”La Petroºani alianþa USL funcþioneazã cum funcþioneazã în toatã þara” Î n alianþa USL Petroºani, majoritatea membrilor îºi freacã palmele de plãcerea unei posibile ”întâlniri” publice dintre cei doi lideri – Ioan Rus, PSD ºi Costel Avram, PNL - alþii spun cã nu ar fi bine ca lumea sã... ºtie ce se întâmplã cu adevãrat, invocând zicala: rufele se spalã în familie. >>> P >>> PAGINA AGINA A 5-A 5-A Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul II Nr. 468 Miercuri, 9 Octombrie 2013 Scaunul lui Bebe Nica se clatinã Alegeri în sindicatele din Valea Jiului sub presiunea minerilor M inerii din Valea Jiului se pregãtesc de alegeri, chiar dacã mai repede decât se preconiza. La Conferinþa ordinarã din septembrie, s-a decis organizarea de alegeri dupã obþinerea reprezentativitãþii sindicatului la nivel de CEH. Instanþa, însã, a amânat cauza, însã actualii lideri au trebuit sã se supunã voinþei membrilor de sindicat. >>> P >>> PAGINA AGINA A 7-A 7-A ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Pensionarii din sistemul minier care nu ºi-au ridicat drepturile cuvenite pentru ANUL 2012 (gratuitãþi energie electricã), se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani), NUMAI PÂNà în data de 24.12.2013. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA”
Transcript
”La Petroºani alianþaUSL funcþioneazã
cum funcþioneazã întoatã þara”
Î n alianþa USL Petroºani,majoritatea membrilor îºi
freacã palmele de plãcerea unei posibile ”întâlniri” publice dintre cei doi lideri – IoanRus, PSD ºi Costel Avram, PNL -alþii spun cã nu ar fi bine ca lumea sã... ºtie ce se întâmplã cuadevãrat, invocând zicala: rufele se spalã în familie.
>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 468
Miercuri, 9 Octombrie 2013
Scaunul lui Bebe Nica se clatinã
Alegeri în sindicatele din Valea Jiului
sub presiunea minerilor
M inerii din Valea Jiului se pregãtesc de alegeri, chiar dacã mai repededecât se preconiza. La Conferinþa ordinarã din septembrie, s-a decis
organizarea de alegeri dupã obþinerea reprezentativitãþii sindicatului la nivel de CEH. Instanþa, însã, a amânat cauza, însã actualii lideri au trebuit sã sesupunã voinþei membrilor de sindicat. >>> P>>> PAGINAAGINA AA 7-A7-A
ANUNÞIMPORTANT
PENTRU PENSIONARI
Pensionarii din sistemul miniercare nu ºi-au
ridicat drepturilecuvenite pentru
ANUL 2012 (gratuitãþi energie
electricã), se vor prezenta
la sediul sucursalelor la care
sunt arondaþi (minele Petrila,
Paroºeni, Uricani),NUMAI PÂNÃ
în data de24.12.2013.
Conducerea Societãþii Naþionale
de Închideri Mine Valea Jiului SA”
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Octombrie 20132 Utile
Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi
de afaceri?Vrei sã faci bani?
Cronica Vãii Jiului
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:
Miercuri: 13 - 15:
ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ
ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL
Joi 10 – 12
DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM
ªef Departament Exploatare Florin DONISA
ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN
Director General, Costel AVRAM
APASERVINFORMEAZÃ
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687
Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” dinPetroºani vrea sã vinã însprijinul celor care au afaceri ºi pentru asta lepropune câteva variante.Spaþiile existã în incintaºcolii ºi cei care doresc sepot instala cu investiþii minime.
Altfel, construcþiile arputea sã se degradeze ºitotul din lipsa investitorilor.„Avem un spaþiu, în incintaatelierului-ºcoalã, destinatcu precãdere pentru unviitor atelier de textile, dar poate fi ºi pentru altãdestinaþie. De asemenea,mai avem în incinta ºcolii,
un chioºc alimentar, undeaºteptãm pe cineva caredoreºte sã-l închirieze ºiavem fosta cantinã a liceului, care e goalã ºi stãla dispoziþia celor care dorisã închirieze acest spaþiu”, a declarat Zina Galeº,
Toate au fost funcþionalepânã de curând, însã,restrângerea activitãþiididactice ºi faptul cã la liceunu mai stau copii în regim
de internat a fãcut sã numai fie utile. Dacã nu se vorgãsi investitori interesaþi,toate se vor degrada ºi ceidin conducerea liceului setem cã vor ajunge doarruine.
Diana MITRACHEDiana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Octombrie 2013 Actualitate 3
A m trecutrecent printr-o
experienþã neplã-cutã, când o falie depe zona Haþeg s-aactivat seismic, darnu ar trebui sã nesperie. Asta spuninspectorii de statîn construcþii despreclãdirile din ValeaJiului, pe care leconsiderã sigure. Dealtfel, doar una aavut bulinã roºie,dar „i-a trecut”.
Pãmântul s-acutremurat acum olunã ºi în zona VãiiJiului, iar epicentrulcutremurului a fost laHaþeg. A fost osurpizã pentru toþi specialºtii, care credeau cã zona nuare risc, dar cei careverificã starea constucþiilor în carelocuim, spun cã nuavem de ce sã netemem. „Problema ecã, într-adevãr, acumcâteva sãptãmâni a fost un cutremur în
zona Haþegului, dar înVale au mai fost acumcâþiva ani anumitemiºcãri tectonice, doarîn zona de Nord.Bãnuiesc cã se transmit din parteaBanatului, care ecunoscutã cu activitatesesimicã. Din toatecontroalele ce le-amfãcut noi, privindurmãrirea construcþi-ilor, spun cã sunt stabile construcþiile
din Valea Jiului”, adeclarat AdrianMoldovan, inspectorInspecþia de stst înconstrucþii.
Nicio clãdire nu eîncadratã la risc maximîn Valea Jiului.Asta pentru cã structurile de rezistenþãnu prea au fost afec-tate, iar pe de altãparte nici zona nu aresesimicitate, chiar dacãultima zguduire a avut4,7 grade pe scara
Richter. Specialiºtii neexplicã mai exact cumstau lucrurile. „Îngradul I de risc seis-mic sunt clãdirile carese pot prãbuºi în oricemoment. Au elementeºi întreaga clãdire areprobleme de stabilitateºi rezistenþã ºi e un risceminent de prãbuºire”,a adãugat Moldovan.
Singura clãdire carea avut bulinã roºie ºibirourile au fost evacuate a fost cea a
Romtelecom. Dupã untimp, însã, bulina roºiea dispãrut ºi specialiºtiispun cã acum e sigurãºi ea. „A fost clãdireaRomtelecomului, carea fost încadratã lagradul I de risc, dar lao contra - expertizãrealizatã la comandalor, s-a constatat cã sepoate micºora gradulde risc seismic lagradul II, ceea ce presupune cã numaianumite elemente din structurã prezintãdegradãri ºi posibilepierderi a stabilitãþii”, a conchis AdrianMoldovan.
Mai multe con-strucþii din Valea Jiuluis-au cutremurat la pro-priu, duminicã, 8 sep-tembrie, în jurul orei16,20. Intensitateaseismului, care s-a pro-dus în Hunedoara, maiexact la Haþeg, a avuto magnitudine de 4,7pe scara Richter ºi s-aprodus la o adâncimede 3 km.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Clãdirile din Petroºani, sigure la cutremur
Afaceri de închiriat la liceu
U n chioºc alimentar, un atelier sau o fostãcantinã sunt câteva variante propuse pentru
o afacere. ªi nu în orice loc, ci chiar în curtea unuiliceu din Petroºani, iar cei care fac anunþul publicsunt chiar cei din conducerea ºcolii.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Octombrie 20134 Actualitate
Monika BACIU
”În urma acestor eveni-mente, 14 persoane audecedat asfixiate cu monox-id de carbon, dintre caredouã persoane din judeþulHunedoara, iar alte 7 aufost la un pas de moartedin cauza intoxicaþiei cumonoxid de carbon. Numaiîn ultimele trei zile, în local-itãþile Blãjel - judeþul Sibiuºi Bahnea - judeþul Mureºtrei persoane ºi-au pierdutviaþa ca urmare a asfixieriicu monoxid de carbon,aceste incidente tragicefiind cauzate de coºuri defum obturate”, spunreprezentanþii E-ON Gaz
România.Cauza principalã a aces-
tor evenimente tragice afost utilizarea unor surse deîncãlzire alimentate cu gazenaturale, racordate la coºuride fum necurãþate sau
înfundate, construitenecorespunzãtor sau chiarfolosirea unor aparate deîncãlzire improprii, deterio-rate sau neracordate lacoºuri.
Consumatorii de gazenaturale sunt obligaþi,potrivit legii, sã efectuezeverificarea ºi curãþareacoºurilor de fum de celpuþin douã ori pe an prin
intermediul firmelor saupersoanelor autorizate
La nivel naþional, potrivitstatisticilor InspectoratuluiGeneral pentru Situaþii deUrgenþã, (I.G.S.U.) coºurilede fum fãrã protecþie, nee-
tanºate sau obturate ºi carenu permit evacuareagazelor arse au provocatcirca 1.700 de incendii lalocuinþe în perioada 1 sep-tembrie 2012-31 august2013. Astfel, consumatorii
de gaze naturale trebuie sãse asigure de verificarea ºicurãþarea coºurilor de fumde cel puþin douã ori pe an,una dintre verificãri tre-buind sã fie efectuatãneapãrat înaintea începeriisezonului rece, exclusiv prinintermediul firmelor decoºãrit sau al persoanelorautorizate sã efectuezeasemenea intervenþii.
Monika BACIU
Copetinele aufost înlocuite dupãce în cursul luniiaugust o copertinãde la intrarea înscara unui bloc s-aprãbuºit pestenoapte. Celelalteºapte acoperiºuri dela intrãrile în scãrilede bloc au fostdemontate,deoarece erau vechiºi exista riscul sãcadã în orice
moment.Cheltuielile privindaceste copertine aufost suportate din
bugetul local.Primãria a inter-venit la acesteblocuri, deoarece în
acele imobile existãapartamentecuprinse în fondullocativ de stat.
Copertine noi la blocurile din Aeroport
C opertine înlocuite. Maimulte copertine au fost
înlocuite cu altele din materialuºor la blocurile de pe stradaAviatorilor din Petroºani. Optcopertine vor fi înlocuite, însãpânã acum au fost montatedoar primele cinci, urmând caîn cursul zilelor viitoare sã fiemontate ºi celelalte.
Douã persoane decedate din cauza intoxicaþieicu monoxid de carbon
D ouã intoxicaþii cu fum, în judeþulHunedoara. Scãderea temperaturilor
i-a determinat pe mulþi oameni sã începã sãîºi încãlzeascã locuinþele. De la începutulacestui an, în aria de activitate a companieiE.ON Gaz Distribuþie au fost înregistrate 14cazuri de intoxicaþii cu monoxid de carbon,douã dintre acestea fiind înregistrate înjudeþul Hunedoara.
Luiza ANDRONACHE
“Am fost anunþaþi deproducerea unui incendiula acoperiºul unei case depe strada Decebal dinMunicipiul Vulcan ºi ne-amdeplasat la faþa locului cudouã autospeciale, una dela detaºamentul Petroºani,iar cealaltã de la punctulde la lucru Lupeni.
Când am ajunsacolo,am constatat cãardeau douã grinzi, cauzaincendiului fiind coºul de
Astfel, multecase iau foc înlunile de iarnã,iar pompieriitrag ºi un sem-nal de alarmã.
Incendiu la VulcanP ompierii de la Petroºani, dar ºi cei de
la Garda de Intervenþie Lupeni, auacþionat ieri dimineaþã pentru stingereaunui incendiu la acoperiºul unei case de pedrumul care duce spre Pasul Vâlcan, Dinfericire, focul a fost stins la timp, fãrãpagube materiale însemnate.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Octombrie 2013 Politic 5
Î n alianþa USLPetroºani, majorita-
tea membrilor îºi freacãpalmele de plãcerea uneiposibile ”întâlniri” publi-ce dintre cei doi lideri –Ioan Rus, PSD ºi CostelAvram, PNL - alþii spuncã nu ar fi bine ca lumeasã... ºtie ce se întâmplãcu adevãrat, invocândzicala: rufele se spalã înfamilie. Dar cândlãturile sunt ”deversate”peste cetãþean, cetãþea-nul e îndreptãþit sã ºtiede unde i se trage...
Vorbele aruncate depreºedintele PSD Petroºani,Ioan Rus, la dresa colegilorde partid ºi a celor dinAlianþa USL, respectiv laadresa liderului liberalilor,coordonator zonal CostelAvram, au creat animozitãþiºi chiar indignare de ambelepãrþi invocându-se lipsa desinceritate a social-demo-cratului ºef, care uitã ceprimeºte, dar accetueazã cedã, dacã dã, ºi faptul cã liberalul ºef îi ia oameniicolegului de alianþã diluândorganizaþia localã.
Într-o emisiune tv, moderatã de SegiuPoliopol, proaspãtul mem-bru PNL Petrila, demisionardupã mai bine de 10 ani destat pe lângã PSD ºi apoicu acte în regulã, dr.Octavian Popescu, ºefulºeful CSVSA Petroºani, arãspuns elegant întrebãrilor,mult prea elegant pentrugustul moderatorului. Laîntrebarea de ce a plecatdin PSD dupã atâþia amarde ani, rãspunsul a venitsimplu din parte celui con-siderat a fi ”luat” de Avram.
”La alegerile din aceastãprimãvarã din cadrul organi-zaþiei, am devenit mediocri,
aºa a spus în cuvântarea saunul dintre actualiivicepreºedinþi. A existat ofrazã în cuvântarea acestuiaîn care spunea cã trebuie sãse termine cu mediocritateaîn partid, drept pentru care,dupã alegeri, eu am fãcutun pas înapoi. Vreau sã vãspun cã nimeni nu a obser-vat. Apoi nu eram anunþatcând aveau loc ºedinþeleBiroului executiv, ca apoi sãmi se atragã atenþia cã nuam participat. Cum sã par-ticipi când nu ºtii? Probabilurma, conform statutului, sãse descotoroseascã demine. Am înþeles ºi amdemisionat plecând fãrã nicio problemã, ca apoi sã audcã nu am fãcut nimic... Amplecat într-un partid undepot activa ºi unde oameniiau nevoie de mine. Camasta este” – a declaratOctavian Popescu.
Cât despre funcþionareaUSL, la Petroºani, dr.Popescu a propus modera-torului sã invite pe cei doilideri, Ioan Rus ºi CostelAvram, într-o confruntaredirectã, pentru a se cunoºteexact situaþia, având învedere schimburile de repli-ci în mass media a celordoi. Moderatorul SergiuPoliopol a sãrit ca ars: ºicine sã modereze, cã eu nu!De precizat cã preºedintelePSD de la Petroºani l-aacuzat, din nou, pe Avramcã îi ia oamenii lansândchiar ideea cã vor trece laPNL trei dintre consilieriisocial-democraþi. ”Acestlucru nu se va întâmpla...Domniile lor uitã cã le-amsusþinut viceprimarul...” – adeclarat Ioan Rus, subliniindîn emisiunea tv din aceeaºizi.
Coordonatorul liberalilordin Valea Jiului a declaratcã uºile partidului sãu suntdeschise pentru oameni, înspecial pentru cei de val-oare, ºi dacã aceºtia dorescsã facã parte din formaþi-unea sa politicã, nu-i poaterefuza. Hotãrârea leaparþine lor, pentru cã sunt
oameni în toatã firea.Supãraþi pe atacurile luiRus, surse din PNL spun cã Ioan Rus a fost susþinut”consistent” la alegerile parlamentare chiar deCostel Avram pentru emisiuni TV ºi ar trebui sãcaute în ograda sa...
”La Petroºani, PSD ºiPNL au mers la alegerilelocale pe liste comune. Nudiscut dacã a fost bine saurãu. Dar ºi la Petroºanialianþa USL funcþioneazãcum funcþioneazã în toatãþara. Noi, PNL, avemviceprimar aici, dar dacãfacem un calcul, doar cuvoturile PSD nu l-am fiavut. Este foarte importantca noi, toþi, sã lucrãm pentru cetãþeni ºi nu pentruanumite persoane. Oricândsunt dispus la o confruntaredirectã – nici nu ºtiu dacã epotrivit cuvântul confruntare– în care sã discutãm, sãspunem fiecare ce lãsãm înurmã, ce construim ºi ceoferim comunitãþii în careactivãm. Deci nu sã dis-cutãm neapãrat politicã.Încet, încet lumea nu va maivota cu partide, ci cu
oameni care fac ceva pentru ei, care se implicã înviaþa lor, acolo unde trãiescºi muncesc. Noi putem fimotorul acþiunilor caredefinesc aceste locuri, pentru cã avem oameni de calitate, avem resurse la totpasul ºi trebuie doar sã levalorificãm. Repet, suntdeschis sã stau alãturi decolegul de alianþã ºi sãspunem ce facem pentrucetãþeni, sau cum e cu politica din teritoriu, dacãasta doresc ei” – a declaratCostel Avram, evitândrãspunsul direct la între-barea dacã alianþa USLfuncþioneazã la Petroºani.
În alinaþã, majoritateamembrilor îºi freacã palmelede plãcerea unei posibile”întâlniri” publice dintre ceidoi lideri, alþii spun cã nu arfi bine ca lumea sã... ºtie cese întâmplã cu adevãrat,invocând zicala: rufele sespalã în familie. Aºa este,dar când lãturile sunt ”deversate” peste cetãþean,cetãþeanul e îndreptãþit sãºtie de unde i se trage.
Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU
CASA DE CULTURà “ION DULÃMIÞÔ PETROªANIOFERà SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE
Relaþii la nr. 0722.448.428
”La Petroºani alianþa USL funcþioneazãcum funcþioneazã în toatã þara”
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Octombrie 2013 Actualitate 7
Petre Nica,preºedinteleSindicatului „Muntele”are de ce sã se teamãpentru scaunul sãu. Sebucurã de tot maipuþinã popularitate înrândul minerilor, carel-au acuzat în repetaterânduri cã nu a fãcutnimic pentru ei, iarsusþinerea din parteacolegilor din BiroulExecutiv al sindicatuluieste tot mai scãzutã.Acesta este ºi motivulpentru care alegerilese vor desfãºura mairepede decât ºi-ar fidorit Nica, dupã cumspun surse sindicale.La ConferinþaOrdinarã a SindicatuluiMuntele, desfãºuratã laînceputul lunii septem-brie, cei 252 de dele-gaþi au votat în una-nimitate pentrudeclanºarea alegerilor
anticipate, iar ca datãa alegerilor s-au luat încalcul douã variante.Unii su susþinut organi-zarea alegerilor laînceputul luniioctombrie. O altã vari-antã, îmbrãþiºatã ºi deactualul sindicalist – ºefal minerilor din ValeaJiului a fost la o sãp-tãmânã dupã obþinereaîn instanþã de cãtreSindicatul „Muntele” areprezentativitãþii lanivelul ComplexuluiEnergetic Hunedoara.Numai cã la termenuldin data de 7octombrie, instanþa adecis amânareajudecãrii cauzei pentrudata de 21 octombrie.Iar membrii BirouluiExecutiv al SindicatuluiMuntele au consideratcã au aºteptat destul ºiau cerut ferm organi-zarea de alegeri antici-
pate. Data va fi decisãmiercuri, când se va ºtidacã este vorba despre16 sau 23 octombrie2013. Contestatarii luiPetre Nica ºi-au mani-festat speranþa cãaceste alegeri „vordeschide calea pentruunificarea sindicatelordin Valea Jiului într-unsingur sindicat mare ºiputernic care sãcuprindã atât mineriicât ºi energeticienii”,dupã cum a precizatliderul minerilor de laLivezeni, Adrian Jurca.
U nificare solicitatã ºi
de Liga Minerilorªi reprezentanþii
Ligii SindicatelorMiniere Valea Jiului a
lansat ideea reunificãriisindicatelor minieredin Valea Jiului.„Pentru a avea orelaþie instituþionalã cuadministraþia CEHbazatã pe atributulunui dialog social prin-cipal, constructiv ºi îndeplinã concordanþãcu respectul faþã delegislaþia în domeniulactivitãþii sindicale, seimpune realizarea uneinoi construcþii sindi-cale, bazatã în primulrând pe voinþamajoritãþii salariaþilorde la fiecare sucursalãîn parte ºi, ulterior, perealizarea ºi consoli-darea unitãþii sindicale,în cadrul unei noi fed-eraþii care sã
funcþioneze la nivelulCEH, cu legitimitatemaximã conferitã dereprezentativitateadatã atât de numãrulmembrilor sãi de sindi-cat, cât ºi de cea con-feritã de afilierea laFederaþiaEnergetica dincadrul BloculuiNaþionalSindical,deþinãtor alreprezentativ-itãþii la nivel deramurã”, aexplicatpreºedinteleLSMVJ, ZoltanLacataº. DejaLiga a lansatinvitaþia tuturorsindicatelorexistente lanivelul subfil-ialelorComplexului
Energetic Hunedoaraºi tuturor salariaþilor sãconstituie noi organi-zaþii sindicale, inde-pendente ºi cu struc-turi de conducere caresã reprezinte voinþamajoritãþii salariaþilor,astfel încât „împreunãsã putem realiza oconstrucþie sindicalãsolidã, serioasã, profe-sionistã ºi reprezenta-tivã care sã poatãnegocia un contractcolectiv de muncãavantajos pentrumineri ºi energeticienideopotrivã ºi sã poatãsusþine un dialog socialcompetent în cadrulnoii structuri a CEH”.
CarCarmenmenCOSMAN COSMAN
Scaunul lui Bebe Nica se clatinãAlegeri în sindicatele din Valea Jiului sub presiunea minerilorM inerii din Valea Jiului se pregãtesc
de alegeri, chiar dacã mai repededecât se preconiza. La Conferinþa ordinarãdin septembrie, s-a decis organizarea dealegeri dupã obþinerea reprezentativitãþiisindicatului la nivel de CEH. Instanþa,însã, a amânat cauza, însã actualii lideri au trebuit sã se supunã voinþeimembrilor de sindicat.
G reblã Ioan Adrian,recidivistul de 34 de
ani, din Lupeni, acuzat cãa violat o tânãrã 19 ani,va rãmâne în arest pre-ventiv dupã ce a acceptatdecizia judecãtorilor de laPetroºani care au emismandat de arestare penumele sãu.
Bãrbatul n-a mai atacatdecizia magistraþilor cu recursºi dacã va fi gãsit vinovat riscãpânã la zece ani de închisoare.Greblã Ioan Adrian este unindivid violent care are în spateun bogat cazier adunând circazece condamnãri, spun sursejudiciare.
Acesta a mai fost con-damnat în anul 2009 laînchisoare pentru cã a întreþi-nut raporturi sexuale cu un
minor, iar pentru cã mameicopilului i-a fost teamã sã seconstituie parte civilã a scãpatdoar cu o condamnare de ºaseluni. Individul este acuzat acumpentru cã a ameninþat cu cuþitul o tânãrã ºi apoi a violat-o. Fata lucra la un bar,unde bãrbatul îºi petrecea tim-pul. În noaptea de 13/14 sep-tembrie a.c., ea a fost acostatã
de Greblã, acesta propunându-isã o conducã spre casã. Dupãce au ajuns pe o alee întune-catã, a scos un cuþit ºi aameninþat-o pe tânãrã. Apoi. aforþat-o sã-l urmeze în aparta-mentul unui prieten, unde, totsub ameninþarea cuþitului, aobligat-o sã consume bãuturialcoolice ºi sã-i satisfacã poftele.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Violatorul din Lupeni rãmâne în arest
Antena telefonicãridicatã în cimitirulevreiesc din municipiulPetroºani care a iscatun adevãrat scandal cea ajuns pânã laRabinul –ºef alIsraelului nu se va mai
construi pânã cândconstructorul nu obþineo nouã autorizaþie deconstrucþie. Verificãrileefectuate în teren decãtre inspectoriimunicipalitãþiiPetroºani au arãtat cã
firma constructoare n-a respectat proiectuliniþial. Practic, Biroulde Cadastru dincadrul PrimãrieiPetroºani a dataviz de construcþiepentru un ampla-sament, însã înteren firma carerealizeazã lucrãriles-a mutat pe o altãparcelã lângãmorminte.„Autorizaþia elibe-ratã a fost pentruun amplasament,însã pe acolo trec
ºi liniile de înaltã tensi-une (L.E.A.) iar con-structorul n-a obþinut
avizul de la companiade electricitate. Fãrã sãîntocmeascã un alt
proiect, cu de la sineputere s-au dus zecemetri mai jos, în cimi-tir, au redus dinînãlþimea antenei ºi s-au apucat de constru-it. Acest lucru este ilegal ºi lucrãrile aufost sistate definitiv.Vor putea fi reluatedupã ce se obþine onouã autorizaþie deconstrucþie pentru unalt amplasament”, auexplicat inspectoriimunicipalitãþii.
MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Octombrie 20136 Actualitate
Cãsãtorii - vs. divorþuri 2-1
D ouã cupluri se cãsãtoresc, iarunul divorþeazã. Cam aºa
stau acum lucrurile, iar statris-ticile care aratã cum scadenatalitatea la români devineîngrijorãtoare. De vinã e viaþadin ce în ce mai grea.
Nimic nu e uºor ºi viaþa în doi etot mai dificilã. Asta o aratã statisti-cile, potrivit cãrora foarte mulþioameni aleg sã plece pe drumuri separate.Fie cã apeleazã la judecãtori, la notari, ori la
primar toþi cer acelaºi lucru: divorþul. Numai în Petroºani, statistica aratã cã unul dintre trei cupluri se despart.
„Pe parcursul anului 2013, pânã în lunaoctombrie, întradevãr, la nivelul primãriei,
cum se spune, pe cale administra-tivã, am înregistrat 10 divorþuri,la
care se adaugã un numãr de 76de divorþuri pronunþate prinsentinþã judecãtoreascã ºi prinnotar. La polul opus, numãrulcãsãtoriilor a depãºit sumacelor douã tipuri de divorþuri,
fiind înregistrate 193 de cãsãtorii.Tot statisticile aratã cã în
Petroºani trãiesc cu vreo 2.000 defemei mai multe decât bãrbaþii, iar ca sãdivorþeze, cei mai mulþi au ales ºi calea mai ieftinã. Asta dupã ce au aflat cã un divorþ la primar ajunge la 500 de lei, în timp ce la notar,onorariul acestuia poate ajunge ºi la 900 de lei.Nici calea judecãtoreascã nu a fost lãsatã deoparte, dar aici cei care plãtesc doar 39 delei, trebuie sã aºtepte cteva luni.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Dar, chiar dacãprimesc pensie deurmaº, cãldura uneimame sau îndrumareafermã a tatãlui, suntlucruri care nu pot fiînlocuite sub nicioformã.
V alea Jiuluiare cei mai
mulþi orfaniÎn judeþul
Hunedoara existã16.850 de persoanecare beneficiaza depensii de urmaº. Aicise încadreazã atât celecu vârsta pana la 26de ani, care au rãmasfãrã unul sau chiarambii pãrinþi, dar ºi
unul dintre soþi, care arãmas vãduv. În ceeace priveºte tineriirãmaºi orfani,numãrul celor carelocuiesc în Valea Jiuluieste chiar mai marecu cel cumulat pe totjudeþului. Astfel, aici
sunt 1.185 de beneficiari, iar înrestul teritoriului1.700. „Avem 2885beneficiari, vorbim decopii ºi persoane între0 ºi 26 de ani, dintrecare elevi ºi studenþi,sunt 1885. Copii dela 0 la 16 beneficiazãde pensie de urmaºindiferent dacãurmeazã sau nu oformã de învãþãmânt,iar cei de la 0 la 26de ani, doar dacã
urmazã o ºcoalã, conform legilor dinRomânia, a declaratIlie Toma, director laCasa Judeþeanã dePensii Hunedoara.
Urmaºii cu vârstade pânã în 26 de ani,care îºi continuã studi-ile, dar figureazã ºi caangajaþi, au dreptul dea beneficia de pensiade urmaº, indiferentde salariul primit.
LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE
Scandalul antenei de telefonie din cimitir-stins de Primãrie M unicipalitatea Petroºani a oprit
definitiv lucrãrile de montare aunei antene de telefonie în cimitirulevreiesc din localitate. La o verificareîn teren s-a constatat cã constructoruln-a respectat proiectul avizat de edili.
Mii de tineri din judeþul Hunedoara au rãmasfãrã îndrumarea ºi îngrijirea unui pãrinte
M ii de copii din judeþul Hunedoaraºi-au pierdut în ultimii ani un
pãrinte ºi au rãmas orfani. Ei au fostastfel privaþi de prezenþa unuia sau aambilor pãrinþi ºi au rãmas în grijarudelor sau a statului.
Cum intri în comunaBaru Mare, la graniþa dintre Þara Haþegului ºiValea Jiului, din drumulnaþional, pe lângã fabricade cãrãmidã, se face o„potecã” cãtre paradis.Este locul de undeizvorãºte Streiul, o zonãascunsã între versanþiiªureanului, plinã de peisajespectaculoase unde nuîntâlneºti þipenie de om.Poteca dacilor cum mainumesc bãtrânii ValeaStreiului este vizitatã înfiecare an de o mânã de turiºti, deºi este o ade-vãratã comoarã, dar pentrucã nu face parte dintr-uncircuit, celor interesaþi le-arfi greu sã o descopere.Valea Streiului este cuprinsã în Parcul NaturalGrãdiºtea Muncelului-
Cioclovina, astfel cã sesupune regulilor unei ariiprotejate, iar dezvoltareaturisticã este îngreunatã.„Am un proiect numai cãam ºi un Consiliu ºtiinþifical Parcului foarte refractar.
I-am ºi spãlat pe picioare,am fãcut întâlniri la minedar merge destul de greu.(…) Este de prisos sã maivorbim cã am ajuns în Parcfãrã dezbatere publicã, ne-am trezit cu HG-ul fãrã
sã ne anunþe ºi nu ca sã ne cearã pãrerea. Dorimdezvoltarea zonei turistice,este unul din obiectivelemele, iar turiºtii au ce vizitala noi chiar ºi o sãp-tãmânã”, declarã primarul
localitãþii Baru Mare,Daniel Rãducanu.
U n singurtraseu
Într-adevãr turiºtii au cevizita pe Valea Streiului ºio sãptãmânã, însã, oficial,existã un singur traseu pecare îl pot parcurge pentrua admira minunãþiilepotecii dacilor, respectivBaru - Valea Streiului - Vf.Lola - Vf. Bulzului - Vf.Porumbelu Mare.Localnicii ºtiu însã potecileascunse care te scot lanumeroasele peºteri ori îngolul alpin de unde Streiulizvorãºte. Tot pe ValeaStreiului gãsim un rai al celor pasionaþi de speologie cum ar fi peºterile Pãlãriei, Cascadei,Cezar Manea, GauraBoului, Ponorul de la tãulfãrã fund” sau PeºteraTecuri aflatã pe malulstâng al râului. Legendeleþesute de-a lungul anilor înjurul acestei vãi stârnesc ºi mai mult interesul vizitatorilor.
Aici, pe Valea Streiului,ar fi fost ascunsã celebracomoarã a regelui Decebal,feritã de romani sub apelerâului Sargetia, despre carese crede cã ar fi Streiul.Doar o parte ar fi fostdescoperitã de romani, iarrestul comorii blestemateîncã mai este sub albia râului. Pentru a muta cursul apei, Decebal afolosit sclavi pe care i-aucis ca secretul comorii sã nu poatã fi dezvãluit.
Valea Streiului - comoara ascunsã de la Baru MareO zonã magnificã ar pune în valoare din
punct de vedere turistic comuna BaruMare, dacã autoritãþile ar conlucra ºi ar gãsisoluþii pentru dezvoltarea turismului, încât ecosistemul sã nu fie afectat. Valea de undeizvorãºte Streiul sau „Poteca dacilor” cum maieste numitã zona sãlbaticã, ar atrage sute dacãnu chiar mii de turiºti în fiecare an. Intenþii sunt dar la fel de multe sunt ºiobstrucþiile. Aºa se face cã un paradis este þinutascuns de birocraþia româneascã.
Pe o suprafaþã de 850 km²,mãrginitã de Râul Mare (lavest), Valea Streiului (la nord) ºi Valea Jiului (în sud ºi est),Munþii Retezat se desfãºoarã înculmi semeþe, în poalele cãrorasclipesc apele celor 85 de lacuri glaciare. Aici, multe dincele 1190 de specii de plantesuperioare (o treime din speciile înregistrate în întreagaþarã) sunt endemice, iar 130 despecii se regãsesc în „listaroºie”, fiind apreciate ca vulnerabile sau pe cale de dispariþie.
Probabil cã cea mai vestitã ºirâvnitã reprezentantã a florei
montane este floarea de colþ, cu petalele ºi frunzuliþe ei catifelate, obiºnuite sã rezistevremii necruþãtoare de laînãlþime. Frumuseþea ei delicatãi-a pus în primejdia existenþa,aºa cã a fost declaratã monument al naturii, intrândsub protecþia legii. Crescândîntre ierburi ºi pietre, se poatetrece uºor pe lângã ea, fãrã a fiobservatã, mai ales dacã nicinu i se cunoaºte floarea. Dinpãcate, nu doar turiºtii nepãsãtori o rup, ci ºi localnicii, culegând-o pentru a o vinde celor care nu rãzbatpe munte.
Rhododendronul sau bujorulde munte (denumirea popularã)rãspândeºte, în lunile iulie-
august, un miros delicat, purtatde vânt peste vârfurile de granitºi calcar. Culoarea lui intensãînroºeºte petice de pajiºtialpine, fiind uºor de recunos-cut. Deseori florile sunt culesepentru ceai sau sirop, acesteaprimind un parfum deosebit.Primejdia mare apare atuncicând rãdãcina e smulsã dinpãmânt de necunoscãtori, aºacã legea ocroteºte bujorul deintervenþia distructivã a omului.
Dintre speciile protejate maifac parte sângele voinicului,angelica, bulbucii de munte,iedera albã, papucul doamnei,flãmânzica, bãrbuºoara,clopoþeii, zâmbrul, jneapãnuletc.
(sursa Descoperã.ro)
Descoperã grãdina botanicã a Retezatului C onstituitã încã din 1935, Rezervaþia Parcul Naþional
Retezat protejeazã o diversitate floralã de excepþiepentru o zonã montanã înaltã, cu versanþi abrupþi, ridicaþi dintre grohotiºuri albe ºi pãduri seculare.
Cum intri în comunaBaru Mare, la graniþa dintre Þara Haþegului ºiValea Jiului, din drumulnaþional, pe lângã fabricade cãrãmidã, se face o„potecã” cãtre paradis.Este locul de undeizvorãºte Streiul, o zonãascunsã între versanþiiªureanului, plinã de peisajespectaculoase unde nuîntâlneºti þipenie de om.Poteca dacilor cum mainumesc bãtrânii ValeaStreiului este vizitatã înfiecare an de o mânã de turiºti, deºi este o ade-vãratã comoarã, dar pentrucã nu face parte dintr-uncircuit, celor interesaþi le-arfi greu sã o descopere.Valea Streiului este cuprinsã în Parcul NaturalGrãdiºtea Muncelului-
Cioclovina, astfel cã sesupune regulilor unei ariiprotejate, iar dezvoltareaturisticã este îngreunatã.„Am un proiect numai cãam ºi un Consiliu ºtiinþifical Parcului foarte refractar.
I-am ºi spãlat pe picioare,am fãcut întâlniri la minedar merge destul de greu.(…) Este de prisos sã maivorbim cã am ajuns în Parcfãrã dezbatere publicã, ne-am trezit cu HG-ul fãrã
sã ne anunþe ºi nu ca sã ne cearã pãrerea. Dorimdezvoltarea zonei turistice,este unul din obiectivelemele, iar turiºtii au ce vizitala noi chiar ºi o sãp-tãmânã”, declarã primarul
localitãþii Baru Mare,Daniel Rãducanu.
U n singurtraseu
Într-adevãr turiºtii au cevizita pe Valea Streiului ºio sãptãmânã, însã, oficial,existã un singur traseu pecare îl pot parcurge pentrua admira minunãþiilepotecii dacilor, respectivBaru - Valea Streiului - Vf.Lola - Vf. Bulzului - Vf.Porumbelu Mare.Localnicii ºtiu însã potecileascunse care te scot lanumeroasele peºteri ori îngolul alpin de unde Streiulizvorãºte. Tot pe ValeaStreiului gãsim un rai al celor pasionaþi de speologie cum ar fi peºterile Pãlãriei, Cascadei,Cezar Manea, GauraBoului, Ponorul de la tãulfãrã fund” sau PeºteraTecuri aflatã pe malulstâng al râului. Legendeleþesute de-a lungul anilor înjurul acestei vãi stârnesc ºi mai mult interesul vizitatorilor.
Aici, pe Valea Streiului,ar fi fost ascunsã celebracomoarã a regelui Decebal,feritã de romani sub apelerâului Sargetia, despre carese crede cã ar fi Streiul.Doar o parte ar fi fostdescoperitã de romani, iarrestul comorii blestemateîncã mai este sub albia râului. Pentru a muta cursul apei, Decebal afolosit sclavi pe care i-aucis ca secretul comorii sã nu poatã fi dezvãluit.
Valea Streiului - comoara ascunsã de la Baru MareO zonã magnificã ar pune în valoare din
punct de vedere turistic comuna BaruMare, dacã autoritãþile ar conlucra ºi ar gãsisoluþii pentru dezvoltarea turismului, încât ecosistemul sã nu fie afectat. Valea de undeizvorãºte Streiul sau „Poteca dacilor” cum maieste numitã zona sãlbaticã, ar atrage sute dacãnu chiar mii de turiºti în fiecare an. Intenþii sunt dar la fel de multe sunt ºiobstrucþiile. Aºa se face cã un paradis este þinutascuns de birocraþia româneascã.
Pe o suprafaþã de 850 km²,mãrginitã de Râul Mare (lavest), Valea Streiului (la nord) ºi Valea Jiului (în sud ºi est),Munþii Retezat se desfãºoarã înculmi semeþe, în poalele cãrorasclipesc apele celor 85 de lacuri glaciare. Aici, multe dincele 1190 de specii de plantesuperioare (o treime din speciile înregistrate în întreagaþarã) sunt endemice, iar 130 despecii se regãsesc în „listaroºie”, fiind apreciate ca vulnerabile sau pe cale de dispariþie.
Probabil cã cea mai vestitã ºirâvnitã reprezentantã a florei
montane este floarea de colþ, cu petalele ºi frunzuliþe ei catifelate, obiºnuite sã rezistevremii necruþãtoare de laînãlþime. Frumuseþea ei delicatãi-a pus în primejdia existenþa,aºa cã a fost declaratã monument al naturii, intrândsub protecþia legii. Crescândîntre ierburi ºi pietre, se poatetrece uºor pe lângã ea, fãrã a fiobservatã, mai ales dacã nicinu i se cunoaºte floarea. Dinpãcate, nu doar turiºtii nepãsãtori o rup, ci ºi localnicii, culegând-o pentru a o vinde celor care nu rãzbatpe munte.
Rhododendronul sau bujorulde munte (denumirea popularã)rãspândeºte, în lunile iulie-
august, un miros delicat, purtatde vânt peste vârfurile de granitºi calcar. Culoarea lui intensãînroºeºte petice de pajiºtialpine, fiind uºor de recunos-cut. Deseori florile sunt culesepentru ceai sau sirop, acesteaprimind un parfum deosebit.Primejdia mare apare atuncicând rãdãcina e smulsã dinpãmânt de necunoscãtori, aºacã legea ocroteºte bujorul deintervenþia distructivã a omului.
Dintre speciile protejate maifac parte sângele voinicului,angelica, bulbucii de munte,iedera albã, papucul doamnei,flãmânzica, bãrbuºoara,clopoþeii, zâmbrul, jneapãnuletc.
(sursa Descoperã.ro)
Descoperã grãdina botanicã a Retezatului C onstituitã încã din 1935, Rezervaþia Parcul Naþional
Retezat protejeazã o diversitate floralã de excepþiepentru o zonã montanã înaltã, cu versanþi abrupþi, ridicaþi dintre grohotiºuri albe ºi pãduri seculare.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Octombrie 201310 Actualitate
Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ
Programul de audienþe la biroul CJH
din Petroºani
Monika BACIU
”Încã din momentulcând s-a pus problemaºi s-au fãcut listelepentru disponibilizaream impus angajatoru-lui, respectiv SocietãþiiNaþionale de ÎnchideriMine Valea Jiului sã-ºifacã o analizã de per-sonal vis a vis de per-soanele, de meseriileºi de activitãþiledesfãºurate a celorcare vor pãrãsi sis-temul. A fost puþinmai complicat pentrucã iniþial au fost niºteliste ºi ulterior s-acomunicat cã nu bene-ficiazã de venitul încomplectare, listele s-
au modificat. Automats-au refãcut ºi acesteliste cu necesarul depersonal ºi cu cel carerãmâne, cu gradul deacoperire. Din aceastãanalizã încã de atuncis-au tras niºte con-cluzii încã de când aufost definitivate listeleºi am tras concluzi cãexistã posturi care vorfi descoperite.Angajatorul a înþelesimportanþa acestuilucru ºi în prima etapãa intrat într-un procesde reorganizaredatoritã faptului cãsunt unele unitãþi careau în exces artificieri ºiau complexe mecan-izate unde se executã
mai puþine operaþii deîmpuºcare ºi pot fi
redistribuiþi la unitãþileunde este nevoie deartificieri ºi dupã ce se
va derula ºi acest pro-gram de reorganizareinternã ºi transfer deunitãþi în aºa fel încâtsã se acopere o partedin posturi, în condi-tile în care vom solici-ta din nou o analizãde personal, iar înconditile în carerãmân posturidescoperite angaja-
torul nu poate decâtsã-ºi restrângã activi-tatea în aºa fel încât
sã asigure posturileminime necesare înaºa fel încât sã nu fieprobleme”, a declaratIleana Bodea, ºedSSM-ITM Valea Jiului.
Sancþiuni pot fiaplicate doar încondiþiile în care nusunt respectate regle-mentãrile legale ºi sig-uranþa lucrãtorilor se
aflã sub sem-nul întrebãrii.
”În conditileîn care organi-zatoric îºirestrâng activi-tatea în aºa felîncât sã facãdovadã cãrespectã legea,nu putem sãaplicãm sancþi-uni. Este clarcã unde nu serespectã legeaºi se pune înpericol sigu-
ranþa oamenilor, nunumai cã se vor aplicãsancþiuni dar se poate
merge ºi pânã lasistarea de activitate.În conditile în care nuai o plasare curespectarea preveder-ilor legale, sau nu poþisã intreti un puþ, saunu ai suficienþi sem-nalisti, vor sista activi-tatea de transport înpuþul respectiv pânãcând se va face dova-da cã întreþinereapuþului respectiv, asigurarea cu mecanicia maºinii de extracþie,cu semnalisti se faceconform legii astfelîncât sã nu se punã înpericol viaþa oame-nilor”, a mai precizatsursa citatã.
Directorul generalal Societãþii Naþionalede Închideri Mine,Aurel Anghel a precizat cã existã miciprobleme în ceea cepriveºte anumite pos-turi însã aceste prob-leme vor fi remediateprin redistribuirea sau calificarea personalului.
Monika BACIU
”La sfârºitul sãp-tãmânii trecute amavut câteva discuþii cudirectorul general alComplexului EnergeticHunedoara prin caream convenit ca în
cursul acestei sãp-tãmâni sã ne întâlnimconducerile celor douãsocietãþi sã stabilimcantitatea de cãrbunecare putem sã olivrãm cãtreComplexul EnergeticHunedoara în perioa-
da imediat urmãtoareiar dacã va fi o cereremai mare decât ceapreconizatã cu sigu-ranþã ºi noi ne vomlua mãsurile necesareca sã evitãm acestimport de cãrbune”,spune Aurel Anghel,
directorul general alSNÎMVJ.
Directorul SNÎMVJnu ºtie dacã societateape care o conduce vaputea asigura a canti-tate mai mare de huilãComplexului, faþã decea stabilitã în con-
tract.”La modul cum ne-
am reorganizat nu ºtiudacã vom putea asigu-ra o cantitate maimare, dar cantitateacare am avut-o planifi-catã cu siguranþã ovom putea realiza.
Cele 220 de mii detone care le avemprinse în contractul cuComplexul cu sigu-ranþã vor fi livratecãtre ComplexulEnergetic Hunedoara,vorbind de anul viitor,ne facem ºi noi niºtecalcule ºi le vom trans-mite cãtre Complex”,a mai precizat Anghel.
Directorul generalal ComplexuluiEnergetic Hunedoara,Daniel Andronache,declara în urmã cudouã sãptãmâni cãachiziþiile majore decãrbune se vor facedin Valea Jiului ºi doarîn condiþiile în caresocietãþile de aici nuvor putea asigura can-titatea necesarã dehuilã se va apel a laun import.
Inspectorii ITM, cu ochii pe reorganizarea de la SNÎMVJ
C u ochii pe reorganizare. Inspectorii din cadrulInspectoratului Teritorial de Muncã Valea Jiului
sunt cu ochii pe reorganizãrile din cadrul SocietãþiiNaþionale de de Închideri Mine Valea Jiului. Condiþiaesenþialã pentru securitatea angajaþilor, dar ºi pentrubuna desfãºurare a exploatãrii este ocuparea tuturorposturilor.
Complexul Energetic Hunedoara este în discuþii cuSNÎMVJ pentru huila din perioada de iarnã
S ute de mii de tone de huilã pentru perioada deiarnã la CEH. Potrivit prognozelor Ministerului
Energiei, CEH are nevoie de peste 620 de mii de tonede huilã pentru perioada 1 octombrie 2013-31 martie2014. Conducerea Societãþii Naþionale de ÎnchideriMine Valea Jiului poartã discuþii cu cei de la ComplexulEnergetic Hunedoara pentru a stabili cantitatea de cãrbune ce urmeazã a fi livratã entitãþii energetice înperioada de iarnã.
LuizaANDRONACHE
„Nu ºtiu exact careeste situaþia, darrestanþele sunt în jurde trei luni. Unii au ºicâte 4, 5, am înþeles.Dar, la momentul defaþã am putea plãtivreo douã salarii dinîncasãri ºi din ce afost prins în buget”, adeclarat AdrianAlbescu, viceprimarul
Oraºului Aninoasa. Dealtfel, omenii în cauzãsunt de-a dreptul dis-peraþi. Ei au fost în totfelul de audienþe pe lamai toate autoritãþile
locale ºi judeþene ºipeste tot au primitacelaºi rãspuns: cãprimãria trebuie sã leplãteascã salariile.
Pânã acum,
primãria a dat dinumeri ºi a tot dat vinape Consiliul Judeþean,iar Consiliul Judeþean
a întors problemaînapoi la autoritatealocalã. Dar, în aceeaºisituaþie sunt însoþitoriipersoanelor cu handi-cap ºi din alte localitãþi ale VãiiJiului. La Lupeni, einu ºi-au mai luat
salariile de mai binede douã luni. Pentrua rezolva aceastãproblemã, toateprimãriile aºteaptãrectificarea bugetarãcare ar trebui sã aibãloc în aceastã toamnã.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Octombrie 2013 Actualitate 11
Monika BACIU
Consilierii judeþeni ai PP-DD sunt nemulþumiþi defaptul cã nu au fost invitaþila anumite evenimente lacare instituþia judeþeanã arecalitatea de organizator saupartener. În aceastã situaþiese aflã consilierul judeþeanal PP-DD, Nicolae Ivãnuº,care în ultima ºedinþã s-aarãtat nemulþumit de faptulcã la evenimentul dedicatexistenþei a 65 de ani decale feratã pe ruta Livezeni-Bumbeºti Jiu, consilierii nuau fost invitaþi.
”Consider cã era operioadã suficient de lungãîn care acest acord ar fiputut fi supus votuluiConsiliului Judeþean, nutrebuia sã aºteptãm pânãacum; sau mai existã ºiposibilitatea convocãrii uneiºedinþe de îndatã, înaintea
desfãºurãrii evenimentuluirespectiv. Sau mãcar con-silierii judeþeni din ValeaJiului ar fi putut fi informaþiasupra acestui eveniment ºiinvitaþi sã participe”, a spusconsilierul.
Replica preºedinteluiConsiliului JudeþeanHunedoara, Mircea IoanMoloþ, a fost simplã ºitãioasã.
”În ceea ce priveºte invi-taþiile, nu ºtiu dacã dum-neavoastrã aþi fost prezentla ºedinþa respectivã, amspus urmãtorul lucru: câtstau preºedinte al acestuiconsiliu judeþean, nu o sãmai dau nici un fel de invi-taþie nici unui consilierjudeþean.
Fiindcã, de zece ani dezile, vã dau invitaþii la totfelul de evenimente, despectacole pe care le orga-nizeazã Consiliul Judeþean,
iar onor consilierii – indifer-ent din ce legislaturã – nule onorau ºi era penibil sãvedem acolo scaunelegoale.
Presa din Valea Jiului, înschimb, a informat foartemult asupra evenimentului.
Intrarea era liberã, nu eracu bilete, ca sã vã iau dindiurna destul de consistentãpe care o primiþi pentru ozi de ºedinþã.
Aºa cã pe viitor v-aºruga sã nu mai aºteptaþi sãfiþi invitaþi în mod special.Invitaþia este generalã;întotdeauna când sedesfãºoarã un astfel deeveniment organizat deconsiliul judeþean, consilierii
ar trebui sã fie primii carese sesizeazã ºi care par-ticipã la aceste eveni-mente”, a spus Mircea IoanMoloþ, preºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara.
Mai mult decât atât,
Moloþ le-a atras atenþiaconsilierilor judeþeni de fap-tul cã la evenimentele careau loc în diferite zone alejudeþului, însã cu precãdereîn Valea Jiului, este singurulcare participã, fãrã a fiînsoþit de vreun consilierjudeþean asta în condiþiile încare ºi Valea Jiului apropulsat câteva persoaneîn cadrul instituþieijudeþene.
”E jenant pentru mine,de exemplu, cã mã duc latot felul de evenimente, sãr-bãtori ale eroilor, ale vet-eranilor ºi altele, ºi nu amnici un consilier judeþeanlângã mine, indiferent cãmã duc în Valea Jiului sauîn altã zonã a judeþului, darînþeleg cã ºi dumneavoastrãaveþi un program foarteimportant ºi nu puteþi par-ticipa la asemenea eveni-mente. Deci vã spun încão datã, rãspicat, cu fermi-tate, nu o sã primiþi nicio-datã invitaþie scrisã, dar –vã amintesc ºi acum, încã odatã – de fiecare datã cândare loc un astfel de eveni-ment organizat de consiliuljudeþean, dumneavoastrãºtiþi de el, l-aþi aprobat ºi aþialocat ºi fondurile necesare;ca atare, nu aºteptaþi niºteinvitaþii scrise! Prefer sãvorbesc cu cetãþenii judeþu-lui Hunedoara ºi nu voiconsuma nici un impuls casã vã anunþ pe fiecare cã îndata de, la ora, are loc uneveniment la care, dacãdoriþi, puteþi sã participaþi.Cam asta este ceea ceaveam sã vã spun. In rest,reþineþi - în legãturã cuevenimentele care s-aupetrecut în Valea Jiului – cãdumneavoastrã aþi primitvotul în mod deosebit dinValea Jiului”, a mai precizatpreºedintele CJHunedoara.
Însoþitorii persoanelor cu handicap dinAninoasa au restanþe salariale ºi de câte 5 luni
P este 40 de oameni din Aninoasa, însoþitori ale persoanelor cu handicap sau asistaþi sociali, sunt
în aceeaºi situaþie în care nu ºi-au mai luat salariile decâteva luni. Acum, primãria spune cã va încerca sãachite o parte din datorii, însã chiar ºi aºa, suma existentã în buget, nu ajunge pentru toþi.
Mircea Ioan Moloþ cãtre consilierii judeþeni:”Nu o sã primiþi niciodatã invitaþie scrisã”
A u primit votul de încredere, iar acum îidezamãgesc. Este vorba de consilierii
judeþeni care sunt absenþi, de cele maimulte ori, la evenimentele organizate deinstituþia pe care o reprezintã. Din cauzaacestui lucru au fost traºi de mânecã deMircea Ioan Moloþ, preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Octombrie 201312 Actualitate
B anat
În primele cinci zileale intervalului deprognozã regimul ter-mic diurn se vamenþine relativ con-stant în jurul mediilormultianuale (19...20de grade), în timp cetemperaturile nocturnevor fi în creºtere trep-tatã de la 4 grade laînceputul intervaluluipânã la 11 grade, înmedie, în jurul datei de11 octombrie, când ºimaximele diurne vormarca o creºtere de2...3 grade, vremeadevenind mai caldãdecât în mod obiºnuitla aceastã datã. Din13 octombrie tempe-raturile vor scãdeauºor ºi treptat, sprevalori medii de 14grade ziua ºi 5 grade
noaptea, rãmânândapropiate de normepânã la sfârºitul celordouã sãptãmâni deprognozã.Probabilitatea deploaie va fi mai mareîn jurul datei de 10octombrie ºi, din nou,dupã 14...15octombrie.
T ransilvania
Intervalul pânã îndata de 12 octombrieva fi caracterizat de unproces de încãlziretreptatã, care va deter-mina atingerea unormedii regionale de 21de grade la valorilemaxime ºi de 8..9grade la cele minime,vremea devenind caldãpentru debutul celeide-a doua decade alunii octombrie.
Ulterior, pânã lasfârºitul perioadei deprognozã, regimul ter-mic va marca oscãdere uºoarã ºi con-stantã, revenind lanormal, respectivmedii de 2 gradeCelsius la valorile minime nocturne ºiaproximativ 12 gradela cele maximediurne.Probabilitateade precipitaþii vacreºte dupã data de14 octombrie, darploile vor fi slabe can-titativ ºi pe arii destulde restrânse.
M oldova
Vremea va continuasã se încãlzeascã înprimele zile, atingândo valoare medieregionalã de 18 gradeîn jurul datei de 11
octombrie, dupã carese va rãci uºor ºi trep-tat, ajungând în jurul a12 grade la sfârºitulintervalului de prog-nozã. Minimele noc-turne vor avea oevoluþie asemãnãtoare,cu valori de cel mult10 grade pe 12octombrie, apoi înscãdere, spre 4 gradeîn data de 20octombrie. Ploile vor fide interes la nivellocal, în jurul datei de
10 octombrie ºi, dinnou, dupã 15octombrie, dar vor fiîn general slabe canti-
tativ.
O ltenia
În primele zile aleintervalului de prog-nozã regimul termicdiurn se va menþinerelativ constant, la valori de aproximativ17...18 grade Celsius,iar pe 11-12octombrie va marca ocreºtere de 2..3 grade.Temperaturile minimevor creºte uºor ºi trep-tat, de la o medieregionalã de 3 grade
în prima zi, pânã la11 grade pe 12octombrie. Dupãaceastã datã, mediiletermice, atât diurnecât ºi noctunre, vormarca o uºoarãscãdere de la o zi laalta, urmând a seînregistra valori de 14
grade ºi, respectiv, 4grade în ultima zi aperioadei de prog-nozã. Ploi, în generalslabe cantitativ, se vorsemnala în jurul dateide 9 octombrie ºi, dinnou, trecãtor, dupãdata de 12 octombrie.
L a munte
În prima sãptãmânãregimul termic mediudiurn se va menþineconstant la valori de12...13 grade, în timpce temperaturile noc-turne vor fi în creºteretreptatã de la o mediede aproximativ 1 gradîn prima zi, pânã la 6grade în jurul datei de12 octombrie, cândvremea va fi relativcaldã pentru aceastãperioadã a anului.Dupã aceastã datã,atât ziua, cât ºinoaptea, mediile ter-mice vor fi în scãdereuºoarã de la o zi laalta, iar la sfârºitulintervalului de prog-nozã se vor înregistramaxime de aproxima-tiv 6 grade ºi minimede 0 grade, în medie.Dupã data de 10octombrie, trecãtor,vor fi precipitaþii slabe,pe arii restrânse. Vorpredomina ploile, darla altitudini de peste1.700 de metri, spresfârºitul intervalului deprognozã, pot fi ºilapoviþe sau ninsori.
Potrivit unui comunicat depresã remis de Petru Luhan,politicianul s-a adresat înplenul european reunit laStrasbourg, avertizând în privinþa pericolului pe care îlreprezintã consumul de bãuturicarbogazoase, în special înrândul copiilor.
"Având în vedere consecinþele grave asociateconsumului de sucuri carbogazoase, acestea trebuieinterzise în ºcoli ºi înapropierea locurilor de joacãpentru copii", a spus Luhan.
Europarlamentarul a spus
cã printre bolile cauzatede consumul bãuturilorcarbogazoase se numãrãobezitatea, scãderea den-sitãþii osoase, care poateduce la osteoporozã, cariile dentare, posibileleziuni celulare, afecþiunihepatice.
El a fãcut referire la unstudiu intitulat "NorthernManhattan Study"(NOMAS), care denotã cãsucurile carbogazoase dieteticecresc riscul unui accident vascular cu pânã la 61 la sutã.
Eurodeputatul a solicitat
Parlamentului European ºiComisiei Europene sã ia"mãsuri urgente pentru prote-jarea sãnãtãþiimino-rilor din
UniuneaEuropeanã,printratareacomercia-lizãriisucurilor carboga-zoase într-unregim similar
celui aplicat bãuturilor alcoolice
ºi þigãrilor, precum ºi elaborarea de campanii deinformare în ºcoli".
Ninsori la munte, dupã 10 octombrie
A dministraþia Naþionalã de Meteorologie a realizato estimare a valorilor termice ºi a precipitaþiilor
ce se vor produce pânã în data de 20 octombrie, înfiecare regiune a þãrii. Sunt prognozate temperaturilemaxime ºi minime, mediate pentru fiecare regiune aþãrii ºi adaptate local cu modele statistice ºi sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicatãde apariþie a precipitaþiilor.
Un europarlamentar solicitã ca sucurile carbogazoasesã fie vândute precum þigãrile sau alcoolul
E uroparlamentarul PDL Petru Luhan acerut Parlamentului European ºi Comisiei
Europene sã fie interzisã comercializareasucurilor carbogazoase în ºcoli sau în apropierealocurilor de joacã pentru copii, din cauza pericolului acestora asupra sãnãtãþii.
Monika BACIU
"Ideea de bazã aacestui ordin deatestare a produselortradiþionale este de areglementa aceastãpiaþã, în condiþiile încare la ora actualãavem înregistrate laMinisterul Agriculturiiîn jur de 4.400 de pro-duse tradiþionale, iar oparte dintre acestea nusunt active sau nu core-spund conceptului deprodus tradiþional.
Astfel, producãtoriidin industria alimentarãdin România nu vormai avea voie sã scriepe unele alimente 'pro-dus tradiþional' dacãacestea sunt fabricateîn serie, iar producã-torii tradiþionali vor tre-bui sã respecte anumitecondiþii ºi criterii speci-fice tradiþionalitãþii pen-tru a-ºi putea atestaprodusele obþinute îngospodãrii. Ordinul arputea intra în vigoarela sfârºitul lunii augustsau cel târziu laînceputul lunii septem-brie", a declarat secre-tarul de stat înMinisterul Agriculturii,Achim Irimescu, potrivit Agerpress.
În ordin sunt definiþitermenii folosiþi pre-cum 'produs tradiþion-al', care este "un pro-dus obþinut din materiiprime din zona de pro-
ducþie ºi care nu are încompoziþia lui aditivialimentari cu excepþiacelor naturali, dar ºicare prezintã o reþetãtradiþionalã, un mod deproducþie ºi/sau de
prelucrare ºi un pro-cedeu tehnologictradiþional ºi care sedistinge în mod clar dealte produse similareaparþinând aceleiaºicategorii". De aseme-nea, este definit ºi ter-menul de 'tradiþionali-tate', respectiv" ele-mentul sau ansamblulde elemente prin careun produs se distingeîn mod clar de alte pro-duse similareaparþinând aceleiaºicategorii". Nu în ultimulrând, atestarea pro-duselor tradiþionalereprezintãrecunoaºterea tradiþionalitãþii unuiprodus prin intermediulînregistrãrii sale în con-
formitate cu prezentulordin.
Conform ordinului,Direcþia Generalã deIndustrie Alimentarã,prin compartimentul despecialitate cu atribuþii
în domeniul produselortradiþionale din cadrulMinisterului Agriculturiiºi Dezvoltãrii Rurale(MADR) înfiinþeazã ºiadministreazã RegistrulNaþional al ProduselorTradiþionale (RNPT).Registrul se publicãanual pe site-ulMinisterului Agriculturiiºi Dezvoltãrii Rurale.
"Pentru a figura înregistrul menþionat,produsul tradiþional tre-buie sã fie fabricat dinmaterii prime obþinuteîn zona de producþie,sã prezinte o reþetãtradiþionalã specificãlocului de prelucrare,prin care sã reflecte untip tradiþional de pro-ducþie ºi/sau de prelu-
crare, sã aibã în proce-sul de obþinere a pro-dusului ºi operaþiuni deprelucrare realizatemanual ºi sãdovedeascã un mod delucru tradiþional.Materialele ºi obiectelecare vin în contact cuprodusele tradiþionalevor respecta prevederile legale învigoare", semenþioneazã în ordin.
"Produsul nu poatefi înregistrat dacã sereferã doar la cerinþede ordin general uti-lizate pentru un ansam-
blu de produse ori lacele prevãzute de oreglementare comuni-tarã specificã, dacã esteînºelãtor, cum este înspecial cel care sereferã la o caracteris-ticã evidentã a pro-dusului sau care nucorespunde caietului desarcini ºi nici aºtep-tãrilor consumatorilorcu privire la caracteristi-cile tradiþionale ale pro-dusului", se aratã îndocument.
Pentru a fi atestat caprodus tradiþional, pro-dusul trebuie sã fie con-form unui caiet desarcini, care trebuie sãconþinã, printre altele,
numele produsului, iaracesta trebuie sã fieunic, descrierea carac-teristicilor produsuluitradiþional, prin indi-carea principalelorînsuºiri organoleptice,fizico-chimice ºi micro-biologice, care sãdefineascã tradiþionali-tatea acestuia, dar ºidescrierea caracteristi-cilor materiilor prime ºia ingredientelor folositeîn procesul de fabricaþie.
Conform ordinului,MADR are atribuþii decontrol privindîndeplinirea condiþiilorºi a criteriilor care austat la baza acordãriiatestatului de produstradiþional, iar opera-torii economici careproduc produsetradiþionale sunt obligaþi sã permitãaccesul în unitate ºi însecþia de producþie aorganelor de inspecþieºi control ale MADR ºiale personalului împuternicit de cãtreMinisterul Sãnãtãþii.
Nu în ultimul rând,produsele tradiþionalevor fi marcate cu unlogo naþional prevãzutîn anexele ordinului,acesta fiind propri-etatea exclusivã aMinisterului Agriculturiiºi care va fi înregistratde titular la Oficiul deStat pentru Invenþii ºiMãrci.
Potrivit datelorMADR, dinamicaînregistrãrii produselortradiþionale în registrulde atestare a crescutsemnificativ în ultimiicinci ani, numãrul aces-tora dublându-se sauchiar triplându-se îndecursul unui an. Dacã
în 2005 au fost înregis-trate la MADR 280 deproduse, numai îndecursul unui singur an,în 2011, numãrul aces-tora a explodat pânã la1.050, ajungându-se laun total de 4.400 înprezent. Acest sistemde înregistrare esteunul voluntar, netaxabilºi nu beneficiazã deprotecþie naþionalã saucomunitarã. Cele maimulte produse, înnumãr de 1.474, eraucele din lapte ºi pro-duse lactate, iar în jurde 1.441 cele dincarne ºi produse dincarne.
V alea Jiuluiabundã de
produsetradiþionale
Judeþul Hunedoaraare 30 de produsetradiþionale omologatepe plan naþional, dincare 25 doar în ValeaJiului. Printre cele mairecente – dar ºi origi-nale – astfel de ali-mente se numãrãpãsatul momârlãnesc ºicârnatul afumat de oaieStraja – Lupeni.
”În jur de 25 de pro-duse traditionale suntatestate în Valea Jiului.Ne bucurãm cã traditiamerge mai departe”, aspus medicul OctavianPopescu, coordonatorCSVSA Petroºani.
De asemenea, maisunt înregistrate pro-dusele de morãrit ºipanificaþie, bãuturialcoolice, conservelegume-fructe, peºte ºiproduse din peºte,miere ºi grãsimi vegetale.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Octombrie 2013 Actualitate 13
Produsele tradiþionale, verificate de Ministerul Agriculturii
”Curãþenie” printre produsele tradiþionale. Potrivitdatelor de la Ministerul Agriculturii, România are
înregistrate 4.400 de produse tradiþionale, însã uneledintre acestea nu sunt active sau nu corespund concep-tului de 'produs tradiþional'. Pentru reglementareapieþei Ministerul Agriculturii a elaborat un ordin deatestare a produselor tradiþionale, împreunã cuAutoritatea Naþionalã pentru Protecþia Consumatorilor(ANPC) ºi Ministerul Sãnãtãþii.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Octombrie 201314 Program & Horoscop
21 martie* * *20
aprilie
21
aprile
* * *21 mai
22
iunie
* * *22 iulie
22
mai
* * *22 iunie
23 iulie* * *22
august
23 august
* * *22
septembrie
23octombrie
* * *22
noiembrie
23septembrie
* * *22
octombrie
23 noiembrie
* * *20
decembrie
21
decembrie
* * *20 ianuarie
21
februarie
* * *20 martie
21ianuarie
* * *20
februarie
Se pare cã nu aveþi nici unmoment de relaxare, dar imagi-naþia ºi ingeniozitatea vã ajutã sãduceþi totul la bun sfârºit. Astãziputeþi avea mari realizãri pe planfinanciar. Dacã vã stãpâniþi ner-vozitatea cauzatã de obosealã,relaþiile cu partenerul de viaþã potfi excelente.
Aveþi ºanse de reuºitã în tot cefaceþi azi. Este un moment exce-lent pentru a susþine examene,lucrãri artistice ºi proiecte.Relaþiile pe plan sentimental suntfoarte bune. Ar fi bine sã acor-daþi mai multã atenþie prob-lemelor cu care se confruntãmembrii mai tineri ai familiei.
Sunteþi hotãrât sã începeþi oafacere, dar nu prea vã ajungbanii. Dacã reuºiþi sã vã puneþi lalucru imaginaþia ºi inventivitatea,puteþi face rost de suma nece-sarã. Dupã-amiazã s-ar putea sãsuferiþi o deziluzie pe plan senti-mental.
Zi favorabilã pentru planuri deviitor ºi pentru demararea unornoi activitãþi în domeniul social.Relaþiile cu prietenii ºi cupartenerul de viaþã sunt exce-lente. Nu vã pripiþi în luareadeciziilor importante!
În prima parte a zilei sunteþi camvisãtor ºi aveþi tendinþa sã negli-jaþi problemele importante pecare le aveþi de rezolvat. Nu estemomentul sã începeþi noi activ-itãþi, pentru cã deciziile pe care leluaþi s-ar putea sã fie greºite.
Talentul dumneavoastrã creativeste apreciat în societate. Ar fibine sã îl folosiþi pentrurezolvarea problemelor profe-sionale ºi în afaceri. Sfaturileunei rude mai în vârstã vã ajutãsã evitaþi o problemã financiarã.
Nu sunteþi prea comunicativ ºi arfi bine sã amânaþi întâlnirile deafaceri. De asemenea, amânaþideciziile importante în domeniulfinanciar. Dedicaþi-vã unor activ-itãþi relaxante!
Aveþi succes în toate activitãþilelegate de cãmin, dar ºi în soci-etate. Puteþi sã vã faceþi planuride viitor. Ideile dumneavoastrãsunt apreciate atât de partenerulde viaþã, cât ºi de partenerii deafaceri.
Puterea creativã de care dis-puneþi vã îndeamnã sã începeþi oactivitate nouã. Aveþi toate ºanse-le de reuºitã pe plan intelectual ºisentimental. Parcurgeþi operioadã favorabilã.
În prima parte a zilei, sunteþimai sensibil decât de obicei, iarrelaþiile cu anturajul ar putea fiuºor tensionate. Fiþi prudent ºinu faceþi promisiuni pe care nusunteþi sigur.
În viaþa dumneavoastrã au locschimbãri importante, care vãoferã multe satisfacþii. Activitateaintelectualã intensã ºi putereacreativã de care dispuneþi con-tribuie la succesul dumneavoastrãpe plan social.
Începeþi ziua plin de optimism ºi cuo imaginaþie debordantã. Aveþitoate ºansele sã vã faceþi remarcatprin talentul artistic. În partea adoua a zilei, s-ar putea sã faceþicunoºtinþã cu o personalitate.
Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune
10:50 Pe scurt despre orice11:00 Minunile naturale aleEuropei 12:00 Cãlãtor pe viaþã12:30 Vreau sã fiu sãnãtos (r)13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Europa mea 17:25 Legendele palatului:Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului:Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor caremuncesc în România18:50 La vârf 19:45 Sport20:00 Telejurnal
7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Dispozitivul groazei (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 O nouã ºansã17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Serviciul Român deComedie21:30 Tanti Florica22:30 ªtirile Pro TV23:05 The Walking Dead
10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Teleshopping 12:00 În formã 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prinstomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r)15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r)16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Iubiri secrete20:30 Cronica cârcotaºilor
10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D20:00 Jumãtatea mea ºtie22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D
7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii
9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European16:00 ªtirile Digi Sport16:15 Digi Sport Special17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport0:00 Rezumat Italia0:45 Rezumat Franþa
8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Totul e permis 23:00 Un show pãcãtos
Organizatorii audeclarat cã scopul pro-gramului este creareaunei "platforme" de întâl-nire a tinerilor, dar ºipromovarea municipiuluiSfântu Gheorghe prinintermediul studenþilor.
"Scopul proiectuluirãmâne crearea uneiplatforme de întâlnirepentruviitorii lideri aicomu-nitãþilorcu ajutorulunui con-curs undeîºi pot demonstra abili-tãþile privind rezolvareaproblemelor, îºi pot testacurajul, stãruinþa, carac-terul într-o echipã. În aldoilea rând acest concurseste o oportunitate caprin ochii studenþilor sãdescoperim sau sãredescoperim oraºulSfântu Gheorghe. Prinaceastã experienþã existãposibilitatea ca în viitoraceºti studenþi sã aibã olegãturã strânsã cu acestloc, oraº, privit ca unpotenþial spaþiu de viaþã",a declarat MãdãlinGuruianu.
Tema aleasã pentruacest an este "Competiþievs. cooperare". Fiecareechipã participantã vatrebui sã fie formatã dintrei membri, dintre careunul obligatoriu originardin Sfântu Gheorghe. Peparcursul celor trei zilecât vor sta în judeþulCovasna, oaspeþii vorputea vizita principalele
obiective istorice, cultu-rale ºi turistice, vor par-ticipa la degustãri de pro-duse tradiþionale, la spec-tacole, sã practice diversesporturi, precum cãlãrie,tir cu arcul, bowling,ping-pong, tenis etc, darºi sã cunoascã câtevadintre personalitãþileoraºului. Participanþilor li
se va cere sã facãfotografii, iar ulterior vorparticipa la un concursonline în urma cãruiacele mai apreciate lucrãrivor fi premiate de cãtreorganizatori.
"Gãzduirea studenþilormusafiri este responsa-bilitatea participantuluioriginar din SfântuGheorghe, dar în anu-
mite cazuri speciale sepot acorda derogãri de laaceastã situaþie, urmândca ºi cazarea sã poatã fiasiguratã de cãtre organi-zatori. Pe durata con-cursului asigurãm o masãcaldã pe zi ºi foarte multãdistracþie", a mai spusGuruianu.
"Shortcut" va avea locîn perioada 29-30
noiembrie a.c, iar datalimitã pentru înscriereeste 8 noiembrie. Nuexistã taxã de partici-pare, dar organizatorii îºirezervã dreptul de aalege concurenþii pe bazaCV-urilor depuse.Înscrierile se fac on-linela [email protected][email protected].
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Octombrie 2013 Actualitate 15
NATALIA ARENEVOIE DE
NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la
ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.
Natalia Bãran a avut, în urma aci-dentului, un diagnostic complicat: politraumatismcranio-cerebral, dar ºi un traumatismtoraco-abdominal. Abia luase premi-ul I la un concurs denumit “Centuramea de siguranþã” ºi s-a trezit imobi-lizatã la pat. Tragicul sãu destin arputea fi remodelat, dacã o ajutãm.Natalia are nevoie de o protezã cese fabricã doar în Elveþia ºi în acestezile e la un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.
Sã fim alãturi deNATALIA!
Nr. Cont 567571024795RON01 BANCPOST
VânzãriVând teren intravilan în
suprafaþã de 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact0727150264. Preþ negociabil.
Vând/închiriez garaj zonaPoarta 2 Gerom la stradã.Relaþii la 0734.543.820
Vând struguri. ComunaBumbeºti-Jiu. Tel 731.347.645,0726.463.456
OFER MEDITAÞII la matematicã, orice
nivel, pentru recuperareamateriei, însuºirea
cunoºtiinþelor de bazã,pregãtire pentru teze,
testãri, examene.
Relaþii la telefon0254. 513.705 sau
0761.603.160
Proiect pentru studenþi
A sociaþia de tineret "Ecou" a lansatluni un apel cãtre studenþii din
toate centrele universitare din þarã de ase înscrie la cea de-a treia ediþie a pro-gramului "Shortcut", ce va avea loc înluna noiembrie la Sfântu Gheorghe.
În unele cazuri însã,asemenea experienþe potavea efecte neaºteptate.Þineþi minte cã sexul de-onoapte poate fi o expe-rienþã minunatã, doar dacãreuºiþi sã-l faceþi astfel.Condiþia obligatorie este sãalegeþi bãrbatul sau femeiapotrivitã. Potrivit Tialoto,existã anumite categorii pecare ar trebui sã le evitaþi ºipe care vi le prezentãm:
1. Fostul, pe care încã îliubeºti. Foºtii sînt întot-deauna un teritoriu pericu-los pe care trebuie sã calcicu prudenþã. Întîlnirile cu eipot fi imprevizibile, chiardacã, în cele mai multecazuri, tu o sã fii cea rãnitã.Existã ºi cazuri rare, în caresexul cu fostul te face sãrevii la el.
2 Cel mai bun prieten.Acesta este un om pe care
îl cunoºti foarte bine, cucare îþi împãrtãºeºti expe-rienþele de viaþã ºi relaþiileamoroase. Poate þi s-aîntîmplat sã flirtezi cu el,dar niciodatã nu aþi depãºitgraniþa. Sexul pentru onoapte cu acesta s-ar puteasã dea este cap relaþiavoastrã amicalã ºi sã vãfacã sã vã simþiþi inconfortabil dupã aceea.
3. Un bãrbat care are olegãturã sau este cãsãtorit.Chiar dacã este doar pen-tru o noapte, nu aveþinevoie sã intraþi în rolulcelei de-a douã femei dinviaþa lui ºi sã vã simþiþiprost din aceastã cauzã.Existã mulþi bãrbaþi liberi cucare sã vã întîlniþi. Existãprobabilitatea ca bãrbatulsã nu renunþe la tine, înideea cã tu îl vei putea elibera de legãturã
nefericitã. În acest fel,ideea de sex pentru onoapte este pierdutã.
4. ªeful/colegul demuncã. Sexul poate fi doarpentru o noapte, dar relaþi-ile profesionale cu acestom vor dura mai mult.
Va trebui sã vã vedeþi înfiecare zi, iar asta nu va fiuºor. Riscaþi cã ceilalþi cole-gi sã afle despre întîmplareºi sã fiþi puºi într-o situaþiecu adevãrat jenantã. Cualte cuvinte, nu confundaþimuncã cu sexul.
5. Prietenul prieteneitale. Acest teritoriu este cutotul interzis. Nu vei cîºtiganimic ºi riºti sã pierzi totul.Indiferent cît de excitantã þi
s-ar pãrea aceastã idee, nuo face, pentru cã adevãrul,mai devreme sau mai tîrziu,va ieºi la ivealã.
6. Colegul de camerã.Acesta este un om cu carelocuieºti ºi nu cu care facisex. Chiar dacã v-aþi simþit
bine în acea noapte,dimineaþa situaþia s-arputea sã fie destul deneplãcutã.
Nu uita cã acesta esteomul cu care te întîlneºticel mai des ºi nu ar trebuisã riºti sã distrugi relaþiilecu el.
7. Cineva care este atrasde tine, dar nu eºti dispusãla o relaþie îndelungatã cuel. Aceastã idee este tot atîtde rea pe cîte este aceea cãtu sã faci sex cu un bãrbatpe care îl placi, dar el nu.
Sexul cu un bãrbat caresimte ceva pentru tine, dartu nu eºti dispusã sã-iacorzi mari ºanse, îi poateda semnale greºite acestuia.Existã probabilitatea ca elsã devinã mult mai insistentºi sã înceapã sã te ºicanezefrecvent.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Octombrie 201316 Life & Style
Conform unuistudiu realizat degrupul hotelierfranþuzesc LeMeridien, oameniivor, în primul rînd,o cafea dimineaþa,nu sex, scrienews.com.au.
53% dintreoaspeþii acestui lanþhotelier din Franþa
au spus cã o cafeaeste perfectã pentrua începe o nouã zi,ºi nu sexul.Dependenþa decafea este mare,cãci 78% dintreoameni au spus cãar renunþa chiar ºila consumul dealcool pentru cafea.
Cei care au
rãspuns ches-tionarului s-audeclarat dispuºi sãrenunþe ºi la reþelele
de socializare înfavoarea cafelei.Studiul a luat în calcul opinia oame-nilor din ºase þãri,inclusiv SUA ºiChina.
Acesta aratã cîtde mult se bazeazãoamenii pe cafeapentru a puteaîncepe ziua cum
trebuie, în specialatunci cînd cãlãtoresc.
Un sfert dintrecei care au fostintervievaþi au spuscã fãrã cafea se
simt mai puþin creativi, iar 22%dintre oameni aumãrturisit cã fãrãcafea nu se pot ridica din pat.
Nu în ultimulrînd, 16% dintre eiau afirmat cã fãrãcafea nici nu potvorbi cu alþioameni.
Partenerii nepotriviþi pentru sexul de-o noapte
A stãzi, relaþiile intime de-o noapte numai sînt considerate un pãcat, ci un
lucru cît se poate de normal, atît timp cîtcei doi parteneri sunt de acord cu acestlucru. Specialiºtii spun cã un om poate aveaparte de o noapte minunatã, bucurîndu-sede o astfel de aventurã fãrã obligaþii.
Ce alegi: sex sau cafea?
A tunci cînd au de ales întrecafea ºi sex, dimineaþa,
mulþi oameni nu ezitã sã cearão cafea, arata un studiu recent.
