred cã învãþãmântul românesc este pregãtitpentru aceastã „aventurã”. Ar fi nevoie de noiprofesori, de noi manuale ºi de multe altele pecare consider cã, încã, nu nu le avem”, a spusIoan Lucaci.
„Eu am doi copii mici, unul dintre ei urmând aintra în acest an în clasa pregãtitoare, acolo undedoresc sã-l înscriu. Consider cã iniþiativaMinisterului este una mai mult decât binevenitã”,a precizat Cristina Marioane.
„Vrem-nu-vrem, se pare cã vorba potrivitcãreia ai sau nu ai „cei 7 ani de acasã” este peri-matã. De acuma înainte va conta sã ai mãcar 6ani de acasã. O fi bine, o fi rãu, numai viitorul vadecide în acest sens”, a spus ºi Floarea Tokor,bunicã.
În parantezã fie spus, copiii ar putea ajunge laºcoalã chiar mai devreme de împlinirea vârstei de6 ani. Dacã evaluarea psihosomaticã este favora-bilã, cei mici ar putea fi acceptaþi în clasapregãtitoare chiar ºi de la 5 ani!
MirMircea cea NISTORNISTOR
Alte douã sãrbãtoriC u ocazia ultimei ºedinþe, consilierii locali din
Petroºani au fost de acord cu instituirea a douãzile omagiale. Este vorba despre „Ziua verde”, respec-tiv „Ziua familiei”.
Prima manifestare va fi organizatã, în fiecare an, în luna aprilie iarcea de-a doua va fi serbatã, anual, pe 15 mai. Marcarea zilelor dedi-cate familiei, respectiv protejãrii mediului au fost propuse cu ocaziaderulãrii celei de-a doua întâlniri a Forumului Cetãþenesc „Pro Urbis”.Bazele acestuia au fost puse chiar în acest an, în data de 24 ianuarie.
MirMircea cea NISTORNISTOR
COLÞUL LUI DENIS
Croaþii ºi-au luat patinele ºi au plecat!
Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 martie 201288 Actualitate
A nul acesta, sesperã ca Spitalul
Municipal Lupeni sãcapete o faþã nouã,datoritã proiectului deaproape 20.000.000 delei, câºtigat la ADRVest prin ProgramulOperaþional Regional,Axa Prioritarã 3.
Lucrãrile ce urmeazã a fiexecutate sunt de termoizolare
a faþadei, a acoperiºului, derefacere a finisajelor interioareale pereþilor exteriori,reparaþiei faþadei.
”Sunt lucrãri ample, necesare pentru a respectanoile condiþii europene.Spitalul Municipal Lupeni treceîntr-o altã etapã, mult maibunã. Ca sã dau un exemplude lucrãri se va efectua reabilitarea energeticã generalãa anvelopei clãdirii prin izo-larea termicã a faþadelor ºi
refacerea finisajelor, termoizo-larea planºeului sub pod ºi ateraselor, realizarea grupurilorsanitare pentru persoanele cudizabilitãþi locomotorii, lucrãride demolare pereþi pentrucrearea de noi spaþii în confor-mitate cu normele de igienã ºicerineþele de calitate în construcþii. Instalaþiile deîncãlzire ºi iluminat vor fi modernizate”, spune GabrielLungu, city-managerulmunicipiului Lupeni.
Mai mult, în cadrul aceluiaºiproiect, alimentarea cu apã seva realiza prin intermediul uneireþele nou proiectate la reþeauastradalã existentã, iar toatereþelele de distribuþie de apãrece ºi caldã vor fi izolate termic în conformitate cunormele în vigoare.
”Printre altele, vor mai fiinstalate panouri solare presurizate separate, pentruproducerea energiei termice,prin utilizarea energiei solare,încãperile spitalului vor fi
dotate cu aparate de aercondiþionat de tip monosplit ºiva fa mai fi montatã o instalaþie de oxigenare ºi deaer aferentã cabinetelor ambu-latoriului complet automatizatã,cu funcþionare sistatã. Lucrãrilesunt mai multe decât ce amenumerat eu ºi sunt extrem deimportante pentru spital. Unspital bine dotat într-o zonãminierã cum este Valea Jiuluieste extrem de important”,mai spune Lungu.
Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF
Spitalul Municipal Lupeni, într-o nouã erã
C el puþin 20 deincendii au avut
loc la sfârºitul sãptãmânii trecute înHunedoara. Astasusþin pompierii de laInspectoratul pentruSituaþii de Urgenþãcare au fost nevoiþi sãintervinã la foc continuu.
În ultimele 48 de ore,angajaþii Inspectoratului
pentru Situaþii deUrgenþã al judeþuluiHunedoara au intervenitpentru stingerea a 20de arderi necontrolatede vegetaþie uscatã. ”Înoperaþiunile de lichidarea acestor arderi au fostimplicaþi aproape 100de subofiþeri ai gãrzilorde intervenþie din Deva,Hunedoara, Orãºtie,Ilia, Brad, Geoagiu,
Baru ºi Râu de Mori..Suprafaþa totalã afectatãde arderi depãºeºte 30de hectare”, spunepurtãtorul de cuvântalISU Hunedoara,Anemona Doda..
Pentru evitarea producerii arderilornecontrolate,Inspectoratul pentruSituaþii de Urgenþã aljudeþului Hunedoaraface apel la cetãþeni învederea respectãriimãsurilor specifice deprevenire a incendiilor,Oamenii sunt preveniþica arderile sã le facãnumai pe timp de zi, încondiþii meteorologice
fãrã vânt. În plus, laarderea miriºtilor, parce-larea miriºtii nu trebuiesã fie mai mare de 10ha, iar cei care dau foctrebuie sã þinã cont deizolarea zonei de arderefaþã de cãile de comuni-caþie, construcþii, culturiagricole vecine, insta-laþii, fond forestier, prinexecutarea de fâºiiarate. Cei care dau focla miriºti trebuie sãleºisupravegheze, asta pentru cãîn ultimele zilea fost vânt puternic ºiaproape toate incendiiles-au produs din cauzã cãvântul a extins flãcãrilecu repeziciune.
Cei care nu þin contde aceste lucruri riscã sãfie amendaþi. Potrivitinspectorilor ISU,arderea resturilor vege-tale, gunoaielor,deºeurilor ºi a altormateriale combustibile,fãrã obþinerea permisu-lui de lucru cu foc ºi fãrãluarea mãsurilor pentruîmpiedicarea propagãriifocului la vecinãtãþi, sesancþioneazã contra-venþional cu amenzicuprinse între 1000 -2500 de lei.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Preþulenergieinu creºteîn 2012
P reþul energieielectrice furnizate
populaþiei nu va creºteîn 2012, a anunþat ieriministrul LucianBode, dupã ce liberalizarea tarifelorla electricitate pentruconsumatorii casnici afost amânatã cu doiani ºi se va încheia în2017 ºi nu în 2015,cum se anunþaseiniþial.
“Este exclusã majorareapreþului energiei electricefurnizatã populaþiei. Avemdatoria sã protejam populaþiamai ales în aceastã perioadã.Anul acesta preþul la electrici-tate pentru populaþie nu vacreºte. Renunþarea la tarifelereglementate se va faceetapizat astfel încât sã asigurãm suportabilitateapentru consumatorii finali’, aexplicat ministrul Economiei.Potrivit ministrului Economieiproiectul legii energiei va fitrimis în Parlament în lunamartie.
Au luat foc miriºtile
Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 martie 2012 Actualitate 9
C lãdiri de patri-moniu, altãdatã
bijuterii arhitecturale,sunt lãsate în paraginã, iarautoritãþile nu potintreveni. O legeemisã anul trecut, îiobligã pe edili sãintervinã chiar ºi înceea ce priveºte imobilele proprietateprivatã aflatã într-oavansatã stare dedegradare, daraceeaºi lege trece sub tãcere regimulclãdirilor de patrimoniu.
De exemplu, înmijlocul Petroºaniului, cel-ebra Casã cu Turn, careaparþine de vecheaColonie Ianza, se dãrâmãcu fiecare zi care trece,dar autoritãþile sunt legatede mâini ºi de picioare.Asta în timp ce vecheabijuterie arhitectonicã maistã în picioare doarprintr-o minune.
Colonia Ianza este unadintre cele mai vechi dinValea Jiului.
A fost construitã laînceputul anilor 1900 decãtre Vasile Ianza, de locdin Sarmizegetusa, daraºezat pe plaiurile VãiiJiului.
Vasile Ianza a fost maiîntâi pretor ºi apoi primpretor al plasei Petroºaniºi a fost chiar decorat cuSteaua României înPrimul Rãzboi Mondial,
pentru modul în care aasigurat aprovizionareaPetroºaniului în cele vre-muri tulburi.
Dupã ce Transilvania arevenit României, Ianza afost ºi primul prefectromân de Hunedoara.Avea o avere vastã ceconþinea o serie de imo-bile.
Colonia Ianza se întin-dea, iniþial, de la podul depeste pârâul Maleia, undeeste astãzi sediulCompaniei Naþionale a
Huilei Petroºani, pânã lacalea feratã, caredespãrþea Colonia Ianzade prima colonie munci-toreascã, construitã deaustro-ungari.
Ulterior, jumãtate dinaceastã colonie a fostvândutã ºi transformatãîn Colonia Teodorescu,dupã numele celui care oachiziþionase, iar în 1956statul român a naþional-izat imobilele deþinute defamilia lui Vasile Ianza.
Dupã naþionalizare,
cele 14 apartament tre-cute în decretul denaþionalizare au fostlocuite de chiriaºi, inclusivCasa cu Turn.
Dupã 1990, o partedin imobile se întorc laurmaºii lui Vasile Ianza,iar celebra Casã cu Turn, alãturi de alte douã construcþii, a ajuns la strãnepotul lui,artistul plastic Cristian Ianza, dar acum,acestea sunt aproapeamintire.
Ianza a avut intenþia sãle înstrãineze, darcumpãrãtorii nu s-auînghesuit, deºi sunt situateîntr-o zonã centralã amunicipiului Petroºani.Aºa cã au rãmas nelocuiteºi se aflã într-o avansatãstare de degradare. Ediliidin Petroºani cunosc situ-aþia, dar nu au cum sãintervinã. Guvernul a emisanul trecut o lege princare autoritãþile sã poatãinterveni în cazul clãdirilorcare prezintã risc pentrupopulaþie.
Este vorba despreLegea 153, privindmãsuri de creºtere a cal-itãþii arhitectural – ambi-entale aclãdirilor, însãsunt exceptatetocmai clãdirilemonument –istoric, adicãlocaþia unde s-ar încadraCasa cu Turn,dupã cum spunreprezentanþiimunicipalitãþii.Iar acesta estedoar un exem-plu, pentru cãfiecare locali-tate are practicclãdiri – monu-ment aproapeprãbuºite.
etarilor sã le repare. Dacãacest lucru nu se întâm-plã, administraþia publicãlocalã executã lucrãrile dereparaþii ºi urmeazã casumele sã fie recuperatede la proprietar. Dinaceastã lege sunt excep-tate, însã, clãdirile de pat-rimoniu sau cele careprezintã risc seismic ridi-cat”, a declarat vicepri-marul municipiuluiPetroºani, ClaudiuCornea. Soluþia ar puteasta în mâinile celor de laMinisterul Culturii, dacãar ºi exista un inventarcare sã ateste starea realãa clãdirilor de patrimoniu.
CarCarmen men COSMANCOSMAN
Bijuterii arhitectonice,
ucise de nepãsare
Poºta dinPetroºani se
mutã pentru cãare bulinã roºie
S ingura clãdire cu bulinã roºiedin Valea Jiului se mutã într-o
locaþie nouã. Este vorba despre sedi-ul Poºtei Române, care în aceastãprimãvarã va închiria birouri într-oaltã locaþieaflatã ºi ea încentrul municipi-ului.
Sediul Poºtei dela Petroºani va filângã Agenþialocalã de Ocupare aForþei de Muncã,într-o clãdire careeste aproape fin-isatã. Decizia de amuta birourilepoºtei a survenitdupã ce vecheaclãdire s-a ales cubulinã roºie de riscseismic. Mutarea seva produce în celmai scurt timp.
„Clãdirea aparþinea celor de laRomtelecom ºi ei au fost primii care s-aumutat. Acum am reuºit sã facem un con-tract într-o clãdire de birouri aflatã lângãsediul Agenþiei Locale de Ocupare a Forþeide Muncã. Ne vom muta întreaga activi-tate in aceastã primãvarã”, a declaratDana Damian, director Poºta RomânãHunedoara.
Vechea clãdire în care a funcþionat ºiRomtelecom-ul va fi, cel mai probabildemolatã ºi spaþiul ar putea sã fie folositde cãtre cei care vor construi un hotel de4 stele din centrul municipiului.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
A tunci când nu stauproptiþi în coada de
mãturã la taclale saucând nu sunt în pauzãde masã sau de þigarã,angajaþii firmei RETIMlucreazã.
Aºa lucreazã, încât ceicare mãturã strãzile laPetroºani, ridicã tot prafulceea ce face ca aerul dinoraº sã devinã de-a dreptulde nerespirat.
Încã de la orele dimineþiiºi pânã la ora prânzului,atunci când se mãturã prinoraº, a merge pur ºi simplupe stradã, înseamnã a teexpune riscului de a înghiþitot praful de pe strãzi, fãrã sã maivorbim de hainele care se murdãrescîn câteva clipe. Dar, de acest calvar,care va deveni ºi mai insuportabil, nuvom scãpa, asta pentru cã reprezen-tanþii primãriei Petroºani cunosc situaþia ºi o tolereazã, iar deocamdatãîncã se mai gândesc cum sã orezolve. Bineînþeles, fãrã bani în plus.
“Sigur, în momentul în care vomsolicita aceastã chestiune, sã lucrezenoaptea, va fi mai scump, pentru cãva trebui sã le plãtim acel spor de
noapte, probabil. Acum, însã, e ºi osituaþie mai specialã, în sensul în caree foarte mult nisip pe stradã. O sãiau legãtura cu firma respectivã ºivom stabili împreunã…. ”, ne-adeclarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarulMunicipiului Petroºani.
În mai toate oraºele mari ale þãriiºi chiar ºi în celelalte din Valea Jiului,angajaþii firmelor de salubritatemãturã noaptea strãzile, tocmai pentru a evita disconfortul creat deridicarea prafului.
Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE
Petroºaniul, un oraº prãfuit
Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 martie 20121100 Diverse
Ia-þi diplomã fãrã sãfaci curs !!!
Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinilesau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitãocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doarcâteva zile!!!
SC EURO JOBS SRLs-a acreditat pentru certificarea competenþelor(cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decâtcele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi laurmatoãrele tarife:-PAVATOR - 450 lei-INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei-TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei-LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei-OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei-INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªIGAZE - 550 lei-CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLETEXTILE - 550 lei-MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASA-MENTE - 550 lei-CIOBAN - 550 lei-COSMETICIAN - 650 lei
FII PRIMUL CARE PROFITÃ DEACEASTÃ OFERTÃ!
Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare înPetroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1Uricani la sediul P.A.P.IVulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora LucaciuAninoasa la sediul P.A.P.IPetrila la Centrul de AfaceriNe puteþi contacta ºi la numerele:Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu)0731.357.379
SC EURO JOBS SRLorganizeazã ºi pentru persoanele care nu aucompetenþe dobândite anterior urmãtoarele:CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃNivel I (3 luni)Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 leiCompetenþe în limba englezã - 60 ore - 500 leiManager proiect - 40 ore - 500 leiExpert achiziþii - 40 ore - 500 leiEditor imagine - 60 ore - 550 leiContabil - 120 ore - 500 leiGhid montan - 120 ore - 600 leiMaseur (iniþiere) - 45 zile - 450 leiLucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 leiLucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni -450 leiLucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 leiLucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 leiAsfaltator - 3 luni - 450 leiÎngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 leiÎngrijitoare copii - 3 luni - 550 leiSudor electric - 3 luni - 550 leiSudor oxigaz - 3 luni - 550 leiGaterist la tãiat buþteni - 3 luni - 550 leiNivel II (5 luni)Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 leiZidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 leiIzolator - 5 luni - 550 leiMontator pereþi þi plafoane din ghips carton - 5luni - 550 leiElectrician exploatare medie þi joasã tensiune - 5luni - 550 leiLãcãtuþ mecanic - 5 luni - 550 leiFrigotehnist - 5 luni - 600 leiAdministrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei
Înscrierile pentru cursuri se fac înluna martie, anul curent la sediulfirmei sau online pe www.euro-calificare.roPentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi lasediul SC EURO JOBS SRL.Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud.Hunedoarasau tel/fax: 0354.108.5160354/100.019mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu)
* oferta este valabilã în perioada23.01.2012 – 29.02.2012;
** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.
A utoritatea Naþionalãpentru Sport ºi Tineret
organizeazã, prin intermedi-ul Direcþiilor Judeþene pen-tru Sport ºi Tineret, înperioada 26 martie - 27aprilie 2012, ConcursurileLocale de Proiecte de Tineret- temei legal OrdinulPreºedintelui AutoritãþiiNaþionale pentru Sport ºiTineret nr.110/2012, Anexa B- Metodologia de finanþare a
proiectelor de tineret la con-cursurile locale de proiectede tineret.
Perioada de depunere aproiectelor, este:
- la etapa I: 26-30 martie 2012; - la etapa a II-a: 9-12 aprilie 2012. Data de afisare a rezultatelor este: - la etapa I - 3 aprilie 2012; - la etapa a II-a - 18 aprilie 2012. Suma alocatã pentru judeþul
Hunedoara este de 20.400 lei.Adresa de depunere a proiectelor:
Deva, Str. Gheorghe Bariþiu, nr.2.
Concursul local deproiecte de tineret 2012
6 m a r t i e 2 0 1 2
Dimineaþa luaþi o decizie în urmacãreia vi se schimbã tot programul.Este posibil sã faceþi pregãtiri pentruo petrecere. Astãzi puteþi sã vã ocu-paþi de problemele financiare, darabþineþi-vã de la speculaþii. Dacãaveþi de luat decizii importante,ascultaþi-vã intuiþia!
Vã puteþi ocupa de afaceri ºi aveþiocazia sã terminaþi activitãþi începutemai demult. Sunteþi bine dispus ºiputeþi lua decizii inspirate. Discutaþimai mult cu prietenii ºi cu partenerulde viaþã ºi aveþi grijã sã vã respectaþipromisiunile! Veþi fi mult mai apreci-at în societate.
Puteþi avea întâlniri agreabile cu pri-etenii ºi cu rudele. Dupã-amiazã esteposibil sã aveþi mici probleme desãnãtate. Vã reveniþi repede ºi vãrecãpãtaþi buna dispoziþie. Fiþicumpãtat în toate domeniile vieþii!Echilibrul în viaþa personalã este celmai potrivit lucru.
Faceþi impresie cu seriozitatea decare daþi dovadã ºi sunteþi cãutatpentru sfaturi. Puteþi sã vã faceþi pla-nuri pe termen lung ºi sã vã gândiþila investiþii. Profitaþi de contextulfavorabil de astãzi pentru a vã rezol-va problemele importante! Nu negli-jaþi viaþa de familie.
Este momentul sã concepeþi proiecteambiþioase pe termen lung. Amânaþio cãlãtorie lungã în interesul familiei.Dupã-amiazã vã simþiþi foarte bine învizitã la prieteni, împreunã cu per-soana iubitã. Fiþi cumpãtat cualcoolul. Excesele au dãunat întot-deauna sãnãtãþii.
Vi se împlieºte dorinþa de a schimbaceva în relaþiile parteneriale. Aveþiîncredere în forþele proprii ºi voinþade a acþiona. Dupã-amiazã vã simþiþifoarte bine la o întâlnire cu prietenii.Nu monopolizaþi discuþia. Tot ceconteazã este sã vã relaxaþi ºi sã nuacordaþi prea multã atenþie altora.
Aveþi un succes deosebit în afaceri.Puteþi sã încheiaþi contracte ºi sãsemnaþi documente oficiale. Relaþiilecu colaboratorii sunt foarte bune.Aveþi rãbdare. Nu alergaþi dupãrezultate imediate, ca sã nu aveþi sur-prize! Ar fi bine sã vã gândiþi dedouã ori înainte de a începe ceva.
Dupã o serie de decepþii pe plansocial ºi sentimental, sunteþi încântatde un succes neaºteptat. Aceastãschimbare de situaþie vã pune pegânduri. Profitaþi de conjuncturafavorabilã! Aveþi grijã sã nu vã deza-mãgiþi prietenii! Spre searã aflaþi cãurmeazã sã plecaþi într-o delegaþie.
Sunteþi preocupat de problemelefinanciare. Puteþi sã câºtigaþi foartebine, mai ales dacã vã ajutã ºipartenerul de afaceri. Fiþi prudent,ca sã nu aveþi necazuri cuautoritãþile. Ascultaþi sfaturile uneipersoane cu experienþã! Totuºideciziile vã revin în totalitate.
Zi bunã pentru afaceri. Aveþi mariºanse sã redresaþi bugetul familiei.Sunt favorizate relaþiile cu cei din jur.Colaborãrile decurg excelent. Vãsfãtuim sã nu neglijaþi odihna. E tim-pul sã vã refaceþi puterile fiindcã veþiavea nevoie de forþe proaspete pen-tru acþiunile viitoare.
Sunteþi plin de entuziasm ºi estemomentul sã vã faceþi planuri pentruactivitãþi noi. Puteþi sã faceþiinvestiþii, sã demaraþi o afacere sausã plecaþi la drum. Profitaþi deaceastã conjuncturã, pentru cã puteþiavea succes în orice domeniu.Evitaþi speculaþiile de orice fel!
Astãzi sunt favorizate planurile deviitor ºi investiþiile financiare. Esteposibil sã încasaþi banii pentru olucrare încheiatã recent. Menajaþi-vãsãnãtatea ºi odihniþi-vã mai mult.Ascultaþi sfaturile persoanei iubite! Etimpul sãmeditaþi îndelung la uneleaspecte ale vieþii.
H O R O S C O P
L i deriiSindicatului
Muntele, adicãPetre Bebe Nica &Co. sunt în spatelerevoltelor “spon-tane” ale minerilor,deºi pozeazã caniºte fete mari, iardacã stai de vorbãcu ei nici usturoinu au mâncat ºinici gura nu lemiroase.
ªi Nica ºi Cozma, darºi restul aºa ziºilor lideride sindicat nu urmãresc,de fapt, decât sã-ºiascundã neputinþa. Numai au argumente în faþaoamenilor, nu mai au cuce sã îi mintã, în schimbnu ºtiu cum sã punã pre-siune pe CompaniaHuilei sã obþinã fonduri.Cum ce fonduri? Sumelede ordinul zecilor de mil-iarde de lei cu care lideriide sindicat erau obiºnuiþiºi pe care acum nu le maiprimesc.
Nu a trecut mult decând Bebe Nica cereareducerea salariilor ºefilordin CNH, în fapt o primãîncercare de manipulare
ºi presiune. Adicã, liderulmaxim s-a trezit el aºaîntr-o dimineaþã mahmur,a ieºit pe terasa pensiuniiAlma, care bineînþeles cãnu îi aparþine ºi s-a gânditla salariile ºefilor dinCNH. Cã dacã nu areuºit sã-l sape pe SanduSorin ºi sã-i ia locul ce s-agândit oare în mintea lui,cã n-ar strica sã facãpuþin scandal. Are vreocâþiva apropiaþi, uniibãtãuºi, care abia aºteaptã.
La Lonea Tibi Cozmase crede... Miron Cozma,
dar nefericitul nu vede cãmai degrabã aratã ca omarionetã a lui BebeNica. Pãcat de el, dar încã se mai poaterecupera...
Domokoº ºi Ciubotaru,pe ei oare cine i-achemat? Aceºti aºa ziºilideri de sindicat, adicãNica, Cozma, Ciubotaru& Co., unii care vremel-nic ocupã niºte funcþii, nurealizeazã cã prin acþiu-nile lor nu fac decât sãmai adauge o piatrã demoarã de gâtul CNH.
Deºi majoritatea
minerilor ºi-au dat seamace lideri de sindicat au ºicare le sunt interesele separe cã încã mai sunt ºiortaci care pot fi manipu-laþi uºor. Munca mineriloreste de apreciat estefoarte grea ºi pentruacest lucru aceºti oamenimeritã tot respectul nos-tru ºi toþi banii, dar actu-alul context nu cade preabine pentru oprirea acti-vitãþii. Pe luna martiepreþul la cãrbune nu esteîncã negociat, încep sã setopeascã gheþurile ºi sãporneascã la capacitate
maximã hidrocentralele,deci energie mai ieftinãpe piaþã, iar oprirea pro-ducþiei de cãrbune ar fiultimul lucru la care artrebui sã se gândeascãreprezentanþii minerilor,adicã, nu-i aºa, cei carese gândesc ºi le apãrãviitorul ºi locurile demuncã. Bã, Bebe Nica,ce le vei spune tu oame-nilor pe care acum îimanipulezi când vorrãmâne fãrã locuri demuncã ºi nu vor avea cesã mai punã pe masãcopiilor?
Ieri în curtea CNH amauzit cã unii minericereau demisia directoru-lui general ConstantinJujan. Bã, Bebe Nica,existã o vorbã, carespune cam aºa, sã numuºti mâna celui care þi-adat o pâine. Lucru valabilpentru toþi cei care aucerut schimbarea conducerii CNH.
Pãi dacã actualul direc-tor al CNH, ConstantinJujan era un fel de...Bebe Nica, în momentulde faþã despre companiaasta ºi poate despreminerit în Valea Jiuluivorbeam la trecut. Dar,mai este o vorbãromâneascã, nicio faptãbunã nu rãmânenepedepsitã....
În loc de încheiere omicã observaþie. Ieri amavut senzaþia cã mineriide la Lupeni erau de lasectorul unde Bebe Nicase spune cã este ºef, iarunii de acolo vorbesccum cã adjunctul DariusCâmpean trãgea deoameni sã-i adune laprotest. La Lonea, la fel,iar Domokoº ºiCiubotaru, mã repet, pevoi cine va chemat?
Marius MITRACHEMarius MITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 martie 2012 Actualitate 11
Sindicatul Muntele în spatele revoltelor?
D upã ce a condusmiºcarea de protest
a minerilor de la Vulcan,de sãptãmâna trecutã,liderul de sindicat IoanCiubotariu este cercetatde o comisie de anchetã.
Protestul minerilor de laVulcan a avut loc în data de 29februarie, când oamenii s-auîmbarcat într-un autobuz ºi auvenit în curtea CompanieiNaþionale a Huilei Petroºani casã cearã socotealã administraþieidin mineri din cauzã cã nu auprimit sporul de periculozitatemajorat.
În fruntea lor a fost liderul desindicat, Ioan Ciubotariu, careface acum obiectul unei anchete
interne, conform unor surse dininterior.
Practic, ºefii din CNH vor sãafle cu acordul cui a fost folositautobuzul care i-a transportat peortacii de la mina Vulcan ºi caree plãtit din fondurile Companiei.
„Oficial nu am fost înºtiinþat ºinu am fost, pânã acum audiat”,spune Ciubotariu, care a precizatcã a auzit ºi el cã este cercetatdisciplinar.
El recunoaºte, însã, cã a avuto discuþie mai aprinsã cu direc-torul general al CNH, ConstantinJujan, cãruia i-a reporºat cã „noi,minerii, valorãm mai mult morþidecât vii” ºi cã, întotdeauna,dupã câte o tragedie problemeleortacilor sunt luate în seamã ºirezolvate în mare parte.
CarCarmen men COSMANCOSMAN
Pensionarii riscã sã rãmânãfãrã gratuitãþi
P ensionarii mineri au pierdutprocesul cu Compania
Naþionalã a Huilei ºi riscã sã nuprimeascã gratuitãþile. Asta estevalabil deocamdatã pentru apro-ximativ 80 de pensionari care ausemnat nominal plângereaîmpotriva Companiei Huilei.
Cel puþin 80 de foºti mineri, acum pen-sionari, care au semnat actul prin care audat în judecatã Compania Huilei, nu îºivor primi gratuitãþile. Asta dupã ce aupierdut, cel puþin în prima instanþã proce-sul cu cei din CNH. „Este vorba desprecei 80 de pensionari care au semnat nom-inal actul prin care am dat în judecatãCNH. Noi ne-am cerut drepturile îninstanþã ºi la Deva, la termenul care l-amavut, nu am avut câºtig de cauzã. Vomface recurs, dar dacã în urma recursului nune va da câºtig de cauzã, atunci noi cei 80nu vom primi gratuitãþile”, a declarat IoanHortopan, preºedintele Ligii SindicatelorPensionarilor Mineri Valea Jiului.
Gratuitãþile pentru pensionarii mineri arputea fi acordate din subvenþia primitã dela Guvern, dar doar în condiþiile în careaceºtia nu pierd procesul ºi la Curtea deApel Alba. Mai mult, în aceste condiþii ºiceilalþi mineri pensionari riscã sã nuprimeascã niciun ban, iar conducereaCompaniei Huilei ar putea sã sefoloseascã de decizia tribunalului ºi sã nule dea bonuri de cãrbuni ºi sã nu le sub-venþioneze plata energiei electrice ºi celor-lalþi pensionari.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Liderul de la Vulcan,anchetat de ºefii CNH
Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 martie 201212 Turism
C el puþin 100.000de lei reprezin-
tã pierderile acumu-late, anual, detelescaunul dinParâng, singurul carepoate face legãtura,pe perioada iernii,dintre municipiulPetroºani ºi staþi-unea montanã.
Deºi în StaþiuneaParâng se deruleazã unproiect de aproximativ68 de milioane de euro,care prevede dezvoltareadomeniului schiabil, iarnumãrul turiºtilor a fost încreºtere de la o sãp-tãmânã la alta în acestsezon, municipalitatea nua reuºit sã rentabilizezeactivitatea telescaunuluicare face legãtura custaþiunea montanã.
Telescaunul esteadministrat, încã din2007, de firma de intereslocal Gospodãrie PrestCom Petroºani, care seaflã, însã, în insolvenþã,
tocmai din cauza datori-ilor mari acumulate labugetul consolidat al statului. Cu patru ani înurmã, firma din subor-dinea CL Petroºani aprimit în concesiune ser-viciul public de transportcu telescaunul, precum ºiimobilele aferente acestu-
ia. La darea în conce-siune, s-a avut în vedereo mai bunã eficientizareºi organizare a acestuiserviciu al municipalitãþiiºi pentru creºterea cali-tãþii serviciilor oferiteturiºtilor. Numai cã nu s-areuºit rentabilizarea servi-ciului. Conform datelor
oficiale, telescaunul pro-duce 300.000 de leianual ºi consumã celpuþin 400.000 de lei.Banii sunt cheltuiþi pentruplata celor 12 angajaþicare deservesc instalaþiade transport pe cablu ºiîntreþinerea telescaunului.
Aleºii locali de la
Petroºani atrag atenþia cãtelescaunul din Parângeste la nivel naþionalprintre puþinele sau chiarsingurul care merg pepierdere. OficialiiPrimãriei Petroºani spuncã motivul pentru careexerciþiul financiar estenegativ este numãrul mic
de turiºti care urcã lamunte în extrasezon.
Altfel spus, încasãriledin perioada sezonului deiarnã nu sunt suficient demari încât sã susþinã ºicheltuielile din celelalte 9luni ale anului, cândfoarte puþini sunt cei carevin la munte ºi urcã cutelescaunul. În plus, sevorbeºte de tarifele destulde mici practicate. Ultimamajorare s-a fãcut în anul2010, dar dupã ce timpde 6 ani preþul biletelornu a mai crescut.
De precizat cã SCGpospodãrie Prest Comse aflã între primii 10datornici, conformdatelor actualizate dereprezentanþii DirecþieiGenerale a FinanþelorPublice Hunedoara.Suma datoratã bugetuluide stat este de aproape14 milioane de lei ºi dinaceastã cauzã firma deinteres local a intrat îninsolvenþã.
CarCarmen men COSMANCOSMAN
100.000 de lei pierderi pentru telescaunul din Parâng
Programul “O sãptãmânã la munte”,
debuteazã dinaceastã lunã
P rogramul “O sãp-tãmânã la munte”,
derulat de FederaþiaPatronatelor dinTurismul Românesc,împreunã cu cei ai Patronatului“Asociaþia Naþionalã a Agenþiilor de Turism”debuteazã din aceastãlunã, un sejur de cinci zile la munte fiind cuprins între 161 lei ºi 368 lei.
“Pentru a mãri gradul de ocu-pare al societãþilor hoteliere din
regiunea montanã ºi în vedereacreºterii gradului de accesibilitatea pachetelor de servicii turistice,Federaþia Patronatelor dinTurismul Românesc, împreunãcu Patronatul AsociaþiaNaþionala a Agenþiilor de Turismcontinuã ºi în acest an progra-mul special O sãptãmânã lamunte”, se precizeazã într-uncomunicat al celor douã organi-zaþii.
Durata sejurului este de cincinopþi - începe la sfârºitul sãp-tãmânii, duminica, ºi se terminãvineri, iar perioada exactã încare se desfãºoara este 4 martie- 22 iunie.
Tarifele per persoanã pentruun sejur de 5 nopþi, fãrã servicii
de masã, inclusiv TVA, sunt de161 de lei în cazul cazãrii la unhotel, vilã, pensiune, cabanã de2 stele, 259 de lei pentru ser-vicii de cazare de 3 stele ºi 368de lei pentru servicii de 4 stele.
Cazarea se face în 33 dehoteluri, vile, pensiuni saucabane de 2,3 ºi 4 stele dinSinaia, Azuga, Buºteni, Predeal,Alunis, Transfãgãrãºan, BarajulVidraru, Argeº, Curtea deArgeº, Gura Râului (Sibiu),Bãiºoara (Cluj), CâmpulungMoldovenesc, Gura - Humorului(Suceava), Vatra Dornei(Suceava), Arieºeni (Alba),Ceahlãu (Neamþ) ºi BãileOlãneºti (Vâlcea).
