Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul IV Nr. 850 Marti, 5 Mai 2015 Iohannis notificat de mineri sã convoace CSAT D eputatul Cristian Resmeriþã este interesat de activitatea noului director economic al Complexului Energetic Hunedoara. Odatã cu instalarea noii conduceri în fruntea Complexului au fost schimbaþi ºi directorii. Printre cei care ºi-au pierdut funcþiile se numãrã ºi Maria Ciobanu care pe mandatul lui Aurel Niculescu ºi Nicolae Drãgoi a deþinut funcþia de director economic. Aceasta a fost înlocuitã din funcþie cu Verginica Popescu. Astfel, deputatul PSD vrea sã afle cât de prolificã a fost activitatea noului director comer- cial având în vedere faptul cã aceasta a mai deþinut funcþia respectivã. În aceste condiþii, primul-ministru, Victor Ponta, va trebui sã îi rãspundã colegului sãu de partid la urmãtoarele întrebãri. “Care a fost rezultatul financiar obþinut de Compania Naþionalã a Huilei în perioada ianuarie 2002-decembrie 2011, care a fost cuantumul datoriilor acumulate de Compania Naþionalã a Huilei în perioada ianuarie 2003-iunie 2012, din care sume datorate bugetului de stat, sume datorate bugetului asigurãrilor sociale, sume datorate instituþiilor de credit, amenzi ºi penalitãþi de întârziere, sume datorate bugetului local, datorii comer- ciale”, se aratã în interpelarea adresatã de Cristian Resmeriþã lui Victor Ponta. Deputatul mai vrea ca premierul sã afle anumite aspecte legate de activitatea Companiei Naþionale a Huilei. ”Care a fost cuantu- mul creanþelor neîn- casate de Compania Naþionalã a Huilei pe perioada ianuarie 2003-iunie 2012, ce investiþii s-au fãcut în perioada ianuarie 2003-iunie 2012, care a fost valoarea acesto- ra, sursa de finanþare utilizatã ºi cum au contribuit acestea la dezvoltarea capacitãþi- lor de producþie, pro- grame de eficientizare a activitãþii economico- financiare a CNH , întocmite de doamna Verginica Popescu ºi gradul de îndeplinire al acestora”, se mai aratã în aceeaºi interpelare. Astfel premierul României va trebui sã îi ofere un rãspuns deputatului Resmeriþã la toate aceste proble- me, dar ºi la altele care îl vizeazã pe actualul manager al CEH, Constantin Jujan. Monika BACIU Monika BACIU Semafor sau giratoriu? C u ochii la semafor sau în sensul giratoriu? Aceasta este principala dilemã a celor care strãbat artera principalã a municipiului Petroºani. Asta pentru cã în douã locuri, acolo unde au fost montate cele mai noi sensuri giratorii, au rãmas ºi semafoarele. Edilii spun cã au lãsat totul de probã, ca sã vadã cum e mai bine, iar acum vor renunþa la instalaþiile electrice. Una dintre intersecþiile derutante este chiar în imediata vecinãtate a Spitalului de Urgenþã din Petroºani. Aici, ºoferii, care vin pentru prima datã în acest loc, dar nu numai ei, sunt de-a dreptul bulversaþi ºi nu ºtiu ce sã facã. Întâi se asigurã cã semaforul nu funcþio- neazã, iar mai apoi intrã cu mare grijã în sensul giratoriu. Dilema va fi, însã, în curând elimi- natã de autoritãþile locale. „Semafoarele vor fi demontate, pentru cã intersecþiile, cele douã despre care vorbim, au fost reamenajate cu acele sensuri giratorii. Mai trebuie sã ºi mutãm o trecere de pietoni întâi, cea de la Spital”, a declarat Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În luna septembrie a anului trecut, Consiliul Local al municipiului Petroºani a aprobat realizarea celor douã sensuri giratorii în Petroºani, pentru fluidizarea traficului rutier. Ele au fost realizate în luna decembrie, iar acum ar putea fi demontate ºi semafoarele. Diana Diana MITRACHE MITRACHE P reºedintele Klaus Iohannis va fi notificat de minerii din Valea Jiului ca sã convoace Consililul Superior de Apãrare al Þãrii, pentru problema CEH. Documentul a fost trimis luni de membrii Sindicatului Muntele pentru cã problema Complexului Energetic Hunedoara este, în opinia lor, una de interes strategic naþional. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Cristian Resmeriþã, corespondenþe cu Ponta pe tema defunctei CNH
Transcript
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 850
Marti, 5 Mai 2015
Iohannis notificat demineri sã convoace CSAT
D eputatulCristian
Resmeriþã esteinteresat de activitatea nouluidirector economical ComplexuluiEnergeticHunedoara.
Odatã cu instalareanoii conduceri înfruntea Complexuluiau fost schimbaþi ºidirectorii. Printre ceicare ºi-au pierdutfuncþiile se numãrã ºiMaria Ciobanu carepe mandatul lui Aurel Niculescu ºi
Nicolae Drãgoi adeþinut funcþia dedirector economic.
Aceasta a fostînlocuitã din funcþie cuVerginica Popescu.Astfel, deputatul PSDvrea sã afle câtde prolificã a fostactivitatea nouluidirector comer-cial având învedere faptul cãaceasta a maideþinut funcþiarespectivã. Înaceste condiþii,primul-ministru,Victor Ponta, va trebui sã îirãspundã
colegului sãu de partid la urmãtoareleîntrebãri.
“Care a fostrezultatul financiarobþinut de CompaniaNaþionalã a Huilei în
perioada ianuarie2002-decembrie2011, care a fostcuantumul datoriiloracumulate deCompania Naþionalãa Huilei în perioadaianuarie 2003-iunie2012, din care sumedatorate bugetului destat, sume datoratebugetului asigurãrilorsociale, sumedatorate instituþiilorde credit, amenzi ºi penalitãþi deîntârziere, sumedatorate bugetuluilocal, datorii comer-ciale”, se aratã îninterpelarea adresatã
de Cristian Resmeriþãlui Victor Ponta.
Deputatul mai vrea ca premierul sã afleanumite aspectelegate de activitateaCompaniei Naþionalea Huilei.
”Care a fost cuantu-mul creanþelor neîn-casate de CompaniaNaþionalã a Huilei peperioada ianuarie2003-iunie 2012, ceinvestiþii s-au fãcut înperioada ianuarie2003-iunie 2012, carea fost valoarea acesto-ra, sursa de finanþareutilizatã ºi cum au contribuit acestea la
dezvoltarea capacitãþi-lor de producþie, pro-grame de eficientizarea activitãþii economico-financiare a CNH ,întocmite de doamnaVerginica Popescu ºigradul de îndeplinire alacestora”, se mai aratãîn aceeaºi interpelare.
Astfel premierulRomâniei va trebui sãîi ofere un rãspunsdeputatului Resmeriþãla toate aceste proble-me, dar ºi la altele careîl vizeazã pe actualulmanager al CEH,Constantin Jujan.
Monika BACIUMonika BACIU
Semafor saugiratoriu?C u ochii la semafor
sau în sensulgiratoriu? Aceasta esteprincipala dilemã acelor care strãbatartera principalã amunicipiului Petroºani.
Asta pentru cã în douãlocuri, acolo unde au fostmontate cele mai noi sensuri giratorii, au rãmasºi semafoarele. Edilii spuncã au lãsat totul de probã,ca sã vadã cum e maibine, iar acum vorrenunþa la instalaþiile electrice. Una dintre intersecþiile derutante este chiar în imediatavecinãtate a Spitalului deUrgenþã din Petroºani.Aici, ºoferii,care vin pentru primadatã în acestloc, dar nunumai ei, suntde-a dreptulbulversaþi ºi nuºtiu ce sã facã.Întâi se asigurãcã semaforulnu funcþio-neazã, iar mai
apoi intrã cu mare grijã însensul giratoriu. Dilema vafi, însã, în curând elimi-natã de autoritãþile locale.
„Semafoarele vor fidemontate, pentru cãintersecþiile, cele douãdespre care vorbim, aufost reamenajate cu acelesensuri giratorii. Mai trebuiesã ºi mutãm o trecere depietoni întâi, cea de laSpital”, a declarat TiberiuIacob-Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani. Înluna septembrie a anuluitrecut, Consiliul Local almunicipiului Petroºani aaprobat realizarea celordouã sensuri giratorii în Petroºani, pentru fluidizarea traficului rutier.
Ele au fost realizate înluna decembrie, iar acumar putea fi demontate ºisemafoarele.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
P reºedintele Klaus Iohannis va fi notificat de minerii din Valea Jiului ca sã convoace Consililul Superior de
Apãrare al Þãrii, pentru problema CEH. Documentul a fosttrimis luni de membrii Sindicatului Muntele pentru cã problema Complexului Energetic Hunedoara este, în opinia lor,una de interes strategic naþional. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A
Cristian Resmeriþã, corespondenþe cu Ponta pe tema defunctei CNH
Mircea Moloþ –contestaþie faþãde controluljudiciarT rei dintre cei
5 inculpaþi din dosarulîn care este cercetat ºipreºedintele suspendat alConsiliului JudeþeanHunedoara, Mircea IoanMoloþ, au contestat laTribunalul Hunedoaramãsura controlului judiciar.
Cei care au formulatsesizarea sunt Mircea Moloþ,Roberto Patric Venþer ºiEmanoil Petricã Pup, iarmagistraþii vor analiza dosarul marþi, 5 mai.
Cercetarea sub controljudiciar în acest dosar a fostdispusã la începutul lunii mar-tie de judecãtorul de drepturiºi libertãþi de la Curtea de
Apel Alba Iulia. Chiar dacã,practi, inculpaþii din acestdosar sunt liberi, magistraþiile-au interzis sã îºi exerciteprofesia ºi nici activitatea înexercitarea cãreia ar fisãvârºit faptele.
Reamintim cã, în datade 9 decembrie, Curteade Apel Alba Iulia adecis mãsura arestului ladomiciliu pentru IoanMircea Moloþ, TiberiuIoan Balint, RoberttoPatrick Venter, EmanoilMilicã Pup ºi VasileAxinte. Asta dupã ce, cucinci zile mai devreme,Tribunalul Alba a respinspropunerea formulatãde D.N.A.-ServiciulTeritorial Alba Iulia dearestare preventivã ainculpaþilor ºi a dispusmãsura controlului judiciar pânã la data de15.02.2015. Cei cincisunt cercetaþi într-undosar care vizeazã
infracþiuni de spãlare de bani, luare de mitã ºi fals înînscrisuri sub semnãturã privatã în formã continuatã,instrumentat de DNA.
CarCarmen men COSMAN - PREDACOSMAN - PREDA
Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 mai 20152 Actualitate
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
T ânãrul careanul trecut,
înainte de Paºti aluat douã vieþichiar pe trecereade pietoni nu sepoate împãca cusentinþa de treiani ºi jumãtate deînchisoare.
Codruþ NorocelMãturar a contestatsentinþa pronunþatãde JudecãtoriaPetroºani, iar dosarulva ajunge pe masajudecãtorilor de laTribunalulHunedoara.
Mãturar este teribilistul cu BMW,care anul trecut, înluna aprilie, a ucis, cumaºina, doi oameni.Judecãtorii de la
Petroºani au dispuscondamnarea lui latrei ani ºi jumãtate deînchisoare, pentruucidere din culpã.
Deasemena, magistraþii au decis cã inculpatul, CodruþNorocel Mãturar, nuva mai avea voie sãconducã timp de treiani nici un fel devehicul, iar urmaºiivictimelor vor primi
despãgubiri mate-riale cât ºi moraledin partea socie-tãþii de asigurarela care acestaavea încheiatã.
În data de 17 aprilie 2014,chiar în JoiaMare, Mãturar atrecut cu BMW-ulsãu peste doioameni care
traversau regulamen-tar stradã pe o trecere de pietoni dinPetroºani, aºa cum s-a precizat lamomentul respectiv.Una din cele douãvictime ale cumplitu-lui accident rutier era mama miculuiFabiani Prcsina, de laªcoala Gimnazialã„I.G.Duca” dinPetroºani, unul din
marile talente pianistice ale þãriinoastre, aºa cumspun profesoriidespre el, iar premiileobþinute atestã dinplin acest lucru.Copilul o avea casprijin pãrintesc doarpe mama sa, darNorocel i-a rãpit-o de lângã elmult prea devreme.
Fãptuitorul a fosttrimis în judecatãpentru ucidere dinculpã, iar pe parcursulprocesului s-a aflat înarest la domiciliu.
Iniþial, JudecãtoriaPetroºani a dispuscercetarea lui în starede arest preventiv,dar magistraþii de laTribunalul Hunedoaraau fost de acord cucererea lui privindarestul la domiciliu.
CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
Hoþ demaºini prinsde poliþiºtiU n bãrbat de 27
de ani, care aplecat la plimbare cuun autoturism furatdintr-o parcare, afost prins depoliþiºtii dinPetroºani în urmaunei razii.
Poliþiºtii petroºãneniau efectuat o razie încartierele Aeroport,Saºa ºi Colonie dinmunicipiul Petroºani,acþiune în urma cãreia l-auidentificat pe bãrbatul de 27 de ani, dinPetroºani, cu privire lacare au stabilit cã esteprezumtivul autor al uneiinfracþiuni de furt.
„Poliþiºtii au stabilit cã
suspectul, în noaptea de 20/21.03.2014, asustras un autoturismparcat pe strada AvramIancu din Petroºani,cauzând un prejudiciu învaloare de 9.500 lei. Înurma probelor adminis-trate, în cauzã s-a pus înmiºcare acþiunea penalãfaþã de suspect, carefost audiat în calitate deinculpat pentrucomiterea infracþiunii defurt calificat. Prejudiciula fost recuperat ºi resti-tuit proprietarului”, audeclarat reprezentanþiiIPJ Hunedoara.
Tot în cadrul raziei,poliþiºtii Biroului Rutierau aplicat 3 sancþiunicontravenþionale, în va-loare de 195 lei fiecare,unor conducãtori autocare foloseau telefonulmobil în timpul condu-cerii autoturismului pedrumurile publice.
CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
A vocatul fostuluimanager al
Spitalului MunicipalLupeni, MarianaMateescu, s-a îmbolnãvit, aºa cãapelul acesteia lasentinþa de condamnare pentru abuz în serviciu nu aputut fi judecat.
Magistraþii de la Curtea de Apel Alba Iulia,unde se judecã apelul, aufost nevoiþi sã amânecauza pentru data de21.05.2015, dupã ce ladosar a fost depusã ocerere de amânare formulatã de apãrãtorulales al inculpatului, “pentruimposibilitate prezentaredin motive medicale”
Pe fond, sentinþa înacest caz a fost pronunþatãîn data de 4 februarie,când judecãtorii de laPetroºani au decis condamnarea MarianeiMateescu pentru sãvârºireainfracþiunii de abuz în serviciu ºi nerecuperareaprejudiciilor, ca urmare a nedispunerii ºi a neurmãririi de conducerea
entitãþii a mãsurilor transmise de Curtea deConturi. Prin aceeaºisentinþã a fosta dmisã ºiacþiunea civilã formulatãde Direcþia de SãnãtatePublicã Hunedoara –Autoritatea AdministraþieiPublice Locale Lupeni -Spitalul Municipal Lupeniºi obligã inculpata sãachite suma de 45.987,65 lei cu titlu de despãgu-biri civile cãtre aceastã.
Mariana Mateescu a fostacþionatã în judecatã deadministraþia publicã dinLupeni ºi Direcþia deSãnãtate Publicã a judeþului Hunedoara, pentru fapte ce ar fi fostcomise în perioada în careaceasta deþinea funcþia demanager al SpitaluluiMunicipal Lupeni. Dupã cea plecat de la Lupeni,Mariana Mateescu a preluat funcþia de manageral Spitalului MunicipalVulcan, de unde a fostdemisã în lunã martie2013. Dosarul penal încare a fost condamnatã aajuns pe rolul instanþei laînceputul lunii iunie 2013.
CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
Amânare pe caz de boalã în dosarul fostului manager al Spitalului Lupeni
Sentinþã contestatã în dosarul teribilistuluicu BMW care a ucis doi oameni
Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 mai 2015 Actualitate 3
Minerii din ValeaJiului se simt neglijaþiºi, dupã ce au cãutatprin peste 1.000 deadrese sã cearã sprijinGuvernului Ponta, vinacum ºi îi cer preºedin-telui Klaus Iohannissoluþia salvatoare.Liderii de la Sindicatulreprezentativ din
Complexul EnergeticHunedoara au trimis onotoficare la cabinetulpreºedintelui, pentru cãau observat cum colegiilor din Gorj sunt maimereu avantajaþi, eifiind primii care auachitat certificatele deCO2, dar care au ºiavantajul sã vândã mult
mai ieftin energie.„Sindicatul Munteleemite astãzi (4 mai2015), adresa cunumãrul 1.113, careeste adresatã de dataaceasta preºedinteluiRomâniei, pentru cãtoate diligenþele pecare le-am fãcut de la
dumnealui în jos, la prim ministru ºi ministru, sute de adresetrimise, nu au dus laniciun rãspuns serios,concret, care sã salveze activitatea”,a declarat Petre Nica,preºedinteleSindicatului Muntele.
Liderul SindicatuluiMuntele a spus cã înacest moment lucreazãcu administraþia CEH laun plan, dar a menþio-nat ºi cã lignitul esteavantajat, faþã de huilã.„CEO produce energiaelectricã undeva la 190de lei / MWatt, în timpce CEH depãºeºte decele mai multe ori, 350de lei / MWatt.
În aceste condiþii,pentru cã de vândutvindem cu acelaºi preþpe piaþa zilei urmã-toare, este foarte clarcã noi, Hunedoara,înregistrãm pierderiuriaºe faþã de colegii
noºtri din Oltenia”, amai spus Petre Nica,preºedinteleSindicatului Muntele.
CEO a gãsit soluþiafinanciarã pentruachitarea valorii certifi-catelor de CO2, întimp ce la CEH nu s-agãsit nicio modalitatede a le plãti, doar dacãsalariaþii ar fi primit cupânã la 15% salariilereduse anul trecut, sausã nu mai achiziþionezeniciun material pentrusubteran. Ajutorul destat era unica soluþie,dar nu a fost aprobat,iar acum cele douã termocentrale sunt într-o situaþie extremã.
DianaDianaMITRACHE MITRACHE
Petre Nica luat în vizor.
Cât a câºtigat depe urma CEH?!T oate tunurile par sã se
îndrepte asupra SindicatuluiMuntele, reprezentativ la nivelulCEH, ºi a preºedintelui acestuia,Petre Nica, acum, cândComplexul Energetic Hunedoarase afundã în probleme poate pentru totdeauna!
Adrian Jurca, liderul de sindicat alminerilor de al Livezeni, neafiliat la“Muntele” aduce grave acuzaþiilansate în spaþiul public pe pagina sade Facebook. “Decembrie 2014.Dupã ce Sindicatul Muntele taieprimele de Sf Varvara, mai mulþi con-ducãtori ºi lideri de sindicat au ridicatbani, drept prime, de la CaseriaTermocentralei Mintia. (…) Atenþie,aceste prime în bani plãtite de laCaseria Termocentralei Mintia au fostridicate de lideri de sindicat de laSindicatul Muntele ºi de oameni dinadministraþie în plus faþã de ce auprimit fiecare angajat de rând (tichetecadou)”, susþine Jurca, arãtând cumau fost minerii traºi pe sfoarã.
ªi deputatul PSD CristianResmeriþã, acuzat în repetate rânduricã ar fi fost un susþinãtor fervent alvechii conduceri a CEH ºi în special adirectorului adjunct pe care l-ar fi aju-tat sã ajungã pe funcþie, pare trezitdin reverie ºi pune tunurile tot peSindicatul Muntele ºi pe liderul PetreNica. Acelaºi lider care a cerut înrepetate rânduri tãierea salariilor“nesimþite” încasate de fosta condu-cere ºi chiar demiterea lor, tocmai din cauza managementului neperfor-mant. Deputatul Resmeriþã poartãrãzboiul cu Nica de la TribunaParlamentului ºi îl implicã direct pe
Primul Ministru, Victor Ponta.Demnitarul îi cere acestuia sã dispunãverificarea documentelor cu privire ladeplasãrile, pontajul ºi deconturiledepuse de Petre Nica, dar ºi sã comu-nice care au fost rezultatele verificãriisimilare efectuate de Corpul deControl al directorului general al CEHcu privire la documentele similare dinaugust 2013. Totodatã, CristianResmeriþã vrea sã ºtie, evident tot dela Primul Ministru, care a fost numãrulmembrilor Sindicatului Muntele în februarie 2013, lunã în care acesta adevenit reprezentativ la nivelul CEH.
De precizat cã nu este pentruprima datã când, direct sau voalat, se contestã reprezentativitateaSindicatului Muntele, iar pe rolulinstanþelor de judecatã au fost maimulte acþiuni în acest sens. Nica afost acuzat chiar cã a trãdat intereseleortacilor pe care îi reprezintã ºi abãtut palma cu administraþiaComplexului Energetic Hunedoarapentru a-ºi pãstra beneficiile pe carele are în calitate de lider al sindicatu-lui reprezentativ. A fost reclamat lapoliþie de cãtre reprezentanþiiSindicatului Liber IndependentElectrocentarle Mintia – Deva, pentrucã s-ar fi folosit de înscrisuri falsepentru a-ºi câºtiga reprezentativitateala nivelul Complexului EnergeticHunedoara.
CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
F ãrã ajutorul de statpromis de Executiv,
CEH a reuºit sã cumpere fix 20.000 de certificate, dar ar mai avea nevoie de aproximativ 1.200.000.
Pentru cã nu le-a cumpãrat latermen, care a expirat în data de 30aprilie, oficialii companiei energeticese aºteaptã sã fie sancþionaþi deMinisterul Mediului cu amendã de100 de euro pentru fiecare certificatneachiziþionat. Oficialii ComplexuluiEnergetic Hunedoara au anunþatdeja cã neîncasarea ajutorului de sal-vare, în forma în care a fost acestaaprobat la 21 aprilie 2015 de cãtreComisia Europeanã, a redus ºanseleSocietãþii Complexul EnergeticHunedoara de a achiziþiona, în integralitate, certificatele de emisiide gaze cu efect de serã care îi reveneau potrivit prevederilor HG780/2006, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, ºi legislaþieieuropene în domeniul protecþieimediului. Porrivit procedurilor, certi-ficatele deþinute au fost transferateîn Registrul Unic Consolidat alUniunii Europene.
“Decizia de a limita numãrul decertificate de CO2 cumpãrate a avutîn vedere asigurarea resurselorfinanciare pentru desfãºurarea activitãþii curente ºi pentru achitareadrepturilor salariale angajaþilor societãþii”, au explicat oficialii CEH.Pe de altã parte, sursele menþionatespun cã funcþionarea termocen-tralelor nu este, deocamdatã,condiþionatã de neîndeplinirea acestor obligaþii, însã se va aplica osancþiune financiarã. “ComplexulEnergetic Hunedoara va fi penalizat
pentru nerespectarea obligaþiei de arestitui, în contul din Registrul UnicConsolidat al UE, totalul certifica-telor datorate. Sancþiunea nuexonereazã societatea de la obligaþiarestituirii certificatelor aferente anu-lui 2014”, mai aratã reprezentanþiiCEH. Pentru termocentrala de laMintia sunt necesare 455.000 decertificate, iar pentru termocentralade la Paroºeni sunt necesare780.000 de certificate, efortul financiar fiind calculat la 123,5 milioane de euro.
A u vândut certificatele!
Paradoxal, în timp ce acumamenda ar putea sã punã crucecompaniei energetice, foºtii ºefi aiCEH au vândut certificatele de CO2în anii anteriori. A spus-o clar deputatul PNL Bogdan Þîmpãu.
„Absurdul acestei situaþii este datde faptul cã ani la rând societãþilecomponente ale Complexului auvândut certificate aflate în proprie-tatea lor, în valoare de 25 milioaneeuro”, spune Þîmpãu.
CEH se aflã într-o situaþie extremde precarã. Conform datelorprezentate de Ministerul Finanþelor,la finele lui 2014, CEH avea datoriitotale de peste 62 milioane de eurola bugetul de stat, ºomaj, pensii ºisãnãtate. Acestea sunt roadele controlului politic ºi promovãrii unorpersonaje care nu au avut de a facecu sectorul energetic. În afarã decele 62 de milioane de euro, com-panie aflatã sub administrare specialã, se mai adaugã alte câtevamilioane datorii cãtre furnizorii deservicii ºi echipamente.
CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
Iohannis notificat de mineri sã convoace CSATP reºedintele Klaus Iohannis va fi
notificat de minerii din Valea Jiului casã convoace Consililul Superior de Apãrareal Þãrii, pentru problema CEH. Documentula fost trimis luni de membrii SindicatuluiMuntele pentru cã problema ComplexuluiEnergetic Hunedoara este, în opinia lor, una de interes strategic naþional.
Un pahar cu apã într-un ocean
Doar 20.000 de certificate de CO2dintr-un necesar de 1,2 milioane
“Este ultimultren pe care
îl propunem guvernanþilor altfelValea Jiului nu arenicio ºansã”, spuneprimarul Gheorghe Ile cu privire la problemele cu carese confruntã Valea Jiului.
Mineritul este pecale de dispariþie înValea Jiului, iar ediliisunt conºtienþi de acestlucru. Astfel, primariicautã soluþii pentrulocuitorii zonei, astfelîncât restrângerea activitãþi miniere sã nuse resimtã atât de acutdin perspectiva locurilorde muncã. Primarulmunicipiului Vulcan,Gheorghe Ile, a gãsitdeja soluþii pentru zonã.Acesta va convoca toþiomologii sãi pentru adiscuta pe margineaacestui subiect careîncinge spiritele. Edilulconsiderã cã zonelemãrginaºe ale locali-tãþilor ar trebui sã fiecatalogate de Guverndrept rurale, aceastafiind singura ºansã pen-tru atragerea fonduriloreuropene ºi crearea delocuri de muncã.
“Municipiul Vulcantrebuie luat în contextulVãii Jiului pentru cã nupoate sã fie separat.Tot ceea ce se face laVulcan trebuie sã sefacã în toatã ValeaJiului. Dat fiind faptulcã se propuneînchiderea totalã aminelelor în ValeaJiului, pe masaGuvernului trebuie sãfie un amplu proiect dea rezolva problemele înValea Jiului ºi de apune ceva în loc pânãcând vor fi închiseminele. Acest lucru trebuie sã fie din maimulte domenii pentrucã nu putem sãmergem pe un singurdomeniu aºa cum a fostpânã în prezent. Înprimul rând avem oiniþiativã ºi am sã con-
voc toþi colegii primariºi oameni de afaceri dinValea Jiului ºi o sã lepropun un program cucare sã mergem laGuvern ºi sã stabilimîmpreunã cu Guvernulca în Valea Jiului sã fie toate localitãþileaparþinãtoare oraºelorsau municipilor, cum ar fi Dealu Babii,Paroºeniul sau Câmpului Neag. Toate acestelocalitãþi sã fie trecuteîn domeniul rural. Elesunt aparþinãtoare deoraºe dar nu putem sãaccesãm fonduri pentrua înveºti în aceste zone.Dacã vor fi parte ruralãsunt foarte multeproiecte ºi s-ar puteaaccesa foarte multefonduri europene sãdezvoltãm puþin acestezone”, a declaratGheorghe Ile, primarulmunicipiului Vulcan.
Mici investitori artrebui atraºi în ValeaJiului astfel încât tineriicare pânã acum nu aulucrat sã fie integraþi pepiaþa muncii.
“A doua problemã ar fi tot cu sprijinulGuvernului, sã aducemmici investitori în ValeaJiului astfel încât tinerii
care nu au fost angajaþisau nu mai pot fi anga-jaþi sã trecem direct laaceste mici societãþi.Nu cu un numãr foartemare de angajaþi ci unun numãr rezonabil vaputea funcþiona într-olocalitate. Avem peraza municipiuluiVulcan douã secþii deconfecþii care lucreazãcu strãinii ºi care facmarfã pentru strãini ºichiar merge foartebine. Avem o secþie deconstrucþii de mobilierdin piele care ºi acestamerge foarte bine.Constatãm cã lucrurilemerg bine sau sprebine în instituþii maimici cu un numãr maimic de muncitori
Propunerea noastrãpentru Guvern ar fi sãse declare o zonãfavorizatã în ValeaJiului astfel încât ceicare vor veni, investi-tori dar nu cu un sediuîntr-o garsonierã sauapartament ci sediile sãle fie concret aici înValea Jiului astfel încâtsã poatã primi benefici-ile de pe urma anga-jaþilor, sã vinã cãtreprimãrii pentru a neputea dezvolta sau
mãcar sã ne menþinemla o capacitate desupravieþuire în ValeaJiului”, a mai spussursa citatã.
N ici turismulnu a
fost uitat
Un alt subiect sensi-bil în aceastã perioadãeste turismul. În treilocalitãþi din ValeaJiului au fost demarateproiectele de dezvoltarea staþiunilor montane,Strajã, Parâng ºi PasulVâlcan care însã nu aufost duse la bun sfârºit.Gradul de imple-mentare a investiþiiloreste undeva la 50 deprocente, iar de trei aninu s-au mai alocat banipentru aceste lucrãri. ªipentru cã aceste zonese aflã în afara oraºelor,edilul vulcãnean consi-derã cã odatã aprobatezonele rurale s-ar puteaatrage fonduri ºi pentruturism.
“Al treilea domeniuar fi dezvoltarea turis-mului în Valea Jiului.noi am început ceva înturism, doar o parte de
50% atât în Lupeni,Vulcan ºi Petroºani dartrebuie dezvoltat pentrucã avem Petrila,Uricani care au posibi-litãþi de dezvoltare aturismului. Acest lucruse va putea realizadupã ce se va rezolvaprima parte a trecerii înzona ruralã a localitãþi-lor aparþinãtoare ora-ºelor. Cele trei domeniipe care noi dorim sãne axãm ar fi un lucrubun pentru Valea Jiuluiºi am putea sã nemenþinem la un stan-dard de supravieþuiresau chiar un trai decentaici în Valea Jiului”, amai subliniat Ile.
Primarul spune cã vaavea o întrevedere cuprimul ministru VictorPonta pentru a-iexpune toate acesteaspecte astfel încâtExecutivul sã aprobesoluþiile din teritoriu,fãrã de care ValeaJiului va muri.
“ªtim cu toþii cãpensionarii sunt foartemulþi, peste 60%, ºinici 30% de angajaþi,pentru cã restul suntelevi. Nu putem sãfacem faþã cerinþelor,atât ca primãrii cât ºica întreprinderi, cetãþe-nilor. Noi am dori sã seinverseze aceste roluri
ºi sã avem mai mulþiangajaþi ºi pensionari,care ºi-au finalizat activ-itatea, pentru cã ei varapleacã la þarã ºi iarnase întorc în Valea Jiuluipentru cã avem cãldurãºi pentru cã minele ºiprimãriile suportã aceste contribuþii. Dacãcele trei domenii pecare noi le vom discutacu primul ministru pen-tru ca Guvernul sã aibãtimp suficient pânã laînchiderea minelor totalsã poatã dezvolta aces-te lucruri pe care noi lepropunem. Suntemconvinºi cã nu vormerge toate de laînceput ca pe roate,dar dacã vom atacaaceste probleme dintimp, eu zic cã împre-unã cu oamenii deafaceri din Vaela Jiuluiºi cu cei din afarã,reuºim sã dezvoltãmaceste ramuri ca sãpreluãm din angajaþiiminelor. Altfel eu nuvãd o altã soluþie pen-tru Valea Jiului ºi credcã ar fi un dezastru sãnu accepte ceea ce lepropunem. Este ultimultren pe care îl propu-nem guvernanþilor altfelValea Jiului nu arenicio ºansã”, a maispus sursa citatã.
Monika BACIUMonika BACIU
D e la 1 mai artrebui sã ne
prezentãm la mediccu cardul de sãnãtate.Din pãcate, însã, nicipânã acum, dar niciîn prima zi când aintrat în vigoare regle-mentarea, nimeni nua ajuns la urgenþã cuacest document.
Niciun pacient nu avenit cu cardul de sãnã-tate. La Unitatea deprimiri a urgenþelor dinSpitalul de la Petroºaniadresabilitatea, spunmedicii, din acest punctde vedere, este nulã.Pacienþii ori nu ºtiu, orinu au mai avut timp sã
îºi ia documentul, oripoate încã nu au intratîn posesia lui. „Dinpãcate nu, pacienþii nus-au prezentat cu cardulde sãnãtate. Cauzã edelicatã. Unii spun cãnu au ºtiut cã de la 1mai este obligatoriu, laalþii poate este o
eroare”, a declarat dr.Ioan Ienea, medic UPUîn Spitalul de UrgenþãPetroºani.
Cu sau fãrã cardul desãnãtate, însã, pacienþiiau fost consultaþi.„Sistemul de urgenþãfuncþioneazã dupãgradul de severitate alurgenþelor, dupãcodurile care sunt ºi, înfuncþie de asta suntemobligaþi sã tratãmpacienþii. Din pãcate,aici la urgenþã nu amactivat pânã acum nici-un card. Eu, personal,la gãrzile mele nu amprimit niciun pacientcare sã îºi fi adus ºi car-dul”, a mai menþionatdr. Ioan Ienea, asta deºila urgenþã au fost zecide pacienþi în fiecare zi.
Sistemul încã dãerori. Medicii spun cã
apar chiar ºi decedaþisau persoane cât sepoate de vii apar cadecedate, CNP-ul
nou-nãscuþilor esteînregistrat abia dupã 2luni de la naºtere, timpîn care nu poþi pracicsã decontezi niciun serviciu pentru ei, orischimbãrile de nume nusunt actualizate. 1 maia fost prima zi în caretrebuia sã mergem ladoctor cu cardul ºi, fiindzi liberã, doar laurgenþã a fost nevoiede acest document.
într-o situaþie extrem dedelicatã, ei fiind nevoiþi, înultimii ani, sã arunce pefoc lâna ºi pieile oilor. Asta,chiar dacã primãria dinPetrila are un proiect devalorificare a acestor mate-riale, altã datã extrem devaloroase. Doar cã spe-cialiºtii sunt aºteptaþi sãvinã cu soluþia tehnicã.
Oierii, cei mai bogaþioameni cândva, sunt acumde-a dreptul nãpãstuiþi, iarlâna, altã datã atât de valo-roasã, ajunge acum pe foc.Din pãcate, însã, situaþia parefãrã ieºire ºi nimeni nu le dão mânã de ajutor. Ca sãtundã o oaie, un ciobanplãteºte cel puþin 10 lei, iarkilogramul de materie primãar putea sã le fie cumpãrat cuun preþ de 10 ori mai mic.Afacerea nu este nici pedeparte convenabilã ºioamenii se plâng cã au ajunssã se încãlzeascã cu lâna, pecare o ard.
„Nu avem unde sã dãmlâna. Înainte o mai dãdeam la Bãniþa cu 2 lei, dar anulacesta numai cu 1 leu dacãvoiam, cã nu ne mai plãteºtenimeni. ªi pieile le-am arun-cat ºi lânii i-am dat foc, cã cesã fac cu ea? Pentru o oaie
dãm 10 lei aºa sã o tundemºi pe 1 kg de lânã luãm unleu. Nimic, zero câºtig”, nespune un crescãtor de oi dinlocalitatea Petrila.
Primãria din Petrila a fostprima care a gândit un
proiect prin care sã valorificeaceastã resursã localã, dar s-aîmpotmolit în soluþia tehnicã.Asta pentru cã materialul esteprea greu.
„S-a propus aceastãsoluþie, noi am fãcut
proiectarea, am trecut defaza proiectului tehnic pentruizolarea centrului de asistenþãsocialã cu aceste materiale,care se pot procura local,respectiv lâna ce rezultã de laoi, dar nu este încã omolo-gat sistemul de prindere.Aceste materiale sunt greleºi existã riscul de a se prãbuºide pe clãdire”, a precizatToma Vãrgatu, secretar laPrimãria Petrila.
Totuºi, cei din primãriespun cã nu au abandonatdefinitiv ideea ºi le dau oundã de speranþã ciobanilor.Asta, cu atât mai mult cu câtsunt proiecte deja în derulare,dar banii trebuiesc cheltuiþipânã în 2016. În caz în caresoluþia nu vine acum,actualele proiecte se continuã
cu rigips ºi polistiren. „Pe reabilitarea energeticã,
noi avem prinse 4 centraletermice la instituþiile publice.Acum avem aprobatãfinanþarea pentru clãdireaEdil Urban ºi Grãdiniþa nr 3din Cimpa ºi urmeazã clãdi-rea pompierilor voluntari ºifosta Direcþie a Minei Lonea,pe care le finalizãm pânã îniunie 2016, când se sfârºeºteprogramul”, mai spune Toma Vãrgatu.
Un astfel de program ar fifost în avantajul ciobanilor,dar dacã nu gãseºte cinevarapid soluþia tehnicã, oierii îºivor arde în continuare lâna ºivor anunca pieile. Asta înfavoarea polistirenului, acãrui coeficient termic proba-bil cã nu se poate comparacu cel al materiei prime, lâna.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Coconea, locul cinci laultramaratonA mbasador al României
la Wings for Life WorldRun, parapantistul hunedoreana luat startul competiþiei umanitare derulatã concomitentîn mai multe locaþii ale lumii, iar la finish a ocupatlocul 5 cu aproape 50 de kilometri alergaþi.
Ultramaratorul la al cãrui start s-aaliniat pentru a doua oarã ºi TomaCoconea este cel mai mare evenimentde alergare din lume.
Prin aceastã competiþie se încearcãajutorarea celor care au rãmas imobilizaþi în scaunul cu rotile din cauzatraumatismelor coloanei vertebrale.
Toma Coconea a reuºit sã alerge48,64 kilometri, dar n-a avut o distanþãfixã ca toþi alergãtorii, profesioniºti sauamatori, din întreaga lume, care au luatstartul în acelaºi timp.
De altfel la Wings for Life World Runnu existã o linie de finiº, aºa cum estela fiecare cursã tradiþionalã. Toate fondurile strânse în urma maratonuluiajung prin Fundaþia Wings for Life încercetarea pentru descoperirea unuiremediu care sã vindece traumatismelemãduvei spinãrii.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Oierii ard lâna pânã vine soluþia tehnicã
Obligatoriu, dar opþional
Valea Jiului vrea sã se urce în ultimul tren
Biletele de cãlãtorie sunt vândute de Guvern
“Este ultimultren pe care
îl propunem guvernanþilor altfelValea Jiului nu arenicio ºansã”, spuneprimarul Gheorghe Ile cu privire la problemele cu carese confruntã Valea Jiului.
Mineritul este pecale de dispariþie înValea Jiului, iar ediliisunt conºtienþi de acestlucru. Astfel, primariicautã soluþii pentrulocuitorii zonei, astfelîncât restrângerea activitãþi miniere sã nuse resimtã atât de acutdin perspectiva locurilorde muncã. Primarulmunicipiului Vulcan,Gheorghe Ile, a gãsitdeja soluþii pentru zonã.Acesta va convoca toþiomologii sãi pentru adiscuta pe margineaacestui subiect careîncinge spiritele. Edilulconsiderã cã zonelemãrginaºe ale locali-tãþilor ar trebui sã fiecatalogate de Guverndrept rurale, aceastafiind singura ºansã pen-tru atragerea fonduriloreuropene ºi crearea delocuri de muncã.
“Municipiul Vulcantrebuie luat în contextulVãii Jiului pentru cã nupoate sã fie separat.Tot ceea ce se face laVulcan trebuie sã sefacã în toatã ValeaJiului. Dat fiind faptulcã se propuneînchiderea totalã aminelelor în ValeaJiului, pe masaGuvernului trebuie sãfie un amplu proiect dea rezolva problemele înValea Jiului ºi de apune ceva în loc pânãcând vor fi închiseminele. Acest lucru trebuie sã fie din maimulte domenii pentrucã nu putem sãmergem pe un singurdomeniu aºa cum a fostpânã în prezent. Înprimul rând avem oiniþiativã ºi am sã con-
voc toþi colegii primariºi oameni de afaceri dinValea Jiului ºi o sã lepropun un program cucare sã mergem laGuvern ºi sã stabilimîmpreunã cu Guvernulca în Valea Jiului sã fie toate localitãþileaparþinãtoare oraºelorsau municipilor, cum ar fi Dealu Babii,Paroºeniul sau Câmpului Neag. Toate acestelocalitãþi sã fie trecuteîn domeniul rural. Elesunt aparþinãtoare deoraºe dar nu putem sãaccesãm fonduri pentrua înveºti în aceste zone.Dacã vor fi parte ruralãsunt foarte multeproiecte ºi s-ar puteaaccesa foarte multefonduri europene sãdezvoltãm puþin acestezone”, a declaratGheorghe Ile, primarulmunicipiului Vulcan.
Mici investitori artrebui atraºi în ValeaJiului astfel încât tineriicare pânã acum nu aulucrat sã fie integraþi pepiaþa muncii.
“A doua problemã ar fi tot cu sprijinulGuvernului, sã aducemmici investitori în ValeaJiului astfel încât tinerii
care nu au fost angajaþisau nu mai pot fi anga-jaþi sã trecem direct laaceste mici societãþi.Nu cu un numãr foartemare de angajaþi ci unun numãr rezonabil vaputea funcþiona într-olocalitate. Avem peraza municipiuluiVulcan douã secþii deconfecþii care lucreazãcu strãinii ºi care facmarfã pentru strãini ºichiar merge foartebine. Avem o secþie deconstrucþii de mobilierdin piele care ºi acestamerge foarte bine.Constatãm cã lucrurilemerg bine sau sprebine în instituþii maimici cu un numãr maimic de muncitori
Propunerea noastrãpentru Guvern ar fi sãse declare o zonãfavorizatã în ValeaJiului astfel încât ceicare vor veni, investi-tori dar nu cu un sediuîntr-o garsonierã sauapartament ci sediile sãle fie concret aici înValea Jiului astfel încâtsã poatã primi benefici-ile de pe urma anga-jaþilor, sã vinã cãtreprimãrii pentru a neputea dezvolta sau
mãcar sã ne menþinemla o capacitate desupravieþuire în ValeaJiului”, a mai spussursa citatã.
N ici turismulnu a
fost uitat
Un alt subiect sensi-bil în aceastã perioadãeste turismul. În treilocalitãþi din ValeaJiului au fost demarateproiectele de dezvoltarea staþiunilor montane,Strajã, Parâng ºi PasulVâlcan care însã nu aufost duse la bun sfârºit.Gradul de imple-mentare a investiþiiloreste undeva la 50 deprocente, iar de trei aninu s-au mai alocat banipentru aceste lucrãri. ªipentru cã aceste zonese aflã în afara oraºelor,edilul vulcãnean consi-derã cã odatã aprobatezonele rurale s-ar puteaatrage fonduri ºi pentruturism.
“Al treilea domeniuar fi dezvoltarea turis-mului în Valea Jiului.noi am început ceva înturism, doar o parte de
50% atât în Lupeni,Vulcan ºi Petroºani dartrebuie dezvoltat pentrucã avem Petrila,Uricani care au posibi-litãþi de dezvoltare aturismului. Acest lucruse va putea realizadupã ce se va rezolvaprima parte a trecerii înzona ruralã a localitãþi-lor aparþinãtoare ora-ºelor. Cele trei domeniipe care noi dorim sãne axãm ar fi un lucrubun pentru Valea Jiuluiºi am putea sã nemenþinem la un stan-dard de supravieþuiresau chiar un trai decentaici în Valea Jiului”, amai subliniat Ile.
Primarul spune cã vaavea o întrevedere cuprimul ministru VictorPonta pentru a-iexpune toate acesteaspecte astfel încâtExecutivul sã aprobesoluþiile din teritoriu,fãrã de care ValeaJiului va muri.
“ªtim cu toþii cãpensionarii sunt foartemulþi, peste 60%, ºinici 30% de angajaþi,pentru cã restul suntelevi. Nu putem sãfacem faþã cerinþelor,atât ca primãrii cât ºica întreprinderi, cetãþe-nilor. Noi am dori sã seinverseze aceste roluri
ºi sã avem mai mulþiangajaþi ºi pensionari,care ºi-au finalizat activ-itatea, pentru cã ei varapleacã la þarã ºi iarnase întorc în Valea Jiuluipentru cã avem cãldurãºi pentru cã minele ºiprimãriile suportã aceste contribuþii. Dacãcele trei domenii pecare noi le vom discutacu primul ministru pen-tru ca Guvernul sã aibãtimp suficient pânã laînchiderea minelor totalsã poatã dezvolta aces-te lucruri pe care noi lepropunem. Suntemconvinºi cã nu vormerge toate de laînceput ca pe roate,dar dacã vom atacaaceste probleme dintimp, eu zic cã împre-unã cu oamenii deafaceri din Vaela Jiuluiºi cu cei din afarã,reuºim sã dezvoltãmaceste ramuri ca sãpreluãm din angajaþiiminelor. Altfel eu nuvãd o altã soluþie pen-tru Valea Jiului ºi credcã ar fi un dezastru sãnu accepte ceea ce lepropunem. Este ultimultren pe care îl propu-nem guvernanþilor altfelValea Jiului nu arenicio ºansã”, a maispus sursa citatã.
Monika BACIUMonika BACIU
D e la 1 mai artrebui sã ne
prezentãm la mediccu cardul de sãnãtate.Din pãcate, însã, nicipânã acum, dar niciîn prima zi când aintrat în vigoare regle-mentarea, nimeni nua ajuns la urgenþã cuacest document.
Niciun pacient nu avenit cu cardul de sãnã-tate. La Unitatea deprimiri a urgenþelor dinSpitalul de la Petroºaniadresabilitatea, spunmedicii, din acest punctde vedere, este nulã.Pacienþii ori nu ºtiu, orinu au mai avut timp sã
îºi ia documentul, oripoate încã nu au intratîn posesia lui. „Dinpãcate nu, pacienþii nus-au prezentat cu cardulde sãnãtate. Cauzã edelicatã. Unii spun cãnu au ºtiut cã de la 1mai este obligatoriu, laalþii poate este o
eroare”, a declarat dr.Ioan Ienea, medic UPUîn Spitalul de UrgenþãPetroºani.
Cu sau fãrã cardul desãnãtate, însã, pacienþiiau fost consultaþi.„Sistemul de urgenþãfuncþioneazã dupãgradul de severitate alurgenþelor, dupãcodurile care sunt ºi, înfuncþie de asta suntemobligaþi sã tratãmpacienþii. Din pãcate,aici la urgenþã nu amactivat pânã acum nici-un card. Eu, personal,la gãrzile mele nu amprimit niciun pacientcare sã îºi fi adus ºi car-dul”, a mai menþionatdr. Ioan Ienea, asta deºila urgenþã au fost zecide pacienþi în fiecare zi.
Sistemul încã dãerori. Medicii spun cã
apar chiar ºi decedaþisau persoane cât sepoate de vii apar cadecedate, CNP-ul
nou-nãscuþilor esteînregistrat abia dupã 2luni de la naºtere, timpîn care nu poþi pracicsã decontezi niciun serviciu pentru ei, orischimbãrile de nume nusunt actualizate. 1 maia fost prima zi în caretrebuia sã mergem ladoctor cu cardul ºi, fiindzi liberã, doar laurgenþã a fost nevoiede acest document.
într-o situaþie extrem dedelicatã, ei fiind nevoiþi, înultimii ani, sã arunce pefoc lâna ºi pieile oilor. Asta,chiar dacã primãria dinPetrila are un proiect devalorificare a acestor mate-riale, altã datã extrem devaloroase. Doar cã spe-cialiºtii sunt aºteptaþi sãvinã cu soluþia tehnicã.
Oierii, cei mai bogaþioameni cândva, sunt acumde-a dreptul nãpãstuiþi, iarlâna, altã datã atât de valo-roasã, ajunge acum pe foc.Din pãcate, însã, situaþia parefãrã ieºire ºi nimeni nu le dão mânã de ajutor. Ca sãtundã o oaie, un ciobanplãteºte cel puþin 10 lei, iarkilogramul de materie primãar putea sã le fie cumpãrat cuun preþ de 10 ori mai mic.Afacerea nu este nici pedeparte convenabilã ºioamenii se plâng cã au ajunssã se încãlzeascã cu lâna, pecare o ard.
„Nu avem unde sã dãmlâna. Înainte o mai dãdeam la Bãniþa cu 2 lei, dar anulacesta numai cu 1 leu dacãvoiam, cã nu ne mai plãteºtenimeni. ªi pieile le-am arun-cat ºi lânii i-am dat foc, cã cesã fac cu ea? Pentru o oaie
dãm 10 lei aºa sã o tundemºi pe 1 kg de lânã luãm unleu. Nimic, zero câºtig”, nespune un crescãtor de oi dinlocalitatea Petrila.
Primãria din Petrila a fostprima care a gândit un
proiect prin care sã valorificeaceastã resursã localã, dar s-aîmpotmolit în soluþia tehnicã.Asta pentru cã materialul esteprea greu.
„S-a propus aceastãsoluþie, noi am fãcut
proiectarea, am trecut defaza proiectului tehnic pentruizolarea centrului de asistenþãsocialã cu aceste materiale,care se pot procura local,respectiv lâna ce rezultã de laoi, dar nu este încã omolo-gat sistemul de prindere.Aceste materiale sunt greleºi existã riscul de a se prãbuºide pe clãdire”, a precizatToma Vãrgatu, secretar laPrimãria Petrila.
Totuºi, cei din primãriespun cã nu au abandonatdefinitiv ideea ºi le dau oundã de speranþã ciobanilor.Asta, cu atât mai mult cu câtsunt proiecte deja în derulare,dar banii trebuiesc cheltuiþipânã în 2016. În caz în caresoluþia nu vine acum,actualele proiecte se continuã
cu rigips ºi polistiren. „Pe reabilitarea energeticã,
noi avem prinse 4 centraletermice la instituþiile publice.Acum avem aprobatãfinanþarea pentru clãdireaEdil Urban ºi Grãdiniþa nr 3din Cimpa ºi urmeazã clãdi-rea pompierilor voluntari ºifosta Direcþie a Minei Lonea,pe care le finalizãm pânã îniunie 2016, când se sfârºeºteprogramul”, mai spune Toma Vãrgatu.
Un astfel de program ar fifost în avantajul ciobanilor,dar dacã nu gãseºte cinevarapid soluþia tehnicã, oierii îºivor arde în continuare lâna ºivor anunca pieile. Asta înfavoarea polistirenului, acãrui coeficient termic proba-bil cã nu se poate comparacu cel al materiei prime, lâna.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Coconea, locul cinci laultramaratonA mbasador al României
la Wings for Life WorldRun, parapantistul hunedoreana luat startul competiþiei umanitare derulatã concomitentîn mai multe locaþii ale lumii, iar la finish a ocupatlocul 5 cu aproape 50 de kilometri alergaþi.
Ultramaratorul la al cãrui start s-aaliniat pentru a doua oarã ºi TomaCoconea este cel mai mare evenimentde alergare din lume.
Prin aceastã competiþie se încearcãajutorarea celor care au rãmas imobilizaþi în scaunul cu rotile din cauzatraumatismelor coloanei vertebrale.
Toma Coconea a reuºit sã alerge48,64 kilometri, dar n-a avut o distanþãfixã ca toþi alergãtorii, profesioniºti sauamatori, din întreaga lume, care au luatstartul în acelaºi timp.
De altfel la Wings for Life World Runnu existã o linie de finiº, aºa cum estela fiecare cursã tradiþionalã. Toate fondurile strânse în urma maratonuluiajung prin Fundaþia Wings for Life încercetarea pentru descoperirea unuiremediu care sã vindece traumatismelemãduvei spinãrii.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Oierii ard lâna pânã vine soluþia tehnicã
Obligatoriu, dar opþional
Valea Jiului vrea sã se urce în ultimul tren
Biletele de cãlãtorie sunt vândute de Guvern
Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 mai 20156 Actualitate
PrimãriaLupeni, la barãcu ANRMAPP rimãria Lupeni
se judecã cuAutoritatea Naþionalã pentru Reglementarea ºiMonitorizarea Achiziþiilor Publice.
Edilii de la Lupeni au dat înjudecatã instituþia care se ocupãde monitorizarea licitaþiilor publice pentru anularea unuiraport încheiat de ANRMAP îndefavoarea municipalitãþii.
Dosarul care are ca obiectlitigiu privind achiziþiile publice a fost înregistrat pe rolulTribunalului Hunedoara în datade 2 aprilie.
“Obiectul dosarului aflat perolul Tribunalului Hunedoara îl
reprezintã acþiunea înaintatã decãtre municipiul Lupeni împotri-va Autoritãþii Naþionale pentruReglementarea ºi MonitorizareaAchiziþiilor Publice privind anularea raportului de controlîncheiat ca urmare a derulãriiprocedurii de supraveghere laUAT Lupeni”, se aratã într-unrãspuns remis Cronicii VãiiJiului de autoritãþile locale de laLupeni.
Monika BACIU Monika BACIU
P rimãria Lupenise judecã cu
Curtea de Conturi.Este vorba de uncontrol al inspecto-rilor financiari carea avut loc în anul2012 la PrimãriaLupeni.
În urma acestui controls-a constatat cã municipali-tatea a acordat ajutoare deurgenþã pentru situaþiimedicale tratamente ºiinvestigaþii în clinici despecialitate fãrã documentecare sã justifice cheltuireasumelor respective în scopul pentru care au fostacordate.
E xpertize
Reprzentanþii adminis-traþiei locale au cerutrealizarea unei expertizepentru care au fost nevoiþisã aloce suma de 5500 delei. Pentru termenul careva avea loc luna aceastapãrþile vor trebui sãstudieze dosarul de expertizã.
Potrivit raportului,Curtea de Conturi a stabiltcã municipalitatea a acor-dat, ilegal, între 2010 –iunie 2012, ajutoare de
urgenþã pentru situaþiimedicale. În raport searatã faptul cã 4.375 depersoane au beneficiat aju-toare de urgenþã acordatepentru situaþii medicale,pentru tratamente ºi inves-tigaþii în clinici de speciali-tate fãrã documente caresã justifice cheltuireasumelor respective în scopulîn care au fost acordate.
Inspectorii de la Curteade Conturi susþin cã baniiau fost acordaþi „în bazaunor bilete de trimiterenepuse în circuit de cãtreCasele de sãnãtate, ºi cumotivul trimiterii – la cere-rea pacientului, fãrã casolicitanþii sã prezintedocumente care sãdovedeascã „prejudiciulsuferit”, aºa cum cere formularul privind anchetasocialã efectuatã ºinormele financiar contabile”. Deconturilerealizate de municipalitatepentru aceste ajutoare seridicã la suma de acesteplãþi 1.852 mii lei
Monika BACIU Monika BACIU
U niversitateaPetroºani
îºi aºteaptãviitorii studenþi.În scurt timp,absolvenþiiclaselor de liceuvor intra în febraexamenului debacalaureat.
Cei care vor reuºi sã promovezeexamenul au posibili-tatea de a urmastudiile universitarela instituþia deînvãþãmânt superiordin Petroºani. Astfel,la UniversitateaPetroºani a fostaprobatã metodolo-gia privind organi-zarea ºi desfãºurareaadmiterii în ciclurilede studii universitarede licenþã ºi de mas-terat pentru anul uni-versitar 2015-2016.pentru studiile uni-versitare de licenþã,admiterea candi-daþilor se face princoncurs de admitere,organizat pe bazã dedosar, prin evaluarearezultatelor obþinuteîn studiile precedenteabsolvite. La calcululmediei generale de
admitere la studiiuniversitare delicenþã pot fi luate înconsiderare mediade la bacalaureatºi/sau notele de laprobele de bacala-ureat, conformspecificului fiecãruidomeniu de studii.
Media generalã deadmitere la studiileuniversitare de masterat este datãde media obþinutã decandidatul respectivla examenul delicenþã. Admitereapentru toate formelede învãþãmânt aleciclului universitar delicenþã se realizeazãprin concurs. Mediade admitere este
calculatã cã medieponderatã întremedia generalã aexamenului debacalaureat (cu pon-derea de 60%) ºinota obþinutã la exa-menul de bacalaure-at la o disciplinã dincadrul examenului de bacalaureat (cuponderea de 40%),calculatã cu douãzecimale, fãrã rotunjire. Pot candi-da la admiterea înînvãþãmântul supe-rior, în ciclul destudii universitare delicenþã, absolvenþiide liceu cu diplomãde bacalaureat saudiplomã echivalentãcu aceasta. Pentru
înscrierea la concursulde admitere se percepe o taxã deînscriere de 70 lei.
B eneficii
Universitatea dinPetroºani oferã ºibeneficii unor cate-gorii de studenþi. Suntscutiþi de plata taxeide înscriere candidaþiicu vârsta sub 26 deani care îndeplinescuna dintre urmã-toarele condiþii, suntorfani de ambiipãrinþi, sunt proveniþide la casele de copii,sunt copii ai eroilor -martiri ai Revoluþieidin 1989, sunt cei aicãror pãrinþi, susþinã-tori legali, soþi sau eiînºiºi, realizeazã pemembru de familie unvenit lunar cumulatsub valoarea de 350lei, sunt copii ai personalului didactic(în activitate, pensio-nar sãu decedat),pãrinþii (pãrintele) au fost angajaþi aiUniversitãþii dinPetroºani, în prezentfiind pensionari saudecedaþi. De ase-menea, sunt scutiþi deplata taxei deînscriere, angajaþiiUniversitãþii dinPetroºani ºi copiiiacestora.
Monika BACIUMonika BACIU
Bãncile de la Universitatea dinPetroºani îi aºteaptã pe viitorii boboci
mascate sub tot felul de „acþiuni de 8Martie”, însã PrefecturaHunedoara le-a întorscelor din Consiliul LocalPetrila proiectul cubucluc.
Prefectura Hunedoara asolicitat administraþiei publicedin Petrila revocarea hotãrâriide consiliu adoptate în lunafebruarie privind alocareasumei de 24.300 de lei „pentru organizarea manifestãrilor ocazionate deziua de 8 Martie – ZiuaInternaþionalã a Femeii”.Prefectul de Hunedoara,Sorin Vasilescu, a precizat cãhotãrârea a fost adoptatã cu
încãlcarea normelor legale înmaterie ºi asta din cauzã cãîn prealabil nu a fost dezbã-tut, în Consiliul Local, unprogram de derulare a acestor manifestaþii, care sãjustifice alocarea de fonduri,program care sã fie anexatproiectului de hotãrâre. Înplus, spune prefectul SorinVasilescu, „din raportul com-
partimentului de specialitateîntocmit de dl. ec. BoantãDoru nu rezultã faptul cãproiectul îndeplineºte condiþi-ile de legalitate, neexistândfondurile necesare pentruorganizarea acestui eveni-ment”. În plus, se mai aratãîn documentul Prefecturii,deºi în motivarea hotãrâriisunt menþionaþi 10 consilieri
care ar susþine proiectul, înrealitate proiectul a fostînsuºit de unul singur. Suntsuficiente argumente legalepentru care prefectul deHunedoara a cerut revocareahotãrârii, în caz contrarPrimãria Petrila fiind acþionatã în contencios –administrativ.
Reamintim cã, în ºedinþadin luna februarie, consilieriilocali PSD din Petrila, ajutaþide încã vreo doi aleºi ce sedeclarã independenþi (FlorinTurcaº ºi Doru Ghiura) ausuplimentat ordinea de zi aºedinþei de consiliu cu unproiect iniþiat chiar de eiprivind alocarea sumei de24.300 de lei pentru organi-zarea unor manifesãtori de 8 Martie. Manifestãri ce nuerau detaliate dar care ar fi
mascat, în realitate, acordarea de prime cãtreangajatele din administraþiapublicã. Cã au grijã decolegele lor nu este nimicrãu, problemã însã constã înfaptul cã bugetul este sãrac,iar plata unor adaosuri salari-ale, fie ele ºi de Ziua Femeii,nu este lagã. Acest lucru aîncercat sã-l explice aleºilorde la PSD, la momentulrespectiv, atât secretarulPrimãriei, Toma Vãrgatu, darºi reprezentantul ServiciuluiImpozite ºi Taxe, prezent deasemenea la ºedinþã.
Degeaba, însã, pentru cã a urmat o demonstraþie a„muºchilor”, a demonstrãriimajoritãþii din Consiliul Local,iar proiectul a trecut, chiardacã nu avea avizele absolutnecesare din partea comisiilorde specialitate ºi nu îndepli-nea condiþiile de legalitate.
CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 mai 2015 Actualitate 7
0735.183175
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINESORTIMENTE
DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 10.80 lei- Fleicã porc - 13.80 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei- Carne tocatã - 14.50 lei- Cotlet porc cu os - 15.50 lei- Ceafã porc cu os - 15.90 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 10.50 lei- Ciolane porc - 6 lei- Grãsime pentru topit - 5.90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!
Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!
Sã fim alãturide Andreea!Povestea fetiþei firave, dar care a luptat timp de 18 ani cuo boalã, ce iniþial a þintuit-o înpat, a miºcat multã lume.
Mulþi oameni ne-au întrebat cumar putea sã o ajute pe fetiþa care,deºi are deficienþe grave, a reuºitsã creeze o adevãratã colecþie demãrþiºoare ºi felicitãri, manufacturicare, în parte, le-a vîndut zileleacestea. Ea face asta pentru ca întoamnã sã poatã merge la încã ooperaþie. Pânã acum Andreea afãcut 12 operaþii ºi urmeazã cea cunumãrul 13.
fãrã scaunul cu rotile. A reuºit sã facã primii paºi, dar
mai sînt multe operaþii pînã ce visulsãu va fi realitate. Cei care vor sã oajute, o pot face în continuare. Contul în care pot fi trimiºi banii
este la Pireus Bank pe numelePop Maria Andreea
IBAN RO73 PIRB 2202 6544 16001000
Cod SWIFT PIRBROBU
VÃ MULÞUMIM!
Soþia Viorica, fiicele Mihaela ºi Marcela, ginerele Daniel ºinepoata Alexia anunþã cu profundã durere în suflet trecereaîn nefiinþã a celui care a fost bunullor, soþ, tatã ºi bunic
MOLDOVAN IOAN (61 de ani)
Vei fi mereu în sufletulnostru.
Nu te vom uita niciodatã.Dumnezeu sã-l ierte!
Familia Diana ºi Marius Mitracheeste alãturi de Mihaela ºi DanielIoniþoaei în momentele în care au rãmas fãrã cel care a fost un bun tatã, socru ºi bunic
MOLDOVAN IOANDumnezeu sã-l ierte!
* * * Familia Angela ºi Emeric Varga
regretã profund trecerea în nefiinþãa celui care a fost
MOLDOVAN IOANºi transmit sincere condoleanþe
familiilor îndoliate.Dumnezeu sã-l ierte!
Þepar trimis înjudecatãU n individ din Neamþ avea
sã uimeascã Valea Jiuluidupã ce a þepuit un liberal dinVulcan cu 14 mii de euro.
În schimb i-a promis mai multecontracte de lucrãri în valoare decâteva zeci de milioane de euro.Afaceristul vulcãnean n-a intuitnimic deºi recidivistul abia aveadupã ce bea apã.
Autorul înºelãtoriei secolului înValea Jiului se numeºte AntonMãricel, de 46 de ani, de loc dinPiatra Neamþ ºi este un client vechial magistraþilor din zona Moldovei,atât pentru infracþiuni de naturãpenalã, majoritatea economice, dar
ºi pentru inginerii financiare.Mãricel a venit în Valea Jiului undea reuºit sã-l pãcãleascã pe liberalulDumitru Avram, un afaceristcunoscut în Vulcan, cu suma de 14mii de euro. În schimb i-a promiscã prin fundaþiile sale îi va da contracte de câteva zeci de milioane de euro.
Escrocul s-a lãcomit ºi a maicerut 11 mii de euro iar afaceristulºi-a dat seama cã este ceva necuratºi i-a organizat un flagrant. Mãricela ajuns dupã gratii ca mai apoi sãfie pus sub control judiciar, iardosarul sãu în care este acuzat deînºelãciune a fost trimis instanþeicare a început judecarea cauzei.Escrocul este aºteptat astãzi-marþila Judecãtoria Petroºani unde va trebui sã dea explicaþii pentrufapta sa.
Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU
Hotãrâre de consiliu întoarsã de prefecturã în scandalul primelor mascate de la Primãria Petrila!
DECESE
Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 mai 20158 Sport
Era bine atunci, pevalul de asanare acomunismului în sport,în 1990 dacã desfi-inþau echipa miliþiei,Dinamo Bucureºti (lafel cum s-a fãcut cuF.C. Olt Scorniceºti,
Flacãra Moreni ºiVictoria Bucureºti),echipa care produseseatâtea nenorociriînainte de '89.
Acum, iatã, fãrãsprijin guvernamental,Dinamo este de vreo
zece ani un „no-name”, o echipãde pluton, în care pros-tul de Gavrilã (mare fotbalist!?) îl ia în braþesã-l arunce pe portarulStelei printre petardelegolanilor ce-ºi zic gale-ria lui Dinamo. Niºteinconºtienþi, care nicinu ºi-au gãsit variantade a contracara Steaua
cãtre titlu. Dupã felulcum s-au comportat,mai-mai cã le ofereauun 0 – 3 la „masaverde”.
Acesta este tipul deîncurajare pe caremeci de meci, îl pro-moveazã o galerie debezmetici, injectaþi cuurã, care ºi-ar dori sãmoarã tot ce e în jurul
lor, decât aºasuporteri, mai binelipsã...
Am tot spus cãnu avem suporteriîn Valea Jiului, dardecât ceea ce vedempe stadioanele dinCapitalã, mai binenu. Noi cu lipsurilenoastre, ei cubagabonþii lor.
Henþ cu mâna
NIªTE BAGABONÞI!
Liderul la zi, Cetate Deva, a învins fãrãprobleme UniversitateaPetroºani cu 4 – 1, ultimulgol al petroºenenilor fiind
marcat de Ionuþ Gavriluþi.Urmãritoarea sa,
ªoimul Bãiþa, a învins dintr-un penalty (fault AdiCâmpean la Pisoiu) cu 1- 0
la Lonea, pe Inter Petrila.Jiul – C.S. Vulcan 1 –
3, dupã o primã reprizã încare oaspeþii au dominat,conducând la pauzã cu 3–0 (goluri: Sg. Maier, AdiRoºian, Mugurel Radu),
pentru jiuliºti marcând înrepriza a doua Roºianu.
Evoluþie excelentã aHaþeganilor, 2 – 0 la DaciaOrãºtie prin golurile mar-cate de Caia si Apachiþei.
Minerul Uricani continuã seria meciurilorslabe, 0 – 1 acasã cu Gloria Geoagiu fiind încã odemonstraþie de neputinþã aunei echipe aflate în derivã.
este o echipã de umpluturãîn campionat, dar sã vi sãte prezinþi în halul ãsta –doar zece jucãtori la startulpartidei! - , mai bine te
laºi...A fost un deliciu pentru
cei 200 de spectatori de pestadionul „Minerul” cu câtenouã goluri pe reprizã, cuAlex Harangozo II autor apatru goluri, Brânduºa ºiGârda fiind ºi ei autorii unuihat-trick ( 3 goluri ), în restau punctat „fãrã numãr” ºiceilalþi colegi. Dacã maipunem la socotealã ºi alteocazii imense (min. 9
Ciocârlan, min. 10, 23 ºi40 R. Moldovan, min. 73Al. Cojocaru), ne dãmseama ce „masacru” a fostla poarta rând pe rândapãratã (un fel de aspune...) de Ov. David,Zontea sau jucãtorul decâmp Zmãu.
Oaspeþii au terminat înnouã jucãtori dupã ce dele-gatul oaspeþilor MirceaPleºea (nici mãcarantrenorul Dan Teslariu nua venit la meci!?) a luatdecizia scoaterii din poartãa juniorului Zontea (sãracul,încasase cinci goluri...), careprimise la juniori 10 goluri!Cam asta a fost imagineaunui meci de plajã... pegazon, cu o echipãHercules Lupeni care s-a„prins” cam ce are în faþã,fãcând practic un joc-ºcoalã,cu un partener numai bun pentru antrenamentînaintea jocului de mâine dela C.S. Vulcan.
HERCULES LUPENI 18 (9)METALUL CRIªCIOR 0 (0)
Hercules Lupeni (antr. Dan Voicu): A. Farcaº – R. Ungurianu, M. Dumitrescu, D. Savu, A.
Criºan – Harangozo II, Ciocârºan (min. 50 D. Ursachi), Al.Cojocaru (min. 58 M. Pop), Harangozo I – R. Moldovan (min.58 Gârda), Brânduºa.
Metalul Criºcior (antr. Dan Teslariu): Ov. David (min. 20 Zontea, min. 46 Zmãu) – Matorga, Faur,
Arbitru: Daniel Thirt – Cãlan, Obs. AJF: Mihai Nacu –Ghelari, Spectatori: 200.
Golurile: 1–0: R. Moldovan (min. 8) gol din acþiune. 2–0:Harangozo II (min. 13) cu capul din centrarea lui Ungurianu. 3 – 0: Harangozo II (min. 15) dupã ce a driblat patru adversariinclusiv portarul. 4 – 0: Al. Cojocaru (min. 19) de la 25m. 5 – 0: Brânduºa (min. 24) de la 15m. 6 – 0: Al. Cojocaru(min. 32) din 5m. 7 – 0: A. Criºan (min. 37) de la 17m. 8 – 0: R. Moldovan (min. 38) de la 30m. 9 – 0: Harangozo I(min. 42) ºut la o minge revenitã din transversalã. 10 – 0:Harangozo I (min. 51) din acþiune. 11 – 0: Al. Gârda (min. 63)din 4m. 12 – 0: Al. Gârda (min. 68) din acþiune. 13 – 0: D.Ursachi (min. 71) cu o „scãriþã” peste portar. 14 – 0:Brânduºa (min. 75) din acþiune. 15 – 0: Harangozo I (min. 77)de la 15m. 16 – 0: Brânduºa (min. 78) cu boltã de la 20m.17 – 0: Ungurianu (min. 79) de la 12m. 18 – 0: Al. Gârda(min. 81) din acþiune.
