Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 889

Miercuri, 1 Iulie 2015

Minerii de la Paroºenivor lucra în sâmbãta de la finele acestei sãptãmâni pentru cã luninu a putut intra subpãmânt niciun schimb.

Abia marþi, de laschimbul I s-a intrat însiguranþã sub pãmânt,incidentul fiid catalogatca deosebit de grav.Pierderile sunt foartemari, dar vor fi recupe-rate de mineri. „Suntpierderi cauzate de lipsaproducþie pentru o ziîntreagã, producþie pecare noi încercãm sã orecuperãm în ziua desâmbãtã. Evenimentul s-a produs luni în jurul8,00 dimineaþa ºi amluat toate mãsurile standard ce sunt foartebine stabilite, ºi anume,evacuarea oamenilordin subteran, dupã caream trecut la eliminareadefectului, care a duratpânã în jurul orei 0,30noaptea de luni spremarþi, defect generat devechimea foarte mare acablurilor electrice carealimentau staþia principalã de ventila-toare, veche de peste 40 de ani”, a spus Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ.

În fapt, minerii au fostnevoiþi sã înlocuiascã obunã parte din cablurilece alimenteazã subtera-nul cu energie electricã,dupã ce un ºofer al unuibuldozer de la firma deînchideri a trecut pesteele ºi le-a rupt. Astfel a

fost întrerupt aerajul ºi,pentru cã exista risculacumulãrii de metan, înminã nu s-a mai intrat24 de ore. Acum, firmava fi trasã la rãspundere.

„Activitatea s-a reluatnormal la schimbul Imarþi, urmând ca ziua desâmbãtã sã recuperãmproducþia. Producþia înactualele condiþii, ºianume, terminarea unuicomplex mecanizat ºirepornirea altuia, esteundeva la 600 de tonepe zi. Cu siguranþã, oanchetã va stabili adevãraþii vinovaþi ºi vom calcula prejudiciilegenerate de acest eveni-ment ºi, cu siguranþã, nevom îndrepta împotrivafirmei care a generatacest incident”, a maiprecizat Aurel Anghel.

Mina Paroºeni a intrat pe program deînchidere ºi ecologizare,iar buldozerul care a produs incidentuldeosebit de grav aparþine firmei Castrum.

Conducerea minei afost nevoitã sã înlocuias-cã o parte din cablurilesubterane ºi abia apoi arepornit aerajul.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Pierderile de la Paroºeni,recuperate sâmbãtã

P este 600 de tone de huilã s-au pierdutpentru cã în Mina Paroºeni nu s-a lucrat

timp de 24 de ore. Incidentul s-a produs lunidimineaþã din cauza unui buldozerist care adistrus alimentarea cu energie electricã ºiimplicit a oprit aerajul sub pãmânt. Ceea ce s-a petrecut la mina Paroºeni este deosebit degrav ºi firma va fi trasã la rãspundere.

P remierã absolutã în istoria mineritului din Valea Jiului. Pentruprima datã minerii de la Complexul Energetic Hunedoara nu

primesc salariul întreg. Nu sunt bani, iar situaþia financiarã a minelorviabile este una gravã. Oare, începe sfârºitul? >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Fãrã precedent: 75% avansul pentru mineri

A cam apus era concediilor de boalã

cu anii, în minerit.

Cei de la Societatea deÎnchideri de Mine din ValeaJiului spun cã, imediat dupãce oamenii au intrat înpreavize, numãrul celor caresunt în foi de boalã a scãzutla jumãtate, semn cã tocmaicei care se disponibilizeazãerau ºi foarte bolnavi.

Ani de zile erau cuantificaþi în doar câtevazile dintr-o lunã lucrãtoare lamineri, iar perioadele cândera de cosit, numãrul

angajaþilor în foi de boalãcreºtea exponenþial. Acum,parcã a mai scãzut numãrulcelor bolnavi bruc ºi astaimediat ce au intrat învigoare preavizele disponibilizaþilor.

„Putem sã spunem cãne-am confruntat cu unfenomen legat de acestedisponibilizãri ºi anume, cei care erau înscriºi în pro-gramul de disponibilizare,majoritatea era în concediimedicale. Odatã cu intrareaîn preaviz a celor care tre-buie sã plece din sistem la 1iulie, numãrul de foi de boalã

a scãzut de la 11% la 5-6%”,a spus Aurel Anghel, director general SNÎMVJ.

La nivelul minelor viabiledin cadrul CEH, însã, pro-centul foilor de boalã în lunaiunie a acestui an a fostmare ºi doar la mina Loneaera de 13%. Foile de boalãau fost dintotdeauna o pro-blemã pentru administraþiadin minerit, doar anul trecut,ortacii de la cele patru minecare alcãtuiesc DiviziaMinierã a CEH, au avut în11 luni peste 95.000 de zilede foaie de boalã.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Încep disponibilizãrile, scad concediile

Foto: Alexis Vettoretti

Pe rolul TribunaluluiHunedoara a fost înregistratun dosar în care firmaKeops a chemat la barãConsiliul Local Petroºani ºiMunicipiul Petroºani prinprimar într-un dosar careare ca obiect “obligaþia de a face”.

“Acþiunea are ca obiectreturnarea investiþiei fãcuteîn cinematograful Victoriaînainte de a fi preluat dinnou de cãtre administraþialocalã. Dosarul de judecã pefond, pânã la acest momentneavând nicio înfãþiºare”, a declarat Nicu Taºcã,purtãtorul de cuvânt alprimãriei Petroºani.

Clãdirea cinematografu-lui, situatã într-o zonã

centralã a municipiuluiPetroºani, aproape de sediul administraþiei publicelocale, se aflã într-oavansatã stare de degradaredupã ce a fost abandonatãani de zile. În 2009, imobilul a trecut dinproprietatea privatã a statu-lui ºi administrarea RegieiAutonome a Distribuþiei ºiExploatãrii Filmelor„RomâniaFilm” în domeniulpublic al municipiuluiPetroºani ºi administrareaCL Petroºani. Doi ani maitârziu, însã, omul de afaceriSiminel Iordache a luat înconcesiune prin licitaþiepublicã fostul CinematografVictoria pentru a-i redafuncþionalitatea. Pe lângã

obligativitatea de a-i pãstraobiectul de activitate timpde 5 ani, investitorulanunþa cã vrea sã deschidãºi o salã de bowling cu douã piste, o salã de jocuri,o casã de pariuri sportive ºiun fast food. Locaþia a fostcurãþatã, atât în exterior, cât ºi în interior, iar apoimunicipalitatea a decis sã iaînapoi clãdirea pentru aputea finanþa proiectul din

fonduri europene. Tocmaipentru aceste investiþii,omul de afaceri vrea sã îºirecupereze banii, care se ridicã la suma de aproximativ 122.000 lei.

M odernizare

Amplasamentul ºi terenulaferent va fi predat cãtreCompania Naþionalã deInvestiþii, care imple-

menteazã programul. Înconsecinþã, primãria acomandat efectuarea unuistudiu tehnic, un proiect dereabilitare a conematografu-lui, care indicã cu exactitatece trebuie fãcut ºi unde tre-buie intervenit.

Documentaþia tehnico –economicã elaboratã pentruobiectivul de investiþii„Reabilitarea ºi moderni-zarea cinematografuluiVictoria din municipiulPetroºani” are la bazã con-cluziile expertizei tehnice ºiale raportului de audit ener-getic întocmit la cerereamunicipalitãþii. Pe de altãparte, pentru a putea fiinclus în programul derulatde CNI, sala de cinema arurma sã fie transmisã înfolosinþã gratuitãMinisterului DezvoltãriiRegionale, prin CNI, petoatã durata construiriiobiectivului. În schimb,municipalitatea se obligã sãasigure finanþarea pentruracordurile la utilitãþi, sãasigure suprafeþele de terennecesare organizãrii deºantier, dar ºi sã menþinãdestinaþia obiectivului realizatºi sã-l întreþinã pe o perioadãde minimum 15 ani.

Monika BACIUMonika BACIU

D oi parlamen-tari

hunedoreni fãrãrestricþii laretragerile de banidin bãncilegreceºti. Grecia seconfruntã cu probleme financia-re deosebite careau repercursiuni ºiîn România.

Doi parlamentarihunedoreni aueconomii la bãncileromâneºti cu capitalgrecesc. Este vorbade Carmen Hãrãucare în anul 2002 ºi-a deschis un contla Banc Post al cãruivaloare la zi este de16.372 de lei. Un altparlamentar cu banidepuºi în bãncileelene este MarianaCâmpeanu. Aceasta

ºi-a deschis un contde economii în anul2014 al cãrui valoarela zi este de 49.000de lei.

Este însã ºi un par-lamentar hunedoreancare are datorii labãncile româneºti cucapital elen. Estevorba de deputatulMircia Muntean careîn anul 2006 a con-tractat un credit de laBanca Româneascãîn valoare de

139.000 de RON.Creditul este scadentîn anul 2025.

ReprezentanþiiBãncii Naþionale aRomâniei îi liniºtescpe cei care au conturi de economiiîn aceste bãnci.

„Nu vorbim debãnci greceºti, vor-bim despre bãnciromâneºti care auavut la un momentdat capitalul de fondare grecesc. Elese supun legislaþieiromâneºti, o legis-laþie care prevede, pe de altã parte,garantarea tuturordepozitelor în cuantumul sumei de100.000 de euro,asta pentru toatebãncile, nu e ocondiþie specialã pentru unele. În con-secinþã, nu e niciunmotiv de preocuparedin punctul de vedereal BNR în ceea cepriveºte rezervele saudepozitele cetãþenilorromâni”, a declaratDan Suciu, purtãtorulde cuvânt al BNR,potrivit Digi24.

Bancile din Greciavor ramane inchisepana pe 6 iulie, a doua zi dupa referendum,iar populatiava putearetrage de labancomatesume limitatede bani.

Retragerilede la banco-mate vor filimitate inaceasta

perioada la 60 deeuro pe zi pentrugreci, in timp cestrainii nu au restrictii.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 iulie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE

(mitrache_evz @yahoo.com)0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU

ileana.firtulescu@yahoo.com

CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE

(mitrachediana@yahoo.com)Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

(madm3xi@yahoo.com)Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Primãria Petroºani ºi Keops se dueleazã în instanþãA dministraþia localã de la Petroºani se judecã

cu firma Keops. Dupã ce ani la rândautoritãþile locale de la Petroºani au derulat contracte cu firma controlatã de omul de afaceriSiminel Iordache, acum acesta îºi cere partea.

Parlamentari cu economii la bãncile elene

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 1 iulie 2015 Actualitate 3

P remierã absolutã în

istoria minerituluidin Valea Jiului.Pentru prima datãminerii de laComplexul Energe-tic Hunedoara nuprimesc salariulîntreg. Nu suntbani, iar situaþiafinanciarã aminelor viabile esteuna gravã. Oare,începe sfârºitul?

Minerii din ValeaJiului nu au primitdecât o parte din va-loarea avansurilor, care au început sãintre pe carduri marþidimineaþã, pentru cãmiercuri este 1 iulie.Ortacii au luat doar75%, deoarece CEHtrece printr-o situaþieeconomicã dificilã ºinu sunt bani suficienþipentru acoperireacheltuielilor cusalarizarea. Asta l-afãcut pe deputatul deputatul CristianResmeriþã sã

reacþioneze imediat ºia cerut demisia direc-torului general al CEH,Constantin Jujan ºi aliderului de sindicatPetre Nica. „Din punc-tul meu de vedere,ceea ce se întâmplãacum reprezintã celmai mare atentat laexistenþa mineritului însine. Jujan continuãvechea politicã aGuvernului PDL ºi, din pãcate, umblã lasalariile oamenilor. Eu, în urmã cu câtevasãptãmâni, am atrasatenþia asupra faptuluicã la CEH se întâmplãniºte lucruri nu tocmaila locul lor. Sãptãmânatrecutã am cerut

demisia ministruluiGerea, pentru cã nu se implicã deloc înrezolvarea problemelorCEH, ºi cred cã azi(n.r marþi, 30 iunie),este absolut necesar cacei care conduc CEH,cuplul Jujan – Nica sãfacã în aºa fel încât sãîºi înceteze activitateala acest nivel, iar lanivel de CEH sã sefacã un managementprofesionist. Dacãmoare CEH va muriîntreagã Vale a Jiului”,a precizat CristianResmeriþã, deputatPSD de Valea Jiului.

Mai mult, deputatula spus cã la CEH sepetrec premiere dupã

premiere ºi toate însensul negativ, aºaîncât lucrurile au ajusla un nivel extrem degrav. „Faptul cã astãzi se plãtesc doaro parte din salariileoamenilor, reprezintãun al doilea atentatgrav la existenþa CEH.Am mai avut un precedent foarte pericolos, ºi anume, cã TermocentralaParoºeni, pentru prima oarã în istoriade peste 50 de ani afost opritã, cã nuexista cãrbune sãfuncþioneazã ºi, prac-tic, avem în 10 ziledouã fapte fãrã prece-dent: TermocentralaParoºeni opritã cã nue cãrbune ºi cãoamenii nu îºi iausalariile”, a mai spusdeputatul.

Premierul Ponta vaafla de la deputatulhunedorean despreaceastã situaþie dinValea Jiului, iarCristian Resmeriþãspune cã îi cere pre-mierului o soluþie. „Pe

cale electronicã, voiface o propunere caaceastã conducere sã fie preluatã de osocietate specializatãîn management de pepiaþa internaþionalã, ca sã conducã acestcomplex, în aºa felîncât locurile de muncãsã fie respectate ºiCEH sã îºi continueactivitatea”, a conchisResmeriþã.

Conducerea CEH a refuzat sã dea unpunct de vedere referi-tor la acest subiectarzãtor ºi nici liderii desindicat nu au vrut sãcomenteze. În fapt,cele douã pãrþi vorpleca la Bruxelles înaceste zile ca sã dicutecu comisarii europeniproblemele CEH.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

M ai mulþi investitoriîncã au rãmas

interesaþi de suprafaþa deteren pe care este coloniaIscroni-Aninoasa, deºiaºteaptã de mai mulþi anica familiile sã fie mutateîntr-un bloc social iarterenul eliberat.

Încã de pe vremea fostuluiedil al Aninoasei se tot vorbeºtede construcþia unui bloc socialîn care familiile nevoiaºe dincolonie sã fie mutate. În primulrând pentru a avea condiþiidecente de trai ºi nu ca în evulmediu cum se întâmplã încolonie, iar în plus pentru acosmetiza zona ce lasã o impre-sie extrem de proastã turiºtilorcare vin în staþiunile de schi dinvestul Vãii Jiului. Mai existã ºiun al treilea motiv, autoritãþilelocale ºi comunitatea având decâºtigat în condiþiile în carelocurile de muncã în Aninoasasunt o raritate iar investitoriimari pot fi numãraþi pe

degetele unei mâini. „Unii dintre potenþialii investitori au renunþat pentru cã ºi-aurestrâns politica de expansiunedar mai sunt mulþi alþii. Caintenþie am vãzut cã ºiDedeman ori Ambient ar fiinteresaþi, sunt mai mulþi investi-tori care ar vrea sã facã ceva peacel teren. Eu aº vrea sã vãdaprobat proiectul ºi fãcut blocul,sã pot sã-i mut pe oameni.Apoi dupã ce ecologizez terenulsunt sigur cã oricine vede unteren mare lângã stradã esteinteresat. Blocul acesta ne dãpeste cap tot planul, oamenii

mai vin ºi ne întreabã ce se maiîntâmplã cu terenul. Pânã laurmã nu este urât doar pentruAninoasa, mã refer la cumaratã acum zona, este urât ºipentru Valea Jiului. Vin turiºtiisã ajungã la Straja sau înRetezat, la Uricani, ºi trec pelângã colonia aceia urâtã”,declarã primarul localitãþiiAninoasa, Nicolae Dunca.Casele din Colonia Iscroni au ovechime de peste 100 de ani ºiaparþin în mare parte adminis-traþiei locale, însã din cauzavechimii nu mai pot fi reabili-tate cu bani publici. Nici nu armerita investiþia explicã edilii,pentru cã costa mai mult decâtdacã ar fi ridicate de la zero.

Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU

Abonamente la prima parcare pãzitãdin PetroºaniL ocuitorii din zona Pieþei Centrale a

Municipiului Petroºani vor avea ladispoziþie abonamente pentru parcarecu pazã pe timp de noapte.

Administraþia pieþelor lucreazã la un proiectprin care sã poatã încheia abonamente, maiales cã numãrul ºoferilor care au cãzut victime hoþilor a fost numeros. În acestecondiþii, ºeful Pieþei Centrale, Sorin Creþu,spune cã parcarea pe care o administreazã estesupravegheatã video ºi patrulatã de un paznic,iar pe timp de noapte este un loc ferit de hoþi.Preþurile abonamentelor lunare pentru parcareape timp de noapte ar putea fi cuprins între 30ºi 50 de lei dacã proiectul va fi aprobat.

M. M. GÂNJUGÂNJU

Fãrã precedent: 75% avansul pentru mineri

Terenul de la Iscroni- doritîn continuare de investitori

Primele poze cucopacii înfloriþi auapãrut recent pe o reþeade socializare ºi aºa aurealizat cei din campusce minune au în curte.Copacii par aclimatizaþiîn aceastã zonã ºi, pentru cã înfloresc odatã la patru ani,abia acum aufost remarcaþi.Nimeni nu i-a plantat ºinimeni nu i-a identifi-cat pânãrecent,când florilegalben-porto-calii au fostremarcate de

cei din campus. „Suntdoi astfel de copaci încadrul Universitãþii dinPetroºani. Sunt foartemari amândoi. Au ºipui. Au înflorit ºi aºa

ne-am dat

seama cã avem aceºtiTulipani în cadrulCampusului Universitãþiidin Petroºani. Intenþianoastrã este sã îi prote-jãm, sã îi îngrãdim ºivrem sã îi contactãm pe

cei de la ParculDendrologic dinSimeria, sã vedemce climat trebuie sãle asigurãm ca sãîi protejãm”, aprecizat Conf. Dr.Ing. Marius Marcu,Rectorul

Universitãþii dinPetroºani. Nici studenþii nu

i-au vãzut pânã acum,dar sunt încântaþi cã auaºa ceva în drumul lor.

„Habar nu aveam cãexistã astfel de copaci,dar florile lor sunt foartefrumoase ºi le-amremarcat sus. Acum amvãzut pe Facebook niºtepoze ºi am început sã îicãutãm. Credeam cãeste doar unul, pe careîl zãream dintr-un labo-rator, dar apoi mi-a zisun coleg cã mai esteunul spre sala de sport.Suntem norocoºi”, ne-aspus un student. Asta, întimp ce alþii din campus,

abia acum îi zãresc ºi leadmirã coroana înfloritã.„Nu ºtiam cã avem aºaceva aici. Dar suntcopaci maturi, aºa cãexistau ºi înainte, doarcã poate nu le-am zãritflorile. Acum cred cã auajuns la vârsta necesarãºi e foarte bine cã vor fievidenþiaþi!”, ne-a spusun alt student din campus.

Copacii cu lalele suntspecii rare ºi primul ast-fel de exemplar, care aexistat în zonã, poate fiadmirat la Aninoasa înValea Jiului, pe DN 66A, puþin înainte deintrarea în oraº. Acelcopac a fost adus dinAmerica de Nord înanul 1880, dar desprecei din campus nu s-aºtiut pânã de curând. De acum, însã, profesorii de aici vor sãîi punã în valoare ºi, înscurt timp, le vor creacadrul optim pentru dezvoltare ºi îi vor îngrãdi, ca sã îi facã vizi-bili pentru toatã lumea.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

Doi Tulipani la Universitatea din PetroºaniM ai mult decât o minune am gãsit în

campusul Univeristãþii din Petroºani.Doi Tulipani, acei pomi care înfloresc ca ºilalelele, galben-portocalii, au fost identificaþide studenþi ºi acum conducerea instituþieivrea sã îi protejeze. Asta dupã ce se ºtia cãsingurul copac cu lalele este la Iscroni ºi cã ela fost adus tocmai din America de Nord de ofamilie de baroni vechi ai urbei.

V itezã petraseu mon-

tan. Peste douãsãptãmâni în staþi-unea montanãStraja va avea loccea de-a doua ediþiea cupei vitezã petraseu montanorganizat de ACR.

Aceastã etapã seorganizeazã pe douãzile, în prima zi con-curenþii sunt aºteptatipentru verificãriletehnice ºi pentruînscrieri iar în a douazi se vor desfãºuramanºele concursului.Concursul seadreseazã mai multor categorii departicipanþi ºi anumejunoiri, avansaþi sau debutanþi.

”Pentru stabilireaclasei în care seîncadreazã automo-bilele echipate cumotor turbo/compre-sor acestora li se voraplica urmãtorii

coeficienþi: benzinã-turbo cmc x 1.7,diesel-turbocmc x1.5, benzinã-compre-sor cmc x 1.6”,spun organizatorii.

Pentru clasaJuniori sunt admiºi încompetiþie piloþii carenu au împlinit încãvârsta de 18 ani ºicare nu posedã permis de conducere.Pentu înscrierea persoanelor care nuau împlinit vârsta de18 ani este necesarca pe lângã docu-mentele depuse laînscriere sã sedepunã o declara-

þie notarialã aambilor pãrinþi princare aceºtia îºi exprimã acordul capersoana în cauzã sã participe la etapã -sã fie expresmenþionat faptul cãtutorii legali îºi asumãîntreaga responsabili-tate privind fapteleminorului pe întregparcursul desfãºurãriiconcursului.Deasemenea trebuiesã prezinte un certifi-cat de absolvire alunui curs de pilotaj

sportiv sau un pal-mares la Karting sauun palmares RallySprint sau palmaresVTM organizat înanii anteriori deACR. Oficialii sauorganizatorii potinterzice juniorilor sãia startul în cazul încare constatã cã po-ziþia juniorului la pos-tul de pilotaj, vizibili-tatea acestuia oriaccesul la comenzileautomobilului suntnecorespunzãtoare.

Monika BACIUMonika BACIU

L ucrãrile la DJ 666,supranumit

“Drumul Poºtalioanelor”sau “Drumul Dracului”(dupã cifrele din com-punerea lui) continuã,dupã ce s-a identificat ºisoluþia tehnicã pentru aproteja magistrala degaz care trece prin zonarespectivã.

Adrian David, preºedin-tele Consiliului JudeþeanHunedoara, a declarat cãpe DJ666 a existat oproblemã tehnicã, daracum aceasta s-a rezolvat.“La drumul judeþeanMeriºor – Dealul Babii am

avut o problemã tehnicã cuniºte traversãri, mai precis6, ale unei magistrale degaz. A venti deja soluþiatehnicã pentru a protejaþeava de gaz în zonele caresunt traversate de drum.Acolo avem atribuit uncâºtigãtor al licitaþiei, decipractic suntem în procedu-ra de a achiziþiona servici-ul, sau sã vedem exact cine va construi protecþiapentru þeava de gaz, caurmând apoi sã asfaltãmtot drumul pânã la intrareaîn municipiul Vulcan”, aexplicat Adrian David.

Importanþa DJ 666,cunoscut ca ºi "Drumuldracului" sau "Drumul

Poºtalioanelor" este cunos-cutã de sute de ani.

În perioada medievalãdrumul era folosit intenspentru negoþ, aspect evidenþiat ºi de realizareaTurnului de vama de laCrivadia, însã, calea deacces ºi-a pierdut dinimportanþã dupã realizarea,în anul 1870, a cãii ferate Simeria-Subcetate –Meriºor –Bãniþa –Petroºani. Iar autoritãþilejudeþene au decis sã modernizeze acest drum.

Oficialii CJ Hunedoaraau precizat cã, odatãimplementat proiectul, dis-tanþa dintre Dealul Babii(Vulcan) ºi Meriºor (DN66)se va scurta cu circa 16kilometri. În plus, s-arputea vorbi ºi despre dez-voltarea agroturismului înzonã, pentru cã aceastãrutã mai scurtã dar extremde pitoreascã ar putea fifolositã de cei ce mergspre staþiunile montanePasul Vâlcan ºi Straja.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

S e vor preda cursuri în

limba englezã laUniversitatea dinPetroºani. Acestaeste unul dintreprimele planuri alenoului rector MariusMarcu, care spunecã, pentru început,vor sã atragã studenþii strãini ladisciplineletradiþionale ºi unicede aici din Petroºani.

Planurile pentruviitorul program aca-demic de la Petroºani

includ ºi predarea înlimba englezã. Astapentru cã profesorii de

aici sunt de pãrere cãdoar aºa vor atrage ºistudenþii strãini, care înanii comunismului nulipseau de la Petroºani.Nu este o întoarcere întimp, ci un pas spreviitorul acestei instituþiide învãþãmânt, care areun prestigiu recunoscutîn lume. RectorulMarius Marcu ne spunela ce profile s-a gândit,pentru început. „Eu m-am gândit, urmeazãsã discut ºi cu colegiidin Consiliul de admi-nistraþie, de la celedouã facultãþi tehnice,în primul rând. Un pro-gram în limba englezãpe domeniul minier ºicelãlalt program peinginerie electricã, calculatoare, ingineriemecanicã, urmând ca,ulterior, sã se dezvolte,în mãsura necesitãþilor,ºi alte programe deacest fel”, a precizatConf. Dr. Ing. MariusMarcu, rectorul U.P.

Imediat ce va fi posi-bilã aceastã idee a celor

de la universitate, pro-fesorii spun cã vor lualegãtura cu ambasadeledin România alediverselor þãri, pentru ale prezenta astfel ofertade ºcolarizare de aici.Totuºi, pe primul planrâmân studenþii dinþarã, care deocamdatãsunt informaþi ce studiipot face aici. „Dorinþamea este sã urgentãmdemararea acþiunilor dea acredita câteva pro-grame de studii în limbistrãine, pentru a atragemai mulþi studenþi, nunumai de la noi dinþarã, sau din zona ºicred cã este o necesi-

tate de a demara acesteacþiuni. Avem intenþiade a trimite scrisori,din partea Universitãþii,cãtre pãrinþii viitorilorabsolvenþi de liceu”, amai precizat rectorulUniversitãþii dinPetroºani.

La Petroºani, studenþii pot urma cursuri de licenþã în:matematicã, ingineria ºi protecþia mediului,informaticã, ori construcþii miniere,electromecanicã,inginerie industrialã,topografie, în domeniulminier, economic, oriºtiinþe sociale.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 iulie 20154 Actualitate Actualitate 5

J udecãtoria Petroºani a înregistrat deja

acþiunea în instanþã formulatã de ComplexulEnergetic Huendoaraîmpotriva Gãrzii Naþionalede Mediu – ComisariatulJudeeþan Hunedoara.

Oficialii CEH cer în instanþãanularea procesului verbal decontravenþie din data de23.06.2015 prin care s-a dispussistarea activitãþii la SucursalaElectrocentrale Deva ºi SEParoºeni. Dosarul a fost înregistrat pe rolul JudecãtorieiPetroºani, dar încã nu s-a stablitun termen de judecatã. De pre-cizat, însã, cã procesul verbalîntocmit de comisarii Gãrzii deMediu nu produce efecte juridicedeocamdatã, în condiþiile în carea fost contestat în instanþã, ast-fel cã ambele termocentrale potfuncþiona în continuare pânã lao soluþie definitivã a instanþei.

Reamintim cã, sãptãmânatrecutã Garda de Mediu a decissuspendarea activitãþii la celedouã termocentrale incluse în

CEH din cauzã cã nu s-au conformat normelor de mediuîn vigoare.

Comisarii de mediu au precizat cã, în vederea obþineriiAutorizaþiei Integrate de Mediu,la Mintia este necesarãrealizarea investiþiilor ce decurgdin respectarea Directivei2001/80/C pentru cele treiinstalaþii mari de ardere (IMA1,IMA2, IMA3), respectiv reabili-tare electrofiltre, reabilitare azã-toare cu NOx redus. De aseme-nea, pentru Mintia s-a decis apli-carea unei sancþiuni în valoarede 60.000 leipentru cã unitateafuncþioneazã fãrã adeþine autorizaþieintegratã de mediu.

La Paroºeni, în schimb, trebuiefinalizatã investiþiaprivind desulfurareagazelor de ardere,care este realizatã înproporþie de peste88 la sutã, respectivschimbarea tehnolo-giei de colectare,transport ºi depozi-

tare a zgurii ºi cenuºii, care esterealizatã de asemenea în pro-porþie de aproximativ 55%.Investiþia de aici s-a blocat dincauzã cã CEH nu a achitat TVA-ul cãtre constructor, dar, odatãcu efectuarea plãþilor, lucrãrilese pot relua în orice moment.

Închiderea celor douã termo-centrale ar reprezenta cânteculde lebãdã pentru companiaenergeticã, dat fiind faptul cãveniturile principale pentru derularea activitãþii CEH vin dinvânzarea de energie.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cursuri în englezã la Universitatea din Petroºani

Consiliul Judeþean continuã lucrãrilela Drumul Poºtalioanelor

Vitezã ºi adrenalinã în Straja

Complexul Energetic Hunedoara se judecãla Petroºani cu Garda de Mediu

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 iulie 20156 Actualitate

Aurarul din judeþulHunedoara trãieºte înconju-rat de paradisul MunþilorApuseni. Vorbeºte cu dragdespre Vârful Bãilor, PiatraCorbului, Dealul Ungurului,Muntele Fericeaua, dar ºidespre Valea Roºie, DealulCetãþii ºi Dealul Carnic. Astapentru cã acestea suntlocurile prin care s-a perindatîn întreaga sa viaþã. Ahoinãrit ani de zile, singur,prin munþi, a scormonit prinmalurile apelor ºi prin celemai mai ascunse cotloane alepãdurilor lângã care a cres-cut. Asta este cea mai marepasiune a lui ºi are un talentînnãscut în a gãsi o micãavere chiar ºi în cele maimãrunte pietre. ªi nici nu amputea numi altfel ceea ceface bãtrânul aurar dinStãnija, având în vedere cãde o viaþã culege picãturi deaur de pe bucãþele mici depiatrã. Într-o cutiuþã de plastic, þine câteva pietricelecare sclipesc. „Piatra asta amadunat-o de pe un drumforestier. Cu o lupã se potvedea punctuleþele de aurcurat de pe ea”, spune IoanCatalina, convins de faptul cãmunþii noºtri sunt plini deaur, ºi cã fãrã sã ºtim, pãºimde cele mai multe ori pe el.

T radiþie îngropatãde securitate

Demult, acum mai bine deo sutã de ani, majoritateaoamenilor din zonã lucrau laminele de aur. Din asta îºi

duceau ei traiul. IoanCatalina îºi aminteºte ºiacum de poveºtile buniculuisãu. Dar foarte mulþi cãutauaurul singuri, prin râurile ºipârâurile din munþi. Pentru

cã mulþi ºi-au gãsit sfârºitulprin munþi, din cauzalãcomiei, înainte sãporneascã la lucru, cãutãtoriide aur obiºnuiau sã spunã orugãciune. κi aminteºte ºicum a început el sã înveþe.Asta se întâmpla mai înaintede 1950, iar pe vremeaaceea puteai sã fii chiar ucisdacã erai prins de securiºti.De aceea, începutul a fostfoarte greu. Bunicul sãu setemea de faptul cã fiindcopil, Ioan s-ar putea lãudaprin sat cu ce face, ºi arputea fi prinºi. Nu s-a întâmplat, însã, niciodatãlucrul ãsta, ºi totuºi, într-o zifierbinte de iulie, bunicul sãua fost prins. Tocmai descãr-case vreo patru saci deminereu, împreunã cu unucenic ce-l însoþea prinmunþi. Au fost surprinºi dezgomotul fãcut de galopul

unui cal ºi nici n-au apucat sãclipeascã când s-au trezit înfaþa lor cu un cãlãreþ îmbrã-cat într-o hainã de pielelungã ºi neagrã. Au rãmasînmãrmuriþi de spaimã, când

cãlãreþul i-a luat la rost.„Nenorociþilor, pânã mâinesã nu mai vãd nimic aici. Sãgãsesc totul curat, nivelat ºifrumos, aºa cum a fost, aþiînteles?”, a spus rãspicatomul în negru, ºi dus a fost.Aurarii au rãmas pe gânduriºi doar dupã vreo orã auputut lua o decizie. Nu segândeau cã se mai întoarcesã-i verifice ºi astfel ºi-auvãzut mai departe de treabã.Dar n-a trecut prea multtimp ºi calul s-a auzit dinnou. De data aceasta,securistul s-a înfuriat ºi ºi-aîndreptat arma cãtre cei doi.Nu a tras decât un foc în aerºi a plecat dupã ce i-a asigu-rat cã a doua zi nu va mai fila fel de îngãduitor. Totuºi,nu s-a mai întors niciodatã.Dar, nici Catalina nu a maiavut parte de lecþiile buniculuisãu. Tainele acestei îndeletni-

ciri au fost cu totul îngropatedupã ziua aceea.

P asiunea lui, maipresus de orice

Mult timp a trecut de cândnu a mai putut sã caute aur,dar cãderea comunismului afost un nou început pentrubãtrânul aurar. Cu un ºaitrocfoarte vechi ºi cu o hurcã,moºtenite de la bunicul sãu,Ioan Catalina s-a apucat dinnou de aceastã îndeletnicire,de care spune cã nu se valãsa, atât cât va mai fi peacest pãmânt. Astãzi este unpensionar pe care-l apasãsingurãtatea, dupã ce nevastai-a murit de ani de zile, iar

fiica i-a plecat de acasã,gãsindu-ºi rostul ei în viaþã.Însã, nu s-a lãsat învins nicide bãtrâneþe, nici de boalã,nici de singurãtate ºi, chiardacã nu în acelaºi ritm ca-ntinereþe, încã mai cautã aurprin munþi ºi maluri de ape.A reuºit sã-ºi construiascãsingur un ºaitroc, care sã-lînlocuiascã pe cel care îl aveade mai bine de 100 de ani.Spune cu mândrie despreacesta cã înlocuieºte un labo-rator întreg ºi, mai mult, esteºi mai rapid. Ca sã fie totullegal, a umblat ani de ziledupã autorizaþii, ºi mare i-afost mirarea când a aflat cã esingurul din þarã care doreºteaºa ceva. Crede cã, pe lângãfaptul cã oamenii îºi pierdinteresul pentru cãutatulaurului din cauza evoluþieisocietãþii, mai intervin ºi cheltuielile de zeci de milioa-

ne pentru înnoirea acestorautorizaþii. Face asta dinplãcere, însã, ºi pentru cãîntr-un timp, cãutatul auruluiprin munte era tradiþie, îºidoreºte sã ducã aceastãîndeletnicire, atât cât poate,mai departe.

Astfel îi trec zilele lui IoanCãtãlina. Mai este vizitat,uneori, de tot felul de curioºiveniþi de peste hotare, carevor sã afle poveºtile lui.Spune cã a gãzduit oamenide prin America, Asia,Australia ºi de prin toatãEuropa. Alteori, sâmbãta,copiii din sat se mai strângpe lângã el, pentru a-i ascultapoveºtile despre vechii cãutã-tori de aur ºi a învãþa taineleacestei meserii. ªtie cã niciunul dintre ei nu se va þinede treabã în continuare, darbãtrânul le explicã cu rãbdarece înseamnã sã scotoceºtiprin munþi, dupã metalul galben. Nici el nu mai iese lafel de des la cãutat, pentru cãnu mai are atâta putere, iarsiliciul îi înþeapã tot mai multplãmânii. E convins cãMunþii Apuseni mai au aurpentru încã douã generaþii,dar se consoleazã cu gândulcã el este cel care nu a trãdattradiþia. Iar începând diniarna trecutã, s-a apucat sãaºtearnã pe hârtie tot cecunoaºte despre aur, tot ce avãzut ºi tot ce într-o zi vadeveni doar poveste. Vãpropunem sã ne întâlnim cuacest om, care este un sim-bol al judeþului Hunedoara,cã suntem mândri de el ºi cã-i mulþumim pentru ceeace este el ca om. Sâmbãtã,04 iulie 2015, ora 11.00,domnul Ioan Cãtlina vine sã-lcunoaºtem. Aveþi ocazia sã-lpriviþi în ochi, sã-i spuneþi ovorbã caldã ºi sã fiþi partedintre cei care îi vor mulþumioficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind înfaþa statuii lui Decebal dincentrul Devei.

Iniþiatorii proiectului„Premianþii fãrã premii”

“Referendumul sta-bileºte modalitatea dedesemnare aRectorului pe bazaunui concurs public

sau prin votul univer-sal, direct ºi secret altuturor cadrelor didac-tice ºi de cercetare tit-ulare din cadrul univer-

sitãþii ºi al reprezen-tanþilor studenþilor dinSenatul universitar ºi

din consiliile fac-ultãþilor. Metodologiareferitoare la procesul

de constituire ºi dealegere a structurilor ºifuncþiilor de conducerela nivelul Universitãþiidin Petroºani a fostaprobatã de SenatulUniversitãþii dinPetroºani în ºedinþadin data de 4 iunie2015”, se aratã înanunþul postat pe site-ul UniversitãþiiPetroºani.

Universitatea dinPetroºani va fi con-dusã de conferenþiarul

universitar MariusMarcu – noul rectordesemnat de SenatulUniversitãþii, care vaocupa acest post pânãla datã când vor fialegerile pentru noulmandat. Asta se vaîntâmpla în lunã mar-tie, ori chiar aprilie aanului viitor, atuncicând îi exipra practicmandatul profesoruluiuniversitar AronPoantã.

Monika BACIU Monika BACIU

Referendum la Universitatea din PetroºaniB iroul electoral al Universitãþii

Petroºani organizeazã un referendum. Sãptãmâna viitoare, la instituþia de învãþãmânt superior dinPetroºani va avea loc un referendumpentru stabilirea modalitãþii de alegere arectorului pentru mandatul 2016-2020.

Ultimul cãutãtor de aur din þarã, premiatîn campania “Premianþii fãrã premii”U rmãtorul protagonist al campaniei noastre este un om care a stat

departe de spaþiul mediatic, un om care s-a implicat în viaþa de zi cu ziaºa cum a putut mai bine, pentru cã a înþeles care este esenþa vieþii. Pentruurmãtoarea ediþie am ales sã vã prezentãm un pasionat de muncã. A gãsitprimele fire de aur pe când era doar un copil. Acum are 80 de ani, iar aproapejumãtate din viaþã ºi-a petrecut-o în subteran. Ioan Cãtãlina, un bãtrân dinsatul Stãnija, comuna Buceº, a rãmas ultimul cãutãtor de aur din þarã.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 iulie 2015 Actualitate 7

35.000 pentrureparaþiileparcurilor din LupeniB ani pentru parcuri.

Autoritãþile localede la Lupeni au aprobatalocarea unei sume im-portante de bani pentrureparaþiile parcurilor din localitate.

Nu o datã s-au plânscetãþenii din municipiulLupeni de starea deplorabilãa locurilor de joacã.Imaginile postate pe reþelelede socializare nu au rãmasfãrã ecou, astfel cã aleºiilocali au ºi luat iniþiativa.

“Am alocat suma de35.000 lei pentru reparaþiicurente parcuri. Din pãcaten-am reuºit împrejmuireamobilierului de joacã cucovor cauciucat (am propus),dar o sã fie protejate, de jurîmprejur, cu nisip”, spunreprezentanþii autoritãþilor

locale. Imaginile postate de pãrinþi pe reþelele desocializare aratã cã leagã-nele, toboganele ºi balan-soarele pentru cei mici suntrupte, nesigure, gata la oricemiºcare sã se dãrâme. Dinbanii alocaþi de municipali-tate vor avea loc lucrãri dereparaþii, dar totodatã se vaîncerca ºi achiziþionarea demobilier de joacã nou.

Monika BACIUMonika BACIU

E xpertul INSEMEXEmilian Ghicioi este

unul dintre martorii cheieîn dosarul Uricani 2011.Institutul Naþional deCercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minierãºi Protecþie Antiexplozivã- INSEMEX Petroºani arealizat expertiza îndosarul Uricani 2011 imediat dupã producereanefericitului accident încare ºi-au pierdut viaþacinci mineri.

Dupã ce a fost realizatã ocontraexpertizã solicitatã deavocaþii inculpaþilor, instanþade la Petroºani a decisaudierea celor care aurealizat primul document în care au fost stabilite cir-cumstanþele producerii acci-dentului. Astfel, cercetãtorulINSEMEX Emilian Ghicioi vafi în faþa magistraþilor.

“Amânã judecarea cauzeiºi fixeazã termen la data de

01.09.2015, ora 10:30, termen la care se va procedala continuarea audierii martorului Ghicioi Emilian”,se aratã în soluþia instanþeide la Petroºani.

Cei care au fost la faþalocului imediat dupã produ-cerea accidentului spun cãeste puþin probabil cã lapatru ani diferenþã sã mai fieidentificate noi probe.

“Nu ºtiu ce probe noi sauce dovezi noi ar putea fi evi-denþiate în condiþiile în careodatã cu trecerea timpului aufost modificãri care au inter-venit asupra poziþiilor locale,

pe galeriile la care s-au constatat la data produceriievenimentului.efecteledinamice ºi termice, lucru pecare cercetãtorii de la INSE-MEX le-au constatat imediatdupã producerea evenimen-tului, adicã au fost echipelede salvatori ºi ulterior dupãnormalizarea atmosferei subterane au mers cercetã-tori care au constatatefectele dinamice ºi termice,amploarea acestora, modulde propagare a sufluluiexploziei, s-a pus la vremearespectivã în evidenþã pro-ducerea fenomenelor deexplozie”, a declarat în urmãcu câteva luni EmilianGhicioi, director tehnic încadrul INSEMEX Petroºani.

În urmã cu un an de zile,expertul INSEMEX, declaracã e prea puþin probabil ca o nouã contraexpertizã sãscoatã alteva în relief în cazulproducerii accidentului dindata de 5 februarie 2011 dela mina Uricani.

”Elemente noi sau

elemente în plus nu cred cãar mai fi. S-ar mai face doaro interpretare ºi eventual s-ar reliefa anumite aspecteneimportante în producereaevenimentului, dar care sãdeturneze atenþia de lacauzele producerii evenimen-tului. Este o prevedere leg-islativã cã pentru efectuareaexpertizelor tehnice nu doarîn cadrul exploziilor, pãrþileimplicate într-un astfel deproces sã solicite efectuareaunor expertize tehnice judi-

ciare fie de pe lista experþilorjudiciari, fie la institutele abilitate de statul român.

INSEMEX are aceste abilitãri la nivel naþional,fiind singurul institut de acestfel din România care poateefectua expertize tehnicepentru producerea exploziilorsau a altor procese pirogenecare au urmat unei exploziisau nu au avut neapãratlegãturã cu o explozie”, a mai declarat Ghicioi

Monika BACIUMonika BACIU

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 14.20 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.90 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 5 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazãcursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã. RELAÞII LA TELEFON 0722448428

ANGAJÃRIHotel Palace angajeazã director marketing , bucãtar ºi

contabilã. Salariu motivant. Detalii la telefon 0751.199.100

Aproape unmilion pentrureparaþiiledrumurilorM ai multe drumuri

din municipiulLupeni vor fi modernizate.Banii vin de la bugetulnaþional, iar sumele vor firepartizate cãtre capitoluldrumuri având în vederesolicitãrile cetãþenilor.Aproape un milion de leiau fost alocaþi pentruacest capitol.

“Am alocat suma de 500.000 lei pentrureabilitarea ºi modernizareadrumurilor ºi trotuarelor.154.000 lei pentru moder-nizare drumuri, ieºirea dinLupeni spre Uricani, drumulde acces spre Spital, strada1 Mai, ambele trotuare depe Bulevard, 346.000 leipentru modernizarea Calea

Braii. ªtiu cã nu este mult,mai avem de lucru, dar atâtpermite bugetul. N-am uitatde Cartierul ªtefan,Cartierul Viitorului, StradaRoºia, Cartierul Barbateni.Am solicitat în ºedinþa ºisper sã reuºim sã acoperimºi cartierele menþionate câtºi altele”, spun autoritãþilelocale de la Lupeni.

Astfel ºi drumul care face legãtura cu staþiuneamontanã Strajã va fi moder-nizat de cãtre autoritãþilelocale. Acest lucru aduce un plus atât pentru cetãþenicât ºi pentru turiºti.

Un alt drum care va fireparat este cel care facelegãtura dintre Lupeni ºiUricani.

Monika BACIUMonika BACIU

Cercetãtor INSEMEX, martor cheieîn proces de ucidere din culpã

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 iulie 20158 Sport

Ne mairegãsimprinEuropa?

S-a încheiat recentprima ediþie a Jocurilor Europene,desfãºurate la Baku, în Azerbaidjan.

43 de state de pebãtrânul continent aufost prezente acolo,

printre care ºiRomânia, cu 147 desportivi.

Printre ei, SimonaBãncilã la tir cu arcul,Simona din Aninoasa.N-a urcat pe vreunpodium de premiere,dar a fost acolo...

O prezenþã modestã

la nivel continental,doar locul 17, reuºitdin cele 12 medalii deaur, argint ºi bronz.Scrima, gimnastica ºijudo au fost sporturilecare „ne-au scos”.

În rest, sub aºteptãri...

Atât s-a putut. Un

preview nu tocmaireuºit înainteaJocurilor Olimpice de la Rio deJaneiro din 2016,dar totuºi, pânãatunci mai e cevavreme.

Sã sperãm cãvreme bunã.

Henþ cu mâna

M inerulUricani a

fãcut unul dintrecele mai slabesezoane din existenþa deaproape 70 de ania echipei! Startcomplet ratat, 0-8la Cetate Deva,nu a mai pututredresa echipadecât dupã un 1-1 la CS Vulcan,în etapa a 5-a.

Turul este în contin-uare dezastruos, chiardacã Vasile Scurturenunþã la funcþia de

antrenor dupã etapa a9-a (0-5 la GloriaGeoagiu) în favoarealui Neculai Baltaru.Final de toamnã pe

locul 14, loc pe careUricaniul îl va pãstrapânã la finalul campi-onatului. Chiar dacã,paradoxal, echipa depe Jiul de Vest estemai prolificã, peransamblu, în deplasare(vezi caseta tehnicã),aducând cu patrupuncte mai mult dinmeciurile dindeplasare!

Vechea gardã – Tr.Câmpean, Anghelina,Vajda, Gabi Trestian,Mihãilescu – nu a pututsuplini lipsa de expe-rienþã a unor puºti, tal-entaþi de altfel, darnecopþi.

Chiar dacãRomanesc s-a

impus ca unveritabil gol-geter, n-afost sufi-cient. Cusiguranþã,viitoruleste unulsumbru.Mai multca sigur, o

serie din„veteranii”

enumeraþi mai sus sevor lãsa la vatrã, º-atunci lucrurile se vorcomplica.

E posibil ca pânã latoamnã, conducãtoriiUricaniului sã gãseascãsoluþii pentru ca echipa

Minerul sã redevinã oforþã, care nu demultse bãtea la ºefia Ligii aIV-a hunedorene.

Minerul Uricani 2014-2015Anul înfiinþãrii: 1947

BILANÞ 2014-2015Locul 14:28 3 7 18 26-84 16p.-acasã:14 1 3 10 18-34 6p.-deplasare:14 2 4 8 8-50 10p.ANTRENORI: Vasile Scurtu (et. 1-9), Neculai Baltaru (et. 10-30)ECHIPA STANDARD: Tr. Câmpean (Beleni)– Anghelina (Epuran), G. Trestian (Dreguº),Bãlãnean (Opriº), Erdös (Fl. Maria) – Vâlcicã(Mihãilescu), Dãrãbanã (Balizs), A. Vajda(Picior), Suvac (Bãescu) – D. Scurtu (Proteasa),Romanesc (Agachi).GOLGETERI: 9 goluri: Romanesc; 6 goluri:Proteasa; 3 goluri: Mihãilescu; 2 goluri:Dãrãbanã; 1 gol: D. Scurtu, Anghelina,Vajda, V. Scurtu, Suvac

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara. Analizã Campionatul 2014-2015 Minerul Uricani

Rãu... da` mai bine în deplasare!

Pãdurarul estegolgeter

Atacantul Petricã Romanesc (24ani) a fost cu 9 goluri golgeterulechipei. El este un caz mai apartefiind în funcþia (meseria) de pãdu-rar al Ocolului Silvic Uricani,locuitor al cãtunului Bilugu, la sudde Uricani, Romanesc s-a impus înacest campionat prin vitezã ºi multefort fizic (aºa-i stã bine unui pãdu-rar!), reuºind chiar ºi un hat-trick,trei goluri marcate în penultimaetapã, 6-3 cu Dacia Orãºtie.

Paginã realizatã de

Genu TUÞU

Portarul TraianCâmpean are vârsta anu-lui de naºtere, 1968(socotiþi dumneavoas-trã...), dar tot nu selasã! A apãrat înultimii 30 de ani întoatã Valea Jiului,ºi de fiecare datãcând vrea sãrenunþe nu are cuilãsa locul. „Nuvine nimeni dinurmã” spune mereu„Jalon” Câmpean.ªi culmea, a reuºitmeciuri memorabile ºiacum, la 47 de ani!

Veteranul No. 1, e... 68!

La Uricani, media de spectatori a fost în jur de 100 de suporteri

Fazã dintr-un meci Minerul Uricani - Jiul Petroºani din septembrie 2014